OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII DEFINITIA CONTABILITATIIinstrument principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului societatilor comerciale si al rezultatelor obtinute de acestea (teoretic) ansamblu de procedee i tehnici utilizate pentru gestionarea informatiilor cantitative referitoare la patrimoniul societatilor comerciale (tehnic) limbaj de comunicare utilizat in economie (utilitar) sursa principala de informatii privind starea i evolutia activitatii economice a intreprinderilor (informational) stiinta administrativa a gestiunii patrimoniului (didactic)

OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII STRUCTURA (Legea 82) Contabilitatea generala (financiara) norme unitare privind organizarea si conducerea activitatii economice; obligatorie pentru toate unitatile economice; furnizeaza informatii pentru organele financiare, bancare, asociati, actionari, clienti, furnizori, etc.

Contabilitatea de gestiune

organizata de fiecare unitate patrimoniala in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii.

OBIECTUL SI METODA CONTABILITATIISCOPUL CONTABILITATIIcrearea unei imagini fidele, clare si complete cu privire la patrimoniu, rezultate si situatia societatilor comerciale din punct de vedere juridic, economic i financiar

PATRIMONIU

DREPTURI de propietate de creante

OBLIGATII fata de actionari fata de terti

PASIV

ACTIVV

PATRIMONIUREPREZENTAREdubla reprezentare a patrimoniului sub forma de activ i pasiv se numeste bilant contabil.

ELEMENTE DE REPREZENTARE pozitia actionarilor si tertilor fata de patrimoniu

ACTIVE - PASIVE EXTERNE = SITUATIA NETA (1)rezultatul activitatii economice

VENITURI CHELTUIELI = REZULTAT (2)modificarile in structura patrimoniului

ACTIV = PASIV (3)PRINCIPIILE CONTABILITATII Principiul continuitatii activitatiiIntreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in stare de lichidare sau reducere semificativa a activitatii.O ilustrare a acestui principiu este Valoarea neta a firmei care se modifica in eventualitatea lichidarii societatii

Principiul permanentei metodelor

Intreprinderea aplica aceleasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ, de pasiv si a rezultatelor , asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor. O ilustrare a acestui principiu sunt diversele metode de calcul ale amortizarii, evaluarii stocurilor si a rezultatului

Principiul prudentei

Evaluarea modificarilor patrimoniale se face cu luarea in considerare numai a profiturilor recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar si a tuturor obligatiilor certe, previzibile precum si a pierderilor potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat. O ilustrare a acestui principiu sunt provizioanele

Principiul independentei exercitiului (acumularii)

Se iau in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii . O ilustrare a acestui principiu este contul de profit si pierdere (CPP)

Principiul intangibilitatii

Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent

Principiul necompensarii

Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive permise de reglementarile legale

PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILEBILANUL CONTABILoglinda situaiei patrimoniale a firmei, cu drepturile i obligaiile asumate ca urmare a tranzaciilor ntreprinse i a activitilor desfurate

BILANUL N FORMAT ORIZONTAL ACTIV = PASIV (3) ACTIV = CAPITAL PROPRIU(CP) + DATORII (4)

ACTIVE FIXE(AF)+ACTIVE CIRCULANTE(AC)= CP+PASIVE CURENTE(DTS)+CREDITE(DTL)

AF + (AC DTS) = CP + DTL (5)AF + CAPITAL PRODUCTIV(Cpd) = CAPITAL PERMANENT(Cpm)

BILANUL CONTABIL BILANUL N FORMAT VERTICALA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 B ELEMENT PATRIMONIAL ACTIVE FIXE NETE (fr amortizare) ACTIVE CIRCULANTE TOTALE STOCURI CREANE DISPONIBILITI BANETI PASIVE CURENTE TOTALE (DTS) DATORII COMERCIALE = C12 + C13 ALTE DATORII CAPITALUL PRODUCTIV (Cpd) TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE DATORII PE TERMEN LUNG(DTL) CAPITALUL PROPRIU (CP) CAPITAL SOCIAL REZERVE REZULTAT CAPITAL PERMANENT = SUM(C14-C16) = C3-C7 = C2+C10 = SUM(C8-C9) = SUM(C4-C6)

C FORMULA

BILANUL CONTABIL

ACTIV BILANIER ACTIVE IMOBILIZATEIMOBILIZRI NECORPORALE IMOBILIZRI CORPORALE IMOBILIZRI FINANCIARE STOCURI I PRODUCIE N PRODUC CURS

ACTIVE CIRCULANTE

CREANE CREAN

DISPONIBILITI DISPONIBILIT

Chelt. de constituire Chelt. de dezvoltare Licene, Mrci, Licen Brevete, Fondul comercial,

Terenuri Mijloace fixe

Titluri de participare Interese de participare Creane de Crean participare

Materii prime Materiale Obiecte de inventar Productia in curs SEmifabricate Produse finite Marfuri Ambalaje

Furnizori debitori Clieni Clien Efecte de primit Creane de Crean personal Creane sociale Crean Creante cu BS Debitori diveri diver

Investiii financiare Investi pe termen scurt Conturi la bnci Casa Acreditive

ACTIVUL BILANIERDiferena dintre valoarea neta i valoarea reala a unui patrimoniu. Valoarea neta, sau contabila se reflecta in bilantul contabil al societatii.

VALOARE NET = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII

Avantajele acestui indicator:

ofera o valoare numerica bazata pe elemente cuantificabile de cost. ofera posibilitatea urmaririi evolutiei in timp in valori comparabile;

Dezavantaje:nu reflecta realitatea prin urmatoarele aproximatii realizate in calcul: activele fixe sunt inregistrate la valoarea ramasa, adica la valoarea de achizitie minus amortizarea, eventual reevaluata cu anumiti coeficienti stabiliti in mod statistic. Activele circulante nu tin cont de stocurile greu vandabile, uzate moral sau in curs de expirare ca urmare a perisabilitatii iar creanele nu tin cont de debitorii incerti, insolvabili sau litigiosi.

Valoarea neta nu tine cont de activele intangibile de genul:

Gradul de pregatire al personalului Imaginea firmei Cota de piata detinuta Perspectivele de dezvoltare Contextul economic in care actioneaza

ACTIVUL BILANIER Valoarea real, de pia, a unui patrimoniu

reprezint preul de tranzacie al patrimoniului.

La societile cotate, preul poate fi determinat innd cont de valoarea la burs a aciunilor. Valoarea real poate fi complet diferit de cea net i ofer informaii complementare n evaluarea complet a unui patrimoniu. Evaluarea activului patrimonial trebuie s includ obligatoriu analiza corelaiilor ntre cele dou valori.

BILANUL CONTABIL PASIVUL BILANIER (sursa de finanare a activului)

PASIV

CAPITAL PERMANENT

DATORII PE TERMEN SCURT

CAPITAL PROPRIU

DATORII PE TERMEN LUNG

FURNIZORI PERSONAL BUGETE ASOCIAI ASOCIA

CAPITAL SOCIAL PRIME DE CAPITAL REZERVE REZULTAT SUBVENII SUBVEN

MPRUMUTURI DIN OBLIGAIUNI OBLIGA CREDITE BANCARE ALTE DATORII DOBNZI

Curs 4 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILEFLUXUL DE TREZORERIEtablou valoric, ealonat n timp (zile, luni, ani), al disponibilitilor bnesti ale societii la un moment dat

UTILITATE

Ofer informaii temporale despre ncasri, pli Evideniaz eventuale fluxuri negative Instrument de control al solvabilitii i lichiditii

DE REINUT Dobnzi la credite

Nu evideniaz tranzaciile pe credit Nu evideniaz cheltuielile cu amortizarea imobilizrilor

FLUXUL DE TREZORERIE EXEMPLU DE TABLOU DE FLUX (CASH-FLOW)A B Luna/Pozitia TOTAL INTRRI ncasri din vnzri mprumuturi, credite TOTAL IEIRI Pli furnizori Pli salarii =SUM(C6:C8) =SUM(D6:D8) =SUM(E6:E8) =C5+D5+E5 C IANUARIE =SUM(C3:C4) D FEBRUARIE =SUM(D3:D4) E MARTIE =SUM(E3:E4) F TRIM I =C2+D2+E2

1 2 3 4 5 6 7 8 9

FLUX NET

=C2-C5 SI =C10+C9

=D2-D5 =C11 =D10+D9

=E2-E5 =D11 =E10+E9

=C9+D9+E9 =E11 =F10+F9

10 SOLD INIIAL 11 SOLD FINAL

PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE CONTUL DE REZULTATsituaie centralizatoare a tuturor veniturilor si cheltuielilor efectuate n perioada pentru care se ntocmete, conform principiului acumulrii

REZULTAT = VENITURI - CHELTUIELI

UTILITATE:

Reflect profitabilitatea activitii desfurate Surs de informaii pentru calculul taxelor i impozitelor datorate Oglind a randamentului investiiei antreprenoriale

CONTUL DE REZULTATRd 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 B Cifra de afaceri Producia vnduta Venituri din vnzare mrfuri Venituri din subvenii de expl. Variaia stocurilor (+/-) VENITURI DIN EXPLOATARE Cheltuieli cu mat. prime Chelt. cu personalul din care: Salarii i indemnizaii Asigurri sociale Amortizri Alte cheltuieli de exploatare Chelt. cu prestaiile externe 13+14 9+10 1+5 C 2+3+4 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 Chelt. cu alte taxe i impoz. Ajustri privind provizioanele CHELTUIELI DIN EXPL. REZULTAT DIN EXPL. VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTAT EXTRAORDINAR REZULTAT BRUT Impozit pe profit REZULTAT NET 25-26 22-23 21+24 18-19 6+18-1619 7+8+11+1 2+15 6-16

PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE DIFERENA DINTRE CONTUL DE REZULTAT I FLUXULDE TREZORERIE Fluxul de trezorerie indic situaia imediat a patrimoniului iar contul de rezultat situaia acumulrilor perioadei Fluxul de trezorerie precede de regul contul de rezultat dar exist i situaii cnd contul de rezultat genereaz fluxuri viitoare de trezorerie Exist cheltuieli care nu genereaz fluxuri de trezorerie (amortizrile) Exist venituri care nu se regsesc imediat n fluxul de trezorerie (vnzrile pe credit)

REFLECTAREA N BILAN A MODIFICRILOR PATRIMONIALEOperaiunile economice i financiare desfsurate n activitatea unitilor patrimoniale produc modificri ale activului i pasivului fr a influena egalitatea:

ACTIV = PASIV (3) Operatii economice care modifica doar structura activului (A) A + x x = P (6) Operatii economice care modifica doar structura pasivului (P) A = P + x - x (7) Operatii economice ce determina cresterea activului si pasivului A + x = P + x (8) Operatii economice ce determina scaderea activului si pasivului A x = P x (9) Orice tranzacie sau operaiune afecteaz un element de bilan (active - A, datorii D, capitalul propriu - CP) sau al contului de rezultat (venituri V, cheltuieli - Ch) astfel nct s se respecte ntotdeauna egalitatea:

ACTIV (A) = CAPITAL PROPRIU(CP) + DATORII(D) (4)Unele tranzacii i evenimente influenteaz concomitent att elemente ale contului de rezultat ct i elemente ale bilanului. Veniturile si cheltuielile determin o mbogire sau o srcire a ntreprinderii i ca urmare ele sunt ncorporate in rezultat, respectiv n capitalul propriu.

Curs 5 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE RECUNOATEREA ACTIVELOR I PASIVELOR, A VENITURILOR I CHELTUIELILORRECUNOASTEREA ACTIVELORUn activ este recunoscut n momentul n care : este probabil obinerea de beneficii economice viitoare ca urmare a deinerii, utilizrii, vnzrii activului respectiv activul are un cost si o valoare care pot fi evaluate in mod credibil

RECUNOASTEREA DATORIILORDatoriile se recunosc n momentul n care este probabil o ieire de resurse

RECUNOASTEREA VENITURILORIAS18 precizeaz condiiile care trebuiesc ndeplinite pentru recunoasterea veniturilor in contul de rezultat : se transfer ctre cumprtor principalele riscuri i avantaje ce decurg din proprietatea bunului intreprinderea nu mai gestioneaza bunul respectiv sau nu mai detine controlul asupra lui marimea venitului poate fi evaluata in mod rezonabil exista posibilitatea ca tranzactia sa genereze beneficii economice catre ntreprindere (exista de ex. posibilitatea incasarii unei creante sau a vanzarii unui produs finit) ncasarile care nu privesc intreprinderea (TVA, vanzarile n consignatie) nu reprezint venituri cu excepia comisioanelor reinute pentru aceste operatiuni.

RECUNOASTEREA CHELTUIELILOR Recunoaterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaterea diminurii activelor (amortizarea, descrcarea gestiunii de materii prime, etc) sau a creterii datoriilor atunci cand apare o datorie far ca aceasta s dea natere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vndute cu garanie, consumul de utiliti, serviciile de consultan, etc) cnd o plat nu genereaz beneficii economice viitoare (impozite, taxe)

REGIMUL CONTABIL AL SOCIETATILOR COMERCIALE

Planul Contabil General cuprinde dispoziiile generale relative la contabilitate si la registrele contabile. Elementele componente sunt :

planul de conturi; metodele de evaluare;

metodele de determinare a rezultatelor; Planul Contabil se supune principiului prudentei, asigura inregistrarea completa si cronologica a operatiilor, gruparea si sistematizarea datelor referitoare la structurile patrimoniale de cheltuieli, venituri si rezultate

REGISTRE SI DOCUMENTE CONTABILE OBLIGATORIIdocumentele justificative, ca proba a desfasurarii activitatii si corectei afectari a operatiilor; patrimoniale;angajeaza raspunderea persoanelor care le-au vizat, aprobat si inregistrat in contabilitate; registrul jurnal pentru inregistrarea cronologica a operatiilor; registrul cartea mare pentru deschiderea conturilor si inregistrarea rulajelor care afecteaza fiecare cont Registrul - inventar al activelor si pasivelor, efectuat cel puin o data pe an; Situatii financiare sau conturi anuale- documentele contabile de siteza;

Curs 6 PLANUL DE CONTURICONTULDef:evidenta scrisa ce reflecta existenta si miscarea unui element patrimonial sau a unui proces

cont cu sold debitor (cand D>dect C acestuia) cont cu sold creditor (cand C>dect D acestuia) cont soldat cand D este egal cu C

TIPURI DE CONTURI

conturi de activ, care incep prin a se debita cu toate intrarile, se crediteaza cu toate iesirile si au sold debitor; conturi de pasiv care incep prin a se credita cu toate intrarile, se debiteaza cu toate iesirile si au sold creditor; conturi bifunctionale care functioneaza alternativ, dupa regula conturilor de activ sau pasiv si pot avea sold debitor sau creditor;

REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILORELEMENT OBIECT DE REGULA DE FUNCTIONARE SOLD INITIAL DEBITOR SOLD INITIAL CREDITOR SE DEBITEAZA SE CREDITEAZA SOLD FINAL DEBITOR SOLD FINAL CREDITOR ELEMENT DE BILANT SAU DE CONT DE REZULTAT ACTIV Existente initiale de active * Cu sporurile de elemente de activ Cu diminuarile de elemente de active Existente finale de active * CAPITAL PROPRIU * Existente initiale de capital propriu Cu diminuarile de capital propriu Cu cresterile de capital propriu * Existente finale de capital propriu DATORII * Existente initiale de datorii Cu diminuarile de datorii Cu cresterea datoriilor * Existente finale de datorii VENITURI * * Cu incorporarea in rezultat Cu sporurile de venituri * * CHELTUIELI * * Cu sporurile de de cheltuieli Cu incorporaea in rezultat * *

PLANUL DE CONTURI

Planul de conturi contine 9 clase numerotate de la 1..9 Fiecare cont este simbolizat printr-un numar:

Clasa Grupa Contul SubcontulEx: Contul 4313 Clasa: 4 Grupa: 3 Contul: 1 Subcontul: 3 Conturi sintetice de grad I - conturi fara subcont (ex: 711) Conturi sintetice de grad II conturi cu subcont (ex: 5311) Conturi analitice: dezvoltari ale aceluiasi cont sintetic (ex:4111.1)

Operatiile relative la bilant:

clasa 1 conturi de capitaluri clasa 2 conturi de active imobilizate clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie clasa 4 conturi de decontare cu terti clasa 5 conturi de trezorerie

Operatiunile relative la contul de rezultat:

clasa 6 conturi de cheltuieli clasa 7 conturi de venituri

Operatiuni in afara bilantului

clasa 8 conturi speciale clasa 9 conturi de gestiune

OBSERVATII:cifra 9 la nivelul grupei , indica provozioanele pentru deprecierea activelor corespunzatoare fiecarei clase (29,39,49,59); In cazul conturilor sintetice cu 3 cifre, terminatia 9 permite inregistrarea operatiilor de sens contrar celor normale pentru grupa. Ex : Ct.169 Prime privind rambursarea obligatiunlor este un cont de activ, in timp ce toata grupa 16 Imprumuturi si datori asimilate cuprinde conturi de pasiv.

ELEMENTE DE CLASIFICARECLASA DENUMIREA CONTURILOR Capitaluri NATURA CONTURILOR GRUPE DE CONTURI Capital si rezerve, Rezultat reportat, Rezultat curent, Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, Imprumuturi si datorii asimilate Imobilizari necorporale, corporale, in curs, financiare, amortizari privind imobilizarile, Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor Stocuri de materii si materiale, Productie in curs, Produse, Stocuri la terti, Animale, Marfuri, Ambalaje, Provizioane pentru depreciere Furnizori, Clienti, Personal, Asigurari sociale, Bugetul statului, Grup si asociati, Debitori si creditori diversi, Regularizari, Decontari interne, Provizioane pentru deprecierea creantelor Investitii financiare pe TS, Conturi la banci, Casa, Acreditive, Viramente interne, Provizioane Chelt. cu stocurile, cu tertii, cu personalul, Alte chelt de exploatare, Chelt. Financiare, extraordinare, cu amortiz si proviz., cu impozitul pe profit Cifra de afaceri, Variatia stocurilor, Venituri din prod. de imobilizari, din subventii de exploat., financiare, extraordinare, din provizioane Angajamente acordate, primite, amortizare neut. Decontari interne, conturi de calculatie, cost prod. 1 Resurse permanente de patrimoniu

2

Imobilizari

Bunuri de folosinta indelungata

3

Stocuri

Bunuri destinate revanzarii sau prelucrarii

4

Terti

Creante si datorii din relatiile cu tertii

5

Trezorerie

Lichiditati ale intreprinderii

6

Cheltuieli

Resurse consumate fara incidenta in bunuri

7 8 9

Venituri Speciale De gestiune

Aporturi de valoare la patrimoniu Tranzactii inafara bilantului Tranzactii interne de gestiune

Curs 7 PLANUL DE CONTURI CONTURI DE CAPITALURI surse stabile si permanente de finantare a activului patrimonial capitaluri proprii (pasiv intern); capitaluri aflate in proprietatea titularilor de patrimoniu. capital social prime legate de capital diferente din reevaluare rezerve fonduri rezultatul exercitiului subventii pentru investitii capitaluri straine (pasiv extern); imprumuturi si datorii pe termen mediu si lung imprumuturi credite bancare pe termen mediu si lung datorii legate de participatii dobanzi aferente imprumuturilor provizioane reglementate si pentru riscuri si cheltuieli

CONTABILITATEA CAPITALUL SOCIALA) Constituirea Documente primare Actul constitutiv Acte de proprietate Rapoarte de evaluare Chitante, extrase de cont Conturile utilizate pentru reflectarea in contabilitate : 101 Capital socialcont sintetic I (P). 1011 Capital subscris si nevarsat inregistreaza subscrierea de capital 1012 Capital subscris si varsat inregistreaza varsamantul efectuat precum si eliberarea hartiilor de valoare. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (A) relatiile cu actionarii privind constituirea capitalului social 201 Cheltuieli de constituire (A) - cheltuielile legate de constituirea capitalului social

456 = 1011 SUBSCRIEREA 5311, 5121, 212 = 456 VARSAREA, APORTUL 1011 = 1012 CONVERSIA

CAPITALUL SOCIALB) Creterea capitalului social noi aporturi in natura si numerar prin operatiuni interne sau autofinantare (incorporarea rezervelor, primelor legate de capital, diferentele din reevaluare si profit) conversia unor datorii in actiuni

C) Reducerea capitalului social anularea pierderilor din exercitiile anterioare (numai daca au fost epuizate toate rezervele) prin retragerea unor actionari

1012 = 117, 456 REDUCEREA 456 = 5311, 5121, 212 ACHITAREA DATORIEI

CAPITALUL PROPRIU CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITALsuplimente de tranzactii neincorporate in capitalul social

Functiile acestor prime :sa acopere cheltuielile de modificare a capitalului social sa egalizeze drepturile actionarilor noi si vechi a) prime de emisiune : diferenta dintre valoarea de emisiune a noilor actiuni si valoarea nominala.

456 = 1041b) prime de fuziune : diferenta dintre valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante

456 = 1042

b) prime de aport : diferenta dintre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a actiunilor.

456 = 1043Utilizri: incorporare in CS, rezerve, acoperire cheltuieli de tranzacie

104x = 1012, 106x, 201CAPITALUL PROPRIU CONTABILITATEA DIFERENELOR DIN REEVALUARE nregistrarea plusurilor din reevaluarea imobilizrilor n contul 105 Diferene din reevaluareA. Reevaluarea imobilizrilor corporale EX: se reevalueaza o cladire care are valoarea contabila de 30.000 lei iar valoarea actuala de 55.000 lei. Amortizarea cumulata a cladirii la data reevaluarii este de 10.000 lei iar amortizarea actualizata este de 15.000 lei.

212 = 105 25.000 105 = 2812 5.000B. Reevaluarea imobilizrilor financiare EX: valoarea contabila a titlurilor de participare este de 6.000 lei iar valoarea actuala de 8.000 lei

261 = 105 2.000CAPITALUL PROPRIU CONTABILITATEA REZERVELORRezerve: surse proprii care se constituie din profit. rezerve legale (5 ;20%): din profitul brut 1061 rezerve statutare: din profitul net conform statut 1062 alte rezerve: din profitul net conform hot AGA 1063 Utilizri: acoperirea pierderilor sau majorarea capitalului social Repartizarea profitului la reserve

129 = 106xAcoperirea pierderilor din exerciiul anterior

106x = 117Majorarea capitalului social

106x = 1012Curs 8 CAPITALUL PROPRIU CONTABILITATEA REZULTATULUI Profitul sau pierdereaA. Rezultatul curent: rezultatul din exerciiul curent 121-bifuncionalnchiderea veniturilor

7xx = 121nchiderea cheltuielilor

121 = 6xxnregistrarea profitului net nerepartizat

121 = 117nregistrarea profitului net repartizat

121 = 129B. Rezultatul reportat: din exerciiile anterioare 117-bifuncionalAcoperirea pierderilor din exerciiile anterioare

106,129 = 117Reducerea capitalului social

1012 = 117

Repartizarea profitului net din exerciiile precedente

117 = 106, 424, 457

CONTABILITATEA SUBVENIILOR PENTRU INVESTIII Resurse primite cu titlu gratuit; cont 131-pasivPrimirea subveniei

2xx, 5xxx = 131Restituirea subveniei

131 = 2xx, 5xxxCONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI I CHELTUIELIPrelevari din profit; cont 151-pasiv Constituirea provizioanelor

681= 151xAnularea provizioanelor

151x = 681CAPITALUL PERMANENT CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNGContul 162x - pasiv ncasarea creditelor

40x, 5121 = 162x

Rambursarea creditelor

162x = 5121

ALTE MPRUMUTURI I DATORII ASIMILATEContul 167-pasiv Achiziia n sistem leasing

2xx = 167nregistrarea obligaiei de plata a ratelor la leasing

167 = 404IMOBILIZRI CONTABILITATEA IMOBILIZRILORDrepturi patrimoniale de folosin ndelungat A. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR NECORPORALE Active identificabile nemonetar, fr suport material CONTABILITATEA CHELTUIELIOR DE CONSTITUIRE Cont 201- activ nregistrarea cheltuielilor de constituire

201 = 4xxx, 5xxxAmortizarea cheltuielilor de constituire

680 = 201IMOBILIZRI NECORPORALE Cheltuielile de cercetare si dezvoltare (cont 203): ocazionate de efectuarea unor lucrari de cercetare, garantia unor profituri viitoare.

Concesiunea (cont 205): dreptul de exploatare a unor bunuri si servicii Brevetul de inventie (cont 205):document de proprietate asupra unei inventii. Licenta (cont 205): este dreptul obtinut de o persoana de a utiliza o inventie. Marca de fabricatie, de servicii sau de comert (cont 205): semne distinctive folosite pentru identificarea produselor, lucrarilor si serviciilor de altele cu caracteristici asemanatoare. Uzufructul (cont 205) dreptul de a se folosi de un bun care apartine altei persoane. Dreptul de superficie (cont 205) dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau asupra unei plantatii construite pe terenul altei persoane, precum si dreptul de folosinta asupra acestul teren. Fondul comercial (cont 207): suma suplimentara achitata in cazul achizitionarii unei firme sau unor bunuri imobile. Programele informatice (cont 208): elemente ale muncii intelectuale;se amortizeaza in cel mult 5 ani.

Curs 9 CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR B. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR CORPORALEActive cu suport material utilizate pe o perioad mai mare de un an i avnd o valoare net mai mare dect limita legal Contul 2111 Terenuri (A) Contul 2112 Amenajari de terenuri (A) Intrarea n patrimoniu

211x =

404 (cost de achizitie) 456 (valoarea de aport) 131 ( valoarea de intrebuintare) 167 (imprumuturi pe termen lung)

Terenurile nu nregistreaz amortizare ne fiind depreciabile. Amortizarea se nregistreaz numai pentru amenajar de terenuri:

681 = 2811Iesirea din patrimoniiu se nregistreaz cu oazia vanzarilor

4111 = 7583 (vnzarea) 6583 = 211x (ieirea din gestiune)

IMOBILIZRI CORPORALE

Conturile 212x Construcii Conturile 213x Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaii

Conturile 214x Mobilier, birotic, echip. de protecie, alte valori materiale

Intrarea n patrimoniu

21xy = 404 (cost de achizitie) 456 (valoarea de aport) 131 ( valoarea de intrebuintare) 167 (imprumuturi pe termen lung) 722 (costul de producie) 105 (diferena din reevaluare)

Amortizarea (lunar, ncepnd cu luna urmtoare intrrii)

681 = 2812, 2813, 2814Ieirea din patrimoniu (vnzare, casare, deteriorare, donaie)

4111 = 7583 (vnzarea) 281x = 21xy (desc. gest. valoare amortizat) 6583 = 21xy (desc. gest. valoare neamortizat) IMOBILIZRI CORPORALE AMORTIZAREA IMOBILILIZRILOR CORPORALE Valoare contabil aplicat valorii de intrare pe durata de via estimat a imobilizriiMetode de amortizare:

AA-amortizarea anual; RA-rata de amortizare VA-valoarea contabil; DA-durat de utilizare

Amortizarea liniar

AA = VA x RA unde RA = 100 : DA

Amortizarea degresiv; Kd-coeficient de degresivitate (Kd=1,5 sau 2)

AA = VA x RA unde RA = (100 : DA) x Kd

Amortizarea accelerat

RA = 0,5x VA-n primul an RA = (0,5xVA):(DA-1)-urmtorii ani CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR C. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR FINANCIARETitluri sau interese de participare, creane imobilizate Conturile 261, 262 Titluri de participare (investiii strategice) Contul 263 Interese de participare (investiii speculative ) Conturile 267x Creane imobilizate (din aciuni de participare) Intrarea n patrimoniu

26x = 404 (cost de achiziie) 512, 531 (mprumuturi acordate) 211, 212, 213,214 (aport la capital) 761 (reinvestirea dividendelor)Ieirea din patrimoniu

664 = 26x (valoarea activelor cedate) 512, 531 = 26x (restituirea creditelor)

CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR D. IMOBILIZRI CORPORALE N CURS

Active imobilizate n cadrul unor investiii de grup Contul 231 Imobilizri corporale n curs Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale Intrarea n patrimoniu

231 = 404 (achiziie) 456 (aport CS) 722 (producie proprie)Ieirea din patrimoniu

212x = 231 (recepia imobilizrii) 213x 214xAcordare avans

232 = 512, 531Decontare avans

404 = 232

Curs 10 ACTIVE CIRCULANTE STOCURILE (A) bunuri materiale pentru continuarea ciclului de exploatare sub forma producerii sau comercializarii de bunuri destinate pentru a fi vandute sau pentru continuarea procesului de producie. Clasificare: Dupa forma materiala : Stocuri de materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse finite, semifabricate, produse reziduale, producie in curs de execuie, animale, ambalaje;

Dupa modul de dobandire : stocuri cumprate i din producie proprie;

Din punct de vedere financiar : stocuri curente (continuitate intre 2 aprovizionri succesive) ; stocuri de siguranta (continuitatea in condiii dificile :grev la furnizori, iarna, speculaie) Dupa locul de constituire : n depozitele proprietarului sau n custodie (consignaie)

METODE DE EVALUARECirculaia stocurilor

Achiziie

Stocare

Consum sau vnzare

Evaluri la intrarea in patrimoniu la incheierea exercercitiului (inventariere) la iesirea din patrimoniu a) La intrarea in patrimoniu, stocurile (S) sunt evaluate n funcie de provenien : cumparare (cost de achiziie)

S = cost de achizitie+ cheltuieli de transport+chelt asigurare+taxe ded

Producie proprie (cost producie)

S = cost achizitie+chelt unitare de productie+ chelt comune de produc

inventariere (cost de inventar)

S = pretul de achiziie +/- starea bunului, locul si utilitatea bunuluib) la ncheierea exerciiului (inventariere)

S = valoarea de intrare - provizioanele pentru deprecierea stocurilorc) la ieirea din patrimoniu metoda identificarii specifice IS: evaluarea ieirilor la costurile de intrare; metoda costului mediu CMP: evaluarea loturilor ieite la costul mediu ponderat al stocului existent; FIFO : evaluarea loturilor iesite la costul primelor loturi intrate pana la epuizare. Ieiri n ordinea intrrilor. LIFO : evaluarea iesirilor la costul ultimilor loturi intrate. Iesiri n ordinea invers a intrrilor. NIFO - evaluarea ieirilor la costul loturilor viitoare

CONTURILE DE STOCURI clasa 3 (A) conturi pentru evidena structural (n functie de caracteristicile fizice): 301, 302, 303, 371

301,2,3, 371 = 401 (cost achiziie) 456 (aport CS) 601,2,3 = 301,2,3 (consum) 607 = 371 (vnzare mrfuri)

conturi pentru evidena stadiului excuiei: 331, 332, 341, 345, 346

331, 332, 341, 345, 346 = 711 (costul de producie) 711 = 331,332, 341, 345, 346 (scderea gestiunii) 341, 345 = 401 (stocuri aduse de la teri) 301, 302 = 341, 345 (stocuri consumate n unitate)

conturi pentru evidena locaiei (stocuri la teri): 351, 354, 357

351, 354, 357 = 301, 302, 303, 341, 345, 346, 371 (schimbarea locaiei) 301, 302, 303, 341, 345, 346, 371 = 351, 354, 357 (nnapoierea) 601, 602, 603, 671 = 351 (lipsuri din gestiune,deteriorri)

diferene de pr la stocuri: 308, 348, 378 (BF)

308 = 401 (diferene n plus la materiale) 301,302,303 = 308 (diferenele n minus la materiale) 348 = 711 (diferene n plus la produse) 711 = 348 (diferene n minus la produse) 371 = 378 (adaos comercial la mrfurile din stoc) 378 = 371 (adaos comercial la mrfurile vndute)conturi pentru provizioane: 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398 (P)

681 = 39x (constituire provizioane) 39x = 781 (anulare provizioane)

METODE DE CONTABILIZAREstocurile sunt nregistrate numai la sfritul perioadei prin inventarierea cantitilor rmase, stabilind astfel cantitile consumate sau vndute; metoda se utilizeaz la gestiuni mici

Metoda inventarului intermitent

60x = 3xx (trecerea pe costuri la nceputul perioadei) 60x = 401 (cumprri efectuate n perioada de referin) 3xx = 60x (inventarul la sfritul perioadei de referin) Metoda inventarului permanent

nregistrarea intrarilor si iesirilor in conturile de stocuri in oricare moment al perioadei

3xx = 401 (cumprri de stocuri) 60x = 3xx (ieire stocuri din gestiune)

Curs 11 ACTIVE CIRCULANTE TREZORERIAmijloacele de care dispune o unitate pentru a face fata platilor scadente Trezoreria cuprine : numerarul si alte valori asimilate aflate in caseria unitatii disponibilitatile aflate in banci valorile si efectele de incasat titlurile de plasament creditele bancare pe termen scurt CONTABILITATEA NUMERARULUI DIN CASERIE Cont 5311 (A)

5311 = 4111, 419, 455, 456, 428, 461 ncasare sume 5311 = 581 ncasri din tansferuri interne 401, 404, 421, 423, 424, 425, 426, 428, 456 = 5311 Pli 581 = 5311 Pli din transferuri interne

CONTABILITATEA DISPONIBILITILOR BANCARE 512x(BF)Cu ajutorul contului bifunctional 512x se reflecta: existenta si miscarea disponblitatilor in lei pastrate de catre unitate in conturi la banci creditele de trezorerie acordate de catre banca pana la un anumit plafon (limita de creditare) daca disponobilitatile existente acopera integral volumul platilor atunci contul functioneaza ca un cont de activ cu sold debitor

512x = 131, 162, 411, 4424, 461, 511daca in baza contractelor de credit bancar banca acorda un credit pana la o anumita limita de creditare, contul 512x functioneaza ca un cont de pasiv, avnd sold creditor

232, 401,404, 4423, 457, 627 = 512xCONTABILITATEA VALORILOR DE NCASAT 511X (A)

511X = 411,413 primirea efectelor 5121 = 511x, 667 ncasarea efectelorCONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT 50X (A)Daca titlurile de plasament sunt achizitionate in scopul de a obtine venituri, operatia se numeste cumparare iar dac sunt redobandite de catre emitatorii lor pentru a fi anulate sau revandute operatia se numeste rascumparare

50x = 512x, 531x, 462 cumprare sau rscumprare 512x, 531, 461 = 50x , 764 vnzare la un pre mai mare 512x, 531, 461, 664 = 50x vnzarea la un pre mai mic 1012 = 50x anularea titlurilor proprii rscumprate

CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT 519 (P)

Credite curente pe o perioada mai mic de un an

512x = 519 acordarea creditelor 666 = 519 dobnzile de pltit 519 = 512x creditele restituite inclusiv dobnzileCONTABILITATEA DECONTRILOR CU TERII Contabilitatea creantelor i datoriilor pe termen scurtA deconta o suma inseamna a incasa/plati suma respectiva. Creanele pe termen scurt Creantele pot fi identificate pe persoane fizice sau juridice. Se cuprind in categoria creantelor pe termen scurt : creantele comerciale care apar in urma vanzarii pe credit a bunurilor; creante necomerciale care apar in urma actiunilor care nu fac obiectul tranzactiilor (sume primite de la bugetul statului, salariile platite in plus, etc) Creantele pot fi : aferente exploatarii din afara exploatarii (cedari de active) Se asimileaza creantelor pe termen scurt urmatoarele elemente de pasiv : avansuri acordate in cadrul contractelor de vanzare-cumparare creante rezultate din contracte de asociere in participatiune creante aparute in cadrul grupului de interese Contabilitatea creantelor comerciale conturi din grupa 41 clienti si conturi asimilate 411 Clienti (A): creante din vanzarea de bunuri 413 Efecte de primit (A), creante comerciale decontate cu cambie, cec, bilet la ordin 416 Clienti incerti (A),creante fata de clienti insolvabili 418 Clienti facturi de intocmit (A), creante comerciale pentru care nu s-au intocmit facturi 419 Clienti creditori (P) obligatii ale vanzatorului fata de cumparator pentru avansurile primite sau in cazul ambalajelor care circula in sistemul restituirii.

411 = 70x, 4427, 4428, 418, 419, 765 la constituire (facturare) 512, 531, 419, 665 = 411 la decontare (ncasare) 413 = 411 acceptarea efectelor de plat 511x = 413 primirea efectelor de platObligatiile pe termen scurt se structureaza in : obligatii comerciale (vanzari de bunuri pe credit) obligatii salariale obligatii sociale(CAS) obligatii fiscale(impozite si taxe) obligatii fata de asociati Se asimileaza obligatiilor pe termen scurt elemente de activ precum : avansuri primite in cadrul contractelor de vanzare-cumparare obligatii consemnate prin contracte de asociere in participatiune obligatii aparute in cadrul grupului de interese

Contabilitatea obligatiilor comerciale; conturi din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate : 401 Furnizori (P) obligatii comerciale din factura furnizorului de bunuri destinate exploatarii; 403 Efecte de platit (P), obligatii comerciale cuprinse in cambii, bilete la ordin, etc pentru bunuri destinate exploatarii 404 Furnizori pentru imobilizari (P),obligatii comerciale pentru bunuri de natura imobilizarilor 405 Efecte de platit pentru imobilizari (P), obligatii comerciale decontate cu efecte de plat pentru bunuri de natura imobilizarilor 408 Furnizori facturi nesosite (P), obligatii pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori 409 Furnizori debitori (A), creante furnizori (avansuri, ambalaje de restituit, etc)

Curs 12 CONTABILITATEA OBLIGAIILOR COMERCIALE NREGISTRRI CONTABILE

30X, 341, 371, 408, 409, 60X, 4426, 4428 = 401, 404 la cumprare 401, 404 = 512, 531, 765, 409 401, 404 = 403, 405 acceptarea efectelor de plat 403, 405 = 512, 531 efectuarea plilor 409 = 512, 531 avansuri acordate furnizorilor 401 = 409 reglarea avansurilor la plat 409 = 401 primirea ambalajelor de la furnizori 401 = 409 restituirea ambalajelor la furnizori 381 = 409 ambalajele nerestituite la furnizori

CONTABILITATEA DECONTRILOR CU TERII CONTABILITATEA TVA-uluiTVA este un impozit asupra cifrei de afaceri. Potrivit legii TVA se calculeaza asupra bunurilor si serviciilor care fac obiectul transferului de proprietate La baza TVA stau urmatorele principii : principiul deductibilitatii: stabilirea TVA de plata sau de recuperat prin diferenta dintre TVA aferent vanzarii si TVA aferent cumpararii principiul teritorialitatii: pentru produsele si serviciile care se tranzacioneaz pe acelai teritoriu, se percepe aceeasi cota de TVA, iar pentru produsele si serviciile care se exporta se practica cota zero. principiul exigibilitatii: TVA devine colectat in momentul vanzarii bunurilor, cand s-a eliberat factura fiscala i este deductibil la cumpararea bunurilor, pe baza facturii de cumprare

CONTABILITATEA TVATVA se inregistreaza in contul 442X:

4423 TVA de plata (P) obligatiile de plata privind TVA atunci cand TVA colectat este mai mare ca TVA deductibil 4424 TVA de recuperat (A) suma ce trebuie recuperata de la buget cand TVA deductibil este mai mare ca TVA colectat 4426 TVA deductibila (A) TVA aferent cumprrilor 4427 TVA colectata (P) TVA aferent vnzrilor 4428 TVA neexigibil (B) TVA aferent bunurilor i serviciilor neexigibile (cu plata n rate, mrfuri n magazine cu amnuntul, garanii de execuie, etc)

4426 = 401, 404, 512 la cumprare 411, 461, 531, 512 = 4427 la vnzarea produselor 4427 = 4426 la nchiderea TVA 4427 = 4423 nchidere TVA cu sold de plat 4424 = 4426 nchidere TVA cu sold de recuperat 411 = 4428 livrri de bunuri cu plata n rate 371 = 4428 TVA mrfuri din magazin 4428 = 401, 404 cumprri cu plata n rate 4428 = 371 TVA vnzri din magazin CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFITImpozitul pe profit se suporta de catre persoanele juridice care in urma desfasurarii activitatii economice obtin profit. Baza de calcul a impozitului pe profit este profitul fiscal si se stabileste prin influentarea profitului contabil cu cheltuieli nedeductibile si venituri deductibile, astfel:

Pfiscal = Pcontabil + Ch nedeductibile V neimpozabileProfitul fiscal se stabileste extracontabil. Deducerile acceptate de normele fiscale: pierderea fiscala (se recupereaza numai in 5 ani viitori) rezervele legale (5% din profitul brut pana la 20% din capitalul social) provizioanele constituite conform legii Cheltuieli cu deductibilitate limitat cheltuielile cu sponsorizarea cheltuielile de protocol

Venituri neimpozabile veniturile din provizioane, daca in urma constituirii nu au fost deductibile creditul fiscal extern Cheltuieli nedeductibile : cheltuielile cu majorarile de intarziere, a amenzilor si a penalitatilor cheltuieli care nu se refera la venituri si nu sunt prevazute in normele legale sumele platite in contul actionarilor sau asociatilor cheltuielile cu impozitul pe profit

NREGISTRRI CONTABILEConturi utilizate: 441 Impozitul pe profit (B), obligaiile de plat 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit (A)

691 = 441 nregistrarea obligaiei de plat 441 = 512, 531 plata impozitului

Curs 13

CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII STRUCTURA SALARIULUISalariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii depuse.

Salariul brut cuprinde:a)Salariul de incadrare (tarifar): se stabileste prin negocieri individuale cu patronatul b) Sporuri: se acorda pentru: vechime in munca, conditii grele de munc, nocive, lucru in timpul noptii, lucru pe santier; c) Adaosurile : plata pentru munca suplimentara; cota-parte din profit pentru salariati, indemnizatii de conducere; d) Avantaje in natura - constituie o parte a remuneratiei stabilit sub forma de bunuri sau servicii. Achitarea drepturilor salariale se face, de regula, astfel : avansul (chenzina I), dupa data de 15 a lunii curente, in cota de 40-45% din salariul de incadrare; restul de plati (chenzina a II-a), dupa data de 1 a lunii urmatoare.

DOCUMENTE DE EVIDEN CONTABIL A SALARIILOR1. CONTRACTUL DE MUNC - prevederile contractului individual de munca trebuie puse de acord cu cele ale contractului colectiv de munc; - determin att raportul juridic al relaiei angajator-salariat ct i nivelul obligaiilor fiscale pe fora de munc. (BS, BAS, BASS); - st la baza ntocmirii statului de plat lunar; 2. FIA ZILNIC DE EVIDEN A ORELOR LUCRATE - cuprinde numele salariatului, data, numrul de ore lucrate, semnturile de confirmare ale efului de compartiment; - se utilizeaz pentru evidena salariailor n regie i a celor n acord orar; 3. FIA ZILNIC DE PONTAJ - cuprinde numele salariatului, data,cantitatea de produse realizate, semnturile de confirmare ale efului de compartiment; - se utilizeaz pentru evidena salariailor n acord cantitativ;

4. STATUL DE PLAT LUNAR

- cuprinde toate informaiile necesare calculului salariului brut, obligaiile individuale ale salariaiilor referitor la dreptul de munc, nivelul impozitului pe salar, alte informaii necesare determinrii venitului net; - se ntocmete lunar i este document justificativ de plat a salariilor;

Luna ianuarie 2008Nume Salariat CNP Tudor Ion 1851214080014 Banu Anca 2821111080026 Spor vechime 5% 50 68 Adaos (ore supl) 60 Venit brut 1110 1425 CIAS 9,5% 105 135 CASS 6,5% 72 93

Salariu contract 1000 1500

Ore lucrate 168 152

Salariu tarifar 1000 1357

omaj 0,5% 6 7

Venit net 927 1190

Ded. pers. baz 250 270

Venit impozabil 677 920

Impozit venit 16% 108 147

Alte reineri (garanie) 100 -

Total reineri 208 147

Avans 400 600

Rest de plat 319 443

CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII OBLIGAII INDIVIDUALE Contribuia individual de asigurri sociale (CIAS), din care se alimenteaz fondul naional de pensii de stat, reprezint 9,5% din venitul brut; Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS), din care se alimenteaz fondul pentru plata serviciului public de sntate i a medicamentelor compensate, reprezint 6,5% din venitul brut; Contribuia individual de omaj, din care se alimenteaz bugetul asigurrilor de omaj, reprezint 0,5% din venitul brut; Impozitul pe venitul din salarii, din care se alimenteaz bugetul de stat, reprezint 16% din venitul impozabil;

Venit impozabil = Venit brut Deducere personal de bazDeducerea personal de baz este 250 pentru un salariu de pn la 1000 RON; se adaug cte 100 RON pentru fiecare persoan aflat n ntreinerea salariatului. La salarii peste 1000 RON deducerea personal scade degresiv. Peste 3000 RON nu se mai aplic deducere personal de baz.

OBLIGAII ALE ANGAJATORULUI Se calculeaz la fondul brut de salarii Contribuia angajatorului la asigurrile sociale (CAAS), din care se alimenteaz fondul naional de pensii de stat, reprezint 19,5% din venitul brut; Contribuia de asigurri sociale de sntate a angajatorului (CASSA), reprezint 5,5% din venitul brut; Contribuia individual de omaj, din care se alimenteaz bugetul asigurrilor de omaj, reprezint 1% din venitul brut; Comision ITM, 0,75% din venitul brut; Fondul de accidente i boli profesionale (FABP) cuprins ntre 0 i 2,5% din venitul brut; Contribuia pentru concedii i indemnizaii (CCI), 0,85% din venitul brut; Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale (FGCS), 0,25% din venitul brut;

NREGISRAREA N CONTABILITATE A SALARIILOR

641 = 421 Venitul brut 421 = % 4312 CIAS 4314 CASS asigurat 4372 omaj asigurat 444 Impozit venit din salarii 425 Avans salarii 645 = 4311 645 = 4313 645 = 4371 635 = 4621 645 = 4471 645 = 4311.1 645 = 4381 CAAS CASS angajator omaj angajator Comision ITM FABP CCI FGCS

NREGISTRAREA PLII SALARILOR I A OBLIGAIILOR

425 = 5311, 5121 Plata avansului (chenzina 1) 421 = 5311, 5121 Plata salariului (chenzina 2) 4311, 4311.1, 4312, = 5311, 5121 Pli la BAS 4313, 4314 = 5311, 5121 Pli la BASS 4371, 4372 = 5311, 5121 Pli la fondul de omaj 4471 = 5311, 5121 Pli la fondurile speciale 4621 = 5311, 5121 Pli la creditori diveri (ITM) 4382 = 5311, 5121 Pli la fondul de creane

Curs 14 CONTABILITATEA CHELTUIELILORCheltuielile sunt recunoscute atunci cnd a avut loc o reducere a beneficiilor economice ca urmare a creterii datoriilor sau a reducerii activelor. Cheltuielile ntreprinderii sunt legate de: - consumul de stocuri, lucrri i servicii de care beneficiaz - angajarea personalului - executarea unor obligaii legale sau contractuale - deprecierea activelor (amortizri, provizioane) Contabilitatea cheltuielilor se ine pe categorii de cheltuieli: 1. Cheltuieli de exploatare - cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, energie i ap, mrfuri, ambalaje 60x - cheltuieli cu lucrrile i serviciile prestate de teri, redevene, chirii, protocol, transport, deplasri, pot i telecomunicaii, comisioane bancare 61x, 62x - cheltuieli cu personalul 64x 2. Cheltuieli financiare 66x - pierderi din creane legate de participaii - cheltuieli privind investiiile financiare cedate - diferene nefavorabile de curs valutar - dobnzi i sconturi acordate 3. Cheltuieli extraordinare 67x 4. Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele 68x 5. Cheltuieli cu impozitul pe profit 69x

ATENIE !!! 1.TOATE CONTURILE DE CHELTUIELI AU FUNCIE DE ACTIV 2. CONTURILE DE CHELTUIELI SE NCHID PRIN CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO

CONTABILITATEA VENITURILORVeniturile sunt recunoscute cnd a avut loc o cretere a beneficiilor economice viitoare aferente creterii unui activ sau diminurii unei datorii. Veniturile pot fi att sume ncasate sau de ncasat ct i ctiguri de orice fel. Contabilitatea veniturilor se ine pe categorii de venituri: 1. Venituri din exploatare - venituri din vnzarea produselor, mrfurilor, serviciilor 70x - venituri din variaia stocurilor 711 - venituri din producia de imobilizri 72x - venituri din subvenii de exploatare 74x - alte venituri din exploatare 75x 2. Venituri financiare 76x 3. Venituri extraordinare (daune primite, subvenii extraordinare) 771

ATENIE !!! TOATE CONTURILE DE VENITURI AU FUNCIE DE PASIV CONTURILE DE VENITURI SE NCHID PRIN CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO BALANE DE VERIFICAREDef: Balana de verificare este un procedeu specific metodei contabilitii care asigur verificarea nregistrrilor din conturi, legatura dintre conturile sintetice i bilan, dintre conturile analitice i conturile sintetice.Balana cuprinde: - solduri iniiale ale conturilor - rulaje lunare ale conturilor - rulaje cumulate de la nceputul exerciiului - total sume - solduri finale ale conturilor

BALANE DE VERIFICAREFuncia de verificare: prin egaliti bilaniere pe baza principiului dublei nregistrri Funcia de legtur: Cont - bilan (preluarea n bilan a soldurilor conturilor) Cont sintetic cont analitic (preluarea n conturile sintetice a rulajelor i soldurilor conturilor analitice) Funcia de centralizare: reprezentarea tuturor mijloacelor i resurselor, a existenei i modificrii acestora

TIPURI DE BALANE Balane analitice: pe baza datelor preluate din conturile analitice; se ntocmesc separat pentru fiecare cont sintetic n parte care se dezvolt n conturi analitice. Balane sintetice: pe baza datelor preluate din conturile sintetice; cuprind toate conturile sintetice existente n contabilitatea unei societi. Dup numrul de egaliti: balane cu dou egaliti (solduri iniiale+finale) balane cu trei egaliti (+ rulaje cumulate) balane cu patru egaliti (+ rulaje lunare) balane cu cinci egaliti (+ total sume)

EVALUAREA PATRIMONIULUIConform Legii Contabilitii 82/1991 nregistrarea n contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziie, de producie sau la valoarea just, dup caz. Creanele se nregistreaz la valoarea lor nominal. Societile au obligaia s efectueze inventarierea general a elementelor de activ i pasiv cel puin odat pe an. Evaluarea elementelor deinute cu ocazia inventarierii i prezentarea acestora n situaiile financiare anuale se fac potrivit normelor i reglementrilor contabile: Evaluarea activelor se face la valoarea lor actual sau de utilitate, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului i de preul pietei. Evaluarea creanelor i datoriilor se face la valoarea lor probabil de decontare.

Corelarea valorii de intrare n patrimoniu cu valoarea de inventar pentru elementele de activdiferenele constatate in plus nu se nregistrez n contabilitate diferenele constatate n minus se nregistreaz n contabilitate pe seama amortizarii dac sunt ireversibile dac diferenele sunt reversibile, valoarea acestor elemente rmne cea de intrare

pentru elementele de pasivdiferenele constatate n minus nu se nregistreaz n contabilitate diferenele constate in plus se nregistreaza n contabilitate prin constituirea unui provizion, urmnd ca valoarea acestor elemente s se menin la cea de intrare.

LUCRRI DE NCHIDERE ALE EXERCIIULUI FINANCIARExerciiul financiar se nchide la data de 31 decembrie a fiecrui an. Lucrrile contabile de nchidere ale exerciiului: nregistrarea curent a operaiunilor economico-financiare ntocmirea balanelor de verificare Inventarierea patrimoniului nregistrarea ajustrilor de valoare ntocmirea balanelor de verificare corelate cu inventarierea ntocmirea situaiilor financiare anuale (bilan contabil, cont de rezultat, anexe la bilan) Complectarea registrelor obligatorii (jurnal, cartea mare, inventar)

INVENTARIEREA PATRIMONIULUISe inventariaz totalitatea elementelor patrimoniale ale societilor ETAPE Pregtirea inventarierii Stabilirea gestiunilor de inventariat Stabilirea comisiilor de inventariere Asigurarea listelor de inventariere

Efectuarea inventarierii Imobilizrile necorporale pe baza registrelor de eviden Imobilizrile corporale se identific faptic stabilind i starea lor fizic Imobilizrile financiare pe baza cotaiilor pieei la 31 decembrie Stocurile prin msurare, cntrire, numrare

Creanele i obligaiile pe baza documentelor contabile i a scrisorilor de confirmare Trezoreria prin numrare-

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI-

Valorificarea rezultatelor inventarierii Totalizarea listelor de inventar pe grupe de elemente patrimoniale Compararea valorilor de inventar (faptice) cu cele din contabilitate (scriptice)

Clasificarea diferenelor dup cauza apariiei lor Diferene cauzate de modificarea valorii elementelor (preul pieei, starea bunurilor, situaia clienilor, etc) Diferente cauzate de gestionarea necorespunztoare a elementelor (plusuri sau minusuri cantitative) Diferenele de valoare se nregistreaz n contabilitate sub forma provizioanelor Plusurile de gestiune se nregistreaz ca o intrare n gestiune n coresponden cu un cont de venituri Minusurile se nregistreaz ca o ieire din gestiune n coresponden cu un cont de cheltuieli Compensarea plusurilor cu minusurile doar n situaiile: Exist posibilitatea confuziei Au fost realizate n aceiai perioad Nu sunt imputabile gestionarilor

Universitatea din Pitesti Bazele contabilitatii

Contabilitatea ca sistem informational 1.Sistemul informatic contabil 2.Elemente istorice in evolutia contabilitatii 3.Definirea contabilitatii 4.Conceptul de entitate economica 5.Determinarea in timp a activitatii contabile 1.Sistemul informatic contabil Informatia repr cel mai important element al sistemului informational. Fluxul informational repr circulatia informatiilor pe diverse niveluri ierarhice. Sistemul informational repr totalitatea fluxurilor informationale organizate intr-un concept unitar.

Sistemul informational economic(SIE) desemneaza ansamblul metodelor si tehnicilor de culegere,prelucrare,inregistrare, analiza,stocare si interpretare a informatiilor economice necesare sistemului de conducere in luarea deciziilor. Sistemul informational contabil (SIC,ca parte a SIE) este format din totalitatea procedeelor de inregistrare,masurare,sistetizare si interpretare a informatiilor contabile reflectate prin imagini codificate si folosind un limbaj adecvat activitatii contabile. Intreprinderile in mod obligatoriu la sfarsitul perioadei de gestiune intocmeste situatii financiare anuale formate din: 1.Bilant contabil 2.Cont de profit si pierdere 3.Situatia fluxurilor cu trezorerie 4.Situatia modificarii capitalurilor proprii 5.Politici contabile si note explicative. !!! Obs: Sunt societati comerciale care la sfarsitul perioadei de gestiune intocmesc doar setul simplificat al situatiilor financiare format din :Bilant contabil prescuratat , Cont de profit si pierdere , Politici contabile si note explicative. Departajarea este facuta de marimea urmatorilor 3 indicatori: 1-Cifra de afaceri 7 500 000 2-Totalul activelor 3 750 000 3-Nr. Salariati 50 Conform legislatiei in vigoare daca o societate depaseste limita a doua din cele trei criterii de mai sus este obligata sa intocmeasca setul complet al situatiilor financiare. 2.Elemente istorice in evolutia contabilitatii Primele evidente contabile au aparut o data cu aparitia activitatii contabile a primelor colectivitati omenesti. In 1494 (Viena) apare prima lucrare sistematica de contabilitate care apartine italianului Luca Paciolo, care a analizat contabilitatea ca un ansamblu de principii si tehnici privind averea unui negustor in partida dubla cu ajutorul ecuatiei dintre avere si capital in care orice modificare in masa averii si implicit a capitalului genereaza un raport de predare-primire in care partile implicate sunt: debitorul (cel care primeste) si creditorul (cel care acorda). Tratat si inscrieri Ideea surprinsa de Paciolo a reprezentat sursa de inspiratie pentru numeroasele lucrari de contabilitate scrise in diverse tari ale Europei. 3.Definirea contabilitatii Cele mai representative idei si teorii cu privire la contabilitate sunt ca teorii stiintifice si ca tehnica. Ca teorie stiintifica,disciplina contabilitate reprezinta un ansambl de principii si cunostinte care au rolul de a stabilii principalele legaturii dintre componentele patrimoniale. Ca tehnica, contabilitatea cuprinde metodologia de culegere,stocare,transmitere si analiza a informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. In zilele noastre, contabilul este implicat nu numai in evidenta contabila. Conform definitiilor de mai sus contabilitatea repr o activitate de prestari servicii care face legatura intre factorii economici si latura decizionala.

4.Conceptul de entitate economica In scopuri contabile,intreprinderea este unitatea economica distincta separata nu numai de partenerii de afaceri ci si de proprietarii sai. Prinicipalele criterii de clasificare a entitatii economice sunt: a) Dupa obiectul activitatii lor: -de productie -de comert -de prestari servicii b)Dupa forma de organizare: -S.N.C -S.C.S -S.R.L -S.C.A -S.A. c) Dupa apartenenta nationala : - societati nationale - societati multinationale - societati mixte Se intampla rareori ca aceeasi entitate sa efectueze ea insasi toate operatiile (de la producerea materiei prime de baza pana la produsul finit).Indiferent de criteriile de clasificare,intreprinderile repr cadrul de organizare a evidentei operative si contabile. 5.Determinarea in timp a activitatii contabile Conform principiului periodizarii activitatea contabila a entitatilor economice se decupeaza in perioada de gestiune denumite exercitii financiare. De regula exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie, cu exceptia anului infiintarii si inmatricularii societatii cand acesta incepe la data inmatricularii si se termina la 31 decembrie.

Patrimoniul-obiect de studiu al contabilitatii

Patrimoniul (P) repr ansamblul drepturilor de platit si obligatiilor cu valoare economica precum si totalitatea bunurilor economice pe care le detine un agent economic. Clasificare: A) D.p.d.v juridic ,patrimoniul poate fi definit pornind de la notiunile de bunuri economice,respective drepturi si obligatii. Ec juridica a P este : bunuri ec=drepturi + obligatii Dupa forma pe care o imbraca bunurile economice se impart in: -bunuri corporale(tangibile) : automobile,cladiri,utilaje,etc. -bunuri necorporale (intangibile) : licenta,brevetul,prog informational,etc. Drepturile de platit si obligatiile sunt datoriile societatii:taxa auto, impozit pe profit,etc. B)D.p.d.v economic, patrimoniul poate fi definit de la notiuniile de utilizari respective surse de finantare. Ec economica a P este: utilizari= surse de finantare

Utilizarile dupa perioada de folosinta se impart in: 1.utilizari permanente(durabilitate >1 an) : teren,instalatii 2.utilizari temporare (durabilitate 1 an -participa la mai multe circuite economice(nu se consuma la prima utilizare) -nu sunt destinate comercializarii. Activele imobilizate se clasifica in:-imobilizari necorporale -imobilizari corporale -imobilizari financiare I.1.1 Imobilizarile necorporale (IN) sunt repr de bunurile economice care nu imbraca forma fizica de bun material concret. Din acest motin se recunosc si sub denumirea de active intangibile. Imobilizari necorporale cuprind urmatoarele denumiri contabile: -cheltuieli de constituire -cheltuieli de dezvoltare -concesiuni,brevete,licente,marca de fabricatie,alte drepturi si valori similare -fondul commercial (Good-Will) -alte imobilizari necorporale - imobilizari necorporale in curs de executie -avansuri acordate pt imobilizari necorporale. Cheltuielile de constituire sunt ch. ocazionate pe de o parte de infiintarea societatii (taxa de inscriere si inmatriculare,taxe notariale,ch cu publicitatea noilor produse,ch cu emisiunea si vanzarea de actiuni),iar pe de alta parte de extindere a obiectivului de activitate (ch cu infiintarea noilor puncte de lucru).

Cheltuielile de dezvoltare sunt reprezentate de totalitatea ch ocazionate de mentinerea unor lucrari in scopul obtinerii de noi tehnologii,noi capacitate de productie,noi proiecte de investitie. Concesiunea,brevete,licente,marca de fabricatie,alte drepturi si valori similare cuprind ch generate de preluarea bunurilor in concesiune,de achizitionarea brevetelor, licentelor si a marcilor de fabrica si a altor drepturi de proprietate industriala si intelectuala similara. Concesiunea este conventia prin care concedentul cedeaza concentionarilor dreptul de a folosii un bun pe o anumita perioada in schimbul unei redevente. Brevetul este dreptul de a folosii un bun produs de pers. in cauza. Licenta este dreptul de a utiliza un bun produs de o terta persoana. Marca de fabricatie repr dreptul societatii de a-si diferentia produsele pe piata(marca comerciala) In categoria alte drepturi si valori similare se incadreaza toate drepturile ce revin unei societati assimilate celor de mai sus dar care nu pot fi incadrate acolo.(ex: drept de prop intelectuala) Fondul comercial principal se determina ca diferenta intre costul de achizitie al unei imobilizari si valoarea stabilita de o expertiza tehnica. Practic,fondul commercial include acele cheltuieli care sunt efectuate in scopul mentinerii sau dezvoltarii potentialului de activitate al firmei precum vadul comercial, clientela ,segment de piata,concurenta,etc. Alte imobilizari necorporale cuprind bunurile intangibile care nu se regasesc in denumirile mai sus mentionate(ex: programele informatice) Amortizarea este o caracteristica a tuturor imobilizarilor corporale. Repartizarea ch provocate de deprecierea ireversibila a imobilizarilor pe intreaga durata de utilizare poarta denumirea de amortizare . Una din trasaturile amortizarii o reprezinta faptul ca ea este determinate de uzura fizica si uzura morala a imobilizarilor. Uzura fizica este generata de exploatarea si de expunerea la elementele precum: vant, ploaie,soare. Uzura morala este procesul de invechire tehnologica. Perioadele de amortizare difera de la un element la altul: cheltuielile de constituire si cheltuielile de dezvoltare au perioada de 5 ani, programul info.are perioada de 3 ani, iar concesiunile,brevetele,licentele,marca de fabricatie,alte drepturi si valori similare si fondul commercial (Good-Will) au perioada de utilizare egala cu durata de folosinta. Imobilizarile necorporale in curs de executie se refera la bunurile intangibile nefinalizate pana la sfarsitul perioadei de gestiune(luna sau an). (ex: un program informatic inceput si nefinalizat) Avansurile acordate pentru imobilizari necorporale reprezinta sumele de bani platite anticipat persoanelor de la care urmeaza sa se primeasca bunuri de natura imobilizarilor necorporale. I.1.2 Imobilizarile corporale (IC) cuprind totalitatea bunurilor economice cu forma fizica de bun material concret (se mai numesc si active tangibile ). Imobilizarile corporale cuprind urmatoarele componente: -terenuri si amenajari de terenuri; -mijloace fixe;

-imobilizari corporale in curs de executie; -avansuri pentru imobilizari corporale. Terenurile si amenajarile de terenuri se impart in: -terenuri propriu-zise (acestea nu se amortizeaza) -amenajari de terenuri.(acestea se amortizeaza pe o perioada egala cu durata de folosinta ) Mijloacele fixe cuprind urmatoarele elemente: -constructii -instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii (ITMTAP) -mobilier,aparatura birotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale -alte imobilizari corporale. Un bun economic pentru a fii incadrat ca mijloc fix trebuie sa indeplineasca in acelas timp urmatoarele 3 conditii: -sa aiba valoarea mai mare decat limita prevazuta de legislatia in vigoare (prezent 1800ron ) -sa poate fi utilizat independent -sa aiba durabilitatea mai mare de 1 an. Daca una din cele 3 conditii nu este indeplinita atunci bunul in cauza repr un obiect de inventar (un comp al stocurilor din cadrul activelor circulante) si nu un mijloc fix. Toate mijloacele fixe sunt supuse amortizarii pe o perioada prevazuta in catalogul emis de legea contabilitatii de regula egala cu durata de utilizare. (ex: mobilier de birou format din 5 scaune cu valoarea de 100 ron fiecare reprezinta obiecte de inventar intrucat nu depasesc valoarea de 1800 ron.) Imobilizarile corporale in curs de executie cuprind bunurile de natura activelor corporala care nu sunt finalizate pana la sfarsitul perioadei de gestiune(luna sau an). Avansurile pentru imobilizari corporale cuprind sume platite anticipat persoanelor de la care urmeaza sa se primeasca bunuri de natura imobilizarilor corporale, I.1.3. Imobilizarile financiare imbraca urmatoarele forme: -titluri de valoare -creante imobilizate Titlurile de valoare se refera la actiuni,obligatiuni sau alte tipuri de valoare detinute de o societate in patrimoniul altei societati pentru o perioada mai mare de 1 an. Titlurile de valoare se gasesc sub urmatoarele denumiri: titluri de participare,interese de participare. Diferenta intre acestea este data de faptul ca detinerea titlurilor de participare ofera posesorului pe langa dreptul de a obtine venit si dreptul de a exercita o pozitie de control in gestiunea emitentului. Creante imobilizate includ imprumuturile acordate altor societati pe o perioada mai mare de 1 an,deasemenea includ garantiile,cautiunile depuse la terti, precum si depozitele pe perioade indelungate. In general creantele sunt drepturi de recuperat sau de incasat (opusul datoriilor).

APLICATIE

Clasificati urmatoarele elemente bilantiale: ELEMENTE Cladiri Licente pentru prog.info. Depozite pe termen lung Ch privind emisiunea si vanzarea de actiuni Diferenta favorabila dintre valoarea de achizitie a unui spatiu comercial si valoarea justa stabilita de expertiza tehnica Resurse alocate pt dezvoltarea unui produs nou Suma de bani platita anticipat in scopul obtinerii unui program informatic. VALORI 160 000 100 000 150 000 7 000 50 000 CLASIFICARE AI, IC ,mijloc fix,constructii AI, IN,concesiuni,brevete,licente AI, IF,Creante imobilizate AI, IN,Chelt.de constituire AI, IN,Fond comercial

49 000 2 000

AI, IN,Chelt de dezvoltare AI, IN,Avansuri acordate pentru IN.

AI= Active imobilizante IC=Imobilizari corporale IN= Imobilizari necorporale IF= Imobilizari financiare I.2.Activele circulante sunt : -bunuri ec.cu durabilitate 1800lei este mijloc fix. In categoria animale si pasari intra toate animalele tinere crescute pt productie (lapte , oua,carne,blana) dar si pt valorificare si reproductie.

Stocurile aflate la terti cuprind toate categoriile de stocuri mai sus enumerate care sunt duse pt depozitare la diverse persone,pt service,etc(stocuri tinute in custodie) APLICATIE SC.ALFA S.A. are ca obiecte de activ producerea de pantofi si prezinta urmatoarele elemente de patrimoniu,pentru care trebuie stabilita denumirea contabila. Elemente de patrimoniu Sume (lei) Denumirea contabila Capital social 40 000 Pasiv,c.s Piele 40 000 Mat prime Disponibil la BRD 125 000 Active de trezorerie Solutii de lipit 6 000 Mat auxiliare Rafturi metalice 3 000 MABEPUVM Masini de cusut 60 000 ITMTAP Ata 2 000 Mat auxiliare Pantofi dama 2 500 Prod finit Salarii angajati 40 000 Pasiv,datorii Autoturism 80 000 ITMTAP Calapoade 10 000 ITMTAP Sireturi 1 000 Mat auxiliare Pantofi barbatesti 30 000 Prod finit Disponibil in caserie 20 000 Active de trezorerie Datorii la furnizori 115 000 Pasiv,datorii Taxe si impozite catre stat 10 000 Pasiv,datorii Taxe la registrul comertului 2 000 Ch de constituire,IN Atelier 25 000 Constructii , Mijloace fixe Cutii de carton 2 000 Ambalaje de circulatie I.2.2 Creantele sunt drepturi de recuperat ale societatii pe termen scurt,fie datorita vanzarii de bunuri sau prestarile de servicii,fie de la actionari sau asociati ca urmare a subscrierii acestora la capitalul social,fie de la salariati. Creantele se gasesc sub urmatoarele denumiri contabile: -furnizori-debitori -clientii -debitori diversi -decontari cu actionari/asociati privind capitalul -alte creante in legatura cu personalul -efecte primite de la clienti -alte creante Furnizorii-debitori repr sumele platite in avans viitorilor furnizori de bunuri si servicii destinate activitatii de exploatare(altele decat imobilizarile) ex:suma de 1000 lei platita in avans furnizorului de piese de schimb. Clientii sunt drepturi de recuperate ale societatii ce rezulta ca urmare a vanzarii de catre aceasta ,a bunurilor obtinute in activitatea curenta si pentru care termenul de recuperare nu a expirat . Ex: SC.ALFA SA. vinde prod finite urmand sa recupereze contra valoarea lor (2000lei) in termen de 5 zile.

Pe toata aceasta perioada societatea va inregistra drept de recuperate denumit clienti. In situatia in care cele 5 zile au trecut,iar societatea nu a respectat contravaloarea prod finite va inregistra drept de recuperat denumit clienti incerti sau in litigiu. In situatia in care societatea vinde bunuri economice in baza avizului de insotire a marfii si nu in baza facturii fiscale va inregistra drept de recuperat denumit clienti-facturi de intocmit,urmand ca ulterior ca dupa ce se emite factura,creanta clienti-facturi de intocmit sa se transforme in creanta clienti. Debitorii diversi sunt creante generate de vanzarea bunurilor de natura imobilizarilor sau de natura investitiilor financiare pe termen scurt. Decontarile cu actionari/asociati privind capitalul sunt drepturi de recuperat ale societatii de la actionari sau asociati ca urmare a subscrierii (promisiunii) acestora la capitalul social fie in momentul infiintari societatii,fie ulterior,cu ocazia majorarii capitalului social. In categoria alte creante in legatura cu personalul intra dreptul de recuperat ale societatii de la salariatii ei (pagube materiale imputabile angajatilor sau cota parte din echimpamentelor de lucru suportate de salariati.) Efectele primite de la clienti se refera la efectele comerciale (billet de ordin,cambia, cec barat) pe care societatea este dispusa sa le primeasca drept contra valoare a produselor vandute. Persoana care primeste efectul comercial se numeste beneficiar, iar cea care il acorda se numeste tragator. In categoria alte creante se incadreaza drepturile de recuperate ale societatii fata de bugetul statului,fata de asigurarile sociale.

I.2.3 Activele de trezorerie(caserie) se impart in: -investitii financiare pe termen scurt -disponibilitati banesti -alte valori -avansuri de trezorerie Investitiile financiare pe termen scurt sunt reprezentate de actiuni,parti sociale sau alte titluri de valoare achizitionate in capitalul altei societati pt o perioada < 1an. Disponibilitatile banesti se gasesc in urmatoarele denumiri contabile: -casa in lei -casa in valuta -conturi in banci in lei - conturi in banci in valuta(devize) - acreditiv Casa in lei repr numerarul din caseria societatii in lei. Casa in valuta repr numerarul din caseria societatii in valuta. Conturi in banci in lei repr sumele existente in contul curent al societatii in lei. Conturi in banci in valuta repr sumele existente in contul curent al societatii in valuta.

Acreditivul este un cont special pus la dispozitia furnizorului astfel incat pe masura livrarii marfurilor acesta sa-si recupereze contra valoarea din el. In categoria alte valori se incadreaza biletele de calatorie,de tratament si odihna,bonurile de valoare,biletele de teatru,etc. Avansuriele de trezorerie repr sume de bani platite in avans salariatilor imputerniciti sa efectueze plati in favoarea societatii sau pt deplasari in interes de serviciu.Toate aceste avansuri se justifica prin documente contabile precum bilet de calatorie,ordin de deplasare si alte documente precum bon fiscal sau chitanta.