Aurelio Seuleen Mdrioaro llineuleseu flena Oltean

ilrl'[;:ij:',",

Kreativ

Aurelia SeuleonMdrioore Dlinculeseu

fleno Olteon

orf1;r11r' : lpGLqU:/U,' i l1,5i i , 1; l ] i ] -61

*dbTH{E{uploaded byStefSo

Kreativ

Toate drepturile rezeryateEDITURA KREATIY @ TArgu Mureg 2010

Director editorial:. Eleonorc lliegAurelia 9eulean, Merioara Minculescu, Elena Oltean

CUNOAgTEREA MEDIULUIAuxiliar didactic pentru clasa a ll-a

Avizat de Ministerul Educaliei Cercetirii Tineretului qi Sportuluiprin Decizia nr. 27939 din 09.03,201I

Auxiliarul pentru cunoagterea mediului in conformitate cu programa gcolard poate fifolosit pentru orice manualde clasa a ll-a, dupe care se studiazd aceastd discipline.

Tehnoredactare:Editura Kreativ - Tdrgu Mureg

lsBN 978-606-8119-20-5

Tel./Fax: 0265-250805

Descrierca CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei$EULEAN, AURELIA

Cunoattera mediului I auxiliar didactic pntru clasa a II-a / Aurelia$eulean, Merioata Minculescu, Elena Oltean. - T6rgu MuIe$ : Krcativ, 2010

ISBN 978-606-8119-20-5

I. Minculescu, MfuioaraIL Oltean, Elena

371.671:5041373.3

Toate dfepturile asup prezentei editii apartin Editu.ii Kreativ.Nici o parte din acestd carte nu poate fi reprodusa h orice forme sau prin orice mijloace,

electaonice sau mecanice, inclusiv fotocopierc, inregistrare sau pfin orice sislem de stocarea informatiei firi acordul Drealabil scris al Editurii Kreativ.

Drepturile de distribulie in stdinebte aparlin in exctusivitate Editurii.

.o o

lnvitatie

Dragd elevule,

Cunogti privind, auzind, mirosind gi pipeind natura.9i acest caiet te ajuti si descifrezi ce te inconjoare!Plantele, animalele, omul, pe toate le vei cunoagte citind,completand, alegand, colorand, ghicind, jucdndu{e gi nu numai...Folosind acest caiet, tu, copile, veifi cu un strop mai ISTET.

Autorii

Atrecut vacanla mare. Ai celdtorit impreund cu familia 9i ai vdzut locuriminunate. Recunoagte-le! Bifeazd caseta.

lncercuiegte mijloculde transport cu care ai celetorit.

"5 d\

@ry

O sdptemand intreageAm facut baie-n Marea Neagre!lar puiului de ,testoasd,Ramas singurel acase,

l-am adus in prag de uge,intr-o micd g5letu96Apd bund de la mare,Ca sa-gi pune de mancare!

Dar lestoasa bosumflateVrea doar frunze de salate!

1.

Ghici ce e?

lnstelat gi crestatDe mulli admiratlarna se albegte,Dar pe varful s5uE argint mereu.

Completeaza:Suprafa,ta pdmantului prezinte ridiceturi sau

mai mici, numite

Formele de relief cele mai inalte se numesc

adancituri mai mari sau

Munl i i sunt imbreca! cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g i peguni.

2. Unegte punctele. Scrie denumirea celor trei pddi ale unui munte.

Muntii din lara noastri formeazd lanlul Munlilor Carpati?Ei sunt alcdtuiti din roci de diferite tipuri.

Cd vrei sau cd nu vreiVara iule zboard,$colarii gi eiSe intorc Ia gcoale.

9i-amintesc cu dorDe vacanta mare,Zile fdrd nori9i pline de soare.

De mare vorbesc,De bunici, de munte,Veseli povestescMulte 9i mdrunte.

Apoi planuri facPentru alta vard,Le pun in rucsac9i intrd in Scoale.

1. Completeaze:in zonele de munte gasim plante ca

iar in pddurile de munte trdiesc animale precum lupul,ursut, . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Denumegte imaginile gi vei descoperi pe verticala AB ce reprezintdtoate cele denumite de tine.

Sunt tare jucduge. Sar din brad in brad.Sunt un Sarpe veninos.

Sunt un animal mare. Me hrdnesc cughinde, jir, fructe.

Sunt ocrotitd de lege.

2.

Unegte ce se potrivegte:

@@@@

3.

Lupuligi schimbd perul, dar ndravul ba.A ajuns lupul de jocut cainitor.Lupii nu cuteaze cand cainii vegheaz5.Nu vinde pielea vulpii inainte de-a o prinde.Pdzegte gagtele cand le descante vulpea gi le povestegte lupul"Vulpea betrene nu cade ln curseVulpea cand n-ajunge la struguri zice ca sunt acri.

Cend pisica nu-i acasi, goarecii joaca pe mase.La casa fere pisica, goarecii steag ridica.

Ce nagte din pisicd goareci minance.Cdinele care latrd nu mugce.

Pe ciobanul fere caine, lupii-l lasd fdrd p6ine.

1. Completeazd:Suprafetele de pdmantLa c6mpie omul cultivd

netede, intinse gijoase se numesc

2. Coloreazd cu verde casetele care reprezinte aspecte din cempie.

ffi$fim.Adeverat sau fals?

Din porumb se obline melaiul.Buruienile sunt cereale.Cerealele se cultive la campie.$oarecele nu minancd grau.Mugelelul este o plante medicinal6.

o3.

ooooo

Cea maimare camDie a Romanieieste CamDia Romane?

1. Fiecare goricel are atatea grdunte inscns pe acesta. Afla cate graunte au in

sdculetul lui cat aratd numdrultotal cei 4 goricei.

2. Unegte!

r ir'o'"]''"" "" ";;;;;;'. li in vdrful tulpinii am spic. Din

: boabele adunate din spic seI obline feina pentru paine.

i Sunt cereata. Am spic in iI varf. Pe gtiulete am boabe iI invelite in panugi. '1

Completeazd:

2. Deseneaze cel pulin trei animale gi trei planle.

Unele plante gi animale sunt ocrotite de lege?

cerbul carpatinfloarea de coll ursul carpatin

nuferul vulturul pleguvcapra neagrabujorul romanesc

papucul doamneilaleaua pestrild

CAPRA NEAGRA

de Florin Iorddnescu

S-a ivit pe varf de munte,Cu cornitele pe frunte9i de jos privit5 pareMai curand o aratare.Cand se suie, cdnd coboard,Parci fuge, parce zboard,Cdnd rdmAne nemigcatePe o creasta collurate,Cand o prinde dor de ducdDisperand ca o nelucA.

1. Completeaza:Cele mai multe plante sunt alcatuite din

Pdrtile

componente difera de la o plante la alta.

2. Scrie pe4ile componente ale plantelor.

3. Adevarat sau fals?Rdddcina cregte in pemant.Frunzele plantelor au aceeagi formd.Omul cultive legume gi zarzavaturi.Legumele se consume numai vara.

oooo

De cum s-a ivit lumina,Planta a pornit la treab6.Ordin de la reddcineSeva se o ia degrabe.

Prin tulpine hrana crudeTrece ln bucdterieLa frunza ca s-o g5teasceAga cum prea bine gtie.

Ca o bune gospodindMAncarea o pregete$te$i la mase, in grddind,Toatd lumea o poftegte.

1. Comoleteazd:Legumele se cul t ivd in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de legume, mai ales in zonele de

. Omul le fo losegte pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sa. Ele nu trebuiesd l ipseascd din al imentat ie nic io . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Legumele se consume

.. . . . . . . . . . . . sau conservale.

2. Pune silabele in ordinea corecta, ca sA obtii denumirea unor legume.

Legume:

3. Elimine plantele care nu sunt legume, prin tdierea lor cu o linieusturoi, grau, ardei, ceapd, mAr, dovleac, soia, rogie, porumo,fasole, nuc, orcz, brad, vatze.

4. Scrie ce se consuma de la urmdtoarele leoume.

@petrunjelceapaJf=pitlegea rogie

Ana face o supe pentru pdpusa sa. gi_a notat urmdtoarea retete:

Corecteaze reteta Anei!

Coloreazd desenele!

Np

1. ComDleteazd:Cerealele sunt cultivate de om mai ales in zona de ..............Tntinderile de pdmant cultivate cu cereale se numesc ogoare sau ..........

. Cele mai cunoscute cereale sunt: graul , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,gi orezul. Din cereale,

pr in mdcinare, se obt in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 i terata.

2. Unegte magina agricolS cu lucrarea pe care o executd.

Tractor cu plug Semanetoare Tractor cu remorce

3. Adevarat (A) sau fals (F)?Florin culege: a) un snop de spice aurii- vara

b) cinci gtiuleli de porumb - primavara

4. Ce menancd fiecare? Unegte!

DD

&M

Care floareParcd-i soare?

Ce-i mandru la sat$i bun de mancat?

Dupd deal. dintr-un tezaurAu trdsnit sdgeti de aur

Sti burtosul pe campieNesturei pe el o mie.

Cine se nagte-nfegat?

(porumbul, floarea soaretu,, grAut)

1. Completeaza:Livezi le suntgrddini cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ln l ivezioameni i cul t iva mult i pomi:mdru1,. . . . . . . . . . . . . . . . . .Acegtia sunt folositori pentru .. hrdnitoare gi bogate in

2. Ce fructe provin din livad6? Deseneazd-lel

3. Alege raspunsul mrect:

-.1)a campre

a) Pomii fructiferi se cultivd

Agaze in ledile cte o pare, un mdr, un strugure gi o gutuie, in fiecarerand, in aga fel incat un frud sa nu apara de doue ori nici pe orizontata,nici De verticale.

Ve povestesc, dragii mei,Nici gand sA ma !n de glume,O ceartd fera temeiintre fructe gi legume.

De vine par fructeleCa nu prea igi vdd de treabe,lar acum legumeleRevoltate se intreabe:

,,De ce pomii din livaddAgezali mai sus pe coastdVor si gtie gi sa vaddTot ce-i in gredina noastre?"

pomii clin livadA:-

Vd vorbim de la-neltime9i am vrea sa lineli cont!Voi sunteli biete legume,Lipsite de orizont!

gogo9arut:- N-o se mai fiti cedereliCand va bate tare vantul9i-o sa faceti, vreti nu vreli,Cunogtinta cu pamantul.

prunele:- Gogogarul, fdre frice,Cred cel gtie lumea toate,Spune cate-o minciuneDar dintr-aia gogo... nata.

ceapa:- Prune din livada toaleDoar o vorbi vi mai spun:O se clocotiti indateln ceaunul cu magiun.

ciregele:- Suntem cele mai gustoase9i dace suntem perechi,Unele, mai norocoase,Ajungem cercei la urechi.

merele:- Te crezi foarte elegantePurtand fel de fet de rochii,Dar nu te iubegte nimeni,Caci la toli ne iriti ochii.

castravetele:- Ciregelor, cum si faceliSd nu adormi{i pe lauri?Voi indate ce ve coaceti,Veli fi hrane pentru grauri.

- Doar dovleacul bosumflatSe Tntreabe aga in glumd9i ince nu a aflat:

,,El e fruct sau e leguma?,'

perete:- Castravetele vrea se ne convingaCd-i vesel 9i bun de gurd,El nu gtie c-o s-ajungein borcan o... acriture.

pove stitorul :

1. Completeaze:Pedurea este formatd dintr-o mullime de

o suprafati mare de teren. Dace cutreierem pedurile din lara

aflali pe

noastre,

2. Cine este coDacul?

- cu ace 9r @nun: - cu flori medicinale:

- cu ghindS:

3. Scrie numele a doi arbori care trdiesc:

- rd udr ' rPrv.

4. Unegte corespunzdtor:- pdduri de stejar-

peduri de brad

Un stejar poate atinge varsta de 2000 de ani?Cei mai betrani arbori din Romdnia se gasesc TnTransilvania, in apropierea oragului Reghin?

Copacii consuma dioxidul de carbon (gaz neprielnic vielii) 9ielibereazd oxigenul (gaz necesar vielii)?

Ce culori imbracd padurea in cursul unui an?Deseneaza!

primdvara

toamna

vara

tarna

1 . lncercuiegte plantele care nu se intdlnesc in tara noastre.

2. Deseneazd:Frucle cu gust zaharos gi aromatic, de formi lunguia[d

Fruct ce seamdne cu mdrul,dar are culoarea Dortocalie

Fruct zemos, cu gust acrigotde culoare galbene

*h;lte-gi Cet mai vecfri arOor" O,n tur"

"* "o*id* *)l. baobab, care cregte in Africa? Are 5000 de ani. I

il " ' l

&$ [ arbori mici care treiesc in ttalia gi crecia? ]

I cactus american, al cerui parfum se simte de la II o distant5 de un kilomelru? L

I ficusut este o planta Oin 1arit"-""t0", "-u

t r,ze ,n*i)I groase, totdeauna verzi gi strdtucitoare? itintatnim giin II lara noastr5, ca plante ornamental5 .te inrpri^r I

,\ | in unete betli din America existe nuferi giganli, ate cdrorteil I frunze mesoard 1-2 meti? Ftorite acestor nuferi au pesteNf \ l. ruu de petale, un parfum puternic Ai infloresc noaptea.

\ / - r . r\17

I . - i - - - - -

-

d I Plantelor le place muzica, care le risfati gi le I

au@lEr

In unele belli din America existe nuferi giganti, ale cdrorfrunze mdsoard 1-2 meti? Florile acestor nuferi au Deste100 de petale, un parfum puternic Ai infloresc noaptea.

1. Completeaze:Ca sd teiasca, plantele au nevoie de aer,

9i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ln l ipsa acestora, p lantele

2- AEazein ordine fazele dezvolterii plantei.

3. Unegte corespunzetor ce modificerisuportd plantele in absenta factorilorde mediu.

ingheate

(E&

se ofilescnu cresc

Pune in vaze inca cel pulin trei flori, respectand culoarea ceruta:1 - rogu, 2-alb, 3- galben, 4-verde, 5_ albastru. 6_violet

1. Completeaze tabelul cu urmatoarele specii de plante:ardei, rogie, castravete, stejar, par, cireg, prun, fag,

2. Comoleteazd:

" " - /'"7"""\

l--':1,r,O,nr(

*n|=u"*'(penlru

O"r,(

u**(

sem

iubest

(

)cal

nle i

; fie gte!

soarelui

ne? Un)rigaoareauferul

re l rfer(floan ufi

apaumoralumtna

3. Ce

o U E P A T RH K L M o R oP T R U N J E WE R T z U L EA N E T E B M

F A R z A J K Eo T U F R o I I ES o U S T A XN M D o E A Bs P N H J x D

Legumele

Codrul sau ...1. Plante cultivate in livade2. Din ea se dezvolte fructul3. Formd de relief unde se cultive cei

mai multi pomi fructiferi4. Pom de la care se consumd sdmanta5. Anotimpul ciregelor6. Conserve de fructe7. inainte de a le consuma, fructele

trebuie .-.

Arbore sau ...

1.2.3.4.5.

De la pomi consumemCopacul din livaddFructul pdruluiFructul caisului

1.

Pomii fructiferiE X Y P R U N T EM A F A S PD M A R B D U D z RH K L P A R F Dz T E B M U T U I

R E e o B M L SD z I I N U NP E K H K Ya N U I A P T E o

o R o D U $ R H

Luna in care se coc gutuile

1. Completeaza:Corpul animalelor este format din . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g i

. Animalele sunt diferite unele fala de altele. Unete aupatru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , a l te le au doue . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g i doue . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Corpul lor poate f i acoper i t cu. . . . . . . . . . . .

2. Noteaze p54ile corpului gdinii Si ale iepurelui:

Unegte corespunzdtor:animal cu gase picioareanimal cu opt picioareanimal cu zece picioareanimal fere picioare

4. Denumegte animale care au:

peianjenulalbinaracul9arpere

ctoc:

bot:

rat:

5. Deseneazd animalul oreferat!

intr-o zi, vulpea se hotari se invttepe batze la masd. igi puse ingireata se radd de ea.

Cum ajunge barza,vulpea agazamancarea pe taler.

- indrdznegte,prietend, zisecumetrita cuglas prefecut.

Barza sestrdduiegtedegeabase apuceceva cu clocul ei lung. Vulpea lacome a lins cu iuteale tot vasul.

A plecat barza flemande, dar nu s-a lesat, ci la randul ei, a invitat_o Devulpe la cind.

Cum ajunge vulpea,bazaii pune in fata un ulcior cu mancare.- indrdznegte, prietene! ii zice oarza.9i se stredui cumdtra vulpe, se roti in jurul ulciorului, dar nu reusi sa

mdnance gi plece cu coada intre Dicioare.

1. Comoleteaze:Animalele care cresc pe langa casa omului se numesc

. Omul obline de la ele foloase sau avantaje.Cei mai buni pr ieteni a i omului sunt . . . . . . . . . s iCainele il .... . Pisica prinde

2. Indicd prin sdgeti foloasele pe care le are omul de la animalele desenate.

caine, . . . . . . , . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . , . . . . ;motan, . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . ;

re1oi , . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;iepuroi , . . . . . . . . . . . . . . . .

Prindei90arecl

Carne

Catelugul cu mustate,Cu blenita albd, create$i urechea clapdugASus la clante vrea s-ajunge.

Tare-i speriat celelul!Vrea ?n casd mititelul,Ceci gansacul cel naucll ciupegte de ndsuc,lar curcanul infoiatil tot ia la scdrmanat.

Std la ugd 9i scancesteCu lSbula o lovegte,Dar cum nimeni nu-l aude,intr-o gheata se ascunde.

2.

1. Completeaza:Animalele care ig i gdsesc singure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .se numesc anima|e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Ele t rd iesc in or ice forma de rel ief . la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s i la

Cele pe cale de disparitie sunt ocrotite de

,,Spre pddurea fare marginiVegnic tanera din careAu venit la noi in paginiMici gi mari vietuitoare."

Ce animale recunogti in imagine?

Coloreazd!

Stabilegte titlul 9i autorul textelor din care fac parte fragmentele (vezipartea de jos a paginii!)

a) ... Tocmai cand incepuse a mdnca, iatd vine la ddnsul ursul.-... Bund masa, cumdtre! Tii! Da'ce mai pegti ai! Dd-mi gi mie ce

taaa...re mi-i pofia!...

b) ... A treia oare, azvarle mogul ndvodul, de zor.$i-l scoate doar cu un pegtigorDar nu era un pe$tigor obignuit.Ci unul numa-n solzi de aur ghintuit.Pegtisorul de aur pe mogul nostru il ruge,Vorbindu-i cu ghiers omenesc:- Te rog se md scapi...

... Coboare din cerute... Deodate, zeregte intr-un tufig o creangede alun, dar nu o creanga obignuite, ci una cu alune de aur pe ea. igispune atunci negustorul: ,,latd un dar frumos gi pentru fata mea ceamicd gi cuminte."

A aplecal creanga gi-a rupt-o.Pe data a resdrit, ca din pemant, un urs. L-a apucat pe negustor

de mene gi i-a spus:- Cum ai indraznit sd rupi creanga mea?...

,,Pegtigorul de auf' (Aleksandr pugkin),,Crenguta de alun" (Lev Tolstoi),,Ursul pecelit de vulpe" (lon Creange)

c,

1.

2.

Retine!Unele animale trdiesc in zone foarte reci. Ele au un strat gros de

gresime sub piele. De aceea rezi$e la frig.Alte animale trdiesc in zone foarte cdlduroase.

Grupeazd animalele urmdtoare dupd zonele in care treiesc:leul, tigrul, ursul polar, foca, elefantul, cdmila, pinguinul, batena

.

3. Stabilegte care dintre propoziliile de maijos sunt adev5rate (A) 9i caresunt false (F):a) I i Leul este numit adesea regele animalelor.

i- l Un grup de lei este format din leoaice gi puii lorLeoaica are coamd.

b) [l etetantul este un animat mic.[-l frompa it ajute pe elefant se bea api.[l Coqii etefantutui se numesc fitdegi.

c) fl cirata are cocoagd,l l ciraia are gdtul 9i picioare foane tungi.I l Cet mai inalt animal este girafa.

A fost odate, demult, un elefant foarte curios. intr-o zi s-a trezit cu onoue intrebare: ,,Oare ce mdndncd crocodilul seara?" Aga ce a plecat prinpedure se intrebe animalele gi s-a intalnit cu urculelul gi-l intreb6:

- Ursuletule, ce menance crocodilul seara?- Nu gtiu, a rdspuns ursule,tul, dar du-te la lac Ai vei afla.$i a plecat mai departe elefantul se caute lacul. Pe drum s-a intalnit cu

o brosculd:- Brosculo, ce menance crocodilul seara?- Nu giu, a respuns broscula, dar du-te la lac gi vei afla.Tn apropiere de lac, elefantul s-a intalnit cu garpele boa:-

garpe, ce menanca crocodilul seara?- Nu gliu, a rdspuns gi garpele, dar uile lacul aici, sunt sigur, ce vei afla

rdspunsul"Tocmai alunci iegea din ape crocodilul. Elefantul s-a apropiat de el, dar

nu Stia ce vorbegte chiar cu crocodilul.- ScuzS-ma te rog, gtii cumva ce m;nanc5 crocodilul seara?Crocodilul giret li spune:-Vino mai aproape sa-!i spun la ureche, sa nu ne aud6 nimeni.Elefantul s-a apropial Si crocodilul - ha!! l-a apucat pe elefant oe nas,

ceci pe vremea aceea elefantul avea un nas ca toate nasurile, micul agaca al tau. 9i cum se chiunuia bietul elefant si scape din gura crocodilului avenit repede garpele boa, care se afla in apropiere gi a inceput se-l tragepe elefdntel de coade. 9i atata a tras crocodilul de nas gi garpele boa de

coade, ca panA la urma garpelea reugit sd-l salveze pe

elefant, dar nasul i seintinse atat de tareca aproape ii atarnepejos. 9i uite aga, deatunci are elefantultrompd.

1. Descoperd numele unor animale domestice:

2. Grupeazd animalele urmdtoare in tabel:gdind, mistre!, lup, vacd, cal, vulpe, leu, pinguin, tigru, elefant, caine,pisica, girafe, cdprioard, cangur, porc

3. Recunoagte animalele din imagini! Spune ce gtii despre ele!

**linm*'o" l Anliinle's-Ahai6e '" ' - - a int ra - i

Recunoagte autorul giopera in care este vorba despre aceste vieluitoare!

De-i zic cuc, atunci gresesc,Ar fi cuc, da-i armenesc,Ar fi ceas gi nu-i. Dar ce-i?Este

Capra asta e cat zeceNiciun lup nu o intrece.Dintr-o suta poti s-o vezi,Ce e Capra

Ursul esta, mei llie,Este tare necijit,Fiindc5 toatd lumea gtieCd e Ursul

Are ochii de faiante$i-l strigdm cu tolii

Pus de lacoma bdbula,Un cocog trecu prin aniCu nestrugnica-i punguld,In care erau

1. Completeazd:Schimbarea vremii influenleazd vialaFulgerul, tunetul, ploaia, vantul, ninsoarea sunl ............ale naturii. Fenomenele sunt observate decare prezinte vremea.

2. Barcazein desen ceea ce nu se potriveste!

ffi

,*- f,h@ *"ME;'r

wryb

Greierag, veselToatd vara mi-ailar furnica,Mititica,

beiat,cantat,

A muncit gi-a adunat.larna, cand frigul sosiGreieragul se treziCd mancareNu mai are.

La furnicd-atunci veni$i-o rugd sd-i dea-mprumut.lnsd ea, cum l-a vezut,l-a zis: ,,Bine,Mai vecine,AstS-vard ce-ai fdcut?"

,,Ce sa fac? Eu? Am cantat!",,Atunci nu fi supdrat.Pentru tine,Mdi vecine,N-am mecar un bob de dat.Ce cine nu-i strangetor,Nu meritd ajutor"

1 . ComDleteaze:in lara noastri vremea se schimbe de.a lungul celor patru anotimpuri:pr imdvara, $i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Schimbdri leinf luenleaze viala plantelor, a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 i a

2. Une$te animalul cu locul unde igiursulporculvulpeaoalarandunicavacagoarecete

petrece iarna:cuibocolcote!vizuinisrajdbarloggalerii

3. Adevdrat (A) sau fals (F)? Coloreazd imaginile.lama pleace pdserile ceEtoare.Pesdrile clocesc oua.Vaca pagte iarbe vara.lama, ursul hiberneaze. --tToamna inmuguresc pomii.Primevara se culeg fructele. - ^

!rltrtrtrtrTT!

Unele peseri raman iarna la noi. (tarna facem ptajd. SVara tune Si fulgere.

Dupd ce au plecattoate peserile celatoare, un vrabiol s-a oprit pe stalpulpo4ii. $i-a chemat vrabia aldturi gi a intrebai-o ciripind:

- Nu-ti pare reu ce am remas singuri?Vrabia s-a uitat dupd stolul de pes5d care

se deperta pe cer. ln loc se raspundascurt la intrebare, a spus cu pulina

intristare:- Trebuie se fie frumoase

celebria, cu adevdrat. Dar nimeninu gtie cate necazuri te agteapte in

straindtali. Mai cuminte e sa remanemunde ne-am ndscut. N-ai bigat de seamd cate

pesdrele, din cele care au plecat anul trecut, nu s-auintors? Unele au murit de foame. Altele s-au inecat in mare. Altele aucazut prade pisarilor repitoare, de aiurea. Aici suntem la noi acase.

VrAbioiul a rdmas un timp pe ganduri. Apoi a mdrturisit:-Ai dreptate. Niceieri nu e mai bine ca in lara ta, unde te-ai ndscut.

1. Completeaza:in lara noastrd sunt. . . . . . . . . . . . . . . anot impuri .Fiecare anot imp are . . . . . . . . . . . . . . . luni .Cel mai caldurosanot impeste. . . . . . . . . . . . . . . . . . . , iarcelmaifr igurosanottmp

Vacanla mare a elevilor dureaze .............. luni, in anotimpul

2. Alege respunsul corect!

3.

;O toamnaPeserile celStoare et"""a -f O primivaraL f.] iarna

; - fl zilele sdntiminiiVantul, ploaia gi zdpada sunt -f f l unette!L [-l fenomene ale naturii

I [--l cuteg tegume Si fructet :Toamna, oamenii -l- f__) cureld nomiiL[ J secere graul

Completeaze in careu:1, ln anotimpul vara, vietuitoarele

igi cresc .....2. Veverita igi face provizii

de ..... pentru iarne.3, larna, ursul . . . . . 3.4. Pe zepadd aluneca

..... trase de cai.5. Lupii umbld iarna in grupuri

numite. . . . .

ACTIVITATI ALE OMULUI SPECIFICE FTECARUI ANOTIMP

1. Completeazi:Locuinla este mediul in care familia isi petrece cea mai mare parte a

. . . . . . Locuiesc impreund cu . . . . . . . . . . . . .in local i latea . . . . . . . . . . . . . , judelulLocuinta mea este o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (un . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ) formata(format) d in . . . . . . . . . camere. lmi pregdtesc lecl i i le in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Dorm in . . . . . . . . . . . . . . . g i menanc in . Cameretesunt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g idotatecuobiectede.. . . . . . . . . .

2. Alege respunsul corect..f)mizerie

lgiena inseamnd (- [ atenlie\ fl curdlenie.,.Czilnic

CurAlenia se face {- | o datd pe an\ i:\ L I sdptemanal

_..- C dimineataCamera se aerisegte

Folosind desenele aldturate, mobileazd-ti camera aga cum Tti place.Agazd biroul intotdeauna la lumind! Nu uita se acoperi podeaua cu uncovor frumos colorat!

1. Completeaze gi retin6!lgiena este importanta pentru

....... etevitor. Cend intruin clas5, md bine pe picioare. pe$rezpupitrului. Hartiile 9i resturile de mancare le arunc in

timp ce servesc masa. La sf6rgitul zilei verific

2. Numegte ce faci tu in fiecare zi pentru pdstrarea igienei clasei.

3. Sesizeaze gregelile fecute de elevii de serviciu.Alexandru $i Matei sunt a$ezi elevi de serviciu. Si-au propus sA

pestreze clasa cat mai curate. Se iau la intrecere. Alexandru ia buretele giSterge tabla. Matei meturd resturile de ascu,titoare cezute pe covor. Cetevahartii stau in jurul cogului, in timp ce Alexandru se agazi pe scaun sd seodihneascd. Ei nu se grdbesc, degi pauza e micd gi timpul galopeaze.

4. Scrie caracteristici pentru clasa ta

tn

A fost odata ca niciodate, ce dace n-ar fi nu s-ar povesti. Linigtea seagezase de cateva ore. Nu mai era nimeni induntru. Rem5sese numai elin clase, trist gi ingrijorat. Era burelele. Destul de bdtrdn. plAnsese acumo jumetate de ore. Nimeni nu-i gtia durerea.

,,De ce plange oare buretele?",se intreba prima bancd de lageam. ,,Nu vreau se-l inlreb sa-lmai necejesc Ai eu", zise creta.9i aga toate obiectele din daseerau triste pentru el. $tia ce adoua zi va fi aruncat la cogulde gunoi gi ca nu va mai vedeaniciodatd copiii. ii iubea atat demult, chiar dacd ei mai eraurdi uneori. Ferd copii el nu eranimic. Dar vremea lui trecuse.Vor veni mdine materialele noipentru clasd 9i el igi va gesi loculprintre... gunoaie.

$i ziua de miine veni cu o adiere de primavard. Dimineata, o cutienoue intre curajoasd Tn clasd. Erau de toate acolo: cretd colorata, bureti,creioane. Buretele simli cd sfargitul se apropie. Intre domnul inveletor.Dupe ce le arate materialele noi, se indreptd spre tabld gi stranse intr_ocutie toate lucrurile vechi. Buretele plangea in hohote, dar nimeni nu_lauzea. Atunci domnul invetetor spuse: ,,Dragii mei, m_am gandit sd pes_lrdm buretele acesta, degi este foarte vechi, pentru cd el a fost alaturi denoi atat de mult timp! Sunt sigur cd ii este greu se plece dintre noi!,' gi cuo migcare rapidd il ageza in dulap ca pe un obiect de pret.

Buretele stetea acum gi privea totul in jurul lui: diminea_ta elevii veneau,igi pregateau lucrurile, iar seara statea de vorbe cu bdncile. Si era fericit.

d.-Rdmasese in clasa lui dragd!

rem.w

1. Completeaza:

9colarul aredator iade a ment ine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 iin gcoald. Viala de gcolar cere respectarea unor .... ... ..... ............. oecomDortare.

Locuinta t rebuie sd f ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . gt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . penrrua asigura starea de

. a organismului.

2. Dd un sfat bdiatului din povestirea urmetoare!Suna de intrare. Toli copiii intrd in clasd. Numai Grig a rdmas in curte.

Sosegte alergand gi trantegte uga. Apoi se agaze in bance. Trantegtenervos ca4ile gi caietele gi-i intreabd disperat pe colegi ce ore au.

E foarte obosit gi nu aude cand il strigd doamna invdldtoare. Deschideun caiet din care zambegte o pate mare de cerneali.

Toate ora se migci in bancd gi nu e atent la explicatii.Ora se sfargegte, iar el nu a invatat nimic.

Sfatul meu:

3. Coloreazd-l pe crig!

1. Ce sunt gi la ce folosesc? Coloreaze-le!

%@2. Deseneaze cel mai frumos obiect din clasa ta!

1. ComDleteaza:Mediul reprezintd natura . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mediul este alcetui t d inap4, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , sol , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , p lante giMediul inconjuretor poate fi afectat de unele

2. Ce se polueaze? Unegte corespunzetor!

Aruncarea resturilor demancare, pungi, hertie,sticld 9i alte gunoaiepoate duce la moarteavietuitoarelor din apd

Murderirea spaliilor dincurte, din fala blocurilor,din gredini

3. Se ocrotim

1. $arpe lung de cauciucVarse apa undei duc.

2. Slabanoage, dar teioaseTaie iarba dease, dease.

3. Am o cofe grase, grasdStrecoard apa prin plase.

4. Cu mdna il lingii dau cu piciorul, 3.El muscd dln plin 4.Cu gura ogorul!

5. Degi-i slabe, nu se-ndoaie9i cu dinlii strange paie.

ale omului.

Fumul emanat de fabrici,de magini, praful, gazelede egapament

I Completeaze cu raspunsul la ghicitori.

6. O fetild jucdugd,Mereu gade dupe uge.Numai cand e invitateFace camera curata.

A

Am vorbit cu Dedurea.Totacolo unde obignuiam se o cautde atalia ani... Md agtepta impodobitd

9i fremdtand ca de fiecare data, de emolia reintalnirii.insd pulin altfel; de parce ceva se intamplase intre timp. Ca gi cum ar fi

vrut se ma certe sau imi spunea cd e vina mea dace... 9i atunci am inteles.O lesasem prea mult singure qi oamenii reiimi luasere locul... Flori uscatesau celcate in picioare... crengi rupte sau desfrunzite gi pretutindeni, foarte,foarte mult gunoi. Conserve, ambalaje, bidoane de plastic...

Era triste D5durea... Prietenamea aproape ca plangea... Mi-apovestit atunci gi cum ii tdiaserdcopacii, cum ii omoraserd gazele,cum i-au stdcat tot ceea ce s-ar fiputut strica... Pane Si izvorul... Da,izvorul, firicelul acela de ape care sestrecura susurand printre bulgerii depdmant gi ierburi, din care beusem

de atdtea ori... gi ldngd care adormisem ascultand povegti. Care mAlegenase sau me incantase cu recoarea lu;.

Zecea aToape sleit, sufocat, alunecand cu greu printre hartii, resturide hrana sau pahare, printre multe alte lucruri Darasile sau uitate deexcursionigti.

Am alergat intr-un suflet pane acase. Nu gtiu in cat timp am fost iarinapoi... Zeci de piceturi de transpiratie mi se prelingeau pe fata, pe gat...Dar nu conla. Pidurea trebuia salvatd! l-am adus gi pe ceilalti prieteni aimei... Am udat florile, am adunat gunoaiele, am strans crengile gi frunzeleuscate. Am plantat copecei 9i plante noi, am curAtat apele izvorului gimalurile lui. Pddurea era din nou fericite gi parce imi c6nta prin frunzegi prin pisiri: despre dragostea de natura 9i prietenie, despre ajutor gisolidaritate, despre tinerete 9i despre optimism, despre omenie, despre...

1. Eu spun gregit, spune tu bine!Copiiisuntin dasa, in pauza. Servescgustarea giaruncd ambalajele

pe jos" Ce este de fecul?

Mai multi copii sunt in excursie in pedure gi servesc masa. La plecarelasd aruncate prin iarbd: hartii gi resturi de mancare. in p6r6ut dinapropierea locului unde au poposit arunce sticlele din care au baut aDasau suc. Ce este de fecut?

Nigte copii au in dase un colt viu cu plante. plantele au inceput sa seofileasce- Ce este de fdcut?

2. Da sau Nu?Lovesc animalele mici. (DAINO Nu scrijelesc copacii. IDA]NOimi scriu numele pe ziduri.lDAlN0Nu md agdt de copacii tineri.lDA-lNOMd joc cu focul.lbTTN0 Nu rup florile. IDAINOStric cuiburile pdsdretetor.lGlNUl Nu arunc ta intamplare gunoiul din

case (bAlNO3. Descoper5 faptele care intristeaza parcul! Coloreazd imaginea.

A1

E o fiinla 9i copacul$i floarea, gingage fepturd,O doare dacd vii spre dansaCu ne-ntelegere gi ur5.

Se sperie adanc pddureaVuind de teama unui foc.Nu te grdbi s-arunci gunoaie!Respectd Recare loc!

de Marcela Peneg

$i apa curge unduioasaE limpede ca o vioare,Privind in ea te oglindegte9i fapta singur ili mdsoard.

Prietend ne e natura,Pddurea, cristaline ape,Se ?i descoperim fdptura,Sa o iubim, sa-i fim aproape!

Ce mAndru cantd Deserele!De ce sd le ucizi? Se ooate?Ascu[e-le gi le-ntelege!Prietene tu le socoate.

1. Completeaza:Pomii fructiferi sunt plante ......... de cdtie om.Animalele care . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pe lange casa9i sunt ingr i j i te de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . se numesc animale

Omul cul t ive . . . . . gt cregte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pentru. . . . . . . . . pe care le are de la ele.

Omulse hrdnegte cu legume, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 i cu produse obl inutede la . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Numegte cel putin trei plante gi trei animale pe care le obseryi in imagine.

M

3. Fd cunogtinla cu natura inconjuratoare, ghicind!Poarte-n soate o cetate$i din ea doar capul scoate!

O surcicd argintieNuma-n apa gade vie!

Am in curte un stejarCu varf rogu ca de jar

Are barbe, nu-i barbat,E gata de cocolat

Un dovleac pe patru bete,Geme gunca in cotete! . . . . . . . . . . . . . . . .

Bucihia de la staneNe de miel, lapte gi ldndl

Toarce lelea-ncetigor,Fere furce gi fuior.

4. Coloreaze folosind codul: a = verde, b = albastru, c = galben.

L incercuiegte respunsul corect:1. Cine este un bun gospodar

fdc6ndu-9i din timp proviziipentru iarnd?a) ariciul;b) veverila;c) ciocenitoarea;d) cucul.

3. Cangurii treiesc doar in:a) America;b) Australia;c) Africa.

5. Nufdrul cregte:a) in gradind;b) in ghiveci;cl pe munte;d) pe ape.

2. lnainte de a perasi !ara, familiitede berze:a) fac antrenamente de zbor;b) admire peisajut toamnei;c) ele nu pdresesc lara pe

timpul iernii.

4. Femela cucului:a) igi clocegte ouele;b) le depune ln cuiburile altor

peseri;c) nu face oua.

6. Florile se usuca dicd nu au:a) lumind;b) muzice;c) fructe;d) vdnt.

7. Vacile pasc in:al cireade;b) turmd;c) stol;d) haitd.

ll. Recunoagte animalul!1. Este animal selbatic, carnivor, seamene cu un caine, iar blana gr-o

schimbe ?n funclie de anotimp.2. Este animal salbatic, cu trupul mare gi puternic, cu o blanA brun

rogcate gi cu coadd scurte.

3.

4.

5.

Este cel mai mare animal de pe pemant.Un animal puternic, cu o coame bogate injurul capului.Are 6 m inellime.

l l l. Cine sunt cei mai mari de De1. Cea mai mare Dasere este

pemant?

2. Cel mai mare carnivor terestru este ....... gi cantd_regte in jur de 1000 de kilograme.$arpele ur iag . . . . . poate ajunge la . . . . . . . . . . . . . . metr ilungime gi are . . . . . . . . . . . . . . k i lograme.

lV. lgiena este importantd gi pentru animale. Spune cum igi fac igienapisicile 9i cAinii!

A fost odate, pe vremea cand animalele domestice inlelegeau graiulomului, iar oamenii intelegeau limba animalelor, un sdtean care aveacurtea plind de dobitoace.

Tr5iau toate in armonie, pand cand intr-o 2i...A navSlil porcul Grohdild in ogradd, guiland:-

Venili, prieteni! De azi robia noastra s-a sfargit! gef, eu voi fi! O merit!in ajutor a venit 9i nevasta, cu purceii dupd ea.- Sigur cd tu trebuie sd fii gefut ogrdzii!

Omul ne este dator vandut pentru carneace-o ddm an de an...

Animalele auzird cuvantul lui Groheild 9is-au grebit spre ograde, unele dupe altele.

intdi a venit berbecul Cornatul, cu toateturma lui de oi, miei, capre.

- Ba nu! Eu trebuie se fiu gef aici! Tu nuinsemni nimic pe lange noi...

-Ai dreptate! Doar noi ddm laptele cel mai dulce 9i mai gras.- Dar de ldnd ai uitat? zise cu naduf oaia Mioara.- lar pe fralii mei ii taie in fiecare an de Pagte...La scurt timp, sosi pegind agale boul, rumegand de furie...Nu se ldsard agteptate nici rudele lui care venire se-i fie atSturi--

gef eu voi fi! Sunt cel mai mare 9i mai puternic din curtea asta! Deslujit, am slujit destul. Numai eu gtiu cat am tras la plug pe ogorul omului.

- $i laptele, carnea? ii aminti vecula Rucula.- Aga-i, teticule, ca dace tu egti gef, omul nu mi mai taie? zise vilelugul.Cand auzi zarva, Pintenatul alergd spre ograda mancand pamantut...

Se urce pe gard 9i cucurige:-

Ati uitat de mine? Nu va superali, dar un Sef trebuie sA fie ca mine:frumos 9i destept. Aga ce am hoterat: iate-me gef!

$tr

-Aga, a9a! Ce ve tot ldudali? Dali voi oue cumva? seriSulfina.

ca arse geina

-Sau carne fragede gi sandtoasa? nu se ldse nici gasca Gaga.- Sau pene, sau puf? Nuuuuu... adiugd rata Maca.Cend l-a auzit pe cocog, curcanul Mdrgelatul n-a putut rebda sd nu-i

soune cateva...- Auzi, vere! Te las in pace doar pentru ce vine Craciunul gi anul acesta

gi nu gtiu c se va alege de noi...- Bine i-ai zis, berbate! se bage in vorbd curca Cuca.ln trap elegant, apdru Murgu gi zise:-Md aldtur gi eu voue. Nu vreau nimic, decat sd_mi vdd crescand

manzul, pe Floricel. lar de tras la cerule, nici nu vreau se mai aud!-

Ai dreptate, dragul meu! spuse iapa.- Me aldturgieu voue! se tangui Urechili. N-am alti famllie decat pe voi...Rex gi Pizza se cunogteau de mult. Au stat intr-un ungher gi au ascultat

cearta animalelor Nu le venea sd creade ce auzeau gi vedeau.- Ce zici de toate acestea? zise Rex.- Miau! Miau! Mi-e rugine pentru ele. Stepanul ne iubegte pe toti. Eu am

imbatranit" Nu mai sunt harnicd la prins goareci_ Omul nu m_a atungat. Melasa sa-mi odihnesc oasele. RdmAn cu el.

- Nici eu nu me gandesc sdJ perdsesc. l-am fost bun prieten mereu.Gearta nu se mai sfargea. Dornice sd pune stipanire pe ograde, nici

nu au observat ca Stapanul sldlea ascuns in spatele gardului de multivreme: oam de cand a Inceput totul.

A agteptat el cat a agteptat. Apoi, rogu la faF de supdrare, a iesit dinascunzatoare gi s-a repezit in milocul animalelor:

- Nu mai vreau si vd vad! Nerecunoscdtoarelor! plecali! plecali undevedeti cu ochii!

Animalele s-au vezut nevoile sd plece din curtea omului. Au luat drumulpedurii din spatele casei, unde erau sigure ce vor gdsi adepost gi hran6.Se g6ndeau ce acum sunt, in sfargit, libere...

Aici, in pedure, era bine gi recoare. Animalele sereau in sus de bucuriepentru norocul ce deduse peste ele.

Orele treceau incet, incet gi Grohdile fu primul care se planse de foame9i de sete. Unul dupe altul, dar mai ales copiii, incepurd se simtd golul dinstomac ai arsura setei.

Veni noaptea. Stelele aprinse pe cer nu le tinea animalelor nici de cald,;lb[i"i de sete 'rre

w

Zgomotele infricogatoare care veneau din adencul Dedurii nu le-au lesatsa inchidd ochii toatd noaptea.

Pintenatul rupse primul tecerea:- Grohdile, numai tu egti de vine...- Aga-i!- Ce ne lipsea noue de ne-am revoltat?- Aveam mancare din belgug...-

g i apd.. .- Trebuie sd ne intoarcem in ogradd, fralilor!- Aga vom face!- Aga-i cd omul ne iubea, mami?- Sigur, dragul meu! Cdnd te-ai nescut tu, omul nu s-a migcat de langa

mine. M-a mangaiat gi m-a incurajat.

ffirI t--'+srl f*-zL]l

**

- imi poti numi cinci animale carelraiesc in Africa?

- Da. Patru elefanli gi o girafe.

Alex rispunde la cunoagterea mediului.- Eu am doud picioare. Unul a fugit. Cate au ramas?

-Am vezut un crocodil care n-a mancat de vreodoi ani, se laudd Rdducu_

- Nu se poate. Unde Fai vdzut?- La muzeul de gtiinlele naturii.

/ .4

- Teticule, te rog s6-mi cumperi o maimutd.- La ce-!i trebuie?-

Vreau se vad cum se face un om.A

- De ce vaca din desenulteu are cincipicioare? ilinlrcaba pe George tatalsdu.- Pei, nu-li dai seama ce al cincilea e roata de rezerve? respunde copilul.

19- Care este cea mai folositoare pasere? intreaba invdtetorul.- Gdina.- De ce?- Pdi ea poate fi mancate gi inainte de a se nagie gi dupi moarte.

Std la soare vulpea hoatd9i gdina n-o Tnvald.O convinge cu sfiale,Ce vrea hrana vegetala.Cine-o crede, oare cine?$ti!i voi, dragi copii, mai bine!

CUPRINS

d bv Stets0