+ All Categories
Home > Documents > Atrezia de Esofag Pp

Atrezia de Esofag Pp

Date post: 25-Jul-2015
Category:
Upload: adina-si-sergiu
View: 129 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
23
CHIRURGIE PEDIATRIC CHIRURGIE PEDIATRIC Ă Ă CURSUL NR. 2 CURSUL NR. 2 PATOLOGIE TORACIC PATOLOGIE TORACIC Ă Ă : : ATREZIA DE ESOFAG ATREZIA DE ESOFAG TORACELE EXCAVAT TORACELE EXCAVAT TRAUMATISMELE TRAUMATISMELE TORACICE TORACICE HERNIA HIATALĂ HERNIA HIATALĂ HERNIA DIAFRAGMATICĂ HERNIA DIAFRAGMATICĂ
Transcript
Page 1: Atrezia de Esofag Pp

CHIRURGIE PEDIATRICCHIRURGIE PEDIATRICĂĂ

CURSUL NR. 2CURSUL NR. 2

PATOLOGIE TORACICPATOLOGIE TORACICĂĂ::

ATREZIA DE ESOFAGATREZIA DE ESOFAG

TORACELE EXCAVATTORACELE EXCAVAT

TRAUMATISMELE TORACICETRAUMATISMELE TORACICE

HERNIA HIATALĂHERNIA HIATALĂ

HERNIA DIAFRAGMATICĂHERNIA DIAFRAGMATICĂ

Page 2: Atrezia de Esofag Pp

ATREZIA DE ESOFAGATREZIA DE ESOFAG

cea mai severă dintre malformaţiile cea mai severă dintre malformaţiile esofagului caracterizată prin absenţa esofagului caracterizată prin absenţa lumenului esofagian în treimea medie a lumenului esofagian în treimea medie a acestuia, rezultând consecutiv un bont acestuia, rezultând consecutiv un bont esofagian proximal care se termină în esofagian proximal care se termină în majoritatea cazurilor orb (98%) şi un majoritatea cazurilor orb (98%) şi un segment esofagian distal care se continuă segment esofagian distal care se continuă cu stomacul şi care în 86% din cazuri cu stomacul şi care în 86% din cazuri comunică cranial cu traheea; comunică cranial cu traheea;

Page 3: Atrezia de Esofag Pp

frecvenţă de 1 caz la 3000-4500 naşteri indiferent de frecvenţă de 1 caz la 3000-4500 naşteri indiferent de sex;sex; survine mai frecvent la prematuri şi se asociază adesea survine mai frecvent la prematuri şi se asociază adesea cu alte malformaţii congenitale;cu alte malformaţii congenitale; descrisă prima dată de William Durston în 1670 la unul descrisă prima dată de William Durston în 1670 la unul din doi gemeni siamezi;din doi gemeni siamezi; Thomas Gibson (1697) remarcă asocierea cu fistula Thomas Gibson (1697) remarcă asocierea cu fistula traheo-esofagiană;traheo-esofagiană; primele 2 cazuri vindecate sunt raportate independent primele 2 cazuri vindecate sunt raportate independent de Ladd şi Lever (1939);de Ladd şi Lever (1939); prima anastomoză termino-terminală – C. Height prima anastomoză termino-terminală – C. Height (1941);(1941);astăzi datorită progreselor remarcabile anestezico-astăzi datorită progreselor remarcabile anestezico-chirurgicale vindecarea se înregistrează până la 90% chirurgicale vindecarea se înregistrează până la 90% din cazuri.din cazuri.

Page 4: Atrezia de Esofag Pp

Etiologie:Etiologie:

nu este pe deplin cunoscută;nu este pe deplin cunoscută;

sunt incriminaţi factori genetici şi factori sunt incriminaţi factori genetici şi factori de mediu;de mediu;

nu au fost depistate anomalii nu au fost depistate anomalii cromozomiale;cromozomiale;

teoria hiperflexiei (hiperextensiei) teoria hiperflexiei (hiperextensiei) embrionare embrionare

Page 5: Atrezia de Esofag Pp

Embriologie:Embriologie:

leziunea apare la embrion între a 4-a şi a leziunea apare la embrion între a 4-a şi a 7-a săptămână de viaţă când din intestinul 7-a săptămână de viaţă când din intestinul primitiv se formează traheea şi mugurii primitiv se formează traheea şi mugurii pulmonari;pulmonari;

dedublarea se face prin plicaturare dedublarea se face prin plicaturare laterală la care se adaugă un proces de laterală la care se adaugă un proces de mezodermizare a cărui oprire parţială mezodermizare a cărui oprire parţială duce la apariţia defectului esofagian.duce la apariţia defectului esofagian.

Page 6: Atrezia de Esofag Pp

Anatomie patologică:Anatomie patologică:

există diferite forme, elementul comun există diferite forme, elementul comun fiind absenţa unui fragment variabil ca fiind absenţa unui fragment variabil ca mărime din esofag;mărime din esofag;

în peste 90% din cazuri există o în peste 90% din cazuri există o comunicare sub formă de fistulă între comunicare sub formă de fistulă între esofag şi arborele respirator.esofag şi arborele respirator.

Page 7: Atrezia de Esofag Pp

Clasificarea Ladd şi Roberts:Clasificarea Ladd şi Roberts:1. AE tip I – fară fistulă ET:1. AE tip I – fară fistulă ET: - 8-10% din cazuri;- 8-10% din cazuri;- cele două bonturi esofagiene sunt complet separate cu distanţă mare - cele două bonturi esofagiene sunt complet separate cu distanţă mare

între segmente (5-6 cm);între segmente (5-6 cm); - nu există fistulă traheo-esofagiană, stomac hipoplazic.- nu există fistulă traheo-esofagiană, stomac hipoplazic.2. AE tip II – cu fistulă ET proximală:2. AE tip II – cu fistulă ET proximală: - formă extrem de rară (1-2%);- formă extrem de rară (1-2%);- segment distal scurt, distanţă mare între fragmente.- segment distal scurt, distanţă mare între fragmente.3. AE tip III– cu fistulă ET distală:3. AE tip III– cu fistulă ET distală: 80- 90% (forma obişnuită de AE);80- 90% (forma obişnuită de AE); - segment proximal orb, dilatat şi hipertrofiat, în 80- 90% din cazuri se - segment proximal orb, dilatat şi hipertrofiat, în 80- 90% din cazuri se

termină la T2 – T4; termină la T2 – T4; - segment distal hipoplazic, se deschide prin fistulă traheo-esofagiană - segment distal hipoplazic, se deschide prin fistulă traheo-esofagiană

pe faţa posterioară a traheei la bifurcaţia acesteia.pe faţa posterioară a traheei la bifurcaţia acesteia. a) Tip III A:a) Tip III A: - 60% din cazuri;- 60% din cazuri; - segmente îndepărtate peste 2 cm, greu anastomozabile.- segmente îndepărtate peste 2 cm, greu anastomozabile. b) Tip III Bb) Tip III B: – segmente apropiate sub 2 cm.: – segmente apropiate sub 2 cm.

Page 8: Atrezia de Esofag Pp

4. AE tip IV– cu fistulă ET 4. AE tip IV– cu fistulă ET proximală şi distală:proximală şi distală:

- 1-2% din cazuri;- 1-2% din cazuri;- ambele segmente comunică prin - ambele segmente comunică prin

fistule cu traheea, distanţa fistule cu traheea, distanţa dintre segmente este mică.dintre segmente este mică.

5. Fistula eso-traheală (fistula în 5. Fistula eso-traheală (fistula în H – nu este atrezie de esofag):H – nu este atrezie de esofag):

- 4% din totalul malformaţiilor - 4% din totalul malformaţiilor esofagiene;esofagiene;

- comunicarea eso-traheală în - comunicarea eso-traheală în majoritatea cazurilor este în majoritatea cazurilor este în dreptul vertebrelor C7-T2 dreptul vertebrelor C7-T2 (abord chirurgical latero-(abord chirurgical latero-cervical drept) cu limite între cervical drept) cu limite între vertebrele C6-T4vertebrele C6-T4

Fig. 2.1.1. Clasifcarea Ladd şi Roberts.

Clasificarea Ladd şi RobertsClasificarea Ladd şi Roberts

Page 9: Atrezia de Esofag Pp

Grupe de risc WatersonGrupe de risc Waterson

Grupa A - Gn > 2500 g, fară malformaţii Grupa A - Gn > 2500 g, fară malformaţii asociate, fără modificări pulmonare;asociate, fără modificări pulmonare;

Grupa B - 1800 g<Gn>2500g, +/- Grupa B - 1800 g<Gn>2500g, +/- malformaţii şi pneumonie de gravitate malformaţii şi pneumonie de gravitate medie;medie;

Grupa C - Gn <1800 g, malformaţii Grupa C - Gn <1800 g, malformaţii asociate şi pneumonie gravă;asociate şi pneumonie gravă;

Page 10: Atrezia de Esofag Pp

Anomalii asociateAnomalii asociate

număr redus de celule nervoase în plexul Auerbach la nivelul număr redus de celule nervoase în plexul Auerbach la nivelul esofagului;esofagului;sindrom VACTERL – malformaţii Vertebrale, Ano-rectale, Cardiace, sindrom VACTERL – malformaţii Vertebrale, Ano-rectale, Cardiace, Traheo-Esofagiene, Renale, ale membrelor (Limbs);Traheo-Esofagiene, Renale, ale membrelor (Limbs); sindrom CHARGE – Coloboma (micro sau anencefalia), cardiopatii sindrom CHARGE – Coloboma (micro sau anencefalia), cardiopatii congenitale (Heart), Atrezia coanală, Retardul mintal, malformaţii congenitale (Heart), Atrezia coanală, Retardul mintal, malformaţii Genitale, malformaţii auriculare (Ear);Genitale, malformaţii auriculare (Ear); metaplazie scuamoasă traheală;metaplazie scuamoasă traheală; malformaţii digestive: atrezie de duoden, malrotaţii intestinale, malformaţii digestive: atrezie de duoden, malrotaţii intestinale, atrezie de intestin, malformaţii ano-rectale, megacolon congenital;atrezie de intestin, malformaţii ano-rectale, megacolon congenital; malformaţii cardiace: persistenţa de canal interatrial, persistenţă malformaţii cardiace: persistenţa de canal interatrial, persistenţă orificiu interatrial, persistenţă orificiu interventricular, stenoză de orificiu interatrial, persistenţă orificiu interventricular, stenoză de arteră pulmonară, tetralogie Fallot;arteră pulmonară, tetralogie Fallot; malformaţii renale: extrofie de vezică, hidronefroză congenitală, malformaţii renale: extrofie de vezică, hidronefroză congenitală, displazie renală polichistică, rinichi unic congenital;displazie renală polichistică, rinichi unic congenital; malformaţii ale sistemului osteo-articular;malformaţii ale sistemului osteo-articular;sindrom Down.sindrom Down.

Page 11: Atrezia de Esofag Pp

Fiziopatologie:Fiziopatologie:

după naştere secreţiile salivare stagnează în fundul de sac după naştere secreţiile salivare stagnează în fundul de sac esofagian superior şi de aici o parte sunt antrenate cu respiraţia în esofagian superior şi de aici o parte sunt antrenate cu respiraţia în plămâni ;plămâni ; se produce o inundare bronhoalveolară şi în final, prin populare se produce o inundare bronhoalveolară şi în final, prin populare microbiană, bronhopneumonie (se instalează mai repede la microbiană, bronhopneumonie (se instalează mai repede la prematur, la care efortul de tuse este ineficient);prematur, la care efortul de tuse este ineficient); în atreziile de tip III sau IV, o parte din aerul curent pătrunde prin în atreziile de tip III sau IV, o parte din aerul curent pătrunde prin fistulă în stomac şi restul tubului digestiv producând distensie fistulă în stomac şi restul tubului digestiv producând distensie abdominală cu ascensionarea diafragmei şi reducerea mecanicii abdominală cu ascensionarea diafragmei şi reducerea mecanicii respiratorii ;respiratorii ; prin cardia incontinentă la nou-născut, în urma distensiei gastrice prin cardia incontinentă la nou-născut, în urma distensiei gastrice se produce uşor un reflux gastrointestinal prin care se expulzează se produce uşor un reflux gastrointestinal prin care se expulzează odată cu aerul şi suc gastric cu acţiune corozivă asupra epiteliilor odată cu aerul şi suc gastric cu acţiune corozivă asupra epiteliilor alveolare.alveolare.

Page 12: Atrezia de Esofag Pp

Simptomatologie:Simptomatologie: imposibilitatea deglutiţiei;imposibilitatea deglutiţiei; tulburări respiratorii;tulburări respiratorii; ansamblul acestor tulburări este foarte sugestiv exprimat de Mallet ansamblul acestor tulburări este foarte sugestiv exprimat de Mallet în formula: „nou-născutul cu atrezie şi fistulă esotraheală înghite în în formula: „nou-născutul cu atrezie şi fistulă esotraheală înghite în trahee şi respiră în abdomen”;trahee şi respiră în abdomen”; hipersalivaţie şi stagnare bucofaringiană a secreţiilor, la nivelul hipersalivaţie şi stagnare bucofaringiană a secreţiilor, la nivelul buzelor şi orificiilor nazale se observă o scurgere permanentă de buzelor şi orificiilor nazale se observă o scurgere permanentă de salivă spumoasă aerată;salivă spumoasă aerată; frecvent se repetă crize de tuse şi cianoză, respiraţia devine frecvent se repetă crize de tuse şi cianoză, respiraţia devine zgomotoasă şi dispneea se accentuează cu timpul;zgomotoasă şi dispneea se accentuează cu timpul; în formele cu fistulă esotraheală inspecţia evidenţiază distensia în formele cu fistulă esotraheală inspecţia evidenţiază distensia abdomenului;abdomenului; examenul aparatului respirator: de existenţa unor raluri bronşice examenul aparatului respirator: de existenţa unor raluri bronşice generalizate ;generalizate ;încercarea de alimentare constituie o eroare gravă, provocând o încercarea de alimentare constituie o eroare gravă, provocând o criză dramatică de asfixie cu tuse şi cianoză.criză dramatică de asfixie cu tuse şi cianoză.

Page 13: Atrezia de Esofag Pp

Diagnostic:Diagnostic: după Boer: „nou-născutul care se asfixiază şi respiră după Boer: „nou-născutul care se asfixiază şi respiră greu, al cărui nas şi gură sunt încărcate cu secreţii greu, al cărui nas şi gură sunt încărcate cu secreţii excesive, are atrezie esofagiană până la proba excesive, are atrezie esofagiană până la proba contrarie”.contrarie”.

- în aceste condiţii diagnosticul este stabilit cu ajutorul:- în aceste condiţii diagnosticul este stabilit cu ajutorul: istoriculuiistoricului - polihidramnios matern. - polihidramnios matern. examenului clinicexamenului clinic::

- hipersalivaţie + imposibilitatea deglutiţiei;- hipersalivaţie + imposibilitatea deglutiţiei; - cianoză la tentativa de alimentare;- cianoză la tentativa de alimentare; - distensie abdominală (pentru fistula esotraheală);- distensie abdominală (pentru fistula esotraheală); raluri bronşice.raluri bronşice.

cateterismului cateterismului cu sondă sterilă Nelatoncu sondă sterilă Nelaton introdusă în gură introdusă în gură sau preferabil pe nas se opreşte în cazul atreziei sau preferabil pe nas se opreşte în cazul atreziei esofagiene la 10-12 cm de arcada dentară unde se esofagiene la 10-12 cm de arcada dentară unde se întâmpină rezistenţă (cateterismul reprezentând şi un întâmpină rezistenţă (cateterismul reprezentând şi un prim act terapeutic prin aspirarea secreţiilor).prim act terapeutic prin aspirarea secreţiilor).

Page 14: Atrezia de Esofag Pp

examen radiologic:examen radiologic: - radiografia simplă toraco-abdominală arată - radiografia simplă toraco-abdominală arată

prezenţa fistulei eso-traheale dacă prezenţa fistulei eso-traheale dacă abdomenul este pneumatizat;abdomenul este pneumatizat;

- abdomenul opac neaerat indică absenţa abdomenul opac neaerat indică absenţa fistulei cu atrezie de tip I;fistulei cu atrezie de tip I;

- radiografia cu substanţă de contrast aduce - radiografia cu substanţă de contrast aduce precizări valoroase dar comportă multe precizări valoroase dar comportă multe riscuri atunci când este executat cu şi de riscuri atunci când este executat cu şi de cadre lipsite de experienţă (nu se cadre lipsite de experienţă (nu se recomandă în centre neexperimentate);recomandă în centre neexperimentate);

Page 15: Atrezia de Esofag Pp

Fig. 2.1.2. Atrezie de esofag fărăfistulă eso-traheală

(absenţa aeraţiei stomacului).

Fig. 2.1.3. Atrezie de esofag cufistulă eso-traheală

(prezenţa aeraţiei stomacului).

Fig. 2.1.3. Atrezie de esofag cu fistulă eso-traheală(prezenţa aeraţieistomacului).

Fig. 2.1.2. Atrezie de esofag fărăfistulă eso-traheală(absenţa aeraţiei stomacului).

Page 16: Atrezia de Esofag Pp

Diagnostic diferenţial:Diagnostic diferenţial: deşi tabloul clinic şi examenul radiologic clasic permit de deşi tabloul clinic şi examenul radiologic clasic permit de obicei un diagnostic fără dubii, atrezia esofagiană trebuie obicei un diagnostic fără dubii, atrezia esofagiană trebuie diferenţiată de: diferenţiată de: condiţiile neonatale ce produc detresă respiratorie condiţiile neonatale ce produc detresă respiratorie idiopatică;idiopatică; malformaţii de cord;malformaţii de cord; despicătura esolaringoesofagiană;despicătura esolaringoesofagiană;divericuli esofagieni;divericuli esofagieni; traumatismele cranio-cerebrale cu tulburări de deglutiţie traumatismele cranio-cerebrale cu tulburări de deglutiţie – esofag permeabil la introducerea sondei naso-gastrice;– esofag permeabil la introducerea sondei naso-gastrice; atrezia choanală – imposibilitatea pătrunderii sondei prin atrezia choanală – imposibilitatea pătrunderii sondei prin narină;narină; hernia diafragmatică congenitală - dispnee, hernia diafragmatică congenitală - dispnee, hipersonoritate pulmonară la percuţie, zgomote hidro-hipersonoritate pulmonară la percuţie, zgomote hidro-aerice în aria pulmonară şi zgomote cardiace în dreapta;aerice în aria pulmonară şi zgomote cardiace în dreapta; fistula eso-traheală - cianoză doar în timpul fistula eso-traheală - cianoză doar în timpul alimentaţiei; alimentaţiei; - - infecţii pulmonare recidivante.infecţii pulmonare recidivante.

Page 17: Atrezia de Esofag Pp

Tratament:Tratament:suspendarea alimentaţiei;suspendarea alimentaţiei;

sondă Nelaton la care se ataşează o seringă şi se aspiră repetat la 20-30 sondă Nelaton la care se ataşează o seringă şi se aspiră repetat la 20-30 minute secreţiile salivare din segmentul superior esofagian;minute secreţiile salivare din segmentul superior esofagian;

transport în incubator încălzit într-un centru specializat de chirurgie transport în incubator încălzit într-un centru specializat de chirurgie pediatrică;pediatrică;

pe perioada transportului, poziţie laterală cu capul şi toracele mai ridicat pe perioada transportului, poziţie laterală cu capul şi toracele mai ridicat pentru a împiedica refluxul gastroesofagian şi aspirarea lui pulmonară;pentru a împiedica refluxul gastroesofagian şi aspirarea lui pulmonară;

Fig. 2.1.4. Tehnica aspirării esofagului proximal.

Fig. 2.1.4. Tehnica aspirării esofagului proximal.

Page 18: Atrezia de Esofag Pp

în faza de spitalizare:în faza de spitalizare: echilibrare hidro-electolitică, acido-bazică;echilibrare hidro-electolitică, acido-bazică; investigaţii paraclinice;investigaţii paraclinice; obiectivele tratamentului sunt:obiectivele tratamentului sunt:

1. salvarea vieţii;1. salvarea vieţii;2. realizarea continuităţii tractului digestiv;2. realizarea continuităţii tractului digestiv;3. conservarea esofagului.3. conservarea esofagului.

continuitatea esofagului se poate realiza prin:continuitatea esofagului se poate realiza prin:a). anastomoză primară – nou-născut eutrofic şi distanţă < 2 cm între a). anastomoză primară – nou-născut eutrofic şi distanţă < 2 cm între

segmentele esofagiene;segmentele esofagiene;b). anastomoză întârziată – gastrostomă, ligatura fistulei şi ulterior b). anastomoză întârziată – gastrostomă, ligatura fistulei şi ulterior

(după câteva zile) anastomoză (nou-născuţi din gr. III de risc (după câteva zile) anastomoză (nou-născuţi din gr. III de risc Waterson);Waterson);

c). tratament în etape care cuprinde: gastrostomă şi întreruperea c). tratament în etape care cuprinde: gastrostomă şi întreruperea fistulei apoi fistulei apoi esofagostomie cervicală, ulterior esofagoplastie esofagostomie cervicală, ulterior esofagoplastie (distanţă > 2 cm între segmentele esofagiene)(distanţă > 2 cm între segmentele esofagiene) momentul operator: corecţia atreziei esofagiene momentul operator: corecţia atreziei esofagiene fistulă este o fistulă este o urgenţă şi se va rezolva în primele 12-18h de la internare.urgenţă şi se va rezolva în primele 12-18h de la internare.

Page 19: Atrezia de Esofag Pp

Tehnica chirurgicală a eso-esoanastomozei primare:Tehnica chirurgicală a eso-esoanastomozei primare:

toracotomie dreaptă în spaţiul IV intercostal;toracotomie dreaptă în spaţiul IV intercostal;secţiunea şi închiderea fistulei esotraheale;secţiunea şi închiderea fistulei esotraheale; segmentul proximal se eliberează din aderenţe, segmentul proximal se eliberează din aderenţe, se deschide capătul orb şi se anastomozează se deschide capătul orb şi se anastomozează termino-terminal pe sondă tutore cu cel distal termino-terminal pe sondă tutore cu cel distal consolidat cu petece de venă azygos sau venă consolidat cu petece de venă azygos sau venă ombilicală (tehnica Fufezan);ombilicală (tehnica Fufezan); tub de dren plasat în vecinătatea anastomozei;tub de dren plasat în vecinătatea anastomozei; în cazurile în care distanţa între segmente este în cazurile în care distanţa între segmente este prea mare se încearcă diferite procedee de prea mare se încearcă diferite procedee de mobilizare şi alungire a esofagului;mobilizare şi alungire a esofagului;

Page 20: Atrezia de Esofag Pp

Fig. 2.1.5. Sutura pereteluiposterior al anastomozei.

Fig. 2.1.6. Sutura pereteluianterior al anastomozei.

Fig. 2.1.5. Sutura pereteluiposterior al anastomozei

Fig. 2.1.6. Sutura pereteluianterior al anastomozei.Fig. 2.1.6. Sutura peretelui

anterior al anastomozei.Fig. 2.1.5. Sutura pereteluiposterior al anastomozei

Page 21: Atrezia de Esofag Pp

postoperator:postoperator:

îngrijiri în secţia A.T.I.;îngrijiri în secţia A.T.I.; menţinerea IOT în primele 1-2 zile ;menţinerea IOT în primele 1-2 zile ; continuarea aspirării secreţiilor faringiene;continuarea aspirării secreţiilor faringiene; alimentarea orală progresivă după ziua 7-10 ;alimentarea orală progresivă după ziua 7-10 ; drenajul extrapleural se menţine 10-14 zile.drenajul extrapleural se menţine 10-14 zile. unde nu este posibilă anostomoza, se suprimă unde nu este posibilă anostomoza, se suprimă fistula esotraheală, capătul proximal al fistula esotraheală, capătul proximal al esofagului se exteriorizează laterocervical şi se esofagului se exteriorizează laterocervical şi se face apoi gastrostomie iar după vârsta de 1 an face apoi gastrostomie iar după vârsta de 1 an se face esofagoplastie se face esofagoplastie

Page 22: Atrezia de Esofag Pp

Complicaţii:Complicaţii: nespecifice, comune oricărei intervenţii chirurgicale: sângerarea nespecifice, comune oricărei intervenţii chirurgicale: sângerarea plăgii, infecţie;plăgii, infecţie; dezunirea anastomozei (prematuri, tensiune la locul anastomozei dezunirea anastomozei (prematuri, tensiune la locul anastomozei etc.);etc.); recidiva fistulei - tuse, dispnee, cianoză, pneumonii recidivante;recidiva fistulei - tuse, dispnee, cianoză, pneumonii recidivante;

- evidenţiere prin traheoscopie;- evidenţiere prin traheoscopie; strictura anastomozei (rară);strictura anastomozei (rară); refluxul gastro-esofagian (frecvent);refluxul gastro-esofagian (frecvent); tulburări de motilitate ale esofagului;tulburări de motilitate ale esofagului; tuse iritativă – dispare până la vârsta de 3 ani.tuse iritativă – dispare până la vârsta de 3 ani.

Prognostic:Prognostic: grupa A şi B (Waterston) - vindecări la 80-90% din cazuri;grupa A şi B (Waterston) - vindecări la 80-90% din cazuri; grupa C (Waterston) - mortalitate 20-30%.grupa C (Waterston) - mortalitate 20-30%.

Page 23: Atrezia de Esofag Pp

FISTULA ESO-TRAHEALĂ ÎN „H”FISTULA ESO-TRAHEALĂ ÎN „H”

malformaţie prin care esofagul fără malformaţie prin care esofagul fără să fie întrerupt comunică lateral să fie întrerupt comunică lateral printr-o fistulă cu traheea;printr-o fistulă cu traheea; direcţia fistulei este oblică direcţia fistulei este oblică ascendentă dinspre esofag spre ascendentă dinspre esofag spre trahee;trahee; se recunoaşte clinic după un se recunoaşte clinic după un simptom capital: simptom capital: tusea repetată în tusea repetată în timpul suptului;timpul suptului; E. Kroop a stabilit un procedeu E. Kroop a stabilit un procedeu relativ simplu de diagnostic al fistulei relativ simplu de diagnostic al fistulei esotraheale: introducerea în stomac esotraheale: introducerea în stomac a unei sonde Nelaton, din stomac cu a unei sonde Nelaton, din stomac cu ajutorul unei seringi se extrage aerul ajutorul unei seringi se extrage aerul gastric iar capătul extern al sondei, gastric iar capătul extern al sondei, pensat, se introduce sub nivel de pensat, se introduce sub nivel de apă într-un vas şi după îndepărtarea apă într-un vas şi după îndepărtarea pensei sonda păstrată cu capătul pensei sonda păstrată cu capătul sub apă (extern) se extrage lent din sub apă (extern) se extrage lent din stomac – dacă apar bule de aer, stomac – dacă apar bule de aer, acestea indică locul fistulei;acestea indică locul fistulei; tratamentul este exclusiv chirurgical tratamentul este exclusiv chirurgical şi constă în suprimarea fistulei;şi constă în suprimarea fistulei; abordul obişnuit se face pe cale abordul obişnuit se face pe cale cervicală dreaptă.cervicală dreaptă.

Fig. 2.1.7. Fistula eso-traheală în „H”.

Fig. 2.1.7. Fistula eso-traheală în „H”.


Recommended