RED ACŢIUNEA, Tipografia şi Adminiatra- j g * ţimnea 5 2 5 5

BBAŞOT, Fiaţa-mare 50.Id m i u fr u a t o n m prtmmmm

XwuMripU u M retrimit -

IN S E R A T E :H primesc la Administra-

Ajj ne Braşov şi la birou­rile următoare:

,Jaaa le SC Duke« Naebf., Briarieh tiSĂUk, Budoii M o«.«. - 1b B »4 b- j S le Salutata B ă n it , Iu l iu U t -

pold, Bloakner L

PREŢUL inseratelor:Un fir petit 20 bani pen­tru o publicare. Publicări

a ii dese dop« terii! f i înaotaULBedatne pe pag. a S-a 1

air 20 bani.a

A N U L L X X III .Telefon: Nr. 226.

„8AZETA" apare ZILNIC.Abonamente pentru Auttro-Urtgar.

Z 4 cor. pe 6 luni 12 oor. pe trei luni 6 cor. — It-ril de Dumineci :

patru cor. pe an.Pentru România si străinătate;

un an 40 franci, p« ţase Ioni t( franci, pe trei luni 10 franci.

N-rîi ife dumineca 8 fr. an.Qe poate prenumăre la toate oficiile poftale precum ;i la d-nii colectori.

Abonamentul peulra Braşov:La Adminictraţia „GAZETEI“, pe1 an 20 C. Pe 6 luni 10 C. pe trei luni 5 0. Ca dosulac&si : Pe an an 24 Cor. Pe 6 Ioni 12 Cor. Pe trei luni 6 Cor. Un exem­plar 10 bani. — Atât ab'.nainaniaie cât şi m.iertimiile ae plătesc Mâini«.

Nr. 216. Braşov, Sâmbătă, 2 (15) Octomvrie 1910.

Superioritate culturală?III.

Publiciştii imperialişti dela „Bu- dapesti Hirlap“ sunt îmbătaţi de ideia marei misiuni culturale şi civilisato- rice a rassei maghiare de-a transmite cultura apusului în orientul întune­cat al Europei şi în linia primă în Balcani.

Faţă de aceasta înfumurare dic- artă de şovinism, voi cita o altă pă- ;ere, care încă mi se pare cam ex­tremistă, dar care pueă faţă în faţă cu cea de mai înainte în virtutea zicalei latine, că „contraria iuxta se posita magia elucescunt", ne va pune in posiţie, ca să judecăm chestia de pe o platformă cu mult mai obi­ectivă.

E vorba de afirmaţia sociologu­lui renumit Gustav Ratzenhofer, carezice:

„ însuşirile trebuincioase civili- saţiei nu le putem găsi, di cât la popoarele arice“ .

Sunt duşmane acestei civilisa- Ituni rassele chineso-mongole, precum

i‘ Jidanii şi rassele de comercianţi i Orient, înţelegând între aceştia pe M aghiarii, cari dominează în garia“ .

Vedem, că celehrul sociolog ger- n nu numai, că le contestă orice dune culturală, ci îi prezentă di­

rect ca pe unii, cari sunt duşmani ori cărei civilisaţiuni.

In ce priveşte pe Jidani nu are dreptate d l Ratzenhofer, iar în ce priveşte pe Maghiari încă esagerează incâtva.

Căci un lucru e de netăgăduit, şi anume, că Maghiarii în urma unei coHvieţuiri de veacuri cu popoare arice şi-au însuşit cele mai multe

calităţi de-ale acestor popoare şi s-au desbrăcat mult de caracterul rassei lor turanice.

E a se atribui aceasta şi ames­tecului frânturilor de popoare, cari s-au contopit în decursul veacurilor în rassa maghiară.

Chiar şi în ziua de azi e încă în curgere absorbirea a unui preţios element cultural, al jidovimei.

Dar constatând faptul acesta, am spus tot ceea ce aveam de a spune în favorul lor.

Urmează passivele înspăimântă­tor de multe şi de însemnate, cari se reasomâ în faptul, că Maghiarilor le lipseşte în mare măsură geniul creator, acest semn infalibil al ade­văratei civilisaţii.

Din potrivă au îu mare măsură darul imitării şi copierii resultatelor şi instituţiunilor culturale ale altor popoare mai culte, şi împopoţarea lor cu pene streine.

încă pe vremea lui Ştefan cel sfânt s-a început momirea în ţară a nobililor şi industriaşilor străini, în mare parte germani, cari i-au dedat pe maghiari ia lucrul pământului, au întemeiat oraşe şi în aceste o oare care industrie. Tot ei au întemeiat şi mult puţinul comerciu, ce s-a pu­tut înciripa în ciuda oligarchilor ra­paci, ca Csák Mathé şi alţii.

In ziua de azi încă vedem in­fluenţa puternică a spiritului străin şi mai ales a celui german în toate ramurile vieţii publice a lor. Nu avem decât să ne uităm la productele mai noue ale legislaţiunii iuridice.

Dreptul comercial, procedura ci­vilă şi comunală şi proiectul codului civil, nu sunt decât nişte copii slabe ale codicilor corăspunzătoare germane sau austriace.

Au şi maghiarii literatură de valoare şi în mnlte privinţe origi­nală, care însă dacă vom elimina din ea tot ce nu e product direct al geniului rassei lor, ci al unor trans­fugi ai popoarelor conlocuitoare, a- poi nu-i îndreptăţeşte de loc ca să se dee aevea de civilisatorii orientu­lui, pentru-că aceeaşi cantitate şi calitate o vom afla de sigur şi la unele „mici popoare balcanice", din­tre cari orgoliul şovinist nu uită nici când şi pe „mica Românie“ .

Eu — pornind din aceeaşi obiec­tivitate, cu care i-am tratat pe Ma­ghiari — nu contestez, că Românii din regat nu ar fi copiat şi ei o mulţime de ÎDstituţiuDi dela popoa­rele mai culte ale apusului.

Deosebirea e însă, că România nici nu’şi aroagă nici o missiune culturală şi civilisatoricâ asupra Ma­ghiarilor, cum şi-o aroagă aceştia asupra României.

Apoi mai sunt doua deosebiri esenţiale, între cultura maghiară şi cea a Românilor din regat, ambele în favorul acestor din urmă.

Anume Românii din regat în urma vitregităţii veacurilor şi a si­tuaţiei politice aşa de espuse, cu mult mai târziu, abia de 4— 5 dece­nii au ajuns în posiţia, ca să se vadă stăpâni pe soartea lor, şi să suplinească în grabă mare cea*ce nu au putut face în decursul veacurilor de urgie.

Şi fără nici un şovinism sau răutate naţionala, pot afirma, că Românii în timp relativ cu mult mai scurt ca Maghiarii, au reálisát aceleaşi de nu mai mari progrese pe tcate terenele.

Această mulţămită geniului

rassei latine, a facultăţilor intelec­tuale şi civilisatorice, înmagazinate în noi de 19 veacuri, aflătoare în stare latentă şi în aşteptarea unui soare, care să Ie evoace la supra­faţă şi să Ie îndemne la o desvol- tare uimitoare.

A doua deosebire, ce cade tot în favorul fraţilor din regat, e că tot ce au creat ei, toate resultatele civi- lisâtcare la care au ajuns ei, sunt produsele esclusive al geniului nea­mului.

Poporul român nu s’a împănat nicicând cu pene streine, nu a avut şi nu are lipsă de sprijinul renegaţi­lor de tot soiul şi de toată categoria.

Ce să mai zicem după toate acestea despre poporul Român din Ungaria ?

Veacuri întregi am trăit in cea mai neagră robie sufletească şi tru­pească.

Abia câte-va decenii sunt de când putem scrie, că s’au deschis uşile şcoalelor şi pe seama poporului român.

Şi baremi daca aceste câte-va decenii ar însemna pentru noi un veac de libertate culturală adevă­rată?

îmi vin în minte cuvintele lui G. Bariţiu, care aducându-şi aminte ca părere de rău de puţinii ani mai senini de pe vremea dietei din 8i- biiu din anii 60, îşi pune întrebarea, că oare unde am sta noi culturali- ceşte, dacă ar fi durat până azi stă­rile politice favorabile de atunci şi dacă în fie-care an s’ar fi luat nu­mai 1/2 milion în bugetul ţării A r­dealului pentru scopuri culturale ro­mâneşti.

In decurs de câte-va decenii noi

»FOILETONUL GAZ. TARNS.«

Un tablou.i Schiţă.

Sunt vre-o trei ani de atunci. Era pe li sfârşitul lui Martie.' Se desprimăvărase. Afară era călduţ, aşa că nu te mai îndem­na inima să intri în casă. Par’că ai fi tot Hat să te perpeleşti Ia soare, ca un po­rumb în bătaia jarului; să priveşti la mu- iuraşii bobonaţi, şi la vrăbiile gureşe ca- re-şi priguleau penele înfoiate.

Peste tot locul era viaţă, veselie. Venea primăvara I Flori de iubire colin- iau necuprinsa1, iar păsărelele vioaie se ttiemau prin unghere tăinuite. Flutu­raşi arămii treceau peste grădinile înmu- furite; inimile băteau înviorate, tremurând ie doruri neînţelese. In natura întreagă era o chemare, un îndemn de viaţă, la iu­bire !...

Zăpada se topise de mult şi stradele u curate, îmbrăcate în haina caldă bi- cătoare.Hoinăream de un ceas printre furni- de lume de pe stradă. Mă învârteam s şi în jos ca un besmetic, dus de 'tul mulţimei fără rost şi mă gândeam de uşor îşi cheli uesc vremea cei ce ceva mai bun de făcut.Ajungând în dreptul Ateneului, mă

ţ îmi aruncai privirea pe o pânză seri­cii litere .mari, negre, ceti cuvintele: V deschis expoziţia tinerimei artistice«.

Erau orele 10 şi jumătate. Luai drumul spre intrare

Mă simţeam înviorat, stăpânit de alte gânduri, cu alte năzuinţi. îmi ziceam: Doamne,, cum să schimbă omul în împre­jurările vieţii !...

Intrai în lăuntru : Mă simţeam altul, înconjurat ca de o lume din basme. Câte­va persoane priveau la pânzele cari împo­dobeau păreţii, vorbind încet, pe şoptite. Pe feţele tuturor întâlneai un semn {admi­rabil, un zâmbet de mulţumire. Mi-se pă­rea că mă aflu în templul credinţei. De sus cobora în unde vibrătoare o simfo­nie de vioară întovărăşită de pian. ;Părea o rugăciune, smulsă din coardele unei lire divine.

O pânză pe care era zugrăvită o tur­mă de oi, poposită în mijlocul unei câmpii sub arşiţa unei călduroase zile de vară, îmi atrase privirile, arătându-mi, că mă găsesc în templul artei.

Miros primăvăratic de viorele se răs­pândea în toată sala, şi parcă îşi vărsau parfumul din buchetul ce sta răzâmat în ghiveciul zugrăvit pe o pânză.

Ici se vedea un răsărit de lună, ori o furtună în miez de vară ; dincolo un a- pus de soare în dosul unei păduri în flă­cări.

Infcr’un colţ un cap de studiu, în altul o ţărancă torcând din caerui nevoilor vie­ţii. Colo se zărea o cameră turcească, îm­brăcată cu covoare şi chilimuri persane, iar în faţa ferestrii, prin care năvălea o dungă de lumină viorie, sta în jurul unui

căţui de jeratic, un grup de moşnegi, po- vestindu-şi din vremuri, buue de demult!.

Toate erau crâmpeie, rupte din viaţa noastră, din zilele tră ite ; tablouri prinse

Idin natura veşnic schimbătoare!...

Privindu-le simţeai cum teapropi de sufletul artistului, trăind o clipă viaţa a- tâtor vieţi risipite!...

Bătu oara unsprezece şi jumătate, îmi rămăsese un singur tablou de văzut, prins în păretele dinspre apus. Mă opri, şi cetesc pe colţul din josul pânzei »Ve- ronatf, iar în partea de sus, pe o carte de vizită erau scrise cuvintele »Vândut« şi mai jos cu litere de tipar »Mara D....«

Tabloul reprezenta un subiect din natură. O închipuire a artistului In mo­mente de sublimă inspiraţie.

Simboliza viaţa unor suflete nenoro­cite, prinse în şuvoiul deşertăciunilor vi- e ţe i!...

Pe o cărare îngustă, smălţuită cu ver­deaţă, flori de păpădie şi laptele cucului, urca un deluşor acoperit cu lanuri şi mă- răcinişuri răsîeţe. Sus, deasupra culmei, pe un fond albastru, se ridica o perdea de nori greoi, gonind par’că în necuprinsul zărilor. Acolo, într’un colţ uitat, se zăreau trei plopi falnici răsăriţi dintr’un capriţiu ai naturei, dintr’o ironie a soartei şi cres­cuţi sub seninul primăverilor.

Dai’ au fost prinşi înfcr’o zi de fur­tună groaznică. Crengile lor se înd< iau sub puterea vântului; ramurile scoteai* un oftat prelung de durere; iar frunzele răs- leţe cădeau una câte una !...

Se părea că întreg deluşorul se va nărui în vale, prăbuşind cu el şi plopii ca* re se luptau colo sus, cu natura înfuriată!..

Am stat multă vreme în faţa acestui tablou, căci în colorile iui ceteam roma­nul celor trei suflete îndurerate !..

Plopii înşiruiţi pe deal reprezentau pe Mara alături de cele două surori, arun­cate tustrele în valurile vîeţei, pe drumul pieirei!..

Am găsit atâta adevăr, atâta durere în această pânză, că nu mi-am putut stă­pâni lacrimile, cari cădeau în amintirea vremurilor uitate... îmi părea că sunt a- postolul mântuirei, iar plopii cele trei sufle­te îndurerate, care-şi mărturiseau greşele- le, amărăciunile vieţii, cerând îndurare!...

Un vis frumos le-a fost copilăria, o poveste tristă anii tineri, întunerec şi ge- nună pentru toamna vieţii lor !..;

Dar furtuna va creşte, va creşte me­reu. Vântul îndoi-va ramurile celor trei plopi. Frunzele vor cădea rând pe rând. Primăvara se va topi ca mirosul unei flori. A h ! primăvara v îeţe i! Zilele grele de toamnă veai-vor încet, pe nesimţite. Viaţa tinereţei se va stinge ca o licărire înde­părtată!.. Iar cei trei plopi falnici se vor împotrivi mereu colo sus, vânturilor nă- praznice, până ce vor pieri în vălmăşagul deşertăciunilor v ieţe i!...

V. jV. Const. A. Giulescu.

Pagina 2.

Românii, un popor abia ieşit din io­băgia de veacuri, ne-am apucat de-o- dată de toate, căci toate ne lipsiau. Ne-am pus în rând şi întărit biseri­cile, ne-am făcut şcoli, ne-am creat societăţi literare, ne-am crescut o clasă de intelectuali destul de numă- roasă, ne-am organisai economiceşte şi toate aceste „semper inter arma“ adecă în toiul şi învălmăşala lupte­lor politice, cari ne-au consumat atâ­tea energii şi puteri de valoare.

Şi tot ce s’a făcut, e rodul pro­priilor noastre străduinţe. Statul nu ne-a ajutat nici când, ci din potrivă ne-a pus piedeci unde numai a putut.

Geu'cl neamului nostru ne-a dat din priso inţă oameni de valoare şi din prisos nostru am dat şi Ma­ghiarilor, d_:r mai ales am dat o seamă de scriitori şi educatori de primul rang fraţilor de peste munţi.

Iar ce priveşte pe ţăranul ro­mân ori cât de neînvăţat şi delăsat pare el, dacă ţi-ai luat osteneala să-l cunoşti mai de-aproape şi să-i câştigi încrederea, te uimeşte cu judecata lui înţeleaptă, cu mintea lui ageră şi mai ales cu blândeţa şi bunăta­tea lui.

Şi mă gândesc adese, că unde ar sta azi poporul nostru, dacă din veacurile* trecute s’ar fi bucurat şi el de-o şcoală şi educaţie aşa de în­grijită ca bună-oară Saşii, dacă ar fi avut şi el privilegiile, disciplina eco­nomică a Saşilor.

Şi după cum foarte bine obser­vă O. Goga în foiletoanele sale des­pre Aurel Vlaicu, câte talente, chiar câte genii nu s’au .pierdut pentru neam din causa sărăciei noastre, de care am avut şi avem parte, însă nu din vina noastră.

Cunoscând râvna de carte a po­porului nostru şi convins fiind şi de calităţile intelectuale cari sunt înma­gazinate în poporul nostru, drept ré­sultat al civilisaţiei sale relativ des­tul de vechiu,po£ să afirm cu toată tăria convingerii mele, că toate în ­cercările de contopire în rasa ma­ghiară au fost şi vor rămâne zadar­nice, nu din lipsa facultăţilor de asi­milare la Maghiari cum susţin u n ii, ci din simplul adevăr, că Maghiarii nu dispun de superioritatea cultu­rală adevărată, fără de care încă nici un popor nu a putut contopi pe celălalt

Dr. Vaier Moldovan.

Gonziliu ministerial comun. Pentru deciderea definitivă asupra budgetului co­mun pe 1911 şi asupra chestiilor, cari sunt în legătură cu acela, se va ţinea un nou conziliu ministerial comun, la 24 1. c. în Viena.

Esterne. Guvernul Greciei a demisio­nat. Cu formarea noului cabinet va fi în­sărcinat probabil Venizelos.

* i

Kasso, directorul liceului Nicolai din Moscova a fost numit ministru al instrue- ţiuuei publice, în locul lui Schwartz, de­misionat.

*

Ministrul de războiu al Bulgariei stu­diază proiectul pentru înfiinţarea a 9 re­gimente de infanterie nuoi.

Dacă bugetul ministerului de războiu va permite, regimentele se vor înfiinţa în anul viiitor, astfel că numărul regimente­lor de infanterie se va ridica la 45.

*

După o ştire' din Petersburg, Ţarul va numi pe Stolipin de cancelar al impe­riului rusesc. Dela moartea lui Gorciacoff Rusia n-a mai avut cancelar.

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

- i

Nr. 216.—1910

Delegaţiunile.Delegaţiunile 3’au întrunit alaltăeri,

Miercuri, în Viena. Şi-au ţinut şedinţa de constituire, iar eri delegaţiunile au fost înainte de prânz la Majestatea Sa în Burg, unde li-s’a cetit mesagiul de tron, după prânz apoi şi-a ţinut Aehrenthal espozeul.

Constituirea delegaţiunilor.

Constituirea delegaţiunilor s-a făcut Miercuri după prânz. La şedinţa de con­stituire a delegaţiunii ungare au fost de faţă aproape toţi delegaţii. Din opoziţie au fost trei inşi, între cari contele Battyâni. S’a ales de prezident al delegaţiunii un­gare Lâng Lajos, de viceprezident Zichy Agosfc şi membrii subcomisiuniior.

Tot atunci s-a constituit delegaţiu- nea austriacă. In Austria, conform unei înţelegeri din 1907 se aleg prezidenţi ger­mani şi slavi pe schimbate. Acum e rân­dul Slavilor la prezidenţie. Cehii n-au voit să aleagă prezident ceh şi au oferit pre­zidenţia Polonilor, cari, deşi nu cu plăcere, au primit-o. Astfel a fost ales de prezi­dent al delegaţiunii austriaco Stanislau Glombinski, rectorul universităţii din Lem- berg.

Un incident.

Şedinţa de Miercuri a delegaţiunilor n-a avut alt obiect, decât constituirea; cu toate aceste în delegaţiunea ungară a ce­rut şi ii s-a dat cuvânt delegatului conte Battyâni, care sub cuvânt, că are să facă o declaraţie principală scurtă, a ţinut un discurs lung. El a criticat aspru instituţia delegaţiunilor, care »îşi ia aiurii de cor- poraţiune legislativă«, a protestat apoi contra nouelor sarcini etc. declarând, că partidul independist va lua o poziţie es- trem de radicală în delegaţiuni.

I-a răspuns imediat primministrul Khuen, arătând, că delegaţiunile sunt şi acum aceleaşi, ca la 1867, funcţionând fără abatere dela lege.

Mesagiul de tron.

Eri, Joi, înainte de prânz delegaţiu­nile s’au prezentat la Maiestatea Sa, care prin un mesagiu regal, a declarat de des­chisă sesiunea din acest an a delega­ţiunilor.

In mesagiu M. Sa a accentuat conso­lidarea alianţei triple şi şi-a exprimat pă­rerea, că delegaţii vor vota ulterior spe­sele militare estra-ordinare, cari s’au ivit anul trecut în urma crizei în politica es- ternă. A salutat în urmă pe delegaţi şi şi-a esprimat nădejdea, că în desbaterile şi hotărârile lor, delegaţiunile vor avea şi de astă-dată in vedere numai interesele monarhiei.

Şedinţele delegaţiunilor.

E r i d u p ă p r â n z ş i - a ţ i n u t m i n i s t r u l d e e s t e r n e , c o n t e l e A e h r e n t h a i e s p o z e u l s ă u , a s u p r a p o l i t i c e i e s t e r n e ş i a s u p r a r a ­p o r t u r i l o r i n t e r n a ţ i o n a l e a l e m o n a r h i e i c u s t a t e l e e u r o p e n e .

D u p ă e s p o z e u i n s ă n u u r m e a z ă i m e ­d i a t d e s b a t e r e a , ci d e l e g a ţ i u n i l e î ş i a m â n ă ş e d i n ţ e l e p â n ă M a r ţ i în 18 1. c.

D u p ă a c e e a s e v o r ţ i n e a ş e d i n ţ e în f i e - c a r e z i, a f a r ă d e z i l e l e d e S â m b ă t ă .

Cartea roşie şi verde.

M i n i s t r u l j l e e s t e r n e . c o n t e l e A e h ­r e n t h a l a p r e z e n t a t d e l e g a ţ i u n i l o r o c a r t 8 r o ş i e , î n c a r e s ă c u p r i n d n o t e l e ş i c o r e s ­p o n d e n ţ a d i p l o m a t i c ă c u T u r c i a ş i S â r b i a , î n c h e s t i a d i f e r e n d u l u i , c e s e i v i s e î n t r e m o n a r h i a n o a s t r ă ş i a c e s t e s t a t e p e n t r u a n e x a r e a B o s n i e i .

In s p e c i a l c a r t e a r o ş i e c o n ţ i n e 201 a c t e d i p l o m a t i c e d e l a 3 0 O c t o m v r i e 1908 p â n ă l a 2 6 M a i u 1 9 0 9 .

P u b l i c a ţ i u n e a î n c e p e c u o n o t ă p r in c a r e s e a n u n ţ ă a n e x a r e a B o s n i e i ş i H e r - z e g o v i n e i , a r a t ă n o t e l e s c h i m b a t e c u T u r ­c i a ş i c u m a r i l e P u t e r i a s u p r a r e c u n o a ş t e - r e i a n e x ă r i i , a s u p r a p r o i e c t a t e i c o n f e r i n ţ e e u r o p e n e ; a s u p r a b o i c o t ă r i i t u r c e ş t i î u c o n t r a A u s t r o - U n g a r i e i ; a s u p r a d e m e r s u ­r i l o r f ă c u t e d e m a r i l e p u t e r i l a B e l g r a d s p r e a î m p i e d e c a c o m p i i c a ţ i u n i d e r ă s b o i u .

S e t e r m i n ă p r i n p u b l i c a ţ i u n e a a s u ­p r a n e g o c i e r i l o r c a r i a u d u s l a c o n s i m ţ i ­r e a m a r i l o r p u t e r i l a s u p r i m a r e a a r t . 2 5 ş i m o d i f i c a r e a c u n o s c u t ă a a r t . 2 9 d i n t r a ­t a t u l d e l a B e r l i n .

C i f r e l e b u d g e t u l u i c o m u n s e c u p r i n d în o c a r t e v e r d e , c a r e s ’a p r e z e n t a t d e l e ­g a ţ i u n i l o r d e m i n i s t r u l c o m u n d e f i n a n ţ e . S u n t e s p u s e în d e t a i l t o a t e n e c e s i t ă ţ i l e p e c u n i a r e , p r i v i t o a r e l a a r m a t ă , m a r i n ă , e s t e r n e , s p e s e l e a n e x i u n i i e tc . a l e c ă r o r c i f r e f i n a l e l e - a m d a t e r i .

B u d g e t u l s e m i ş c ă c a m în c a d r e l e a n u l u i p r e m e r g ă t o r , a f a r ă d e u r m ă t o a r e l e p o z i ţ i i : s p e s e l e m i l i t a r e d e 1 8 0 m i l i o a n e

ivite cu prilejul anexiunii Bosniei, aseme­nea pentru marină 54 milioane. Apoi ur­care nouă mai cere ministrul de răsboiu 8 milioane, pentru material nou pe sama artileriei.

Budgetul pe 1911 va cere urcare şi mai mare.

Din Portugalia.Ştirile ce sosesc azi sunt contradic­

torii cu privire la evenimentele ce să pe­trec în Portugalia.

O ştire trimisă prin fir telegrafic din Lisabona vesteşte următoarele:

Toate vapoarele streine ancorate pe Tagio sunt în deplină siguranţă. Svonurile de comploturi în contra vaselor de răz­boiu streine şi portugeze sunt fără te­mei. Guvernul proiectează a decreta ser­viciul militar obligatoriu. Autorităţile ci­vile iau în stăpânire casele ordinelor religioase, face inventariul şi pune peceţi. Ziarele monarhiste au început se apară cu un limbagiu moderat, unele recunosc republica.

Garda municipală va fi reorganisată pe vechile ei baze.

De altă parte ştiri sosite din Ma­drid dau a înţelege, că în Portugalia sunt lupte sângeroase.

Prim-ministrul spaniol Canaleias a declarat, că de două zile n’a primit nici o ştire telegrafică din Lisabona. Legătura telegrafică s’a întrerupt din nou. Heraldo, ziarul din Madrid, a primit prin telegrafia fără sârmă ştirea, că Lisabona e învăluită în nouri de fum. Ştirea aceasta a produs mare îngrijire. #

*

Acum e sigur, că regele Manuel şi familia regală să refugiază în Anglia.

Iată ce se anunţă în privinţa aceasta din Londra:

Ducele de Orleaus a primit o depeşe de la regina mamă Amalia, în care spune, că dânsa împreună cu regele Manuel se vor îmbarca pe vaporul »Victoria And Albert« de îndată ce acel yacht va sosi ia Gibraltar spre a merge în Anglia, ucde vor primi ospitalitatea ducelui de Wood- norton.

*

Cum a fost şi ce este azi Portugalia? Iată cum răspunde la aceasta d-1 Karna- bat, în »Seara«.

U n p o p o r v i t e a z , c a r e a b i r u i t d e s e o r i f a n a t i s m u l M a u r i l o r , ş i c a r e n e p u t â n d î n ă b u ş i î n t r ’o f â ş i e d e p ă m â n t î n g h e s u i t ă î n t r e v e r d e l e m ă r e i ş i p ă r e t e l e m u n ţ i l o r a t â t a p r i s o s d e e n e r g i e , a c o l i n d a t m ă r i l e m â n a t d e v i s u l d e s c o p e r i r e ! ţ ă r i l o r c u a u r .

O ş t i l e e r o i c i l o r a v e n t u r a i , v o m a u d a t e d e D i a z , V a s c o d e G a m a , C a b r o l , A l b u - q u e r q u e v â n t u r a r ă m ă r i l e ş i î n t i n s e d o m ­n i a p o r t u g h e z i l o r p e s t e t ă r â m u r i i m e n s e .

A u r u l c u r g e a în m i c a ţ a r ă , l a c a r e v i t e j i a f i i l o r ei s d ă o g a s e f â ş i i d i n t o a t ă l u m e a , b a ş i u n î n t r e g i m p e r i u , B r a z i l i a .

î m b ă t a t ă d e b o g ă ţ i e ş i s u c c e s , P o r t u ­g a l i a p o r n i p e c a l e a r i s ip e i , a l e n e i , a u - n e i v a n i t ă ţ i p e s t e m ă s u r ă d e u m f l a t ă c a ­r e o î m p i n s e s e \jl r ă z b o a e n e s o c o t i t e şi n e n o r o c i t e .

î n c e t u l c u î n c e t u l a v e r e a a d u n a t ă c u a t â t a v i t e j i e î n c e p u s ă s e r i s i p e a s c ă : r â n d p e r â n d p e r d u c e l e m a i m u i t e c o lo n i i , p â ­n ă c e a s t ă z i f a l n i c a şi t r u f a ş a P o r t u g a l i e , c a r e r i s i p e a c u n e b u n i e d i n E l d o r a d o c u ­c e r i t d e c u t e z ă t o r i a v e t u r i e r i a i m ă r i l o r , a a j u n s , ţ a r a c e a m a i s ă r a c ă d i n E u r o p a — e x c e p t â n d p e G r e c i a c a r e a a j u n s î n ­t r ’o a d e v ă r a t ă m i z e r i e .

A c e a s t ă s ă r ă c i e , c a r e p e n t r u p o p o a ­r e l e t i n e r e ş i e n e r g i c e a r fi u n i m b o l d l a m u n c ă ş i a r s t â r n i v i s u r i d e b u n ă s t a r e , f a l s i f i c ă şi m a i m u l t s u f l e t u l p o r t u g h e z .

Ţ ă r a n u l , c u s t r ă m o ş i a t â t d e g l o r i o ş i , c o n s i d e r a c a o r u ş i n e m u n c a , ş i d e a c e e a d o a r m e c u f a ţ a l a s o a r e c a l d , c a r e î l c o n ­s o l e a z ă d e s ă r ă c i e , o r ă ş a n u l î ş i p e r d e v r e ­m e a şi r ă m ă ş i ţ a e r e d i t a r ă d e e n e r g i e , u i t â n d u - s e c e a s u r i î n t r e g i l a m a s a u n e i c a f e n e l e .

S i n g u r u l s o i d e a c t i v i t a t e e s t e v e r b o ­z i t a t e a p o l i t i c ă . P o l i t i c i a n i j l a c o m i s u g şi u l t i m a a r o j d i e a a v u ţ i e i c e i - a m a i r ă m a s ţ ă r e i , c o r u p c o n ş t i i n ţ e l e , o r i d i s p u t ă c u s ă l b ă t ă c i e p u t e r e a .

C e f a c e r e g e l e în a c e s t t i m p ?C e v r e ţ i s ă f a c ă !... p e t r e c e !...P e t r e c e r e a c e a m a i i n t e n s ă , c e a m a i

b o g a t ă în s e n z a ţ i i , p e n t r u r e p a u s a t u i r e g e D o n C a r i o s e r a m â n c a r e a .

N u v i s e p a r e c e a m a i d u r e r e a s ă ş i r e v o l t ă t o a r e i r o n i e , s u p r e m a b a t j o c u r ă , c a r e g e l e u n u i p o p o r c a r e m o a r e d e f o a m e , s ă fie c e l m a i r e p u t a t ş i e r u d i t g a s t r o n o m d in E u r o p a ?

Don Carios era un savant în ale mân cărei: un gastronom rafinat, cunoscător măestru în chestii de sosuri, aranjator ne­întrecut de mâncări, cumulând odată cu sceptru, cu mult mai multă destoinicie şi brio lingura de bucătar.

Şi pe când Don Carios lua acele pro- ) porţii diforme sub care plesnea tunica militară, trudindu-şi mintea ce sos inedit" să producă şi ce mâncare nouă să inven­teze, poporul portughez ducea jindul co­drului de pâne... Să mănânce prăjituri! ar fi putut răspunde regele gastronom.

Tânărul Manuel al II-lea, e mult mai delicat iu cusururi ca tatăl său.

Ii plac lucrurile fine şi delicioase, for mele subţiri de androgină, ochii în care scântee perversitatea cocotei parisiene, în care se ascunde viciul, inocenţa, cochetă ria şi naivitatea — Gaby des Lys, tânăra parisiană, favorita lui Manuel, se află acum la Viena. Când se afla la Lisabona, copi­landrul monarch punea la picioarele aces­tei artiste, care nu a figurat în publica­ţiile de artă, decât ca reclamă a magazi­nelor de modo,.., ce putea pune decât vis- teria statului!

Tânărul promitea !Dar acum, în mijlocul naufragiului

regal, ca o răsplată a amorului lui fra­ged şi a liberalităţilor făcute pe altarul Venerei, Gaby des Lys îi trimite ca o con- dolenţă o palmă sângeroasă.

Gaby des Lys spune, că nu a primit bani deia regalul îndrăgostit, deoarece ea are venituri mai mari, ca mizerul rege.

...Un vânt nou a început să sufle peste nenorocita ţară. Va curăţi acest vânt ţara de maiasmele, care, ca în urma unei ape, care se retrage, a infectat Por­tugalia în urma retragerei avuţiei şi glo­riei strămoşilor?

Impresii dela o conferinţă preoţească.

Onorată Eedacţiune!

V ă z â n d , c ă n u s e f a c e n ic i o a m i n ­t i r e în p u b l i c , d e s p r e c o n f e r e n ţ a p r e o ­ţ e a s c ă a t r a c r u l u i B r a n , ţ i n u t ă a n u l a c e s t a l a P o i a n a M ă r u l u i , — V ă r o g r e s p e c t u o s , p e r m i t e ţ i - m i a d e s c r i e c â t e - v a i m p r e s i i c â ş t i g a t e c u a c e s t p r i l e j .

F i i n d c o m u n a P o i a n a M ă r u l u i s i t u ­a t ă t o c m a i l a m a r g i n e a e s t r e m ă a t r a c lu i , J o i în 9 S e p t . a. c. î n c ă d e z o r i 1 p r e o ţ i m e a p a r t e c o b o r â n d l a d e v a l e d e ^ f l m â n d r e l e p l a i u r i a - l e B r a c u l u i , p a r t e p o r - I n i n d d e p o f r u m o s u l ş i b o g a t u l ş e s a l ] Ţ ă r i i - B â r s i i — î n t r ’u n ş i r a g d e c ă r u ţ e şi t r ă s u r i , s e î n t r u n e ş t e p e ş o s e a u a d e lu - r o a s ă - s e r p e n t i n ă a P o e n i i M ă r u l u i — o f e ­r i n d p ă d u r i l e d e b r a z i , p e l a p o a l e l e c ă ­r o r a t r e c e m u n e l e d i n t r e c e l e m a i v a r i a t e ş i î n c â n t ă t o a r e p r i v e l i ş t i . D u p ă c â t e - v a s f e r t u r i d e o a r ă d e u r c u ş ş i s c o b o r â ş , s o s i m în p i t o r e a s c a c o m u n ă .

I n c u r â n d g l a s u l a r g i n ţ i u a l t o a c e i ş i a l c l o p o t e l o r r ă s u n ă t o a r e c h e a m ă pe c r e d i n c i o ş i l a r u g ă c i u n e , i a r p r e o ţ i m e a s e î n d r e a p t ă s p r e b i s e r i c a a ş e z a t ă s t ă p â - n i t o a r e p e o f r u m o a s ă c u lm e . T r e i d in t re p r e o ţ i î m b r a c ă o d ă j d i i l e . S ă c e l e b r e a z ă u t r e n i a , s f . l i t u r g i e , p a r a s t a s p e n t r u m ari i a r h i e r e i d e c e d a ţ i , p e n t r u t o t d e a u n a cu r e c u n o ş t i n ţ ă p o m e n i ţ i i m e c e n a ţ i , pe n tru p r e o ţ i i d e c e d a ţ i a i t r a c t u i u î , p e n t r u cti­t o r i i , b i n e f ă c ă t o r i i şi s l u j i t o r i i d e - a p u ru ­r e a p o m e n i ţ i a i c o m u n e i — ş i i n v o c a m * D u h u l u i s f â n t a s u p r a p r e o ţ i m e i î n t r u n i t e L î n c o n f e r i n ţ ă . S l u j b a d e c u r g e î n ă l ţ ă t o a r e î n p r e z e n ţ a p r e o ţ i m e i ş i - a m a r e i m u lţ im i d e c r e d i n c i o ş i , p l e c a ţ i d i n z o r i ş i d e cu s e a r ă , d o p r i n v a i ş i d e p e d e a l u r i .

O i m p r e s i e r e m a r c a b i l ă f a c e predica ţ i n u t ă d e P r . O . P . d i n 11, p r in c a r e zbi- c i u e ş t e c u s u c c e s v i ţ i i l e , < a r i b â n t u e prin­t r e u n i i d i u c r e ş t i n i , şi p r i n c a r e s e dau î n d r u m ă r i , c a r i n i l e c e r p o r u n c a vremii. T e r m i n â n d u - s e a c e a s t ă p a r t e a p r o g r a m u ­lu i , l a i n v i t a r e a ş e f u l u i c o b o r â m c u toţii s p r e a n e î n t r u n i în s a l a c e a m a r e a ş c o a le i . P a r e - c ă d e d e p a r t e f i g u r a mare­lu i A n d r e i u d e p e f r o n t i s p i c i u l acestei f r u m o a s e s c o a l e , n e c h i a m ă ş i n e prime?-

! t e c u c ă l d u r o a s ă b i n e c u v â n t a r e .tF i i n d t i m p u l c a m î n a i n t a t parohii

l o c a l i a u a v u t p r a c t i c a c h i b z u i n ţ ă de a ne o i e r i în o s a l a l a t e r a l ă o m i c ă gustare, p e n t r u c a r e s u n t e m f o a r t e m u lţăm ito r i, c a r o a d u r a t c â t e - v a m i n u t e .

I n t r â n d in s p a ţ i o a s a s a l ă o r a r ă ş i p l ă c u t ă i m p r e s i e f a c e c h i p u l c e r ă s a r e ît£ t r e t a b l o u r i l e A n d r e i u , M i r o n şi G o jd u / u n u i d r ă g ă l a ş ţ ă r a n b ă t r â n d in lc c - b i n e f ă c ă t o r a l a c e s t e i s c o a l e . I a t ă -n e cu

i t o ţ i i în s a lă . P r e o ţ i t i n e r i , v io i p o rn i ţ i spre l u p t a d e d e s r o b i r e a n e a m u l u i ; p r e o ţ i bă. t r â n i , î n a l ţ i , v o in i c i , î m b r ă c a ţ i în re s p e c ­t a b i l e r e v e r e n z i — c u f r u n ţ i l e gând itoare — c u o c h i i p i e r d u ţ i în z * r e a u n o r vre- !

Nr. 216—1910 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pag. 3.

muri de mai bine, — cu feţele arse şi brăzdate de greul vieţii — cu bărbile mari şi brumate cu pletele arginţii lăsate bo­gat peste spate; — îţi face impresia de toţi atâţia străjeri sfinţiţi din munţi şi dela şes — de toţi atâţia eroi şi martiri

lupta de biruinţă a neamului şi biseri­cii. — 0 linişte solemnă stăpâneşte asu-

*.pra tuturora. De-odată şeful tractual se ridică şi prin cuvinte pornite dintr’un în­demn mai înalt lămureşte amănunţit greu­tatea răspunderii, ce cade asupra preoţi- mei în aceste vremuri de grele încercări şi îi îndeamnă la tot mai multă statorni­cie şi străduinţă. Să constitue biroul — se constată numărul membrilor şi se pun la ordinea zilei cetirea disertaţiunilor, una de interes pastoral din partea parohului M. M. din P. m. şi alta de interes financiar privitor la ameliorarea salarizării preoţilor, din partea Pr. V. P. din C. Cet’rea ambe­lor teme se urmăreşte cu atenţiune — constatându-se priceperea şi hărnicia di- sertanţilor. Se porneşte apoi discuţia asu­pra diferitelor chestiuni, care decurge cu însufleţire şi demnitate. — Temele s’au declarat de succese şi cred, că se vor pu­blica. Iar când d-l protopop în focul dis­cuţiei advertiza oare-cum preoţimea escla- mând, luaţi aminte d-lor, că dotaţia de stat este un mijloc foarte problematic pentru ameliorarea venitelor noastre — pare, că vedeam pe şeful învăluit într’o aureolă de lumină.

Era pe la 3 oare, când ne-am întru­nit la o masă comună spre a prânzi. S-a toastat pentru înalt Prea Vrednicul nos­tru metropolit, ca iniţiator al conferinţe­lor, pentru P. O. D. Protopresbiter, pentru parochii locali, cari ne-au găzduit cu atâta prevenire, etc. Şi fiindcă corpul învăţăto- resc din loc a avut laudabila ideie de a ne prilejui o plăcută surprindere, spre seară, prin o producţiune muzicală-tea- trală, pentru a întrebuinţa timpul dispo­nibil, având în mijlocul nostru şi pe d-l inginer-architect Duşoiu, a cărui harnică şi măiastră mână face atâta cinste nea­mului nostru — ne-am îndreptat spre a opiua asupra diferitelor terene, unde ar fi să se zidească noua biserică.

Ne-am ţinut de datorinţă a cerceta apoi şi pe parochii locali la casele lor. — Mergem spre casa păr. Micu. O zidire cu înfăţişare deosebită ne face să gâcim lo­cuinţa. In o odăiţă la îndemâna vizitato­rului între altele aflăm o bogată biblio­tecă de cărţi cu înv&litori strălucitoare a

Kror litere aurite ne arată pe cei mai loroşi scriitori ai bisericii şi neamului eepâud cu cei mai vechi până la »Ne

chiamă pământul“ de Goga — e cancelaria.Pornim apoi la păr. Gogonea. O ad­

mirabilă impresie fac ţesăturile şi cusătu­rile naţionale, cari împodobesc salonul acestei case parohiale, iar între altele pă­rintele Gogonea ne mai tractează şi cu o mulţime de date româneşti şi greceşti transcrise de prin diferitele cărţi de slujbă, cu litere chirilice, privitoare la viieatul târnosirii acestei biserici din evlavia Brân- coveanului.

Rămânem foarte încântaţi de înde­letnicirile acestor preoţi.

Producţiunea : Un cor mixt de domni şi dame costumate naţional cânta fru­moase piese româneşti, înviorând în mod Înălţător publicul. In mod cuceritor se de­clamă şi se joacă teatrul, iar publicul răs­plăteşte pe diletanţi cu furtunoase aplause şi în deosebi pe simpaticul şi vecinie ca­

valerul dascăl Puşcariu. Pornit apoi odată jocul, decurge cu animaţie până ’n zor!.

G h im b a v , 27/1X. 1910.

Pr. 1. C. junior.

unde aştepta principele Ferdinand, princi- după un morb îndelungat, provăzut cu ss. pele Carol, cei doi prinţi de Hohenzollern,sacramente ale muribunzilor şi-a dat no- d-1 general Crăiniceanu. ministrul de raz- bilul său suflet în mânile Creatorului, în

ŞTIM— 1 Octomvrie v.

Târgul de ţară în Braşov să ţioe în zilele de 17, 18 şi 19 1. c. Va fi un târg slab, deoarece nu e permis a se aduce în târg vite cornute, din pricina boalelor de vite, ci numai cai.

Zborul lui Vlaicu la manevrele româ-Cetim în »Adevăru l«: Mai mulţi o fi­

eri superiori, cari s-au întors dela mane­vre, ne spun că zborul executat Luni, de cătră inginerul Vlaicu cu aeroplanul sau

câmpul manevrelor dintre Slatina şi Piatra-Oit, a întrecut toate aşteptările şi stors admiraţia şi chiar lacrimile nume* sei azistenţe. Deşi batea un vânt uşor,

ginerul Vlaicu n-a ezitat un minut să a dovada soiidarităţei aparatului său —

j Luni după amiazi s-a înălţat în văzduh ie pe platoul din faţa gării Slatina, în iralele orăşenildr prezenţi. După câteva virajuri admirabil executate, inginerul Vlaicu s-a îndreptat asupra oraşului Sla­tina la o înălţime de 200 metri, apoi tre­când Oltul, s-a îndreptat spre Piatra-Oit,

boi, număroşi ofiţeri generali şi trupe In drumul dela Slatina spre Piatra-Oit, in- trep dul nostru aviator a atins înălţimea de 500 metri, aparatul desemnându-se la orizont ca un uriaş vultur.

După un zbor, care a durat exact 35 minute, inginerul Vlaicu a aterisat la Piatra Olt la 10 metri de locul unde i teptau membrii familiei princiare şi ofiţerii generali. Emoţia ce cuprinsese mulţimea de ţărani şi trupele la vederea acestui spectacol grandios era de nedescris. Pe fe­ţele multora, chiar dintre ofiţeri, se vedeau lacrimi de bucurie.

Inginerul Vlaicu a fost călduros fe­licitat de principii prezenţi şi de d-l ge neral Crăiniceanu, ministrul de războiu, care şi-a exprimat cu acest prilej satis facţia de a fi cerut consiliului de miniştri să recompenseze pe Vlaicu cu suma de50.000 lei, spunând că e fericit de a fi contribuit la această manifestaţie a geniu­lui Românilor.

Cununie. D-şoara Minerva V. Doniţa şi d-l Dr Emil Zacharia locot. auditor a- nunţă cununia lor, ce se va celebra la 4/17 Octomvre 1910 la 10 oare a. m. în bise­rica rom. gr. or. din Orăştie.

Daruri culturale. Din Bucureşti se anunţă. Luni s’a deschis la tribunalul Ilfov, testamentul defunctului Procopie Cazotti.

Ca legatar universal a instituit Efo­ria Spitalelor, căreia i-a lăsat întreaga avere ce se ridică la câteva milioane, cu condiţie de-a plăti mai multe legate şi anume: %

Maf multor rude ale lui aproape 500 mii lei;-societăţii »Regina Elisabeta« i-a lăsat 33 acţiuni de a-le Băncei Naţi­onale şi acţiuni de ale societăţei »Letea«.

Douăzeci mii lei a lăsat societăţei pentru îmbrăcarea copiilor săraci.

Zece mii lei societăţei »România Jună« din V iena; 10 mii lei catedraleidin Sibiiu ; 10 mii lei »Societăţei pentru fond de teatru român« din Transilvania.

In afară de aceasta, Eforia e obli­gată, ca pe moşia Cazotta din Buzău să clădească un spital, care se coste cel pu­ţin 200 mii do lei; se întreţină 36 paturi; de asemenea se clădească o şcoală in corn. Cazotta.

Biblioteca şi tablourile au fost lăsate liceului din Buzău.

Locuitorilor de pe proprietăţile lui le-a iertat toate datoriile, cari se ridică la peste 60 mii de iei.

Holera* Holera e în scădere, dar ici- colea tet se mai ivesc cazuri suspecte. In Budapesta de două zile nu s-a ivit nici un caz nou de îmbolnăvire. In partea sudică a Ungariei, la Reşiţa, Crepaia, Batta, Vaiska etc. s-au ivit câteva cazuri.

Din Roma se anunţă, că în Neapo- lea au fost în zilele aceste 7 cazuri nouă de holeră şi un deces, in Apuiia 2 decese.

12 Octomvrie a. c., în anul al 43-lea al vieţii, 14*lea al fericitei sale căsătorii, şi al 13-lea al preoţiei.

Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct, se vor astruca în 15 Octomvrie a. c. la 10 oare a. m., spre odihnă veş­nică, în cimiteriul gr.-cat. din Ascileul-mic.

Eleonora Moldovan n. Pop, soţie Cornel, Virgil, Anuţa, Mărioara, fii şi fice Ioan Moldovan, protopop, tată. Iuliu Mol­dovan, frate şi soţia Aurelia, cu fii şi fi- cele şi numeroase alte rudenii.

— Jalnicii părinţi George şi Maria Tisca, născută Enescu, fraţii Emil, Silviu şi George, surorile Elena şi Eugenia, cum­naţii Ioan şi Iuliana cu profundă durere aduc la cunoştinţă perderea prea iubitei lor fiice, soră şi cumnată Aurelia Tisca, încetată din viaţă în 13 Octomvrie la 4 oare a. m. în etate de 20 de ani.

Rămăşiţele pământeşti se vor ridica din casele părinţilor, Sâmbătă în 15 Oc­tomvrie la 2 oare p. m.

Pentra inundaţii din Bănat am maiprimit un ofert de 20 cor. 38 fii., de Ia credincioşii din Benefalău (com. Sătmar), trimişi prin preotul At. Paltineanu.

A B O N A i V r ^

LA

yyGAZETA TRANSILVANIEICa 1 Octomvrie 1910

i i

Greva dela căile ferate franceze ia proporţii uriaşe. Motivul grevei este. că aplicaţii ia căile ferate, în vederea seum- pirei traiului, cer urcarea salarelor, iar gu­vernul nu voieşte, să le împlinească cere­rea. In urma proclamării grevei, circula­ţia pe cele mai multe linii ferate a încetat aproape cu totul. Parizui e isolat de lume. Serviciul de postă cu Anglia se face cu automobile, cari circulează între Pariz şi Calais. Conziliul ministerial a hotărât să mobilizeze un corp de armată şi să deţină 22 capi ai mişcărei greviste.

se deschide nou abonament la care învităm pe toţi amicii şi sprijinitorii ziarului nostru, cu atât mai vârtos, că din pricina mulţimei restanţelor sufere foarte mult expediţia regulată a ziarului. Rugăm din nou cu insistenţă ca să se reguleze abonamentul restant, almin-

trea va fi oprită trimiterea ziarului.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24

coroane, pe şase iunT 12 coroane, pe trei luni S coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru România şi străinătate: Pe unan 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

ADMINISTRA Ţi UNEA.

Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din arhidíecezá.

— C o n v o c a r e . —

incendiile pădurilor din Minezoita. DinNewyork se anunţă : Incendiile din pădu­rile Minezotta continuă cu furie. Foeui a- meninţă sa se propage şi provinciei înve­cinate. Locuitorii localităţilor distruse în­cearcă să se refugieze dealungul liniei fe­rate, dar aceasta nu le reuşeşte, de oare­ce traversele liniilor au luat foc. Pe o sin­gură linie au fost găsite 60 cadavre. In­tre ambele oraşe incendiate e o mare de foc de o lărgime de 25 kilometri. M i de persoane stau în apa râului şi se cufundă de câte ori atmosfera devine prea înăbu­şitoare.

— Din W a s h i n g t o n sa scrie, că după ultimele ştiri despre incendiile de păduri din Minezotta ca la o mie de per­soane au dispărut ori au pierit în flăcări, iar 13 sate au fost arse şi distruse de fo ­cul mistuitor.

Necrolog. Subscrişii cu Inimă în­frântă de durere, aduc la cunoştinţa tutu­ror rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor, că prea iubitul lor soţ, tată, fin, frate, nepot, ginere, cumnat şi afin Izidor Moldovan, preot-eooperator gr.-cat. în Aseileul-Mic,

In sensul §§-lor 25 şi 27 din statu­tele »Reuniunei învăţătorilor din Arhidie- ceza gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş« se convoacă adunarea generală a Reuniunii la Blaj, pe 31 Octooavrie n. cu următorul program :

Şedinţa 1. 1. La 63/t oare a. m. par­ticiparea în corpore la serviciul divin în catedrala metropoliei.

2. La 9 oare a. m. deschiderea adu­nării generale.

3. Constatarea membrilor prezenţi.4. Raportul secretarului despre acti­

vitatea reuniunii în anul expirat.5. Raportul cassarului.6. Raportul bibliotecarului.7. Raportul comitetului redacţional

al organului reuniunii »F'oaia Şcolastica«.8. Raportul comitetului centrai în

cauza »Orfelinatului«.9. Exmiterea comisiunilor: a) Pentru

ext minarea raţioeiniului pe anul 1909/10 şi a proiectului de budget pe anul 1910/11. b) Pentru examinarea raportului comite­tului redacţional.

10. Propuneri eventuale.

Şedinţa 11. 1. Raportul comisiunilor extinse în şedinţa primă.

2. Fixarea tezelor pedagogice-ştiinţi- Oco pentru proxima adunare generală.

3. Desbaterea propunerilor intrate la biroul central în sensul §-iui 29 lit. c din statute.

4. Disposiţiuni pentru verificarea pro­cesului verbal.

5. închiderea adunării generale.B la j , din şedinţa biroului central,

ţinut la 24 Septemvrie n. 1910.1. F. Nqgruţiu, P. Ungurean,

prezident. secretar.

„A so c ia ţiu n e a“ în H id a .— Convocare. —

Comitetul despărţământului »Hida- Huedin“ al »Asociaţiunei« pentru litera­tura română şi cultura poporului român prin asta convoacă adunarea cercuală pe 23 Octomvrie 1910 st. n. la 10 oare a. m. în Hida în localitatea ospătăriei Kornhau- ser şi invită cu toată onoarea pe toţi membrii şi pe toţi aceia, cari se intere­sează de >A3ociaţiunea şi doresc a pro­mova interesele ei, să participe la aceasta adunare a despărţământului, care se va ţine după următoriul

Program :

1. Deschiderea adunării prin preşe­dinte.

2. Exmiterea unei comisiuni pentru verificarea procesului verbal al adunării.

3. Raportul comitetului despre acti­vitatea despărţământului.

4. Raportul cassariului, conţinând ra- ţiocinul de pe anul expirat şi proiectul de budget pe anul venitoriu.

5. Exmiterea comisiunilor.a) pentru încasarea taxelor şi câşti­

garea de membrii noi pentru »Asocia- ţiune“ ;

b) pentru censurarea raportului co­mitetului ;

c) pentru censurarea raportului, cas­sariului conform punctului 4.

6. Disertaţie conform §-lui 37 din statute.

7. Rapoartele comisiunilor exmise conform, punctului 5 şi deliberare asupra lor din partea adunării.

8. Eventuale propuneri.9. Alegerea directorului şi a membri­

lor din comitet pe un termin de 3 ani.10. închiderea adunării prin preşe­

dinte.

Din şedinţa comitetului despărţămân­tului »Hida-Huedin« ţinută în

H i d a , 10 Octomvrie 1910.

Dr. Simion 7 ămasiu, Dr. Al. Bodea director-preş. not.-contr.

NB. După terminarea adunării prânz comun în acelaşi local.

Viena, 14 Oct. Expozeul minis­trului de esterne contele Aehrenthal, rostit eri, începe cu înregistrarea evenimentelor, petrecute dela ultima sesiune a delegaţiunilor. A vorbit pe larg despre anexiunea Bosniei, ac­centuând, că aceasta a fost o ches­tiune de rezolvat singur între mo­narhie şi Turcia.

Intre încurcălile diplomatice es­terne, cea mai principală este ches­tiunea Cretei.

Austro-Ungaria are raporturi a- micale cu toate statele.

Expozeul a ţinut 20 de minute.

Bucureşti, 14 Oct. Ministrului derăzboiu Crăiniceanu, ii s’a întâmplat un accident grav cu automubilul, la 11 km. de la Baneasa (Bucureşti). D-l Crăiniceanu şi alte persoane, cari se aflau în automobil, au fost rănite.

Lisabona, 14 Oct. Elveţia a re­cunoscut oficios republica portugheză.

După raportul oficios al guver­nului republican, în luptele de pe stradele Lisabonei au fost ucişi 65 de oameni şi 228 de inşi au fost ră­niţi.

Par-Z, 14 Oct. Greviştii de la căile ferate se dedau la escese. Rup şinele şi taie sârmele de telegraf. Sara nu pot pleca trenuri. Cinci capi ai greviştilor au fost arestaţi.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşiann.

Succesorii.

Redactor respons,: Ioan Spuderoa.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 216.—1910.

Nr. 16765/910.

Ppblieaţinnea unei licitaţiuni cu oferte în scris.

Spre a da în întreprindere lucrările împreunate cu lărgirea remisei pen- trucară din casarma orăşenească de

infanterie din Braşovul vecbiu, se va ţinea la 27 Oc tom vrie 1910 în loca- lvd de oficiu al despărţământului V. al Magişţrâtului, despărţământ pentru afacerile economice, strada Aurarilor Nr, 5, licitaţie publică cu olerte în scris.

Planul în proiect, descrierea zi­dirii, măsurătoarele şi proiectul de spese precum şi condiţiunile pentru ofert şi cele contractuale se afla de­puse în localul menţionat al despăr­ţământului V magistratual şi până în ziua ce premerge zilei de licitaţie toate acesţea pot fi cetite şi studiate în numitul local în oarele de oficiu; tot acolo se noate căpăta şi câte un formula, pentru compunerea ofer- tului.

Ofertele corespunzătoare condi- ţiunilor de oferte prevăzute cu tim­bru de 1 kor. şi închise sunt a se presenta până la 27 Octombre 1910, la 10 oare a. m., în numitul despăr­ţământ al Magistratului, sau trebue în termenul sus arătat puse pe poştă pe adresa Magistratului.

Vadiul e stabilit cu 5°/0 socotite după suma ofertată şi trebue depus la casa orăşenească sau în hani sau în astfel de hârtii de valoare cari sunt indicate în condiţiunile de ofeit. Chitanţa primită dela casa orăşe­nească despre depunerea vadiului trebue alăturată la ofert.

Ofertele neprovăzute cu docu­mentele prescrise, oferte întârziate precum şi oferte făcute pe cale te­legrafică nu se primesc.

Pe cuverta ofertului trebue scrisă următoarea adresă :

Ofert pentru darea în întreprin­dere a lucrărilor pentru lărgirea le- misei de care din casarma de infan­terie orăşenească din Braşovu vechi pentru care s’a publicat licitaţiune sub Nr. Mag. 16765/910.

Brasso, în 1 Octomvrie 1910.Magistratul orăşenesc.

Wilhelm Csallner,t n i t a r .

B R A Ş O V , Strada Lungă Nr. 43.Produce cele mai bune şi fine turte dulci cu deresnri, m igdale, piper

şi turtă de Nürnberg.Pentru restaurante cele mai fine prăjituri desert.

Tct acolo se capătă Met de miere foarte fin şi cu efect vindecător.

Pentru pomeni recunoscuta turtă dulce a lui Csalluer.

Vânzătorilor se dă rabat. 1143,1—11.*

^gşntura priniipală din Braşov a

Primei Reuniuni pentru Înzestrarea feţelorcum şi

Institutul de asigurare a Copiilor şi de viatăş i-a m u tat can ce la r ia

în P i a ţ ă , T â r g u l i n u lu i , No. 30.

WilMsa K am inCEASORNICAR

B ra şov . § tra d a N e a g ră N o 04,

Mare magazin cu ceasorniceelveţiene de aur, argint, oţel şi de nichel. Ceasornice de părete, precum şi obiecte de

aur şi argint.

Reparaţiumle se efectuiază prompt şi solid.w ny w :

Brassóvármegye alispánjától.

Szám :98Q8/910.

H I R D E T M É N Y .BrassóváFmegy törvényhatósági bízott

sága legtöbb adót fizeiő tagjainak név­jegyzéke az 1911 évre összeállítandó lévén az 1886 évi XX. t. ez. 25 §-a értelmében hozzám beterjesztett adókimutatásokat be­tekinthet és czéljából Dr. Semsey Aladár vármegyei főjegyző irodájában a hirdet­ménynek a Vármegyei hivatalos lapban, történt közzétételétől számítandó 8 napig azon megjegyzéssel teszem ki közszem­lére, hogy az adókimutatásban íoglalt a datok ellen netalán felmerülő felszólam­lások a kitétel ideje allat hozzám beny­újtandók.

B r a s s ó , 1910 évi oJstóh9r hó 13-áq

Jekelius Ágost s. k.alispán.

I S O ©2ft Setten.

Banca Naţională a României.S i t u a ţ i a n e s a m a r ă .

c t i NT : 18I S I O

Septem. 25 Septem.

187.098.981|97328981 Eeser. metal, aur 1204668771 169770000 „ Trate aur 496080001169.238,570 170.074,877

281.827 Argint şi diverse monede . . . . 287.600 272,5309Q, 277.728 Portofoliu Român şi străin. . . . 121.850,805 117.265,567

34,188,529*Impr. pe efec. publice 15005900(

„ „ „ în cont-eorent 15061625 j 30 058,882 30.067,525

11.999,924 Efectele Capital. S o c ia l................... 11.999,924 11.999,92415.093,086 t Efectele fondului de reservă . . . 14.720,535 14.720,5363.151,121 Efect. fond. de amort. imob. şi mater. 3.052.121 3.052,1215.982,093 I m o b i l e ........................................... 6 001,378 6.001 378

706,076 Mobilier şi Maşini de Imprimerie . 718,289 718,289474,712 Cheltueli de Administraţiune . . . 428,906 514,689

115216.065 Depozite libere ................................. 115.106,595 114.066,424-32 650,115 Conturi c u r e n t e ............................ 28.995,557 29 731,69354.284 068 Conturi de v a lo r i............................. 41.967,396 51.278.754

501.354,3253? a, s i :

544.426 558 549.764 302

1 2 .0 0 0 ,0 0 c Capital ........................................... 12.000 00026.762,19t Fond de r e z e r v ă ................... .... . 28.455,942 28.455,9424.022,55^ Fondul amortis. imob. şi material 4.278,430 4.278,430

312 017,000 Bilete de Bancă în cireulaţiune . . 351 908,620 357.531,6402,207.648 Profituri şi p e r d e r i ........................ 2.341,543 2.341,5431.082,324 Dobânzi şi beneficii diverse . . . 1 047,256 1.148,692

115 216,065 Depozite de r e t r a s ........................ 115.106,595 114 066,42028.016,538 Conturi diverse, so ld ........................ 29,288.172 29.941.635

501.354 325 Scomptul 5%* Dobânda 572u/o 544,426.558 549.764.302

ptSpEâpgŞ-jâjgl[!g S E E E B B B S iE E S S iS B B S S E S Ü f i l r ä l ' l & g S i l g Ü

'S-oß

co­că

0c©

1

»r-t,*Sh

c©

GC

Să sprijinim meseriaşii noştri!■*//*//*//JT//M/. ■*//*. /*//*/. *//*,/*/. * ■*//*//*//*//*. */.*/ jr/ jr .

Nou croitor român!Subcrisul, după-ce sub patronajul «Asociaţiunei» pentru spriji­nirea meseriaşilor Români din Braşov, m’am pregătit pentru meseria de croitor, perfecţionându-mă în arta mea, prin mai multe centre europene mai mulţi ani succesive, mă aflu de prezent în plăcuta poziţie a-mi recomanda :

Salonul de croitoriepentru bărbaţi

Braşov, Strada Prundului Nr. 33.(vis-à-vis de Vila Popovici), unde cu prima Octobre n. primesc ori-ce comande şi satisfac cu cea mai severă acurateţă, gust,

lucru trainic, frumos şi cu preţuri convenabile.Rog deci On. public românesc din loc şi jur, să binevoiască a-mi da binevoitorul seu sprijin, asigurându-1 din parte-mi de

silinţa mea deosebită de a satisface tuturor aşteptărilor.Cu toată stima :

Dumitru Mirean,măiestru-croitor, Braşov, Str. Prundului Nr. 33.

U Igûc

t— I «

3

3CDc»CDH «şp

-QO

PO

//*//*//*//*< 'Æ//ÀT/J

; trçèou nèuuosora raţnifuds şg

Preţuri de tot seăzute.Din cauza strămutărei vând toate

confecţunle lucrate cu mânacu preţuri de tot scăzute.

Fritz BoleschNr. în»,3—150. Strada Mihael Weis. Casa Gopony.

Antreprise funebreT - C L t

B ra ş o v , s tra d a P o r ţ i i \ r. 3.vis-â-viâ de Băcănia Stéua Roşie.

Recomanda Onor. public la caşuri de mórfce, aşedămentul eeu de înmormântare b o g a t a s o r t a t în cári tóté obiectele, atât soitele mai de rend, cât şi cele mai fine, se p o t c ă ­păt a eu p r e ţ u r i ie f t in e .

Combion« şi d e p o u d e s f e r iu r î de m e ta l ce se pot închide bermetic, dm prima fabrică din Viena.

Fabricarea propria a tuturor s f e r t u r i l o r de le m n , de m e t a l şi imitaţiuai de metal şi de le m n de ş t e ja r u .

Depou de CUB112U pentru monumente şi planficî cu preţurile cele mai moderate.

Representanţă de monumente de marmură, care funebre proprii CU 2 şi cu 4 cai, precum şi un c a r fu n e b ru vénet, pentru c o p i i } precum şi cioclii.

Comande Întregi se eseeută p r o m p t ş l ie ft in ^ ia u asupră-mi şi t r a u s p o r t u r i d e m o r ţ i m 's t r ă in ă t a t e .

La caşuri de morte a se adresa iaE. T u t s e k .115

!!l!!l!!l!!!l!l!l!!!!!ll!llll!l|l!lll!!l!!il!il!lll!l!l!l!i:!lil!!!llll!!!!!!ll!lll!!!!!ll!!imilia!!lli!!ffi

G H E T Eori g luai a mer ic ane pentru Dame, Domni, Copii

P »l»«ie i albi de atlas. P a p u c i albi de dans. P a p u c i de gimnastică P ap u c i călduroşi de P ă p u e i de postav, d ie t e cu ţug d ie t e de voiaj

CI »m e de lucru C|»m e Hal ina. Cîftfene de vânat. Cisnne de câlâ-ifc. Cântase Căaloeid ie t e cu şiuo re

pentru Dame Domni şi Copii.Calitate solidă- — Magazin de încălţăminte. — Ma e asortiment-

iMe|,moilefn Alfred Ipsen Kronstadt,SEl§S tran ia V ă m i i \ r . 36, ( V â - v î s «le c a f e n e a u a T r a n s i l v a n i a . ) I

Tipografia Muraşanu Braşov.