Anal al 19-lea Duminecă, 18 Septemvrie (1 Octomvrie) 1911 Nr. N38

?

mm

( Ü

JLj tkJ

WQ PI

Z 3 V J

PREŢUL ABONAMENTULUI:

Pe un an . ........................4 cor. 40 bani.Pe o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani.

România, America şi alte ţări străine 11 cor. anual.

Abonamente se fac la „Tipografia Poporului“, Sibiiu

Foaie politicăApare In fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.

Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

INSERATE:

să primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI,

(Strada Măcelarilor Nr. 12.)

Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oarâ

12 bani, a treia-oară 10 bani.

Biblioteca poporală a Asociaţiunii.

„Foaia Poporului“ a salutat cu deosebită bucurie hotărârea Comitetului central al Asocia­ţiunii de-a lucra pentru cultura poporului român şi pe calea răspândirii de cărţi folositoare, pe cari să le cetească ţăranii noştri, aproape singurii «Icltuitori ai poporului român.

Chestiunea cărţilor pentru popor a fost obiect de studiu îndelungat la popoarăle din apusul Europei. Toţi cei-ce s’au interesat de literatura menită pentru popor au ajuns la convingerea că, dat fiind gradul de cultură al lui. materialul cărţilor trebuie ales cu o deosebită îngrijire şi expunerea trebuie făcută astfel, încât să corespundă cât mai perfect etrinţelor, ce se pot face faţă de o lucrare scrisă.

Pentru omul, care are o cultură superioară ş: ceteşte sute de cărţi, de regulă in mai multe limbi, câteva cărţi, cari nu corespund nici în privinţa cuprinsului, nici a formei, o carte rea dintr’un punct <!e vedere sau altul nu constituie nici o primejdie. Nu-tot aşa se poate susţinea însă despre o carte pentru popor, căci la acesta cuvântul tipărit e sfânt, ferma lucrării tipărite e pildă.

Pentru a contribui şi noi la perfecţionarea bibliotecii poporale edate de Asociaţiune, publicăm iceste observări, ce le face unul din cărturarii noştri, care trăeşte în mijlocul ţăranilor şi a lucrat totdeauna în cercul său de activitate pentru luminarea lor.

Iată ce zice:

Ideea frumoasă a Asociaţiunii, de a

înfiinţa o bibliotecă pentru popor, a fost

salutată cu bucurie şi apariţia ei aştep­

tata cu dor. Dovadă sunt miile de mem­

bri ajutători înscrişi pentru a putea că­

pătă broşurile acestei biblioteci. Ar fi pu­

iuţ fi de trei ori atâţia, dacă cei chemaţi ar

fi stăruit mai mult. Ideea a devenit faptă

şi deocamdată e destul.

Influinţa bibliotecii asupra desvoltării

culturale şi morale a poporului atârnă dela

inodul de redactare a ei. Redactarea ei tre-

hue să fie în conglăsuire cu trebuinţele

poporului şi corespunzătoare cu gradul de

cultură a poporului. Dacă va fi redactată

în conglăsuire cu aceste recerinţe, biblio­

teca va înflori şi se va ridica prin ea ni­

velul cultural, moral şi material al popo­

rului. Gradul de cultură a poporului ce­

titor nu-I va aîlâ omul în jurul Sibiiului,

tode acela e mai ridicat, ci studiind starea

culturală a poporului din toate ţinuturile.

Trebuinţele poporului asemenea nu le

Pot ştî câţiva bărbaţi literaţi. Asociaţiunea

ar trebur să aleagă o comisie specială pen-

fru redactarea bibliotecii. In aceasta co­

misie, pe lângă literaţi, să fie şi bărbaţi

Specialişti din toate ramurile de ştiinţă,

^ fie bărbaţi, cari în contact cu poporul

ştudiat vieaţa şi însuşirile rele şi bune

ale l«i şi în urmă bărbaţi înzestraţi cu

^rul de-a ştî scrie într’un stil potrivit cu

Iradul de cultură a poporului.

Aceasta comisie să statorească mate­

rialul, nu pe un an, ci pe 2—3 ani după*

un plan sistematic, binechibzuit, aşa, că

' broşurile următoare să întregiască cuno­

ştinţele din broşurile anterioare de aceeaş

specialitate.

Statorită odată materia, urmează re­

dactarea broşurilor. Acesta e lucrul cel mai

greu. Nu fiecare om literat e în stare a

scrie pentru popor. Nu fiecare bărbat spe­

cialist e în stare să redea în scris ori cu

(graiul viu cunoştinţele ce le are, ca să fie

uşor înţeles de popor. O lucrare făcută de

un specialist, se poate da altuia să o stili­

zeze conform gradului de cultură a popo­

rului. Alta e a scrie pentru inteligenţi şi

alta a scrie pentru popor. Materialul ar

'putea f i : igienă, economie, ştiinţe natu­

rale şi fizice, literatură profană şi biseri­

cească, geografie şi istorie. Ar trebui însă

purtat de grije,. ca să nu urmeze doi-trei

numeri cu aceeaş materie.

Materia broşurilor, din anul acesta nu

e destul de variată. Cuprinde două broşuri

istorice, cinci literare, două economice şi

una informativă. Nu cuprinde nimic din

igienă, nimic din ştiinţele naturale, nimic

din ştiinţele fizice.

Aranjarea încă e fără nici un sistem.

Urmează două-trei broşuri de acelaşi cu­

prins. Şi pe deasupra Călindarul. Litera­

tura calendaristică la noi e relativ destul

de desvoltată. N’a fost lipsă, ca Asociaţi­

unea să facă concurenţă altor tipografii?

şi librării. Ar avea înţeles edarea unui ca­

lendar artistic ca conţinut şi tehnică pen­

tru inteligenţă.

Conţinutul unor broşuri este edat deja

de alte librării, deci şi aci concurenţă pe

socoteala altor tipografii şi librării româ­

neşti. Se’nţelege: e mai uşor a tipări din

nou ceva, decât a produce o lucrare nouă.

Să trecem Ia broşuri. Broşura întâia:

„De demult“ , de Dr. Ioan Lupaş. Tema e la

loc: „Cunoaşte-te pe tine însuţi“ . Împăr­

ţirea materialului e potrivită. Stilul însă

|nu cores'punde unei cărţi pentru popor.

Limba unei cărţi pentru popor să fie

clară şi uşor de înţeles. Aceasta numai

prin expunerea cugetelor în propoziţii

scurte se poate ajunge. Propoziţiile lungi

îngreunează înţelesul. Mulţi dintre scrii­

torii noştri, sub influinţa şcoalei maghiare

sau germane folosesc "propoziţii lungi.

(Mentalităţii şi limbii maghiare sau ger­

mane convin acestea, mentalităţii şi limbii

române însă nu. Noi ar trebui să imităm

pe Francezi şi încâtva şi pe Germani, cari

au pentru popor lucrări de valoare şi de

toată frunrseţa, stilizate în propoziţii scurte.

A scrie pentru popor e, în adevăr, o

artă grea. Dovadă autorul broşurii „De

demult“ , care a scris o lucrare istorică, cu

un stil destul de clar şi de fluent pentru

inteligenţi, pe când stilul din broşura de

sus, pentru popor, lasă mult de dorit.

Ţăranii noştri nu pot înţelege propo­

ziţiile lungi de 10— 16 şire. Chipul ţăra­

nului de pe cuvertă, par’că ne arată, cum

se trudeşte 'să descurce înţelesul unei ast­

fel de propoziţii chilometrice. Aduc un

exemplu de propoziţie lungă, arătând, cum

cred că ar trebui scrisă, ca s’o înţeleagă

uşor poporul.

I. Propoziţia autorului din broşura »De demult< :

»Neamul nostru ro­mânesc aci s’a plsmxt- dit în cetăţuia munţilor Carpaţi; aici s'a întă­rit, dar cu vremea, sporin- du-se foarte, a început a se revărsa cu înce­tul peste multe alte hotara, de astăzi locu- eşte pe o întindere atât de mare: în meazănoapte, din dealurile Maramu- r. şului spre meazăzi până dincolo de Dunăre pe coastele munţilor zişi Balcani, iar în apus din preajma valurilor neîm­blânzite ale râului Tisa până departe in răsărit peste apa blestemelor, peste râul Prutului, unde, în blânda Basa­rabie, trăiesc de aseme­nea fraţi de-ai noştii, gemând sub cruda câr­muire a împărăţiei mus- căleştî, care e plină de toate nedrepţi ţile din lume«.

//. Aceeaş propoziţie des fă- cută in p) opoziţii mai scurte:

»Neamul nostru ro­mânesc aci s’a plămădit în văile şi plaiurile mun­ţilor Carpaţi. Aci s’a şi întărit, dar, cu vremea, sporindu-se foarte, s’a revărsat cu încetu peste multe alte hotare. Astăzi neamul nostru locuieşte pe o întindere foarte mare.

La meazănoapte până în munţii Maramureşu­lui, iară la meazăzi până dincolo de munţii Bal­cani, cari sunt peste Dunăre, locuiesc tot fraţi de-ai noştri români. Tisa cu valurile ji neîmblân­zite este graniţa neamu­lui nostru la apus. CAtră răsărit, tot fraţi de-ai noştri locuiesc până la Marea-Neagră şi pâna dincolo de Prut în Basa­rabia, unde fraţii noştri gem sub cruda cârmuire a impar? ţiei muscăleşti, cea plină de toate ne­dreptăţile din lume«.

Sunt apoi propoziţiuni, cari pot pro­

duce convingeri păgubitoare în poporul no­

stru. Un exemplu: „iar popoarele ascul­

tătoare puteau fgăsî linişte şi siguranţă la

adăpostul cârmuirii romane....... făcând, ca

multe din ele să primească limba, obiceiu­

rile şi aşezămintele romane şi dându-le pu­

tinţa de a se împărtăşi de darurile bine-i

făcătoare ale luminii, ale culturii“ . Şi, ca

dovadă a acestora, autorul aduce pe tipul de

renegat scârbos şi fără suflet şi iubire de

neam, pe poetul-transfug al Galilor, pe

Claudius Rutilius Numantianus, care zice:

„Neamurile .binecuvântă jugul stăpânirii

tale“ şi „Suntem liberi, sub jugul tău cel

paşnic“ .

Hei, hei! Oare nu suferim şi noi, că

nu voim să primim limba, obiceiurile şi

aşezămintele impuse? Dacă le-am primi

am putea fi liberi „sub jugul paşnic“ î A-

ceasta s’ar putea deduce din mersul idei­

lor renegatului de sus (Vezi pagina 17

şi 18).

Istoria ne arată însă lămurit, că po­

poarele, cari au primit datinele, limba, ori

Pag. 2FOAIA POPORULUI Nr. 38

şi numai aşezămintele impuse de alt po­

por, au perit. Laudele aduse poporului ro­

man de renegatul scârbos s t in t minciuni

infame dela jun vânzător, şi nici decum

adevăruri istorice ! 1Cele scrise pe pagina 56 despre Do--

miţian, sunt descrieri pornografice, de cari

perversităţi sexuale, poporul nostru nici

idee nu are pănă acuma. Mă mir, cum au

putut fi puse pe hârtie, spre a le face cu­

noscute poporului. Din cauza aceasta bro­

şura „De demult“ nu are loc tn biblioteca

poporală, ci în una cetită numai de oameni

cu studii mai multe.' Broşura „Ioan Crizostom“ e o lucrare

foarte bună, numai propoziţiile lungi în­

greunează înţelesul şi aci.Broşura „Cultura pământului“ de dl

Coşciuc e strisă de specialist, stilul însă,

în multe locuri nu e clar. Asupra acestei

broşuri voiu reveni cu alt prilej.

Concluzie: „Biblioteca poporală aAso-

ciaţiunii“ cu materialul ales şi expus în

felul arătat e ameninţată să înceteze, nu

în:să din vina publicului, ci din vina alcă­

tuitorilor ei. Asociaţiunea ştie, că întâia

bibliotecă tot din cauza redactării necorăs-

punzătoare n’a avut trecere. Cei chemaţi vor

trebui deci aă se îngrijască de o redactare

mai bună. Nu e târziu însă, căci suntem la în­

ceput, aşa că îndreptarea se poate face

de-acum înainte. Delamargiriă.

Principele nostru moştenitor şi

limba maternă a feciorilor. Cetitorii no­

ştri ştiu, că anul acesta manevrele cele

mari împărăteşti au fost în partea de

meazănoapte a Ungariei. Fiind împăratul

bătrân, conducerea lor a lăsat-o pe mâna

arhiducelui Franciăc Ferdinand, moştenito­

rul de tron. Dupăce s;au isprăvit mane­

vrele, Alteţa Sa a dat un ordin de zi (po­

runcă), în care laudă pe toţi soldaţii, Ie

mulţumeşte lor şi tuturor comandanţilor

mari şi mici, apoi încheie zicând:

„Acest ordin al meu are să se publice

numai decât şi să se aducă la cunoştinţa

•soldaţilor în limba lor maternă

Trăească Arhiducele Francisc Ferdi­

nand, viitorul nostru împărat!

Dr. Cassiu Maniu şi camera advo-

caţială din Cluj. Jidanii şi zăpăciţii din

camera advocaţială din Cluj au crezut să-şi

arete şi ei sălbătăcia, oprind dela advoca­

tura pe dl Dr. Cassiu Maniu, care nu de

mult a făcut un an închi'soare în timniţa

de stat din Vaţ pentru pretinsă agitaţie.

Nici o nedreptate nu va fi însă în stare să

înfrângă sufletul tare al dlui Dr. C. Maniu,

fratele iubitului nostru luptător naţionalist

Dr. Iuliu Maniu din Blaj.

Nelegiuirea dela gimnaziul calvin

din Orăştie. „Telegraful Român“ publică

în legătură cu nelegiuirea dela gimnaziul

calvin din Orăştie următoarele: „Catehiza­

rea elevilor noştri dela gimnaziul reformat

din Orăştie a ajuns din nou obiect de discuţie

în ziaristica română. Pentru orientarea şi

liniştirea opiniei publice alarmate suntem

autorizaţi a declara, că în aceasta chestiune

Consistorul arhidiecezan a stat şi stă strict

pe punctul de vedere legal şi nu cedează

iniei o iotă din dreptul bisericii de-a-şi ca-

iihiza credincioşii îrr limba sa liturgică;.

Consistorul şi-a' precizat punctul său de

vedere în două memorii, unul dlui ministru

de culte, iar altul directoriului bisericei cal­

vine din Cluj, nepriniind pănă acuma nici «n răspuns“ .

Renegaţii gréco-catolici şi episcopia gr.-cat. maghiara. Rutenii renegaţi, împe­

striţaţi cu câţi-va Români de aceeaş făulă,

au ţinut o adunare foarte sgomotoasă în

Hajdu-Dorog, ca să se sfătuească asupra

paşilor, ce ar fi de făcut pentru înfiinţarea

unei epistopîi greco-catolice maghiare (?).

Preşedintele adunării a fost vicarul Iacz-

kovici, un Rutean renegat. După multă gă­

lăgie, eţrau să se iee de cap, căci nu se pu­

teau în ţe le g e , unde să fie reşedinţa episco­

pului maghiar greco-catolic, pe care nici

inu-1 au. Aşa s’au despărţit, fără nici o is­

pravă, la care se’nţelege, că nu vor ajunge

niciodată. _____

Obrăznicie de renegat. In Ungaria

de meazănoapte încă este un Kulturegylet,

ca cel din Transilvania. Şi acesta şi-a ţinut

acum de curând adunarea generală, în care

şî-a alejs preşedinte pe un Sas renegat

Kraus István. Acesta a ţinut o vorbire pa­

triotică, adecă scârboasă, în care a crezut,

că dovedeşte primejdia pentru o „ideie“

(n’ar mai fi pomană de ea!) a Slovacilor

naţionalişti prin următoarele fapte: Slo -

vacii din oraşul Saculţa au cerut, ca pro­

cesele verbale (protocoalele) şedinţelor

consiliului (reprezentanţei) comunal să se

ia şi în limba slovacă (drept scris în lege!

•Réd.), cer, ca tipăriturile oficioase, cum

(sunt cărticelele de dare ş. a. să se facă în

limba slovacă şi alte grozăvenii de acestea.

Se’nţelege,- că turma de renegaţi

strânsă s’au îngrozit foarte şi a făcut apel

la dietă, dar mai ales la gazetele jidane,

să pună capăt acestei „agitaţiuni“ .

Şi astfel de oameni nu sunt duşi în

casa nebunilor!,

Chestiunea votului universal. Din­

tre congregaţiunile, dela cari a cerut prim-

ministrul Hederváry părerea, cu privire la

votul universal, a rjăspuns pănă acuma una,

Liga liberală \poporală, care a trimis o de-

putaţiune la el, ca siă-i dea un memorand.

Conducătorul acestei deputaţiuni,.dl Bókay

Árpád, a ţinut ,o vorbire, în care a spus,

că ei nu cer cunoaşterea limbii maghiare;

ca Să poată fi cineva alegător, pentrucă şi

aşa naţionalitatea maghiară va rămânea

stăpânitoare, afară de aceea ei nu vreau să

fie nedrepţi faţă de celelalte naţionalităţi.

Altminteri ei cer vot universal, egal şi se­

cret şi la sate, iar alegătorul să aibă 24

(de ani împliniţi şi să ştie ceti şi scrie.

Prim-ministrul declarase în dietă, că a

dat otdin, ca comisiunea, care lucrează la

adunarea datelor de recenzământ, să gră­

bească lucrul. Cum se grăbeşte, ni-o

spune o gazetă din Pesta: Cinstita comi-

siune a cerut dela cancelaria comitatului

Murăş-Turda, să-i răspundă, dacă C. N.,

'Cide\gător tipograf, ştie ceti şi scrie, şi

dacă B. L., copil de\ şase luni, a făcut ser­

viciul m ilitar! — întrebări proaste de fe­

lul aceasta va mai fi făcut ea destule, aşa că

pănă să capete răspuns la toate o să mai

treacă luni ş i___ votul universal, spaima

Saşilor şi a lichelelor ciocoieşti (nemeşii),

se mai amână.

Condamnare în tr ’un proces de presă.

Curtea cu juraţi a judecat săptămâna tre­

cută procesul intentat lui Ion Budeanu şi

Constantin Neda pentru trei articole pu­

blicate când cu alegerile şi întitulate „Su­

grumătorii drepturilor noastre“ , „Siberia în

Ungaria“ şi „Suferinţele poporului ro-

de ei domneşte iui adevărat regim siberian

şi dupăce sunt ruinaţi; materialiceşte, Ro­

mânii sunt siliţi să etnigţreze la America;

bolnavii români nu slunt primiţi în spitalele

ungureşti, aşa qă stint expuşi să moară pe

stradă.Neda murind, acţiunea a susţinut-o

procurorul numai contra lui Budeanu, care

a fost condamnat la trei luni temniţă de

stat. ____

„Ideia“ primejduită. Germanii emi­

graţi din Ungaria la America au înfiinţat

acolo o Societate „Deutsch-ungarischer

Bund“ şi scot acuma şi o gazetă nemţască,

iîn care înfierează după merit asupririle,

la cari sunt supuse naţionalităţile nema-

ighiare din Ungaria. „Budapesti Hirlap“

şi toate celelalte gazete jidane din Buda­

pesta fac gălăgie mare, pentrucă vrednicii

Germani din America „tradează“ „ideia“.

man1

In aceste articole se arată, cum sunt de

prigoniţi Românii, cum în ţinuturile locuite

O cauză românească.Din cercul advocaţilor români primim urmă­

toarele rânduri, pe cari le recomandăm în aten­ţiunea cetitorilor noştri, precum şi a inteligenţei noastre dela sate. Ţânta tuturor trebuie să ne fie:

Român la Român.Dar iată ce ni-se scrie:

Este ştiut, că inteligenţa română e

chemată la toate ocaziunile a spriginî şi

ipromovâ orice cauză naţională, şi mai ale3

când e vorba de înaintarea ţăranilor şi de

cultura poporului în general!

Advocaţii români nu ocupă în privinţa

asta locul ultim, ci din contră dela ei se

pretinde mai mult, şi ei şi fac mai mult

pentru cauzele naţionale, pentru cultura

poporului, fiind numerice mai mulţi.

Poporul însă, în multe locuri nu recu­

noaşte asta, sau din c a u z a conducătorilor

din comune, nu se ştie orienta, ca dacă are

afaceri advocaţiale, să meargă la advocat

român, ca astfel şi advocatul român si

capete ceva răsplată pentru serviciile şi

contribuirile făcute în favorul poporului ro­

mân.E trist a vedea, cum merge ţăranul

român la Jidan şi Armean, cu care abia

poate vorbi în limba sa, şi cum plăteşte

pentru lucruri cari le putea isprăvi şi un

Român, bani grei în punga străinului, ca-

re-1 mai şi batjocoreşte, văzând cât e el

de orb şi neorientat.In locuri, unde este numai unul sau

’doi advocaţi români, ;se poate întâmpla,

că Românul să aibă cauză de a nu merge

la nici unul cu cauza sa — eventual gin­

gaşe; însă unde sunt 5—6 sau 10 advocaţi

români, se cuvine ca să se ducă fiecare

iRomân cu ori şi ce cauză la advocat de ro­

mân, ca banii cheltuiţi cu advocatul, sa

meargă tot în pungă românească, de unde

la diferite ocaziuni naţionale-culturale, mai

este întoarcere!Cu deosebire în Sibiiu e trist a vedea,

cum se îngâmfă străinii din banii clien­

telei româneşti, şi cum se lasă ţăranii z

fi duşi la advocaţi străini, al căror nume

jnici nu-1 cunosfc, şi mulţi din ţăranii nepri­

cepuţi romanisează numele străinului, în

loc să1 meargă la Român adevărat cu

cauza sa.Saşii au provocat, pe ţăranii lor în or­

ganul lor la loc de frunte, să nu meargă b

advocaţi străini cu cauzele lor, ci numai

la Saşi!Oare nu e timpul, să înveţe şi Ro­

mânii a face aşa?? mai ales într’un eonii

tat aproape întreg românesc, ca al Sibiu

lu i? Navl

Nr. 38 FOAIA POPORULUI P»g. 3

- JS&âaMtatea. dela 4ioi dovedită cu cifre.

Pe când unii cărturari ai Maghiarilor

şi Jidanilor se plâng mereu, că noi hulim

ţara în străinătate, spunând, că pentru na­

ţionalităţile nemaghiare nu există dreptate,

alţii, ca Falusisfy la Cluj, strigă, că Românii

trebuie maghiarizaţi cu forţa; şi puţini, ca

domnii lâszy, Solymossy, aceştia Maghiari

curaţi, spun verde, că într’adevăr, la noi în

.Ungaria nu există (dreptate, nici pentru

Români, dar nici pentru poporul maghiar

dela sate.

Să lăsăm însă să vorbească cifrele,

întru cât ne priveşte pe noi.

Comitatul Caraş-Severiti are o popora-

ţiune de 350,000 de locuitori, dintre cari a-

poape 340,000 Români. Dintre funcţionarii

acestui comitat 84 sunt străini (71 Ma­

ghiari şi 13 Germani) şi numai 36 \Ro>măni!

Comitatul Albei-de-jos are o popora -

ţie de 215,000 locuitori, dintre cari aproape

170,000 Români. Slujbele administrative

sunt ocupate de 61 Maghiari.şi un Român!

Comitatul Solnoc-Dobâca cu 210,000

locuitori, dintre cari preste 180,000 Ro­

mâni are 57 funcţionari Maghiari şi 5 Români!

Nici în comitatele, unde avem parte

de Saşi, nu fctăm mai bine, mai ales decând

Saşilor le-a crescut creasta, ştiindu-se adă­

postiţi de Jidani şi de Maghiarii şovinişti.

Aici dăm un singur exemplu:

In comitatul Sibiului locuiesc 108,500

Români, 47,700 Saşi şi 8050 Maghiari (şi

Jidani). Dintre funcţionarii administrativi

ai acestui comitat sunt 37 Saşi, 9 Maghiari şi 8 Români!

Apoi să nu măturăm cu mătura de fer,

când va sună ciasul socotelii?

Adunarea poporală dela Buteni.

In Buteni s'a ţinut o adunare popo­

rală, la care au luat parte, pe lângă domnii

Dr. I. Suciu, Vasile Damian, Dr. R. Ve-

liciu, Cornel Lazăr şi preşedintele clubului

parlamentar român, dl Dr. T. Mihali. Dela

gara din Boroş-Şebeş, oaspeţii veniţi cu

trenul au fost conduşi în Buteni de-o fru­

moasă ceată de călăreţi români. După

slujba sfintei liturghii, Ia care a cântat un

cor frumos, lumea adunată s’a strâns în

piaţă, unde era tribuna pentru vorbitori.

Cu toate că ploua, poporul însufleţit a a-

probat cu tărie cele spuse de fruntaşii no­ştri.

Cel dintâiu a vorbit dl Dr. Mihali,

care ocupându-se cu mincinoasa propa­

gandă pentru votul universal a lui Iusth,

a declarat între altele următoarele:

Noi în dorinţa de-a câştiga cât mai cu­

rând votul universal, ne-am aliat şi cu par­

tidele maghiare, cari au cerut aceasta re­

formă şi ne-am gândit, că trebuie să lu­

crăm cu ele împreună pentru răsturnarea

regimului de-acum, care împedecă înfăp­

tuirea unei legi folositoare pentru ţară. In

scurtă vreme ne-am convins însă, că opo­

ziţia din dietă nu numai că urmăreşte ţinte

protivnice unui adevărat vot universal, dar

face obstrucţie, perde vremea cu un joc co­

pilăresc şi împedecă aducerea de legi nu­

mai pentru motivul ascuns de-a ajunge la

putere. Opoziţionalii sUnt la fel cu cele­

lalte partide ungureşti. Ne-am retras deci

Şi nu am desvoltat nici o muncă mai înte­

ţită în dietă, căci am crezut, că facem mai

bine, dacă ne coborîm în popor ca să-l lă­

murim asupra stării politice din ţară.

DI Mihali a biai vorbit apoi şi despre

agricultură, spunându-ne, că nu trebuie să

[facem numai propagandă politică, ci şi

economică-culturală.

După dl Mihali a'vorbit dl Dr. I. Suciu

despre puterea culturii româneşti, care face

din toţi Românii un singur popor. A arătat

apoi toate mişeliile, ce se fac la alegerile

de deputaţi în Ungaria. Solgăbirăul I-a a-

meninţat atund, qă închide adunarea, popo­

rul adunat i-a astupat însă gura prin puter­

nice aplause Ia adresa dlui Suciu.

A vorbit apoi dl Vasile Damian, pro­

topop şi deputat, care a arătat, că toate

guvernele dela Tisza Kálmán încoace au

fost răsturnate, pentrucă lucrau pentru ni­

micirea naţionalităţilor nemaghiare din ţară.

D l Dr. Aurel Grozda din Buteni a ară­

tat foarte lămurit, cum toate partidele ma­

ghiare sunt în slujba minciunii şi a asu­

pririi noastre, numai singur partidul naţio­

nal român luptă cu adevărat pentru binele

poporului.

Dl Dr. R. Veliciu, aducând frumoasă

pildă de solidaritate naţională dovedită la

serbările dela Blaj, îndeamnă pe Români

să fie în toate, şi în luptele politice, soli­

dari, adecă unul pentru toţi, şi toţi pentru unul.

Părintele Bodea, preşedintele adunării,

teteşte apoi hotărîrea despre votul uni­

versal, egal şi secret, care s’a votat şi de

celelalte adunări poporale.

Adunări învăţătoreşti.1. Reuniunea învăţătorilor români

din cele şapte protopopiate aradane şi-a

ţinut a 21-a adunare generală în Arad. La

şedinţa cea dintâiu a luat parte şi Prea

Sfinţia Sa episcopul Papp al Aradului îm­

preună cu căpeteniile diecezei.

Preşedintele Reuniunii, dl losif Mol-

dovan arată în vorbirea de deschidere sta­

rea şcoalei române şi chemarea învăţăto-

rimii. P. Sf. Sa episcopul vorbeşte despre

rostul mântuitor al şcoalei confesionale ro­

mâne. Părintele protosincel R. Ciorogariu

vorbeşte frumos despre seminarul din Arad,

ura teroriştilor. In decurs numai de doi

ani a exilat (trimis de pedeapsă) în Sibe­

ria, ţara îngheţată şi plină de groază, pre­

ste 72 de mii de condamnaţi politici, a-

[decă nu de aceia, cari au furat, înşelat sau

care a fost pomul dătător de viaţă al nea­

mului nostru. Părintele arhimandrit A.

Hamzea arată în cuvinte calde însemnăta­

tea spiritului naţional, strâns unit cu reli-

giunea, carel a garantat şi va garantă şi pe

viitor existenţa şcoalelor noastre confesio­

nale, cari singure sunt naţionale. Din par­

tea Reuniunii învăţătorilor dela Timişoara

Salută dl I. Lucuţa pe fraţii aradani.

Dl profesor Dr. P. Pipoş vorbeşte de­

spre „Dr. W. Rein şi activitatea sa peda­

gogică", o conferenţă, care ar fi făcut cin­

ste unei universităţi.

După şedinţa I, a fost banchet, la

care s’au ţinut mai multe vorbiri, în cari

s^au accentuat însemnătatea cea mare na­

ţională a şcoalei confesionale şi a învăţă­

torilor confesionali.

In şediiiţa\ a d/jua, dl învăţător D. Boar

a vorbit despre „Disciplina şcolară“, în

jurul căreia s’a încins apoi o discuţie

foarte instructivă. Dl profesor V. Micula

a vorbit despre „Telegrafia fără sârmă", |

iar dl /. Vaucu, învăţător pensionar, despi c

„Activitatea extraşcolană a învăţătorului“ şi

dl /. Cuba, înv., despre „însemnătatea jo­

curilor de copii în raport cu educaţiunea

şcolară". Toate conferenţele au fost un

câştig şi o înălţare pentru ascultători.

Seara a fost concert.

In şedinţa a treia dl Ioan Belle, înv.,

a ţinut o conferenţă foarte izbutită despre

„Liga de temperanţă între şcolari". Apoi

s’au cetit rapoatrele comisiunilor.

2. Reuniunea învăţătorilor din die­

ceza Caransebeşului şi-a ţinut adunarea

în Mehadia. Preşedintele adunării, dl

Traian Meniu vorbeşte în discursul de des­

chidere despre membri răposaţi. Dl M.

Crăciun, înv., arată „Cum să se obişnuea-

scă învăţătorul a face observări psiholo­

gice?".

In şedinţa a doua dl Petru Bandu a-

rată, în ce măsură contribuie învăţământul

limbii materne la desvoltarea cugetării, iar

dl I. Marila vorbeşte despre preot ca di­

rector şcolar. Toate conferenţele, bine cu­

getate şi bine lucrate, au fost ascultate cu

atenţiune şi mulţumire de cei de faţă.

S’au cetit apoi rapoartele comisiunilor.

Sfinţirea şcoalei din Petrifalău.

Românii gr.-or. din vechea comună să-

seasbă Petrifalău (lângă Sebeşul-săsesc),

unde veniseră pe vremuri ca lucrători sim­

pli, au serbat în ziua de 8/12 Septemvrie,

deodată cu praznicul „Naşterea Născătoarei

de Dumnezeu“ şi un alt prasnic cultural:

Sfinţirea şcoalei nouă, care s’a clădit în lo­

cul celei vechi şi umilite. O adevărată săr­

bătoare naţională. Clopotele dela biserica

gr.-or. sunau par’că mai sărbătoreşte şi

ele. Bărbaţi, femei, copii cete-cete, dând

ascultare chemării clopotelor, se îndreptau

cu paşi grăbiţi cătră sfânta biserică, care

Ie vestea botezul fiicei sale de nou-născută

şi împodobită cu haina nouă a culturii. Dar

să spunem pe rând cum au decurs aceste

serbări cu adevărat înălţătoare dc suflet.

La orele 8 Se începe serviciul divin. Ce­

lebrează dl protopop Sergiu Medean înso­

rit de !preoţii Dănilă şi Teglariu şi de peo-

tul local Nicolae Oancea. La sfânta litur­

ghie răs'punsurile le dă corul mixt, instruat

de învăţătorul S. Romoniţan din loc. Li­

turghia profesorului Popovici, care a fost

executată cu precisiune, a plăcut mult şi a

fost ascultată cu pietate.

La 11 ore urmează însuşi actul sfinţirii

şcoalei. Dela biserică se porneşte în proce­

siune impozantă pănă la şcoală. In curtea

şcoalei, decorată frumos cu verdeaţă se

face sfinţirea apei de aceiaşi preoţi. Proto-

presbiterul tractual, dl Medean, în o cu­

vântare plină de avânt şi însufleţire arată

scopul măreţ al şcoalei, predând-o desti-

naţiunei sale. Cuvintele acestea purcese din

inimă, la inimă au Întrat şi au fetors lacrimi

din ochii ascultătorilor.

Atât la serviciul divin în biserică cât

şi la şcoală au luat parte şi conlocuitorii

Saşi în frunte cu notarul Seifert pentru re­

prezentanţa comunală; şcoala ev. lut. a

fost reprezentată prin^ directorul ei, Binder

şi învăţătorul Sommer, iar fabrica de hârtie

prin directorul Rettel. In număr frumos;

;au venit şi preoţii şi învăţătorii cu alţi fruntaşi din jur.

Pag. 4FOAIA POPORULUI Nr. 38

Terminată şi sfinţirea şcoalei au urmat

două prelegeri ale „Despărţământului Se­

beş al Asociaţiunii“ . Cea dintâiu a ţinut-o

advocatul Ştefan despre execuţii şt despre cartea funductr^ ajdoua contabilul G. Tătar

despre tovărăşii de vite, reuniuni de înmor­

mântare şi însoţiri cooperative pentru valo­

rizarea productelor economice. Ambele pre­

legeri au fost ascultate cu cea mai mare a-

tenţiune şi credem că sămânţa aruncată de

prelegători va şi încolţi.-

Dupăce s’a isprăvit şi cu prelegerile,

la 2 ore p. m. s’a început banchetul. Au

luat parte toţi cei înşiraţi mai sus. Şirul

toastelor l’a început dl protopresbiter Ser-

giu Medean,"'închinând pentru capul bise­

ricii noastre Excelenţa Sa mitropolitul Ioan

Meţianu. Preotul Oancea din Cioara toas­

tează pentru şeful tractual; advocatul Şte­

fan pentru reprezentanţa comunală, preo­

tul Morar din Berghin pentru prelegătorii

despărţământului, înv. Zdrenghea pentru

preşedintele şi comitetul parohial, notarul

Seifert pentru buna înţelegere între Ro­

mâni şi Saşi, Contabilul G. Tătar pentru '

preoţi şi învăţători. S’au mai toastat pen- _

tru arhitectul conzistorial Pamfilie, pentru

popor, iar directorul fabricei de hârtie, Re-

ttel, în o vorbire avântată face propunerea,

ca să se colecteze chiar la banchet pentru

biblioteca şcolară. Propunerea e primită

cu însufleţire şi se colectează îndată 37

cor., cari s’au şi predat învăţătorului pen­

tru a cumpăra cărţile necesare.

Tot din incidentul sfinţirii şcoalei

seara s’a aranjat o petrecere cu baeţii de

şcoală şi cu a(dulţii, predându-se cântări

corale şi declamări sub conducerea învăţă­

torului Romoniţan. După producţiune a

urmat joc, începându-se cu frumoasa noa­

stră horă, apoi învârtite, haţegane etc. In

pauză s’a jucat „Căluşerul“ şi „Bătuta“ .

De încheiere mai amintesc că venitul

curat e destinat bibliotecii şcolare, care în

urma sumei conziderabile de 221 cor. 70

fii. cât s’a încassat cu totul, se va putea

înmulţi binişor.

Dea Dumnezeu ca pilda Românilor

din Petrifalău s’o urmeze cât de mulţi.

Un participant.

Ştiri politice din străinătateRusia. Atentatul, contra prim-minis-

trului rus Stolipin, care a plătit cu viaţa

mărirea gustată câţiva ani, a îndreptat

din nou privirea popoarălor civilizate asu­

pra Rusiei. Discuţiuni, certe chiar şi ne­

înţelegeri mari sunt în toate statele civi­

lizate, în nici_ unul din acestea însă cei ne­

mulţumiţi n’au ajuns să se folosească de

glonţ, cuţit, bombe şi otravă contra celor

de alte păreri, cum se întâmplă în Rusia.

Care e cauza acestei stări îngrozitoare?

Este tirănia nemaipomenită, care domneşte

în Rusia. Ruşii fără stăpânire de sine, cari

au văzut, că pe cale legală nu pot ajunge

să se bucure de libertăţile, pe cari le au

alte popoară, au format societăţi secrete.

Membrii acestor societăţi cred, că băgând

groaza în stăpânitorii Rusiei, Ţar, miniştri,

funcţionari mari, îşi vor ajunge mai curând

ţinta. Aceştia formează aşanumitul partid

terorist, care lucrează adecă prin teroare sau îngrozire. *

Stolipin, contra căruia se mai făcuse

un atentat, dupăcum am spus în numărul

trecut, încă,; a lucrat destul, ca- să-şi atragă

omorit, ci de ceice cari au luptat pentru li­

bertate, prin graiu sau în scris. Stolipin a

fost acela, care, e drept, că la ’îndemnul de­

putaţilor ticăloşi din Basarabia, n’a vrut să

lase limba românească în şcoalele din sa­

tele româneşti ale Basarabiei. El este a-

cela, care a îndemnat pe Ţarul să-şi calce

jurământul şi să răpească Finilor libertă­

ţile lor. Sub guvernul lui Stolipin, presa

rusească a fost mai prigonită şi decât sub

Plehwe, un tiran ucis şi el de terorişti.

Partidul terorisjt a crezut, că e timpul bine­

venit, ca s|ă înceapă din nou cu omorurile

şi întâia jertfă a fost Stolipin. Hotărirea

de-a-1 omorî a luat-o comitetul terorist cu

reşedinţa în Helveţia (Şviţera) şi din cele

descoperite pănă acum se pare, că era ho-

tărîtă şi moartea Ţarului şi a altor func­

ţionari înalţi.Bagroff, care e Jidan de origine, era

nu numai membru al partidului terorist, ci

totodată şi poliţist secret. Acesta iară e

un lucru pe care nu-1 pricepem noi, ca te­

rorişti să fie poliţişti şi poliţişti adevăraţi

să îndemne la omor. In Rusia aşa e însă.

Acolo 'minţile sunt aşa de încurcate la unii,

;de nici ei nu mai ştiu, ce sunt şi ce fac.

Intr’aceea în toate oraşele Rusiei se

fac arestări preste arestări* de bărbaţi şi

de femei, îndată ce se bănuieşte, că ar fi

în legătură cu teroriştii. Iară încep chinu­

rile, iară exilările la Siberia. Şi rezultatul?

Ţarul şi miniştri vor continuă — pănă la

o vreme! — politica lor asupritoare, tero­

riştii vor mai omorî miniştri superiori şi

funcţionari înalţi, poate şi pe Ţarul, şi la

urma urmei tot va trebui să sune oara de

libertate ,şi ipentru ipoporul 'rus, care a lajuns

acuma în coada poporului turcesc.

Spania. In partea de meazănoapte-

răsărit a Spaniei a izbugnit o revoluţie,

pusă la cale de anarhişti. După ştirile din

urmă, armata a înăbuşit-o.

Maroco. Pertractările între Germania

şi Franţa nu s’au terminat încă. E spe­

ranţă, că ele se vor isprăvi în pace, aşa

că să dispară teama de războiu.

Bulgaria şi Rusia. In urma bătăii,

ce au suferit Ruşii dela Japonezi în Azia,

popoarăle din Peninsula Balcanică, mai

ales Bulgarii nu mai prea voiau să-i facă

Rusiei mendrele în contra Tucilor. Ruşii

au început acum din nou să atragă pe Bul­

gari de 'partea lor. In Sofia, capitala Bul­

gariei, au înfiinţat o librărie şi o biblio­

tecă rusească, în toate oraşele mai mari

bulgare au înfiinţat un fel de agenţii Spe­

ciale, cari au să întreţină o veşnică legă­

tură între Bulgari şi Ruşi, arătându-le bo­

găţia Rusiei şi protecţiunea, ce ar putea

să dea Bulgarilor prin puterea ei cea mare.

Când cu expoziţia din anul acesta dela

Odesa, negustorii şi industriaşii bulgari au

fost anume învitaţi, ba li s’au trimis un

vapor special, care să-i aducă dela Varna

(port bulgar lângă Marea-Neagră) la O-

desa. Nu de mult au venit la Varna mai

multe corăbii ruseşti de războiu. Iară pe­

treceri, iarăjideclaraţiuni de dragoste. Acum

credeau Ruşii sosit momentul, să spună

Bulgarilor, ce aşteaptă dela ei. Ministrul

plenipotenţiar al Rusiei la Sofia a ţinut o

vorbire, în care a dat Bulgarilor să înţe­

leagă, că ei trebuie să-işi arete recunor

ştinţa faţă de Rusia punându-se sub tuto-

ratul ei. Vorbele acestea au dat însă de

gândit Bulgarilor bănuitori, căci gazeta lor

cea mai mare, „Vecerna Posta“ spune, că

ei doresc prietenie caldă cu Ruşii, fără ca

aceştia să aibă însă dreptul de-a se crede

titorii Bulgariei. Bulgarii n’au uitat cere­

rea Rusiei, să-i deie acesteia două judeţe

lângă Marea-Neagră.

Alegerile dietale din Bulgaria s’au

ter'minat. Guvernul a câştigat o majoritate

absolută, aşa că partidele opoziţionale n’au

putut câştiga mai mult de 20 de locuri de

deputaţi.

Ce scriu alte gazete?„Seara“ (Bucureşti). Nu dujmanii

Ungariei, ci amicii ei, Nemţii austriaci, con­

stată că guvernele maghiare toate au ur­

mărit îndobitocirea poporului de rând prin

sărăcirea lui. Cu ce scoţ>? Răspunsul e

simplu: — Pentru a-1 ţine în stare de in­

ferioritate culturală (pentru a-1 ţinea în ne­

ştiinţă). Nu e o ţară cu pretenţiuni de ci­

vilizaţie, care să fie atât de analfabetică ca

Ungaria regală şi „apostolică“ . Pe când

pentru a transforma Budapesta din Capi­

tala Ungariei în Residenzstadt, adecă pen­

tru a o pune pe acelaş rând cu reşedinţa

imperială: Viena se cheltuesc zeci de mi­

lioane ; pe când pentru continua înarmare

se cheltues: sute de milioane din sudoarea

nenorocitelor popoare nemaghiare, restul

banilor se duce pentru „Ideia de Stat ma­

ghiar“ , pentru fanfaronada maghiară. Cât

pentru ridicarea nivelului cultural al po­

poarelor, nu numai că mai nimic nu se dă

(şi când se dă, se dă cu gând de maghia­

rizare), dar se zădărnicesc chiar şi iniţiati­

vele particulare (pornirile oamenilor singu­

ratici). Astfel negura culturală în Ungaria

e de nepătruns. Guvernele maghiare, care

s’au conjurat încă dela 1867 în contra ce­

tăţenilor de' limbă nemaghiară, rând pe

rând au exploatat această jalnică situaţiune

în profitul supremaţiei de rasă, prin a-i în­

dobitoci, a-i sărăci şi apoi a-i întrebuinţa

ca material de maghiarizat.

Un redactor dela gazeta vieneză „Die

Zeit“ , căruia i-au stat la îndemână acte o-

ficiale, constatară nu mai puţin de 2S0.000

de copii obligaţi a cerceta şcoala, nu ur­

mează nici o şcoală. „Cifra aceasta am

luat-o din actele oficiale ale ministerului

de şcoale — zice redactorul vienez, — dar

nu trebue să 'perdem din vedere că numărul

copiilor lipsiţi de instrucţiune e cu mult

mai mare. Putem spune, că cel puţin

400.000 e numărul copiilor cari nu cerce­

tează şcoli primare“ .

Acum de când cu chestiunea votului

aniversai, direct şi personal, situaţiunea

are să se mai înrăutăţească, deoarece gu­

vernul va face atârnătoare câştigarea votu­

lui universal de cetit şi scris. Din acest

punct de vedere cauza Românilor e serios

ameninţată, căci, dacă s'ar da drept de rol

Vk tot omul trecut de 24 de ani ştiutor de

carte, atunci dintre cei 683,000 de Rom mi

trecuţi preste 24 de ani -şi cari ar trebui

să aibă drept de alegător, de fapt n'ar de­

veni alegători decât numai 191,000, iar492.000 ar perde dreptul pentru neş tiin ţa

Lor de carte. Aşa dară din 7 Români tre­

cuţi de 24 de ani, doi ar putea voia, iaf

cinci nu.

La Nemţi şi Saşi lucrul stă aşa, că din

zece bărbaţi trecuţi de 24 de ani 9 inşi ar

primi drept de vot şi numai unul ar fi

lipsit de acest drept.

15r*- .38 FOAIA POPORULUI P«g. 5

B literatură şi ştiinţa

O zi de plug.*)De Aurel Bratu.

Ioan din deal des de dimineaţă face

o legătură de fân de cel mai bun, o leagă

cu o funie de coarnele plugului, adapă!

boii, apoi îi prinde la plug şi pleacă la

hotar, iar femeia închide poarta după el.

In ziua aceea avea de gând să are mai

mult ca de altă dată, ca nu cumva să se prea

întărească pământul de căldura cea mare ce

s’a aşezat preste hotar de câteva zile, ca

o dogoreai ă de cuptor ars şi să-i rămâe

locul nearat la vreme. Chiar pentru aceea

şi boii îi grijise mai bine ca de altădată cu

fânul cel mai bun din ţelină.

Prin mijlocul satului Ioan opreşte plu­

gul în jmarginea drumului şi întră ’n fcrâjmă

Ia o glaje de vinars1, căci auzise mai deu­

năzi din gurile bătrânilor, că beutura dă

putere la lucru; simţea că par’că n’ar avea

atâta putere să-şi îndeplinească ce şi-a pus

în gând la plecare.

In crâjmă jidovului mai erau doi oa­

meni, cari dimineaţa nu-şi spălau gura cu

apă nici odată, şezând la masă şi povestin-

du-şi cu glas răguşit năcazurile.

Ioan cere o glaje de vinars, dar pană

îi măsoară jidanul cu multă băgare de

seamă ca beutura să facă spumă şi să nu

treacă de linia de pe gâtul glăjii, unul din­

tre cei aşezaţi la masă închină lui Ioan.

Acesta primeşte omenia şi Ia rând închină

şi el cu glaja lui, căci doar omenia omenie

aşteaptă.

Ioan mai cere o glaje şi o petrece şi

asta în vorbe şi voe bună. Cu închinatu şi

cu alte vorbe vremea trcce pe nesimţite şi

boii par’că s’au săturat de aşteptat, iar

Ioan întârziase dela plug. încurajat de beu-

tură însă Ioan ieşi din crâjmă cu gândul,'

că tot va lucra el atâta pe cât îşi făcuse,

'planul. Pe nouă ferdele mai eră loc nea­

rat: şepte le dă gata azi şi dacă două mai

rămâne pe mâne, preste noapte oricum tot

se mai sloboade ceva pământul. Batăr să

se întărească ca piatra şi mâne pănă dă

căldura le dă gata. Căci doar boii erau de­

stul de tari, numai el să fie harnic să ţie

de coarnele plugului şi să apese plugul să

între adânc în pământ. Dar asta încă nu-i

făcea multă bătae de cap, căci să gândea

că dacă e vorba de puterea Iui, aceasta o

va întări cu o porţie îndoită de Vinars, după

cum credea după zicala bătrânilor.

Cu astfel de gânduri iasă din sat şi se

apropie de marginea satului unde începuse

să-l cuprindă o sete ca pela amiazi în căl­

dura cea mare, par’că-1 ardea ceva în rânză.

*) Printre manuscrisele rămase de regreta­tul profesor Aurel Bratu, care-s’a stâns in îm­prejurări aşa de dureroase, sunt şi vre-o 5— 6 schiţe luate din viaţa poporului, în cari tratează, mai ales chestia alcoolismului. Cu adâncimea su­fletului său a pătruns adevărata durere a poporu­lui dela sate: patima beţiei şi astfel a înce­put o propagandă intensivă în privinţa aceasta prin conferinţe, * scrieri ş. a. „ O zi de plugM face parte din ciclul de schiţe pe cari răposatul le scrisese, cu ştersături şi adausuri, fără să ajungă să şi-le mai revadă, pentru propaganda sătească a Bunilor Templieri Români. Astfel că după ne­norocirea întâmplată, manuscrisele acestea ajun­gând în posesia d-lui Dr. O. Ghibu, d-sa le-a pus la dispoziţia Lojii „Andreiu Şaguna“ spre a le folosi ca propagandă la sate. El. Măgean.

Opreşte pîugu’n loc şi pUne mâna pe fede­

leşul atârnat de un corn de plug şi în­

ghite Ia apă de par’că nu se mai putea sătura.

Sosind la locul cu pricina Ioan deis-

leagă porţia de fân, pune fedeleşul şi

traista cu bucate la umbra fânului ce sta

căpiţă şi Ie acopere cu ţundra, apoi desco-

ghilează şi pune plugu’n brazdă. întoarce

de două trei ori cu plugul, ieşind plugul

din brazdă tot mereu şi făcând greş. Dela

o vreme iar îl cuprinde setea; opreşte boii

în brazdă şi se dă la fedeleş şi bea, bea, de

gândeai că n’are să-I mai lase dela gură

pă'nă nu se scurge toată apa prin gâtul lui

la vale. Porneşte apoi iară la plug.

Apa se hăltăcărea în pântecele lui ca

într’o bute. Vecinii din brazdă cântau doina

cea de dor; lui nu-i venea deloc să cânte.

Ca şi când l’ar fi muiat ceva, aşa păşea

a lene încât labia-şi urnea [picioarele ’n urma

plugului. Plugu într’una ieşea din brazdă

şi făcea greş, aşa că n’a întors odată să fie

mulţămit cu brazda. I-se părea că nu întră

destul de afund şi mai slobozise potângul

[cu două1 găuri mai înainte, dar tot aşa

mergea lucrul cu toate că da mereu potân­

gul mai înainte.

Dela o vreme Ioan nu-şi mai putea

înodă picioarele şi i-se părea că i-s’a muiat

şi mânile şi nu mai era nici o putere în ele.

II copleşise somnul încă înainte de a fi

sosit vremea când slobod oamenii de

amiazi la mâncare şi hodină. Nu ştia el

ce-i era şi credea că doar nu i-a căzut bine

mâncarea de-i aşa molatec azi. Nu-şi dete

seama că vinarsul lucră în acest chip.

Se mai chinui el cât îl mai slugeau pi­

cioarele, dar dela o vreme desprinde boii,

le dă de mâncare şi punând ţundra )pe coar­

nele plugului se puse Ia umbră şi adormi

ca lovit cu bâta şi nu se pomeni pănă după

amiazi când toţi vecinii erau în brazdă. Se

sculase cam buimăcit Ia cap, ochii îi steleau

şi părea că se învârte pământul cu el. Nu

era dedat cu beutura deloc şi în ziua aceea

Iuân!du-se după vorbele bătrânilor băuse

cam mult, iar beutura i-se suise în cap şi

de-acolo i-se coborî în mâni şi în picioare

de i-le muiase de tot.

De foame nu-i era foame, dar setea nu

încetă a-I nelinişti nici acum. Ba par’că du-

;păce s’a trezit îi era şi mai sete. Apa i-se

gătase şi cum izvorul era departe de locul

Iui, luă din traistă câteva prune şi un măr

să-şi mai stâmpere setea. Nici odată n’a

păţit-o să-I ia somnul aşa şi să doarmă

atâta. Totdeauna el eră cel dintâiu care

punea în brazdă plugul după hodina dela

ameazi decând lucra acest loc.

Dar azi l-au întrecut toţi vecinii. Ii era

ruşine şi să făcea că direge ceva la plug,

ca şi când s’ar fi stricat ceva şi în sfârşit

se apucă de lucru. Dar lucru mergeă .tot aşa

culm a jmers înainte de amiazi, cu greş. Pă­

mântul părea numai sgăriat, nu vedeai o

brazdă oablă, oricât ai fi căutat în postata

de loc unde a arat azi. Numai ici-colea se

mai vedea câte-o adâncitură de brazdă care

părea ca o râmătură de porci.

îşi batjocorise locul cel mai de frunte

din câte le avea, locul cel mai bun de

roadă, în care avea cea mai mare nădejde.

Se apropia seara şi el mergea prin

sat de par’că-i era ruşine de oamenii cu

cari se întâlnea, mai ales dacă ştia că ace­

ştia treceau pe lângă locul lui.

Acasă cere ceva acru de mâncare, dă

la vite şi apoi se pune de se culcă. A doua

zi tot căldură mare. Prinde boii şi merge

la plug. In drum nu se mai abate pe la

crâjmă, căci se întâmplă lucrul că a venit

şi nevasta cu el pănă’n capul satului la o

muere după inişte tort. Poftă ar fi avut

pentru o, glaje de vinars1, dar şi-a călcat

pe inimă şi apoi i-a fost ruşine de muere

să se oprească.

Cu toate că înj a doua zi pământul era

mai tare, plugul se slobozea mai adânc,

brazdele erau drepte, trase ca pe sfoară şi

greşuri n’ai fi aflat nici cu ochianu. In ziua

aceea arase de trei ori atâta cât ieri. Se

cunoştea şi Ia sămânat locul unde arase în

ziua cu pricina şi-şi aduse aminte; va ră­

mânea cu atâta şi credea că a trecut ce-a

fost şi dealtă'dată se va păzi de beutură

când era de lucru.

Trecusfe vremea. Holdele începură să

încolţească. Tot hotarul era îmbrăcat cu

un văl verde ca mătasa. In partea locului

lui Ioan, pela mijlocul locului se vedea din

depărtare o fâşie goală, o parte pleşuvită,

împrejmuită de verdeaţă. Ioan într’o săr­

bătoare se duse să vadă, ca Românul, holda,

şi văzu cu durere de inimă, că într’o parte

grâul sămânat n’a răsărit; abia ici-

colea câte-un firicel. Era rară de puteai

număra firele de grâu pe ea. La Sfântul

Gheorghe a ieşit popa cu crucea Ia holde

de a făcut sfinţirea apei şi a cerut binecu­

vântarea Iui Dumnezeu preste hotar. Locul

Iui Ioan se vedea, căci nu era departe de

locul unde se făcea sfânta slujbă.

Vecinii din brazdă se uitau cu toţii în-

tr’acolo şi socoteau făcându-şi semne şi

[arătând pe Ioan care îşi plecă ochii de ru­

şine. Aveia însă nădejdea că sfânta slujbă

va ajuta şi se va întrema şi holda lui. Dar

înzadar i-a fost nădejdea şi aşteptarea. Pa-

sămi-te Dumnezeu nu binecuvânta orice

muncă. Nu binecuvânta munca care nu e

făcută cu ajutorul cerut dela el şi cu nădej­

dea pusă’n Dumnezeu. Ioan a cerut în ziua

aceea putere dela vinarsul jupanului Iţig,

care este beutură diavolească, drăcească, şi

deaceea lucrul făcut cu asemenea mijloace,

nu capătă binecuvântarea dumnezeiască.

Holdele-s coapte şi par o mare de aur

în bătaia razelor soarelui de vară. Oamenii

ies Ia secere. Ioan să duce să-şi tac şi el

holda căci era coaptă. De astădată nu în­

cepe lucrul dela cap, ci să pune să taie

mai întâi holda cea slabă să nu mai atragă

privirea trecătorilor şi să-l mai întrebe că

cei cu holda aceea de-i aşa slabă. De rară

ce era abia o adună, iar snopii nu-i putu

lega pănă nu a prinis a tăia din partea cea

mai bună, căci din cel slab nu ajungeau le­

găturile aşja era paiul de scurt şi de slab.

Grâul cel slab I-a pus deschilin şi l-a îm-

blătit. A scos nişte grăunţe seci, de par’căj

erau numai coji de grăunţe. După ce l-a

îmblătit a făcut socoteala cât a pierdut el

în ziua aceea, de care îşi- va aduce aminte

cât va trăi.

Două glăji de vinars 24 bani. Mai

bine de o jumătate zi de plug pierdută 3

coroane. Paguba după grâul cu cât s’a fă­

cut mai puţin şi mai slab în locul arat cu

greş şi neafund în aceea zi, face 43 cor.

24 bani, fără a mai pune în cumpănă ru­

şinea de care şi azi vorbesc oamenii din sat

când văd câte-o holdă pleşuvă, slabă: că

a fost arată cu plugul Iui Ioan din deal.

Asta plăteâ mai mult decât toată paguba

în bani, şi mai [mult tie ruşine tlecât din pri­

cina de pagubă n’ar mai fi pus vinars pe

limbă pentru lumea asta.

FOAIA POPORULUINr. B3

Sborul lui Vlaicu în SibiiuS’a întâmplat Şi aceasta Duminecă; in

11/24 Septemvrie, după ce'îndrăzneţul no­

stru aviator, Vlaicu, cu o săptămână îna­

inte n’a putut să sboare din cauza timpu­

lui ploios’.Dar un timp frumos n’am avut noi

Sfbiieinii nici în Dumineca aceasta. De

dimineaţă er,a nou ros şi a plouat pănă că

tră ameazi. Abia în ciaslirile amezii a în­

ceput a se răsbuna iarăş. Astfel toată lu-

iiiea se întreba, că oare ce va f i : va sbura

Vlaicu sau ba ?

Cu toată nesiguranţa însă, dela cia-

surile 2 luni ca curgea a minune spre locul

de exerciţii ‘militare. După 3 ore erau la

vr’o 30,000 de persoane, iar la 4 ore nttmă-

tuI celor prezenţi a fost de cel puţin

'40,000.Acum era senin şi frumos, dar înce­

puse a bate vântul, astfel că toţi prietinii

aviatorului Vlaicu stăruiau pe lângă el, ca

să nu încerce sborul pe aşa un vânt, care

Sus bătea cu mult mai tare ca jos pe pă­

mânt.Cu toate acestea, dl Vlaicu, la ciasu-

rile 5 se hotăreşte să sboare şi dă ordin

ca să scoată aeroplanul din hangar (şură).

Toţi prietinii aviatorului :sunt în jurul lui,

căci se tem să nu se întajnple vr o neno­

rocire în urma vântului, care bate mereu.

La scoaterea aeroplanului lumea aplau-

dează furtunos, iar când au văzut că dl

Vlaicu se urcă în aeroplan, unii aplaudau,

iar alţii murmurau: Doamne, numai de nu

s’ar întâmpla ceva ! . . . Intr’aceea e adus

aci şi un automobil, care să urmărească pe

aviator, pentru a-i putea sări de grabă în-

tr'ajutor, la caz de nenorocire.

Vlaicu era în aeroplan, helicele înce­

puse să vâjeie, motorul era în plină fier­

bere şi putere, când numai deodată dispare

de dinaintea ochilor. Câţiva metri aleargă

pe pământ, ca apoi pănă când ai bate iu

pălmi, să plutească sus în văzduh. . .

Puterea vântului era însă mare. Aero­

planul se clătina încoace şi ’ncolo. Partea

cea mai mare din public privea cu groază,

că acum-acum se va întâmpla ceva. Era

doar în pericol viaţa acestui cap luminat.

Dl Vlaicu, care se ridicase la o înăl­

ţime de preste 100 de metri, văzând pu­

terea vântului, se hotăreşte să se întoarcă

înapoi, dar e împedecat de vânt. (El sbura

în contra vântului). Atunci înaintează ceva

fmai departe, pentru a se lăsa jos la o de­

părtare de aproape 3 chilometri de unde

pornise.Toată lu’mea era acum îngrozită, că

cum se va fi dat jos? Aleargă îndată auto­

mobilul, care însă în curând se întoarce a-

ducând pe dl Vlaicu teafăr cum plecase.

Publicul începuse a aplauda cu tărie.

Şi dacă cu toţii am fi dorit, ca să vedem

un sbor mai mare şi îndelungat, ca la Blaj,

— totuşi şi de astădată am rămas pe de­

plin mulţumiţi cu sborul dlui Vlaicu, care

pe aşa un timp nefavorabil, a fost o învin­

gere şi o cutezanţă foarte mare.

Începuse a însera. Nemai contenind

vântul, prietinii aviatorului erau contra unui

al doilea sbor. De aceea aeroplanul a fost

dus iar în hangar.

In fine începe şi publicul a se de­

părta. Unii- cătră oraş, iar mulţimea care

•venise de prin satele din j.urul Şibiiului,

au luat drumul spre casă. Cu toţii vorbiau

însă şi se minunau: Doamne, Doamne, ce

Pag. 6 '

frumos' şi iute S’a ridicat în aer. . . să-l

tot pri veşti. . .*

Lume a fost foarte multă la sborul

tui Vlaicu. Dar lucru de mirare, cu toţii

'stăteau pe de lături, numai ca să nu plă­

tească întrare. Iar aceasrta a fost nu mai

puţin bătător la ochi cu privire la conlo­

cuitorii noştri străini. Şi ca să poată va­

dea şi de pe delături, le-a fost binevenită

jSn tocmirea ce o făcuse poliţia şi pom­

pierii, cari au lăsat liber o bună parte a

câmpului. In loc s:ă fi închis câmpul, de

pildă din marginea drumului Cisnădiei. Ei,

dar atunci unde şi-ar fi oprit ei trăsurile?

jar din trăsuri au văzut tot aşa de bine ca

din bănci L Că pe Vlaicu l’a costat mii de

coroane aranjarea sborului, puţin le-a pă­

sat .. . Doar n’a fost de-al lo r. . .*

Aeroplanul dlui Vlaicu a fost trans­

portat Luni la Braşov, unde va sbura în

Dumineca asta, 1 Octomvrie n. Timpul se

pare a le fi Braşovenilor mai favorabil.

Iar cât pentru aranjamentul la sbor, credem

că se vor lua măsuri, ca numai aceia să

poată vedea din apropiere, cari plătesc.

Doar asta e ceva lucru firesc.♦

Mai la vale dăm şi impresiile şi ca­

racterizarea sborului lui Vlaicu, pe cari le

fac în poezie doi colaboratori ai foii noa­

stre. Iată ce spun dânşii despre

Vlaicu în Sibiiu.Dutninec» 4/17 Sept.

I.

Vlaicu nu şi-a luat sbor

C’a fost toată ziua nor.

Când ploua ca cu ciubere

Soseau trenuri de plăcere.

Cum soseau, să nomoleau.

Mulţi boieri şi boieroaie

Vreau să-l vadă şi pe ploaie,

Dar ori cât l’au înjurat

Bălaurul n’a sburat.

Va sbura, dac’-a fi soare,

Dumineca viitoare.

Duminecă 11/24 Sept.

II.

Astăzi a fost mare vânt,

De nu şi-a luat avânt,

A sburat, dar în spre zare,

S’a coborât, mi-se pare,

Aproape de drumul mare.

Foaie verde lemn de soc

Blajule loc cu noroc,

Ţie ţi-a dat domnul sfânt

Să-mi vezi Românul sburând

Fără ploaie, fără vânt,

Prin văzduh alunecând.

Şi mă' mir de cei ce-au stat

Privi ndu-1 cu ochiu uscat.

III.

Floricică din cărare,

Nu vezi vulturul din zare?

Face cercuri, sa roteşte,

Să urcă şi să miceşte.

Rămâne cât musca’n sbor,

Apoi creşte pe sub nor.

Şi din zare să coboară,

Ca o pasăre uşoară.

— „Nu e vultur împănat,

E Vlaicu care-a plecat.“

Liliac.

însemnări şl observări.— Dela sborul lui Vlaicu. —

I. 1

Intre cei mulţi vorbeau un ii: ^

Vlaicu n’a avut noroc

In Sibiiu, cu-aeroplanul, ^

N’a putut sburâ de loc.

Noi, cari l’am văzut alt’dată

Cât de bin’ ştie sbura,

Zicem fără de sfială:

— N’aţi fost vrednici a-1 vedea,

Căci prea mulţi a-ti fost de-aceia

Care n’aţi plătit întrare;

Dumnezeu văzând aceasta,

V’a lipsit de-o desfătare. !

H. :

Neputând răzbi cu vântul,

Vlaicu a aterizat.*)

Văzându-o un Sas aceasta

Astfel a filozofat:

No se vede che rumună

Nu poate sbura siracu,

Se fi fost unul de-al nostru

Se ducea de-1 lua dracu!

III.

Dacă Sâmbătă în zboru-i

Vlaicu mă lua cu el,

Sus acolo’n înălţime

I-aş fi zis încetinel:

Hai să ne oprim aicea,

Şi aici să rămânem,

Căci jos prea mulţi sunt aceia

Cari ar vrea să nu te-avem!

IV.

Se vorbea, că se dă premiu

Ori şi cărei domnişoare,

Care va avea curajul

Cu Vlaicu’n văzduh se sboare.

In văzduh n’a vrut nici una,

Pentru nici un fel de dar;

Ian să cerce-aviatorul,

Să le cheme la altar ! ? . . .

V.

— „Văzut-ai“ — mă’ntrebă unul,—

Ieri, pe Vlaicu în persoană?“

— „U vedeam de sbura vântul

Pălăria la o cocoană!“

VI.

Un ţăran îmi spune astăzi

Că la sbor şi el a fost.

— „Ei şi ce-ai văzut pe-acolo?“

— „Am văzut pe Vlaicu nost!“

— Cum pe-al vost“ — îl duc cu vorba,

Să văd ce răspunde încă.

— „Dacă vrei, îţi spun, că Vlaicu

E al nost, că-i din opincă!“

VII.

Sara pe drum cătră casă

Am sburat şi eu, spun — zău; >

Fiind tare întunerec

Am'căzut într’un părău!

VIII.

Iartă-mi Vlaicule ’ndrăzneala

Şi să nu fi supărat... ;

Că ţi-a arătat iubirea

Un biet dascăl dintr’un sat!

Petrea DascalaL

*) S’a dat jos.

Din cauza sfintei sărbători »Ziua Cras11* de Mercuri, numărul acesta al foii noastre, d® s’a putut isprăvi pănă Joi, ci s’a expedat nu®*1 Vineri înainte de ameazi.

Nr. 38FOAÎA POPORULUI Pag.

Răscoala din Viena contra scumpirii cărniiIn numărul trecut am fost adus ştiri

iîespre luptele sângeroase, cari s’au întâm­

plat în Viena la 4/17 Septemvrie. Cauza

răscoalei este scumpirea cărnii şi a traiului

preste tot.Pentru discutarea acestor stări triste,

partidul muncitorilor (socialist) convocase

o adunare, care s'a şi ţinut. După adunare

mulţimea a pornit pe străzi într’un convoiu

lung. Ajungând m strada 'Bellaria, dcodaţii

se aud numai două detunături. Mulţimea

ia crezut, că vin din palat, şi s’au năpustit

asupra zidirii. Au început a arunca cu pietri

şi tot ce le venea în mână, spărgând fe­

restrele.In acest timp a sosit poliţia, dar în

iurma intervenţiei unui deputat socialist,

n’a întrebuinţat armele. Cu toate acestea

mulţimea s*a dat mai departe la pustiiri,

spărgând ferestrile prăvăliilor, carnetelor

şi o mulţime de case.

Atunci a fost comandată armata. A

venit un pluton de cavalerie (călăreţi). Oa­

menii au fost însă de părere, că acum ar-,

■mata va ataca mulţimea şi au început a

arunca asupra soldaţilor cu scaune luate de

prin localurile publice, pietri, pahare, sti­

cle goale de bere şi tot ce le venea în;

mână. Soldaţii au trecut însă mai departe.

Chipul nostru ne arată unele vederi,

cum oamenii atacă poliţia cu ce apucă în

mână, iar poliţiştii ia rândul lor încă caută

să se apere şi să domolească furia mul­

ţi mei. In partea de sus a chipului se văd

călăreţii, cari încă ieşise ca să împrăştie

oamenii, dar văzând furia publicului au pri­

mit ordin ca să-şi vadă de drum înainte,

altcum cine ştie ce Se mai întâmpla.

Ştirile SăptănmSfinţirea bisericei din Săcel. Comi­

tetul parohial din Săcel, protopopiatul Să-

Jiştei, invită la Sfinţirea bisericii celei nouă,

care se va săvârşi prin I. P. S. Domn-Ar­

hiepiscop şi Mitropolit Ioan Meţianu, Du­

minecă, la 18 Septemvrie st. v. 1911. După

fcfinţire, Ia orele 2 p. m. va urmă Banchet,

cuverta 4 coroane, iar sara la 7 ore se va

da concert din partea unui cor din semina­

rul Andreian din Sibiiu şi a corului din Să­

cel. După concert urmează petrecere cu

joc. Preţul de întrare e benevol. Venitul

curat e destinat pentru fondul bisericii ce­

lei nouă.

Congregaţia comitatului Sibiiu.

Adunarea generală ordinară a comitatului

Sibiiu se va ţinea Luni în 2 Odotnvrie st.

n., în sala cea mare dela casa comitatului.

La ordinea zilei sunt puse diferitele bugete

(socotelile despre venite şi cheltuieli) ale

comitatului, pe anul 1912, precum şi vo­

tarea unui arunc pentru fondul de dispo­

ziţie (fondul din care se împart ajutoare

cum vreau cei din fruntea comitatului).

Căsătorie. Dşoara Valeria Albini şî

dl Dr. Alexandru Morariu, advocat în Eli—

sabetopole, căsătoriţi. Felicitările noastre 1

P*g. B FOAIA POPORULUI Kr. 38

La şcoâlele române din Braşov s’au

înstris anul acesta la gimnaziu (8 clase)

284 de elevi, la şcoala real# (4 clase) 72

elevi, un număr cu mult prea mic, care do­

vedeşte, că mulţi părinţi nu văd încă pri­

mejdia cea mare morală şi naţională a şcoa-

lelor străine, unde copiii noştri sunt nu nu­

mai batjocoriţi, dar nici nu învaţă ceva de

dai Doamne.

O carte românească tradusă fran­

ţuzeşte. Cetitorii noştri ştiu, că cea mai

frumoasă descriere a Ardealului e cea fă­

cută de dl Silvestru Moldovan, fost mulţi

ani redactor la foaia noastră. Cartea dlui

Moldovan, numită „Ardealul“ , va fi tra­

dusă acum şi în limba franceză, aşa că

străinii nu se vor mai lua după descrierile

batjocoritoare făcute de Jidani, Maghiari

şi Saşi, când e vorba de neamul nostru.

Cum s6 mănâncă banii ţării. In Si-

ghetul Marmatiei se alcătuise pe vremea

coaliţiei un comitet de „patrioţi“ , ca să de­

schidă o şcoală de ţăsut şi chindisit. Se’n­

ţelege, că pasul cel dintâiu a fost să ceară

un ajutor gras dela guvern, care s’a grăbit

să-l dea. Era doară vorba de „patrioţi“ şi

Ide o şcoală» care, învaţă, ori nu învaţă ele­

vele ceva, dar face propagandă pentru

„ideie“ . După doi trei ani, comitetul s’a

risipit, căci n’a putut face nici o ispravă,

iar inspectorul industrial trimis să contro­

leze a putut constata, că s’au mâncat un

milion şi 500 mii de coroane. Iată, unde

se duc banii ţării.

Jertfe pentru biserică. Cei 1200 de

Români greco-catolici din Aurora (Illinois,

America) au plătit în doi ani şi jumătate

întreaga datorie pentru biserică în suma de

6000 dolari, adecă 30 de mii de coroane!

Aşa ne spune gazeta americană „Aurora

Daily Beacon“ , care laudă pe Ioan Berariu,

loan Gavriş, Nicolaie Tatar, Ambrosie Vi­

da, Ioan Olariu şi Gheorghe Banciu, cari

au girat pentru aceasta datorie. Laudă şi

zelul mare al părintelui loan Pop, care pă­

storeşte aşa de bine turma sa.

Pe noi încă ne bucură mult astfel de

ştiri, mai ales când ne gândim, că între

Românii noştri de-acolo s’au găsit şi proşti,

cari să-şi lapede legea şi neamul, trecând

Ia legi jumătate păgâne, ba unii sunt aşa

de întunecaţi Ia minte, încât sunt fără de lege.

Cazuri de moarte. Nicolae Aron pa­

roh gr.-or. în Laslăul român a încetat din

vieaţă Vineri, în 9/22 Septemvrie a. c., în

anul al 64-lea al etăţii, 35-lea al căsătoriei şi 31-lea al preoţiei.

Rămăşiţele pământeşti ale răposatu­

lui s’au aşezat spre vecinică odihnă Du­

minecă, în 11/24 Septemvrie a. c., Ia 1 oră

d. a., în cimiterul bisericii gr.-or. române

din Laslăul-român (tractul Târnava-mică).

Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecu­vântată ! -

Pe răposatul, care( a fost iun preot vred­

nic şi conştiu de chemarea lui, îl deplâng

număroase rudenii, între cari: Laura Aron

n. Tomuş, soţie. Maria, Elisaveta, Iudita,

Valeria, Emilia, Nicolae, stud. med. şi Lău-

lica, fiice şi fiu. Ioan, înv. dir. în penz.,

Zacharie, măiestru cisimar, Iosif, paroh gr.-

oi., Partenie şi Maria m. Dobrotă, fraţi şi

soră. Emilia, Ana, Adela şi Ioan Dobrotă,

cumnate şi cumnat. Iustin Teglariu, paroh

gr.-or., George Poponea, cond. de tip., Ilie

Ioanovici, paroh gr.-or., Const. Oancea, pa­

roh gr.-or., Cornel Pop, paroh gr.-or., gi­

neri, precum şi numeroşi nepoţi şi nepoate.

— Herntina Mărginean nasc. Andras,

soţia dlui Victor Mărginean, director de

cancelarie în Sibiiu, a răposat Ia 20 Sep­

temvrie n. c, în etate de 33 ani. Rămăşi­

ţele pământeşti au fost aşezate spre veci-

|nica odihnă în 22 Sept. O deplâng un soţ

nemângăiat şi un copilaş tinăr Emil, abia

pe clasa I gimnazială, precum şi numă­

roase rudenii.

Neconsolatul soţ adresează din acest

trist incident următoarea: Mulţumită. Pen­

tru participarea număroasă şi pentru fru­

moasele cununi spendate cu ocazia înmor­

mântării soţiei mele iubită şi în veci ne­

uitată, exprim tuturora cea mai profundă

mulţumită. Victor Mărginean.

Prietenia maghiară-săsească. Un că­

răuş sas din Bălcaciu avea să dea nişte

marfă în staţiunea Şona. El a trecut în bu­

letinul de expediţie (fraht) celece avea să

scrie în limba germană, mai ales că şi bu­

letinul e tipărit în limba maghiară şi ger­

mană. .Şeful ide istaţie, ,unul idin grozavii (pa­

trioţi foarte înguşti Ia minte, cu cari se

procopsese guvernele din Pesta trimiţân-

du-i pe pământul mbstru, în loc să-i înfunde

pe pusta ungurească, n’a vrut să primească

buletinul, spunând cărăuşului, că aici nu

suntem în Germania, ci în Ungaria. Ca şi

când Ungaria ar fi Maghiaria! Bietul că­

răuş a trebuit să colinde după un om, care

să-i scrie ungureşte buletinul.

Purtarea acestui şefuleţ e cu atât mai

necuviincioasă, că calea ferată de-acolo nici

nu e a statului, ci e clădită din banii co­

munelor româneşti şi ai celor câteva să­seşti.

Bagroff, ucigaşul lui Stolipin, a fost

condamnat la moarte prin spânzurătoare.

Teatru românesc în Sibiiu. La „Reu­

niunea meseriaşilor români din Sibiiu“ se

urmează cu multă diliginţă repetiţiile pen­

tru reprezentarea piesei teatrale „Doi morii

vii“ , de V. Alexandri, care va avea loc Du­

minecă în; 8 Octomvrie n.-c. în teatrul oră­

şenesc din loc. Pe lângă aceasta piesă

teatrală se vor reprezenta mai multe „Ta­

blouri vii“ din frumoasele poezii ale poe­

ţilor noştri Coşbuc şi Goga. Venitul curat

e destinat pentru darurile de Crăciun ce

se împart între săracii noştri. Programul

ÎI vom publica în numărul viitor.

O fată vrednică de Slovac, ceeace

nu se poate zice şi despre conşcolăriţele

ei. Un Slovac şi-a înscris fata în clasa a

cincia a şcoalei superioare de fete din Po-

jon (oraş locuit de Slovaci, Germani, Ji­

dani şi renegaţi). Ea a declarat ca limbă

maternă pe cea slovacă. Toate porodiţele

de Jidan şi de renegaţi au hotărît, să nu

mai vorbească cu ea. Auzi tu îndrăzneală,

să rămâi om cinstit între mişei!

Steagul Papei. Am fost dat şi noi

ştirea, că poliţia din Arad a pedepsit clu­

bul catolic de-acolo cu o amendă în bani,

pentrucă a pus la localul lui steagul cu co­

lorile Papei. Clubul a făcut apel, şi in-

_ stanţa a doua l-a deslegat de amendă, pen­

trucă n’a întrebuinţat steagul, ca să agi- teze.

Holera. In România s’a mai constatat

un caz de holeră la Ghecet, în judeţul Tul-

cea. In Ungaria s’au constatat la Dragas,

lângă Fiume, 15 cazuri, dintre cari 9 mor­

tale. In Bulgaria au fost două cazuri la

Sozopol. In Basarabia (Rusia) sunt multe

cazuri, Ruşii le ascund însă. Cele mai

multe cazuri sunt în Turcia.

Dragostea de mamă e nesfârşită.Femeia Ana Şerban>din Pâncota îşi lăsase

copilul în leagănul aşezat în tinda casii,

fer ea lucra afară. Nu se ştie, din ce cauză,

s’a aprins leagănul, biata femeie n’a ob­

servat însă nimic, pănă când ilacările n’au

izbugnit pe ferestrile căsii afară. îngrozită

ia dat năvală în tinda plină de foc şi fum,

a luat copilaşul din leagăn şi, nimerind Ia

o fereastră, l-a dat viu celor de-afară.

Când să iasă şi ea pe fereastră, casa s'a

isurfpat şi au îngropat-o în foc şi spuză.

Biata femeie a foist scoasă scrum.

Foc din negrije. In biserica din Târ-

lungeni lăsase o femeie bătrână o lumâ­

nare alprinsă. Aceasta a căzut pe podeală

şi podeala s’a aprins. Noroc, ca un om,

care strângea otavă în jurul bisericii, a ob­

servat fumul şi a dat alarma. Focul a fost

stâns, fără să cauzeze pagube mai mari.

Bătrâneţe adânci. La Răchita (comi­

tatul Sibiului) au murit nu demult văduva

Ioana Stănilă în etate de 123 de ani. Ră­

posata a fost în toate minţile pănă la sfâr­

şitul vieţii şi nici de Sănătate riu s’a plâns

pănă în zilele din urmă.

Mărturisirea ucigaşului. Pe Ia sfâr­

âitul Iui Maiu anul trecut poliţia găsise pe

lucrătorul Andreiu Polisor junghiat lângă

spitalul militar din Braşov. Ucigaşul n’a

putut fi descoperit. Intr’una din serile tre­

cute, detectivul (poliţaiul secret) Nestor

j|ntr,ă într’o cafenea şi auzi cum un om, ju­

mătate beat, povestiâ despre un omor. EI

îl luă de scurt şi .află, că acela ştia de

omor, pe care l-a făptuit Silvestru Stana,

un lucrător din Turcheş. Stana a fost are­

stat şi a mărturisit crima. El se luase Ia

ceartă cu Palisor, care-1 lovi. Atunci scoase

cuţitul şi-l înjunghie.

Credinţă răsplătită. Nicolaie Cher-

ciu, care a [slujit cu credinţă şi omenie timp

de 50 de ani pe stăpânul său, dl Ioan Ma-

ier din Lugoj, a fost răsplătit de ministrul

de agricultură cu o diplomă de onoare şi

50 cor. premiu.

Un hoţ dovedit după tocul (călcâ­

iul) cizmei. Un hoţ intrase într’o crâjmă-

dela marginea Berlinului să fure. Servi­

toarea îl văzu, dar pănă să vină crâjmarul,

hoţul fugi. In fuga lui perdii tocul dela o

cizmă. Crâjmarul făcu arătare, fata spuse,

cum era la faţă hoţul şi poliţia bănui nu­

mai decât pe unul, care eşise nu de mult

din îndhisoare. Cel bănuit tăgăduiâ cu tă­

rie, dar la poliţie cunoşteau paserea, căci

,1,-au desculţat şi au găsit la o cizmă un toc

jiiou. Pe acesta l-au luat jos şi punând pe

cel vechiu la loc, văzură, că se potriveşte

mai bine ca cei1 nou. Hoţul a rămas în

temniţă.

Ce pagubă au adus greva din An­

g lia? Ce pagube uriaşe poate aduce o

grevă a muncitorilor, s’a văzut acum de

curând în Anglia. Cinci societăţi mari de

căi ferate au perdut 8 şi jumătate milioane

de cor., 387 de întreprinderi (fabrici etc.)

1766 milioane, apoi milioane cu paza mili­

tară, case ş. a. Mulţi negustori, cărora li

s’au stricat mărfurile în timpul celor 2săp-

tjăimâni de grevă, au ajuns la sapă de lemn.

Socotind totul, în două Săptămâni s’au per­

dut 2 şi jumătate miliarde (2500 de mi­

lioane) de coroane, mai mult decât i-a co­

stat pe Englezi războiul cu Burii, care 2

ţinut 2 şi jumătate ani.

N-t 38 FOAIA POPORULUI Pag. 9

Fetiţă arsă. JWcuIaie Ştefan din Or-

- lat plecase de dimineaţă la câmp, mai târ­

ziu plecă şi nevastă-sa de-acasă, lăsându-şi

fetiţa Stana, de 3 ani, sub îngrijirea.celei­

lalte- fete mai mari. In tindă' ferbeâ un

cazan cu cartofi. Cuţptorul n’avea uşă. Fata

cea mai mare se duse la cazan, să scoată

cartofi. Stana încă veni lângă foc şi apro-

^ piindu-se prea tare, i se aprinse hăinuţele

de pe ea. Soru-sa cercă să rupă iute hai­

nele arzătoare de pe ea, dar era prea târ­

ziu, căci fetiţa se anse aşa de rău, încât'

a doua zi îrxurî.

O nenorocire mare în Câmpina

(România). La fabrica de rafinărie (cură­

ţire) de păcură a societăţii de petrol

„Steaua Română“ din Câmpina s’a întâm­

plat o nenorocire mare. Lăcătuşul Franţ

-Schulz a întrat într’un cazan uriaş, ca şă-1

cureţe. Gazurile veninoase din cazan l-au

otrăvit însă. Atunci a sărit în ajutor Niţă

Capraru, care a păţit la fel. Tot aşa i-s’a

întâmplat la un al treilea. Atunci au întrat

dintr’odată alţi trei lucrători, dar şi aceştia

au căzut ameţiţi. Făcându-se larmă, au venit

directorul fabricei şi cu mai mulţi oameni,

cărora le-a succes în sfârşit să scoată pe

cei şase. Cei dintâi trei erau însă morţi.

Turbarea în Rusia. In Rusia apu­

seană bântuie turbarea într’un mod înspăi­

mântător. Dintr’o singură comună au fost

duse la Varşovia 52 de persoane muşcate

de un câne turbat, din alt loc 50. Intr’un

ioc a fost muşcată o fată, pe care a apu­

cat-o turbarea. Fata a murit, dar înainte

-de moarte a muşcat pe mamă-sa şi încă

;âteva femei.

*■ C rim ă descoperită după doi ani.

In anul 1909, nişte porci ai ţăranului Eni

Caloianu din Spineşti (jud. Putnei, Ro­

mânia) au întrat în cucuruzul bogă­

tanului C. Diaconu. Din cauza aceasta gă­

lăgie la primărie, pe urmă hotărire, să iasă

ia faţa locului, ca să constate paguba. Ca-

loianu s^a dUsi, a găsit însă numai pe Dia­

conu, care a început ceartă, pe urmă l-a

lovit în cap,, aşa că cel învinovăţit căzu

ameţit la pământ. L-au ridicat apoi nişte

jandarmi şi l-au dus1 la spitalul din Vidra.

După două zile, Caloianu moare. Certifi­

catul doctorului Văsescu spunea, că a mu­

rit din cauza beţiei. Mortul a fost îngro­

pat, dar gura lumii n’a tăcut, căci toţi bă­

nuiau pe Diaconu ca ucigaş. Nu de mult,

ministrul de justiţie din Bucureşti primeşte

un denunţ (o pâră secretă, fără iscălitură),

în care se spunea că Eni Caloianu a fost

omorît de Diaconu. Ministrul porunceşte

să fie desgropat mortul de-acum doi ani

şi să se cerceteze cauza morţii. Aşa s’a şi

făcut. Doi medici şi cu judecătorul au pus

să desgroape pe Caloianu, care, minune!,

nu putrezise de loc. Medicii au constatat,

că murise în urma loviturilor de ciomag

primite în cap. Diaconu a fost arestat şi a

taărturiisit totu l: cum l-a lovit în cap, cum,

cu ajutorul jandarmului Vasiliu, căruia i-a

dat 300 lei, l-a dus Ia spital, unde doctorul

Văsescu, pe care l-a cunţpărat cu 500 lei,

a dat un certificat, că bietul Caloianu ar fi

jmurit din cţmza beţiei. Acum toţi sunt

arestaţi şi-şi vor primi pedeapsa cuvenită.

O m o r ît de un bivol. Un bivol s’a

luat după Ioan Barth, un bătrân de 70 ani

din Copşa-mare, l-a ajuns şi trântit la pă-

•jnânt, unde 1-att frământat sub picioare,

£ănu l-a omorît.

Armata în Norvegia. . Norvegia, care s’a rupt de legătura cu Svedia şi şi-a ales

regele ei propriu, n’are armată statornică

ca celelalte state din Europa, ci feciorii

sunt chemaţi numai pe câteva săptămâni la'

deprinderi de arme. Se’nţelege, că aceştia

nu Sunt soldaţi adevăraţi, aşa că la ei nu

e nici o rândueală. Când e vorba să facă

un marş mai lung, se împotrivesc, căci nu

vor să se obosească. De ,unăzi au făcut

revoluţie, pentrucă unul dintre ei a fost

pedepsit din cauza, că nu şi-a curăţit ghe­

tele (păpucii). Batalionul întreg a alergat

la închisoare, a liberat pe cel închis apoi

au alungat pe ofiţeri.

Acestea sunt lucruri ruşinoase. Nu e

uşor să serveşti trei ani în armată, afară

de aceea armata costă mult. Dar serviciul

militar e o şcoală minunată pentru feciori,

căci îi deprinde la rândueală, afară de a-

ceea câte nu învaţă un fecior, care a servit

ca soldat. Dar mai presus de toate trebuie

să ne gândim, că oamenii nu sunt îngeri

şi uşor poate năvăli dujmanul preste noi.

Atunci îl vom putea alungă din ţară numai

cu oameni, cari se pricep bine la măiestria

războiului, care încă trebuie învăţată.

In frac şi cilindru. Cetitorii noştri

au văzut de sigur orăşeni îmbrăcaţi într’un

roc, care are numai îndărăt două coade, în­

colo e ca un pieptar de scurt. Acesta e

fracul. Când îmbracă haina aceasta, au pe

cap o pălărie neagră, înaltă, ca un horn.

Acesta e cilindrul sau jobenul. Un lucrător

de fabrică din Germania avea numai două

rânduri de haine: cel de muncă şi cel cu

frac şi joben. Având acasă şi o vacă bol­

navă de gură şi de unghii, primăria l-a

oprit să mai iasă din curte în hainele, cu

cari întrâ în grajd Ia vaca bolnavă, aşa că

bietul om trebuia să meargă la lucru îm­

brăcat în frac şi joben! De râs, n’ai grije

apoi, c’a fost destul...

Poporaţiunea Chinei. La începutul

acestui an, guvernul chinez a făcut un re-

cenzământ al poporaţiunii Chinei. Totalul

locuitorilor din China e de 450 de milioane

(de 10 ori mai mare ca al iAustro-Ungariei)

un număr, Ia care nu ajunge nici un stat

de pe pământ.

Moarte din cauza ciupercilor veni­

noase. Intr’un sat din Galiţia (Austria)

s’a îmbolnăvit familia întreagă a unui ţă­

ran din cauză, că au mâncat, din neprice­

pere, ciuperci veninoase. După chinuri mari

au murit tata, mama şi cei patru icopîi ai lor.

„FOAIA POPORULUI“este

cea mai veche, mai bună şi mai ieftină

foaie pentru poporul nostru.

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat,

este anume întocmit pentru trebuinţele ţă­

ranului român.

Numeri de probă se tr im it la cerere

ori-cui gratis.Abonarea se poate face cu începutul

fie-cărei luni şi costă:

Pe un an întreg 4 cor. 40 bani

Pe o jumătate de an 2 „ 20 „

Pentru ţările străine 11 n anual

(după cum stă scris şi în fruntea foii).

Iar de acum pănă la Anul-nou căi.

vechiu costă 1 coroană 30 bani.

Lăţiţi deci „Foaia Poporului“ preste tot locul, ca astfel să o putem, face şl

mai bană!,

Unde duce gelozia (temerea)? Ko­

vács' Sándor din Hajdúszoboszló călătoria

cu nevastá-sa la Püspökladány. Ei Intrară

într’un cupeü, unde mai erau doi bărbaţi.

Kovács, care-şi temea nevasta, a început

să o (mustre, pentrucă prea se. uita-la cei

doi călători. Nevasta râse, iar bărbatul în­

furiat îi dete o palmă. Atunci se luară a-

mândoi la bătaie. Kovács deschise uşa cu-

peului şi împinse nevasta afară. Nenorocita

căzu Sub roatele trenului, cari o făcură bu­

căţi. Ceialalţi doi călători opriră trenul,

trăgând de semnalul. de oprire. Ucigaşul

a fost arestat şi dat pe mâna jandarmilor.

Lipsa de apă în Anglia. In urma se­

cetei celei grozave din anul acesta, multe

oraşe au rămas1 lipsite de apă. In toate*

apa se dă numai în porţiuni mici, multe;

fabrici au încetat lucrul, căci iau secat-apele,

cari mânau maşinile electrice, chiar şi ma­

nevrele de pe câmpia Salisburg au fost

oprite, căci soldaţii muriau de sete.

Nebunie americană. Un American a

publicat într’o gazetă americană, că a con­

struit un scaun minunat. Dacă vrea cineva

să se sinucidă, n’are decât să-şi cumpere

un astfel de scaun (costă dela 300 cor. In

jsius) şi să se aşeze în el. In curând au s i

iese din perinile scaunului nişte mirosuri

frumoase, îmbătătoare. Candidatul de.

moarte începe sa viseze visurile cele mai

frumoase. In toiul visurilor se descarcă opt

revolvere ascunse tot în scaun. Două gloan-

fţe îl nimeresc în cap, două în inimă, două!

în plămâni şi două în şira spinării. EI;

moare, fără să simtă ceva. . .

Postul mohamedan. Mohamedanii

(Turcii, Arabii, Tătarii, Perşii şi încă câ­

teva popoară în Asia şi Africa) încă au un

post, la care-i zic ramazan sau ramadan.

El ţine dela lună nouă pănă Ia altă lună

nouă şi în timpul lui mohamedanilor cre­

dincioşi nu le este ertat să mănânce ziua

nimic dela răsăritul pănă la sfinţitul soa­

relui. Numai după apusul soarelui se pun

la masă. In timpul mai nou, Turcii cu

şcoală mai multă au început să nu mai res-

pecteze ramazanul, ceeace a supărat pe

Turcii credincioşi. Ca să potolească nemul­

ţumirea acestora, guvernul turcesc a dat o

poruncă, în urma căreia Turcul, care nu

ţine ramazanul, va fi pedepsit cu închi­

soare dela o săptămână pănă la o lună.

Pedepsirea unei principese. In nici

una din casele domnitoare ale Europeir

prinţii şi prinţesele nu primesc o creştere

aşa de bună şi de gospodărească, ca în cea

de Hohenzollern (în Germania şi Româ­

nia). Prinţii trebuie să înveţe fiecare câte

o meserie (regele Carol al României e mă-

sar şi strungar), ‘prinţesele trebuie să ştie

coase, împleti, ca oricare cusătoreasă, Iar

la găti rea bucatelor să nu le întreacă cumva

o bucătăreasă. împăratul Wilhelm nu iartă

nici luxul în modă după cum a dovedit

acum de curând. O noră a lui îşi făcuse

o pălărie de cele mari ca roatele, Şdupă cum

vedem că poartă şi pe la noi destule ne­

bune. Cum a aflat despre aceasta, a con­

damnat pe noru-sa la două săptămâni în­

chisoare în turnul unui castel, pentrucă,.

zicea el, astfel de pălării sunt o prostie şi

femeia cinstită trebuie să se îmbrace cu­

viincios.

Ce să zicem defspre unele cocoane de-

ale noastre, cari cumpără pe datorie astfeE

de pălării, cu cari se fac de râs ?

Pag. 10 FOAIA POPORULUI Kr. 36

Greşeli tipar. In numărul trecut şi ace­sta al foii noastre s’au întâmplat două greşeli de tipar, cari strică înţelesul la doi articoli. — In îfr, 37, la pag. 5, în articolul Scrisori dela sate, la pasagiul al doilea de sus, cele trei rânduri din urmă nu se ţin de acel pasagiu, ci sunt a se pune în locul celor trei rânduri al pasagiului ă l doilea de jos de pe aceeaş coloană. Cele trei rânduri de sus vin ros, iar cele de jos,tllK SUS.

■ In numirul acesta, la pag. 3, coloana 2, în articolul Adunări învăţătereşti, la pasagiul al doilea, după rândul al şeftelea sunt puse alte $ rânduri, cari nu se ţin de acel articol, ci locul lor este f e pagina 4 coloana primă jos de tot, adecă se ţin de Ştiri politice din străinătate (Rusia).

Ultime ştiri.Un jubileu rar.

Astăzi, Joi în 15/28 Septemvrie, se-

jninarul „Andreian“ din Sibiiu sărbează ju­

bileul de 100 ide ani dela înfiinţarea lui.

Din acest rar incident Sibiiul nostru iarăş

a fost locul de întrunire al multor foşti

elevi Ia seminar, cari azi sunt conducătorii

poporului prin cele multe părţi ale ţării,

pe unde locuesc Români. Şi-au venit multă

jlu'me: profesori, protopopi, preoţi, învă­

ţători, — tineri şi bătrâni, — cu toţii au

alergat să prăznuească această zi.

Sărbarea jubilară s’a început Joi dimi­

neaţa, Ia 9 ore, când în biseriqa catedrală

s’a săvârşit sfânta liturghie împreunată cu

rugăciune de mulţumită şi cu parastas pen­

tru arhiereii şi profesorii răposaţi.

La 11 ore a avut Ioc un matineu 111

sala Muzeului Asociaţiunii. Un frumos cu­

vânt de deschidere a ţinut Preacuvioşia

Sa dl Dr. Eusebiu Roşea, directorul actual

al Seminarului.

După aceea un cor din foşti şi actuali

elevi ai seminarului au cântat un „Imn“

compus din acest incident de dl protopop

Tcculescu dela Alba-Iulia, iar muzica de

dl Tini. Popovici, profesor la seminar.

A urmat apoi dl Dr. A. Crăciune'scu,

profesor, care a vorbit foarte înălţător şi

pătrunzător despre ,,însemnătatea culturală

a seminarului ,,Andreian“ .

Sfârşind dl Crăciunc/scu, a urmat corul

seminarial, care a executat cu precisiune

„Mănăstirea Putna“ , legendă de Bolinti -

neanu, iar muzica de Vorobchievici.

La urmă înalt Prea Sfinţitul Mitro­

polit Meţianu a ţinut o frumoasă vorbire,

scoţând ia iveală importanţa educaţiei noa­

stre prin şcoală. Iar între şcolile româneşti

mai înalte seminarul „Andreian“ ocupă un

loc de frunte.

Dela matineu lumea a plecat la Re- ,

staurantul Brote, unde a avut loc ban- j

cheiul. Aci încă s’au ţinut mai multe vor­

biri.

(Despre decursul acestei frumoase săr-

bări de azi, care s’a petrecut tocmai când

foaia noastră trebue să se pună sub tipar,

vom raporta im ai pe Jargon numărul ;viitor).

*

Adunare poporală în Mureşludoş.

Aderenţii partidului naţional român din co­

mitatul Turda-Arieş şi din comitatele înve­

cinate sunt Invitaţi la Adunarea poporală,

tare va avea loc în Mureşludoş la 15 Oc-

ţtbmvrie st. n. c. la orele 10 a. m. Ordinea

zilei: 1. Deschiderea adunării. 2. Desba-

terea situaţiei politice. 3. Reforma drep­

tului electoral: Safragiul universal, direct

şi secret cu votare în comune. 4. Proiectele

militare. 5. Prezentarea uiuli proiect de

moţiune. 6. Includerea-adunării.

La adunare vor lua parte domnii: Ge-

orge Pop de Băseşti, prezidentul partidu-

ilui naţional român, Dr. Teodor Mihali,

prezidentul clubului deputaţilor naţiona­

lişti, Dr. Vasile Lucaciu, secretarul general

al 'partidului naţ. rom., Dr. Ştefan C. Pop,

deputat, Vasile Dernian, deputat, Dr. Ale­

xandru Vajda-Voivod, deputat, Dr. Nicolae

Şerban, deputat, Dr. Iuliu Maniu, advocat,

Dr. Aurel Vlad, advocat, Vasile Goldiş, di­

rectorul „Românului“ , Dr. Ioan Suciu, ad­

vocat, Dr. Victor Bontescu, advocat.

îndemnăm pe toată suflarea românea­

scă din jurul Mureşludoşului, ca să iee

parte la aceasta adunare.

Ştiri economice.Legătură directă telegrafică între

Austria şi România. Austriacii nu mai

vor să-şi trimită telegramele lor preste Un­

garia în România. De aceea au înmulţit

sârmele de telegraf pe linia preste Buco­

vina şi Galiţia, aşa că de aici înainte tele­

gramele dintre România şi Austria nu vor

mai atinge Ungaria.*

Piese falşe de cinci coroane. Iii Bo-

nyhad (Ungaria) s’au găsit în mai multe

prăvălii (boite) piese falşe de câte cinci

coroane. Jandarmeria a început o cercetare

amănunţită, n’a putut însă da pănă acuma

de urina falsificatorilor de bani.*

Scumpirea berii în Austria. Fabri­

canţii de bere din Austria, cari formează

un fel de trust (legătură între ci), au I10-

tă'rît să urce preţul berii, şi anume cu 2

coroane 40 bani la hectolitru (aproape 2

bani şi jumătate Ia litru). Mare minune ar

fi, să nu se scumpească şi la no i!*

Preţul cucuruzului va fi mare anul

acesta. In ţările din partea apuseană

a Europei, plantele de nutreţ au dat -o roadă,

foarte mică din cauza secetei grozave, care

le-a bântuit, aşa că vor trebui să jaducădela,

noi din Ardeal, unde cucuruzul e mai bun,

şi din România. Iii ţările acelea cucuruzul

se foloseşte numai pentru nutreţul vitelor.

In România mulţi negustori de cereale (bu­

cate) vor să cumpere de pe-acum cucuru­

zul, care nici nu e cules încă.

*

Din cauza lipsei de loc, am fost siliţi a lăsa afară, în numărul trccut şi acesta, Partea economicăj care începând cu numărul viitor o vom continua iar regulat.

Cărţi şi reviste.înştiinţare.

Din partea d-lui Dr. Vasile Stan, pro­fesor la seminarul „Andreian“ şi redactorul „Ve­trei Şcolare“, primim apelul de mai jos, asupra căruia atragem deosebita atenţiune a învăţstorimii noastre dela sate; Ideea d-lui Stan e foarte salu­tară. Despre aceasta se va putea convinge îndată ori cine, cetind acest apel, care este următorul:

P. T. Domnule învăţător!

In practica carierei D-v. de luminători

ai satelor Vă veţi fi convins adeseori, că

cartea de cetire singură nu poate fi lectură

suficientă pentru şcolarii D-v. Veţi fi re­

gretat atunci, .că noi Românii încă n’am a-

juns şă punem la îndemâna copiilor, cari

ne cercetează "şcoalele, o bibliotecă şcolă­

rească, care să le promoveze desvoltarea

intelectuală prin producte literare folosi­

toare şi distractive.

O astfel de bibliotecă pentru copii,

cum au toate 'popoarele civilizate, este azi

o necesitate arzătoare, întocmai ca hrana

trupească, pentrucă azi, când călătorim cu

automobile, tren electric şi suntem în aju­

nul cuceririi văzduhului, întreagă civilizaţia

omenească înaintează într’un tempo tot

atât de grăbit. Ca să ţinem cât de cât pas

cu progresul celorlalte neamuri, trebue ne­

greşit să gustăm şi asimilăm mai mult din

lulana culturală, căci lectura din şcoală,

chiar nici în cele mai ascunse cătune, nu

îndestuleşte trebuinţele şi cerinţele sufle­

teşti. Ceeace nu poate da şcoala, să încer­

cări a suplini prin lectură privată.

Dar sufletului neprihănit al copilului

şi intelectului lui necopt nu-i putem da

hrana intelectuală, cu care se nutresc oa­

menii mari. Trebue dar o seamă de cărti­

cele întoclmite anume pentru şcolari, în care

din mulţimea productelor spirituale să se-

lecţionăjm numai ce ei simt în stare să

mistue.

O astfel de bibliotecă pentru şcolari

am de gând să iniţiez cu scopul de a pro­

mova printre micuţii noştri dragostea de

carte, şi prin ea dragostea faţă de litera­

tura noastră şi de neamul din care facem

parte. La această lucrare de importanţă

educativă necontestată vreau să câştig in­

teresul şi sucursul dăscălimii noastre în

chipul următor:

Fiecare învăţător să fie întemeietor a!

acestei biblioteci prin faptul, că odată pen­

tru totdeauna contribue cu o cvotă de 5

cor. care are să formeze baza capitalului

social, de lipsă la acoperirea cheltuielilor

de editură. Societarii vor desface broşurile

apărute între şcolarii lor, iar pentru oste­

neală vor reţinea pentru ci din preţul

exemplarelor vândute 30°/o ca rabat şi i n ­

terese după capitalul de 5 cor.

In chipul acesta, elevii D-v. vor ajunge

la o lectură ieftină, sănătoasă, morală şi m

spirit românesc, prin care li-se va oţeit ca­

racterul şi îmbogăţi mintea; iar cartea rc-

imânească va dobândi un sprijin enorm,

care va micşora numărul analfabeţilor.

Fiecare număr din biblioteca proiec­

tată va cuprinde 1—2 coaie de tipar for-

'mat mic şi se va vinde cu 6— 12 fileri,

amăsurat extensiunei tiparului, aşa ca fie­

care elev, chiar şi cel mai sărac, să şi-o

poată cumpăra. Intr’un an vor apărea

12— 15 numere.

Ceice vor participă la această între­

prindere culturală (şi de dorit ar fi să par­

ticipe toţi învăţătorii) vor realiza şi un câ­

ştig lateral frumos'. Să presupunem, că în­

tr’un an vor apărea din această bibliotecă

•15 Nri, â 10 fii. şi un societar ar vinde 50

exemplare din fiecare număr — ceeace se

poate cu mare uşurinţă ■— ar vinde 750

ex. = 75 cor. din care sumă rabatul de

30o,'o în sumă de 22 cor. 50 fii. ar fi remu­

neraţie pentru osteneală şi interese după

5 cor. Acest venit lateral cu sporirea nu-

merilor ar spori -şi e l.' Dar profitul moral

cine ar putea să-l calculeze!

Fac deci apel la D-v., ca pătrunzân- du-Vă de enorma importanţă a acestei între­

prinderi, să vă grăbiţi a întră în şirul în­

temeietorilor Bibliotecei şcolarilor bani, trimiţând la adresa subscrisului pănă cel

mult la 1 Noemvrie a. c., taxa de fondare

5 cor. spre a se putea face pregătirile de

N r . 38FOAIA POPORULUI Pa*. 11

tipsă, ca de sf sărbători ale Naşterii Dom-

s'-uliii să anară cei dintâi mfmen.: h A ' i «est apel va întimp.na

inimi calde şi Înţelegătoare semnez

S i b i i u , Septemvrie, 1911.cu dragoste colegiala.

Dr. Vaslle Stan,orofeaor semioarial, redactorul

.Vetrei Şcolare“.

„Cosinzeana“. Acest frumos nume

din frumoasele poveşti ale poporu ut

stru, îl va purta o nouă foaie literara pen­

tru familii, pe care începe să o scoata între­

prinzătorul proprietar al „Librăriei Naţio

nale“ dela Orăştie, dl Sebastian Bor-

nemisa. „ .După ştirile ce avem, revista „Cosin-

zeuna“ va ieşi de 3-ori pe lună, (tn 1, 10

şi 20 a fiecărei luni), ori chiar m fiecare

săptămână, dela Anul-Nou încolo. Şi pana

atunci însă, începând dela 1 Octomvrie,

„Cosinzeana“ va apare, ca de proba, de

2-ori pe lună'(în 10 şi 25 a fiecărei luni).

Şi pentrucă familiile române iubitoare de

o revistă bună de familie, care să le duca

cetiri alese şi binefăcătoare, — să poata

vedea de ce fel de foaie literară e vorba,

dl Bornemisa va da în aceste trei luni din

urmă ale anului de faţă, revista în abona­

ment de probă, cu numai 1 cor.!Toţi dar cari doresc ca în familia lor

să aibă întrare de acum pănă la Anul-Nou,

o bună revistă literară, ce va duce cetiri

plăcute şi tinerilor şi bătrânilor, — sâ gra-

bească a trimite la adresa: „Librăriei Na­

ţionale S. Bornemisza“ în Orăştie (Szász­

város), câte 1 cor. ca abonament de probă

pe aceste trei luni!Revista va apare pe p hârtie foarte

fină şi cu ilustraţiuni (chipuri) de tot fru­

moase!Familiile noastre de preoţi, de învă­

ţători, de proprietari, de negustori şi de

meseriaşi, vor găsi în „Cosinzeana“ o pre­

ţioasă- pretină şi desfătătoare sufletească

a lor.Chiar familii de ţărani mai cu carte,

o pot abona, căci „Cosinzeana“ va fi aşa

scrisa, ca în partea ei cea mai marc, să fie

înţeleaisă şi cu plăcere gustată şi de ceti­

tori din popor.Trimiteţi cât maj mulţi abonamente

de probă şi daţi adresele bunilor d-v. cu­

noscuţi, pentru a li-se trimite numărul din-

tâiu ca număr de probă.

Poşta Redacţiei.I. Nistor in H. Cele scrise, în fonna

. SCceíí, nu se pot publica. Dar la vr’o ocazie potri­vita, mai încolo, vom aminti şi părerile unui inte­resai. Insă numai la vre-o ocazie binevenită. De aceea, daca doreşti, poţi scrie şi la o altă (gazetă. Foaia se trimite regulat. Numărul dorit s a trimis din nou.

Ilie Iu ga in G. Aici e totul in rânduiala. Am trimis a doua oară Nr. 36. Cercetează la

posía îl© acolo.Petru Onice în G. Am primit cele 6

coi'., care suma ajunge ca abonament dela 1 Septemvrie v. c. pănă la 30 Dec. 1912 Nume­rele 36 şi 37 s’au trimis.

Io s if Paici în B. Cele trimise se predau -’'ooir.ilui respectiv.-

A . Ţepeneu în M. Am înştiinţat cele dorite Găurii Drehe, cojocar în Mănăştur

íMagyargyeró'monostur, Kolozsm.). Poate să se aile între abonaţii noştri vr’un măcelar, care

-P poată trimite săptămânal o— 10 chilograme de unsoare de porc bună. Doritorii îţi vor scrie

■‘de sigur la adresa de sus.N. Pofiescu în P. Am spus respectivului.

Redactor resp.: Nîcolae Bratu.

Editura şi tiparul „Tipografia Poporului“.

Târgurile de ţară.(Ziua târgurilor e după calendarul vechili).

17 Septemvrie: Atba-Iulia, Mălăncrav,

Bachnea, Codlea, Ruşii munţi.

18 Septemvrie: Pauliş, Şieul mare,

Vinga.

19 Septemvrie: Bozovici, Cincul mare,

Debreţin, Vinga.

20 Septemvrie: Bioziod, Iara.

21 Septemvrie: Borşea, Cal, Crişpa-

tac, Komárom, Ludoş, Odorheiu, Orăştie.

22 Septemvrie: Bericherecul mare, Ca­

ransebeş.

23 Septemvrie: Bran, Zabola.

24 Septemvrie: Baţon, Buziaş, Sabad,

Selişte (com. Sibiiului).

25 Septemvrie: Segedin, Slinghia.

26 Septemvrie: Canija mare.

27 Septemvrie: Birchiş, Ciuc-Sân-Do-

mocoş, Cohalm, Crasna, Olpret, Sărmaşul

mare, Trăscău.28 Septemvrie: Arpaşul de jos, Iasse-

nova, Jibău, Ilia, Sepsi-Sân-Georgiu.

29 Septemvrie: Batania, Ciacova, Să­

laşul de sus.30 Septemvrie: Micăsasa, Radna, Ro­

şia.2 Octomvrie: Aletea, Cianadul sâr­

besc şi nemţesc, Dicio-Sân-Mărtin, Ferihaz,

Pâncota, Paraid, Petroşeni.

3 Octomvrie: Aiud, Arcid, Borcuta,

Carţfalău, Halmagiu, Honda, Archiud (Me-

ző-Erked), Sighetul Marmaţiei.

In aceste zile se ţine în comunele de

mai sus târgul de mărfuri, pe când târgu­

rile de vite, cai, oi, porci, etc. se ţin, ca

de obiceiu, cu 1—2 zile mai înainte.

Dr. Ittuj n e < l i o u n i v e r s a l

s’a re în tors d in c ă lă to r ie şi ordi-

n e a ză z i ln ic 269 3—3

Sibiiu Nagyszeben — Strada Cisnădiei Nr. 43.

Piane şi armoninridin cele mai bune fabrici, liferează sub­

semnatul pe lângă preţuri conyenabiie şi

CU garanţă. Totodată dau informaţiuni

gratuite cu privire la procurarea de orice

instrumente muzicale de arcuş sau de

suflat, pentru alcătuirea de orchestre şi

trebuinţă privată. B 8-8T . P o p o v i c i ,

profesor de muzică

Sibiiu (Nagyszeben), str. Cisnădiei Nr. 7}

m aduee la cunoştinţă, că ministrul a aprobat în u'timele ediţii manualele de Iuliu Vuia. Este neadevărată faima tendenţioasă lansaţi de unii interesaţi că ministrul i ar fi oprit unele manuala de I. Vuia. Ministrul a cerutunele mici mpdifî-, cari la ed. V III. a abecedarului cari le-am şi efeptuit. Din ed. V II. aprobată sunt destule es>..Ma­nualele de I. Vuia fiind aprobate de un eonst- stor se pot folosi în întreaga mitropolie. Conform rescript. minister. Nr. 16593/1911 manualele cap au obţinut aprobarea minister. în vre-o ediţie anterioară se pot folosi în decursul an. scol 1911/1912 şi dacă nu au obţinut încă aprobarea ministerială în vre-o ediţie actuală. 394 1—3

Loc deschis.Mijloacele de cură în contra h e m o »

X »o idLe lO X » au de scop întărirea pântecelor, cari sunt cauza principală a acestui neajuns. Cercetări de probă la spitalul comun ees. şi reg din Viena dovedesc, că apa naturală amară P r â n z J o s e f deja după câteva ciasuri influinţează un scaun uşor, lăsând mereu şi durerile. Se capotă în apotece şi prăvălii de ape minerale.

Un excelent potolitor de sete.

Câud soare’e îşi revarsă cele mai căldu­roase rase pe pământ, atunci mai cu seamă acai oameni au a suferi mult de sete, cari, mai ales la agricultură, îşi exercită profesiunea lor sub

cerul liber.Cine nu ştie că apa astâmpăra setea nu­

mai pentru un foarte scurt timp, băuturile alco­olice însă şi o măreşte iucâ, afară de aceasta, luate în timpul lucrului au un efect foarte amor­

ţi tor. . . ..Deci cu siguranţă va interesa pe cetitom

noştri de a afla, că cu bani puţini se poata prepara din »Knrilox de Franck

Un potolitor de sete,care chiar la o întrebuinţare continuă, se adeve­reşte în tot-d’auna atâtea gustos cât şi ca priineios.

1 kg. din aceasta băutură agreabilă costă împreună °cu adausul corespunzător de zahsr

numai 3 fii. _ . . .Pentru ori-ce informaţiuni firma Hoinncn

Franck Sohne este la dispoziţiune cn atât instrucţi­unile do întrebuinţare cât şi cu indicarea acelor domni comercianţi, cari ţin continuu „ E n r i l o “ in

deposit.O încercare se recomandă foarte călduros.

PAST& de DINŢI şi m de GURăde vâ n za re la :

PÀRFUMERII, FâRKĂCII, DROGUERH etc.

Cassa de păstrare (reuniune) în Sălişte.

Primeşte depuneri spre fructificare fâră anunţ cu 4% ,

pe lângă anunţ cu 4 '/ ,% , iar depuneri mai mari cu o ,0. Depuneri ai ridicări să pot faca şi prin Cassa de păstrare postai*

Darea de carnete o plăteşte institutul.

Acoardă împrumuturi:pe cambii . . . , «ne hiootecă replătibile în rate sau in anuităţipe obligaţiuni cu caventi . .ca credite de Cont-curent pe lângă asigurare hipotecară sau

hârtii de valoare (acţii şi efecte public«;. t .Dobânda variază între 8% 6% după mărimea împrumutului

şi asigurarea oferită. . . . c , , ,Schimbă adecă cumpără Şl vinde on-ce fel de monede străine cu

cursul zilei. Direcţiunea.■jw ijwl;I Kin i • Œ

Pag. 12 FOAIA POPORULUI Nr. 38

O văduvă preoteasă.înteligeat&..şi da poziţie, bimă,.care teieşte la ţară, ee oferă pentru a ocupa un loc ca econoamă în

' o casă bună la un domn mai în etate. A se adresa la administraţia „Foii Poporului“. 296 1—3

flsiz comercianţilor români!Din cauza unei alte întreprinderi este imediat

ie vânzare cel mai vechiu magazin din Sibiiu bine asortat în mărfuri de manufactură, mărfuri courente şi mărunţişuri, cu un cerc de clientelă număroasâ, dinpreună. De prăvălie se ţine şi o casă cu etagiu. 29S 1—8

Ar fi de dorit ea de această ocaziune rară, să beneficieze un comerciant român.

Reflectanţii trebue să dispună, de an capi­tal de cel puţin 50 mii coroane,- de oare-ce depozitul în mărfuri reprezenta o valoare de preste -30 de mii coroane iar casa valortază 40 de mii coroane. Doritorii sa se adreseze la proprietarul

Teodor Popescucomerciant în Sibiiu, Piaţa mică Nr. 14.

M a r e a l e g e r eîn

vinuri albe şi roşii291 2— P re ţu ri m oderate.

Că vinurile snnt curate, ee garantează

IC. T V illi. J ik e l i Sibiiu, strada UrezuEui Nr. 7.

Preţul bucatelorîn ü ib l i » ia 26 Septemvrie st. n.

S î t c .................. Cor. 17 60 pinâ 19 20 de btctoliiroSKîsrtS : . . . » 10,- n i i . - »i i r i l .................. • 5,40 n 7,40 .Cîwenrui . . . . n J2,- » 13~ .Cs»rten .Ffrtoie . . , . )

3,— »»i>

3-50 „

» * » nPitei 'St. S . . n S7,80 n S7,S0 1» 100 cMle

r ^ * • n n — n » » »„ » 6 . . Ti 35,40 r «.40 „ , ,

Siisiah . . . Uss&ftis de porc .

n 170- r. « o .- » » »ft 180,— . n l 68-- » . »

E li t-rut . . . » 50,— n G2.- îî . ,£4t; d® Limini . . n 7t>,— n £ 6 - . . .Lie de lumini topit n 95,- r. 9 i- » , ,S4î>as . . . n 55,— r n » h

• • • nlisant it ioc neplutite -

i,~ 8,—

nn

6,- ■ . ,8 20 la met. cui

, E , piuate fc 70 X ■5 0 , B ,&}■!/. i ?it;3SS . , » 1.80 n 1;65 Ir litru5?^» ordmw . . 1,73 1,80 „ :

1* ttiK pentru 8«pS Cor. 1,3 2 până 2,— la chilo* » « s . »} » 2f40 . ,» . . . . . i .10 • î.80 , ,, , porc . . « 1,î0 » 2.- , .

©Sià. î0 . . 57 ’ • *Va ds znisl # —. * -.- • >©wrs.* .ie cal . . • • ff

» fj rl * 5 » Jl

In H e e l& p e s ia în 27 Septemvrie st. n.

-ie Th» 78 chilo Cor, 11,75 pănă 11,90 la 50 ciulo

, . « ’ 8 » n 11 62 » 12- , » .. . . 80 „ » 11,95 n 12.10 . , ,

SScsră .................. s 9.85 n lo.io , ■ » .. . . . . . • 8,85 n 9 26 . , ,« » « . » . • 9,50 « 9.90 , . „

SCsttmis nou . . n 8 £ 0 i* » „ „

Snscara de j-oro Cor. 172,-- păaă 176,— la 100 ohiîoM&dcS . . » 148,—- » 168,— . »

SiîtSjjţă ăt laţercă C. 146,-- păcă 180,- la 100 chilo» * triioiu » 116,-- * 146,— » > t

Psrd &gr»$sţi pentru untură C. 1,60 pănă 1,67 la cbilo» » » earae » 1,60 > 1,80 > »

V ltii . . . . . . . i *

Pretai banilor in 27 Septemvrie n.c&aip&ret: rSndi:tj

Bslbeni . . . . . . . Cor. 11,32 11,42100 Lei, hârtie. . . . . „ 84,90 95,40MG Lei, argint . . . . n ,- 84,—Si*« tnrceţti, aur . . . . 21,35 21,801 ÎBBt fterlisgi englezeşti . 23,90 24,101,00 urce, aur. . . , 11',70 118,20100 r hârtie . . . . 117,70 118 20Kirpcîeon . \ . 16,15 18,2120G Eobie meşti, hârtie . £53.80 254.—«SOfi n ■ „ - Sigilii 244,- S45 -

Premiat la expoziţia industrială din Sibiiu în 1903.

R O A T E D E T O R Sdin material useat ţi mers liniştit, pe lfingă garanţie, 286 2 10 să află de vânzare la

E M I L K R A U S «= v s tru g ă re ş ate lier eu putere m o tr ic ă =

S ib i iu - N a g y s z e b e n ,M argarethengasse N r. S.

Ori ce roată ce nu merge bine sâ primeşte înapoi.

A t e l i e r d e c u r e lă r ie , ş e îă r ie ş i c o f e r ă r ie

O R E N D T G . & F E I R I W .(odinioară Societatea curelarilor.)

Strada Cisnădiei 45. SIBIIU . Heltauergasse 4 5 .__________

Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport

şi voiaj, poclăzi şi procovăţuri, portmonee şi bretele solide

şi alte articole de galanterie cu preţurile cele mai moderate.

Curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi)

permanent în deposit. 62 21—Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftin.

Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco.

Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios.

Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine pănă Ia

cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi cofere de călătorie.

B D Q Bi1

S

1i J

1 1

L

!

Tot felul de tipărituri

moderneexecntă ieftin, grabnic şi conştienţios

„Tipografia poporului“=— SIBIIU —strada Măcelarilor Nr. 12.

I

ş a u a

Pentru ori-ce ocaziese află

DIFERITE ILUSTRATE FRUMOASE

în mare alegere şi ca diferite preţuri.

TOT FELUL de BILETE de VIZITĂ

în cel mai modern stil.

HÂRTIE de EPISTOLE

b a a b

în diferite preţuri şi calităţi.

BILETE de CUNUNIE

dela cele mai simple până 1& cele mai fine. ■ a

| G ) Ş T E F A N J . R O T H t

eiasorniear şi g uvaergiu XI SIBIIU, Str. Măcelarilor 36. ♦-

Vânzare de juvaere, de aur şi argint şi ciasornics pe lângă garanţie şi preţuri moderate.

Să fac orice reparaturi de juvaere şi ceasornice de aur şi argint, repede, precis şi ieftin.

S e r v i c i u p r o m p t ş i c o n ş t i i n c i o

Kt. 38 FOAIA POPORULUI P&F 13 -

Un învăţăcelSă primeşte'la C o n s t a n t in O r a ş ţ o ş . măe-gtru pantofar îu Sibitu, s tra d a Micelanlor N r. 1 4 .

M are alegere!C u p t o a r e m o d e r n e

d e î n c ă l z i t , c u p t o a r e p e n t î ? u f e r t şi toate j > â i » ţ i i l © d e l i p s ă pentru 287 2—3

Cuptoare mori de culini,pe lângă preţurile cele mai ieftine, se află la

Andreas Riegerprăvălie de fer în Sibiiu.

> A, A

î

Maşini de cusut «!jnţ :iu iîr ia ’ e, de ce* mai bună fabricaţie.

biciclete ?> gramofoasr«

ee po* cumpăra ca preţuri moderate ţi

favorabile

*

plátlre îu rate

SQDOFE BÉL9m&gazin do maş.ni <tc cteut şi biciclete în

F ă g ă r a ş

Sír. Honvéd Nr. 11.

la !]>

í r a t i i G rö m ö ri

Toate în lume se scumpesc!pftnea, carnea, chiria casei, — numai papucii .şi chetele esecutate îa atelierul iui

Vasilie Ban i» „Cisma roşie"după cum se numeşte prăvălia lui, sc ieftinesc

Pentru ce?161 19—

Pentru tă această renumită prăvălie ,d© încălţăm inte s 'amărit în c a sa proprie şi ia fiecare pă eche se trage jos

chiria De aceea el poate lifera păpuci buni şi trainici pe lângă preţuri ieftin«.

S IB I IU , S trad a Ocnei (B u rgerga sse ) Nr. 7. C a sa p ro p r ie .V A S IL IE BAN

. . DCtrnlneca deschrs păn ă la xO o a re în a ii.ts d e s m e a z i. COMANDELE DIN AFARA 8E VOR EXECUTA PIJNCTUOS CA ŞI PĂNA ACUM.

!!❖♦

Coroane U n m i l i o ncel mai mare câştig din lum e!

Cei mai bun sistem de păstrareîmpreunat ca CBlBa mai BXÎraordinarB p S B dS Câştifl pentru sărac şi bogat îl prezintă fâră doar şi poate ObIipţil!i!ilB ÎB Câştlţj dela

Banca hipotecară Ungară şi Prima Cassă de Păstrare pestană din patrie, căci ambele au celea mai multe trageri anual totodată celea mai mari câştiguri din lume şi pe lângă toate acestea fiecare loz trebue să se tragă şi să câştige necondi­ţionat. Deci nici un risic, nici o perdere!9 Trageri anuali Câştigurile principale?

COP. 1,000.000, 500,000, 400,000, 300,000 Z de 200,000, 100,000, Z de 75,000 ?i o mulţime de 50,000, VOJDO, 30,000, Z5.000, 10,000, etc.

Proximele trageri vor fi în

5 şi 2 5 Octomvrie a. c.Pentrn a înlesni fîecui cumpărarea acestor obligaţiuni de câştig

le vindem de prezent amllBlB în grupă, — adecă din fiecare câte o bucată, — pe 38 ratB lunare consecutive a 10 cop.

Deja după'achitarea ratei prime participă cumpărătorul Ia proxi­mele trageri, iar achitând ratele următoare regulai, va participa la 3 ÎPafiBPi anual cu câştiguri de peste 3 ‘A ITlÎfÎOSIIB COP. 283 3 -6

Vindem aceste oblig de câştig şi singilPaiiCB şi anume celea delaBanca Hipotecară Ungară pe 35 pate lunare ?a fi cop., iar celea dela Prima Cassă dB Păstrare Pestană din jiatriB pe 35 ratB lunare a 5 cor.

HB. Aceluia, care ne trimite prifflBlB 3 TBÎB de odată, îi Ciităm a i}-a rată gratuit!Grăbiţi cu cottiaudele, căd tragerile Viitoare sun! la usc! = =

. Jtolăîaţi ocazîunea să treacă! puneţi mâna pe noroc!S ă c a u t ă a g e n ţ i în p r o v in c ie .

Prospecte şi esplicări trimite la dorinţa ori-cui gratis şi franco:

USTHEDHB BflNHfl UE. SFOL., BuJapest V ., S as-u . Z¥ sz._____| |

Magazin dela fabrică pentru maşini economice * B u d a p e s ta ,

IX ., Bor áros- tér N r. 2,

*ReDrez’ ntanta generală pentru Ungaria a fabricei de maşini şi turnătorie de fier K. & R. Jezek în BJanskO.

N O U ! N O U ! Cea mai simplă şimai completă garnitură de Maşini de îm -b lă t it cu m otor în timpul de acum. Pemtru instruarea conducerii unei astfel de mqşini se trimite gratis cumpărătorilor un m ontm&

Alai departe recomandăm economilor ssnaşini de sămănat, construcţia cea mai ''Souâ, tăvăîuguri pentru sdrobitul pie- «S r’ şuîui şi tot felul de maşini economice, ---apei maşini pentru fabricarea de cără- sfîmdă, ţig lă de coperit, ţig lă de ciment ,*3 en tru coperit, alte m ărfuri de ciment, -rprecum şi form e de fie r pentru fabrica­r e a de ţev i de ciment şi ţev i la fântâni

m aşin i pentru spargerea pietrii.

______Construcţia cea mai nouă.Vârtejuri de îm blătit şi curăţit,

cari merg foate uşor, cu întocmirea in formă de sac, prin ceca-ce cu ajutorul a 3— 4 cai, foarie uşor se poate îmblăti.

Maşinile numite mai sus le liferăm pe lângă deplină garanţie şi condiţii avan-tagioase de plată.

Cumpărători serioşi, cari se interesea­ză de maşinile noastre, îi cercetăm noi acasă personal pe spesele noastre, prin

ceea-ce cumpărătorii cruţă previziune* gentuiui, ajung deci mai .ieftin în posesiu ­nea maşinei şi sunt siguri de cel mai b a a serviciu.

Maşinile, cari au fost liferate pria ma FRAŢII GOMORI, au fost bine pti mite preste tot locul şi sunt recom acd*iff; cu căldură la toţi econom ii.Catalog şi preliminar de spese s i irf*

mite la cerere gratis.

Fag; 14 FOAfc POPORULUI Kr. 382725/1911 fösolg. szám. '. 290 2—2

Árverési hirdetmény.Felsősebes község tulajdonai képező Tisza

nevű erdőben 1910—1917 évekre előirt 44'2 k, Jaoldnyi vág«sokban mintegy 5340 m8 bükk hasabbfa és 1068, m* bükk dorongfa tövön az erdőn f. é. Október hó 26 án délután 3 órakor Feleőeebes község irodájában zárt ‘ajánla­tokkal egybekötött nyilvános árverésen fog eladatni.

Kikiáltási ár 8811 kor.Bánatpénz 881 kor.Utó ajánlatok figyelembe nem vehetők,

írásbeli zárt ajánlatokhoz a kiirt bánatpénz csa* tolandó. A részletes árverési és szerződési felté­telek a felsősebesi községi irodában és a nagy- talmácsi m. kir. járási erdőgondnokságnál Nagy­szebenben megtekinthetők.

N a g y d is z n ó d ,1911. évi szeptember hó 19.

D r . S c h u s t e r sk., főszolgabíró.

Nu uitastimate cetitor, — la comande sau tot felul de alte cumpărări, făcute In urma unui inserat cetit în foaia noastră, — a aminti ţi spune, că despre lucrurile comandate gţu cumpărate ai cetit in

inseratul din „foaia Poporului“ .Prin aceasta contribui şi D-Ta la răs­pândirea ţi lăţirea foii noastre, iar pe de altă parte vei fi serrlt de grabă, fără ca aceasta să te coste ceva mai mult.

Piese de teatrude E m a n u i l S u c i u

potrivite pentru a fi reprezentate la sate:

rNunla Ţiganuluiu comedie origi­nală într’un act, scrisă în ver­suri, p r e ţ u l ........................... 60 fii

ffAu plecai la târg* dialog" comio . 30 fiL s Ţiganul în căruţă“ dialog comic

scris In versuri ediţia a III-a . 20 fiL a Ţiganul cătană“ comedie originală

într’un act, scrisă în versuri edi­ţia a III-a p re ţu l.................. 30 fii.

Să pot procura dela „T IPO G RA­FIA. POPORULUI“ din Sibiiu precum şi dela autor in Magareiu n. p. Blirkoa (N.-KukUllo vm.) trimiteţi preţul înainte, piua 5 fii. pentru poştă dapă un exemplar.

Se cautăoameni, cari pricep să înfiinţeze o şcoală de V€t?kz de mătasa ■ pe o moşie comasată în comitatul Albei-de-jos, unde se află preste 100 frăgari (duzi).

Tot acolo să infiinţază şi o şcoală de viţă de viie şi să face şi o viie nouă.

Doritorii cari voesc şi cari pricep a face aceasta şcoală sa se adreseze la administraţia »Foii Poporului«, de unde vor fi puşi în legă­tură cu proprietariul moşiei, care voeşte a înfiinţa şcolile mai sus amintite. A se alătura marca pentru răspuns.

O casă frumoasăpartere, nouzidită şi o casă cu etagin, sunt de vânzare pe lângă condiţii avantagioase. A se adresa: Sibiiu, Schlachthaus-gasse Nr. 18.

292 1— 3

H a w A Q T i PIătesc celui-ce ar mait f y y u u r u d i i e căpăta vre-odată durere

€e dinţi ori îi va mirosi gura după-ce va folosi apafm S i? a lm Bartilla, o sticlă cu 80 fii. Ed. Bar-tnU -W m kler Viena 19 1. Sommergasse 1. In Sibiin :

xi- !D-flPiaţa mare 10> în Kata Hică 27: strai* Cisnădiei &9; uliţa Turnului (Saggasse)- uliţa

Ci™ST adarTV?tSCll; Meltzer> “ 6« te "® S b W t Í S In B 'striţa: farmacia lui Herbert.

S S a t ? l V er aCÍa Led6rMger: S%W?oara:& lui Pretutindenea apriat apa de dinţití n “ . I Denunţări de falsificare vor [fi bine p-i..ţe- La locurile ur.de cu să poate căoâta trimi8 sticle ca 5 cor. 80 fiî. franco 5 6 ^ 2 - '

Limsîe calde,d|_vară &unt priincioase desvoltării şi lăţirii a tot felul de boale lipicioase şi e n r - '■* lucru cunoscut, ca ' • - ........

H O L E R Apariatul, pojarul, tifusulj vărsatul, pe vară se ivesc mai tare ca în celelalte anotimpuri de perte an/. De aceea e deosebit de necesar, ca în fiecare casă să se afle un mijloc de desinfectare. Cel mai-

recunoscut şi sigur mijloc de desinfectare de prezent este

L Y S O F O R Mcare é fară miros, nestricacios şi ieftin. Se capătă in orice apotecă sau droguerie. O sticlă originală/. c?sí5 f i l e i ? ! . Acest mijloc ajută grabnic şi sigur, din care cauză e recomandat de toţi a b ­dici! pentru desinfectarea la patul bolnavului, la legături anti septice (pe răni şi umflături). De ase­

menea se recomandă la împiedecarea lăţirii de boale.

L Y S O F O R M - S Ă P U Ne un săpun de toaleta fin şi moale, care conţine lysoform şi e antiseptiş! Acest săpun se poate folosi pentru cea mai gingaşe piele, ba chiar şi pentru copii mici; înfrumseţează teintul, pe-care ii. face plăcut şi frumos. O probă ajunge, şi desigur, că acela va folosi acest săpun. Preţui

1 c o r o a n ă pro bucată.

P F E F F E R M I N Z - L Y S O F O R Me ó apă de gură cu mare influenţă autiseptică. Ea delătură iute şi sigur mirosul neplăcut din gurs,. şi conservează bine dinţii. Afară de aceea Pfefferminz-Lysoform se recomandă de medic pentru, guigaluit la catar, aprinderi în grumazi, troacnă. Câteva picături ajung într’un păhar jumătate cu

apă. O sticlă originală costă i c o r o a n ă 6 0 f i l e r l . — O carte interesantă despre

„SANATATE ŞI DESINFECŢIUNE"se trimite ori-cui la cerere gratis. Toate produsele cu Lysoform se capătă în ori-ce apotecă, dro- guene, iar în timpul din urmă şi în prăvăliile mai bune de coloniale. Unde nu se află în depozit, acolo eapedăm noi direct. Pe lângă trimiterea înainte a 6 coroawe espedăm 3 sticle Lysoform,.

2 bucăţi de săpun şi o sticlă apă de gură.

Dr. Keleti & Murányi, fabrică chemică în Újpest 17.R evanzátorllor II se dă rabat m are la com ande m ari.

II

C A R O L G U R T L E RY lăcătuş de artă şi construcfiî

Sibiiu, strada Guşter Iţei N r. 2 6recomandă onoratului public interesat a t e l i e r u l g e n , unde se

esecută tot felul de lucrări ce se ţin de branşa lăcătuşeriei.Afaxă de aceea, la mine se află totdeauna în depozit

c u p t o a r e de ori-ce mărime şi cu diferite preţuri.

♦ -&&

48 31-52

Cuptoare „Trium ph“în toate mărimile şi diferitele execuţii.

Marca „ T R IU M P H “ patentCatalog se trimite la dorinţă gratÎ3 şi franco.

Trium ph-W erkefabrică de cuptoare şi sobe 200 16—25

IW E J Î^ S j Oberösterreich (Austria-de-sus) R e p re ze n ta n t în S ib iiu :

J O S E F J IK E L I , strada Cisnădiei 47.

A V I S O ! -W

P R A V A L I A d e h a i n epentru dame şl domni

198 15—Josef Schlesinger^ I a t » a m a i > e 3NT*». 2 2 se află dela 2 0 I u l i e 1 9 1 1 în

S t r a < i a O f s n & d i e l T V r . 3 1

NV. 38 FOAIA POPORULUI P*g. 15

Mare succes*u inseratele In „Foaia Poporului®, unde sânt eetite da mii de persoane de pretutindeni*, din toate ţările ţi din toate cercurile sociale, uit inteligenţă cât ţi popor.

De aceea „Foaia Poporului" este cel mai potriTit organ pentru publicarea a tot felul de inserate: pentru ocuparea sau cău­tarea unui post, apoi pentru yftnzări, arindiri, euapărări, deschideri de prăvălii ţi alte in- itituţiuni, cum şi anunţarea a tot felul de mărfuri şi articli ce trebuesc persoanelor lin gura ti ce sau in familie-----Informaţii asu­pra preţului inseratelor se dau cu plăcere la

] i r f ] Adm in istraţiai '1 r : .F o n p o p o r u l u i “ .h - - — -

inmVinari d i masă escelsiitâ,

ilitr* cu 52 şi 60 fileri la cumpărare ie cel puţin 50 litre ofere negustoria

n 37- de vinuri

J O S E F S O H V L T S SSibiiu, strada TJrezului 20.

T Ludovic Ferencz,CROITOR DE BĂRBAŢI

SIBIIU, strada C isnădiei N r. 12,

recomandă p. t. publicului

cele mai noue s to fe de vară tn mare asortim ent

n o u tă ţ i lescsite chiar acum, pentru haine de bărbaji stofe englezeşti, franţuzeşti şi indigene, din cari se execută după măsură cele mai modeme vestminte precum: Sacko, Jaquete, şi haine de salon, cu preţuvi foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită nou­tăţile de stofe pentru pardisiuri şi „Raglam “ , cari se află totdeauna în deposit bogat.

Asupra reveren zilo r confecţionate in atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi absolvenţi. — In cazuri de urgenţă con fecţionez un rîn d com ­plet de haine în tim p de 24 ore. Uniforme pentru voluntari, cum şi tot felul de articli de uniformă, după pre­scripţie croitura cea mai nouă

I ■'/ 4*

$

li

Iforc* de Bcuţfe«: „Astear*i wi

Liniment Gapsicl comp,,liloenitoi g>a*tra

A H k * r - P a i t i - E x p e l l « rtsîs» sa ieac de casă «îc ra t d« eu «, câîs s i «oîaseţta da »a l ţ i sni ca ^= la Fsdsgri, reuraatw« ?i =ItsatlA Dia cauza i a i t a ^ PoţiaS w- — I r 9, Sofii« s l f l « *»?i s i p rim i» t a » « r! ™fatale cu «earcs ds » c u t i « * 4 ? « eo»*1* Siahter. Cu J J jC *1M Co*. 2— săestül*, Dspo«t s

fcnaackt îs B a d * « * » .FsTMâeia lui Dr. Biehtey la :: aIiSnl de ai**" îa Fraga. ::------- Ş<Sssau* EUsab«ta Hf. • =

Elpediti® rilaîci. 293 59-42

£ £

Jmporîant ptntrtt cnmpărătort ji proprietar! de motoare!MOTOARE DE B E N Z IN

stabile, precum şi lo c o m o b lle p en tru îm b lă t l t , şi pentru agricultură, construcţie proprie probată, sunt de vanz&re cu preţuri ieftine, direct do Îs. producător. Pentru construcţie se garantează.

Se esecută ieftin şi conştienţios tot felul de reparaturi la motoare Diiasel, motoare pentru oleiu brut şi benzio, sfredelire dă cilindri, măciuci nouă, verigi, ventile, aparate pentru uleiat şi aprins, precum şi toate lucrările ce vin înainte la motoare. 139 23 -

ss* Singurul atelier special In Transilvania

Ferd. Z a lle rJnslstuf pentru construcţii de motoare, maşini şi automobil*

S ib iiu , strada F ranciscan ilo r N r. 6.Motoarele mele sunt executate foarte precis pe baza unei praxe îndelungate, de aceea sunt mult — —------------------------ mai superioare altor motoare străine. —

La tnsă, rignşală fi introcnare ajută «Igor şi repede

Pastilei! de piept ale lüi Egget

Afurisita de tusă mă înneacă.

au un gust admirabil şi nu strică pofta de mâncare.

Un carton 1 cor. şi 2 cor.Carton de probă 80 fii.

Depoul central:

farmacia „La paiatia“B u d a p e s t , VI., Váczi körút 17.

.Trăiască

Pastilele lui Egger mă scăpară iute.

In Sibiiu să poate căpăta la Guido Fabriiius. Carol Morscher, Oarol Müller, E. Rummler, Karl Pissel, August Teutseh.

In Sebeş la Wilhelm Lederhilger şi Ludvig Binder. 588 2~ *6

3 «

■ "u4« (9Z3V gCJ c

_— ' « «

e s t e n e î n c u j u r a t d e l i p s ă . !

Cel mal bun mijloc cosmetic pentru frumseţe.

K R E M A M A R G I T a lui Földesdepărtează deja după câteva zile pistruii, petale de ficat, bubiţele,* miteseri şi alte necurăţenii ale pielii. Netezeşte creţele şi schimbă ca prin farmec f»ţa în albă, vioaie

-iji tinerească.— ■ - ------- =P r e ţ u l u n u i m ic b o r c â n e l C . i . - a u n u l m a r e C . ss.— A r t i c l i ! s p e c i a l i d e t o a le t A : P o u d r â -B Ia r jp i t C . n o , S ă n u n -M a r g l t 7 0 fll., P a s t a -M a r g r i t d e d in ţ i C . x— A p ă -

P * M a r jr l l p e n t r u <aţA C . x . - 110 7 -7Per postă espedează cu rambursă sau trimiţând banii înainte producentnl

CLEMENTE de FÖLDES farmacist în űröd.Sä capătă in Sibiiu la farmaciile: K a r l Frisch, farmacie.

Fabricin Gnido, firmacie. Gustav Meitzer, prăvălie d săpunuri. Meitzer, parfumerie. F. C. Hoinar, efarmacie. Morsslur K áro ly , drogerie. Mül­

le r Károly, drogerie. P isch l Károly, drogerie. Rummler Ervin, farmacie,

în Agnita la Fröhlich Vilmos, în Kaposvár la A . W Ling-

ner. în Mediaş la Obert József.

fi, OB ft » ** BB ®AMr* 51S5 ft

~r+ nM» ttt-B

estei n Ä t t t c r i c a unicul Pepoíif á l c ir ţ f ? o i M iBiblioteca Română t„ N ew -Y o rk

65 St Marks Place. 145 Í 2 —

Este dar în interesul fiecărui Român care pleacă sau este în Statele-Unite sau Ca­nada reară marele şi ilustratul catalog al acestei singure instituţium ro ­mâne care ne lângă tot felul de cărţi, note muzicale, şi ziare ce apar în Ro­mânia şi Transilvania, are şi un foarte bogat asortiment de instrumente mu­zica le : fonografe, gramafoane, plăci şi tuburi cu cântece rom aneşti, cea­sornice de tot felul, giuvaerirale, m aşini de scris, preparaţium farmaceu­tice a r t îr n le de toaletă şi alte m ărfuri de foarte mare trebuinţă. - Catalogul se trimite fiecăruigratuit. - Se dau tot felul de informaţiuni particulare adău­gând marcă pentru răspuns. — „Biblioteca Română“ primeşte şi mijloceşte şi tri­

miterea de abonamente pentru „Foaia Poporului“

, , I-- -

Fag. 16 FOAIA POPORULUI Nr. B8-

Cel mai mare succes:Peste 1000 garnituri de treerat cu motor = = = = = In circulaţie = = = = =

Vestitele garnituri ds treerat..cu motor

dela renumita fa b r i c ă d e i n « t o e r e

Kállai LAJO SBudapest, Gyár-utca 28

să recomandă tuturor economilor pe lângă garanţa deplină ca cele mai bune.

învinge peste tot loeal. | Catalog principal gratis.

Intre toate motoarele exis­tente recunoscute ca cele mai simple. 162 20—25

Birou de informaţii.Oonoscând multele lipsuri ale pu­

blicului românesc din provincie, m’am fac4âiât să deschid în Budapesta birou dt informaţii şi 24 83_

flşeiifars HomângascS.Orice informaţia relativ la petiţiile

izuuntate la ministerii şi la alte foruri, orice informi ţii comerciale şi în gene- ifti tn orice causă dan în răstimp de 2— 3 sile ori şi cui, reeolvând toate ches­tii!* în modu] cel mai cinstit.

Urgitez resolvirea petiţiilor. Vor­besc Îq persoană cu referentul causei şi zog rarolvire favorabilă

Fao tot felul de mijlociri comet­ei ti# şi comande.

Preţuri moderate, serviciu prompt, informaţii detailat«.— La avi* aştept la g a r ă .----- 1

31«. O l a r i « , 'Badapeat, Lajos ntca No. 141, 111/19.

Inseratelennxnai atuoci au valoare mire, dacă să răspândesc pretutin- denea, In toate ţările, In tos-e cercurile Bociale. Pentru acest scop Bă ofere îndeosebi insera­rea ia „FOAIA POPORULUI“.

Informaţii să dan şi comande să primesc la administraţia

FOII POrORULUI.

Picur» de stomachde S râ d y

cuMaica Domnului de Ms.ria.zell

ca marcă de scutire, şi pentm aceasta numit« „picurii de •tomach de Mariazell“ , sunt cel mai bun leac, valorat de 30 ani, contra la orice suferinţă de mistuire, arsuri de stomach, Ingr&ş&re, dureri de cap şi de stomach, colici, insomnie, lipsa, de sânge, Bnemie etc. Să capătă în farmacii cu preţul de 90 fileri şi Cor. 1-60. 6 sticle cu Cor. 5 40, 8 sticle duple cn Cor. 4 80, expedează tranoo proiu-

-------- <~entul C. Brădy, farmacia .RegeletnganeiVr en», I. Fleischmarkt 2. Depou 5.

Sâ fim atenţi la marca de scutire eu Maica «onumlni de Mariazell, pachetare roşă şi snbscm- n*, cu pe chipul din clişeul de aci. 28 17__25

I “ ®* »flă de vânzare în a po te cele: A.Teotsch, C. Morscher, G. F&britius.

/"Singurul institut de asigurare ardelean

9 !Sfrada Cîsnâdiei S.

60 37-

S I B I ITTrecomanda

Strada Clsnidlel S.

A s ig u ră ri îm p o triva focii iviipentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, m obile etc. pe lângă premii recu­noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile condiţii, cum şi

A s ig u ră ri asupra v ie ţii(pentru învăţători şi preoţi români gr-or. şi gr.-cat. dela aşezămintele con fesio­nale cu avantagii deosebite), pe c a i g ^ o ^ i i , şi cu term iirfix , cu p lă tire s im p lă sau dublă a capitalului; asigurări de zestre (copii), penti^t serviciul m ilita r , şi asigurări pe spese de înm orm ântare, mai departe asigurări de accidente c o r ­porale, contra in fracţiei (furt prin spargere) şi asigurări de pagube la apaducte.Sumele plătite pentru p a g u b e d e f o c pănă

la finea anului 1910 . . . . K 5 003,-540 78 Capitale a s i g u r a t e p e v l a ţ â 4.834,801-12

achitate . ..................................... 4 571,035-31

Starea asigurărilor ca / foc K 119.839,992 —sfârşitul anului 1910 \ Viaţă » 11.020,253-—

Fonduri de întemeiare şi de rezervă . . . . . . . . _ 2.428,317-—

Prospecte în com binaţiile cele mai varia te se trim it şi se dau gra tu it o r ic e inform aţii în b irourile Direcţiunei, strada C isnădieiN r. 5 şi la toate agen tu rile .

Persoane versate in Acuisiţii, cari au legături bune, se primesc în serviciul insti­tutului în condiţii favorabile.

s t o r s u l p o a m e l o r

ş i s t r u g u r i l o r

cu aparat cluplu de apăsat, sistemul d e cârmuire Mabillp, azi recunoscute ca cele m ai

= bune teascuri, în patru măriaii. —

~ 272 3— s

o r ipentru poame şi struguri

se execută în fjrm a cea mai solidă şi se vând pe lângă preţuri moderate la

A N D . R IE G E Rfabrică de maşini şi turnătorie de fer

în Sibiiu. = = = = =

IIIm

m

Berea albă şi neagră- ....- d in ___'

B e r e r i a d e l a T r e i - S t e j a r iîn S iB lIU

......■'■■■ este foarte bună şi gustoasă! — .Această bere e

căutată şi se bea cu plăcere de toţi cari o cunosc, atât la oraşe cât şi la sate. 107 26—

Că berea noa­stră e foarte cău­tată se poate vedea şi de acolo, că cum­părătorii se înmul­ţesc mereu.

»T isoptfn Popototai« SibSa