Bazele Teoretice Ale Maşinilor Agricole (1)Ttrf

Denumirea testului: Bazele teoretice ale maşinilor agricole

ID test: MecanizAgr

Întrebări total în test: 358

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 167, ([46,65%]-31,01%-22,35% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 111, (46,65%-[31,01%]-22,35% ).

Numărul total de grupuri (teme): 15

-------------------------------------------------------------------------------------------

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 167, (46,65%).

Grupul (tema): Теmа01

Întrebarea 1.

Care este cea mai bună structură a solului?

Variante de răspuns:

1. O masă compactă de sol , compusă din particule sub formă de pulbere şi cu bulgări mari

2. Solul format din particule , care nu se desfac în apă, cu un diametru de la 0,25 la 10 mm.

3. O masă compactă de sol, compusă din particule cu diametru mai mic de 0,25mm.

4. O masă compactă de sol, compusă din particule cu diametru de 11…100mm.

Întrebarea 2.

Cum se determină coeficientul care caracterizează structura solului ?


1.

2.

3.

4. +++++++++++++

Întrebarea 3.

În relaţia ce exprimă simbolurile ?


1. --coeficientul de rezistenţă specifică a solului; --masa particulelor de sol cu diametrul

mai mare de 7mm; --masa particulelor de sol cu diametrul de 0,25…7mm;

2. --coeficientul care caracterizează umiditatea solului; --masa solului uscat; --masa

solului umed;

3. --coeficientul care caracterizează densitatea solului ; --masa particulelor de sol cu

diametrul mai mic de 0,25mm; -- masa particulelor de sol cu diametrul mai mic de 7mm;

4. —coeficientul care caracterizează structura solului; --masa particulelor de sol cu

diametrul de 0,25…7mm; --masa particulelor de sol cu diametrul mai mare de 7mm.

Întrebarea 4.

Cum se determină greutatea specifică a solului


1. +++++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 5.

În relaţia ce exprimă simbolurile?


1. -- coeficientul care caracterizează umiditatea solului; -- masa solului umed; -- volumul

solului umed;

2. -- greutatea specifică a solului; -- masa absolută a solului uscat; -- volumul

solului uscat;

3. -- coeficientul care caracterizează structura solului; -- masa particulelor de sol cu

diametrul de 0,25…7mm; -- volumul particulelor de sol cu diametrul de 0,25…7mm;

4. -- coeficientul care caracterizează densitatea solului; -- masa particulelor de sol cu

diametrul mai mic de 7mm; -- volumul particulelor de sol cu diametrul mai mic de 7mm ;

Întrebarea 6.

Cu ce relaţie se determină umiditatea relativă a solului ?


1.

2.

3. +++++++++++

4.

Întrebarea 7.



1. --cantitatea de aer în sol; --masa totală a solului uscat; -- masa particulelor de sol

umed cu diametrul de 0,25…7mm;

2. --duritatea solului; --masa totală a solului uscat; -- masa particulelor de sol cu

diametrul mai mare de 7mm;

3. --umiditatea relativă a solului; -- masa solului uscat; -- masa solului

umed;

4. -- porozitatea solului; -- masa particulelor de sol cu diametrul de 0,25…7mm; --

masa totală a solului umed;

Întrebarea 8.

Cu ce relaţie se determină duritatea solului ?


1.

2.

3. ++++++++

4.

Întrebarea 9.



1. --forţa de rezistenţă la tracţiune; --înălţimea arcului durimetrului; --duritatea solului; -

- aria secţiunii arcului;

2. -- duritatea solului; --ordonata medie a diagramei,în cm.; -- rigiditatea arcului, în

; -- aria capului conic al durimetrului, în ;

3. --porozitatea solului; -- adîncimea de încorporare a conului durimetrului; -- rezistenţa

specifică a arcului durimetrului; -- proiecţia diagramei pe axa abscisei;

4. --rezistenţa arcului; --ordonata maximală a diagramei; --rezistenţa specifică a solului;

--aria conului durimetrului;

Întrebarea 10.

Să se determine duritatea solului dacă, ?


1.

2. ++++++++

3.

4.

Întrebarea 11.

Cu ce relaţie se determină unghiul de înclinaţie a brazdei?


1.

2.

3. +++++

4.

Întrebarea 12.



1. --unghiul de înclinaţie a penei faţă de orizontală; --grosimea penei; -- lăţimea penei;

2. --unghiul de înclinaţie a lamei brăzdarului faţă de peretele brazdei; --lăţimea de lucru; --

adîncimea de lucru;

3. --unghiul de înclinare a brazdei faţă de orizontală; --adâncimea de lucru; --lăţimea

de lucru;

4. -- unghiul de frecare; -- înălţimea cormanei; -- lungimea lamei brăzdarului;

Întrebarea 13.

Să se determine ( --unghiul de înclinare a brazdei faţă de orizontală),dacă adâncimea de

lucru este de 28cm iar lăţimea unei trupiţe este de 35cm?


1. 0,90

2. 1,25

3. 0,80+++++

4. 0,60

Întrebarea 14.

Care relăţie caracterizează gradul de afînare?


1.

2.

3.

4. ++++++++

Întrebarea 15.

În relăţia ce exprimă simbolurile?


1. --înălţimea trupiţei; -- lăţimea de lucru; -- unghiul de înclinaţie a lamei brăzdarului faţă

de peretele brazdei;

2. --înălţimea maximală a trupiţei; --adîncimea de lucru a cormanei; -- unghiul de frecare;

3. --înălţimea crestelor brazdelor răsturnate faţă de talpă ; -- adîncimea de lucru; --

unghiul de înclinaţie a brazdei faţă de orizontală;

4. --înălţimea cormanei; -- lăţimea cormanei; -- unghiul de înclinaţie a penei faţă de

orizontală;

Întrebarea 16.

Care relaţie asigură răsturnarea perfectă a brazdei la pluguri fără antetrupiţe?


1.

2.

3. ++++++++

4.

Întrebarea 17.

Care relaţie asigură răsturnarea perfectă a brazdei la pluguri cu antetrupiţe?


1.

2. ++++++++

3.

4.

Întrebarea 18.

Să se determine adâncimea maximală de lucru a plugului fără antetrupiţe, la care se va asigura

răsturnarea perfectă a brazdei, dacă lăţimea unei trupiţe este de 35cm?


1. 29cm

2. 27cm++++++++

3. 30cm

4. 25cm

Întrebarea 19.

Să se determine adâncimea maximală de lucru a plugului cu antetrupiţe, la care se va asigura

răsturnarea perfectă a brazdei, dacă lăţimea unei trupiţe este de 35cm?


1. 35cm++++++++

2. 40cm

3. 30cm

4. 25cm

Întrebarea 20.

Care este limita optimală a unghiului de aşezare al brăzdarului, în grade?


1. 46…50

2. 25…34

3. 35…45+++++++++

4. 51…60

Întrebarea 21.

Cu ce relaţie se determină lungimea lamei brăzdarului?


1.

2. ++++++++++

3.

4.

Întrebarea 22.



1. --lăţimea brăzdarului; -- adîncimea de lucru; -- unghiul care caracterizează gradul de

afînare a brazdei; -- grosimea brăzdarului;

2. --lungimea plazului; -- lăţimea plazului; -- unghiu de aşezare a plazului faţă de peretele

brazdei; =80…100mm;

3. --lungimea lamei brăzdarului; -- lăţimea de lucru a trupiţei; --unghiul de aşezare a

brăzdarului faţă de peretele brazdei; -- reacoperirea trupiţelor;

4. -- lungimea cormanei; -- lăţimea cormanei; -- unghiul care caracterizează gradul de

răsturnare a brazdei; -- grosimea plazului;

Întrebarea 23.

Care unghi indicat în figură caracterizează procesul de mărunţire a brazdei

?


1. -4

2. -2

3. -3

4. -1++++++++++

Întrebarea 24.

Care unghi indicat în figură caracterizează procesul de răsturnare a brazdei

?


1. -2++++++++++

2. -3

3. -1

4. -4

Întrebarea 25.

Care unghi indicat în figură caracterizează procesul de deplasare laterală a brazdei

?


1. -4

2. -2

3. -1

4. -3++++++++++++

Întrebarea 26.

Care din figuri reprezintă profilul teoretic al brazdei?


1.

2.

3.

4. +++++++++++++

Întrebarea 27.

Cu ce relaţie se determină înălţimea maximală a conturului superior al cormanei?


1.

2. +++++++++++

3.

4.

Întrebarea 28.

Care sunt elementele de bază pentru construirea proiecţiei orizontale a cormanei?


1. profilul teoretic al brazdei şi lungimea lamei brăzdarului

2. adâncimea şi lăţimea de lucru

3. curba directoare şi legea variaţiei unghiului format de generatoare cu peretele brazdei

4. tipul cormanei şi unghiul de aşezare a brăzdarului

Întrebarea 29.

Prin care relaţie poate fi exprimată legea variaţiei unghiului al generatoarelor cormanei

culturale?


1.

2.

3.

4. ++++++++

Întrebarea 30.

Prin care relaţie poate fi exprimată legea variaţiei unghiului al generatoarelor cormanei

semielicoidale?


1.

2.

3.

4. +++++++++++

Întrebarea 31.

Cu care relaţie se determină lungimea plazului trupiţei?


1.

2. ++++++++

3.

4.

Întrebarea 32.

Cu care relaţie se determină distanţa dintre trupiţe în plan longitudinal?


1.

2.

3.

4. +++++++++++

Întrebarea 33.



1. lungimea plazului; distanţa dintre trupiţe; adîncimea de lucru; unghiul de

ascuţire a brăzdarului; unghiul de frecare; unghiul de aşezare a

brăzdarului faţă de fundul brazdei; lăţimea de lucru a brăzdarului;

2. lungimea brăzdarului; lăţimea brăzdarului; lăţimea de lucru; unghiul de

frecare; unghiul de aşezare a brăzdarului; unghiul de deformare a solului; lăţimea de

lucru a brăzdarului;

3. lungimea trupiţei; lungimea brăzdarului; adîncimea de lucru; unghiul de

deformare; unghiul de aşezare a brăzdarului; unghiul de înclinaţie a brăzdarului ;

lăţimea de lucru brăzdarului;

4. distanţa pe orizontală dintre vîrfurile trupiţelor; distanţa de la vîrful brăzdarului

pînă la capătul posterior al plazului; adîncimea de lucru; unghiul de înclinaţie a

brăzdarului faţă de fundul brazdei; unghiul care caracterizează procesul de deformare

a solului; unghiul de aşezare a brăzdarului faţă de direcţia de înaintare; lăţimea de

lucru a trupiţei;

Întrebarea 34.

Cu care relaţie se determină forţa de tracţiune a plugului


1.

2.

3. ++++++++++++

4.

Întrebarea 35.

În relaţia ce exprimă primul termin din partea dreaptă?


1. rezistenţa plugului la înaintare în brazdă

2. rezistenţa care se produce la transmiterea energiei cinetice solului în momentul deplasării

laterale ale brazdelor

3. rezistenţa de frecare a plazurilor cu pereţii brazdelor

4. rezistenţa plugului la deformarea brazdei

Întrebarea 36.

În relaţia ce exprimă al doilea termin din partea dreaptă?


1. rezistenţa care se produce la transmiterea energiei cinetice solului în momentul deplasării

laterale ale brazdelor




Întrebarea 37.

În relaţia ce exprimă al treilea termin din partea dreaptă?


1. rezistenţa care se produce la transmiterea energiei cinetice solului în momentul

deplasării laterale ale brazdelor




Întrebarea 38.

Să se determine rezistenţa plugului la înaintare în brazdă, dacă greutatea plugului este de 20kN şi

coeficientul de frecare 0,4?


1. 50kN

2. 8kN+++++++++++

3. 0,25kN

4. 10kN

Întrebarea 39.

Să se determine rezistenţa plugului legată de de deformarea brazdei,dacă

?


1. 20kN

2. 50000N

3. 500N

4. 5kN+++++++

Întrebarea 40.

Cu care relaţie se determină randamentul plugului?


1.

2.

3.

4. +++++++

Întrebarea 41.



1. coieficientul de frecare; coieficientul de proporţionalitate; G—greutatea tractorului;

P—forţa de frecare;

2. coieficientul de folosire a tractorului; coieficientul de folosire a tractorului; G – masa

plugului;P—greutatea tractorului;

3. randamentul plugului; coieficientul de frecare a solului pe metal; G—greutatea

plugului;P—rezistenţa plugului la tracţiune;

4. coieficientul de folosire a timpului; randamentul plugului;G—masa tractorului;P—

forţa gravitaţională;

Întrebarea 42.

În ce limită poate varia unghiul de aşezare a brăzdarului faţă de peretele brazdei la trupiţa cu

cormane semielicoidale şi elicoidale?


1. ++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 43.


cormane culturale?


1. ++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 44.


cormane cilindrice?


1.

2. ++++++++++++++

3.

4.

Întrebarea 45.

Care este valoarea minimală a unghiului de aşezare a brăzdarului faţă de peretele brazdei?


1.

2. ? +++++++++++++

3.

4.

Întrebarea 46.

Care ar fi efectul aşezării brăzdarului faţă de peretele brazdei la un unghi mai mic de ?


1. se va schimba lăţimea de lucru

2. duce la mărirea consumului de metal şi la scăderea durabilităţii brăzdarului

3. va fi mai lungă lama brăzdarului

4. se va îngrămădi solul pe suprafaţa cormanei

Întrebarea 47.

Care ar fi efectul aşezării brăzdarului faţă de peretele brazdei la un unghi mai mare de ?


1. va fi mai lungă lama brăzdarului

2. se va schimba lăţimea de lucru

3. duce la mărirea consumului de metal şi la scăderea durabilităţii brăzdarului

4. se va îngrămădi solul pe suprafaţa cormanei

Întrebarea 48.

În ce limită poate varia diferenţa (unghiului de aşezare a brăzdarului faţă de peretele

brazdei) la trupiţa cu cormane culturale?


1.

2.

3. ++++++++

4.

Întrebarea 49.


brazdei) la trupiţa cu cormane cilindrice?


1.

2.

3.

4. +++++++++

Întrebarea 50.


brazdei) la trupiţa cu cormane elicoide?


1.

2.

3.

4. ++++++++++++++

Întrebarea 51.

Ce stă la baza construirii curbei directoare pentru cormana culturală?




3. un arc de cerc cu raza

4. profilul teoretic al brazdei şi lungimea lamei brăzdarului

Întrebarea 52.

Ce stă la baza construirii curbei directoare pentru cormane elicoide?


1. un arc de cerc cu raza +++++++

2. un arc de cerc cu raza




Întrebarea 53.

Pe ce se bazează construirea cîmpului colţilor grapelor?


1. desfăşurata unei suprafeţe conice

2. distanţa între urmele colţilor

3. numărul de colţi

4. desfăşurata unui şurub cu mai multe începuturi

Întrebarea 54.

Care sunt parametrii necesari pentru proiectarea unei grape cu colţi?


1. distanţa dintre barele transversale,numărul de colţi, numărul de bare longitudinale

2. adâncimea de lucru, lăţimea de lucru,lungimea grapei

3. adâncimea de lucru, lăţimea de lucru.

4. distanţa între urmele colţilor, numărul de începuturi ale şuruburilor de dreapta şi de

stânga, numărul de bare transversale

Întrebarea 55.

Ce factor determină distanţa între urmele colţilor grapelor?


1. tipul de soluri.

2. rezistenţa solului.

3. structura solului

4. adâncimea de lucru

Întrebarea 56.

Ce distanţa între urmele colţilor se recomandă pentru grapele uşoare.?


1. 40…50mm.

2. 50…80mm.

3. 30mm.

4. 35…40mm.

Întrebarea 57.

Ce distanţa între urmele colţilor se recomandă pentru grapele mijlocii.?


1. 70…80mm

2. 40…50mm.

3. 30…35mm.

4. 55…65mm.

Întrebarea 58.

Ce distanţa între urmele colţilor se recomandă pentru grapele grele.?


1. 85…90mm

2. 50…80mm.

3. 40…45mm.

4. 30…35mm.

Întrebarea 59.

Numărul de bare transversale ale grapelor cu colţi trebuie să respecte totalmente căre cerinţă.?


1. numărul de bare transversale trebuie să fie egal cu suma numărul de începuturi ale şuruburilor

de stânga şi de dreapta şi trebuie să fie cel puţin de două ori mai mare decât numărul de

începuturi al şurubului de stânga.

2. numărul de bare transversale trebuie să fie egal cu suma numărului de începuturi ale

şuruburilor de stânga şi de dreapta şi nu poate fi multiplu cu numărul de începuturi al şurubului

de stânga.

3. numărul de bare transversale trebuie să fie mare decât suma numărul de începuturi ale

şuruburilor de stânga şi de dreapta şi trebuie să fie multiplu cu numărul de începuturi al

şurubului de stânga.

4. numărul de bare transversale trebuie să fie egal cu suma numărul de începuturi ale

şuruburilor de stânga şi de dreapta şi trebuie să fie multiplu cu numărul de începuturi al

şurubului de stânga.

Întrebarea 60.

Cu ce relaţie se determină numărul de bare transversale ale cadrului grapei cu colţi?


1.

2.

3. ++++++++++

4.

Întrebarea 61.

Să se determine câte bare transversale trebuie să fie într-o grapă cu colţi, la care numărul de

începuturi a şurubului de stânga este de 3 iar celui de dreapta de 2?


1. 6

2. 7

3. 5++++++++++

4. 4

Întrebarea 62.

Să se determine distanţa pe orizontală dintre dreptele desfăşuratelor într-o grapă cu colţi, la care

numărul de începuturi a şurubului de stânga este de 3 iar pasul acestuia de 30cm?


1. 90

2. 30

3. 10+++++++

4. 9

Întrebarea 63.

Cu ce relaţie se determină distanţa pe orizontală dintre dreptele desfăşuratelor cîmpului colţilor

grapelor?


1. +++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 64.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria grapelor cu colţi?


1. b—distanţa dintre barele transversale; t—pasul colţilor; K—numărul de colţi.

2. b—distanţa pe orizontală dintre dreptele desfăşuratelor cîmpului colţilor grapelor; t—

pasul şurubului; K—numărul de începuturi al şurubului.

3. b—distanţa dintre urmele colţilor; t—pasul desfăşuratelor; K—numărul de bare transversale.

4. b—grosimea colţilor; t—numărul de începuturi al şurubului; K—numărul de desfăşurate.

Întrebarea 65.

Cu ce relaţie se determină adâncimea maximală de lucru a grapei cu discuri sferice?


1. ++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 66.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria grapelor cu discuri sferice?


1. -adâncimea minimală de lucru a grapelor cu discuri; -diametrul discului sferic; -

diametrul exterior al flanşei bucşei de distanţare.

2. -adâncimea maximală de lucru a grapelor ; -diametrul discului sferic; -diametrul

arborelui.

3. -adâncimea maximală de lucru a grapelor cu discuri; -diametrul discului sferic;

-diametrul exterior al flanşei bucşei de distanţare.

4. -adâncimea maximală de lucru a grapelor; -diametrul discului sferic; -diametrul

bucşei de distanţare.

Întrebarea 67.

Cu ce relaţie se determină distanţa dintre discuri pe axa bateriei?


1.

2. ++++++++++

3.

4.

Întrebarea 68.

Cu ce relaţie se determină înălţimea crestelor de pe fundul brazdei la grape cu discuri sferice?


1.

2. +++++++++

3.

4.

Întrebarea 69.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria grapelor cu discuri sferice?


1. lăţimea de lucru a discului; înălţimea discului; diametrul roţii; unghiul de

afânare;

2. lăţimea de lucru a grapei; înălţimea grapei; diametrul discului plat; unghiul de

frecare;

3. distanţa dintre discuri pe axa bateriei; înălţimea crestelor de pe fundul brazdei;

diametrul discului sferic; unghiul de atac al bateriei;

4. lăţimea bateriei; adâncimea de lucru a bateriei; diametrul circumferinţei;

unghiul de înclinaţie a bateriei;

Întrebarea 70.



1. --înălţimea crestelor de pe fundul brazdelor după lucrarea solului cu grapa cu discuri

sferice; --diametrul discului sferic; --distanţa dintre discuri pe axa batariei; --unghiul

de atac al bateriei;

2. --adâncimea de lucru a bateriei; --diametrul discului; --lăţimea discului; --unghiul de

afînare;

3. --înălţimea grapei cu discuri; --diametrul roţii de srijin; --lăţimea bateriei; --unghiul

de atac;

4. --înălţimea brazdei; --diametrul discului plat; --lăţimea brazdei; --unghiul de frecare;

Întrebarea 71.

Ce factor determină diametrul discurilor sferice ale grapelor?


1. tipul de soluri.

2. adâncimea de lucru

3. structura solului

4. rezistenţa solului.

Întrebarea 72.

Cum se poate de micşorat înălţimea crestelor de pe fundul brazdelor la grapele cu discuri sferice?


1. prin mărirea unghiului de atac

2. prin mărirea adâncimii de lucru.

3. prin mărirea diametrului discului

4. prin mărirea distanţei dintre discuri


Întrebarea 73.

Care din expresii determină condiţia de tăiere a buruienilor prin alunecarea lor pe muchia

tăietoare a săgeţii?


1. +++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 74.

În expresia ce exprimă simbolurile în teoria cultivatorului?


1. 2 -unghiul de mărunţire; unghiul de ascuţire;

2. 2 -unghiul de înclinaţie a pieptului săgeţii; ; unghiul de înclinaţie a tăişului săgeţii

3. 2 - unghiul între muchiile tăietoare ale săgeţii; unghiul de frecare;

4. 2 -unghiul de frecare; unghiul de mărunţire;

Întrebarea 75.

Să se determine unghiul între muchiile tăietoare ale săgeţii, dacă unghiul de frecare cu tulupina

plantelor este de 30?


1. 120

2. 90

3. 110

4. 60+++++++++++

Întrebarea 76.

Care din expresii poate fi folosită la determinarea unghiului dintre muchiile tăietoare ale săgeţii?


1.

2.

3.

4. ++++++

Întrebarea 77.

Care din expresii poate fi folosită la determinarea distanţei dintre săgeţi pe direcţia de înaintare?


1. +++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 78.

Cu care relaţie se determină distanţa dintre săgeţi în rând?


1.

2. ++++++

3.

4.

Întrebarea 79.

Să se determine distanţa dintre săgeţi în rând pentru un cultivator, dacă lăţimea tuturor săgeţilor

este de 270mm, iar reacoperirea trebuie să fie de 35mm?


1. 305mm

2. 500mm

3. 470mm++++++++++++++

4. 450mm

Întrebarea 80.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria cultivatorului?


1. --lungimea suportului săgeţii; --lăţimea săgeţii; --adâncimea de lucru; --unghiul dintre

tăişurile săgeţii; --unghiul de afânare;

2. --lăţimea de lucru a cultivatorului; -- lungimea săgeţii; -- numărul de săgeţi într-un rând;

--unghiul de afânare a săgeţii; -- unghiul la pieptul săgeţii;

3. --distanţa dintre săgeţi pe direcţia de înaintare; --lugimea proiecţiei orizontale a

săgeţii împreună cu suportul ei; --adâncimea maximală de lucru; --unghiul de înclinaţie

a pieptului săgeţii faţă de planul orizontal; --ungiul de frecare;

4. --lungimea cultivatorului; --lungimea tractorului; --adâncimea de lucru; --unghiul de

atac; --unghiul de frecare;

Întrebarea 81.

În ce limită variază unghiul de afânare a solului la săgeţile plate?


1.

2.

3.

4. ++++++++++++++

Întrebarea 82.

În ce limită variază unghiul de afânare a solului la săgeţile universale?


1.

2. ++++++++++

3.

4.

Întrebarea 83.

La ce adâncime pot lucra săgeţile universale?


1. până la 14cm

2. până la 18cm.

3. până la 8cm

4. până la 12cm

Întrebarea 84.

La ce adâncime pot lucra săgeţile plate?


1. până la 12cm

2. până la 14cm

3. până la 18cm

4. până la 8cm.

Întrebarea 85.

Care unghi determină procesul de tăiere a plantelor de săgeţi?


1. unghiul de deformare a solului

2. unghiul de afânare

3. unghiul la pieptul săgeţii

4. unghiul dintre muchiile tăietoare

Întrebarea 86.

Care din inegalităţi determină condiţia de tăiere a plantelor prin alunecarea lor pe muchia

tăietoare a săgeţii?


1. ++++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 87.

În inegalitatea ce exprimă simbolurile în teoria cultivatoarelor?


1. T-proiecţia forţei de rezistenţă la tăierea tulpinei pe muchia tăietoare; F-forţa de

frecare.

2. T-forţa de tracţiune; F-forţa de frecare cu solul.

3. T-reacţiunea normală; F-forţa de frecare cu solul.

4. T-forţa de rezistenţă; F-forţa de frecare cu solul.


Întrebarea 88.

Cu ce relaţie se determină coeficientul regimului cinematic al frezei?


1.

2.

3.

4. +++++++++++

Întrebarea 89.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria frezelor?


1. coeficientul regimului cinematic al frezei; viteza unghiulară a APP; R-raza APP; V-

viteza absolută a organului activ.

2. coeficientul regimului cinematic al frezei; viteza liniară a tobei; R-raza arborelui

tobei; V- viteza mişcării de rotaţie a frezei

3. coeficientul regimului cinematic al frezei; viteza unghiulară a tobei; R-raza

tobei; V- viteza mişcării de translaţie a frezei.

4. coeficientul regimului cinematic al frezei; viteza mişcării de translaţie a tobei; R-raza

tobei; V- viteza unghiulară a tobei.

Întrebarea 90.

Care sistem de ecuaţiui determină traiectoria organului activ al frezei?


1.

2.

3.

4. ++++++++++++++

Întrebarea 91.

În sistemul de ecuaţii ce exprimă simbolurile în teoria frezelor?


1. şi -ordonatele unui punct al organului activ; R-raza carcasei tobei; -unghiul de frecare;

-coieficientul regimului cinematic al freze

2. şi -coordonatele unui punct al organului activ; R-raza tobei; -unghiul ce

determină poziţia organului activ faţă de originea sistemului XOY;

-coieficientul regimului cinematic al frezei.

3. şi -coordonatele unui punct al frezei; R-raza APP; -unghiul ce determină poziţia

originei sistemului XOY; -randamentul frezei

4. şi -abscisele unui punct al organului activ; R-raza tobei; -unghiul de înclinaţie a

organului active faţă de planul orizontal; -coieficientul cinematic al frezei

Întrebarea 92.

Cu ce relaţie se determină unghiul ,care determină momentul intrării organului activ în sol în

teoria frezelor?


1. ++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 93.



1. unghiul de frecare a organului activ cu solul; R-raza tobei ;a—adâncimea de lucru a

frezei

2. unghiul , ce caracterizează momentul intrării organului activ în sol;

R-raza tobei ;a—adâncimea de lucru a frezei.

3. unghiul , ce caracterizează momentul ieşiriii organului activ din sol;

R-raza carcasei tobei ;a—înălţimea crestelor de pe fundul brazdei.

4. unghiul , ce caracterizează înălţimea maximală a crestelor; R-raza APP ;

a—adâncimea de lucru a frezei

Întrebarea 94.

Cu ce relaţie se determină turaţia rotorului frezei?


1. ++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 95.



1. n-numărul de cuţite al rotorului frezei; V-viteza de rotaţie a rotorului; R—raza tobei;

coificientul regimului cinematic al frezei;

2. n-turaţia rotorului frezei; V-viteza de deplasare a agregatului; R—raza APP;

randamentul frezei;

3. n-turaţia rotorului frezei; V-viteza de deplasare a agregatului; R—raza tobei;

coificientul regimului cinematic al frezei; .

4. n-turaţia rotorului frezei; V-viteza liniară a organului activ; R—raza carcasei tobei;

coificientul regimului cinematic al frezei;

Întrebarea 96.

Ce reprezintă traiectoria descrisă de lama unui cuţit al frezei?


1. o cosinusoidă.

2. o sinusoidă.

3. o cicloidă.

4. o parabolă.

Întrebarea 97.

Pentru care este forma cicloidei în teoria frezelor?


1. o parabolă scurtă.

2. o sinusoidă.

3. o cicloidă cu buclă.

4. o cicloidă fără buclă.

Întrebarea 98.

Pentru care este forma cicloidei în teoria frezelor?


1. o cicloidă fără buclă.

2. o cicloidă cu buclă.

3. o sinusoidă.

4. o parabolă scurtă.

Întrebarea 99.

Ce se numeşte avansul frezei?


1. distanţa parcursă de maşină la o jumătate de rotaţie a tobei.

2. distanţa parcursă de maşină la o rotaţie a tobei.

3. spaţiul parcurs de freză în timpul în care toba sa rotit la un unghi egal cu unghiul dintre

două cuţite învecinate.

4. distanţa dintre două puncte omoloage ale unei traiectorii.

Întrebarea 100.

Cu care relaţie se determină avansul frezei?


1. +++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 101.



1. avansul frezei; ; raza tobei; coeficientul regimului cinematic;

numărul de cuţite ce lucreză pe aceeaşi zonă.

2. avansul frezei; ; raza tobei; coeficientul de acoperire; numărul de

cuţite ce lucreză pe aceeaşi zonă.

3. avansul frezei; ; raza tobei; coeficientul regimului cinematic;

numărul de cuţite montate pe un disc al frezei.

4. avansul frezei; ; raza arborelui tobei; coeficientul regimului cinematic;

numărul de cuţite ce lucreză pe aceeaşi zonă..

Întrebarea 102.

Cu care relaţie se determină grosimea aşchiei de sol tăiate de către un cuţit al frezei?


1.

2.

3. ++++++++

4.

Întrebarea 103.



1. avansul frezei; unghiul de rotaţie a tobei, la care grosimea aşchiei este

maximală; grosimea aşchiei de sol tăiate de către un cuţit.

2. avansul frezei; unghiul de rotaţie a tobei, la care grosimea aşchiei este maximală;

coeficientul regimului cinematic.

3. spaţiul parcurs de maşină la o rotaţie a tobei; unghiul de rotaţie a tobei, la care

grosimea aşchiei este maximală; coeficientul regimului cinematic.

4. avansul frezei; unghiul dintre două cuţite învecinate; grosimea aşchiei de sol

tăiate de către un cuţit.

Întrebarea 104.

Ce caracterizează coeficientul regimului cinematic al frezei?


1. raportul vitezei maşinei către viteza radială a tobei.

2. raportul vitezei centrefugale a tobei către viteza maşinei.

3. raportul vitezei radiale către viteza centrefugală.

4. raportul dintre viteza radială a tobei şi viteza de deplasare a maşinei.

Întrebarea 105.

Cu ce va fi egală proiecţia vitezei absolute a unui cuţit pe axa „X” abscisa căruia este

determinată de relaţia în teoria frezei?


1.

2.

3.

4. +++++++++++

Întrebarea 106.

Cu ce va fi egală proiecţia vitezei absolute a unui cuţit pe axa „Y” ordonata căruia este

determinată de relaţia în teoria frezei?


1.

2.

3. +++++++

4.

Întrebarea 107.

Să se determine coeficientul regimului cinematic al frezei, dacă

.


1. 3++++++++++++

2. 2

3. 4

4. 5

Întrebarea 108.

Să se determine avansul frezei, dacă .


1. 0,2m

2. 0,4m

3. 0,3m

4. 0,1m+++++++


Întrebarea 109.

Cu ce relaţie se determină cantitatea de îngrăşăminte debitată într-o unitate de timp ( în kg/s )de

către un transportor?


1. ++++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 110.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de administrat îngrăşăminte?


1. cantitatea de îngrăşăminte debitată într-o unitate de timp de un transportor,în kg/s;

masa volumică a îngrăşămintelor,în kg/ ; viteza transportorului , în m/s;

lăţimea transportorului, în m.; grosimea stratului de îngrăşăminte, în m;

2. cantitatea de îngrăşăminte la hectar,în kg/ha ; rezistenţa specific a solului, în ;

masa volumică a îngrăşămintelor , în ; lăţimea benei, în m.; înălţimea benei, în

m.;

3. grosimea stratului de îngrăşăminte de pe suprafaţa solului, în m.; densitatea solului, în

kg/ ; volumul de îngrăşăminte în buncăr, în ; lăţimea fâşâei de împrăştiere, în m.;

înălţimea stratului de îngrăşăminte pe transportor, în m.;

4. cantitatea de îngrăşăminte debitată pe un ; unghiul de frecare a îngrăşămintelor

cu suprafaţa transportorului; viteza de deplasare a tractorului, în km/h; lăţimea ferestrei

de dozare, în m.; înălţimea ferestrei de dozare, în m.;

Întrebarea 111.

Cu ce relaţie se determină viteza transportorului pentru a debita cantitatea necesară de

îngrăşăminte?

Variante de răspuns: rosca gherghe

1. ++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 112.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de administrat îngrăşăminte ?


1. viteza optimală a maşinii , în m/s; norma de însămânţare,în kg/ha; lăţimea

optimală de lucru ,în m.; volumul îngrăşămintelor din maşină ,în ; greutatea specifică

a îngrăşămintelor ,în ; lăţimea gurii de dozare , în m.; înălţimea gurii de dozare

,în m.;

2. viteza de înaintare a maşinii,în km/h; morma de administrare ,în ;

lăţimea ferestrei de evacuare ,în m.; viteza transportorului ,în m/s; unghiul de

împrăştiere a îngrăşămintelor; distanţa dintre rânduri ,în m.; înălţimea transportorului faţă

de suprafaţa solului ,în m.;

3. viteza de rotaţie a APP,în m/s; debitul de îngrăşăminte ,în kg/s; lăţimea benei ,în

m.; viteza transportorului ,în m/s; unghiul de frecare; lăţimea fâşâei de împrăştiere

,îm.; grosimea stratului de îngrăşăminte de pe suprafaţa solului, în m.;

4. viteza cu care trebuie să se deplaseze transportorul pentru a debita cantitatea

necesară de îngrăşăminte,în m/s; norma de administrare ,în kg/ha; lăţimea fâşâei

de împrăştiere , în m.; viteza de înaintare a maşinii, în m/s; masa volumică a

îngrăşămintelor , în ; lăţimea transportorului, în m.; grosimea stratului de

îngrăşăminte pe transportor ,în m.;

Întrebarea 113.

Ce forţe acţionează asupra unei particule de îngrăşăminte în procesul de administrare de aparatul

de tip centrefugal?


1. forţele de frecare şi centrfugală.

2. forţele de frecare şi gravitaţionale.

3. forţele gravitaţională şi centrefugală.

4. forţele coriolisă şi centrefugală.

Întrebarea 114.

Prin ce se caracterizează aparatul de administrare a îngrăţămintelor de tip centrefugal?


1. prin faptul că lăţimea de lucru este proporţională forţei centrefugale.

2. sunt mai simple constructiv.

3. lăţimea de lucru a acestora este cu mult mai mare decât lăţimea constructivă.

4. sunt mai econome.

Întrebarea 115.

Care trebuie să fie turaţia minimă a discului centrifugal ,la care încă este posibilă mişcarea

particulelor de îngrăşăminte pe suprafaţa lui , în teoria maşinilor de administrat îngrăşăminte cu

aparat centrifugal?


1.

2. ++++++++++

3.

4.

Întrebarea 116.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de administrat îngrăşăminte

cu aparat centrifugal?


1. numărul minim de particule aruncate într-o unitate de timp; ; acceleraţia

mişcării neuniforme; greutatea specifică a îngrăşămintelor; raza particulelor de

îngrăşăminte;

2. numărul minim de rotaţii până la aruncarea particulei; ; acceleraţia

centripetă; unghiul de frecare; raza optimală a discului;

3. numărul minim de palete pe disc; ; acceleraţia mişcării uniforme;

coieficientul de rezistenţă specifică; raza arborelui de acţionare;

4. turaţia minimă a discului centrifugal, la care încă are loc mişcarea particulelor pe

suprafaţa discului; ; acceleraţia centrifugală; coieficientul de frecare;

distanţa de la central de rotaţie până la locul de debitare a particulei de îngrăşăminte;

Întrebarea 117.

Cu ce este egală viteza absolută a unei particule de îngrăşăminte în momentul părăsirii discului

centrifugal?


1. cu viteza mişcării uniforme

2. cu viteza tangenţială

3. cu viteza unghiulară

4. cu veteza de înaintare

Întrebarea 118.

Cu ce relaţie se determină distanţa de aruncare a unei particule de îngrăşăminte de către discul

centrifugal?


1.

2. +++++++++

3.

4.

Întrebarea 119.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de administrat îngrăşăminte cu

aparat centrifugal?


1. distanţa de la suprafaţa terenului pînă la planul de amplasare a discului; viteza de

deplasare a agregatului; înălţimea ferestrei de alimentare; grosimea stratului de

îngrăşăminte pe disc;

2. distanţa de aruncare a particulelor; viteza absolută a particulei de material în

momentul părăsirii discului; înălţimea amplasării discului deasupra suprafeţei

terenului; acceleraţia căderii libere;

3. lungimea traiectoriei de sbor a particulei de material; viteza de sbor a particulei de

material; înălţimea amplasării cutiei de îngrăşăminte deasupra terenului; ;

4. distanţa de la gura de alimentare pînă la centrul discului; viteza tangenţială a

discului; înălţimea paletei de aruncare a discului; ;

Întrebarea 120.

Cu ce relaţie se determină lăţimea fâşiei de împrăştiere a unui aparat de distribuţie a

îngrăşămintelor cu două discuri centrifugale?


1.

2.

3.

4. +++++++++++++

Întrebarea 121.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de administrat

îngrăşăminte cu aparat centrifugal?


1. -viteza tangenţială a discului; r-raza roţii de curea; h-înălţimea amplasării discului dedesupt

cutiei de îngrăşăminte; g-acceleraţia mişcării neuniforme; -distanţa dintre paletele discurilor;

2. -viteza unghiulară a discului; r-raza discului; h-înălţimea amplasării discului deasupra

suprafeţei terenului ; g-acceleraţia căderii libere; -distanţa dintre centrele discurilor;

3. -viteza liniară a discului; r-raza arborelui motric; h-înălţimea amplasării cutiei de

îngrăşăminte deasupra suprafeţei terenului ; g-acceleraţia mişcării uniforme; -distanţa dintre

discuri;

4. -viteza radială a discului; r-raza discului; h-înălţimea amplasării discului faţă de gura

de alimentare; g-8,91m/s; -distanţa dintre centrele discurilor;

Întrebarea 122.

Care din relaţii determină mişcarea particulelor de îngrăşăminte împreună cu discul centrefugal

fără ca acestea să alunece pe suprafaţa lui?


1.

2.

3. ++++++

4.

Întrebarea 123.

Care forţe sunt prezente în inegalitatea „ ”, în teoria maşinelor de administrat

îngrăşăminte cu disc centrfugal?


1. forţa gravitaţională; forţa centrfugală.

2. forţa de frecare; forţa radială.

3. forţa de frecare; forţa coriolisă.

4. forţa de frecare; forţa centrfugală.

Întrebarea 124.

Care din relaţii determină mişcarea particulelor de îngrăşăminte împreună cu discul centrefugal

cu alunecarea acestora pe suprafaţa lui?


1. ++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 125.

Care din relaţii determină condiţia de echilibru a particulelor de îngrăşăminte pe suprafaţa

discului centrefugal?


1. ++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 126.

Din relaţia „ ” să se determine viteza unghiulară a discului, în teoria maşinelor de

administrat îngrăşăminte cu disc centrefugal?


1.

2.

3.

4. .+++++++++

Întrebarea 127.

Din relaţia „ ” să se determine viteza unghiulară a discului centrefugal, dacă

coeficientul de frecare este de 0,4 şi raza ?


1. 10 +++++++++++

2. 12

3. 14

4. 15


Întrebarea 128.

Care este menirea cutiei de seminţe?


1. pentru păstrarea seminţelor.

2. pentru a asigura procesul de însămânţare.

3. pentru a monta pe ele aparatele de distribuţie.

4. pentru înmagazionarea şi dirijarea seminţelor.

Întrebarea 129.

Care trebuie să fie secţiunea orificiului de scurgere a cutiei de seminţe?


1. 40

2. 30 .

3. 10 .

4. 20 .+++++++

Întrebarea 130.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de semănat?


1. U-volumul casetei aparatului de distribuţie; B-lăţimea de lucru a semănătoarei; L-lungimea de

lucru a parcelei; -masa volumică a seminţelor;

2. U-volumul de seminţe consumat la o rotaţie a cilindrului canelat; B-lăţimea de lucru a

semănătoarei; L-distanţa parcursă de maşină la o cursă de lucru; -masa seminţelor consumate

la o rotaţie a cilindrului;

3. U-volumul de seminţe în aparatul de distribuţie; B-lăţimea de lucru a casetei; L-distanţa de la

aparatul de distribuţie până la organele de încorporare; -greutatea specifică a seminţelor;

4. U-volumul cutiei de seminţe; B-lăţimea de lucru a semănătoarei; L-distanţa parcursă de

maşină între două alimentări; -masa volumică a seminţelor;

Întrebarea 131.

Să se determine din relaţia lungimea unei curse pe care se va însămânţa un

volum al cutiei de 1 şi cu masa volumerică a sminţelor determinată de relaţia „

”?


1. 1000m

2. 100km

3. 10000m+++++++++

4. 1000km

Întrebarea 132.

Să se determine din relaţia lăţimea unei cutii de seminţe, care va

însămânţa un volum de 1 de seminţe cu masa volumerică a sminţelor determinată de relaţia „

” pe o cursă de lucru cu lungimea de 1000m?


1. 5m

2. 1m

3. 10m+++++++++

4. 2,5m

Întrebarea 133.

Să se determine din relaţia aria suprafeţei pe care se va însămânţa un

volum al cutiei de 1 şi cu masa volumerică a seminţelor determinată de relaţia „

”?


1. 0,5ha

2. 2ha

3. 1ha++++++++++++

4. 1,5ha

Întrebarea 134.

Cu ce relaţie se determină volumul de seminţe distribuit la o rotaţie a cilindrului canelat?


1.

2. ++++++++++++

3.

4.

Întrebarea 135.



1. -volumul de seminţe distribuit la o rotaţie a cilindrului canelat; -secţiunea unei caneluri;

-numărul de caneluri; -coeficientul de umplere a canelurii; 3,14; -grosimea stratului

activ de seminţe; - coeficientul de umplere a stratului activ; -diametrul exterior al cilindrului

canelat; -lungimea de lucru a canelurilor;

2. -volumul cutiei de seminţe; - coeficientul de frecare; - numărul de aparate; -

coeficientul de umplere a cutiei de seminţe; 3,14; - grosimea stratului activ de

seminţe; - coeficientul de umplere a canelurilor; - diametrul exterior al cilindrului

canelat; -lungimea de lucru a canelurilor;

3. -volumul stratului activ de seminţe; -secţiunea unei caneluri; -numărul de caneluri; -

coeficientul de umplere a casetei; 3,14; -grosimea stratului activ de seminţe; -

coeficientul de umplere a canelurilor; -diametrul exterior al cilindrului canelat; - lungimea de

lucru a canelurilor;

4. -volumul de seminţe ce intră în caneluri; -coeficientul de frecare; -numărul de aparate;

-coeficientul de umplere a casetei; 3,14; -adâncimea canelurii; -coeficientul de

umplere a canelurilor; -diametrul arborelui motric; -lungimea de lucru a canelurilor;

Întrebarea 136.

Cu ce relaţie se determină volumul stratului activ de seminţe în teoria aparatului de distribuţie cu

cilindru canelat?


1.

2. +++++++++

3.

4.

Întrebarea 137.

Cu ce relaţie se determină numărul de caneluri în teoria aparatului de distribuţie cu cilindru

canelat?


1.

2.

3.

4. +++++++

Întrebarea 138.



1. -numărul de dinţi al cilindrului canelat; 3,14; -adâncimea canelurii; -coeficientul

de umplere a canelurilor;

2. -numărul de caneluri care concomitent fucţionează; 3,14; -unghiul de înclinaţie a

canelurii; -coeficientul de umplere a canelurilor;

3. -numărul de aparate de distribuţie; 3,14; -unghiul de aşezare a canelurii; -

;

4. -numărul de caneluri al cilindrului canelat; 3,14; -unghiul la centru al canelurii;

-unghiul la centru ce corespunde grosimei rebordei dintre caneluri;

Întrebarea 139.

Cu ce relaţie se determină lăţimea canelurilor în teoria aparatului de distribuţie cu cilindru

canelat?


1.

2.

3.

4. +++++++++

Întrebarea 140.



1. -lăţimea canelurilor cilindrului canelat; 3,14; -grosimea rebordei dintre

caneluri; - numărul de caneluri al cilindrului canelat; - diametrul exterior al

cilindrului canelat;

2. -lăţimea activă a cilindrului canelat; 3,14; -grosimea caneluri; - numărul de

cilindri canelaţi; - diametrul interior al cilindrului canelat;

3. -lăţimea cilindrului cu pinteni; 3,14; -grosimea cilindrului cu pinteni; - numărul de

pinteni; - diametrul exterior al cilindrului cu pinteni;

4. -lăţimea cutiei de seminţe; 3,14; -grosimea cutiei de seminţe; - numărul de aparate

de distribuţie; - diametrul exterior al cilindrului cu pinteni;


Întrebarea 141.

Care tipuri de aparate de plantare sunt mai răspândite?


1. aparatele cu cleme de prindere a răsadului.

2. aparatele cu cruci.

3. aparatele cu tambur cu alveole.

4. aparatele cu cupe.

Întrebarea 142.

Din câte faze constă procesul tehnologic de plantare?


1. 1.

2. 4.

3. 2.

4. 3.++++++++++

Întrebarea 143.

Care sunt fazele de plantare a răsadului?


1. fazele:de alimentare, de deplasare, de plantare.

2. numai faza de plantare.

3. de alimentare şi de plantare.

4. de deplasare şi de plantare.

Întrebarea 144.

Cu ce relaţie se determină frecvenţa plantării răsadurilor?


1. +++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 145.

Conform posibilităţilor muncitorilor în ce limită variază frecvenţa plantării răsadurilor?


1. 0,20…0,45plante/s

2. 0,50…0,80plante/s

3. 0,85…0,95plante/s

4. 1,00…1,50plante/s

Întrebarea 146.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de plantat?


1. -frecvenţa de rotaţie a discului de plantare; -viteza radială a discului; -distanţa dintre

plante în rind.

2. -coeficientul de frecare a răsadurilor pe metal; -viteza de rotaţie a discului; -lungimea

plantelor.

3. -coeficientul ce caracterizează frecvenţa plantării răsadurilor; -viteza medie de

deplasare a maşinii; -intervalul dintre rîndurile de plantare.

4. -frecvenţa plantării răsadurilor; -viteza de deplasare a maşinii; -pasul de

plantare.

Întrebarea 147.

Folosând relaţia să se determine frecvenţa plantării, dacă viteza maşinei este de

0,72km/h şi pasul de plantare de 25cm ?


1. 0,8plante/s++++++++++

2. 0,7plante/s

3. 0,9plante/s

4. 0,6plante/s

Întrebarea 148.

Cu ce relaţie se determină numărul de cleme, care trebuie să fie montat pe discul de plantare a

răsadurilor?


1.

2. ++++++++++++++

3.

4.

Întrebarea 149.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de plantat?


1. -numărul de cleme montate pe discul de plantare; ; -raza centrelor

clemelor de prindere; -pasul de plantare; -coeficientul regimului cinematic al

aparatului de plantare.

2. -numărul de cleme montate pe maşina de plantare; ; -raza roţii de acţionare;

-distanţa dintre aparatele de plantare; -coeficientul regimului cinematic al tractorului.

3. -numărul de aparate de plantare; ; -raza discului de plantare; -pasul de

plantare; -frecvenţa plantării răsadurilor.

4. -numărul de plante pe discul de plantare; ; -raza instalării răsadurilor în

clemele de prindere; -intervalul dintre rînduri; -coeficientul regimului cinematic al

aparatului de plantare.

Întrebarea 150.

Folosind relaţia să se determine cu ce viteză trebui să se deplaseze maşina de plantat,

dacă pe discul de plantare sunt două cleme iar viteza unghiulară a dicului este de 5(1/s) şi cu

pasul de plantare de 15,7cm?


1. 1,2km/h

2. 1,0km/h

3. 0,9km/h++++++++

4. 0,8km/h

Întrebarea 151.

Să se determine pasul de plantare, dacă norma de plantare este de 100000plante/ha şi distanţa

dintre rînduri de 70cm?


1. 17,28cm

2. 16,28cm

3. 15,28cm

4. 14,28cm++++++++

Întrebarea 152.

Cu ce relaţii se determină proiecţiile vitezei absolute a punctelor răsadului în momentul plantării

?


1.

2.

3.

4. ++++++++++++

Întrebarea 153.

În relaţiile ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de plantat?


1. proiecţia vitezei absolute pe axa „X”; proiecţia vitezei absolute pe axa „Y”;

viteza de deplasare a maşinii ; raza centrelor clemelor de prindere; viteza

unghiulară a discului de plantare; timpul ce determină poziţia clemei în mişcarea

compusă din mişcarea de translaţie şi mişcarea de rotaţie.

2. proiecţia vitezei ungiulare pe axa „X”; proiecţia vitezei unghiulare pe axa „Y”;

viteza liniară a maşinii ; raza roţilor de sprijin; viteza unghiulară a roţii de sprijin;

timpul ce determină mişcarea de rotaţie.

3. proiecţia vitezei radiale pe axa „X”; proiecţia vitezei radiale pe axa „Y”;

viteza absolută a maşinii ; raza discului de plantare; viteza liniară a discului de

plantare; timpul ce determină poziţia maşinei în mişcarea compusă din mişcarea de translaţie

şi mişcarea de rotaţie.

4. viteza absolută a răsadului pe axa „X”; viteza absolută a răsadului pe axa „Y”;

viteza medie de deplasare a maşinii ; raza clemelor de prindere; viteza unghiulară

a arborelui motric; timpul ce determină poziţia clemei în momentul plantării

Întrebarea 154.

Care din regimuri va asigura plantarea normală a răsadurilor?


1.

2.

3. +++++++++++++

4.


Întrebarea 155.

Care este menirea pompei la maşinele de stropit?


1. pentru pomparea lichidului

2. deplasarea lichidului şi crearea presiunei necesare pentru pulverizare

3. pentru dispersarea lichidului

4. pentru omogenizarea lichidului

Întrebarea 156.

Care sunt cele mai frecvent utilizate tipuri de pompe la maşinele de stropit?


1. pompele cu membrane

2. pompele centrefugale

3. pompele cu roţi dinţate

4. pompele cu pistoane

Întrebarea 157.

Cu ce relaţie se determină debitul pompei cu piston ?


1. ++++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 158.

În relaţia ce exprimă simbolurile în teoria maşinilor de stropit?


1. debitul pompei centrefugale; ; diametrul elicei; cursa de lucru;

turaţia elicei; numărul de discuri; randamentul maşinei.

2. debitul pompei cu elice; ; diametrul pistonului ; cursa pistonului;

turaţia elicei; numărul de elice; randamentul tractorului.

3. debitul pompei cu roţi dinţate; ; diametrul roţii dinţate; distanţa dintre

centrele roţilor; turaţia roţilor dinţate; numărul de roţi dinţate; randamentul de

tracţiune.

4. debitul pompei cu piston; ; diametrul pistonului ; cursa

pistonului; turaţia arborelui cotit de acţionare; numărul de pistoane;

randamentul volumic.

Întrebarea 159.

Cu ce relaţie se determină puterea necesară pentru acţionarea pompelor maşinilor de stropit ?


1.

2.

3. +++++++++

4.

Întrebarea 160.



1. puterea necesară pentru acţionarea organelor de lucru ale maşinilor de stropit;

debitul de lichid; presiunea realizată de pompă; randamentul total al tractorului.

2. puterea necesară pentru acţionarea pitonului; debitul real al unui piston;

presiunea realizată de piston; randamentul pompei.

3. puterea necesară pentru acţionarea pompelor maşinilor de stropit; debitul

real al pompei; presiunea realizată de pompă; randamentul total al pompei.

4. puterea necesară pentru acţionarea ventelatorului maşinei de stropit; debitul real al

ventelatorului; presiunea realizată de ventelator; randamentul total al ventelatorului.

Întrebarea 161.

Cu ce relaţie se determină randamentul total al pompelor maşinilor de stropit ?


1. +++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 162.



1. randamentul hidraulic al pompei; randamentul total al pompei; randamentul

volumic al pompei; randamentul mecanic al pompei.

2. randamentul volumic al pompei; randamentul hidraulic al pompei;

randamentul total al pompei; randamentul mecanic al pompei.

3. randamentul total al pompei; randamentul hidraulic al pompei;

randamentul volumic al pompei; randamentul mecanic al pompei.

4. randamentul mecanic al pompei; randamentul hidraulic al pompei;

randamentul volumic al pompei; randamentul total al pompei.

Întrebarea 163.

Cu ce relaţie se determină debitul de lichid al stropitoarei într-o unitate de timp?


1.

2.

3. ++++++++++++

4.

Întrebarea 164.

Să se determine debitul de lichid al stropitoarei într-o unitate de timp, dacă Q=500 l/ha, B=4m,

V=6km/h?


1. 20 l/min

2. 2,0 l/min

3. 40 l/min

4. 4,0 l/min

Întrebarea 165.



1. norma de consum a lichidului toxic; consumul real de lichid pe o unitate de

suprafaţă; lăţimea de lucru; viteza de lucru.

2. debitul de lichid al stropitoarei într-o unitate de timp; norma de consum a

lichidului toxic; lăţimea de lucru; viteza de lucru.

3. debitul de lichid al pompei într-o unitate de timp; debitul de lichid al stropitoarei

pe o unitate de suprafaţă; lăţimea de lucru; viteza de lucru.

4. debitul de lichid al stropitoarei pe o unitate de suprafaţă; norma de consum a

lichidului toxic; lăţimea de lucru; volumul rezervorului.

Întrebarea 166.

Cu ce relaţie se determină debitul de lichid care trece prin orificiul calibrat a dispozitivului de

pulverizare al stropitoarei?


1. ++++++++++++

2.

3.

4.

Întrebarea 167.



1. debitul de lichid care trece prin orificiul calibrat a dispozitivului de pulverizare al

stropitoarei; aria secţiunii orificiului calibrat; distanţa dintre dispozitivele de

pilverizare; ; presiunea de pompare.


stropitoarei; coeficientul de debit; aria secţiunii orificiului calibrat;

; presiunea în reţeaua de refulare.

3. debitul de lichid al stropitoarei; numărul de dispozitive de pulverizare; aria

secţiunii orificiului calibrat; ; presiunea în reţeaua de aspiraţie.


stropitoarei; coeficientul de debit; aria suprafeţei de tratare; ;

presiunea totală a pompei.

Date post:	14-Feb-2016
Category:	Documents
Upload:	mihai-chitanu
View:	239 times
Download:	4 times

Bazele Teoretice Ale Maşinilor Agricole (1)Ttrf

Documents