MICHAEL A. STACKPOLE

ATLASTJLS ECRET

Traducere din limba englezdSnrm-i GeNsscu

NEMIRA

1

Ziua a 32-a, Luna Liliacului, Anul CAinelui

Al 9-lea an al Domniei Prinplui Imperial CyronAl l62-lea an al Dinastiei Komyr

A1736-lea an de la Urgie

Drumul Imperial Sud, Nalenyr

Moraven Tolo ajunse pe coama dealului, cu clteva clipe inaintea

insolitorilor sii de ciletorie. Birbatul pe jumitate orb care gAfAia

in urma sa icni fare voie. Se uiti inapoi, la nepotul gi strlnepotulcare i se aldtur ard, apoi ardta,spre oragul afTat la distanli.

-Iatbl, Moriande, cel mai mare ora$ din lume.Spadasinul dadu incet din cap, in semn de aprobare. Drumul

continua in jos, pe coasta implduritd a dealului, iar porgiuni dinel puteau fivdzute gerpuind prin valea RAului de Aur, spre ora$.

Trecuserd ani de cAnd nu mai vdzuse capitala Nalenyrului, maimare acum, dar inci ugor de recunoscut. 'Sflentokikun, cel maiinalt turn dintre cele noud ale oragului, domina cartierul dinsprerdsdrit, iar folosirea lui ca reper fecea mai ugoard identificareacelorlalte locuri.

BltrAnul, cu guviqele de pdr qi barba dansAnd in adiereaugoard,

dadu din cap spre Moriande.

- Cel mai inalt dintre turnuri, cel dinspre risirit, este PalatulImperial. Poate cd vederea mi-a shbit, dar tot il desluqesc limpede.imi aminteste de ultima datl cAnd am dat cu ochii de el.

MICHAEL STACKPOLE

Moraven rdmase tacut, deqi priveligtea capitalei ii inspira ace-

eaqi teaml resimliti de toli pelerinii. Extinderea Moriandei ilustra

foane bine schimbdrile din lume, Pe misuri ce magia nestipanite

se diminua tot mai mult in teritoriile civilizate, iar come4ul

aducea prosperitate, capitala-deveneatot mai mult un simbol al

speranlei. Degi oamenii se temeau mereu de intoarcerea la vremea

Ghefi Negre qi la vrnjile care o rispAndiseri,indrdzneat si spere

ci puteau fne asta sub control. Moriande se mirise nu din cauza

magiei gi a superstiliilor, ci datoriti izb|nzii asupra 1or.

Ritmul extinderii il surprinsese gi era limpede ci se accelerase

in ultimele decenii, sub domnia Dinastiei Komyr. De multe ori,

in cursul snptemAnii trecute, Moraven ascultase cum venise batr|-

nul la Moriande, cu optzeci gi unu de ani mai inainte, pentru pri-

mul mare Festival de celebrare a Dinastiei Komyr. De atunci,

sirbitoarea rezistase pret de noud cicluri, timp de noui ani fiecare,

gi inci o dati pe adt. Acesta fiind cel de-al nouilea an al Domniei

Prinplui, oamenii gtiau ci Festivalul fegnduia si fie o dubla binecu-

vAntare. BitrAnul spera si profite de imprejurate,fapt Pentru care

iqi adusese vhstarele in cihtoria istovitoare spre nord.

Oragul eraatatde intins, incAt drumul pAna acolo pirea si nu

fie nici pe departe de doud zlle, atit cAt mai aveau de mers din

locul unde stlreau. Raul de Aur despi4ea chiar la mijloc tntin-

derea alburie, facAnd o bucle ample spre nord' $ase dintre cele

noui rurnuri se tnilpu in jumitatea de nord, iar celelalte trei |a

sud, inclusiv Turnul Dragonului, \Tentokikun, care-i aPa4inea

Prinplui. La fel de impresionante' deqi mai greu de vdzut dela

distanta asra, erau cele noui poduri arcuite deasupra rAului inspu-

mat. tnallimea lor inglduia chiar gi celei mai mari nave si treacd

pe sub ele cu ugurinli, iar lilimea lor fdcea ca Drumul Imperial

sd parl o clriruie.Matut, btrtrAnul, ciufuli pletele strrnePotului cu mAna defor-

matl de artritd,.

- Aveam zece anicAnd am venit pentru Festival. Tu ai noui,

cAt domnia, o zecime din vArsta mea. Sunt sigur cd zeii vot fr

ItlaBul secret

.rtcnli la potrivelile astea. Micultdu necazvafi rezolvat cu u$u-

rin1tr, Dunos.lldielelul didu solemn din cap. Cu dreapta se freca pe bralul

sting, vegtejit, privind spre Moraven.

- Spadasinule, va fi cum spune bunicul, nu-i aga?

Moraven ingenunche gi fecu semn din cap spre b;iatul cu p5-

rrrl castaniu.

- Aga este, tnsi Maestrului meu Maestrul siu i-a spus cI ,,zeiii1i dau uneltele 9i talentul, insi efortul trebuie sil faci tu". Zeiit(' vor vindeca, nu am nicio indoiale, dar va trebui si muncegti.

- Voi munci. Apoi am sd pot ajunge gi eu spadasin.

-La moari s-ar putea si avem nevoie de altceva decAt un spa-

,l,rsin, fiule.'fatal baiatului zAmbi Ei betu tn punga de la centurd, de unde

rilsuni clinchetul innbuqit al monedelor.

- Vom face ceea ce se cuvine, vom aduce ofrande zeilor gi apoinc vom bucura de Festival.

- Bineinleles, Alait, bineinleles.Chicotitul batrlnului se transformi intr-un hArAit.

- Acolo vor fi pliceri de care tineri ca tine gi prietenul nostrusc pot bucura. Ultima datd cAnd am fost acolo eram prea fraged

pentru asta, iar acum sunt prea bltran.RidicAndu-se, Moraven zdmbigi-9i netezi pe ceafd pdrul negru,

lung.

- Ai o vArstd binecuvAntati, bunicule. Vor fi mulpi cei care-[i

vor ciuta atingerea pentru a dobAndi bogftia.

- Fie ei la fel de pleculi gi mitisogi precum Doamna de Jais

ei Jad.BitrAnul il privi cu ochii ciprui, plini de urdori qi fecu un

semn cu mAna inpepeniti.

- S-ar putea sd nu mai vid eu la fel de bine ca pe vremuri, insd

pot simji.Alait izbucni tn rAs, iar Moraven i se alituri. Dunos pdrea

nedumerit, iar nevasta invegmAntatd ales a unui negustor pufni.Frcea adesea aga, cAnd conversatiile se invArteau in jurul

13

14 MICHAEL STACKPOLE

relatdrilor lui Matut despre Festival gi despre plecerile carnale

vdzute acolo. Fuseseri informali cd,venea in capitala la invitalia,,unora", despre care li se spusese cdvor arunjao slujba imperialdpentru sopul ei, degi fusese mereu zgdrcitilindetalii privind naturaacesteia qi absenla berbatului.

Ceilalli tovarigi de drum erau o amestecdturd de oameni dinorag gi din alte locuri. Patru erau artiqti de stradi, venili tocmaidin Erumvirine, iar restul chiar din Nalenyr. Recunogteau cu

togii cd optsprezece oameni cdldtorind impreunl era ceva de

foarte bun augur, iar in templele rispAndite pe drum ldsaseriofrande imbelgugate pentru dobAndirea bundvoingei zerlor.Fiecare adusese ofrandele potrivit obiceiurilor sale, gdranii inveg-

mAntaqi in lesdturi de casd brune sau cenugii fiind mai tdculi qi

mai suspiciogi in timpul devoliunii decAt cei imbricali mai extra-yagant.Iar mulgi aduseserl ofrande in plus pentru Dunos, ca

rdsplati pentru micile munci facute in folosul lor pe drum.Soaqa negustorului nu adusese ofrande pentnr Dunos, nici nu-l

pusese si faci ceva, alungAndul mereu cu semne din mAnn gi

strAmbeturi. ln cuvintele bunicului siu, ea era,,larugiciuni zgo-

motoasi, tn ofrande cAinoasd".

Moraven Tolo se situa la mijloc intre cele doud grupuri, nefiindnici bogat, nici sdrac. Avea pantaloni negri de lAnI, bagali in cizme

de piele, iar haina-i era lesutd din linn nevopsiti. Doar tunica sa

madasad de mitase albe,fe,ramAneci, dar scrobitd pe umerii largi,cu tigri negri 1esu1i pe piept gi spate, sugera o oarecare prosperitate.

Era strAnsl pe trup qi tncinsi cu o centuri neagri.ipi strecu.ase sabia la centuri, dupd ce tocmai i-o ceruse blia-

tului. Dunos o purtase, mAndru, pentru el, iar Moraven ldsase

ofrande zeilor drept mulpmire. Era singurul din grup care purtasabie, degi nu era singurul inarmat. Doi dintre agricultori aveau

bice pe care le purtau incohcite pe umeri.Pleoapele erau aproape coborAte peste ochii lui Matut 9i ba-

trAnul se cutremurd.

- Aici e locul unde s-a intAmplat, in prima cildtorie. Acumimi amintesc.

lllxrul Becret 15

l)unos il prinse de mAna stAngi.'l'llharii?'f 'act-gi gura, biiete. Nu le da zeilor idei, guieri nevasta

ttrgustorului.Moraven se uiti mai departe, tn josul drumului, pe cAnd trei

rilrrt.tc, o femeie gi doi barbali, lunecard din pldure in mijlocul,lr rttttului.

- Mintea zeilor n-a zdmislit gi acest gAnd.'l'llheroaica, imbricati in negru pe sub tunica purpurie cu

,rrrriu, scoase spada gi se indrepti fdra,tagerc de inimi, impreunlr rr r,ci doi companioni, spre grupul de pelerini. tn stAng" ei, unlrrrbat mai mic de staturi, invegmAntat intr-un amestec de nuanle,lt' vcrde qi brun, potrivi o sigeati in arcul incovoiat. Se trase uqor

irr,rpoi qi se pozilione pentru o tragere lesnicioasd.(lel de-al treilea personaj purta o robl castanie, zdrenguitd,

,',rrc le-ar fi venit majoritelii barbapilor cam pAni la genunchi, insilui de-abia daci-i acoperea goldurile. Pletele vAlvoi se potriveau, rr barba zbdrliraa uriaqului. Murddria se adunase pe fiecare crAm-

lrci ce se vedea din pielea sa, iar sub unghii se zdreanegreald. Pe

,'it era el de impundtor, ghioaga cu mAner lung pe care o aveaera

;i mai impresionantd. Cu o miciulie de mdrimea unui pepene,

:rcoperiti cu o spuzeali intunecati gi neregulati, era in mod lim-

1rcde ficuti si sfirlme capete.

Tilheroica incerci si zAmbeascl, insi o cicatrice pe obrantlsrlng ii strAmbi expresia.

- Vi spunem bun venit pe Drumul Imperial. Suntem slujito-rii voqtri, care-l 1in deschis gi curllat de jefuitori. Bineinjeles,rrcum vi veti ardta recuno$tinfa.

Conoursai, sofia negustorului, le ficu semn sd se dea la o partecu un gest nobiliar, plin de arogaryd..

- Aceasta-i Calea Prinqului. Trupele sale o au sub pazl.Femeia clitine din cap.

- Atunci este limpede ci nu-9i fac datoria gi sunt neglijenli,bunico.

16 MICHAEL STACKPOLE

Rostise apelativul ca s-o qocheze pe Conoursai gi fu resplatitacu un guierat revoltat.

- Insd cum nu suntem trupele Pringului, inseamni ci noi tre-buie sd fim tAlhari la drumul mare. Pldtigi tributul qi veli fi cinstigicum se cuvine sau suferili ca nigte victime?

Matut gemu.

- Tot aga a inceput qi prima dati.Moraven il batu pe umdr.

- Se qtie de multd vreme ci dsta-i un loc unde oamenii se

opresc smerili sd priveascl oraqul. TAlharii se furigeazl pe lAngn

cei necunoscdtori.Bnielelul se apleci 9i lui o piatrd.

- Am sd lupt.

- Nu-i nevoie de asta, curajosule.

Moraven Tolo pngi din nou inainte, trecAnd de Conoursaifereniciun efort. Le ficu semn celor doi ldrani sd stea in spate. LuAndpozigie in mijlocul drumului, se pleci inaintea tAlharilor.

- Sunt un xidantzu. Nu doresc ca riul si se abatd asupra nimi-nui. Acegti oameni sunt sub proteclia mea.I\rtvd costi nimic siplecali.

- Xidantzu.Femeia scuipi cu disprel gi trase de cdmaga de deasupra.

- Ultimul begarel rdtdcitor care s-a aventurat pe aici mi-a l5sat

asta,iar cei pe care-i proteja ne-au dat aurul lor.Ochii lui Moraven se ingustarl. Tunica purpurie avea lilieci

lesufi pe laturi. fl cunogtea pe cel cdr,,iaii "f"rginrlt".

- Ai furat-o ori l-aqi mdcel5rit peJayr Macyl?Ea ardtd, cu sabia spre apus, apoi rdsuci lama intr-un cerc strAns.

- Pe-acolo sunt numai bucdli din el. Avea numai Rangul $ase.Eu sunt Pavynti Syolsar gi am Rang Superior.

Chibzui o clipn. Jayt Macyl fusese intr-adevir spadasin de

Rangul $ase. Faptul cd-l invinsese s-ar putea si-i fi adus femeiiRangul $apte ori fusese doar norocoas5. Era tentat, gAndindu-se

la relativaei tinereje, sd creadi ci ultima variantd, era cea corecti,insd mai gtia ci aparenqele puteau fi inqeletoare.

Htlssul secret 17

- Eu sunt Moraven Tolo, din $coala lui Jatan.'fAlhdroaica pufni.

- Macyl era din SenianulJatan. Nu mI sperie.

Moraven dedu din cap.

- Macyl a studiat cu EronJatan. Maestrul meu era bunicul lui.Chipul ei se destinse u$or.

- Phoyn Jatan?

- Da. De fapt, sunt mai bltrAn decAt par.

Moraven se striduia din risputeri sd ignore murmurul venittlinspre tovarigii sdi de drum.

-Dacd.inci mai vrei sd lup1i, spune in ce fel.

- Nu mi-e teamdde tine.Ochii ciprui ai lui Pavynti se ingustarl.

- Luptim pAnI la moarte, bineinleles.El dadu din cap.

- Fe-1i cercul.

Asta o ficu sI incremeneasci pentru o clipd. De asemenea,

insojitorii lui incepuri sI gugoteasci gi smulse un lipit de bucurie

din partea lui Dunos. Tat5l siu ii puse capit, acoperindu-i gura

cu palma gi tragAndu-l inapoi. Majoritatea drumelilor se retraseri,

agezAnd coama dealului intre ei gi luptitori. Cei care nu-gi dese-

naseri cercuri mici tn jur scoaserl la iveali talismane tmpotrivavrdlrlor, ascunse pAni atunci, iar unul dintre [dranidadu la iveald

o brdgard din plr de cal, pe care o ridicd la un ochi, pentru a fi insiguranpi privind lupta.

- (Jn c... cerc?

Trlsiturile lui Pavynti se tndspriseri.

- M-ai auzitbine.Moraven igi desprinse spada de la centurd, cu tot cu tehca de lemn.

- Aga ar fi cel mai bine.Tulburatd, ea incepu si traseze o linie in noroiul de pe drum.

Tovardgii sii, pricepAnd importanla cererii lui, aclionarx. Arcaqul

trase o sigeatS, iar uriagul rdcni gi garja. In momentul cAnd acesta

trecu de Pavynti, cea de-a doua gi a treia sigeatl trase de arcag

zburau dela prin aer.