Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi”

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Managementul Mediului

Auditul de prevenire al poluarii pentru

“Industria fabricarii produselor peliculogene(lacuri , vopsele)”

S.C. KOBER S.R.L.

Profesor indrumator :

Sef lucrari dr. ing. Brândusa Robu

Studenti :

David Mirela

Gheorghiu Mihaela Denisa

Iasi , 2011

Cuprins

I. Prezentarea studiului de cazI.1. Descrierea organizatiei S.C. KOBER S.R.L.I.2. Profilul de activitate

II. Metodologia auditului de prevenire a poluarii

FAZA 1. PREEVALUAREA. PASUL 1. Pregatirea evaluArii. PASUL 2. Trecerea in revistA a operatiilor unitare. PASUL 3. Elaborarea schemei bloc. FAZA 2. BILANTUL DE MATERIALE: INTARI SI IESIRI DIN PROCES. PASUL 4. Identificarea intrArilor. PASUL 5. Inregistrarea consumului de apA. PASUL 6. MAsurarea cantitAtilor de deseuri reutilizate reciclate. PASUL 7. Cuantificarea iesirilor din proces. PASUL 8. Bilantul apei uzate. PASUL 9. Bilantul emisiilor gazoase. PASUL 10. Bilantul deseurilor evacuate de pe platforma industrialA. PASUL 11. Ordonarea informatiei privind intrArile si iesirile. PASUL 12. Obtinerea bilantului preliminar de materiale. PASUL 13. Evaluarea bilantului de materiale. PASUL 14. DesAvirsirea bilantului de materiale. FAZA 3. SINTEZA. PASUL 15. Examinarea mAsurilor evidente de reducere a deseurilor. PASUL 16. Identificarea si caracterizarea deseurilor. PASUL 17. Sortarea deseurilor. PASUL 18. Dezvoltarea unor altenative de reducere a deseurilor pe termen lung. PASUL 19. Evaluarea optiunilor de reducere a deseurilor din punct de vedere economic si de mediu. PASUL 20. Dezvoltarea si implementarea unui plan de actiune: reducerea deseurilor si cresterea eficientei productiei.

Bibliografie

I.Prezentarea studiului de caz

I.1. Descrierea organizatiei S.C. KOBER S.R.L.

Infintata in 1991 de catre Aurel Kober, S.C. KOBER S.R.L. este o persoanA juridicA romaneascA cu rAspundere limitatA, cu capital integral privat.

Societatea este administrata de dl. Aurel Kober – administrator unic, asistat de Manager executiv sucursala, Manager executiv vanzari decorative si Manager executiv AAS1.Actualul drept de proprietate asupra terenului pe care este amplasata societatea il detine compania S.C. KOBER S.R.L. Suprafata totala de teren detinuta de S.C. KOBER S.R.L. in satul Turturesti este de 54.801 mp, iar suprafata efectiv ocupata de constructiile si instalatiile societatii este de 40.001 mp.

In 1995 s-a demarat prima investitie de mari dimensiuni pentru extinderea si modernizarea firmei, s-a dezvoltat o retea proprie de distributie formatã in prima fazã din societãti mici care s-au dezvoltat o datã cu firma KÕBER in anii ce au urmat. In 1996 s-a finalizat prima etapã de modernizare si au inceput investitiile in protectia mediului, iar in 1998 s-au dus la capãt primele investitii in aceastã directie: construirea unui incinerator de deseuri solide si ape chimice reziduale, model unic in Romania, bazin de colectare-decantare a apelor pluviale, statie localã de preepurare a apelor industriale si menajere. Valoarea investitiilor totale in protectia mediului este la ora actualã de aproximativ 1 milion de Euro.

In 2000 s-a continuat diversificarea gamei de produse in dispersie apoasã si a vopselelor pulberi; s-a lucrat la realizarea noilor produse auto. Tot in acest an, s-a initiat un proces de acordare a unor noi dimensiuni identitãtii mãrcii, prin realizarea unui concept unitari al design-ului ambalajelor, modificarea siglei firmei, trecerea la sistemul de exprimare volumetric. Din 2001 se urmãreste extinderea gamei produselor ecologice si a produselor auxiliare, implementarea sistemului de identificare a produselor dupã cod bare, eficientizarea retelei de distributie, promovarea imaginii de marcã si a produselor sale, toate acestea integrate intr-o strategie pe termen mediu si lung.

Dispunand de o fabricã modernã de produse peliculogene cu 341 angajati, grupul KÕBER, axat initial doar pe obtinerea si comercializarea grundurilor si vopselelor alchidice, si-a extins activitatea, ajungand ca in prezent produsele firmei sã vizeze urmãtoarele domenii:- lucrãri de constructii locuinte, clãdiri publice;

- confectii metalice, drumuri si poduri;- industria electronicã si electrotehnicã,- revizii si reparatii linii electrice;- utilaje si echipamente industriale;- constructii hidroenergetice;- industria navalã;- constructii masini,- industria chimicã;- industria mobilei.Extinderea activitãtii conduce la o cifrã de afaceri pe 2003 de 34 milioane Euro pentru

produse peliculogene, in crestere cu 14% fatã de anul precedent. La inceputul lui 2004, KÕBER lanseazã o campanie de imagine, care pune accentul pe conceptul: KÕBER este expertul in decorare, sub sloganul "KÕBER: Puterea culorii".

In anii 2005 si 2006 gamele de produse pentru protectia lemnului ELEGANT si ECOLASURE EXTRA au fost premiate la manifestarile expozitionale Expo Construct Bucuresti.

In anul 2005 firma KÕBER a inaugurat centrul de vanzari si logistica Bucuresti, un sediu modern amplasat pe bulevardul Theodor Pallady nr. 42 E.

In anul 2005 campania de promovare ECOPLAST a fost premiata cu medalia de aur la festivalul "Golden Hammer" de la Riga.

La sfarsitul anului 2006 firma KÕBER a lansat noua gama de produse Kober Profesional destinata profesionistilor din sectorul de constructii.

Noua gama de produse DECORAL a fost premiata in anul 2007 la EXPO CONSTRUCT AMBIENT 2007, cea mai importanta manifestare expozitionala de gen din Romania. Gama DECORAL este formata din produse cu efect stucco veneziano si produse cu efect in relief.

Noua vopsea superlavabila ZERTIFIKAT a fost premiata in anul 2008 la EXPO CONSTRUCT AMBIENT 2008.

Incepand cu luna august 2008 a intrat in functiune o noua si moderna capacitate de productie amplasata pe platforma industriala Savinesti.  Sectiile noii unitati vor avea o capacitate de productie totala de 120.000 tone/an.

I.2. Profilul de activitate

Activitate principala:

Categoria de activitate conform anexei 1 a OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii: 4. Industria chimica

4.1. Producerea de substante chimice organice de baza : j.vopsele si pigmenti Codul CAEN:global-2430 : fabricarea produselor peliculogene(rasini,lacuri,vopsele in solventi, grunduri, diluanti, chituri, vopsele in dispersie apoasa si vopselelor pulberi).

Codul Nose-P: 105.09Codul SNAP 2: 04.05Categoria de activitate conform anexei 2 a HG 699/2003 modificata si completata de HG

1902/2004:Fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor si adezivilor

BREff aplicabil- fabricarea preparatelor de acoperire/CEPE/Bruxelelles 2001Activitati auxiliare:

Producerea de agent termic Gestiunea materiilor prime si auxiliare; Depozitarea ambalajelor; Depozitarea deseurilor; Depozitarea produselor finite; Controlul calitatii produselor finite; Monitorizarea factorilor de mediu. Activitati administrative diverse Comercializare produse finite

II. Metodologia auditului de prevenire a poluarii

II.1. Faza 1 : PREEVALUAREAPasul 1. Pregatirea evaluarii

S.C. KÖBER S.R.L. situata la cca. 4 km de municipiul Piatra Neamt, isi are amplasatA platforma industriala si sediul social in satul Turturesti, comuna Girov.Unitatea beneficiaza de acces la drumul national DN 15D Piatra Neamt – Roman.

Vecinatatile amplasamentului studiat: la N – NE – terenuri agricole; la S – DN 15D Piatra Neamt – Roman, livada de pomi fructiferi in care este situata si o locuinta; la E - o alee de acces din DN 15D in zona de culturi agricole, locuinta familiei Chirila; la V – terenuri agicole.Zona rezidentiala, localitatea Turturesti, se afla in imediata vecinatate a platformei S.C.

KOBER S.R.L.Societatea este inregistratA la Registrul Comertului cu  nr. : J27/1405/1991, Cod Fiscal: R

2005144Planul general al uzinei, este prezentat in Bilantul de mediu de nivel I. 

PASUL 2. Trecerea in revista a operatiilor unitare Sectia Lacuri si Vopsele – LV

In cadrul sectiei LV se produc : lacuri, vopsele, grunduri, chituri.Instalatiile tehnologice din dotarea sectiei de fabricare a produselor de acoperire totalizeaza o capacitate de productie de 1500 tone/luna, intr-o gama sortimentala diversificata.

Procesul tehnologic este organizat pe sase linii de fabricatie si are un caracter discontinuu. Sarjele de fabricatie urmeaza un ciclu de operare stabilit prin retetele de preparare (fise de fabricare) elaborate in functie de natura materiilor prime utilizate si de directia de utilizare a produsului final, respectiv cu solicitarile calitative si cantitative din comenzile prezentate de beneficiarii firmei .

I In vederea recuperarii solventilor organici si pentru reducerea emisiilor de COV , in cadrul acestui obiectiv a fost achizitionata o masina noua pentru spalat stendere. Aceasta se compune din:- 2 rezervoare: V1-pentru solvent curat si V2- pentru solvent uzat,- tablou de comanda- ansamblu capac-perii- clapeta de opturare- tubulatura de ventilatie locala

Spalarea se efectueaza in sistem inchis; operatia consta intr-o periere energica a stenderului cu solutie de solvent si recuperarea solventului uzat.Avantaje: - consum mic de solvent proaspat, timp scurt de curatare, emisii reduse de COV.

FAZA 2. BILANTUL DE MATERIALE: INTARI SI IESIRI DIN PROCESPASUL 4. Identificarea intrArilor

Principalele materii prime utilizate de S.C.KOBER S.R.L pentru fabricarea produselor de acoperire (grunduri, vopsele, lacuri, emailuri, diluanti-solventi) sunt prezentate in continuare. Data fiind varietatea sortimentelor produse, tipul si cantitatea acestor materii prime, se pot modifica si completa pe parcurs, ele fiind specificate prin recepturile de fabricatie programate pentru productie de catre compartimentul de resort .

Liantii – sunt constituiti din solutii de polimeri (rasini sintetice) in solventi organici. Ei asigura fortele de coeziune dintre componentii peliculei si fortele de adeziune dintre pelicula si suportul acoperit .

Pigmentii - sunt componenta colorata, de origine organica sau anorganica, naturali sau sintetici si au rolul de a conferi peliculei culoare, dar influenteaza decisiv si puterea de acoperire, rezistenta la lumina, la caldura, la substante chimice etc.

Solventii - sunt componentele volatile si au rolul de a dizolva polimerii liantului si a le asigura fluiditatea necesara in procesul de preparare si in cel de acoperire

Ingredientii - sunt componenti cu rol de umplutura si care confera produsului proprietati mecanice suplimentare precum : duritate, aderenta,volum , consistenta etc.

Aditivi si adaosuri speciale - sunt componenti cu rol de sicativare, stabilizare, umectare, antifloculare, emulsionare etc.

Consumul specific de materii prime si auxiliare:

Nr. Crt. Sectie Consum specific materii prime si materiale auxiliare Kg

materie prima/Kg produs finit

1. LACURI SI VOPSELE

1,015

PASUL 5. Inregistrarea consumului de apaALIMENTAREA CU APA

Asigurarea cu apa a platformei se face prin intermediul aductiunii de apa, de la reteaua oraseneasca Piatra Neamt, printr-o conducta de PEHD (polietilena de inalta densitata) avand Dext.= 1100 mm, cu un debit de 7,7 l/s.Necesarul total de apa –mc/zi:

-maxim - 2844 mc/zi;-mediu – 2790 mc/zi.

Cerinta totala de apa – mc/zi:-maxim - 204 mc/zi;-mediu – 150 mc/zi.

Gradul de recirculare a apei: 92,8%

Nr. Crt. Grupa de produs Norma de apa mc apa/ tona de produs

1. Lacuri si vopsele (Divizia Produse Decorative

1.05

2. Vopsele in dispersie apoasa (Divizia Produse Decorative

0.4

3. Vopsele speciale (Divizia Vopsele Industriale si Marine)

1.34

4. Vopsele pulberi (Divizia Vopsele Pulberi)

2.09

Apa potabila preluata din reteaua oraseneasca este utilizata astfel:

1.gospodaria de apa potabila;2.gospodaria de apa de incendiu si uz tehnologic;3. apa de racire4.gospodaria de apa de racire si incendiu (numai pentru instalatia de stins incendiu cu

sprinklere la Ob. 104 Depozit de produse finite si la Ob.8 Sectia Rasini I).1 Apa potabila

Gospodaria de apa potabila consta dintr-un rezervor de 10 mc (din otel vopsit la interior cu grund si vopsea tip Zincamid) si o casa de pompe.

Apa potabila preluata din reteaua oraseneasca este destinata:- consumului de apa potabila in birouri, vestiare si pentru uz sanitar;- consumul tehnologic de apa la sectia vopsele in dispersie apoasa.

2.Apa de incendiu si uz tehnologic

Gospodaria de apa de incendiu si uz tehnologic este constituita dintr-un rezervor de 500 mc, circular, din beton, acoperit si o casa de pompe.

Gospodaria stocheaza apa potabila din reteaua oraseneasca pentru incendiu (hidranti), pentru stropirea platformei cu materii prime si pentru intetinerea curateniei.

Pentru stingerea unui eventual incendiu din exterior s-a prevazut o retea de incendiu de tip inelar din conducta de otel Dn 100 mm cu hidranti de 65 mm.

3. Apa de racire Gospodaria de apa de racire este constituita din:

a)Instalatia de apa racita de 280C, compusa din:

-un rezervor de 300 mc din otel;- doua case de pompe apa de racire;

--o instalatie de apa racita de 280C (cu un turn de racire).

b)Instalatia de apa racita de 120C, compusa din -un rezervor de 45 mc;

-o instalatie de apa racita de 120C(cu un turn de racire, un agregat frigorific si un bazin de apa racita).

PASUL 6. MAsurarea cantitatilor de deseuri reutilizate ,reciclate

Date insuficiente cu privire la cantitatile de deseuri reutilizate

Deseuri identificate Cod propus cf HG

856/2002Mod actual de gestionare

Deseuri periculoase

Deseu metalic: - TDA (de la materii prime)150110*

Gestiune ambalaje / Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)

- Dube STAPA (de la materii prime)150110*

Gestiune ambalaje/ Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)

- Bidoane metalice150110*

Gestiune ambalaje / Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)

- Cutii metalice casate150110*

Gestiune ambalaje / Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)

- Dube aluminiu (pigmenti metalici de Al)150110*

Gestiune ambalaje / Predare REMAT sau reutilizare in sectie (in functie de starea fizica)

Deseu material plastic:- Deseuri saci PP

150110* Gestiune deseuri / Deseurile de saci de PP cu urme de substante periculoase se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

- Recipiente PP 150110* Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006. (in functie de starea fizica)

- Ambalaje PP (de la produse reprocesate) 150110* Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006. (in functie de starea fizica)

- Deseuri saci PE (de la materii prime) 150110* Gestiune deseuri / se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

- Deseuri cutii PE 150110* Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie

Deseuri identificate Cod propus cf HG

856/2002Mod actual de gestionare

2006. (in functie de starea fizica)

- Dube PVC) 150110* Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006. (in functie de starea fizica)

Ape chimice:- Apa chimic slab impurificata (de la spalare plansee)

080119* Gestiune deseuri /Incinerare

- Ape chimice cu uleiuri, acizi grasi 200126* Gestiune deseuri / Incinerare

- Ape chimice cu solventi, motorina 080119* Gestionare deseuri/ Incinerare

Deseuri identificate Cod propus cf HG 856/2002

Mod actual de gestionare

Deseuri de hartie si carton de la dezambalarea mat prime:- Deseuri saci hartie

150110*Gestiune deseuri - Deseurile de ambalaje de la pigmenti se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

Ulei hidraulic uzat 130110*Gestiune deseuri/ se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

ulei uzat de motor, de transmisie si de ungere uzat 130205* Gestiune deseuri/ I se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

Slamuri chimice:- Slamuri chimice (cu continut de solventi, produse finite)

080113*Gestiune deseuri/ se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

- Slamuri chimice (uleiuri, solvent, combustibili si acizi grasi)

160303*160305*

Gestiune deseuri /se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

Deseu materiale filtrante cu urme de produs 150202*

cu urme de 080111*

Gestiune deseuri /se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

Coji vopsele rasini, lacuri intarite 080111* Gestiune deseuri /se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006.

Reziduuri uscate de la incinerator (cenusa) 190111* Gestiune deseuri/depozitare temporara/eliminare prin depozitare definitiva prin depozite autorizate

Deseuri nemenajere:- Echipamente de protectie uzate 150202* Gestiune ambalaje/ se incinereaza la firme abilitate incepand cu

ianuarie 2006

Alte tipuri de deseuri:- Deseuri de lemn (de la incercare produse finite) 150202* Gestiune ambalaje/ se incinereaza la firme abilitate incepand cu

ianuarie 2006

- Cartuse imprimanta uzate 080317*Gestiune ambalaje/ se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006

- Maturi uzate impregnate cu produs finit 080111*Gestiune ambalaje/ se incinereaza la firme abilitate incepand cu ianuarie 2006

- pulberi materii prime /materii prime casate 070199*Gestiune ambalaje/ se incinereaza la firme abilitate incepand cu

ianuarie 2006

- Baterii uzate 160601*sau160602*sau160603*

Bateriile uzate sunt inlocuite si preluate de CATERPILLAR (firma autorizata).

Deseuri cabinetul medical 180103* Preluate de firme autorizate –firma APISORELIA (transport si eliminare)

Deseuri nepericuloase

Deseu metalic:- Deseu fier (piese uzate)

120199 Gestiune deseuri / Reciclare prin REMAT

Deseu material plastic:- Deseu folie PE 150102

Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

- Deseuri saci PPE (carbonati) 150102

Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

- Deseu folie strech depozit 150102 Deseu nemenajer/ Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)

Deseuri de hartie si carton:- Deseuri saci hartie (de la carbonati)

150101

Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

- Cutii carton uzate 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

- Separatori carton uzati 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

- Etichete uzate 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

- Deseuri hartie xerox 200101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

Namoluri din fose septice 200304 Eliminare prin vidanjare de S.C. APA SERV S.A.

Deseuri menajere 200108Cod suplimentar propus 200201

Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)

Deseuri nemenajere:- Deseuri nemenajere (curatire spatii verzi)

200108Cod suplimentar propus 200201

Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)

- Maturi uzate 200138 Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)

Alte tipuri de deseuri:- Paleti lemn 150103 Gestiune ambalaje / Valorificare catre persoane fizice sau juridice

- Separatori PFL reutilizati 150103 Gestiune deseuri / Reutilizare in unitate

- Echipamente uzate (cabluri, furtune, snururi de etansare tip uniflon, klingerit, marsit grafitat)

200136 Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC Salubritas SA)

- Anvelope uzate 160103 Anvelopele uzate sunt inlocuite si preluate de CATERPILLAR (firma autorizata).

PASUL 7. Cuantificarea iesirilor din proces.

Produse finite - marca - SC KOBER SRL

Sectie Produse finite obtinuteLacuri si Vopsele- LV Produse in solvent decorative: chituri, grunduri,

vopsele alchidice, emailuri , lacuridiluanti vopsea, diluant, marcaj rutier

Date insuficiente cu privire la cantitatile de produse finite

PASUL 8. Bilantul apei uzate

Evacuarea apelor uzate

Categoria de ape

Receptori autorizati

Volum total evacuat

Zilnic(mc) Anual

(mii mc)maxim mediu Qor. Max.(mc.h)

Ape uzate menajere

Reteaua de canalizare apa menajera oraseneasca

64 64 50 23

PASUL 9. Bilantul emisiilor gazoase I1 - cantitatea de solventi organici cu continut de compusi volatili, in stare pura sau in preparate cumparate, care este utilizata in instalatie, in cursul perioadei pentru care se calculeaza bilantul masic.O1 - cantitatea de compusi organici volatili in emisiile de gaze reziduale.

Nr.crt.

Denumire produs/Substanta

Procent substanta in preparat

Cantitate materie prima consumata in anul 2004, t

Cantitate de COVintrata in consum, t

1. White spirit 99.5% 2691,899 2678,44

2 Toluen 99,5% 866,628 859,0193 Xilen 99,5% 500,14 497,6394 Acetona 99,8% 567,557 656,2415 Butanol

99,5% 257,054 255,768

6 Acetatul de utyl

99,5% 380,056 378,155

7 Gazoline natural (Naphta)

99,8% 18,593 18,555

8 Rasina DER 671x75

Produs de reactie 75% (rasina epoxi)si 25% xilen

180,065 45,016

9 Acetatul de etil

99,5% 2,834 2,819

10 Antiterra 204

-30 %-1 metoxi-2 propanol-50% sare aminopoliaminica-18% solvent NAFTA

2,304 1,106

11 Alcophor AC

-3-7% solvent NAFTA-7-25% izobutanol-7-25% petrol-16% izopropanol-5-10% ester acid fosforic

0,498 0,448

12 Baysilone Resin P 576

-12,5-20% amestec izomeric de xiol-5-<7% n-Butanol - 5-<7% etil benzol

6,247 1,874

13 Basonat TU 75 E

-toluen-2,6- diizocianat, simbol T+, continut <0,5%-acetatul de etil, continut cca. 25%,

0 0

14 Byk 344 -Xilen-izobutanol

0,350 0,035

15 Byk 354 -5%diisobutyl-keton-2% izopropil-benzen-4% mesitylen

0,062 0,007

16 Ceramat 250 -60% N-butil acetat 5,891 3,534

17 Crayamid 115X

-xilen, amestec de izomeri-40%,-trietilentetramina-1-4,9%

75,053 33,773

18 Desmodur N 100 si IL EA

-hexametilen-1,6 diizocianat 0,5-max 1,2%, -poliizocianat alifatic 99%,

8 0,096

19 Desmodur L 75

-2,4 - /2,6 diizicianatotoluen <0,5%, -acetat de etil 25%,

3,034 0,758

20 Desmodur Z 4470 BA

-rasina 70%, -izoforondiizocianat <0,5%, -n-butilacetat , 30%

2,239 0,671

21 Desmophen A160

-xilen 32%, -etil benzen 8%

43,447 17,378

22 Desmophen RD 181 X

-poliol poliesteric 75%;-xilen 20%, , -etil benzen 5%,

12,373 3,093

23 Dibutilftalat 0,271 0,271

24 Disperbyk 101

-xilen 6%,

-izopropil benzen 1%-2-butoxietanol 5%;-mesitilen 5%-anhidrida poliamidica,

6,251 0,750

51%25 Disperbyk

163-xilen 31%

-n-acetatul de butil 11%-1-metoxi-2-acetatul de propil 13-copolimer in bloc, 45%

9,907 5,349

26 Gudron AVP

Componenti:-subst volatile 85%-comp. Fenolici 1%-naftalina 8%-antracen 2%

3,825 3,251

27 Luwipal 012 -n-butanol, max. 22% -o-xilen, 15% - formaldehida <0,5%

0,349 0,129

29 Metacrilat de izobutil

13,538 13,538

30 Metacrilat de metil

9,255 9,255

31 Metiletilcetona

58,672 58,672

39 Worle’eKyd BS830

-xilen 38%-Wsp-2,5%, -1,2,4 trimetil benzen 1,2%,

4,887 2,037

40 SILIKAT H450N

-1-metoxi-2-propanol 40%, -etanol,

7,76 3,104

41 Alcool etilic 99% 0,003 0,00342 Alcool

izopropilic99% 15,073 14,922

43 Nitroceluloza

-Nitroceluloza (nitrat de celuloza, azot) 65-75%;-agent de umectare (etanol, n-butanol sau izopropanol) 25-35%.

152,10433,0973,30422,370,4103,926

64,563

Total 5630,268

I1=5630,268 t

O1=0, conform definitiilor din legislatia cu privire la COV din solventi , gazele eliberate in atmosfera prin intermediul ventilatiei sunt emisii captate si netratate, acestea nu constitue emisii de gaze reziduale fiind considerate emisii fugitive.

PASUL 10. Bilantul deseurilor evacuate de pe platforma industriala

Date insuficiente cu privire la cantitatile de deseuri evacuate

PASUL 11. Ordonarea informatiei privind intrarile si iesirile. PASUL 12. Obtinerea bilantului preliminar de materiale. PASUL 13. Evaluarea bilantului de materiale. PASUL 14. Desavirsirea bilantului de materiale.

Date insuficiente

FAZA 3. SINTEZA.

PASUL 15. Examinarea masurilor evidente de reducere a deseurilor

Specificarea si ordonarea materialelor : nu supradimensionati cantitatea de materie prima , mai ales daca este vorba de materiale

perisabile sau dificil de depozitat se achizitioneaza materie prima usor de manevrat , adesea este mai eficient si mai ieftin cumpararea angro se cere controlul calitatii de la furnizor , refuzand pe cele stricate , cu scapari sau

neetichetate intreprindeti o inspectie vizuala a materialelor se verifica ca greutatea unui sac sa fie cea care trebuie si ca volumul cerut sa fie volumul

furnizat se verifica daca compozitia si calitatea sunt cele corecte

Depozitarea materialelor se cere controlul strict al rezervoarelor pentru a preintampina scurgerile se asigura rezervoarele care se pot rasturna se folosesc rezervoare care se pot ridica prevazute cu margini rotunjite pentru usurinta

spalarii rezervoarele in care se depoziteaza numai un anumit tip de material nu necesita a fi spalate

asa des butoaiele se aranjeaza pe suporturi se implementeaza o actiune de inspectie a rezervoarelor pierderile prin evaporare sunt reduse prin utilizarea rezervoarelor acoperite sau inchise

Manipularea materialelor si a apei se miscoreaza numarul de mutari pe care le fac materialele pe platform

se verifica caile de transport pentru depistarea scurgerilor se capteaza scurgerile de la furtun si se stabilesc restrictii cu privire la consumul de apa

Controlul procesului se creaza un program de monitorizare pentru a verifica emisiile si deseurile de la fiecare

operatie unitara intretinerea permanenta a echipamentului ajuta la reducerea pierderilor confirmarea rezultatelor de imbunatatire a procesului va motiva operatorii , este necesar ca

angajatii sa fie informati despre actiunile intreprinse si despre asteptariActivitatile de curatire

se minimizeaza cantitatea de apa folosita la spalarea si clatirea vaselor.Se asigura ca robinetii nu sunt lasati sa curga

se investigheaza cata cantitate de apa poate fi depozitata pentru a fi refolosita , inainte de a fi evacuate la canalizare.Este valabil si pentru solventii folositi la spalare si care pot fi intrebuintati de mai multe ori

PASUL 16. Identificarea si caracterizarea deseurilor

Deseurile rezultate de pe platforma S.C. KOBER S.R.L. au o natura foarte diversificatA si pot fi incadrate in douA grupe mari: industriale si menajere. Deseurilor industriale produse pe amplasament sunt:

Deseuri industriale reciclabile: -deseurile metalice, feroase si neferoase (ambalaje metalice, piese uzate), -deseurile nemetalice: hartie, cartoane, ambalaje din plastic, baterii de acumulatori, anvelope uzate, lemn, uleiuri uzate.

Deseuri nereciclabile , care constau in: deseuri tehnologice: slamuri chimice cu continut de solventi si produse finite,

namoluri din statiile de preepurare, cenusa de la incinerator, coji de rasini, echipament de protectie uzat;

deseuri menajere.Deseurile provin din:

procesele tehnologice din instalatie (slamuri chimice cu continut de solventi, lavete uzate, coji de rasini);

incinerarea apelor tehnologice uzate (cenusi) reparatii si casari utilaje si conducte (deseuri metalice feroase si neferoase, vata

minerala); activitatile Sectorului Administativ, Transporturi (hartie, cartuse imprimante,

anvelope uzate, baterii de acumulatori uzati, ulei uzat);

PASUL 17. Sortarea deseurilor

Colectarea si sortarea deseurilor reciclabile se va realizeaza in conformitate cu OU nr. 16/2001, Legea 465/2001 si HG nr. 856/2002, de cAtre sectiile/instalatiile care le-au produs.

Sortarea deseurilor se face in majoritatea cazurilor dupa colectarea lor. In rarele cazuri in care deseurile sunt deja sortate dupa categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse direct la statiile de procesare si reciclare. Sortarea deseurilor in centrele specializate presupune de obicei mai multe etape, din care majoritatea suntautomatizate, permitant sortarea rapida a unor cantitati impresionante de deseuri.

Pe scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura camioanelor este plasata pe o banda rulante de unde bucatile mari de plastic, cartoane etc sunt eliminatemanual pentru a nu bloca dispozitivul de sortare. Urmatorul aparat separa deseurile in functie de greutate, apoi urmeaza separarea pe tip de deseu (initial se facea manual acest pas, dar incep sa fie deja folosite la scara larga scanerele automate).

Materialele feroase sunt sortate folosind magenti. Aluminiul este scos din amestec folosind campi magentici cu poli ce se rotesc, ce creeaza camp magnetic in interiorul cutiilor de aluminiu ce se respinge cu cel din exterior. Sticla este sortata in final manual in functie de culoare.

PASUL 18. Dezvoltarea unor altenative de reducere a deseurilor pe termen lung.

Schimbari ale echipamentului instalatiei Schimbari in controlul proceselor Modificari in procesul de productie Folosirea acolo unde este posibil a dispersantilor in locul solventilor organic Reducerea cantitativa si calitativa a materiilor prime folosite in productie Inlocuirea procesului cu o tehnologie mai curate Inlocuirea materiilor prime prin folosirea deseurilor sau un alt tip de materie prima , poate

duce la scaderea cantitatii de deseuri rezultate.

PASUL 19. Evaluarea optiunilor de reducere a deseurilor din punct de vedere economic si de mediu.

Lipsa date costuri anuale

PASUL 20. Dezvoltarea si implementarea unui plan de actiune: reducerea deseurilor si cresterea eficientei productiei.

Lipsa date

Bibliografie

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 21 din. 4.07.2006 http://www.kober.ro/