Decizia de demitere a preşedintelui a ajuns

din Parlamentul de la Bucureşti la votul cetăţenilor din toate colţurile ţării. La Beba Veche, referendumul n-a agitat pea mult spiritele, singurul eveniment mai deosebit fiind furtu-na care în seara votului a tăiat curen-tul în comună şi a obligat Biroul Elec-toral să suspende votul între orele 18 şi 21.

REZULTATUL VOTULUIDin cei 1.292 de alegători înscrişi pe listă s-au prezentat la vot 400, adică o prezenţă de 30,9%. Din totalul voturilor exprimate, 233 (58%) au fost pentru demitere şi 167 (42%) împotrivă. “Este o prezenţă destul de bună, ţinând cont că este vorba de un referendum şi nu de alegeri. Dacă nu ar fi căzut curentul, probabil erau mai multe voturi”, a explicat primarul Ioan Bohancanu.

În ce priveşte rezultatul, acesta este de părere că oamenii şi-au expri-mat în mod democratic opţiunea şi trebuie respectat dreptul fiecăruia de a vota cum consideră.

SUB PRAGUL DE VALIDAREConform rezultatelor finale, prezenţa la vot la nivelul ţării a fost de 45,92%, sub pragul necesar validării refer-endumului. În judeţul Timiş, pro-centul oficial al timişenilor care au venit la vot a fost de 36,12%. Potrivit Biroului Electoral Judeţean Timiş,

numărul participantilor la urne, la

Referendumul de duminică a fost de 220.312, adica 36,12%, dintr-un total de 609.784 de persoane înscrise pe listele electorale. Cei mai mulţi din-tre aceştia au votat DA, adică 188.355 de persoane, în timp ce 28.719 per-soane au votat NU. Voturile nule au fost 3.238.

PĂRERI PRO ŞI CONTRAReferendumul a împărţit lumea în două: “M-am săturat de scandaluri politice şi vreau să văd că se face treabă pentru cetăţeni. Am votat pen-tru demitere”, ne-a declarat un domn între două vârste care votase la ora prânzului. “M-am dus să votez pentru că nu e corect ca Băsescu să fie demis dacă nu a încălcat Constituţia. L-am votat şi în 2004 şi în 2009 şi acum”, ne-a spus o alegătoare. Întrebată de ce nu a boicotat referendumul ca să îl ajute pe preşedinte, aceasta a spus

că “e dreptul meu să votez şi cred că e mai bine aşa”.

Nu ne-a luat mult timp să găsim şi pe cineva care nu a votat: “De ce ne cheamă la referendum daca la ăla pentru 300 de parlamentari ne-am dus degeaba? Nu votez nimic.”

REACŢII DE LA JUDEŢReacţiile au fost împărţite şi la nivel de judeţ. „Președintele chiar dacă se va duce la Cotroceni va avea o legitimitate îndoielnică”, a declarat Titu Bojin, noul preşedinte al Con-siliului Judeţean Timiş. „Nu s-a ter-minat viața, de mâine mergem mai departe”, a mai spus acesta la aflarea rezultatelor finale ce arată că referen-dumul va fi invalidat.

În schimb fostul preşedinte al CJT, Constantin Ostaficiuc, actual

vicepreşedinte al PDL la nivel naţional, are o cu totul altă părere. „Dacă am ales Vestul şi democraţia, acum se confirmă alegerea. Am con-vingerea că locul României este în Comunitatea Europeană. Timişul, Ar-dealul au demonstrat că aici ne este locul. Nu doresc ca nepoţii noştri să trăiască cum am trăit noi înainte de `90”, a declarat acesta.

Contactat de redacţia Curierului de Beba Veche, deputatul colegiului nostru, Alin Popoviciu ne-a declarat că s-a bucurat să afle rezultatele: „Cred că ceea ce s-a întâmplat în ul-timele luni i-a cam speriat pe români şi i-a făcut să vadă ce ne aşteaptă dacă ţara cade pradă populismului. Este un prim pas către revenirea la normali-tate, dar va fi extrem de important ce se va întâmpla la alegerile parlamen-tare din iarnă. Atunci vom decide clar: vrem în Uniunea Europeană sau în afara ei. Cred că în colegiul Sânnicolau Mare am demonstrat că suntem de două ori mai aproape de Europa: atât ca apropiere geografică, cât şi prin comportamentul, mentali-tatea şi aspiraţiile noastre”, a declarat Popoviciu.

(Notă: la închiderea ediţiei, Curtea Constituţională încă nu a validat/in-validat referendumul).

Referendumul la Beba Veche

CURIERULde BEBA VECHE

Anul IV • Nr 7 (37) • iulie 2012 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Preşedintele Băsescu îşi continuă mandatul de 5 ani

15 august: Ruga de la Beba Veche

Primăria şi Consililul Local, împreună cu naşii Alin şi Rodica Berbecaru, vă invită în data de 15 august la Ruga de la Beba Veche! Sărbătoarea va începe cu slujba de la biserica ortodoxă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, iar la ora 18.00 va avea loc ceremonia de rupere a colacului, prin care se va da drumul la peterece şi voie bună. Evenimen-tul aşteptat de toată comuna se va desfăşura în curtea bisericii, unde vor fi amenajate mese şi va fi asigurată muzica.

Vă aşteptăm cu drag!

În ultimii ani, administraţia comunei a investit sume consistente pen-

tru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării actului medical. Pen-tru a afla mai multe despre eficienţa acestor investiţii şi despre starea de sănătate a populaţiei, Curierul de Beba Veche a mers în vizită la doamna doctor Rozalia Folescu, cea care cunoaşte cel mai bine situaţia sănătăţii la Beba Veche.

CONDIŢII MODERNEDe când au fost renovate dispen-sarele de la Cherestur şi Beba Veche, condiţiile de lucru s-au îmbunătăţit foarte mult. „Am lucrat împreună cu doamna asistentă Popescu timp de peste 20 de ani, în condiţii grele, cu probleme la căldură şi apă. Faţă de ce a fost înainte, ceea ce avem acum este extraordinar. Cabinetul se poate compara cu cele de la oraş. Nu pot decât să mulţumesc primăriei pentru ceea ce a făcut”, a spus doamna doc-tor.

STAREA DE SĂNĂTATE A COMUNEI“Per ansamblu, starea de sănătate a comunei este destul de bună. Cei mai numeroşi pacienţi sunt vârstnicii cu boli cronice precum hipertensi-une, cardiopatie, bronşite cronice ale fumătorilor etc. În ce priveşte bolile canceroase, acestea nu sunt foarte frecvente, incidenţa fiind situată în limitele normale”. De asemenea, sunt rare accidentele minore sau accidentele vasculare. “Mai sunt şi câteva cazuri de hepatită cronică”, explică doamna doctor. “Cu mici excepţii, majoritatea pacienţilor cu boli cronice înţelege să vină regulat la control. Problema cea mai mare cu care se confruntă este financiară. Medicamentele costă foarte mult şi reuşesc cu greu să facă faţă”.

COPII SUNT SĂNĂTOŞIÎn ceea ce-i priveşte pe copii, aceştia sunt mai sănătoşi decât în alte locuri şi sunt feriţi de boli grave. În toată co-muna nu există nici un caz de diabet la copii, ceea ce reprezintă un mare câştig. “Totuşi, părinţii nu trebuie să ia acest lucru cu uşurinţă şi să con-tinue să ia măsuri preventive pen-tru a împiedica apariţia diabetului,

dar şi a altor boli frecvente”, spune doamna doctor. Ea este de părere că deşi se spune despre comună că este îmbătrânită, numărul destul de mare de copii nu justifică această afirmaţie.

SFATUL MEDICULUIDupă ce ne-am lămurit, în linii mari, despre starea de sănătate a oame-nilor, am rugat-o pe doamna Folescu să ofere cetăţenilor câteva sfaturi pentru a duce o viaţă sănătoasă. „Recomand tuturor pacienţilor să aibă o alimentaţie cât mai sănătoasă. Trebuie să consume cât mai multe fructe şi legume şi să fie mai atenţi la consumul de carne. Ştiu că e în

tradiţia bănăţeanului să consume multă carne de porc, dar trebuie să fie conştienţi că nu trebuie să facă exces. De asemenea, să consume produse naturale, mai sănătoase şi să nu facă exces de alimente procesate”, a spus doamna doctor. Aceasta le-a recomandat bolnavilor cronici, să re-specte tratamentele chiar dacă asta îi afectează din punct de vedere finan-ciar.

“Cei care acuză diferite simptome de boală, să nu aştepte să se agraveze şi să vină cu încredere la cabinet. Veniţi cu încredere, nu trebuie să vă fie niciodată ruşine”, a spus dr. Folescu.

Sănătatea comunei la control

Doamna doctor Folescu, de 21 de ani medic la Beba Veche

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Ai talent? Hai la preselecţia “Românii au talent”!Emisiunea „Românii au talent”, caută la Beba Veche oameni cu aptitudini deosebite. Producătorii au contactat primăria în căutarea

celor mai talentaţi dintre bebeni şi cherestureni. „Am fost rugat să ofer mai multe date despre eventuale talente de-osebite care ar putea exista la noi în comună. Eu ştiu că avem printre noi oameni care au un real talent, dar trebuie să încerce. Le-am spus că voi anunţa cetăţenii”, spune pri-marul.

În data de 4 septembrie va avea loc la Timişoara preselecţia pen-tru viitoarea ediţie a concursului televizat. Pentru mai multe detalii, cetăţenii care doresc să se înscrie sunt rugaţi să-l contacteze pe domnul primar.

Taxe şi impozite Având în vedere că anul fiscal se apropie de sfârşit, Primăria Beba Veche revine cu un apel către cetăţenii care au restanţe să îşi achite taxele şi impozitele. Ultimul termen de plată este 30 septem-brie 2012. După această dată se aplică majorări de 2% pe lună.

Locuri de muncă la cules de mere în ItaliaPrimăria anunţă publicul interesat că pe adresa administrației locale a fost primită o ofertă din partea unei firme de recrutare a forţei de muncă pentru mai multe locuri

de muncă în agricultură, în Italia. Se caută femei pentru culesul de mere, în perioada august – sep-tembrie – octombrie. Contrac-tele se vor face cu carte de muncă şi toate actele legale. Retribuţia oferită este de 5 euro/oră şi se asigură cazare gratuită. Pentru mai mult detalii, cei interesaţi sunt rugaţi să se adreseze primăriei.

Rozalia Folescu, s-a născut la 25 iu-nie 1960 la Dudeştii Vechi. A făcut liceul la Sânnicolau Mare, apoi a ter-minat Facultatea de Medicină din Timişoara. După ce a terminat studi-ile, a fost stagiară la Cluj timp de trei ani şi jumătate. Dar familia şi dorul de casă au readus-o înapoi în Banat. Când i s-a ivit ocazia, a preluat pos-tul de medic la Beba Veche şi nu a mai plecat. Ţine şi acum minte data de 1 martie 1991, ziua în care a de-venit doctorul comunei. De atunci, s-a dedicat în întregime comunităţii pe care a ajuns să o cunoască în cele mai mici detalii. Face naveta zilnic către Beba Veche sau Cherestur, în funcţie de program, dar are destul de mulţi pacienţi şi la Dudeştii Vechi. Prioritatea sa este comuna Beba Veche. Şi familia, bineînţeles: are un băiat de de 15 ani, elev la Dudeştii Vechi, iar soţul său, agricultor, este originar din Beba Veche.

Rozalia Folescu se consideră o persoană împlinită profesional şi de aceea pune foarte mult suflet în ceea ce face. Nu întâmplător, pro-gramul său este unul foarte încărcat şi are doar câteva zile de concediu pe an. Chiar dacă îşi doreşte foarte mult un concediu mai lung, să se

poată odihni, e prea preocupată de pacienţii săi, pe care nu vrea să-i lase nesupavegheaţi. În afara actu-lui medical propriu-zis, are de făcut multă muncă de birou şi de aceea, chiar dacă îşi termină programul la dispensar, continuă să muncească de acasă la întocmitul documente-lor. Cu toate acestea, s-a obişnuit cu programul şi are o mare satisfacţie în tot ceea ce face.

Dedicată comunei Beba Veche

“Medicina este o meserie pen-tru care trebuie să ai cu adevărat vocaţie şi pasiune pentru oameni.”

dr. Rozalia Folescu

Agricultura la zi

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Acum că secerişul grâului s-a încheiat şi porumbul este

aproape complet compromis, agri-cultorii trag line şi încearcă să vadă cum vor supravieţui, după o vară secetoasă care a pus în pericol culturi întregi. Din datele de la Primărie şi cele pri-mite de la APIA, referitoare la anul 2012, din cele 7.904 hectare de teren a gricol existent pe raza comunei Beba Veche, s-au cultivat următoarele suprafeţe: circa 4.000 ha au fost culti-vate cu grâu, 2.000-2.500 ha cu po-rumb, 1.500 ha cu floarea soarelui şi circa 500 ha cu orz şi orzoaică.

GRÂUProducţia de grâu din acest an variază între 2.000 şi 4.000 de kg la hectar, cu 20% mai puţin decât anul trecut. Rezultatele slabe au fost cau-zate în principal de condiţiile nepriel-nice de la începutul lunii aprilie, care au cauzat distrugerea multor plante, la care s-a adăugat seceta din luna iu-nie. Agricultorii spun că nu mai sunt interesaţi de calitatea relativă a grâu-lui, întrucât cantitatea este cea care influenţează cel mai mult preţul.

După cum era de aşteptat, în primele zile de la începutul recoltei, cumpărătorii de grâu s-au înghesuit să cumpere cantităţi cât mai mari, ceea ce au şi reuşit să facă. Preţul la care s-a tranzacţionat grâul s-a situat în jurul nivelului de 0,7 lei/kilogram, cu maxime de 0,73 lei/kg (7.300 lei vechi). Faţă de anul trecut, preţurile au crescut în medie cu 1.000 de lei vechi. Despre stocarea grâului nici nu putea fi vorba, întrucât cea mai mare parte dintre agricultori sunt nevoiţi să vândă cât mai repede pentru a obţine lichidităţi şi a-şi achita chel-tuielile de producţie (seminţe, ierbi-cide, motorină etc.)

PORUMBDin păcate cultura este compromisă în proporţie de 90%, datorită tempe-raturilor extreme care s-au instalat în zona de vest în jurul datei de 30 iu-nie şi s-au menţinut până la 20 iulie. În această perioadă de chin s-au

înre gistrat constant temperaturi cu-prinse între 36-38 grade Celsius.

Chiar dacă a arătat bine până în ju-rul datei de 23 iunie, porumbul a în-ceput să se usuce şi nu s-a mai legat. Producţia este total compromisă.

FLOAREA SOARELUIFloarea soarelui este o plantă cu rădăcini pivotante şi rezistă mai bine caniculei. În funcţie de tehno-logia adoptată de fiecare agricultor, pagubele create de caniculă au putut fi limitate şi s-au putut obţine rezul-tate satisfăcătoare. Mai mult, datorită producţiei scăzute de anul acesta, preţurile au crescut până la 2-2,2 lei/kg.

„Poate că agricultorii ar trebui să privească cu mai multă atenţie la această cultură şi să ţină cont că poate fi mai profitabilă decât altele”, spune primarul Ioan Bohancanu, inginer agricol şi unul dintre cei mai mari fer-mieri ai comunei. El este de părere că efectele caniculei ar fi putea fi con-

trolate mai bine dacă agricultorii s-ar uni şi ar reînfiinţa sisteme de irigaţii.

PreşedinteFARCA LIDIA

SecretarTOTH EDE

MembruCRĂCIUN MEDA

PreşedinteLASKA BOGDAN

SecretarHOLAS CONSTANTIN

MembruCIOBANU LIVIU

PreşedinteBRUDER TIMEA

SecretarBALI GABRIELA

MembruBICAN AURELIAN

PreşedinteGRADEA LIVIU

SecretarBICAN AURELIAN

MembruVLAD DUMITRU

I. Comisia de agricultură, protecţia

mediului si turism

II. Comisia de activităţi economico-financiare,

amenajarea teritoriului şi urbanism, juridică şi

de disciplină

III. Comisia de activităţi social-culturale, culte,

învățământ, sănătate şi familie

IV. Comisia de muncă şi protecţie socială,

protecţie copii, tineret şi sport

Consiliul Local: s-au înfiinţat comisiile de specialitate

Porumbul este compromis

Dacă rezultatele anului agricol sut slabe, un lucru este cert:

agricultură fără precipitaţii, fără apă, nu se poate face. Pot fi aplicate cele mai mo derne tehnologii agricole, dar dacă planetele nu au parte de suficientă apă, fermierii îşi aruncă banii pe fereastră şi îşi pun existenţa în pericol.

“Ca primar lansez un apel către fer-mieri să începem să ne concentrăm toate eforturile pentru a găsi soluţii de a transforma reţeaua generoasă de canale a comunei într-o reţea de irigaţii eficientă. Mureşul nu este foarte departe de comuna noastră (circa 4-6 km). Se poate găsi o soluţie transfrontalieră pentru a aduce apa pe drumul cel mai scurt, trecând di-rect prin Ungaria”, spune primarul.

Sistemul de desecare existent acum

în comuna Beba Veche este o reţea întinsă dar care necesită investiţii pentru a fi transformat într-o reţea de irigaţii. Productivitatea obţinută prin irigare este mult mai bună, dar are şi avantajul că oferă siguranţa unei recolte în caz de secetă.

Un exemplu în acest sens este firma

italiană Emiliana West Rom, care deţine suprafeţe mari de teren la noi în zonă şi şi-a pus la punct un sistem propriu de irigaţii prin care pompează apa din Mureş, pe la Cenad, reuşind să irige până la 5.000 hectare de teren din zona Valcani – Teremia Mare, cu extindere de până la 7.000 ha. Teritoriul deţinut de italieni în comuna noastră, nu este irigat. În următorul ciclu de finanţare 2014 – 2018 se preconizează că vor fi alo-cate fonduri serioase pentru irigaţii. “Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi Primăria trebuie să colaboreze pentru a găsi soluţii de punere în aplicare a unui proiect de irigare a zonei noastre. Vecinii noştri din Kubekhaza şi Kiszombor folo-

sesc cu succes apa din Mureş pentru a-şi iriga terenurile. Şi noi trebuie să facem la fel”, a spus primarul.

Irigaţiile, o soluţie viabilă, de viitor

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Doamne, Iisuse Hristoase, Dum ne zeul nostru, primește rugăciunea ne vred nicului robului Tău.

În toar ce-Ți mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră. Nu ne omorî cu foame și cu sete pe noi, oamenii, și dobitoacele. Ci cu milostivire po run cește norilor din cer să slobozească pământului ploaie la vreme, ca să-l răcorească și să crească iarbă do bitoacelor și verdeață spre slu-jba oamenilor și să aducă roadele cele de trebuință vieții noastre; ca să preaslăvim sfânt numele Tău, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune pentru ploaie,la vreme de secetă

DECESE †-

nu au fost

Sărbători religioase ortodoxe

august• 6 L Schimbarea la faţă a Domnului• 7 M Sfânta Teodora de la Sihla• 11 S Sf. Nifon, patriarhul Constantinopolului• 15 M Adormirea Maicii Domnului• 16 J Sfinţii martiri Brâncoveni• 29 M Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul• 30 J Sfântul ierarh Varlaam

Sărbători religioase romano-catolice August - Gustar

• 6 L Schimbarea la faţă a Domnului• 9 J Sf. Tereza Benedicta a Crucii• 10 V Sf. Laurenţiu• 15 M Adormirea Maicii Domnului• 16 J Sf. Ştefan.• 24 V Sf. Bartolomeu, apostol• 29 M Martiriul Sf. Ioan Botezătorul

ISU Banat atenţionează cetăţenii că este

interzisă arderea miriştilor sau vegetaţiei ierboase, fără accep-tul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice co-munitare pentru situaţii de urgenţă. Nerespectarea acestei prevederi legale se sancţionează cu amendă contravenţională al cărei cuantum este cuprins între 3.000 şi 6.000 lei pentru persoane fizice şi respectiv între 25.000 – 50.000 lei persoane juridice, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, efectuarea unor lucrări de arderi a resturilor vegetale fără întrunirea condiţiilor legale şi, respectiv, fără luarea măsurilor de evitare a propagării la construcţii,

depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei, con-form HG nr. 537/2007 privind stabil-irea şi sancţionarea contravenţiilor normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

Totodată, or dinul comun al ministru-lui Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 30/147 din 8 februarie 2010 pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România stabileşte la GAEC 5 şi GAEC 8 că nu este permisă

arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi respec-tiv faptul că nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente.

În condiţiile în care se obţin aprobările cerute de legislaţia în vigoare, ar-derea miriştii se face cu respectarea condiţiilor meteorologice fără vânt; prin parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate; prin izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, cul-turi agri cole vecine, instalaţii, fond forestier, prin execu tarea de fâşii arate. Desfăşurarea arderii se face numai pe timp de zi şi zona trebuie asigurată până la finalizarea arderii de personal de suprave ghere şi stin-gere a eventualelor incendii. În cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, se asigură un plug, o cisternă cu apă, mijloace de tractare şi a perso-nal de deservire..

Într-o zi, un călător mergea dintr-un sat în altul. Pe drum, a observat un

călugăr care bătea toaca. Călugărul îi dădu bineţe călătorului, iar călătorul îl salută din cap pe călugăr. Călătorul se întoarse către călugăr şi spuse:- Scuzaţi-mă, vă supăraţi dacă vă pun o întrebare?- Deloc, spuse călugărul.- Am plecat din satul din munţii către satul din vale şi vreau să vă întreb dacă ştiţi cum este în satul din vale.

- Spuneţi-mi, răspunse călugărul, ce părere v-a făcut satul din munţi?- Îngrozitoare! Răspunse călătorul. Ca să fiu cinstit, sunt bucuros să plec. Am găsit oameni foarte nep-rimitori. Când am ajuns acolo, am fost primit foarte rece. N-am reuşit să mă simt niciodată integrat în co-munitatea satului, oricât am încer-cat. Sătenii erau foarte egoişti şi nu se purtau deloc blând cu străinii. Aşa că spuneţi-mi, la ce să mă aştept

în satul din vale?

- Îmi pare rău să-ţi spun, zise călugărul, dar cred că vei avea parte de acelaşi lucru şi dincoace.Călătorul şi-a lăsat capul în jos dezamăgit şi a mers mai departe.Peste câteva luni, un alt călător tre-cea pe acelaşi drum şi a dat şi el pes-te călugăr.- Bună ziua, spuse călătorul.- Bună ziua, răspunse călugărul.

- Cum o duceţi?- Sunt bine, a răspuns călugărul.

Unde mergeţi?- Mă duc în satul din vale, răspunse călătorul. Ştiţi cum e acolo?- Da, a răspuns călugărul. Dar mai întâi spuneţi-mi de unde veniţi.- Vin din satul din munţi.- Şi cum a fost acolo?

- A fost minunat. Aş mai fi stat dac-aş fi putut, dar trebuia să-mi continuu călătoria. M-am simţit ca şi cum aş fi fost un membru al familiei în acel sat. Bătrânii mi-au dat multe sfaturi, copiii au râs şi au glumit cu mine, iar oamenii, în general, au fost buni şi generoşi. Îmi pare rău că am plecat de-acolo. Întotdeauna va avea un loc special în amintirile mele. Şi cum e în satul din vale? A întrebat el încă odată.- Cred că e cam la fel, a răspuns călugărul. La revedere.- La revedere şi mulţumesc, a răspuns călătorul zâmbind şi ducându-se în drumul lui.

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcSatul din vale

Căsătorii -

nu au fost

Arderea miriştilor, arde la buzunar

Fotografia lunii: după seceriş