Balanta de Verificare

ARGUMENT

Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiunilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si cele analitice precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.

Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare in care se inscriu sumele inregistrate in conturi, cu respectarea celor trei principii fundamentale ale contabilitatii:

- principiul dublei reprezentari;

- principiul dublei inregistrari;

- principiul dublei centralizari.

Balanta de verificare contine toate conturile folosite de catre un agent economic, in fiecare cont fiind inscrise: soldurile initiale, rulajele curente, total sume si soldurile finale. In cadrul balantei de verificare exista anumite egalitati, care exprima un echilibru permanent intre datele inscrise in conturile din balanta, echilibru rezultat prin respectarea principiului dublei inregistrari;

Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, modificata prin OG nr.70/2004 (cu intrare in vigoare de la 01.01.2005) prevede la articolul 21 ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la incheierea exercitilui financiar, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice.

Balanta de verificare se intocmeste, de obicei, la sfarsitul fiecarei luni, ogligatoriu in ultima zi din fiecare luna. Sumele inscrise in balanta de verificare se trec cumulat de la inceputul anului, pana la luna de efectuare a balantei.

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERAL A SC KRISS COSMETICS SRLMisiunea firmei

Firma are drept scop obinere de produse cosmetice i vanzarea acestora prin intermediul cataloagelor, a magazinului propriu si a comerului online.

De asemenea firma poate obine o reputaie bun pe pia prin imbuntairea calitii produselor si prin inelegerea clar a tendinelor si nevoilor de pe pia.

Pentru a-i atinge obiectivele, firma are nevoie de o politic managerial eficient dar i resurse materiale, financiare i umane.n acesta sens echipa managerial este alcatuita din directorul general, directorul de marketing, directorul de productie, directorul financiar-contabil si directorul de vanzri.

CompaniaSC KRISS COSMETICS SRL cu sediul in Craiova, Calea Bucuresti, nr 69, a fost nfiinata n anul 2003, codul unic de inregistrare 5683775, atribiut fiscal R nr de nregistrare la Registrul Comertului J 16/1108/2003 fiind o societate cu capital privat integral, romanesc.

Societatea are un capital social subscris i vrsat in suma de 400.000 RON, divizat in 100 de aciuni a 4.000 RON fiecare aciune.

Actionarii SC KRISS COSMETICS SRL sunt persoane fizice romane i sunt in numr de dou persoane:

Freda Marian deine 75 % din capitalul social, adic 75 de aciuni;

Balan Alexandru detine 25 % din capitalul social, adic 25 de actiuni.

n cadrul firmei cei doi asociai dein funcii de conducere, iar administrarea societaii este asigurat de asociatul Preda Marian, cu 75% din capitalul social.

Numarul de salariai in 2003 a fost de 35, iar in anul 2004 , in urma desfaurarii activitaii, societatea a realiyat o cifra de afaceri in suma de 145.285 RON, iar profitul net obinut a fost in suma de 40.666RON.

Descrierea activitaii Domeniul principal de activitate al SC KRISS COSMETICS SRL este obinerea de produse cosmetice i vanzarea acestora.

Prin intermediul cataloagelor de produse dar i a magazinului amplasat in Craiova, se comercializeaza toate tipurilede produse cosmetice care se adreseaza in special femeilor. Veniturile obinute din aceast activitate dein cca 90% din veniturile totale realizate de societate.

Contravaloarea produselor cosmetice se achita in general cu numerar, dar si cu file CEC.

Principalele mijloace fixe care compun patrimoniu actual al firmei sunt:

Cladirea cu sediul central in Craiova, compus din parter, etaj i mansarda in cadrul creia se desfaoara activitatea de producie;

Magazinul amplasat in Craiova, pe str. Al. I. Cuza, nr 2;

Utilajele de producie;

Mijloace de transport marfa;

Autoturismele si terenul pe care se afl cele doua cldiri.

Piaa de desfacere Pentru activitatea principal, clienii sunt reprezentai n proporie de 85%, de persoanele fizice i intr-o mic msur de societai comerciale.

SC KRISS COSMETICS SRL are in dotare tehnica de calcul modern, utilaje moderne de obinere a produselor, mijloace de transport specifice care asigura pstrarea in cele mai bune condiii a produselor. Clientilor fideli li se acorda reduceri sau bonusuri iar de sarbatori se acord tombole. Pentru productia vanduta la intern, produsele constau in:

Parfumuri;

Produse de igiena (paste de dini, creme de fa, spunuri,spumani de baie, deodorani,creme epilatoare)

Produse pentru ingrijirea epidermei i pentru infrumuseare (creme si emulsii de faa si mini, dizolvanti, lac de unghii, produse pentru plaj: creme si emulsii pentru bronzare, pentru calmarea arsurilor, lotiuni: antiacnee, demachiante, calmante dup ras, dup pilare).

Produse de make-up: pudre, fond de ten, fond obraz, ruj de buze, rimel pleoape, tu de pleoape, etc., produse capilare(produse de splare si colorare a prului: ampoane antipeliculare, antiseboree, sampoane colorate tip Cromoplatin, vopsele colorante pentru par, gene, sprncene, fixativ).

Concurenta

n prezent pe piat local mai exista patru producatori de produse cosmetice, dar aproape toi acetia fabrica produsele la preuri mult mai ridicate. Prin combinatia pre calitate noutate, firma sper sa cucereasca un segment mai mare de pia.

Dintre firmele concurente amintim:

SC BEAUTY SRL CRAIOVA

SC FACE STYLE SRL CRAIOVA

SC MAIRA SRL CRAIOVA

SC ADA SA CRAIOVA

Firmele mentionate vnd produsele lor numai pe piaa interna, acestea adresndu-se n special celor cu venituri mai mici.

Numarul de salariai pe categorii

Conducerea societaii este asigurata de Freda Marian Director General, stabilit in cadrul Consiliului de Administraie al SC KRISS COSMETICS SRL.

Societatea are un numr de 50 de salariai astfel:

a) Conducerea:

- director general

- director economic

-director de vanzari

-director comercial

-director de producie

b) personalul:

2 economiti care in evidena contabil 4 gestionari: 2 pentru atelierul de productie i 2 la magazinul SC KRISS COSMETICS SRL 19 angajai pentru productie; 5 distribuitori; 3 angajai pentru publicitate; 3 vanzatori; 4 angajai pentru paza; 3 oferi; 3 secretare.Descrierea detaliat a activittilor

Procesul de productie consta in urmtoarele etape:

Aprovizionarea cu materii prime i materiale: minerale, sintetice: anorganice i organice, naturale, vegetale;

hidrocarburi, alcooli si polioli;

aldehide si cetone, gliceride, acizi, esteri, vitamine, hormoni, vitamine;

componente active hormoni, ingrediente, emolienti antiseptici, coloranti.

Depozitare acestora; Prelucrarea materiilor prime cu ajutorul utilajelor; Combinarea acestora pentru obinerea produsului;

Testarea produsului obinut;

Finisarea produsului;

Umplerea recipientelor adecvate cu produsul respectiv;

Depozitarea produselor in locuri ferite de umezeala;

Livrarea.

Aprovizionare cu materii prime i materiale necesare produciei se face cu ajutorul transportatorilor interni acreditai pentru transportul extern iar livrarea produselor finite se face cu mijloacele de transport speciale aflate in cadrul firmei.

Societatea urmareste lrgirea pieei de desfacere pe plan extern, in special in Frana i Germania, pe aceasta pia urmarindu-se comercializarea produselor cosmetice de calitate superioar.

Investiia pe care o va realiza firma este estimata la cca. 30.000 E, din care contribuia acesteia este de 7.000 E, iar diferena de 23.000 este obinuta din mprumuturile bancare.

CAPITOLUL II BALANTA DE VERIFICARE

2.1. Functiile balantei de verificare

Functiile balantei de verificare sunt urmatoarele :

a. Functia de verificare a exactitatii a inregistrarii operatiilor

economice in conturi :

Aceasta consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unei corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei . Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din registrul jurnal in registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formule contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si soldurilor conturilor determina inegalitati intre totalurile balantei care se semnalizeaza cu ajutorul ei fapt ce-i confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate.

b. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant:

Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile

folosite in contabilitatea curenta a unitatii .

Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor preluate din balanta de verificare, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului.

Soldurile initiale ale conturilor, la inceputul anului, sunt preluate din bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent .

c. Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice:

Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice .

Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.

d. Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale .

Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.

Cuprinzind, centralizate toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, ea asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate.

Astfel se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniul economic , eficienta plasarii resurselor, etc.e. Functia de analiza a activitatii economice

Balanta de verificare are un rol deosebit de importanta in analiza

situatiei economice financiare pe perioade scurte de timp si in intervalul dintre doua balante , fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatii patrimoniale . Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil ,cu ajutorul balantelor de verificare se obtine un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

2.2. Clasificarea balantei de verificare

Se clasifica dupa mai multe criterii :

A. Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante de verificare ale conturilor sintetice si balante de verificare ale conturilor analitice:a) Balanta de verificare a conturilor sintetice

Se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si

cuprind toate conturile sintetice folosite in contablitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o anumita perioada de gestiune.

b) Balanta de verificare a conturilor analitice

Se intocmesc inaintea elaborarii balantei conturilor sintetice pe

baza datelor preluate din conturile analitice.

Balanta de verificare analitica se intocmeste pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice .

Aceste balante se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice care este una singura pe intreprindere, numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numarul de conturi care au fost desfasurate pe conturi analitice.

B. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind, balantele de

verificare a conturilor sintetice, pot fi:

a. Balante de verificare cu o egalitate

b. Balante de verificare cu doua egalitati

c. Balante de verificare cu trei egalitati

d. Balante de verificare cu patru egalitati

Ele pot fi intocmite intr-o singura varianta sau in doua variante.

a. Balanta de verificare cu o egalitate

Se prezinta in doua variante: fie ca balanta a sumelor, fie ca balanta

a soldurilor.

Ea cuprinde numai o singura egalitate :

1. Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

( Tsd) (Tsc)

sau

Tolatul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare creditoare

(Tsfd) (Tsfc)

b. Balanta de verifcare cu doua egalitati

Denumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din combinarea

balantei sumelor cu balanta soldurilor.

Ea cuprinde patru coloane doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale debitare si creditoare.

Egalitatile ei sunt:

1. Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

(Tsd) (Tsc)

2. Totatul sumelor finale = Totalul sumelor finale

debitoare creditoare

(Tsfd) (Tsfc)c. Balanta de verificare cu trei egalitati

Se caracterizeaza prin separarea sodurilor initiale de rulajul luni

curente. Ea se intocmeste in doua variante:

Balanta tabelara

Balanta de verificare sah

Balanta de verificare cu trei egalitati a fost conceputa pentru

sporirea proprietatilor informative ale balantei de verificare cu una si cu doua egalitati.

Pe baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati:

1. Totalul soldurilor initiale = Totalul soldurilor initiale

debitoare creditoare

(Tsid) (Tsic)

2. Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare

(Trd) (Trc)

3. Totalul soldurilor finale = Totalul sodurilor finale

debitoare creditoare

(Tsfd) (Tsfc)

In plus cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie : totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica. Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verifcare cu trei egalitati in forma tabelara, fata de balanta cu doua egalitati, ea prezinta si urmatorul neajuns: desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.

Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma de sah.

Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic.d. Balanta de verificare cu patru egalitati

Aceasta balanta reprezinta o combinare a balantei de sume si

Solduri, cu balanta de rulaje lunare si sume precedente. Cu ajutorul ei se obtine urmatoarele egalitati:

1. Totalul soldurilor initiale = Totalul soldurilor initiale

debitoare creditoare

(Tsid) (Tsic)

2. Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare

(Trd) (Trc)

3. Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

(Tsd) (Tsc)

4. Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

debitoare creditoare

(Tsfd) (Tsfc)

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante care i-au nastere din continutul diferit al primelor coloane astfel:

In cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare .

La sfarsitul celorlalte luni ale anului , primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare .

Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de

verificare,balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns si anume nu reflecta rulajul conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la inceputul anului. Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin intocmirea unei balante cu cinci egalitati.

2.3. Intocmirea balantei de verificare

Balantele de verificare se intocmesc lunar ori de cate ori este necesar, in scopul verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea bilantului contabil.

In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueaza urmatoarele lucrari:

Se trec toate operatiile din evidenta cronologica( Registrul Jurnal) in evidenta sistematica (Registru Cartea Mare), pina la data cand urmeaza a se intocmii balanta de verificare.

Se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se determina soldul lor .

Se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare.

Se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egelitatile dintre coloanele perechi.

Pentru a intelege modul de intocmire a balantei de verificare a

conturilor sintetice, se porneste de la deschiderea conturilor pe baza bilantului contabil initial, se continua cu inregistrarea operatiilor economice efectuate intr-o luna in evidenta cronologica si evidenta sistematica si numai dupa aceea se va realiza balanta conturilor .

Pentru confruntarea periodica a miscarii soldului pentru fiecare cont sintetic cu inregistrarile din toate conturile sale analitice, se folosesc balantele de verificare ale conturilor analitice. Aceste balante indeplinesc functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturile analitice precum si legatura dintre conturile sintetice si cele analitice.

Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice care se bazeaza pe egatitatile valorice intre totalurile coloanelor perechi, balantele de verificare a conturilor analitice asigura controlul exactitatii inregistrarilor prin urmatoarele corelatii valorice:

Totalul sodurilor initiale (debitoare\creditoare) ale conturilor analitice trebuie sa fie egale cu soldurile initiale (debitoare\creditoare) ale conturile sintetice respective.

Totalul rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu rulajul creditor al contului sintetic.

Totalul soldurilor finale (debitoare\creditoare) ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu soldul final (debitoare\creditoare) ale contului sintetic respectiv.

In cazul conturilor sintetice bifunctionale, pot exista situatii in care

conturile analitice desfasuratoare au unele solduri debitoare iar altele solduri creditoare . Ca urmare, totalul debitor si creditor ale conturilor analitice pot fi egal si de acelasi sens cu soldul contului sintetic , respectiv numai prin insemnarea lor algebrica. 2.4. Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantei de verificareBalantele de verificare servesc si la indentificarea erorilor de inregistrare contabila care afecteaza egalitatile ce trebuie sa existe intre coloanele perechi si corelatiile dintre ele.

Dupa posibilitatea de identificare se impart in doua categorii:

a. Erori de inregistrare contabila care pot si identificate prin lipsa unor egalitati valorice in cadrul balantelor de verifcare tabelare ale conturilor sintetice.

b. Erori de inregistrare contabila care pot fi indentificate prin lipsa unor corelarii valorice in cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si balantelor de verificare ale conturilor analitice .

1. Din aceasta grupa de erori fac parte :

Erori de intocmire a balantelor de verificare

Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor

Erori de inregistrare in evidenta sistematica

Erori de stabilirea sumelor in formule contabile din evidenta cronologica

Identificarea si inlaturarea acestori erori de inregistrare contabila se

realizeaza in ordinea inversa celei in care s-au desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare.

Aceste erori se grupeaza astfel:

Erori ce se produc cu ocazia adurarii coloanelor balantei si care se identifica prin repetarea calculelor.

Erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor rulajelor si soldurilor din registru Cartea Mare in formularul de balanta.

Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreaza

unor calcule gresite, efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalul sumelor si soldurilor conturilor. Identificarea si corectarea acestori erori se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte.

Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza transcrieri gresite din registru jurnal in registrul Cartea Mare. Identificarea lor se face prin punctarea intre cele doua registre.

Erori de stabilire a sumelor din formulele contabile se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile. Aceste erori se identifica prin reflectarea calculelor si prin punctarea acestori inregistrari cu documentele care au stat la baza lor .

2. Erori de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor corelatii valorice in cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de verificare ale conturilor analitice.

Principalele categorii de erori sunt:

Omisiunile de inregistrare contabila

Erori de compensatie

Erori de imputare

Erori de inregistrare in evidenta cronologica

Omisiunile de inregistrare contabila consta in faptul ca anumite

operatii economice au ramas ne inregistrate in contabilitatea curenta.

Astfel de erori se identifica prin : puctarea documentelor care au stat la baza inregistrarilor , reclamatii primite de la corespondentii unitatii in legatura cu operatiile economice respective .

Datorita acestori erori apar anumite anormalitati in conturi cum ar fi:

Solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ.

Drepturi de creante neincasate sau datorii banesti neachitate in termenele stabilite.

Aceste erori pot fi descoperite si prin analiza logica a corelatiilor

valorice ce trebuie sa existe in cadrul balantelor de verificare ale conturilor analitice .

Erorile de compersatie se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din documente in registru jurnal sau din acesta in registru Cartea |Mare, in sensul ca s-a trecut o suma in plus la un cont si aceeasi suma in minus la un alt cont, cele doua erori se compenseaza reciproc.Identificarea acestori erori este posibila datorita soldurilor nefiresti si in urma reclamatiilor primite de la terti. Erorile de imputare se datoreaza transcrieri unor sume exacte ca marime, din evidenta cronologica in evidenta sistematica, atat in debit cat si in credit inca nu in conturile la care trebuia.

Erori de inregintrare in evidenta cronologica se produc din urmatoarele cauze :

Stabilirea gresita a unor conturi corespondente

Inregistrarea unor operatii economice de doua ori

Inversarea formule contabile

Intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma

Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare sah

care reda si corespondenta conturilor.CAPITOLUL III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN CONTURI3.1 Notiune, importanta si forma

1. Notiune:

Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiunilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si cele analitice precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.

2. Importanta:

Verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, care consta in respectarea principiului dublei inregistrari si a calculelor effectuate;

Asigura legatura dintre conturile sintetice si bilant;

Asigura legatura dintre conturile sintetice si cele analitice;

Asigura centralizarea existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale;

Este un instrument de analiza a activitatii economice.

3. Forma:

Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare in care se inscriu sumeleinregistrate in conturi, cu respectarea celor trei principii fundamentale ale contabilitatii:

- principiul dublei reprezentari;

- principiul dublei inregistrari;

- principiul dublei centralizari.

Balanta de verificare contine toate conturile folosite de catre un agent economic, in fiecare cont fiind inscrise: soldurile initiale, rulajele curente, total sume si soldurile finale. In cadrul balantei de verificare exista anumite egalitati, care exprima un echilibru permanent intre datele inscrise in conturile din balanta, echilibru rezultat prin respectarea principiului dublei inregistrari;

Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, modificata prin OG nr.70/2004 (cu intrare in vigoare de la 01.01.2005) prevede la articolul 21 ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la incheierea exercitilui financiar, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice.

Balanta de verificare se intocmeste, de obicei, la sfarsitul fiecarei luni, ogligatoriu in ultima zi din fiecare luna. Sumele inscrise in balanta de verificare se trec cumulat de la inceputul anului, pana la luna de efectuare a balantei.

3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare

Feluri de balanta:

Dupa natura conturilor:

1. balante ale conturilor sintetice

2. balante ale conturilor analitice

Dupa numarul de egalitati, balantele sintetice sunt:

1. cu o serie de egalitati: TSD=TSC sau Sfd=Sfc;

2. cu doua serii de egalitati: TSD=TSC si Sfd=Sfc;

3. cu trei serii de egalitati: Sid=Sic si RD=Rc si Sfd=Sfc;

4. cu patru serii de egalitati: Sid=Sic, Rd=Rc, TSD=TSC, Sfd=Sfc (in locul coloanei solduri initiale, se trec in cursul anului total sume din luna precedenta);

5. cu cinci serii de egalitati.

Functiile balantei:

a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi.

- Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei;

- Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control;

- Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate;

- Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.

b) Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant

- Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea curenta a unitatii;

- Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului;

- Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

c) Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice

- Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice;

- Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.

d) Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale

- Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc.;

- Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate;

- Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor etc.

e) Functia de analiza a activitatii economice

- Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico - financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale;

- Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare

Elaborarea balantei de verificare reprezinta o lucrare cu caracter periodic, intocmindu-se lunar si ori de cate ori este necesar, procedandu-se astfel: se trec din bilant soldurile in conturi, se inregistreaza operatiile economice si financiare in ordine cronologica in jurnal, prin formule contabile, apoi in ordine sistematica din jurnal in conturi, se transpun datele din conturi in balanta de verificare si se aduna coloanele balantei.

Stabilirea soldului final se face prin relatiile:

1. Sfd =Sid+Rd-Rc

2. Sfc =Sic+Rc-Rd

In balanta cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina si prin diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare.

Etapele intocmirii balantei de verificare sunt urmatoarele:

1. se trec datele din evidenta cronologica (din Registru Jurnal) in evidenta sistematica (Registrul Cartea Mare sau fisele de cont sau T-uri);

2. se totalizeaza sumele din evidenta sistematica; se totalizeaza datele din fiecare fisa de cont, stabilindu-se rulajele lunii curente, total sumele si soldurile fiecarui cont;

3. se transpun datele din fisele de cont sau T-uri (din evidenta sistematica) in formularul de balanta de verificare;

4. se aduna coloanele balantei de verificare si se verifica egalitatile dintre coloanele perechi.

BIBLIOGRAFIE

1. Iacob Petru Pantea, Managementul contabilitatii romanesti, Editia a II-a, Editura Intelcredo SA, Deva, 1999;

2. Mihai Ristea, Metode si politici contabile de intreprindere, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001;

3. Mihai Ristea, Normalizarea contabilitatii baza si alternativ, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2003;

4. Nicolae Baltes, Contabilitatea financiara, Editura Continent, Sibiu, 1999;

5. Nicolae Baltes, Carmen Comaniciu, Contabilitatea financiara aplicatii practice, Editura Mira Design, Sibiu, 2000;

6. Nicolae Baltes (coordonator), Stela Stoica, Alina Teodora Ciuhureanu, Contabilitatea financiara, Editia a II-a, Editura Continent, Sibiu, 2001;

7. Nicolae Baltes (coordonator), Carmen Comaniciu, Mihaela Popovici, Raluca Sava, Vasile Bratianu, Alina Teodora Ciuhureanu, Adrian Taran Morosan, Analiza economico-financiara a intreprinderii, Editura Universala Lucian Blaga, Sibiu, 2003;

8. Nicolae Feleaga, Ion Ionascu, Tratat de Contabilitate, vol. I, Editura Economica, Bucuresti, 1998 si vol. II, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

9. Nicolae Feleaga, Sisteme contabile comparate, Norme Contabile Internationale, vol. III, Editura Economica, Colectia Biblioteca de Contabilitate, 2000;

10. Nicolae Feleaga, Liliana Malciu, Recunoastere, evaluare si estimare in contabilitatea internationala, Editura Economica, Bucuresti, 2001Cuprins1ARGUMENT

2CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERAL A SC KRISS COSMETICS SRL

7CAPITOLUL II BALANTA DE VERIFICARE

72.1.Functiile balantei de verificare

82.2.Clasificarea balantei de verificare

122.3.Intocmirea balantei de verificare

142.4.Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantei de verificare

17CAPITOLUL III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN CONTURI

173.1 Notiune, importanta si forma

183.2Felurile si functiile balantelor de verificare

213.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare

22BIBLIOGRAFIE

PAGE ~ 23 ~