Date post: | 31-Oct-2014 |
Category: |
Documents |
Upload: | mihaela-rusu |
View: | 74 times |
Download: | 9 times |
Management strategic în administratia publica
Introducere
Administratia publica din România s-a vazut confruntata în ultimii ani cu schimbari
semnificative în ceea ce priveste cadrul propriu de functionare,asteptarile din partea politicului si
cetatenilor, atributii si responsabilitati.
Includerea ei, cel putin declarativ, în procesul general de reforma a facut-o sa se confrunte cu un
set de dileme familiare întregii societati românesti.
Ideea de reforma, atât de frecvent vehiculata, este mult prea des legata de formulari generale,
declaratii lipsite de continut, apelul la infrastructura si solutii formale; din nefericire procesele de
conducere si organizare sunt prea putin considerate în ecuatia reformarii sistemului administrativ,
vazut ca fiind dependent exclusiv de solutii juridice. Ignorarea necesitatii unei perspective strategice,
lipsa unor preocupari consistente referitoare la pregatirea manageriala a responsabililor
administrativi si-a pus si tinde sa îsi puna înca amprenta asupra unor institutii administrative prea
putin bazate pe initiativa si flexibilitate.
A spune ca reforma administrativa nu poate fi facuta doar prin elaborarea de legi si ordonante
(de multe ori lipsite de altfel de coerenta si continuitate în timp), ci doar cu ajutorul si prin
considerarea oamenilor ce lucreaza în acest domeniu poate parea de la sine înteles si pueril;
observând însa realitatea ultimilor ani putem considera ca accentul pus pe sprijinirea acestor
profesionisti pusi în fata unor responsabilitati tot mai crescute, cu mijloace tot mai putine si
confruntati cu asteptari crescute din partea cetateanului a fost minim. De aceea, orice tip de demers
capabil a-i asista în munca depusa poate fi util. Daca aceste manuale vor reusi, chiar si partial, acest
lucru credem ca efortul depus pentru realizarea lor nu a fost inutil.
1
Managementul public nu semnifica oferirea unor retete fixe de succes, ce trebuie doar aplicate
pas cu pas; el poate însa modifica esential perceperea fenomenului administrativ, a actiunii
administrative si, cel mai important lucru, poate influenta mentalitatea managerilor publici din
România, adica acelor oameni care pot, prin activitatea lor, impulsiona în sens pozitiv maniera de
functionare a institutiilor administrative. Solutia rezolvarii problemelor cu care se confrunta
administratia publica din România depinde în mod esential si nu poate fi conceputa în afara actiunii
lor; solutii globale, miraculoase nu exista, asa cum nu exista o evolutie pozitiva bazata doar pe
statistici si declaratii televizate. Cei ce nu au obiective nu risca niciodata sa le atinga; depasirea
acestei faze si stimularea dezvoltarii unei conceptii manageriale caracteristice unei administratii
publice moderne este nu doar extrem de necesara ci si indispensabila.
Cele doua manuale de management public, elaborate pe baza initiativei laudabile a Fundatiei
Civitas, încearca sa defineasca câteva notiuni esentiale ale managementului public atât la nivel
strategic (într-o perspectiva pe termen mediu si lung) cât si operational (activitatea cotidiana a
serviciilor publice). Fiecare manager public este în masura a selecta, pe baza experientei si a
perceptiei proprii, acele elemente ce par cel mai în masura a defini un “stil managerial propriu.
Aceasta lucrare nu are pretentia unei definiri/abordari eminamente academice a fenomenului
managerial în serviciile publice; ea se doreste a fi mai mult un punct de plecare în întelegerea acestui
domeniu extreme de interesant.
1. CONCEPTIA MANAGERIALA SI ADMINISTRATIA PUBLICA
Managementul se situeaza de-a lungul preocuparilor traditionale a stiintei organizatiilor
perceputa ca stiinta a bunei gestiuni, gestiunii eficace; el îsi fixeaza o finalitate esential utilitara si
clar operationala. Ambitia sa este de a defini clar regulile, normele, mai mult, perceptele care permit
organizatiilor sa atinga obiectivele pe care si le-au propus cu maximum de eficacitate. El se distinge
2
însa de simplele practici empirice si de primele formulari ale stiintei organizatiilor printr-o
formalizare mai accentuata: dimensiunea teoretica si conceptuala este esentiala în management, care
are tendinta de a combina practica cu o “reprezentare a realitatii care se vrea stiintifica”. Este vorba
de “un ansamblu de practici… unde se combina pragmatismul si cunoasterea stiintifica” (J. P.
Nioche).
Pentru management conduita tuturor organizatiilor economice, sociale sau politice implica patru
tipuri de operatiuni:
- planificarea
- organizarea
- activarea (mobilizarea resurselor)
- controlul
La nivelul firmelor private, managementul a cunoscut o tendinta accentuata de depasire a
cadrelor “gestiunii operationale”, fondata pe o logica a optimizarii de-a lungul activitatii cotidiene,
pentru a se implica în ambitia de a atinge un “management strategic”, ce integreaza într-o strategie
globala un ansamblu de variabile: proiectele conducerii, mediul economic, posibilitatile si resursele
întreprinderii, obligatiile si presiunile sociale, interne si externe. Aceasta gestiune se finalizeaza
printr-un ansamblu de decizii strategice care sunt folosite de-a lungul procedurii de aplicare. Dar
firma privata nu este singurul model managerial posibil; tot mai mult sectorul non-profit este citat ca
8 un exemplu de management de succes. Aceasta viziune va deveni tot mai complexa prin asimilarea
“contextelor organizationale”: managementul nu este de fapt decât un ansamblu de reguli foarte
generale care sunt susceptibile a urma variante diferite, în functie de organizatia în cauza.
Teoria numita a “contingentei” încearca sa-i identifice formele specifice de management, ce
variaza dupa configuratia mediului, natura organizatiei si strategiile urmate. Astfel, un sistem
“mecanic” de management, caracterizat de reguli formale si o centralizare puternica va fi (Burns si
Stalker) mai bine adaptat unui mediu stabil, în timp ce un sistem “organic”, în care regulile formale
au o importanta mai mica iar descentralizarea este mai accentuata, corespunde mai bine unui mediu
instabil.
Definire
3
Managementul este meseria care consta în a conduce, într-un context dat,un grup de oameni cu
scopul de atinge în comun obiective conformefinalitatilor organizatiei de apartenenta.
1. Managementul este o meserie: deci o activitate practica ce regrupeaza unansamblu de
experiente, cunostinte tehnice si relationale. Nu este vorba aici nici e un proces abstract nici de
teorie. Aceasta meserie are, în raport cu alte eserii, doua caracteristici proprii:
se exercita cu si asupra altor persoane (colaboratori, superiori ierarhici, olegi), nefiind deci o
meserie solitara;
datorita aspectelor specifice este legata de practica propriu-zisa, de “teren”.
2. Aceasta meserie consta în a conduce. “A conduce” trebuie perceput ca untermen generic pentru a
desemna iferite stiluri de management care suntposibile. Poate semnifica “a dirija”, “a comanda”, “a
coordona”, “a face sa participe”, “a anima”. Termenul retinut nu este important pentru moment; ceea
e conteaza este sensul: a avea responsabilitatea unei echipe care trebuie sa atinga în comun anumite
obiective.
3. Meseria în cauza se exercita într-un context dat; este vorba aici de mediul conomic, politic, social,
tipul de cultura dominant, mentalitatile, traditiile ce determina aparitia unor constrângeri/oportunitati
specifice. Acest context este dat Se poate actiona în ideea de a-l face sa evolueze, sa se modifice, dar
trebuie inut întotdeauna cont de existenta lui, iar practica manageriala trebuie sa seadapteze în
functie de realitatea existenta.
4. Managementul presupune totodata a conduce un grup de oameni; nutrebuie deci confundat
managementul cu simplul fapt de a avea un grup deoameni în subordine.
5. Managementul vizeaza atingerea în comun a unor obiective conforme cufinalitatile organizatiei .
În acest domeniu se întâlnesc câteva elemente esentialeale managementului public:
pentru a atinge un obiectiv trebuie, în primul rând, sa ai unul. Asa cumspunea filosoful chinez
Sun-Tzu: “Cel ce nu are obiective nu risca sa leatinga”. Or, într-o organizatie, obiectivele nu sunt
întotdeauna clar definite;
chiar daca ele exista uneori la nivelul organizatiei în ansamblu, nu suntdisponibile la nivelul fiecarui
sub-ansamblu. Este deci necesar un efort de arealiza aceasta “transcriere”.
un alt element deosebit de important se refera la stimularea ansambluluimembrilor echipei fata
de obiectivul stabilit, chiar daca acestia au initialobiective personale divergente, chiar opuse.10
4
2. MANAGEMENTUL PUBLIC
Gestiunea publica prezinta un ansamblu de particularisme care interzic o upunere neconditionata la
management:
1. Managementul presupune o ratiune strategica, vizând atingereaanumitor obiective. Or, daca
întreprinderea privata are un scop clar (cautarea simaximizarea profitului) în functie de care ea îsi
poate organiza actiunile si modela organizarea, situatia nu este identica în cazul administratiei
publice;misiunea ei de a urmari realizarea “interesului general” este echivoca. “Interesulgeneral”
este susceptibil a cunoaste interpretari diferite si de multe ori contradictorii. Desigur, dubla egalitate:
firma privata = cautarea profitului
organizatia publica = interes general
reprezinta o abordare simplista ce trebuie nuantata: finalitatile firmei private sunt diverse
(maximizarea profitului dar si cautarea unor informatiisatisfacatoare, nevoia de realizare a
conducatorilor, obtinerea adeziuniimembrilor, etc.). Pe de alta parte, “interesul general” este un
termen la fel de incert. Deci finalitatea întreprinderii private este introvertita (ea gaseste în eaînsasi
rationalitatea proprie de a functiona), în timp ce organizatia publica este
constituita pentru satisfacerea unor interese care o depasesc: finalitatea ei esteextrovertita.
2. Managementul presupune detinerea de catre organizatie a uneicapacitati de actiune strategica,
care îi permite sa atinga obiectivele pe care sile-a fixat. Or, aceasta capacitate de actiune este redusa
la organizatiile publice care se caracterizeaza prin interdependenta actiunilor lor, dependenta de
putereapolitica (de care depinde fixareamarilor obiective, a pachetelor de activitati,nivelul
tehnologic, resursele, relatiile sociale) si supunerea fata de drept. Aceste eorganizare si de reorientare
în functie de dificultatile întâlnite. Pentruadministratia publica, primul criteriu de organizare nu este
cel de eficacitateeconomica ci cel de conformitate politica: alegeri ce par “irationale” în termenide
management se pot dovedi necesare, datorita dorintei si actiunii exprimate decatre alesii politici.
3. Managementul este construit în functie de o lege: cea a pietei. Or, pecând întreprinderea privata
este inserata într-un sistem concurential, care oobliga la un efort permanent de rationalizare si
modernizare, administratiapublica se afla în parte sustrasa disciplinei pietei. Ea este dotata cu
privilegiicare îi permit sa elimine eventuala presiune a concurentei (alocarea specifica aresurselor
5
elimina practic toate relatiile directe între pret si serviciile puse ladispozitie). Când nu beneficiaza de
un monopol de drept ea dispune de o pozitiecare îi asigura o “piata captiva” si îi garanteaza
perenitatea. De fapt, firmaprivata este, în ultima instanta, reglata “în aval”, de catre clientii sai, care
îi determina rezultatele. Organizatia publica este reglata “în amonte”, în functie deconstrângerile
etatice. Bineînteles, aceste particularisme sunt mai mult sau maiputin accentuate în functie de
diferitele administratii si servicii publice.
Constientizarea acestor particularisme va conduce, deci la elaborarea unuimanagement adaptat
acestui tip de gestiune, un management public. Gradul despecificitate al managementului public este
contestat: pentru unii lucrurile suntfundamental identice, doar alegerile strategice difera în functie de
finalitati;pentru altii managementul public trebuie sa dezvolte propriile modele sipropriile mijloace
de gestiune, sa se fereasca a imita întreprinderea privata.Problema principala, de ordin axiologic se
refera la conceptul de “eficacitate”,care, pentru administratie, este ireductibil la simpla “eficienta”.
Desigur, precumîntreprinderile private, administratia trebuie sa foloseasca cât mai binemijloacele ce
îi sunt afectate; dar eficacitatea sa se apreciaza, în primul rând,prin raportarea la gradul de realizare
al obiectivelor fixate de catre alesi si nu înfunctie de simpla “rentabilitate” financiara. În
practica,managementul public12vizeaza sa amelioreze calitatea actiunilor, prin exploatarea a noi
mijloace de gestiune, sa atenueze anumite rigiditati de organizare si sa îmbunatateascasistemul de
comunicatie cu exteriorul.
Definirea managementului public nu poate fi privita ca un efort facil,datorita diferitelor modalitati de
percepere a acestui domeniu precum sidiferentelor amintite între sectorul public si cel privat. Ca o
premisa de ordin general putem percepe managementul public ca un demers de gestionare
siorganizare necesar organizatiilor în cadrul carora modelul traditional deconstruire a legitimitatii a
devenit inoperant.Putem considera ca exista câteva principii aplicabile ansambluluiserviciilor
publice, servicii ce detin în ultima instanta posibilitatea de a alegetipul de management considerat a
fi cel mai performant:
punerea în aplicare a unui management responsabilizant;
concentrarea asupra culturii specifice administratiei publice;
oferirea fiecarui manager a maximului de autonomie posibil, respectând însa“regula celor 4C”
(coerenta, curaj, claritate, considerare).
6
MANAGEMENTUL STRATEGIC AL INSTITUTIILOR PUBLICE
Managementul strategic desemneaza acea componenta a activitatii unuimanager public care consta
în a largi orizontul imediat pentru a “gândi înperspectiva” actiunea entitatii pe care o conduce. El
contine doua aspecte:
definirea obiectivelor, a strategiei, a structurii si principiilor de functionare aacestei entitati;
masurarea impactului, în spatiu si timp, a unei decizii importante ce este luata.
Astfel definit, managementul strategic priveste functionarii publici situatiîn posturi de raspundere,
functionari ce nu trebuie doar sa îndeplineascamecanic munca de zi cu zi ci sa se raporteze la
obiectivele generale aleorganizatiei. El este însa, în principal, direct legat de functionarii publici
aflati lanivele superioare, acolo unde se elaboreaza deciziile de ordin strategic.
PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE LOCALE
Orice stat fiind o putere publică, organizată pe un teritoriu delimitat şi recunoscut de
celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci şi de a-i
rezolva interesele atât de diferite de la o persoană la alta sau de la un grup de indivizi la altul.
Pentru a-şi îndeplini acest rol, statul îşi împarte teritoriul şi populaţia aflată pe acesta în
anumite zone de interese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase, culturale, etc.
Aceste zone - mai mici sau mai mari - sunt unităţile administrativ-teritoriale care de-a lungul
7
istoriei au purtat diverse denumiri: judeţ, ţinut, regiune, oraş, comună, etc. Astăzi, conform
art. 3 alin.3 din Constituţie, “teritoriul este organizat suub aspect administrative în comune,
oraşe şi judeţe”.
În toate aceste unităţi administrativ-teritoriale statul a creat autorităţi publice, care să-l
reprezinte şi să acţioneze în acestea pentru realizarea intereselor sale, dar şi ale locuitorilor
respectivi. În acelaşi scop, statul a creat autorităţi şi la nivel central, care să-l reprezinte şi să
asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel şi care apar ca ceea ce este comun şi
general tuturor zonelor de interese.
Profesorul Paul Negulescu afirma că în orice ţară sunt două categorii de interese: unele care au
un carecter cu totul general privind totalitatea cetăţenilor, întreaga colectivitate şi altele care sunt
speciale unei anumite localităţi. Pentru armonizarea acestor categorii de interese statul a creat
regimuri juridice sau instituţii speciale, fiecare dintre ele asigurând o rezolvare mai mult sau mai
puţin corespunzătoare situaţiilor concrete. În aceste condiţii vorbim de autonomie locală,
centralizare, descentralizare, deconcentrare, tutelă administrativă.
Principiile de bază ale administraţiei publice locale sunt stipulate in textele Constituţiei
revizuite şi în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Astfel, în articolul 120 din Constituţia revizuită şi republicată in 2003 se prevăd trei principii
pe care se întemeiază administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale şi anume:
Principiul descentralizării,
Principiul autonomiei locale,
Principiul deconcentrării serviciilor publice.
In Legea 215/2001 (art. 2, alin.1) se arată că administraţia publică din unităţile administrativ-
teritoriale se organizează şi funcţionează in temeiul următoarelor principii:
Principiul autonomiei locale,
Principiul descentralizării serviciilor publice,
Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale,
Principiul legalităţii,
Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
Din cele două texte rezultă cele şase principii de bază (cele cinci din Legea 215/2001 la care
se adauga principiul deconcentrării serviciilor publice, din Legea de revizuire a Constituţiei,
8
aprobată prin referendumul din octombrie 2003). Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere
caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.
1. Principiul autonomiei locale.
Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei
publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care
le reprezintă, treburile publice, în interesul legii. Colectivitatea locală reprezintă totalitatea
locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
a. Autonomia locală se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de
consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat.
b. Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi
atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau
judeţului, după caz.
c. Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul
ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod
expres în competenţa altor autorităţi publice.
d. In acord cu cele mai recente reglementări comunitare în materie s-au
introdus noi articole care reglementează cooperarea şi asocierea autorităţilor administraţiei
publice locale.
Astfel, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca, în limitele competenţelor lor, să
coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din
străinătate, în condiţiile legii.
Autorităţilor administraţiei publice locale le este acordat dreptul de a adera la asociaţii
naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii, pentru protecţia şi promovarea intereselor lor
commune, precum şi posibilitatea de a încheia între ele acorduri şi de a participa la iniţierea şi
realizarea unor programe de dezvoltare regională, în condiţiile legii.
Consiliile locale şi consiliile judeţene din unităţile administrative-limitrofe zonelor de frontieră
au dreptul să încheie acorduri de cooperare transfrontalieră cu autorităţile similare din ţarile
vecine, în condiţiile legii.
9
e. Autonomia locală se caracterizează şi prin dreptul consiliilor locale de a
putea hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăţi comerciale sau la
înfiinţarea unor servicii de interes public local sau judeţean, după caz, în condiţiile legii.
2. Principiul descentralizării serviciilor publice.
Descentralizarea serviciilor publice reprezintă transferarea unora din atribuţii din competenţa
autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate către un organism determinat, un
serviciu public determinat, din unităţile administrativ-teritoriale.
Descentralizarea serviciilor publice implică organizarea unor servicii publice pe plan local,
dotate cu un anumit patrimoniu şi organe proprii. Astfel, serviciile publice descentralizate dobândesc
o anumită libertate de acţiune ce derivă din calitatea lor de persoană juridică, transformându-se în
“stabilimente publice”. Centralizarea în administraţia publică înseamnă în plan organizatoric,
subordonarea ierhică a autorităţilor locale faţă de cele centrale şi numirea funcţionarilor publici
din conducerea autorităţilor locale de către cele centrale, iar în plan funcţional, emiterea actului
de decizie de către autorităţile centrale şi executarea lui de către cele locale.
10
Centralizarea asigură o funcţionare coordonată a serviciilor publice. Funcţionarea pe principiul
subordonării ierarhice a serviciilor publice are drept consecinţă înlăturarea suprapunerilor de
acelaşi nivel, precum şi a paralelismelor. Conducerea centralizată, în principiul subordonării
ierarhice asigură pe planul exercitării dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a
controlului şi de luare a măsurilor legale corespunzătoare, fapt ce se constituie în garanţii
suplimentare pentru apărarea intereselor celor administraţi.
Pe lângă avantajele prezentate mai sus, centralizarea în administraţia publică are şi unele
dezavantaje. În regimul organizării şi funcţionării centralizate a administraţiei publice interesele
locale nu-şi pot găsi o rezolvare optimă, deoarece autorităţile centrale nu pot cunoaşte în
specificitatea lor aceste interese care diferă de la o localitate la alta.
Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii publice de interes local
are ca urmare supraaglomerarea autorităţilor centrale ceea ce duce la rezolvarea cu întârziere şi
superficialitate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ şi mai bine de către autorităţile locale.
Într-un regim administrativ centralizat, bazat pe numirea funcţionarilor publici de către centru,
cetăţenii nu mai participă la administrarea treburilor lor, sunt lipsiţi de iniţiativă.
Descentralizarea în administraţia publică este un regim juridic în care rezolvarea problemelor
locale nu se mai face de funcţionari numiţi de la centru ci de către cei aleşi de corpul electoral. În
acest regim administrativ, statul conferă unor autorităţi publice şi dreptul de exercitare a puterii
publice în unele probleme. Acest regim juridic se fundamentează în plan material pe un patrimoniu
propriu al unităţilor administrativ- teritoriale, distinct de cel al statului, care asigură mijloacele
necesare pentru satisfacerea intereselor locale.
Descentralizarea administrativă constă în recunoaşterea personalităţii juridice unităţilor
administrativ-teritoriale, existenţa autorităţilor publice care le reprezintă şi care nu fac parte dintr-
un sistem ierarhic subordonat centrului, precum şi transferarea unor servicii publice din competenţa
autorităţilor centrale către cele locale.
11
Gradul descentralizării administrative depinde de numărul serviciilor publice date în
competenţa autorităţilor locale. Cu cât numărul acestora este mai mare cu atât va fi mai mare
descentralizarea. Descentralizarea în administraţia publică depinde şi de modul cum sunt
organizate autorităţile publice locale şi raporturile lor cu cele centrale. Autorităţile locale pot fi
alese (descentralizarea este mai mare) sau pot fi numite de către autorităţile centrale (caz în care
descentralizarea este mai mică). Gradul descentralizării administrative depinde şi de forma în care
se exercită tutela administrativă (controlul special efectuat de autoritatea centrală).
Într-o descentralizare administrativă se pot rezolva în condiţii mai bune interesele locale,
serviciile publice locale putând fi conduse mai bine de către autorităţile locale într-un regim în care
acestea nu au obligaţia să se conformeze ordinelor şi instrucţiunilor de la centru. Măsurile şi
deciziile pot fi luate mai operativ de către autorităţile locale iar resursele materiale şi financiare şi
chiar forţa de muncă pot fi folosite cu mai mare eficienţă şi să răspundă unor nevoi prioritare pe
care autorităţile locale le cunosc mai bine decât autorităţile centrale.
Funcţionarii publici aleşi sau numiţi, în regimul descentralizării administrative, pe un termen
limitat, înlătură în măsură mai mare fenomenele birocratice în activitatea locală. Participarea
locuitorilor prin alegeri la desemnarea autorităţilor locale accentuează spiritul de responsabilitate
şi iniţiativă pentru viaţa publică a localităţii în care ei locuiesc şi determină să caute şi să găsească
ei înşişi soluţii la problemele cu care se confruntă.
Profesorul Tarangul afirma că alegerea autorităţilor descentralizate ,,introduce în administraţia
locală politica de partid, care acaparează şi viciază totul. Lipsa de competenţă şi de răspundere,
demagogia şi servilismul sunt unele din cele mai mari inconveniente ale acestui mod de recrutare a
autorităţilor descentralizate.” În localităţile mici este greu de găsit buni specialişti în administraţia
publică, care să poată gira serviciile publice, pe care descentralizarea le pune pe seama
autorităţilor locale. Controlul exercitat asupra autorităţilor administrative descentralizate a fost
denumit tradiţional prin sintagma „tutelă administrativă”.
Tutela administrativă este o instituţie a dreptului public în baza căreia autoritatea centrală a
administraţiei publice (Guvernul sau Ministerul de Justiţie) şi reprezentanţii locali ai acesteia, au
dreptul de a controla activitatea autorităţilor aministraţiei publice locale, autonome,
descentralizate.
12
Problema tutelei administrative se pune numai între acele autorităţi administrative între care nu
există subordonare ierarhică între un subiect din sfera puterii executive şi unul din afara acesteia.
Nu poate fi vorba de tutelă administrativă între organele centrale ale puterii executive – Guvern,
ministere – şi cele ce exercită această putere la nivel judeţean sau local – prefect şi serviciile
descentralizate ale ministerelor.
Regimul de tutelă administrativă este şi mai apropiat de cel de descentralizare. În acest regim,
titularii autorităţii locale nu sunt numiţi de centru, ci desemnaţi de însăşi autoritatea locală. Ei au
competenţa să rezolve problemele locale, emiţând ei înşişi acte administrative, însă numai după ce
aceste acte au fost aprobate de autoritatea centrală prevăzută de lege. Tutela administrativă constă
în dreptul autorităţilor tutelare de a aproba, anula sau suspenda anumite acte ale autorităţilor
descentralizate, pentru motive de legalitate. Când numărul actelor administrative supuse regimului
de tutelă se menţine în limite minime, rezumându-se doar la cele care sunt legate de un interes
general, lăsându-se autorităţilor locale rezolvarea problemelor economice şi sociale care le privesc,
regimul de tutelă se apropie mult de cel al descentralizării.
Controlul de tutelă este necesar din mai multe puncte de vedere: în primul rând, pentru că
autorităţile descentralizate girează servicii publice, care trebuie să funcţioneze în mod regulat şi
continuu, iar statul este direct interesat pentru buna funcţionare a acestor servicii publice. În al
doilea rând, în cazul descentralizării, autorităţile centrale sunt obligate să veghezee ca nu cumva
interesele locale sau regionale să fie satisfăcute în detrimentul intereselor generale.
În al treilea rând, puterea centrală trebuie să vegheze ca autorităţile locale să satisfacă în
condiţiile cele mai bune nevoile locale.
În al patrulea rând, autoritatea centrală trebuie să vegheze la menţinerea unităţii statului. O
autonomie prea mare, spunea profesorul Tarangul, poate să fie cauza unor orientări politice în
contradicţie cu politica de stat a autorităţilor centrale. Acest control trebuie să fie de aşa natură
încât să îngrădească şi să micşoreze autonomia administraţiilor descentralizate, fără ca să o
desfiinţeze.
3. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale.
Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, conform reglementărilor stabilite de Constituţia României revizuită şi
13
republicată şi de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată în 1996, modificată şi
completată.
Potrivit Constituţiei, funcţiile şi demnităţile publice, civile şi militare pot fi ocupate, în
condiţiile legii de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român
garanteazăegalitatea de şanse între bărbaţi şi femei pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
Tot în Constituţia revizuită se stipulează că în condiţiile aderării României la Uniunea
Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi
aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza
scrutinului de listă, iar primarii comunelor şi oraşelor se alegpe circumscripţii electorale prin vot
exprimat pe baza scrutinului uninominal.
In Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale sunt stabilite norme specifice care determină
calitatea de alegător căt şi cea de eligibil.
Astfel, referitor la calitatea de alegător se prevede:
o Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri
politice sau profesie, exercită, în mod egal, drepturile electorale;
o Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusive cei care
împlinesc această vârstă în ziua alegerilor;
o Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea consiliului local, a
primarului, a consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti;
o Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea
administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul.
o Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate
administrativ-teritorială cu cel puţin 6 luni înaintea alegerilor, îşi vor exprima
dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Referitor la dreptul de a fi ales consilier sau primar se precizează:
Beneficiază de acest drept cetătenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor
inclusive, vârsta de 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice;
Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale în care urmează să fie aleşi.
14
Nu pot alege:
alienaţii sau debilii mintali puşi sub interdicţie;
persoanele lipsite de drepturile electorale pe perioada stabilită prin hotărâre
judecătorească.
Nu pot fi aleşi:
o cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin 3 din Constituţie
(art. 40 (3): nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii
Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei,
politiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică);
o alienaţii sau debilii mintali puşi sub interdicţie şi persoanele lipsite de drepturile
electorale pe perioada stabilită prin hotărâre judecătorească.
Candidaturile pentru consiliile locale şi judeţene, cât şi pentru primary se propun de partied
politice sau alianţe politice constituite conform Legii partidelor politice. Se pot depune şi candidaturi
independente sau de către alianţe electorale, în condiţiile Legii nr. 70/1991.
Alianţele electorale se pot constitui între partidele politice sau alianţe politice la nivel
judeţean sau local. Partidele politice din alianţele politicesau din alianTele electorale pot participa la
alegerinumai pe listele alianţelor.
O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi pentru o singură funcţie de
primar.
O persoana poate candida atât pentru funcţia de consilier cât şi pentru cea de de primar.
Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit
potrivit Legii administraţiei publice cu până la un sfert din numărul mandatelor.
4. Principiul legalităţii.
Acest principiu a fost introdus în Legea administraţieie publice nr. 69/1991 ca urmare a
modificării şi completării sale prin Legea nr. 24/1996.
Principiul legalităţii aplicat la administraţia publică locală înseamnă că tot ce ţine de aceasta,
adică alegerea, constituirea, exercitarea atribuţiilor precum şi adoptarea hotărârilor sau emiterea altor
acte administrative precum şi orice alte activităţi trebuie să se desfăşoare numai pe baza şi în
conformitate cu legea.
15
5. Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
In Legea nr. 215/2001 (art. 68 lit.c) se precizează că primarul poate propune consiliului local
consultarea populaţiei prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe
baza hotarârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile
legii.
Legea 215/2001 (art. 43 alin. 2) prevede care sunt problemele ce totdeauna se vor discuta în
sedinţă publică şi anume: problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public şi privat
al comunei sau oraşului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de
cooperare transfrontalieră, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea
teritoriului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, organizaţii
neguvernamentale, persoane juridice române sau străine. In legătură cu aceste probleme primarul
poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum, în condiţiile legii. In consecinţă, acestea sunt
problemele locale de interes deosebit la carese face referire în art. 68 lit.c. Este evident că şi alte
probleme care pot să intervină în cadrul comunităţii locale pot să prezinte un interes deosebit. Ca
atare, şi în legătură cu acestea primarul va putea să propună consultarea populaţiei prin referendum.
Referendumul local se organizează potrivit reglementărilor cuprinse în Legea nr. 3/2000
privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei
sau oraşului ori numai în unele dintre acestea.
In cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi
oraşele din judeţ, ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
Conform art. 14 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA
sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil
exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.
Obiectul şi data referendumului se stabilesc şi se aduc la cunoştinţă publică prin orice
mijloace de informare în masă, cu cel puţin 20 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
6. Principiul deconcentrării administrative.
16
Între cele două laturi –centralizare/descentralizare există şi regimuri juridice intermediare
ale administraţiei publice, fiecare din ele apropiindu-se mai mult sau mai puţin de una din laturi.
Dintre aceste regimuri intermediare face parte deconcentrarea administrativă.
Deconcentrarea constituie un regim administrativ care se situează între centralizare
administrativă şi descentralizare administrativă. Ceea ce o apropie de centralizare este faptul că
titularii puterii locale nu sunt aleşi de electoratul local, ci sunt numiţi de la centru. Ceea ce o apropie
de descentralizare este faptul că titularii puterii locale au competenţa să rezolve ei problemele
locale, fără să le mai înainteze şefului său ierarhic de la centru, dar el este supus controlului acestuia
şi obligat să se conformeze actelor superiorului său. În cazul desconcentrării, autoritatea publică
locală rămâne parte integrantă în sistemul ierarhiei centrale. Deciziile date în competenţa
autorităţilor publice locale sunt luate de aceasta sub puterea ierarhică a autorităţilor centrale.
Principiul deconcentrării administrative constă în atribuirea competenţei de a lua anumite
decizii unor organe care îşi exercită atribuţiile într-o circumscripţie determinată şi care rămân
supuse controlului ierarhic al autorităţilor centrale.
Serviciile deconcentrate sunt autorităţi administrative care depind de un minister sau un alt
organ al administraţiei publice de specialitate, care beneficiază de o anumită putere de decizie şi care
au competenţă materială specializată şi o competenţă teritorială locală.
Sfera de cuprindere a noţunii de administraţie publică
17
Activitatea executivă (constând în organizarea executării şi executarea în concret a actelor
normative) este realizată de un sistem de organe ce portă denumirea de organe executive.
Totalitatea acestor organe ce exercită atribuţii executive formează puterea executivă, alături de
celelalte două puteri organizate în stat : legiuitoare şi judecătorească.
După criteriul competenţei materiale, organele executive se clasifică în organe cu
competenţă generală şi organe de specialitate, iar după din punctul de vedere al competenţei
teritoriale distingem între organele centrale şi locale.
Distincţia dintre administraţia publică centrală si administraţia publică locală
Distincţia dintre Administraţia publică centrală şi cea locală are la bază utilizarea mai multor criterii
cumulative. Ele au în vedere competenţa teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia
publică şi natura interesului pe care il promovează. Astfel, administraţia publică centrala îşi exercită
competenţa teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Pe de altă parte, organele ce
compun administraţia publică centrală dispun fie de competenţă materială generală – Guvernul, pe
când autorităţiile locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului
local. Nu în primul rând, în timp ce administraţia centrală promovează interesul general – naţional ,
cea locală promovează înteresul localităţii respective.
Autorităţiile administraţiei publice locale, natura lor juridică
şi actele pe care le emit sau le adoptă
Autorităţile administraţiei publice în comune şi oraşe sunt consiliile locale, comunale şi
orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi
primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din
comune şi oraşe, în condiţiile legii.
18
Consiliile locale
Consiliile locale sunt compuse dintr-un număr de consilieri pe care legea îi determină în
funcţie de numărul populaţiei unităţii administrativ – teritoriale. Ei aleşi prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Consiliul local ca autoritate deliberativă, este un organ colectiv de conducere care îşi
exercită atribuţiile în principal prin adoptarea unor acte normative, denumite hotărâri.
Atribuţiile principale ale consiliilor locale (comunale,orăşeneşti, municipale) se
circumscriu în domeniul interesului local, constând din:
a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileşte, în
limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
b) aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului;
c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-
socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi
urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de
cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;
d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale,
precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;
e) aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local;
f) administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;
19
g) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică
a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
h) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei
sau oraşului, după caz, în condiţiile legii;
i) înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local;
urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor
generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile
publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii
serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din subordinea sa; aplică
sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în
numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe
care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale; numeşte şi eliberează
din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub
autoritatea sa;
k) analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi
urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizării
acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare împotriva
inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor,
podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local;
m) aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările
de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora;
n) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru buna
funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport,
apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub autoritatea sa;
urmăreşte şi controlează activitatea acestora;
20
o) hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea
de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul asigurării
serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi acordate şi personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de
agrement;
q) hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici,
poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă, în condiţiile legii, şi
propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;
r) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii
vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor
istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;
s) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia
drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor
sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;
t) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive
şi asigură buna funcţionare a acestora;
u) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de
interes public local;
v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de
onoare al comunei sau al oraşului;
x) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau
străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării
în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăşte înfrăţirea
comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări;
y) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei
publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale
ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;
21
z) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii.
Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.
Primarii localităţiilor
Sunt aleşi de populaţia cu drept de vot din unitatea administrativ – teritorială respectivă, pe
baza scrutinului uninominal.
În esenţă, primarul fiind definit ca autoritate executivă, el are drept principale atribuţii
organizarea executării şi executarea în concret a legilor, hotărârilor de guvern, precum şi a
hotărârilor consiliului local.
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice
locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl
conduce şi îl controlează.
Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii.
Principalele atribuţii ce revin primarului sunt:
a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea
ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai
autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean;
b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază
că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru
organizarea acestei consultări, în condiţiile legii;
22
d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea
economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local;
e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le
supune spre aprobare consiliului local;
f) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi
comunică de îndată consiliului local cele constatate;
h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate
mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind
obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de
dezastre;
i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,
gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă
solicitărilor sale, în condiţiile legii;
j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;
l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor
manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi
liniştea publică;
m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în
vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile
legii;
23
o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre
aprobare consiliului local;
asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice
zonale şi de detaliu;
p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;
q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului,
instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile
legii;
r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de
autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;
ş) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
ţ) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate;
u) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de
specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune
consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor
autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi
domeniului privat al comunei sau al oraşului;
x) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie
autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;
24
y) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel,
pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi
pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum şi
însărcinările date de consiliul local.
În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.
Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost
comunicate persoanelor interesate, după caz.
Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraşului sau al
subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreună cu aparatul propriu de specialitate
al consiliului local, constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria
comunei sau oraşului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile
primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
Primarul localităţii – autoritate publică, ce reprezintă
şi promovează interesul local
Primarul îndeplineşte o dublă calitate:
- accea de reprezentant al statului în unitatea administrativă – teritorială respectivă. În
această calitate el exercită atribuţii de ofiţer de stare civilă şi este persoana sub îndrumarea căreia
se realizează activitatea de autoritate tutelară şi stare civilă;
- aceea de reprezentant al localităţii a cărei populaţie l-a ales. Altfel, primarul este
reprezentantul comunei sau oraşului în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din
străinătate, precum şi în justiţie.
-
Alegerea Primarului
primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;
-validarea mandatului primarului se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea
administrativ-teritoriala de catre un judecator desemnat de presedintele instantei;
25
-rezultatul validarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in
sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre
un judecator desemnat de presedintele judecatoriei;
-primarul depune in fata consiliului local juramantul in limba romana; primarul care refuza sa
depuna juramantul este considerat demisionat de drept.
Mandatul Primarului
Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul
nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi, calamitate
naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
Atributiile Primarului
Ca si atributii principale ale primarului, se pot enumera:
-functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara;
-atributii privind organizarea si desfasurarea alegerilor, referendumului si a recensamantului;
-prezinta consiliului local atat rapoarte anuale privind starea economica, sociala si de mediu a
unitatii administrativ-teritoriale, cat si alte rapoarte si informari;
-elaboreaza proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a localitatii si le
supune aprobarii consiliului local;
--functia de ordonator principal de credite;
--intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre
aprobare consiliului local;
---initiaza negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele
unitatii administrativ-teritoriale;
--verifica inregistrarea fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial;
--coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local;
--ia masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta;
26
--ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii
serviciilor publice de interes local si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii
administrativ-teritoriale;
--ia decizii privind personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si privind conducatorii
institutiilor si serviciilor publice de interes local;
--asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobarii consiliului local si
actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora;
--emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative;
--asigura respectarea angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul
protectiei mediului si -gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
Incetarea mandatului Primarului
--mandatul primarului inceteaza de drept in conditiile statutului alesilor locali;
--daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate care nu
permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
--daca acesta nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv;
--mandatul primarului poate inceta si ca urmare a rezultatului unui referendum local avand ca obiect
demiterea acestuia.
Suspendarea mandatului Primarului
Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv.
Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului, care, prin
ordin, constata suspendarea mandatului.
Consideraţii generale ale primarului
Comunele, oraşele şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar, iar municipiul
Bucureşti are un primar general. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti sunt în relaţii de
subordonare faţă de primarul general al municipiului Bucureşti.
27
Instituţia primarului este tradiţională în administraţia României. Ea a fost reglementată pentru
prima dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunală din 1864 şi a
cunoscut o evoluţie continuă ca un efect firesc al transformărilor prin care a trecut statul
românesc.
Astăzi, primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi
timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu perosane fizice şi juridice din ţară şi din
străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administartiv teritorială în care a fost ales1.
Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de
vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul. Potrivit Legii nr.
67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este declarat primar candidatul
care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate2.
Dacă nici unul dintre candidaţii propuşi de partidele şi formaţiunile politice participante la
alegeri nu întruneşte această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două
săptămâni, între candidaţii situaţi pe primele două locuri şi va fi ales candidatul care a obţinut cel
mai mare număr de voturi. În situaţia parităţii de voturi a cel puţin doi candidaţi, pentru funcţia de
primar, se delara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri în termen de două săptămâni. La
aceste alegeri vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj.
În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se
desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de
lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul dituat pe locul următor. Dacă
una dintre aceste situaţii vizează unul dintre candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, nu vor mai avea
loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat. Pe baza
rezultatului votului, biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii
primarului.
Primarul şi primarul general al Capitalei îndeplinesc funcţii de autoritate publică; sunt şefii
administraţiei publice locale şi răspund în faţa Consiliului de bună funcţionare a acesteia. Semnul
1
2
28
distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României. Este obligatorie
purtarea eşarfei la solemnităţi, receptii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.
Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de
consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei rază teritorială se află
comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ - teritorială. Validarea alegerii primarului general al
municipiului Bucuresti se face de către un judecător desemnat de preşedintele Tribunalului
Municipiului Bucuresti. Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute mai
sus. Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a Consiliului local sau, după caz, într-o
şedinţă extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului. În caz de invalidare a
mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării,
în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Primarul depune în faţa Consiliului local următorul jurământ în limba română:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în
puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului). Aşa să-mi
ajute Dumnezeu."
Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă.
În situaţii deosebite, jurământul se poate depune şi în faţa preşedintelui instanţei judecătoreşti
care a validat alegerea primarului.
Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către
primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau
catastrofă.
2. Incompatibilităţile funcţiei de primar
29
Potrivit Legii nr.161/2003 cu privire la unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei3, funcţia de primar şi primar general al municipiului Bucureşti, este incompatibilă cu:
a) funcţia de consilier local sau de consilier judeţean;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata
acestuia;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru
al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile
comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la
regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la
instituţiile publice;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o
societate comercială;
f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor
comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi
comerciale de interes naţional;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de
cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii
neguvernamentale.
Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii
sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Mandatul de primar este incompatibil şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate
comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean.
3
30
Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale primarulul deţin
calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de
consiliul judeţean.
Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care,
cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul
drepturilor de vot în adunarea generală.
3. Protecţia legală a primarului în calitatea sa de ales local
Primarul, în exercitarea mandatului său, ca ales local este în serviciul colectivităţii, fiind ocrotit de
lege.
Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului de primar este garantată.
Potrivit Legii nr. 393/2004 primarul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice
exprimate în exercitarea mandatului.
De asemenea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a aleşilor
locali, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoştinţă atât
autorităţii administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore,
de către organele care au dispus măsurile respective.
Pe întreaga durată a mandatului, primarul se consideră în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de
protecţia prevăzută de legea penală.
De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei - soţ, soţie şi copii - în cazul în care
agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra primarului în
legătură cu exercitarea mandatului său.
4. Drepturile primarului
31
Pe toată durata mandatului de primar, contractul de muncă al acestuia la instituţiile publice,
la regiile autonome sau la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspendă. Sunt
exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, mai
puţin educatorii şi învăţătorii, precum şi cercetătorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional,
oamenii de cultură şi artă4.
În funcţiile deţinute de persoanele ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost
suspendate pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durată determinată.
Funcţiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitării mandatului de către
titular.
În cazul în care, pe durata exercitării mandatului de către persoanele care ocupă funcţiile de aleşi
locali, au loc reorganizări ale persoanei juridice, acestea sunt obligate să comunice persoanelor ale
căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncă stabilite,
corespunzător celor deţinute de acestea, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului
judeţean persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte
de numire.
La stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de
demnitate publică alese.
În cazul în care conducerea persoanei juridice refuză reluarea activităţii în funcţia deţinută anterior
alegerii, persoana în cauză se va putea adresa instanţei de judecată competente, cererea fiind scutită
de taxă de timbru judiciar.
Timp de 2 ani de la data încetării mandatului, primarului nu li se poate modifica sau desface
contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile.
La încetarea mandatului, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene,
care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la
cerere, de calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile
lunare primite, în condiţiile legii.
Aleşii locali au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.
Primarii au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la
decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.
4
32
Drepturile băneşti cuvenite primarilor, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în
condiţiile legii.
Primarii beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de
concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.
Pentru a beneficia de concediu fără plată sau de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale
deosebite, primarii au obligaţia de a informa, în prealabil, consiliul local, indicând durata acestora şi
perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgenţă, informarea se va face în prima şedinţă de
consiliu, organizată după terminarea concediului.
Durata exercitării mandatului de primar constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în
calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la
calcularea şi la recalcularea pensiei.
Aleşii locali care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun
pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa
consiliului local, a consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea
transportului.
Primarii în calitatea lor de aleşii locali beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi
perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform
hotărârii consiliului local sau judeţean.
Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, primarii sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţă ordinară
de consiliu, un raport privind deplasările efectuate în termen de 30 de zile de la data încheierii
misiunii.
În cazul nedepunerii în termen a raporului primarul va suporta cheltuielile deplasării.
CABINETUL PRIMARULUI
Are urmatoarele atributii:
33
-asigura serviciul de secretariat;
-executa lucrari de dactilografie,tehnoredactare si multiplicare;
-indeplineste atributiile de protocol si reprezentare;
-organizeaza actiunile de reprezentare ale primarului la ceremonii si solemnitati
-asigura pastrarea si folosirea corecta a insemnelor oficiale in conformitate cu prevederile
legale in vigoare ;
-intocmeste documentele necesare si asigura cheltuielile de protocol;
-se preocupa de intocmirea actelor pentru plecari in stainatate,tine evidenta acestora si
calculeaza cheltuielile premise conform legii;
-intocmeste toate lucrarile necesare pentru primiri vizite,delegatii,oficialitati,primar;
-informeaza zilnic primarul in legatura cu problemele ridicate de mass-media,a caror
rezolvare este de competenta primarului municipiului Focsani;
-intocmeste si reactualizeaza ori de cate ori este cazul ,lista cu oficialitati,cu telefoane
utile,email-uri,adresele institutiilor cu care lucreaza primaria;
-se ocupa cu realizarea materialelor publicitare (pliante,mape,reviste etc.)
-participa la audientele primarului si se ocupa de solutionarea acestora.
SECRETARUL MUNICIPIULUI FOCSANI
Indeplineste in conditiile legii urmatoarele atributii:
-participa in mod obligatoriu la sedintele Consiliului Local;
-coordoneaza compartimentele si activitatile cu character juridic,de stare civila,autoritate
tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local;
34
-avizeaza proiecte de hotarare ale Consiliului Local, asumandu-si raspunderea pentru
legalitatea acestora cantrasemnand hatararile pe care le considera legale;
-avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;
-urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;
-asigura indeplinirea procedurilor de convocare a Consiliului Local si efectuarea lucrarilor de
secretariat;
-pregateste lucrarile supuse dezbaterii Consiliului Local;
-asigura comunicarea catre autoritati, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de
Consiliul Local sau de primar ,in termen de cel mult 10 zile ,daca legea nu prevede astfel;
-asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu character normative;
-elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, in afara celor cu
character secret, stability potrivit legii;
-legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor
cu acte originale,in atributiile legii.
Primaria Municipiului Focsani detine un centru de comunicare (C.I.C.)
Centru de Comunicare – un mod nou de abordare a relatiei dintre administratia publica si
cetateni.
Principil transparentei in activitatea administratiei publice ,dublate de cerintele sporite in
domeniul eficientei si responsabilitatii functionarilor publice ,si-au gasit o reflectare deosebita in
organizarea la nivelul Primariei Municipiului Focsani a unui Centru de Comunicare.
Serviciile oferite ,se refera atat la prezentarea tuturor informatiilor necesare pentru rezolvarea
solicitarilor ,referitor la documentele necesare si procedurilor de urmat,asistenta si consultanta in
pregatirea documentelor,consiliere,primire si verificare a documentatiei ,inregistrare si eliberare
documente.
Primaria Municipiului Focsani mai detine cateva servicii:
-informatii generale ,petitii,sesizari ,audiente;
-urbanism si sistematizera,accord unic;
35
-autorizare agenti economici;
-taxe si impozite;
-asistenta sociala;
-cadastru si agricultura;
-investitii si fond locative;
-juridic,administratie publica locala ,stare civila ,asociatii de prop-patrimoniu;
-registratura,corespondenta.
Centrul si intraga primarie au implementat un program de circuit informatizat al
documentelor,avantajele utilizarii acestuia fiind déjà evidente.
Orice document poate fi urmarit exact cunoscandu-se permanent traseul urmat ,stabil in care
se afla ,numarul de zile ramase pana la data eliberarii.
Programul actual de lucru al Centrului de Comunicre cu cetatenii este:
-luni , marti ,joi,vineri intre orele 8:30-16:30
-miercuri intre orele 8:30-18:30
In afara acestui program ,personalul efectueaza centralizarea documentelor,transmiterea lor
catre serviciile de specialitate ,primirea de la acestea a documentelor de eliberat.
DIRECTIA ECONOMICA DIN CADRUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI FOCSANU
Organizeza contabilitatea proprie a primariei,conduce evidenta patrimoniului
municipiului si a angajamentelor bugetare;
Intocmeste annual proiectul bugetutlui de venituri si cheltuieli al municipiului Focsani si
prognoza acestuia pe urmatorii 3 ani ,precum si programul de investitii ce propun efectuarea
rectificarilor de buget si a virarilor de credite bugetarilor;
36
Centralizarea datelor furnizate de institutiile subordinate Consiliului Local si intocmeste
situatii financiare privind executia bugetului local si darile de seama contabile trimestriale si anuale;
Executa controlul financiar preventive asupra tuturor operatiunilor financiare;
Elaboreaza studii financiare pentru fundamentarea cheltuielilor bugetare in functie de
necesitatile si nevoile comunitatii;
Analizeaza posibilitatea atragerii de noi surse de finantare ,contractarea de imprumuturi
bancare, obligatiuni municipale;
Elibereaza autorizatii persoanelor fizice pentru desfasurarea unor activitati
economice,asociatiilor familiale,agentilor economici, comerciantilor care desfasoara activitati
economice in system ambulant precum si autorizatii de transport personae sau bunuri in regim
taxi,conform prevederilor legale;
Efectueaza control commercial la agentii economici care desfasoara activitate
economica;
Organizeaza si urmareste modul de desfasurare a activitatii in magazinele Economat;
Inhuma si sprijina asociatiile de locatari pentru a se reorganiza in asociatii de
proprietari,sprijina activitate asociatiilor de prorprietari pentru realizarea scopurilor si sarcinilor ce le
revin ,in conformitate cu prevederile legale.
DIRECTIA RESURSE UMANE SI COORDONARE
UNITATI SUBORDONATE
Itocmeste formalitatile necesare pentru organizarea si desfasurarea
concursurilor ,examenelor pentru ocuparea posturilor vacante;
37
Intocmeste lucrarile necesare pentru angajarea ,avansarea,transferarea ,desfacerea
contractelor de munca si alte miscari de personae;
Aplica prevederile legii cu privire la coordonarea drepturilor banesti salariatilor institutiei;
Asigura asistenta procesului de intocmire a fiselor de evaluare a posturilor ,fiselor de post
cu atributiile si raspunderile salariatilor,fiselor de evaluare a performantelor profesionale
individuale ,conform prevederilor legale in vigoare pentru functiionarii publici si pentru salariatii cu
contracte de munca;
Intocmeste baza de date pentru functionarii publici din cadrul primariei Focsani si
unutatile subordinate;
Coordoneaza ativitatea serviciului administrative;
Coordoneaza activitatea unitatilor subordinate Consiliului Local al Municipiului
Focsani ,prin compartimentul sanatatii ,asistenta sociala si compartimentul servicii publice;
Coordoneaza organizarea unor evenimente culturale din punct de vedere artistic;
Asigura aplicarea la nivelul Municipiului Focsani a Strategiei Guvernului Romaniei de
imbunatatire a situatiei.
SERVICIUL ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA – LEGALITATE
Evidenta dispozitiilor emise de primar si a hotararilor adoptate de consiliul local al
Municipiului Focsani .
Pregatirea mapelor ce documente pentru sedintele de comisii si de consiliu;
38
Acordarea asistentei juridice compartimentului-Asociatii de proprietary
Testarea administratorilor asociatiilor de proprietary;
Primirea cererilor de ajutor pentru incalzirealocuintelor ,raporturi statistice privind
acordarea ajutorului banesc pentru subventia de energie termica;
Participarea la sedintele comisiilor Consiliului Local,la comisiile de licitatie organizate
de primarie;
Primirea corespondentei,transmitera si expedierea acesteia , informarea cetatenilor;
Reprezentarea Primariei si Consiliul local in fata instantei de judecata;
Exercitarea cailor de atac pentru apararea drepturilor si intereselor Primariei si
Consiliului Local;
Evidenta documentelor din arhiva primariei
SERVICIUL COMUNICARE
Asigurarea comunicarea interna intre serviciile proprii si cu alte institutii publice sau
cetateni;
Pregateste si coordoneaza priblemele asistate si co-finantate de organisme interne si
externe;
Realizeaza si coordoneaza audientele personalului de conducere;
Identifica potentialii parteneri in domeniul social administrative, financiar;
Urmareste reflectarea imaginii institutiei atat la nivelul comunitatii cat sip e plan
national si international;
Pregateste si asigura realizarea de pliante ,brosuri,afise privind activitatile curente ale
Primariei;
39
Pregateste si asigura realizarea de materiale de prezentare a municipiului;
Asigura din punct de vedere logistic ,luna desfasurare a activitatilor representative
pentru institutie,consfatuirii,intalniri,simpozioane ,delegatii,diverse;
Asigura mentinerea relatiei cu presa prin instrumentele specifice acestei activitati;
Asigura intocmirea si implementarea strategiei de informatizere a institutiei.
Principiul transparenţei în activitatea administraţiei publice locale, dublat de cerinţele sporite în
domeniul eficienţei şi responsabilitãţii funcţionarilor publici, şi-au gãsit o reflectare deosebitã în
organizarea, la nivelul Primãriei Municipiului Focşani a unui Centru de Comunicare.
Obiectivele imediate ale proiectului privesc:
Uşurarea fluxului informaţional cãtre şi dinspre cetãţeni.
Oferirea unui acces direct la baza de date.
Scurtarea traseelor documentelor;
Degrevarea serviciilor specializate de o activitate
cronofagã.
Crearea unui mediu propice de relaţie cu cetãţenii.
Amplasat chiar la intrarea în sediu, într-un spaţiu modern şi deschis, beneficiind de dotãri
tehnice superioare, Centrul oferã un cadru de discuţii în condiţii civilizate, eliminând vechiul simbol
al ghişeelor şi funcţionarilor impersonali.
In acest spaţiu îşi desfãşoarã activitatea un numãr de 9 funcţionari, reprezentând toate serviciile
Primãriei ce au legãturã directã cu partenerii administraţiei locale, cetãţenii.
Serviciile oferite se referã atât la prezentarea tuturor informaţiilor necesare pentru rezolvarea
solicitãrilor, referitor la documentele necesare şi procedurile de urmat, asistenţã şi consultanţã în
40
pregãtirea documentelor, consiliere, primire şi verificare documentaţie, înregistrare şi eliberare
documente.
SERVICIUL URBANISM
Verifica,redacteaza si emite certificate de urbanism pentru lucrari de constructii si
pentru tranzactii imobiliare;
Coordoneaza Comisia de Acord Unic,conduce sedintele de Accord Unic si Acorduri
Unice ;
Verifica ,redacteaza si emite autorizatii de constructie;
Intocmeste proiectele de hotarare pentru incheierea si concesionarea de terenuri cu si
fara licitatie publica si emite procese verbale de predare – primire pentru terenurile respective;
Organizeaza licitatii publice pentru concesionari si inchirierea de terenuri;
Executa ridicarea ,trasari si documentatie de carte financiara pentru obiectivele
apartinand Primariei Focsani;
Verifica pe teren respectarea prevederilor autorizatiilor de construire emise si ai
masurile legate ce se impugn la disciplina in constructii;
Urmareste executarea lucrarilor in termen prevazut de autorizatia de construire si ia
masuri ca punerea in functiune a obiectivelor de investitie sa se efectueze regilarizarea taxelor
datorate administratiei publice locale si declorarea investitiei in vederea impunerii
41
SERVICIUL INVESTITII
Flaboreaza stategia de dezvoltare a investitiilor in Municipiul Focsani;
Verifica conditiile legale de demarare a procesului investitional;
Asigura asistenta tehnica pentru lucrarile in curs verificand din punct de vedere
cantitativ si calitativ situatiile de lucrari;
Elaboreaza politicii in domeniul energetic ;
Verifica legalitatea autorizarii lucrarilor de separatii,interventii in carosabil;
Emite certificate de urbanism si autorizatii de construire pentru lucrarile de utilitati pe
domeniul public ;
Asigura conditiile legale privind inchierea controalelor de inchiriere;
Verifica starea tehnica a fondului locative existent;
Flaboreaza procedurile specifice de achizitii publice.
COMPARTIMENTUL AUDIT
Elaboreaza norme strategite – metodologice specifice Primariei Focsani;
Elaboreaza proiectul planului annual de audit public intern asupra tuturor activitatilor
desfasurate in primaria Municipiului Focsani,inclusive den unitatile subordinate cu privire la
formarea si utilizarea fondurilor publice ,precum si la administrarea patrimoniului public;
42
Informeaza structurile teritoriale ale U.C.A.A.P.I. despre recomandarile neinsusite de
catre conducatorul unitatii publice audite ,precum si despre consecintele acestora;
Raporteaza periodic asupra constatariilor ,concluziilor si recomandarilor rezultatelor
din activitatile sale de audit;
Elaboreaza raportul annual al activitatii de audit public intern;
In cazul identificarii unor nereguli sau posibil prejudicii,raporteaza imediat
PRIMARULUI Municipiului Focsani.
SERVICIUL JURIDIC,CONTENCIOS ,STARE CIVILA,
ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT
COMPARTIMENT JURIDIC-CONTENCIOS
-asigura reprezentarea primariei in fata instantelor judecatoresti sustinand
interesele,axarcitand caile de atac legale si luind masuri necesare pentru apararea intereselor
acestuia,inclusive demersurile la organelle de cercetare penala;
-acorda consultanta juridical atat serviciilor publice din cadrul primariei cat si
cetatenilor;
-analizeaza si poarta corespondenta pentru notificarile depuse conform prevederilor
legii nr.10/2001;
-elaboreaza contractile ce se incheie in urma adjudecarii licitatiilor la care a participat;
COMPARTIMENT STARE CIVILA
43
Nasteri:
-primirea declaratiilor si actelor primare care stau la baza inregistrarii dupa identificarea
persoanelor si verificarea autenticitatii documentelor prezentate,completarea actelor de nastere in
registrele de stare civila pentru nou nascuti;
Casatorii:
-primirea si inregistrarea declaratiilor de casatorie date de catre soti in fata ofiterului
de stare civila ,procedarea la identificarea persoanelor si verificarea legalitatii documentelor
necesare ,incheierea casatoriei de catre ofiterul de stare civila conform programarii stabilite la sediul
starii civile pe raza administrative teritoriala unde isi are domiciliul sau resedinta unul dintre viitorii
siti intocmirea actelor de casatorie ,dupa luarea consimtamantului ambilor soi ,elibereaza certificatul
de casatorie .
Decese:
-primirea si inregistrarea declaratiilor de deces procedand la identificarea declaratiilor
si verificand actele prezentate ,completarea actelor de deces in registrele de stare civila pentru
decedati corespunzatoare declaratiilor;
-eliberarea adeverintei de inhumare sau incinerare a cadastrului pep e baza caruia
urmeaza sa se faca inhumarea sau incinerarea.
COMPARTIMENT ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SI
PRIVAT:
-aplicarea prevederilor art.36 din legea 18/1991 republicata ,privind atribuirea
terenului afferent imobilelo;
44
-actualizarea si completarea inventarului bunurilor care apartin domeniului public si
privat al municipiului Focsani;
-identificarea ,masurarea ,verificarea impreuna cu inspectorii de zona din
cadrulserviciului de urbanism a terenurilor care apartin dimeniului public si privat al municipiului
Focsani;
-intocmeste contracte de concesiune avand ca obiect terenuri apartinand domeniului
public si privat al municipiului in aplicarea hotararilor de Consiliul Local;
-intocmeste contracte de asociere ,contracte in vederea amplasarii de
garaje ,copertine,conform hotararilor de consiliu adaptate .
INSPECTORUL DE PROTECTIE CIVILA
Prevenirea populatiei asupra atacurilor inamicului de aer sau dezastrului ;
Protectia populatiei impotriva efectelor de nimicire in masa si conventionale sau
dezastrelor;
Asigurarea protectiei bunurilor materiale si a valorilor calculate ;
Participarea la actiunile de limitare si de inlaturare a urmarilor atacurilor inamicului
sau a dezastrelor;
Asanarea teritoriului de munitie ramasa neexploatata;
Pregatirea populatiei in vederea asigurarii protectiei;
Participarea cu forte si mijloace specifice la pregatirea economiei nationale si a
teritoriului pentru aparare.
45
SERVICIUL TAXE SI IMPOZITE
Subordonat directia economica ,are in subordine:
-biroul taxe si impozite-persoane fizice
-biroul taxe si impozite –persoane juridice
-biroul executarii silite
Taxe si impozite - personae fizice si juridice:
-asigura orhanizarea si propune actiuni de control asupra materiei impozabile si de
combatere a evaziunii fiscale;
-propune aplicarea de sanctiuni pentru respectarea normelor legale care reglementeaza
impozitele,taxa pentru contribuabili ,personae fizice si juridice;
-cerceteaza cererile ,reclamatiile ,sesizarile si contestatiile primate de la persoane fizice ,da
raspunsurile in termen legal si fac propuneri legale de sanctionare ,daca este cazul;
-participa la actiunile de executare silita pornite impotriva debitorilor personae fizice,cu
restante la plata obligatiilor catre bugetul local;
-asigura aplicarea justa pentru persoanele fizice a legilor privind taxele si
impozitelor ,precum si identificarea si sanctionarea evaziunilor , acolo unde este cazul.
46
SERVICIUL CADASTRU SI AGRICULTURA
Tine la zi evidenta cadastrala a terenurilor din municipiul ,care fac obiceiul legii
fondului funciar;
Asigura realizarea ,reactualizarea planurilor geo-topo-cadastrale ale municipiului
pentru suprafatele supuse eliberarii de acte de proprietate;
Intocmeste lucrarile necesare aplicarii prevederilor legale privind fondul funciar si
prevederile legii cadastrului;
Tine evidenta domeniului agricol privat si public al consiliului local si asigura
reactuaslizarea acestuia ;
Fundamenteaza si propune studii de amenajare a teritoriului ,urmareste aplicarea
acestora dupa aprobarea autoritatii locale;
Propune annual ,modul de folosire a terenurilor agricole din intravilan si extravilan in
domeniul public si privat al Consiliului Local;
Participa la fundamentarea pretului de concesionare si ancheiere a terenurilor cu
destinatie agricola pe metrul patrat de teren pe zone ale localitatii ,caracteristici si utilitati ,influenta
retie inflatiei si ale ratei financiare;
Intocmeste si tine la zi registrele agricole ale municipiului si centralizatorul acestuia;
Intocmeste situatiile statistice necesare si asigura transmiterea lor;
Elibereaza certificare de producator , bilete de proprietate ,certificate de stare
materiala ,adeverinte privind rolul agricol;
Asigura administrarea pasunilor de pe raza municipiului si efectuarea de intretinere a
acestora;
47
Fundamenteaza taxa de pasune pentru detinatorii de animale din localitate si din afara
acesteia;
Consta (la cerere) pagubele produse la culturile agricole(prin distrugere de catre
animale sau fenomene naturale)
Relaţia de solidaritate ‘s-Hertogenbosch – Focşani
Intre Municipiul Focşani şi ‘s-Hertogenbosch, Olanda, exista o relaţie de solidaritate, concretizata
printr-un Acord, semnat în 1998. Prin acesta se stabilesc coordonatele programului de cooperare, în
domeniile: Sanatate, Invaţamânt, Salubritate, Alimentare cu apa, Administraţie Publica Locala.
Din septembrie 2000 Fundaţia 's-Hertogenbosch - Focşani se ocupa de coordonarea proiectelor de
colaborare, din partea olandeza, între organizaţii din 's-Hertogenbosch şi Focşani. Fundaţia este
finanţata de catre Primaria ‘s-Hertogenbosch. Scopul fundaţiei este stimularea, coordonarea şi
susţinerea activitaţilor şi proiectelor care au loc în cadrul relaţiei de solidaritate. În acelaşi timp se
urmareşte promovarea reciproca a înţelegerii şi implicarii între locuitorii celor doua municipii, prin
organizarea de activitaţi de informare şi de programe de schimb. Proiectele au în principiu ca scop
transmiterea de cunoştinţe şi specializari de la o organizaţie la alta.
48
In domeniul administraţiei publice locale a fost propusa o noua abordare a relaţiei administraţiei
locale cu cetaţenii. In acest sens au fost realizate proiecte prin care oraşul a fost delimitat în 6 zone,
fiecarei zone fiindu-i arondat un numar de 3-4 consilieri locali. Aceştia, împreuna cu grupurile de
dialog constituite din reprezentanţi ai cetaţenilor, agenţilor economici şi instituţiilor din zona, au
identificat problemele prioritare ale comunitaţii precum şi cai şi soluţii comune pentru rezolvarea
acestora. Contactul direct cu cetaţenii şi implicarea acestora în procesul decizional s-a extins, în
acest an aflându-ne în plin proces de elaborare a bugetului local prin proces participativ. Audierea
publica ce are ca tema proiectul bugetului local, este finalizarea unui întreg proces de culegere a
datelor şi propunerilor cetaţeneşti, precum şi de dezbatere ale variantelor de buget, în fiecare zona în
parte.
In acelaşi scop, al îmbunataţirii relaţiei administraţie-cetaţean, cu sprijinul partenerilor olandezi, a
fost derulat un proiect ce are ca finalitate Centrul de Comunicare al Primariei Focşani. Rezultatele
sunt mai mult decât evidente. Centrul a devenit un punct de referinţa, funcţionalitatea sa fiind pusa în
valoare înca din prima zi. Un mediu de lucru placut, în care cetaţeanul este tratat ca partener egal,
fara bariera „ghişeului” cu care eram deja neplacut obişnuiţi, un sistem de evidenţa computerizata,
eficient şi funcţional, personal pregatit şi cu abilitaţi de comunicare, sunt doar câteva din
caracteristicile pe care ni le-am propus ca definitorii pentru noua abordare a relaţiei cu cetaţenii.
Daca am reuşit sau nu, va las pe dumneavoastra sa decideţi.
In derulare se afla doua mari proiecte ce se refera, unul la amenajarea unui parc din Municipiul
Focşani, în comun de catre şcoli din Focşani (Grupul Scolar Agricol) şi ‘s-Hertogenbosch (Groen
School), cu sprijinul administraţiei locale. Actualul Parc „Vlahuţa” va fi complet reamenajat în
primavara anului 2004 iar celalalt la construirea în comun, împreuna cu o firma de construcţii din
Olanda, a unui bloc de garsoniere, cu destinaţia de locuinţe sociale. Si acest proiect va fi încheiat în
vara anului 2004.
„Curricullum Greening Europe” – Proiectul este finanţat prin intermediul Programului
„Leonardo da Vinci” şi are, ca obiectiv major, armonizarea programei şcolare în domeniul
introducerii educaţiei ecologice în învaţamântul vocaţional. Un proiect important, având parteneri
din Olanda, Marea Britanie, Finlanda, Spania, Grecia şi Germania. Singura ţara din Europa de Est
reprezentata a fost România, prin intermediul Grupului Scolar de Construcţii Montaj din Focşani.
49
Experienţa câştigata pe parcursul a aproape 3 ani de cooperare cu aceşti colegi din alte ţari reprezinta
unul din principalele rezultate ale proiectului. Intâlnirea finala a proiectului a avut loc la Focşani, în
perioada 5-8 Noiembrie 2003. Aceasta demonstreaza nu numai ca activitatea noastra a fost apreciata
dar şi interesul pe care partenerii straini îl manifesta pentru a cunoaşte cu adevarat realitaţile locale,
ale ţarii noastre.
„Potenţialul Energiei Eoliene I” - Proiectul s-a derulat în perioada 1999 – 2002 şi a fost finanţat
de Uniunea Europeana prin Programul Ecos-Ouverture. Alaturi de parteneri din Spania, Italia,
Slovenia şi Slovacia, Focşani-ul a reprezentat România într-un proiect ambiţios, de extindere a
utilizarii energiei neconvenţionale. Studiul realizat prin acest proiect a parut poate multora un
rezultat nesemnificativ dar este, la ora actuala singurul realizat din ţara.
Etapele derularii proiectului :
1. Evaluarea potenţialului de energie eoliana al fiecareia dintre regiunile participante:
2. Analizarea restricţiilor referitoare la procesul de exploatare a energiei eoliene în fiecare dintre
aceste regiuni.
3. Elaborarea unui Plan Eolian pentru fiecare regiune în parte
4. Planificarea comunicarii şi a difuzarii publice a Proiectului în fiecare dintre regiunele participante
Rezultatele proiectului
Realizarea Proiectului WEP I (1999-2002) de catre cele 5 regiuni europene care au participat în
acesta a permis atingerea urmatoarelor rezultate:
1. Fiecare dintre regiunele participante dispune în acest moment de un Plan Eolian în care se
definesc:
• Zonele geografice viabile pentru producerea energiei electrice
• Potenţialul energetic care trebuie instalat şi cerinţele de transport şi de distribuţie a energiei
electrice care se va produce
• Programul de construire de parcuri eoliene, efectele asupra mediului înconjurator care pot
deriva şi planul de restaurare a mediului înconjurator care rezulta din acest proiect
50
• Costul implementarii Planului Eolian
• Procedura şi formalitaţile care trebuie urmate în cadrul proiectului, pâna la executarea sa
2. Munca realizata în cadrul proiectului WEP I a permis cooperarea şi schimbul de experienţa
pentru cel puţin 10 experţi din domeniile expuse la punctele 1 şi 2 din fiecare regiune participanta.
3. Toate entitaţile participante din fiecare regiune a Proiectului au putut cunoaşte în mod direct, prin
vizitele realizate la parcurile eoliene ale EHN, experienţa celor din Navarra, care este regiunea lider
din Spania şi din Europa în ceea ce priveşte dezvoltarea energiei eoliene
4. Participarea si experienta participanţilor în acest proces va facilita execuţia viitoare a acestuia
51
52
53