2 Lei exemplarul.

ABONAMENT ANUAL : Pe an an I*i } Ä t " -Pe un jvwfttete a» Lei Pe 3 terii f « #> Avterttăţi «i institutiani Lei

ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

CLU5, STRADA REGfNA MARIA !*o. 19 , . . . . . . . . f . / y.. fa**.***»V ,/<

Clui. Strada Regina Maria Nr. 36. — Telefon : 7-iB

B i H C - a U i c n i i Alteia Ucßfllü Tin-era generaţie intelec­

tuală Vă zice un inimos, şi călduros „Bine aţi venit" în capitala Ardealului renăscut.

Suntem nespus de veseli, ca Alteţa Voastră Regală este prima vlăstară a iubitei Fa­milii Domnitoare, care rine pe timp mai îndelungat iu colţul nostru frumos şi bogat, să ne cunoască de aproape dragostea nemărginită către Ţară şi Tron.

Inimile noastre tiu ere, pli­ne de idealism şi entusiasm curat, nu pot uita că sunteţi vlăstara cea mai tineră a iubitei noastre Regine Maria, care — o ştim prea bine — <t avut un rol hotărâtor ptm.tru intrarea Mamáméi în războ­iul de eliberare şl unire na­ţională.

Tocmai de aceea vedem in vizita Alteţei Voastre Regn le mai muH decât un prilej de escursie; redem strângerea

^.iw*. ^ i * * - « « * ^ « « * ^ ^ ^ t(tt Măi wMtt a ts&imeetór U-» ' ! ; gaturi intre iWmm& Wegălă

; şi ArdëaWl tàber şl pe veci I nuit ca ţara mama. ; In călătoria proettatà Veţi I străbate Alteţă jheg<iiă,eolţ/uri I pitore%tt dite Ţara ruăstră. I Veţţ èmfioa^te poporul harnic

• I şt ăărz, precum şi pe intelec-; ] tu aiul muncitor şi dorii or de • ; cultură. Dar ceeace de sigur • I Veţi sí uiţi : iubirea noăMră

\ inflâfarata către Ţară şi I Tron, este şi mai preţios. I Úorim ea dragostea noa-I strâ să Vă reMdiiCă, Âltefâ "I Megalac cât măi des şi pe timp I căt de îndelungat in mijlocul j| nostru, a celor cari am fost I pâăă * f # de tàiiU fiii părăsiţi $ ai i'iibriei. +ă veniţi ca să- ne

putem mândri şi noi că un vlăstar Regeée ne OHO:eazù cu vizitele Săle.

SÍ t r á f f i f r u m o a s ă D o m n i ţ a ţ

„ C h e l e a " . A . S. R. Prineipesa IleaM

i i izbânda eea mare. Ce jertfa na adus partidul natio­

nal, mai târziu naf-kmal-ţărănist ţynr tru izbânda- principiilor sok.

Drumul h*ug şi greu, al partidului nost a şi pe.care soarta aspră l-a pre­sare . nu odată cu- cei mai ascuţiţi yh* "ti, a cer ui atâtea jertfe* atâtea suf *te, din partea, celui ce Va iái' cat dar' rte au fost ditte din Itelşng

jură şovăire. Spiritul pliu de jertfa si de tnaiie

sentimente patriotice, actele de marti­raj şi faptele croire ceri aparţin par­tidului, suni cele mai convingătoare justificări « nuci adevărate tradit'ù m a jertfi.

Încape, cre'o îndoială că întreg tre­cutul partidului nostru s'a confundat pe deplin cu niznintele mari aie nea' m ui ui românesc şi că ele realizate odată in acelaş timp au fost şi tete mai strălucitoare pagini ale ist mei secol ului trecut? Evident nu! întoc­mai ca şi cum nu încape nici o îndo­ială asupra actelor recente (de aedul guvern, care din suprem uri post de comandă din aceasta ţară, prin fap->.V sale inspirate din cel mai adânc s fitrit de jertfă şi abnegaţie, scrie in istorie acelea splendide pagini posi-hélice, care singure vor rămânea pos-i-niălH salvând si cinstea acelor

pagine pline de miori închise, cate generaţia viitoare, nu prea ta mult- ne'ar fi puiuţ aprecia-

Aceh care azi in tara româneni-tă, întruchipează în carne şi oase jertfa» acela, cd cărui sind moral, şi al cărui gând plin de cel nud curat altruism si cea mai sinceră iubire al deaproa-pelui. a ştiut să creeze cel mai puter­nic zid al conştiinţelor româneşti, — partidul naţional'ţărănist — contra ticăloşiilor interne şi externe* acela din grija providenţei azi prezidează is­toria contimporană, a neamului nos­tru. Preşedintele Consiliului de Mr lustri, dl luliu Maniu, în culifaleu sa de delegat cu pline puteri, cd tu­turor Românilor azi din locul — ce până acum rut odată a servit nenhu searbede îngâmfări, — azi aduce cele mai mari jertfe pentru izbânda cea mare... Primul ministru luliu Mannt, colaboratorii dsale din opoziţie şi delm guvern, partidul întreg aduc, azi cei mai curată jertfă pe altarul Palnei.

Dacă Omul din fruntea Tării, şt, care azi reprezintă înăuntru si tnafară j gândul curat de pocăinţă al neamulutj nostru, a ş'tmt să jertfească mult pen- ; tru creiarea celui mai impozant mă'\ nunchiu politic din această ţară, şt afirmarea acestuia, atunci numai pu- : (in este adevărat, că spiritul dsale

plin de jertfa Va ştiut impune şi tutu' tor colaboratorilor, la opoziţie ca şi la guvern, ba nu odată chiar şi adrer- \ surilor politici : spre binele acesU i j Ţări. \

Venit la (ru vern după o opoziţie lun­gă şi plină de suferinţele cele mat sim­ţite, siăpâmd sufletelor curate a Ţării Uomâ-neşti» care a fost şi este dl Ivim Maniu. na infeles să se preteze un singur moment la actele pline de ,,suc" ces" imediat şi purtătoare de imedwki admiraţie şi popularitate, la arfele răzbunărilor mmikase : dinconiră, ţinând în vedere numai izbânda cea mare.-., venit kt putere, ca un mim act de guvernământ a început cu jertfa. A început prin a jertfi o cotă oareşi-care din însuşi sucul de viaţă al unui partid politic ; a început prin jertfa popularităţii, atunci, când prtn-Ir un curajos gest a coordonat, dărtlc către stat cu exigentele tăriu şi cu po­sibilităţile de plată ale cetăţenilor.

Şi a, fost înţeles. Iar jertfa primita ! Acest prim act de sinceră jertfă al

unui partid ajuns la postul de walle răspunderi, urmat apoi de o serie în­treagă de alte acte care de care mai salvatoare, — sigur — vor rămânea drept pilde de urmat generaţiilor vtî-\ f'xtre. iar cei ce au avut partea lor\ •:lc contribuţie fie cât de modestă, vor

binemerita, delà posteritate. Jertfele noastre — pariid şi guvern

aduse pentru izbânda cea mare, semănând cu actul acelui viteaz sol­dat, care pentru izbânda hotărâioaze, 1-a.pădă delà sine orice comoară, chiar si hrană-i. dătătoare de viată, multw mindH-se cu snfMuH curat şi tru pin hotărât Iu ori-ce jertfă pentru asigu' rărea izbândei, tm sunt pentru tute" iese mărunte contimporane, ci pentru scopuri mari : pentru ziiia de mátne. ca si întreg trecutul partidului noUru.

Sigur de izbândă. Hteazid soldat nu ore grija trupului, întocmai ca şi ac­tualul guvern care pentru izbânda cea mare, PENTRU IZBÂNDA TARII, Şl AL INTERESELOR EI, renunţă la izbânda partidului.

Actualul guvern» pus să lucreze sub şoapta suflatului plin de jertfă al Im luliu Maniu. azi prin felul- său de a conduce (ara si a guverna* dă cea mai curată domdă a sincerităţii promisnc inf.or sale, că tniăiu Tara, interesele ma.' i ale ei şi apoi restul ;_cu or i -» jertfă ! !

Pentru izbândă^ cea mare partidul nostru a adus jertfa unui trecut rn-freg.

Generaţia tinără, mândră de marii antecesori şi de faptele măreţe" ale lor ; sinceră admiratoare a tradiţiei jertfelor şi abnegaţilor, promite s ă fie urmaşă vi-ednică întru toate, ge­neraţiei diui luliu Maniu-

^ í T,

© BCUCluj

C H E M A R E A N r . 14.

P A G I N A E C O N O M I C A .

0 pagină de economie politică. Făra tadoaială istoria., — dar mai

afes istoria ecoaiomică — Sateaza permanent intre două iluzii, tot aşa de mincinoase una C&şi aM».

Prima, cea mai comună şi cea mal seducătoare, oonsdstă în a crede cà totul este nou, că trăim într'o luine inedită, neaseniănându-se intru nimic cu aceia care a preoedat-o. Astfel B'a născut iluzia «ă între viaţa econo­mică de astăzi a ţării noastre şi cea iu trecut nu este nimic comun, că

diferenţia nu este niuanad de gmad, cd şi de natura. Iluzia tot aşa de înşe­lătoare caai aoeda «are rezidă în a crede cà toate lucrurile sunt tot­deauna la fel — cădem sunt «nuia semper — că nimic nu ae schimbă cu epocile. Puţină isitora© ae dă la exces sentimental diferenţei, după >cium pire» mută, istorie ne inspiră sentimentul continuităţii. Nu trebuie considerată istoria -economică ca un tot de sine stătător, ca o lume autonomă, un »tat în etat Istoria economică a tăr i i noastre, s'ar putea numi mai propriu, istoria aspectelor economice ale isto­riei noastre nationale.

Ţara noastră a fost chemată la o viaţă de Stiait modern de abia de şapte decenia. Evenimentele mondiale çansu-ina*e îu acest tâmp ae-au fost, în linii generale, favoradbäSfe. Răzi/oaiete şl vjctorájle dön 1877, 1913 şi 1918, ne-au asigurat realizarea unui organism wsMtJar în domeniul econonic, prima condiţie şi principala, pentru garan­tarea evoluţiei economice de până aoum, continuarea ei în viitor şi ţinta supremă : armonizarea intereselor noastre economice cu economia inter­naţională.

Pornind de jos şi târziu, 'economia românească a realizat în acest timp, paga gigantici. Greutăţile şi lipsurile cu cari am luptat, au constituit ade­seori obstacole inexpugnabile. Cu toate acestea, Iwgăţiil© noastre imense njenau situat permanent in câmpul de activitate economică al marilor »täte europene. Politica finanţei germane in România mică, inspirată din acel fai­mos „Drang nach Osten", simboli­zează in .sinteză, atracţia furnizată mari/iór puteri. Nu a lipsit nici reac-ţiunea tiinerotuui naţionalist pentru o autarhie econoimică. (Războiul vamal din 1886 cu Aiistro-ungaria).

Contribuţia 'capitalului strein este însă, mai presus de toate, hotărâtoare în dnsvoltarea economică a ţarii noas­tre, investiţiunile în -patrimoniul pu­blic ne-o dovedesc cu prisosinţă.

România dinalinte de războiu n'a cunoscut — decât cu rare excepţii — numai ani înbelşugaţi .şi excedente bugetare. Exportai nostru ce cuprin­dea cârca 3 jum. milioane tone ce-reafle. 1 milion tone petrol şi plus lemne de câteva zeci de milioane francii ur, ne-au permis mai tot­deauna o balanţă comercială activă^ In lunile de export activ — septem­brie şi Octombrie — în mulţi ani, leul româirjiesii' era cotat la Paris, Zürich, sain.- Roma până ia 1.05—1,C8 franca, respectiv lire italiene.

Transporturile satisfăceau nevoile noastre economice tot decursul anu­lui, cu excepţia celor 2 luni ce urmau recoltei, când liniile eo duceau IS>pre porturile dunărene cunoşteau o eon j gestiune temporară de trafic. !

Indus tria, la începutul ei, s'a mul-, ţumit exclusiv lia transformarea pro- : duselor indigene.

Circulaţia fiduciară atinsese la 1 'August 1914 cam 600 milioane lei, din cari 45 milioane reprezentau da­toria Statului la Banca Naţională.

In streinătate Statul era iesco^erit pentru 1 jum. miliard lei aur — da­torie contractată în Germania şi in trodusă parţial mai apoi în Franţa, Beugla şi Anglia. Pentru datoria pu ; b u c ă internă, statul plătea un cupon de cârca 90 iniMoane lei, sumă egau cai veniturile C. F. R. şi R. M. S.

Aceasta era Sfaheami ,atà la exces,

situaţia, oconomiică antebelica a Ko mâniei.

A urmat marele războiu, au urmat evenimentele cunoscute până, asl. Timpurile sunt prea aproape oa fA aruncam înaipoi o privire relrosprx tivă exactă. Totuşi ia lumina cifrelor •ne permitem, tó examinăm şi acest tre­cut economic recent, cu urmări, cauze şi rezultate tangibile şi astăzi, şi poate încă multă vreme.

Să vedem cari si uit posibilităţile economice ale Roniânieiintregite, care öpunietaav mai sus, constitue o ideală limitate economică. Suprafaţa pămân­tului arabil în noua Românie a cres­cut faţă de pământul cultivat al Ko­májáéi de ieri delà 6.084.256 hectare la 14.591.058 hectare, adică procen-twM ou 240%'. Industria mare a cres­cut delà 211.582 II. P. la 497.039 H. Y. adică cu 235%. Căile Í erate şi-au mărit şi ele reţeaua delà 4.155 km. la 10.583 km., deci tot ct; 250%. hi acelaş timp teritoriul ţării a crescut cru 213';; (294.244 km. p. in lec de 137.903 km. p.) iar popula0a cu 20w<> (16.262.177 JoouitorS faţă de 7.904.104;

In lumina acestor cifre Homârdă ar avea infinite posibilităţi de desvoltare ecoikoonică, compatraţiunlte fändu-ne deadreptul iavotrabile.

Totuşi lucrurile nu s'au petrecut astfel. Greşelile acumulate de politica noastră economică d© după rsTtboi« ne~a«ii dus aproape de prăpastie.

l'nin infăiptuirea reformei agreut — de bine. de rău cum s'a făcut — an s'a soluţionat decât latura sociala a problemei. S'a fărâmiţat axarea pro­priétaire fără să se creeze posibilită­ţile mi cei proprietăţi de a o supüni ou succes în funictinmile ei economice. '1 mj'îmiül nostru ieşit sărac din răz-boiii, n'a avut un inventar agiicol, n'a avut sentinţe selecţionate, dar niai presus de toate, n'a avut posibl-•lităti de plasament, jongleriile cu fca-riftuil vannai privindu-1 totdeauna de un câştig legitim pentru munca sa grt';i, şi cinstită.

Şi-atujvci niai putem umbla după cwirtarea cauzelor crizei în care ne sivateni şi svai ? Suntem o ;ară eaána-i i u - i i T » :igv\i'A))a ,şi nu numai că n*am pii>tejat. dar am împilat agriciutura «ii !>e < ibricul tori. liste şi o greşală ecmiomitó şi una. socială. Am nedrep­tăţit. . 85% din. locuitorii acestei ţări şi anume pe cei mai bravi. ( N . Ioiga : ..Tot ce avem maii hun în ţ;xra noastril este ţăranul român").

In ce piTvc\şte industria iaràçi nu sa liV'iit pica mult. De ce V Răspun-s'ui este \m\\ simplu. îTavem capita­luri de inveistiţiuni şi de exploatare. De teiania invaziunei căpătâiului strein, ne-am inapirac din acea fai moaşă doctrină „prin noi înşine", cre-iroi industriei noastre în faşe dcabla. o îwmătnră de fier. Industria nu s'a ]>uti!t desvolta nici ea, concomitent cm, lăsarea, agriculturii pe planai al doilea. A fost erezie, care ca toate ereziile, a isfârşiit prin a faiimenia.

Bogăţii aveni imense. N'ain ştiut sa profitam de ele. De teama de a nu ni le însuşi streinii le-am ascuns, deşi aveam tot interesul să fie apreciate şi vahitate tocmai de streinălate. Ace.»! platonism ne-a costal mult. ŞJ-o sjninem tocmai astăzi penirucă atuœ siiuţim miai mult urmările i nefaste.

Tg-nararea celor mai elementare ade-A.ii-ui-i economice este prima şi ultima cauză a crizei noastre economice. Tara românească este şi trebuie să fie din capul locului o ţară agricolă. Aieasta trebuie să fie axa poiilicit noastre <^nornice, ea având un inalt substrat economic, social ji naţional.

s ă se inciuraieze ş i industria, d a r •••îTii'onizându-i interesele cu ce'e ale agriculturii. Nu vrem concurenţa în­t r e agricultură şi industrie ci vrem •cooperarea'lor spre binele 4 fericirea a.r-.p'Stei ţări.

O poliiuiioă industrială activă şi un agrarianism pozitiv, iată bazele vii­toarei noastre politici economice...

G h I. Popescu.

Ridicarea taxei scontului. Recenta hotărâre a Băncii Naţio­

nale, ae a ridica taxa scontului, a provo­cat cam era şi firesc, discuţii acerbe şi prelungite.

Ceeace ne miră insă, este tonul alar­mant prin care câţiva interesaţi vor să influenţeze asupra publicului profan, în sensul că măsura luată de primul nostru institut naţional de credit, de­parte de a remedia criza economică tn care ne sbatem de 10 ani, va sfârşi prin a o agrava,

Alarma aceasta este şi nejustificata şi primejdioasă. Este nejustificată pentra-că toate circumstanţele pledează pentru o astfel de măsură. Sunt mai întâia consideraţiuni de ordin internaţional. Situaţia mondială a finanţelor se regu­lează astăzi după Wall-Street din New-York. Or Federal Reserve Bank a ridi­cat de mult taxa scontului ca să şi a-pere rezervele de aur şi devize, pentru-ca în lipsă de condiţiani favorabile de rendement acestea să reia drumul Ame-ricei unde găsesc evident o aplicare mai remuneratorie.

Banca Angliei, la începutul anulai a ridicat şi ea scontul interesele grandi­oasei sale industrii fiind serios ame­ninţate. La fel şi celelalte state nai mari. Rekhsbank-ul Germaniei cart rí a luţeles cu un timp mai devreme situ­aţia, rămânând la vechia taxă de scont a pierdut in ultimele luni, câteva mili­arde de mărci, din rezerva sa de aur şi devize.

Deci nu trebue să ne mire faptul că Banca Naţională a ridicat taxa scon­tului. Ceiace ne miră este faptul cd n'a ridicat-o mai devreme. In materie de finanţe este o interpeudenţă inter­naţională, de care noi românii trebui se ţinem mai întâia seamă, pentrucă mai mult, sau mai puţin suntem la dispoziţia streinătăţii. Trebue să se în­ţeleagă şi de minţile cele mai obtuze că am acumulat destule greşeli prin indiferentismul nostru chinezesc. Trăim In raportori financiare cu streinâtatea, deci trebuie să ne acomodam curentului internaţional. Altfel suntem înpinşi spre prăpastie.

Or delà războiu încoace, noi am avut aceiaşi taxă la scont — 6 la sută. Nu am ţinut cont de streinătate ci am trăit un regim de curs forţat al monetii, sub presiunea unui plafon fix al emi-siunei. Scontul de fapt nici n'a existat Banca Naţională a mărginit scontul Intre bănci, nu după valoarea portofo-

i liului prezentat de acestea, ci după dis­ponibilităţile de numerar, adică în limita posibilităţilor plafonului.

Ori după înfăptuirea stabilizării, a-tunci când convertibilitatea şi libera cir­culaţie a capitalurilor, readuc România la traficul financiar internaţional, sta­bilirea unei taxe de scont reale se im­punea din capul locului. In situaţia de până acum, când scontul era de 6 la sută băncile în loc de a înlesni Banca Naţională, preferau să-şi achite datoriile în străinătate, cari purtau dobânzi mai urcate. Astfel toate sumele plătite de Stat în loc să mergă la Banca Naţio­nală, au luat drumul streinătăţii. Iată deci, dece piaţa internă n'a cunoscut uşurarea la care avea dreptul să aştepte după ce Statul ş'-a plătit peste 3 mili­arde din datoria lui. Simplu de toi: miliardele au trecut graniţa, cu concur­sul băncilor, sabotând inconştient stabi­lizarea leului. Iată alt motiv care im­punea inevitabil ridicarea taxei scontu­lui. Degeaba am fi tot adus noi bani din streinătate dacă băncile noastre i-ar fi trimis inapoi. Ne au trebuit bani pentru uşurarea crizei depe piaţa in­ternă. Acesta trebuie să fie tâlcul adânc al împrumuturitor noastre externe şi tot acesta trebuie să fie şi scopul. Or trimiţând bani înapoi, nu uşurăm nici criza internă şi distrugem şi stabilizarea.

Pentru a da o valoare trainică sta­bilizării leului, trebuesc luate măsuri cari sâ stimuleze intrarea devizelor la Banca Nuţională. Ridicarea taxei scon­tului este prima măsură.

Alarma celor interesaţi este nejusti-

[ficată sab toate raporturile, iar alar­mista sunt simplă atentatori la sigu­ranţa statului, reprezentata în cazai de faţă prin ultima măsură de salvare a economiei româneşti : stabilizarea leului.

Cei ce se agită pe tema ridicatei iar xei scontului' o fac din pur* speculaţii zise politice. Iar primii, cari mm cred in spusele lor, sunt tocmai ei. cart ştiu că ridicarea taxei scontului in situaţia economică, este o operaţie fi­nanciară tot aiât de importantă, ca insa'şi stabilizarea.

Silviu Groza.

Moţii şi Reforma Agrară.

Moţii oropsiţi şi săraci în ţară bogaţi, batjocoriţi şi înşelaţi până acum de toate guvernele, cari le-au promis marea şi sarea dar nu le-au făcut nimic s'au aáresat de data asta Dlui prim-ministru [uliu Maniu '— cerând dinou dreptate.

Moţii au înaintat Dlui prim-ministru următoarea moţiune:

Domnule Prim Ministru, Subsemnaţii reprezentanţi ai Moţilor

din plăţile Huedin, Calată şi Ciacea, întruniţi tn adunarea regională azi la 30 Aprilie 1929 la Huedin, împinşi de gravitatea problemelor zilei, respectuos îşi iau voia să vă înainteze următoarea

MOŢIUNE 1) Moţii din plasele Huedin, Calată

şi Ciucea judeţul Cluj cu durere con­stată că nici azi în al 10-lea an al unir ei reforma agrară na este înfăptuită.

Roagă cu insistenţă guvernul ţării să dispună imediat remediarea răului fă­când din unul fieştecare proprietarul lotului săa

In special cer soluţionarea în mod favorabU pentru comunele interesate a chestiunii lui M. Tischler şi G. Banffy ceri sunt însăşi baza existenţei acelor comune.

Nevoile acestei populaţiuni au devenit în aşa măsura acute în cât cu îngrijo­rare atragem atenţia Onoratului Guvern că nerezolvirea imediata a acestei ches­tiuni conform principiilor legii pentru reforma agrară va împinge populaţiu-nea să se pună singură în stăpânirea acestor moşii.

2) In numele miilor de braţe munci­toreşti cari azi stau neatilizate, cerem ca Onoratul Guvern sâ ia măsuri ca la lucrările de construcţie ce vor fi execu­tate în aeeastă regiune să fie întrebuin­ţaţi exclusiv muncitori din aceste ţinuturi.

3) Cerem constituirea unei comisiuni de specialişti cari să studieze raporturile locale şi posibijtăţile prin cari se va putea ajunge mai în grabă la indus­trializarea şi valorizarea multiplelor materii prime ce avem ca prin aceasta populaţiunea dornică de muncă să-şi poată câştiga existenţa cinstită.

Exprimăm deplina încredere a adunării în guvernul emanat de voinţa unanima a poporului şi rugăm ca doleanţele noastre, cari sunt ale Naţiunei, să fie cercetate în mod părintesc şi rezolvite grabnic.

Vă rugăm, domnule Prim Ministru, să primiţi expresiunea deosebitei noas­tre stime.

(ss) IOAN GAL Preşedinte

(ss) VIRGIL A. POPP Secretar

(ssj loan Irimieş, preot, Vasile Ghi-ţu, preot, Traian Gal, preot, Victor Popp, preot, I. Roşea, preot, G. Bride-deanu, învăţător, loan Potra, primar, Giurgiuman George, primar S. Antal, primar, Tamaş Blaga, loan Negru. Boiba Vasile, primar, Sloian Simion, Florea Teodor, Zbucea Vasile, Negru GavriL Lang loan, Stana Ştefan.

© BCUCluj

N r . 14. C H E M A R E A £&2

S c r i s o r i d i n P a r i s . !

Studentul. M'tJtr-opala aoàtrèhcÂ. cu Bwgttl ai trimitA mmttbm ta oastaun na/ţaarKiA (*»

Un râ§paas intarziái. Dl Nae lonescu, subtilul logicia» ; » ga-. Aici deci este punctul nevralgic cars

i zeţar, mă onwemză cu o mică polenico. sepiiră aporia d-kti Nae lonescu, de opinia I „SV 'nţelege trebuia sâ-i răspund nui de tnea. De fapt, controversa nu e de loa i vreme, dar dxtcâ «'awt făcut-o pâttî azi, gravă, ea poate fi lămurită cu puţină bu­

ca a cărei poourtă de briwmf mat şi azi flăca vanú nu s*a prezenta* în eostumuí. a r p 0 ; t f ^ m e m m a A v i m a m e a ^ J e d a i o . „aruintă. Găd eu m'aim afirmat ci poli intwBÎipţiifle „Lafluram miitibue, ia*ro <%- românesc pentru propagandă românească: ^ ^ „ ^ ^ < ^ i V a e /o nescw, car- tiu» de euBse & camarilei oculte a 'oet nas" şi faimoasa „Justitu ragnomm fim- primeşte peste 50.000 ir. (peste 300.000 j a a / t i c ^ ' i m p r i c i n a t ,^ri!W nVoiu re. integrai si definitiv Înfrântă. Aceasta **• -damertum" ai căror laconism, ampiric Lei). Nu mait parate doară nunw pentou j ^ ^ ^ f . . m c h e s t i u n i i « z l M ă l k w p e d e d h l d o u a % frazei restean baza moraiM- a decedatei auwar- Vama, — unde homama-Jună tânjeşte ; ^ ^ _ n < a ^ h m p r k i m k , d i n articolul meu pe carp di ohfi, cu Shönfoninraul feenc, unde ou pro- -lipsită de, majioace. | ^ ^ ^ aştept* zadarnic la- Nae lonescu n'a citat* ^ ' t a t a r l t o r»

ireas« vor fi aruncate în curând peste

Viöjia, — unde Roraânia-Jună tânjeşte ; •lipsită <ie mijilaace.

'totaruft îşi -pfobă orgolW sodatoutai t W ce credeţi studentul inginer v » m » ] / M / / / ^ ^ r & p M n t ó róíű ß 2 i . victorios, eu Bratend vwteninu 91 al prt- , ; 5ud va digui săftătăoia apelor noastre ; / | 0 f ^ m M ^ r ( v a p j t u t ă m f u g a r f a p _

niiüaKiäi-te, ca să-şi deie energia tar con-\ form socotitor sale pentru a pune ta mi*- \ '/_ / / ( i m l n d r u i d ; n 5 M a i u ^ ^ C k e .

^ ^ T a m a a î ' ^ 8 4 ^ r t ^ l Í o r ^ ^ o r t ^ « ? « AK* tain servwau real Ţ&nn, ca aoe4 <%ik>miat, 3 r .. T. . , ^ . . . . i rfß diversele comentam dm presa, aftr-nnms ui mreieile tuifcuror mtriffarliilor şi „ , , . 1 0

A jjjîîj^ <*/t-îvj ríiT0lű q# irtiitnJ f*n iird.iiAm tis

( f W H t i u - i i k i r polatiice cîwe deseuvci şi m-1

curcă liwiiea, creaând cá pe ei ninueni ihhI i^oa^telrage pe sfoara-. )

Fiecare ritodeoA este un .sokiat aredin

mulni fior sfârat îmoadrat îti paloarea uinei .seri de Mai, — Viema muvenàre du-mroetsá a atâtor nethejrtAţi istorife pen­tru noi Romanài,. n'a înc-etat să mm a/tra-g& ind'ima domieă de cutară şi ştointă a »tudeoitiiEiii român. Şi azi sediul Româ­niei June, mutată in una din încăperile Burffuüti adapos.tes.te leagănul frăm;Hi'tâ-rilLoj- suitetelior Lavăpaiate. Peste tot ca şi iu fcreout studentiul român väene« îşi poajtfca ţte Rángruiri ideaiktl á&u issvonît ctiii mârajjul nopţilor fraioântat» de gânduri întovărăşit de mizerie şi Mp»uii şi gTija »ifei de mâine. Studentul român vienev. „este ş| azi wbamdoniat, lăsat m grija sor­ţii. Ani cunoscut o seama dämtee aceşti gtraidaati baram şi ^ârguăncioşi, cari fira

l>ord'\ Aşa dMjr lăsâ-/id la o parte orice criteriu

de .strâmtă interpretare gramaticală Şt trvMUâttd problema prin pri.s-ma interpre­tării logice, feie.se clar că eu. n'ont crftr-iiiftf sus ş% tare sugrumarea totalá a cama-

martt nitre altele şi faptul că ,j>olitica de ritei oculte, căci atunci n'aşi nuzi fi ttdău-ruti.se a vamarUel oculte şi-a rupt colţii gat, fără nici un rost şi cuvintele Jar iitcă în Noemvrie trecut, iar lesturile ră- ; lesturile rdma.se nor fi aruncate în curând imuse var fi aruneato în curând pest' i /fente bord".

miytace msuteriule twftoienito mi pot » M l « ^ ^ . i j a t t r u m „aitibm lauro dignis,

d „rau ei româneşti. Nici unui nu ; l > o r i r • A M a ™ răs-pun8 celor spuse de j este permi «kşi feă dependenta vigoa- \ d l P'ofesar lorga că „ín Bontania vorbesc j n-cunoasca, . ^ rm mmM sate de o recompeneă, fiind- i fi uneltesc trei muieri într'un colţ de ,rda. « sufer* o crâncenă înfrângere prto oă. da torfe morala a fiecăruia este aa fie ! s t r < K / ă s e «ckmiM un guvern'. J

im piopagîuidAvt demn şi mândru ori \ / » Voe lonescu - fără să răspundă de -, tau Manu, mvpm de voinţa maselor po-ni.de şa între orice îmiprejurări 8'ar găsi j v e înţelege organUaţme de voinici, ca t •FUk»«. «are a zdrobit impotewirea oa-

Şd dac» unui ^au aAtul jx găsi că prin- fascii tnusotiniem, coci aceasta era frma, rveuKäea.

Dar dl Nae lonescu ra trebui «a că in Noemvrie trecut oama-it o crâncenă înfrângere pria

îiits&fă faptul ^emirii ila. putere a d-ilnti Iu-

pregiăteaiseă- latunde exaanene în tknpu! wtä. fjandcà siun.t nevoiţi să lnorea» artoe mun«ă, străanA de aptabuidineile ïjâ apecte-JBtotea pe caire o urnnaaft, atiimaJ pen tru­ca, s&-w poată câişti-ga- hrainia- silnică. 1

P'iu.l de ţăiran., sănAtos şi voinic a stu-. diut tehnica şi acum se .speeialfaează în . tíonisitipuctü hidrantóce, ou o dfirjende da­cică umAreşte «copul să-şi dea examen ui -de «iSplomă, urmând că în .R»«»««* «(pe- ' daiiitate va pu*«i aduce folos ţară. Far

ori cei! al ju.stiţiei nn wm £t aţpdicai -en stitiotelă, niu aste peiandis aă dessetrteze delà dîi-torie convingerea curată că lu­crează cirunia cu toată vigoarea sufle­tului, este morala caracterului tineresc.

Paris, 20 Aţxrflie 1929. l)t: Emil Pup.

care-l viza. pe D-sa — ia apărarea d-lui prof. lorga.

Şi, ttrbări şt măsurat, osa cum ştie a*m să pună problema, îmi spune : ,ynu :-tr» ce jMi/Qiesiti d-ta. ctaaaarila, dîir da«4 prin tn-t;VTn*Iare ne gândim 3a a-celaş «itunci jrfl'ă c& IAEEA«tă «amarilft nu şi-a ririxt de lac cotţii".

. D u p ă » m e a î n ţ e l e g e r e r i d i c a r e a « a i n i c i l o r e s t e c e l

m a i î n s e m n a t f a p t po l i t i c î n t â m p l a t în ţ a r a n o a s t r à d e l à raeciol «ufltuidi şi a .ştumţiS Fa srauto de |

lânşră tooi si dup&ce c « vitejie a cAşdgwt : a c o r d a r e a vo tu lu i u n i v e r s a l ş i d e l à d i s o l v a r e a p a H a m en

ASA (-tru daplomă :soa-rta i'a aruneait iafl-ăş prin | -graíjdíturi. unde îngrijeşte şi hrănaşte boü • ami\X din tiara, nu pentru atoaAwtrele Vie-1 iiej. Oând aonortit de <;xigca).ta meticu- j ioa»ă a unui desenai, * ä i i < dte mufl i- J mea -abiaoadiabran-tă a crfre'oi elgebrai-1 •ne şi %«uri geoToetrice, «ari după. arteo diwsptaite soc-otità pretind ceva mai rnuUt, •decât wntfortul: unui J iujd, îşi regăseşte tova-răşa săi de odbidoară. boii -băilani. — ii .JHIW-te raiuJUvunn«!* şi se gândeşte, că iară-ş a. c

M a e T o i i e s u c a .

P r o p a t r i a l u d u ş .

Bacă aai iost in «tare a para cu, rantă măreţia viitorului nostru. Dar atâta dibăcie grelele încercări 'şi lo după cum pentru atingerea prezen-vituri ale veacurilor, dacă am fost în stare să rezistăm ca stânca de granit

ás.tágait un söhiüng, din «are îi puhoaielor cutropitoare a năvălirilor «sto asigurată- întreaga û de mâine.

Este adeiviirait, că de vre-o câteva ori rá-a înaintat cerere să i se acord© vre-o bnrsă. totdeia.twia. a fost respinsă, fiiade» ţara noawtiră. n'aw nici o lw.r.«ă. pentru Viena.

îVuloul •íciinnAtó... Pa.r», Pnace u« •fOftémL eemtruil lumii... Opera fflänniinatä feeric m acaMă în voluptatea raaseHor mul-tátokwe, ce ve reflectează asupra, ei (Ku nwi-lţiniea- mîtonieior Inmiiiinoafie a tnarelor Bitlevarde. Ríste 'baM a.şsuttintit : Baiul Naţiunilor. Motitimenitel « clădite a Ope--rei întrece orice iniaginavie. ?ple»idoare

-trăjlnwîire ca -ia poveşti . e dorea în aw>d (>fi)c4a,l ca ;>antiidipaniţilL mai ales M-•iicr.'itiil «ă se j•rentate în ctustnwne naţio-inafle. Cianismilul nostru a comunicat :w-eas-îii. îvp-reTemtaii:.tuiLui studenţilor Români,

«stwatr s'a hotărât el să pună la di.sipozit.le «•îltevji i-<«s.ţi!iiie. Nici imnul dintre stnden-ti.i rcmâni insă mai aJles dintre aoei cart ne i<pamnnte!*c scandiivlairiile delà Oradea şi 'Clnij şi arei rari in ţară ou curajul să wtrndez'' la umhra cutelor costumului nftth»ml. nici v/wl n'a avut aici curafuf ?,e îmbmce haina părinţilor săi, ci sau pre~ zf'iifnf ;•)} impecabilul croi distins al. fra~ cidiri int'r-nathnal. Onoare -acelor câteva dominişoaire studente, c iri an făcut po--siJriil să fie admirate în cost-utraral naţional.

Acum o mică socoată : studentul român 'bursier aii Statului a.re posibilitatea să 98 i-iTfv.inte îintr'uii frac care costă 1000— 1Ő00 fr. nu mă îndoiesc că din bursa de «00 fr. -luimar 6o00 T.ci c-cl-i ptimeşt-e. fiind

• el altfel ilôipsit de mijloa.ce să se poată

barbare- diuïi resfiraţi fiind sub scep­trul diferitelor stăpâniri străine, «ari aveaiu un singur .«scop. distrugerea fiinţei nofluStre nationale — am ştiut cu impunătoare mândrie .să ue pA' s t r ă i n carncteml şi demnitatea de Ko-luiini. desigur că se da.toreşte virtuţi •lr>r şi calilăţUor alese emanate din cei mai •pronunţat şi desăvârşit patriotism ;il pop'ii'uhii nostni-

t >oii(5lH>gia evenimentelor încrusta ie pe rùbi)jul vivniii ue identifică pe de plin asupra acestui fapt. Istoria ire (Mitului nostru nu este altceva decât sinii neîntrerupt aii faptelor şi mani­festărilor eroice- izvorâte din alipirea faţă de glia strămoşească, din drago­stea fată de limba şi legea străbuna. Nu este altceva decât noianul tendin­ţelor şi sforţărilor uriaşe întru asigu­rarea consolidării naţionale- intru perfecţionarea personalităţii etnice a poporului nostru.

iiinamica forţelor noaistre- vibra ţi unea uiukiJara, care a ivătruns cui

tuilui a trebuit să se consume atâta energie naţională, a necesitat adace rea nesfârşitelor jertfe, .s'a impus acea eroică sforţare a atâtor generaţii, na­tural că aceste obligaţiuni subsista pentru noi şi pentru mai departe, pen tru a ne putea asigura viitorul» ce! reclamă sufletul naţiunii.

lată deci. că şi noi cei de azi sun­tem şi rămânem in obligo faţă de ; a ia transmisă nouă moştenire ca re //uitatul firesc al atâtor suferinţe *i jertfe, al atâtor abnegaţiuni şi sacri­ficări din imrtea înaintaşilor noştri-Ori tocmai jertfele şi suferinţele aduse pe altarul patriei ar trebui să Iacă .să raşim şi să ne ruşinăm chiar pen­tru condamnabila indiferenţă în care ne complăcem faţă de t-ară şi popor

acest inepuizabil rezervoar de forţe si (••-nei-gie naţională.

Orbiţi de mârşavul materialism al

Şi pred că prin aaniairil* înţeleg ocelaş lucru coşi dl Nae lonescu. Camarila in­ii'un stat m este decât un odios confit' cotor of. roiului pe care trébttfe aW Mt plinească poporul, care singur ar trebui să

lucru, i fje fa drept » indica factorului constitu­ţional,, aducerea la guvern a cutărui sau cufărtn partid.

Or, ftri.n existenţa şi Lucrăturile murdare ale catnarüetor, /njportdui i~s'a furat cet mai preţios drept,, acela de a decide sin­gur asupra xoartei sale. Aşa s'a întâmplat şi la noi. , ,

Deşi în. Constituţie e consacrat larg prim-ipiul suveranităţii naţionale totuşi poporul şi-a spus prea puţin sau aproapt de Ir»; cuvântul în aducerea la guvern a j»trtidel.or cari au cârmuit ţara.

Hol.nl poporului a fost furat ş» indepinît de o camarilă mizerabilă. De-aceea am crezu-t eu legitim să afirm că in Noemvrie trecut cammrila şi-a rupt colţii, căci orice s'iir zice guvernul Mania e guvernul po­pomba. Bl im s'a născut prim. indicaţia ca-miariei. ci tocmai prin o înfrângere » ei.

Că dn'im luarea puterii, guvernul naţio-nal-ţărănesc n'a reuşit să ajungă la punc­tul fival al eliminării totale şi definitive a canwrUei din viaţa noastră politică, care după. afirmaţia d-lui Nae lonescu putea fi înfrântă integral, aceasta e o che­stiune pe care noi. de aici din metropola Ardealului, desigur n'o putem şti în­tocmai.

Ce idrul de gravitate a politicei romă-wşl:i sunt Bucureştii. Acolo e şi sediu', central al camarilei, cu colţii ştirbiţi Ire­mediabil în Noemvrie trecut.

Deci dl Nae lonescu e în măsură de a cunoaşte aclnalitatca mai exact decât noi, rare am facta o aserţiune motivată pe faptele concludente din trecut.

I it tot cazul jjroble-ma comportă o largă discuţie.

Nu ne îndoim că dl Nae lonescu care a ntiu-at cu multă competenţă şi vervă ată-ir.n chestiuni delicate va contribui si la

luvzentului. parcă s'a evaporat din j dezlegarea reală a problemei de faţă' noi orice idealism- orice tendinţă no n v - „ . . . - , , ."

1 ív-.v ris-t natu fost intru toate <ie (i'-iird cu d-m. vom, fi cu atât. niai bu-

i m roşi cit cât mâine ne vom întâlni prisma acestui ; , , , V f ? , , Y ? . ; „ h f l t l j m w e l o r a ^ ^ .

"í íois í i ] nun vir tuál is t , ignorând coicc- j Mai ales că principial problema e re. n o r electriza tor întreaga noastră înn" j tivitatea. Parcă ' - ' ' ţă. a fost pururi focul sacru al iu- j

bilă. Singiurul corolar al acţiunilor noastre pare'a fi trufaşul egoism. Toate ie privim prin

individualist, ignorând coicc- J am voi -cu orice preţ j ztdvată după propria mărturisire , _.... o d-bix

demonstram, ca suntem ultimele j Nae lonescu. care ne-„ numit „tovarăşi birii di- neam. Dar această pronunţata ! wâcniri ihle unui suflet în plină decar j de suflet si ţt, fovd şi de steag" iubire iie neam- m i a fost nici pentru I den ţa. j ' a a x n Gruia '•> clipă măcar încătuşată în zăbralele j Ori iată ceea ce este imposibil. Uni ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ V

suflet împodobit cu diadema strálu- i citoare a atâtor virtuţi şi calităţi ca !

sufletul românesc nu poate să Jeca ..iá- Menirea iui xu-nt piscurile hialle > M9Mm± i n » . « mm jn.j*-íl

h

egocentrismului, care ar fi pus stavilă expansiunii nobile altruiste a sufle-

românesc. Martoră ne este vre-11 Ivii

m e a . cu ce emoţionant belşug a risipii Homânul energia şi'a fărâmiţat suflet din sufletul său pe altarul altruismu-

•suî-Mtie la Paris, şi studentul vienez, care lui. Luptele titanice date întru apăra-ot în aiceiae noapte hrănea boi pentru ' c a cretlinVei creştine faţă de barbari ! scMaáng C23 lei", din ca.re trebue să tră- sacrificiile aduse întru distrugerea cu-kn»-f, >> 7À îTitineasrS- Morala : tinărului ro rentului bolşevic, care ameninţa m mân i-a mirosit opinca, atunci când pu- treaga civilizaţie sunt atât de plastice wa să-i câştige cinste şi onoare, — iar. grăitoare dovezi a nobletji sufleidui vienexului care nu primeşte náci pentru | românesc. vrun alt scop nici o para chioară, nu) Evocarea trecutului şi reconst.tur ina miirosit parfumul sufocant de grajd. r o a fondului sufletesc al poporalul

Nu sunt parafe ? Am iinionnaţîa că .Asociaţia studenţilor Români din ParîB, crând în mod oficial a fost rugată să-şi

nostru sunt desigur cele mai puterr.ice indicii pentru marea ascensiune evolutivă- pentru a prezice cu sigu-

ote ascensiunii lutru -propăşirea onie- '. nirii. Şi dacă aşa este şi daca şi noii cei de .astăzi suntem emanaţiunea ace­luiaşi suflet românesc- să ne desme ticim din impasul nostru şi să ne apropieiu cu sfinţenie de izvorul cu ană A i e — care este poporul — pen tru a ne reinprospăta forţele, a ne cristaliza gândurile, ca cu puteri noi .să începem a munci cu acel zel. des interes si abneţiune în ogorul patrici­en care au muncit înaintaşii noştri.

•Şi ni se impune aceasta mai ales azi. când cei din fruntea ţării încăl-

Cetiţi ş i răspândiţi

m a r e o ziţi de flacăra adevăratei iubiri faţă de această Iară, fac sforţări gigan­tice ;>entru a repara greşelile voite sau nevoite alor zece ani din urmă

In aceasta patriotică tendinţă a ac­tualului guvern trebue să. ne dăm tot concursul nostru prin muncă asidua şi dezinteresată pusă în serviciul ţării şi a neamului.

.*••f'-X'rnrif.r-i,. î'o • ţf- .

© BCUCluj

R. M. S. I üpeca nefastă a dini Dr. Gatógila. (at) Sabotorii fraßt sabotat- !ßf Wß

cunosc {Mnmäpii^'ei mi atf gr i j» aces­tei ţări, ei nti-şi asimilează tendinţe nobile ate celor ce luptă din greu pen­tru binele ferii, ei se mulţumesc c « bmmriU ce poate oferi o tară boga'â ca à noastră. La, ce bun şi idealiáJi ? ' La. c*s min impiliniiea datoriei ? La ce V ! Pentru ei doar de aceea-i aşa bo­gată aceasta taxă cu ea. să le dea cât numai pot mistui ei, şi prietinii lor de suflet profitorii murdari Ce se sinchisesc ei de faptul că pe urma ac­tivităţii lor sufere mii şi milioan« de români ! Nuri priveşte- Singurul lor

Neastâmpăratul fast doctor, dl J/.rpu. -gaîaşriasul bărbat de stat, ouiu! vorbelor mari şi faptelor mici. in loc cl<' st provoca liniştea Camerei, î n n nasăratai frazeologie mai bine ar me­dita asupra marilor opere ,.naţijHale" din timpul trecere d-.saJe pela Mini* temi Muncii-

Fără mare sforţare de memorie, ţii numai din realitatea existentă ar ve­dea spre .pildă cum n'a avut d'să timp .sruficient nici pentru chestiunea spi­noasă, a .salariaţilor de peste graniţă.

Îmi aduc aminte câtă revoltă su-fletescă • ne*a umplut sufletele când de

adevărat mecenăte a graţiat aalariaţil străini- amânând verificarea şi rjgle-mèn tarea .situaţiei lor de drept .si fapt, cu şase luni, ţara nici un scrupui de .conştiinţă.

tföKüuä doctor dl Lupu, doar ou:nai la vorbe-i"democrat şi îndeosebi la în­jurături, încolo ce'i Sinchisea"pe'dum­nealui suferinţele muncitorimei Juid* g«ne- concurată în ţara-i proprie din gratia sji indulgenţa ' unui "^ministru •.Wir»«««*" ?•/" Doar problema muncr torvfot de peste hotare- şt'cär» iau bu* tătwa de pâine — destul "de ntipă «* deaHţel al munritoîului ifin cupnn-s-ui tatii, este o prd&emă 'ferea şi se­rioasă. v

Doctorul Lupu, evident nu avea nici căderea nici curajul să o rezolve

Astfel s'a întâmplat apoi că panglr carii muncei- trecuţi pe nedrept in co" lectivul gol de specialişti" timp de aproape 2 ani să poată veni în ţară,

.,*pec;kili>ţH", Ja care s'a hotărât gu

stiinrtáent şi plăcere sadică e să vâr© mocratul dr. Găiăgilă. cii un gesi de bâte in roţile vieţii noastre de stat cam säabe şi roase de carii politicei neno" *peit© din ultimii ani. Ascunşi in pos­turile lor de mică şi mare importantă îşi asigură viitorul. împiedecând ia comanda sefijtor lor politici — aeîual-•i!»«nte;ân opoJdţie o b tsfflnţde tării -.şi cu abaste.** se mulţumesc.

Nevăauţi^dje c«i pentru cari ar tre­bui vsă-i»«ni*ască einstit, ei sucesc ca" pul ori «ărei dispoziţii oficiale, C3 le trece, prin mâini şi sdiivtanosesc- Şt mm mai arhangeUcd masufë V* fcr dreptare ce^a-»**' transita Aé' jtenrru >Ü»duaere ín fapt-»*ßafinta.nipä&t nu de mult ca o di& poziţie venitfr de m» ţi trecută prin máiMie -eatorva sabotori dupăce a •'.uns*- la cd vitat, s ajun* din nou in mâinile celui ce dăduse dispoziţia-N'a mai recunoscut*) ! !

Dacă aşa ceva se poate întâmpla cu lucitori despre cari rămân urme in »eins ce se alege de câte o dorinţa, din câte un plan al unui ministru; í l unui înalt •funeţionar de «tat, dat spra a fi îmbrăcat'- in ha ina realii.":'ii, unui sa­botor '

Ne p u i e t u oşor închipui. După aceste premise trecând la mie­

zul chesüÄfirl, vom fi mai U£pr inte­ted, tratând R- M. S.-ul în felul lui dé a se prezenta ín faţa marei masse a' «miramatorilör.

Ştim că din imperative si înalte con­siderente de stai- guvernul a hotărât majorarea, preturilor produselor R M. S.-uluî; Că la aşa ceva guvernul nu g'a hotărât din considerente electo raie ! ! nu încape îndoială- A urtat preţul, pentru a umplea golurúe í)tr getáre. urmele tâlliăriilor din ultimii ani. Guvernul actual continuând sis­temul de 'batjocorire a intereselor sta­tului şi al acelor ce-1 compun şi mar ţin, ar fi putut ascunde şi el guiarile bugetare, cu jocuri de contabilitate, dar fiindcă nu a crezut un asemene* lucru de cinstit, nu la tăcut. Foarte corect !

Imediat însă după scumpirea pro­duselor R. M. S., calitatea acestora a scaiul Marea maşsă a consumatori­lor s'a văaut nevoită a se urca cu sor timentul cu care era obicinuit cău tând acolo refugiu S'a observat insă că întreg produsul R- M. S-ului a de venit mai puţin agreabil. Deşi s'a re venit cu câte-va sortimente la caUta-tea de mai nain te totuşi ne simţim obligätf fală de munca uriaşă şi româ­nească ce depune dl ministru POPO-VIOI la Ministerul Domniei Sale- săi aducem la cunoştinţă starea actuală a produselor R. M S. ; nemulţumitoare.

Rine ştim că în urma marelui res­pect al DlŞale faţă de lege şi legali" täte- nu a pedepsit trecutul politic ai nimănui dintre colaboratorii D sale delà Minister. Cum însă mai ştim şl aceea că beneficiarii înaltelor con­cepţii de Stat a d-lui ministru Fopo' viei, nu răspund la rândul lor cu ace­laşi spirit de înţelegere, î-1 rugăm pe dl Ministru ca pe aceştia să"i identi­fice fără consideraţie.

Geloşi de numele aceluia, care a câş­tigat batăHa mon a banutmi româ­nesc, nu\ admitem ca micii şi mani sabotori săi fărâmiţeze gândul curat şi dorul de a servi-în cinste şi cu în­treg devotamentul adevăratului om de stat , interesele mari ale poporului ro­mân, vrednic şi de asemenea oameni-

La R- M. S-, pare că sabotorii sunt ,»î« datorie".

îndepărtarea specialiştilor indezira-. ,Làiè: bili şi cari nu fac altceva decât să ..pLi

.stia, de-a curmezişul românizărei vie­ţii noastre industriale, est* un act care va aduce mult bine tării şi m acea^-ta însemnată direcţie a vieţii de stat-

ÎJl dr. tiă'iăffilă, poate injura căi de d(HJio<'i'atic. căci «burghezii" an. timp pentru toate, şi nu se sinchisesc a re­para «reselile trecutului, mergând re­imtet iv chiar şi mai mulţi ani.

La ce mai serveşte şi politica I) laie Domnule fost -Doctor Lupu ? I

l 1 rin anii când erai D-ta Ministru al Muncii, nu prea găsim urme- .are tear îndreptăţi câtuşi de puţin a tace aşa mare gălăgie în jurul D-tale. cum de fapt îţi permiţi. |

Trai bătut gjutra aproape zece ani pentru a parveni politiceşte şi cand ai parvenit ce ai făcut? ' \

JJii gratuï niênlc".:, în schimb acunik faci gălăgie;' să nu remarcăm ' li (im faptelàr ff-taie. M*' :

. . ' . • p#rul, nfírábid ba. j a. i. !*>• i

Rep.tjfi.pare. Dintro regretabilă neitt«en{à a cu-

tegă terilor ito^ Uţggpr^t s"a omis rândul trecut propoziţia care speci­fica semnificaţia cuvintelor festive ale d-lui prim-ministru Iu&u Maniu şi di ministru Vaida. Prepoziţia era acea­sta : .-(-uvinite Festive; rostite special p w t r u „Ohemajca", de către dl prim-;««rtSirilor linïraî Ai'a

a I mii.iiiist.ru ln.Hu Maniu si dl mînifttru I Vaáda. după ma-rea Sărbătoare dcîa

nestingheriţi aproape de nimeni şj da­tori bine înţeles ,'inallei clemen's foitului doctor di l.upu"Gălăgilă-

Revizuirea lor radicală» triárea lor. '•i-iepărtarpa. in scurt timp a acelor A-" 5 4*' 1 ' 1"** • dovedili inutili, va reduce in mod des- ! Pentru ca importanţa d e c l a r a t t i o r tuï de simţitor un anumit şomaj. i profund naţionale şi morale afe dia-

Acea.sta operă de purificare între' tinşitor noştri şefi ^ fruntaşi ai vieţii

.OYlDJjU HULEA : Învierea, p 4 * » * mik- iHiíjii mclesiat in chestiunile

,-iiiiale şi ii:iir;iwin.se iinei'tänte unui di r«'fora,t, de !iv,«u. d l Ovidiu Hfii>a a ra i i taH' un credirocios ' preot al artei. i>upă r,Blestenioi Codrului' si „De : eiurtdî'fe" di"Ovidi», Hulea n>+ da îttiit un '\olu,m, cot 'poeiào. dair de

mi poem diiarinatic „iavierea'-'. l-'icMA este o typologie — cea. i*ai

fruiiMiasă iiânâ aai '— a Ikauß. uaţio-UÙ- (m l'«18, ^ ^ ^ ^ M ţ g f t <i*

. :,i;.'.i.ri, i iwapui l" r<iimáinvse 'şi-a V:tz«i IXVIEREA cu ochii.

i)f ö y i d i u Huiieia ia p r i p s aceat. rüfsu;, ííKötíjc aöpiieraTor cu o puiMQ d* auri&At: zjfiMdtüi'Toa-Te — şi jaaa presus.de UMbte — otKiectJT ,şi sincer.

Aiwaná ne Luce şă. trăiai a o v ; » cM-pi.-Sie m v i f o m t e de sveum' aece a i i sa. -. >:;.!•• m sat«te «imâneşti pàxite da gai-. liaţiomaiUi ai fruîrte cu preotai s« -'>.saui,şi Ardealul t«roäawBt de bafl'tila ite «aetîâ şi u'ng-uri cari fiooejraaa. să se .T::|..cH.riveuis.uä mairfului factori « al y;i-.ni*íif:ii rointoe. Wpé deopiarta dune-:. A ti'lrag'edfó'poporúM'm&tí^^ G a r f t

îi-ebtéf} sa' m despartă'de Äf-dÄtui -pe-cöä'e "fpa 'fleţrau* f2.râ ni«si un <Bfagţ 'v* răShp-nin. iar"pi de a-t-ä'•'par*» "Ktruin a pioţwWikii' rotoân caa-e-si vecie "fesmtàt .v-f*u.l k-ráano^fair.

Acţronea éé 'peţreee la Mţaţ»ţa de v é s i ä "fani 'Snto^iteţ te. Paşti 1319. StiüiHi '^éses e "8e-b armonie W H e-sáo-:uiită. '^"d«H> gfesargggjgp 'v1t&,'''ia;- £a.p-tete sunt vqääae fiáét1 "sí níaá aies Istoric

"Nu pricepem atunci de ce ^ í - i T i e -

r e a a fosit 8©qa;aä din repea- rjul teatriilua %.ţdoipAi), câjQji} la pnaajtadt

d-lui 0. Hulea rnăreţife întreg:

ietoriKie ûi-

1 publice să au sufere nimic în valoare, veruul nostru- este o optră plină de ;

t

înalte considerente, şi ea evident nu! f a c e t B «wemta rectif.care. va oimoaşe nici o şoaptă laturulaica. i ,,C3i«a*irea \

' î r Redacţia zi arului "Chemarea" s'a imitat în Str. Regina Maria No. 36. Cum in acest edificiu se găsesc şi birourile confratelui wP'atria", dnîi colaboratori sunt rugaţi a sublinia pe adresă cu­vântul « C H E M A R E A " , pentru a evita vre-o contuzie în distribuirea corespondenţei: — Redacţia „Chemării" funcţionează în birourile

N a ţ i o'h a l e . T i p o î g r a f i e i 'àssae. «

Scrisori delà Redacţie. Rubrică permanentă conduse äe redactorul nostru spetial Intonkamrn

Dl G. Habarna*. Ce M a i vm'beţti ţ i D-ía j prmaâ j-atirira-tm a pwiemikm. îaibeiral 1in u t» 10 vSnf. N'ăi cítöt în -/iareie d» apootti* ci jţtivwwii Xlaraáai. ctestitiue 'pe toţi huteţio-irani •— clip stat. — „specialişti"? 'tt,:W-j»ii«>Vi ce adevărata jale inaţională sur fi ta-'.(«•iiăriea sipeeiaiiisimiihii Dtiniitrîu, dete adm-HiiRjra,ţ3a finflru'iară. eatre pentm a«est .poflt *'a special&a* in . vre-ó 2—3 ciase Kcsale, ritaifuufi«d repetent paji«mi-8e. ia Turda ţ» a ;!—4-ä elasă. Şi tűi e i cn toate aat-ea « i-pwialiäät ! Io ce y Da exact ! în a mtt. yni ( 'Aiul a venit la Oluj a venit sărac, f,a \ ai de el, acum and c& « nw>ţ.temît de are o ţtvu •ÎTumoasă avere. Ai dreptate s uvenriul acesta nu respercta tradiţia ! ! Dau-a mai stá mult la jurfere te pomeneetii, «'îi va indepirta pe toţi speciali*tii „sui generis" din fnnctffl« de stat. .Şi «ţ»oi biată ţară. ce vei face fără ventuze'?!!

D. I. Răbdare, corn. Pânălagroapă. r<; te nwi imbuäizetiti atât V Ce pretenţii ex-iiçr:»te iiţi mm foiwutezi ! Crezi D-ta că statal i)'"*)* ;dt, lucru rauiuai să-şi bata capul cu dtwfco-isiwlle D^ale. Avem noi mai mari problem?. I.;issí4 pe om să-şi facă etasele liceale. In­takt Hilânjeirea culturei Domnul». D-ta ţi-ai B«ut (locl«rate)e, ce-ţi mai kvbueţte ; foţi 11 oirioe că tot doctor eşti. Dar ee-ai face

i I>-ta de exemţplu in lo«ui elevului de lkeu Dumitriu, care săraca, de n'or fi ?i «dmi-iiLst.i«(t«î financiar, n'ar avea din ce sa .şi pM*eaacă taxele de examen, şi de cariganţă. Presupunând, ca prin minune că numai <.dat;i repeta fie ce clasa, atunci peste 12 ani 3 cu iKtcalwes i t . Dneptui ? 4 ani. De trei ori fie ce au rj= 12 ani. Peste 24 ani elevatul Du-initiic;') va fi Doctor Dumvtriu. Atunci i-1 fa-rem ..cenţopist" diumniet, eu tMiu provii jric eu drept de revenire, la numire şi aub n. «M-va u-lteTioared aiprofeări a d4ui şef de ba­rou, ap-obare valabila mimai ie caz de m-

Xo. 2 .coi ii tor ki dwapteh.. < « Doct/w-. îi va ffi bw> aßest, post. ; ţ » tter

ni ftrebue ţi puţina vatză...

D. Stielt Oheorgbe ; Loco - aici în Cluj Trebuia fti se rizbune prostia Otale, era inevi-UbiJl „Natur* Sanat' e o zi caii latineasca ori greceasci (precis nu mai ştiu niei eu), dar trefcue să fii Dta mărginit daci nn ştii ci înseamnă natura vindeca* Strămoşii noştri romanii

din Roma, nu cunoşteau aspirina, nici pilulele orientale nici unsoaiea de mnscă văduvă, nici alifia de bici turbaţi, nici laptele de migiriţi nici una dintre aceste medicamente actuaJminte tn folosinţă publici, nu le erau cunoscute ro­manilor, Ei când erau bolnavi,'ştiau una: „na­tura vindecă", Natura te scapi ori de suferinţe ori de viaţă, dar vindeci. Ai dreptate cici doc­torii noştri te scapă şi ei : de beau nu, de mo­arte cu atât mai puţin (doar şi farmaciştii scriu Ia farmacii: „contramorţiin'ivm medicamente") de dureri nu te prea scap doctorii, în schimb câte unU de bani! admirabili Asia numai de dragul zicalei cu „natura sanat" şi anume 1 Te uşurează de bani, astfel îţi uşureaei stomacul (când n'ai bani n'ai nici ce mânca) (n'ai mult timp bani, nu mănânci mult timp) şi apoi vin* natura şi te „Sanat . . .

Dl Cutare com. Cutare. Absenţa averes-canilor şi a Ungurilor delà jubileul de zece eni al Unirei, pe noi DU tu-» surprins de loc. A fost prevăzut acest caz Iu pactul delà Ciueea tnei acum câţi-va àni. A fost ratificat de averescani, în urma sugestiilor lui Bethlen Pista din Buda­pesta, inspiratorul pactului faimos ciucean. Cinste averescauilor, căci de ictsstâ dată şi-au respectat cuvântul dat ungurilor.

Dl . . . jos Domokos, com. Elleuzechin Lei 15.000 la primărie.

•aur Fî ovfwvit, cu sabaliirtă sbi í cáu i i í t l \Teuii:i!rşl<>r Mtiiïû 10 a-ijjj,

,Vioöv«l« ridicoijç cu „múfonntí^ » » -gnireşC-" 1-Urmanea.y „proíwstrtl afu-(l«iit;il<»' - mi pert sta în picioare, fiind­că .-mi ut deadreptul absurde $i UMa.«'*«-(.ksajse. PentrtM'ă nu ţin seumă de ade­vărul if&toiii« şj c«r «kttMiaimreia Liû-i?-î'ijpr.

I^esü. cHtiii 6. Hulea eeite o op v i ­i i» mailiă vaJoar« amtóisiticá. m pria c^M-

' tiiiiiittii s ă u , d « ueKooiumhutík va i )»vc lia^ioTiœulô ín «ansiii potiriviit ai eu vit > tnlvà,

Psipsarite noaste« mu pot fi bănuite de parţiivţtoţe, mai »aieft fttojea aewst zJiaa- esţş en tot/uâ de Mt coloait |»>'!tic ài-cârt, .Ac toru lu i ..Iofviieirii4'.

Nu. f« te numai părerea Doast i 'á « 4 s'a făftnt; o neiertată. gT«şaJă cu scoa-iereiţ, din repertoriu a piieaca dkù Hu-•m> m nu vwnpi noi apmsieim »tat de Favwabil ae«tjţstă drainia ci a iá t iUí l

fa o .Viaţţţ ftórmr*.H di Simioii hediiinţi, dl NScotee lorga şi alte p?r-»onaiWt&ti de marcă.

Dl (r\idiu Hufea este un poa . d* rea!; talent şi rasă. Şi inai aies un foei vtXfiîiv, neîndjrefptaţit. De acwa n« d<«airf; ş4 prcrt«stăm c ă i-s'a fă«ni, ş! a*»aflt<l iM*dwptafe... m piesa ,.în» v««r«a" .

LIII A H ULK A-RE BRE A A7 U . ,Rü-vaşc'u tabără", poezii. (EdiWa I£) . S e

ttia d-lui Ovidiu Hulea şi sora d-lui Liviu Rebreanu.este una dintre rare­le poete traditionaliste aie Ardealnîni. Azi când nimeni D U mai vrea sá ştie de încleşta tui maçej mondial de ieri din heisatombele căruia a răsărit Ro-Ti iân ia Mare — d. Livift HuÜe*-Rebrea-'nu readuce cu o subtilizată duioşie, în n o t e d* idealizarj» profundă, tot mar­tirajul Anlealujtii din J8 pen tru un vis, care itapla^al^l. a trebuit să sg realizeze. Poezia etnei Livia Hu leit Hcbieanu este poezia senină a răz Jxiiului, trăită şi laminorizată prin iT-J'era unui suflet delicat-de ferm*». Re" fţretăm ră lipsa de spaţiu nu ue în găduie să analiziun mai larg -.Răva şî-cIp in tabără", dar promitem că vom reveni, deodată vu reoensia noului ve­l i n i i al dlui Ovidiu Hulea >,Jert>e ma­tinale".

» Gr.

Redactor reaponşabil :

Dr. A. T. MUREŞAN

© BCUCluj