Capitolul I 

Contabilitatea terţilor 

1.1 Definiţii şi delimitări privind terţii

Contabilitatea terţilor asigura informaţia necesară pentru evidenţă datoriilor şi

creanţelor întreprinderii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările şi

protecţie socială, bugetul statului, unităţile din cadrul grupului, asociaţii respectiv acţionarii,

debitorii şi creditorii diverşi. Informaţiile legate de scadenţă activelor şi datoriilor sunt utile

pentru evaluarea lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii.

Întreprinderea trebuie să determine pe baza naturii activităţii sale modul de

prezentare a activelor curente şi imobilizate şi datoriilor curente şi pe termen lung că fiind

clasificări separate în bilanţ. În situaţia în care întreprinderea nu efectuează această

clasificare, activele şi datoriile sunt prezentate detaliat în ordinea lichidităţii, respectiv

exigibilităţii lor.

Activele curente cuprind: stocurile şi creanţele comerciale care sunt vândute,

consumate sau realizate că parte a ciclului normal de exploatare, chiar şi atunci când nu

se aşteaptă să fie realizate în 12 luni de la dată bilanţului.

Datoriile curente cuprind datoriile comerciale, datoriile către angajaţi se alte

elemente de natură costurilor de exploatare care sunt în totalitatea lor componente ale

fondului de rulment utilizat în ciclul normal de exploatare al întreprinderii.

Creanţele curente, componente ale activelor curente şi datoriile curente formează

categoria generică de terţi.

Din punct de vedere financiar-contabil, creanţele curente reprezintă valorile

economice avansate temporar altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să

se primească o prestaţie, numerar sau echivalente de numerar.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea economică

avansată şi care urmează să efectueze o prestaţie, să achite numerar sau echivalent de

numerar sunt delimitate generic prin noţiunea de debitori. Deci, debitorul reprezintă

persoană care a primit o valoare şi urmează să dea un echivalent valoric sau o

contraprestaţie.

Creanţele curente, că active, sunt prezente şi funcţionează din momentul naşterii

drepturilor faţă de terţi şi până în momentul stingerii lor.

2

Din punct de vedere financiar-contabil, datoriile curente exprimă resursele furnizate

de terţi pentru care întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie, numerar sau echivalente

de numerar. Persoanele fizice şi juridice faţă de care intrepinderea are datorii sunt

delimitate generic prin noţiunea de creditori. Definit astfel, creditorul reprezintă persoană

care a avansat o valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau o

contraprestaţie.

Datoriile curente, că surse de finanţare, sunt prezente şi funcţionează din

momentul naşterii angajamentelor faţă de terţi şi până în momentul stingerii lor.

1.2. Structura generală a creanţelor şi datoriilor

Pentru realizarea obiectului lor de activitate, entităţile intră în relaţii cu diferite

persoane fizice şi juridice, care în contabilitate se numesc terţi.

Exemple: furnizori, clienţi, salariaţi, asociaţi, bugetul statului, diverşi creditori şi

debitori;

Aceste relaţii se reflectă în contabilitate sub formă datoriilor şi creanţelor, a căror

durata nu depăşeşte, de regulă, un an.

a) DATORIILE – reprezintă surse externe (străine) de finanţare, puse la dispoziţia

entităţii de către creditori. Creditorul este persoană care a avansat o valoare

economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.

Datoriile sunt reflectate în contabilitate din momentul creării angajamentelor până în

momentul stingerii (plăţii) lor.

b) CREANŢELE – sunt drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori

anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Debitorul este persoană care a primit o

valoare economică şi urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie.

Creanţele se reflectă în contabilitate din momentul creării dreptului faţă de terţi

până în momentul stingerii (încasării) lor.

Datoriile şi creanţele se pot grupa astfel:

Datorii şi creanţe comerciale faţă de furnizorii şi client;

Datorii şi creanţe faţă de salariaţi;

Datorii şi creanţe faţă de bugetul de asigurări sociale;

Datorii şi creanţe faţă de bugetul statului;

Datorii şi creanţe faţă de asociaţi;

Datorii şi creanţe faţă de diverşi creditori,respective, debitori.

3

1.3 Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor şi datoriilor curente

Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la

două criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ:

Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a

unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii) ;

Evaluarea să se poată realiza în mod credibil.

Astfel, o creanţă curentă este recunoscută în bilanţ în momentul în care este

probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi creanţă

curentă are valoare care poate fi determinată în mod credibil, iar o datorie curentă este

recunoscută în bilanţ atunci când este probabil că va rezultă o ieşire de resurse,

purtătoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la

care se va realiza această lichidare poate fi determinate în mod credibil.

Evaluarea trebuie să fie înţeleasă că procesul prin care se determina valorile la

care creanţele şi datoriile curente vor fi recunoscute în situaţiile financiare. Această

presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

În situaţiile financiare întocmite de către întreprindere sunt utilizate baze de

evaluare diverse şi combinaţii ale acestora: costul istoric, costul curent, valoarea

realizabilă (de decontare), valoarea actualizată.

4

Capitolul II

Organizarea contabilităţii privind decontările cu terţii

2.1 Sistemul de conturi privind creanţele şi datoriile curente

Planul de conturi general delimitează următoarele categorii de datorii şi creanţe

curente: datoriile şi creanţele comerciale; datoriile şi creanţele faţă de personal; datoriile şi

creanţele faţă de asigurările sociale şi protecţie socială; datoriile şi creanţele faţă de

bugetul statului; datoriile şi creanţele în cadrul grupului şi cu asociaţii; debitorii şi creditorii

diverşi; datoriile şi creanţele de regularizare şi assimilate; datoriile şi creanţele privind

decontările în cadrul unităţii; provizioane pentru deprecierea creanţelor.

Evidenţa datoriilor şi creanţelor curente se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 4

din Planul de conturi general denumită ,,Conturi de terţi”,care cuprinde următoarele

grupe:

40 “Furnizori şi conturi assimilate”

41 “Clienţi şi conturi asimilate”

42 “Personal şi conturi asimilate”

43 “Asigurări sociale, protective socială şi conturi asimilate”

44 “Bugetul statului, fonduri special şi conturi asimilate”

45 “Grup şi asociaţi”

46 “Debitori şi creditori diverşi”

47 “Conturi de regularizare şi asimilate”

48 “Decontări în cadrul unităţii”

49 “Ajustări pentru deprecierea creanţelor”

Creanţele şi datoriile entităţilor economice se înregistrează în contabilitate la

valoarea lor nominală înscrisă pe documente.

Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul

de schimb existent la dată efectuării operaţiunilor, cât şi în valută.

De regulă, contabilitatea angajamentelor şi creanţelor se va derula în două etape:

înregistrarea datoriei şi plata acesteia, respectiv, înregistrarea creanţei şi încasarea

acesteia.

În tabelul de mai jos este redată o caracterizare sintetică a conturilor, în care se

înregistrează datoriile şi creanţele faţă de terţi:

5

Funcţia

contabilă

Conţinutul

economic

Operaţia cu care se

debitează

Operaţia cu

care se

creditează

Exemple de

conturi

Conturi de

activ

Creanţe Crearea drepturilor

faţă de terţi

Încasarea

creanţelor

411; 461;

471; 456

Conturi de

pasiv

Datorii Crearea datoriei faţă

de terţi

Achitarea

datoriei

401; 421;

437; 444;

462; 457; 472

Conturi

bifunctional

e

Creanţe

şi/sau datorii

Achitarea sau

transferul de bunuri

şi valori

Primirea de

bunuri şi

valori

428; 448;

455; 473;

481; 482

2.2 Documentele financiar-contabile privind evidenţierea decontărilor

cu terţii

Documentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi diferă în

funcţie de categoria în care se încadrează terţii (furnizori, salariaţi) şi de natură juridică a

relaţiilor economice (datorii sau creanţe).

În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente datorii, precum şi documentele în

care se reflectă:

Categoria de

terţi

Natura datoriilor Documente privind

Angajarea datoriilor Plata datoriilor

Furnizori Datorii din

operaţiuni de

aprovizionare cu

bunuri, lucrări şi

servicii;

Factură fiscală, aviz

de însoţire a mărfii;

Ordin de plată, cec,

bilet la ordin, cambie,

chitanţă;

Clienţi Avansuri primite; Ordin de plată, cec, bilet la ordin, chitanţă,

factură fiscală

Personalul

entităţii

Salarii brute,

indemnizaţii

pentru concediul

Stat de salarii, listă de

indemnizaţii, listă

pentru plăţi parţiale,

Stat de salarii,

listă de

indemnizaţii,

6

de odihnă,

indemnizaţii

sociale, premii,

prime

reprezentând

participarea la

profit, diurne;

ordin de deplasare; listă pentru

plăţi parţiale,

ordin de

deplasare;

Asigurări si

protecţie

socială

Contribuţia la

asigurările sociale,

contribuţia pentru

asigurările sociale

de sănătate,

ajutorul se şomaj

Stat de salarii, listă de

indemnizaţii,

desfăsurătorul

indemnizaţiilor sociale;

Ordin de plată,

chitanţă;

Bugetul

statului

Impozit pe profit,

impozit pe salarii,

TVA de plată, alte

impozite şi taxe

Jurnal de cumpărări,

jurnal de vanzări, decont

privind TVA, stat de

salarii, situaţii de calcul;

Ordin de plată,

chitanţă;

Asociaţii şi

acţionari

Restituirea

aportului, dividend,

alte sume datorate

Notă de contabilitate,

situaţii de calcul;

Dispoziţie de

plată către

casierie;

În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente creanţe, precum şi documentele

în care acestea se reflectă:

Categoria

de terţi

Natură creanţelor Documente privind

Crearea drepturilor Încasarea drepturilor

1 2 3 4

Furnizori Avansuri

acordate

Ordin de plată, cec, bilet la ordin, chitanţă, factură

fiscală;

Clienţi Creanţe din

operaţiuni de

livrare de bunuri,

lucrări şi servicii

Factură fiscală, aviz

de însoţire a mărfii;

Ordin de plata, cec, bilet

la ordin, cambie,

chitanţă;

Personalul

entităţii

Avansuri

acordate, salarii

plătite în plus;

Stat de salarii, listă

de indemnizaţii,

listă de avans

Stat de salarii, listă de

indemnizaţii, listă de

avans chenzinal,

7

chenzinal; chitanţe;

Asigurări

şi

protecţie

socială

Indemnizaţii

sociale;

Listă de indemnizaţii,

desfăşurătorul

indemnizaţiilor

sociale;

Ordin de plată;

Bugetul

statului

Impozite vărsate

în plus, TVA de

recuperat;

Jurnal de cumpărări,

jurnal de vânzări,

decont de TVA, stat

de salarii, situaţii de

calcul;

Ordin de plată;

Asociaţi şi

acţionari

Aport social

subscris

Declaraţie de

subscriere, act de

constituire;

Foaie de vărsământ,

chitanţă, proces-verbal

de predare-preluare

Capitolul III

8

Contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu bugetul de

asigurări şi protecţie socială

3.1 Structura datoriilor şi creanţelor privind personalul şi bugetele de

asigurări şi protecţie socială

Alături de resursele materiale, forţă de muncă reprezintă un factor principal în

producerea de bunuri şi prestarea de servicii din cadrul entităţilor economice.

În schimbul muncii depuse, personalul angajat primeşte un salariu, care se

stabileşte prin negocieri între angajator şi salariaţi, reprezentaţi de sindicate. În urmă

negocierilor se încheie contracte colective şi individuale de muncă, prin care personalul se

obligă să efectueze activităţile prevăzute în contract, iar angajatorul se oblige să-I

remunereze pentru muncă prestată.

Atât entităţile care au salariaţi cu contract de muncă cât şi angajaţii respective

trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările şi protecţie socială.

Cheltuieli salariale suportate de către angajatori

I. Fondul de salarii - reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajator.

Salariul brut cuprinde următoarele elemente:

1) Salariul de încadrare – se stabileşte prin negocieri colective sau individuale între

patronat şi salariaţi sau reprezentaţii acestora. Salariul de baza se acordă în raport

cu timpul lucrat şi poate fi egal sau mai mic în raport cu salariul de încadrare;

Salariul de baza minim brut este de 850 de lei, pentru un program complet de 168

de ore în medie pe luna, reprezentând 5,059 lei/ora.

2) Sporurile – se acordă în următoarele cazuri:

Pentru condiţii deosebite de muncă: grele, periculoase, nocive, penibile,

izolare, stres;

Pentru muncă suplimentară: se acordă un spor e minimum 75% din salariul de

baza;

Pentru lucrul în timpul nopţii: se acordă un spor de 15% din salariul de baza;

Pentru vechime în muncă: se acordă minimum 5% pentru 3 ani vechime şi

maximum 25% la o vechime de 20 de ani, din salariul de baza.

Pentru exercitarea unei funcţii suplimentare;

9

Pentru folosirea unei limbi străine: dacă această nu este cuprinsă în obligaţiile

postului.

3) Adaosurile - la salariul de baza sunt:

Adaosul de acord;

Premiile acordate din fondul de premiere;

Primele de vacantă şi de sărbători;

4) Indexările – suma rezultată din aplicarea unor procente la salariul de baza, că

urmare a creşterii preţurilor.

5) Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă

Dreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. Durata

minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare şi se acordă

proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:

Salariu mediu zilnic*numărul de zile lucrătoare din concediu

Salariu mediu zilnic se stabileşte prin raportarea drepturilor salariale din ultimele 3

luni, anterioare celei în care se efectuează concediul, la numărul de zile lucrătoare din cele

3 luni.

6) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de

salarii;

7) Avantajele în natură, constituie o parte a salariului stabilită sub formă de

bunuri sau sevicii.

Alte drepturi de personal:

Participarea salariaţilor la profit;

Tichetele de masă acordate conform legii.

II. Contribuţia entităţii la asigurările sociale (CAS) – în funcţie de ramură de

activitate, se calculează în următoarele cote, luându-se că baza de calcul fondul de

salarii realizat:

20,8% pentru condiţii normale de muncă;

25,8% pentru condiţii deosebite de muncă;

30,8% pentru condiţii speciale de muncă.

III. Contribuţia entităţii la fondul de şomaj (CFS) – care se calculează în cota de

0,5% din fondul brut de salarii în care se include şi indemnizaţiile pentru

incapacitate de muncă suportate de angajator.

10

IV. Contribuţia entităţii la fondul de asigurări de sănătate (CASS) – calculate în

cota de 5,2% din fondul de salarii în care se include şi indemnizaţiile pentru

incapacitate de muncă suportate de angajator.

V. Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de

sănătate- calculate în cota de 0,85% din fondul de salarii realizat, din care se vor

suportă indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

VI. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale – se datorează de

către angajatori, în cote stabilite de la 0,15% la 0,85% aplicate asupra fondului de

salarii brut lunar

VII. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă- calculate astfel: 0,75%

din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă sau 0,25% din

fondul de salarii realizat pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor.

Reţineri din salarii suportate de către angajaţi

Angajatorii au obligaţia legală de a reţine din salariile datorate personalului angajat

cu contract de muncă următoarele sume:

1. Contribuţia personalului la asigurările sociale – se calculează în cota de 10,5%

din salariul brut, în care se include salariul de încadrare şi sporurile reglementate

prin lege sau prevăzute în Contractul colectiv de muncă.

2. Contribuţia personalului la fondul de şomaj – se calculează în cota de 0,5% din

salariul de baza.

3. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate – care se

calculează în cota de 5,5% din salariul brut.

4. Impozitul pe salarii – stabilită în cota unică, de 16%, având că baza de calcul

salariul impozabil.

5. Alte reţineri datorate terţilor: rate, chirii, imputatii, amenzi, propiri, pensii

alimentare.

Achitarea drepturilor salariale se face, de regulă, astfel:

Avansul (chenzină I), după dată de 15 a lunii curente, în cota de 40-45% din

salariul de încadrare;

Restul de plata (chenzină a II-a), după dată de unu a lunii următoare.

Concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

Potrivit reglementărilor actuale, salariaţii pot beneficia de următoarele drepturi

privind asigurările sociale de sănătate:

Concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă;

11

Concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;

Concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;

Concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal;

Concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea

capacităţii de muncă.

Stagiul minim pentru acordarea concediilor şi indemnizaţiilor sociale de sănătate

este de 6 luni realizate în utimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul

medical.

Pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, beneficiarii datorează

contribuţia individuală de asigurări sociale (CAS 10,5%), care are la baza de calcul salariul

de baza minim brut pe ţară.

1) Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă - se

plăteşte atât din fondul de salarii, cât şi din bugetul asigurărilor sociale de sănătate

(durata maximă de acordare este de 180 de zile pe an).

Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:

Salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni*75%*numărul de zile lucrătoare din concediu

Salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni se calculează astfel: (suma salariilor brute

lunare din ultimele 6 luni) : (numărul total de zile lucrătoare din cele 6 luni).

2) Concediul şi indemnizaţia pentru maternitate - se suportă integral din bugetul

asigurărilor sociale de sănătate (126 zile calendaristice)

Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:

Salariu mediu zilnic din ultimele 6 luni*85%*numărul de zile lucrătoare din concediu

3) Concediul şi indemnizaţia de risc maternal

Indemnizaţia se calculează în cota de 75% din media veniturilor lunare din ultimelor

10 luni (durata maximă de 120 de luni).

4) Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav - se suportă

integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate (45 zile calendaristice)

Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:

Salariu mediu zilnic din ultimele 6 luni*85%*numărul de zile lucrătoare din concediu

5) Indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de

muncă

În acest scop, salariaţii pot beneficia de următoarele tipuri de indemnizaţii:

a) Indemnizaţie pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală

12

b) Indemnizaţie de carantină

c) Tratament balnear

Aceste indemnizaţii se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cuantumul indemnizaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii

de muncă se stabileşte astfel:

Pentru cazul a) diferenţa dintre media veniturilor brute din ultimele 6 luni şi venitul

brut lunar obţinut în noile condiţii;

Pentru cazul b) : (salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni * 75% * numărul de zile

lucrătoare din concediu).

6) Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului

Beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului:

Oricare dintre părinţii copilului;

Persoană care a adoptat copilul;

Persoană care a fost numită tutore.

Indemnizaţiile se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se

plătesc de către primarii.

7) Alte concedii plătite . Legislaţia actuală prevede acordarea şi a altor concedii

plătite, precum cele de mai jos:

Căsătoria salariatului 5 zile calendaristice

Naşterea sau căsătoria unui copil al salariatului 3 zile calendaristice

Decesul soţului/soţiei sau al unei rude până la

gradul II

3 zile calendaristice

Tatăl copilului nou-născut, dacă solicitarea se

face în primele 8 săptămâni de la naştere

5 zile calendaristice

13

3.2 Determinarea salariului impozabil şi a impozitului pe venitul din

salariu

Determinarea salariului impozabil

Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc

de realizarea venitului. Venitul impozabil din salarii se determina prin deducerea

(scăderea) din venitul brut a următoarelor sume:

Contribuţia personalului la asigurările sociale (10,5%), la fondul de şomaj (0,5%),

la asigurările sociale de sănătate (5,5%);

Cotizaţia de sindicat plătită conform legii;

Contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul

anului să nu depăşească echivalentul în lei a 200 de euro;

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar

brut, pentru funcţia de baza, de până la 3.000 lei inclusiv, astfel:

250 lei, pentru salariaţii care nu au persoane în întreţinere;

350 lei, pentru salariaţii care au o persoană în întreţinere;

450 lei, pentru salariaţii care au 2 persoane în întreţinere;

550 lei, pentru salariaţii care au 3 persoane în întreţinere;

650 lei, pentru salariaţii care au 4 sau mai multe personae în întreţinere;

Pentru salariaţii care au venituri brute lunare pentru funcţia de baza cuprinse între

1.000 şi 3.000 lei, deducerile personale sunt degresive. Nu se acordă deduceri personale

pentru salariaţii care obţin venituri brute lunare mai mari de 3.000 lei.

Dacă din venitul brut din salarii se deduc sumele enumerate mai sus, se obţine

salariul impozabil, care se înmulţeşte cu cota unică de impunere pentru a se determina

impozitul pe salarii.

Venitul brut → Salariul impozabil*cota = Impozitul pe salarii

Stabilirea drepturilor salariale aferente angajaţilor se poate reprezenta, schematic,

astfel:

1 Salariu de bază

+ 2 Sporuri şi adaosuri

+ 3 Indemnizaţii

+ 4 Stimulente şi premii

+ 5 Avantaje în natură

+ 6 Indexări

14

= 7 Salariu brut (1+2+3+4+5+6)

- 8 Contribuţia personalului la asigurările sociale (salariu brut * 10,5%)

- 9 Contribuţia personalului la fondul de şomaj (salariu de baza * 0,5%)

- 10 Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (salariu brut * 5,5%)

- 11 Cotizaţia sindicală

- 12 Contribuţiile facultative pentru pensii

= 13 Venit net din salarii (7-8-9-10-11-12)

- 14 Deducere personală

= 15 Venit impozabil, adică baza de calcul pentru impozit (13-14)

- 16 Impozitul pe veniturile din salarii (venitul impozabil * cota unică de impozitare)

- 17 Avansuri acordate personalului

- 18 Alte reţineri datorate terţilor

= 19 Total reţineri (8+9+10+11+12+13+14+15+16+17+18)

= 20 Rest de plata (7-19)

Stabilirea drepturilor aferente colaboratorilor cu activitate desfăşurată în baza unei

convenţii civile, încheiate potrivit Codului Civil, se poate reprezenta, schematic, astfel:

1 Venit brut

- 2 Impozit pe venit (venitul brut - cheltuieli deductibile)

- 3 Avans primit anterior

- 4 Alte reţineri

= 5 Rest de plată (1-2-3-4)

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

15

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani sau în natură obţinute de

către o persoană fizică care desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de

muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, inclusive indemnizaţiile pentru

incapacitate temporară de muncă.

La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite în scop

personal de către persoană fizică, cum ar fi:

Utilizarea oricărui bun din patrimonial afacerii, cu excepţia deplasării pe distant

dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

Cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice;

Anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;

Abonamentele şi costul convorbirilor telefonice;

Prime de asigurare plătite de suportator pentru salariaţii proprii, altele decât cele

obligatorii.

Drepturile salariale acordate în natură, precum şi avantajele acordate se

impozitează în luna în care au fost primate. Documentele referitoare la calculul

contravalorii veniturilor şi avantajelor în natură se vor anexă la “Statul de salarii”.

Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile:

Tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor;

Cadourile acordate copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia zilei de 1 Iunie, şi a

sărbătorilor de sfârşit de an, precum şi salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie, în

limita unei anumite sume);

Sumele primate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare şi a

indemnizaţiei primate pe perioada delegării sau detaşării în altă localitate, în

interesul serviciului;

Compensaţiile acordate salariaţilor disponibilizaţi că urmare a concedierilor

colective;

Ajutoare sociale.

Impozitul pe venitul din salarii se reţine din veniturile salariale prin metodă

stopajului la sursă şi este virat la buget de către plătitorii salariilor până la dată de 25

inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc salariile.

Impozitul pe venitul din salarii se calculează prin aplicarea unei cote unice de

impozit asupra venitului impozabil.

Calcularea venitului impozabil se face prin deducerea din venitul brut a următoarelor

elemente: CAS, fondul de şomaj, fondul de asigurări şi sănătate, cotizaţia de sindicat,

deducerile personale, contribuţiile facultative pentru pensii ocupaţionale.

16

3.3 Documentele privind evidenţa salariilor

Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat în

parte se pot grupa astfel:

Documente privind prezenţa la lucru şi volumul de muncă prestată: fişa de pontaj

(anexa nr.1), condica de prezenţa, foaie colectivă de pontaj (anexa nr.2), carnet

de pontaj, situaţia prezenţei şi a absenţelor.

Documente privind producţia obţinută: bon de lucru individual, bon de lucru

colectiv, raport de producţie şi salarizare, pontajul lucrărilor manual, pontajul

mecanizatorului.

Documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru angajaţi (anexa nr.3),

(anexa nr.4), stat de salarii pentru colaboratori, lista de avans chenzinal (anexa

nr.5), lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă, lista pentru plăti parţiale,

desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi

băneşti - chenzină I, drepturi băneşti –chenzină a II-a, fişa de evidenţă a salariilor.

3.4 Conturi utilizate

421- ,,Personal salarii datorate”

După conţinutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după

funcţia contabila este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţă datoriilor faţă de personal

pentru salariile datorate acestuia, inclusiv sporurile, adaosurile, indemnizaţiile, avantajele

în natură achitate din fondul de salarii.

În credit se înregistrează:

Salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641).

În debit se înregistrează:

Reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la asigurările sociale

(4312);

Reţinerile din salarii reprezentând contribuţia personalului la fondul de asigurări

de sănătate (4314);

Reţinerile din salarii privind contribuţia personalului la fondul de şomaj (4372);

Reţinerile din salarii reprezentând impozitul pe veniturile din salarii (444);

Reţinerile din salarii reprezentând avansul chenzinal (425);

Reţinerile din salarii datorate terţilor (427);

Salariile nete plătite (5121, 5311);

Drepturile de personal neridicate (426);

17

Valoarea produselor acordate salariaţilor că plata în natură (345).

Soldul creditor reprezintă datoriile faţă de personal privind salariile de plătit.

427- “ Reţineri din salarii datorate terţilor”

După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia

contabila este un cont de pasiv, utilizat pentru evident reţinerilor şi popririlor din salarii,

datorate terţilor.

În credit se înregistrează:

Sumele reţinute personalului, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu

plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi (421, 423).

În debit se înregistrează:

Sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri şi popriri (512, 531).

Soldul creditor reprezintă sumele reţinute, datorate terţilor.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protective socială

se realizează cu ajutorul grupei 43 ”Asigurări sociale, protective socială şi conturi

asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:

431 “Asigurări sociale” –se desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:

4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale”

4313.01 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

4313.02 “Contribuţia angajatorului pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de

sănătate”

4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”.

437 “Ajutor de şomaj” – se desfăşoară pe următoarele conturi de gradul II:

4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”.

438 “Alte datorii şi creanţe sociale” – se desfăşoară pe conturile de gradul II:

4381 “Alte datorii sociale”

4382 “Alte creanţe sociale”.

Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea operaţiilor privind salariile,

asigurările şi protecţia socială: 444 “Impozitul pe venituri de natură salariilor”, 641

”Cheltuieli cu salariile personalului”, 6451 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”,

6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”, 6458 “Alte

cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”.

18

3.5 Operaţii privind decontările cu personalul şi cu bugetele de

asigurări sociale şi protecţie socială

1. O entitate de desfacere a mărfurilor cu amănuntul are un fond de salarii (salarii de

încadrare plus sporuri şi adaosuri permanente) în luna mai de 10.000 lei .

Cheltuielile salariale suportate de către entitate sunt:

Cheltuielile salariale Mod de calcul

Fondul de salarii realizat 10.000

Contribuţia entităţii la asigurările sociale 10.000*20,8% = 2080

Contribuţia entităţii la fondul de şomaj 10.000*0,5% = 50

Contribuţia entităţii la fondul de asigurări de sănătate

10.000*5,2%= 520

Contribuţia entităţii la indemnizaţiile de asigurări de sănătate

10.000*0,85%= 85

Contribuţia entităţii pentru accidente de muncă

10.000*0,546% = 55

Comisionul datorat ITM 10.000*0,75% = 75

2. Se calculează salariul (venitul) net impozabil, impozitul pe salarii şi restul de plata

pentru un angajat care are un salariu de încadrare de 900 lei plus un spor de

vechime de 100 lei, dacă acesta are în întreţinere soţia şi un copil minor. Cotizaţia

de sindicat este de 2% din salariul brut. La chenzină I a primit un avans de 400 lei,

iar la chenzină a II-a i se reţine o rată lunară la un credit, de 200 lei.

Salariul de incadrare 1 900

Spor de vechime 2 100

Salariul brut (rand 1+2) 3 1.000

Contributia la asigurările sociale 4 1.000*10,5% = 105

Contribuţia la fondul de şomaj 5 900*0,5% = 4,5

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate

6 1.000*5,5% = 55

Cotizaţia de sindicat 7 1.000*2% =20

Venit net ( rând 3-4-5-6-7) 8 815,5

Deducere personală 9 450

Salariu (venit) impozabil (rând 8-9) 10 365,5

Impozit pe salarii 11 365,5*16% = 58,48

Avans primit la chenzină I 12 400

Rată lunară reţinută la chenzină a II-a

13 200

Rest de plata 14 157,02

19

Obligaţii patronale (ale angajatorului)

CAS 20,8%*1000 = 208

CASS 5,2%*1000 = 52

Fond şomaj 0,5%*1000 = 5

Fond accidente 0,546%*1000 = 5,46

Comision Camera Munca 0,75%*1000 = 7,5

Total 277,96

1) Înregistrare obligaţii patronale (angajator);

Analiza contabilă: 641, A+D 1000 421, P+C 1000

6451, A+D 208 4311, P+C 208

6453, A+D 52 4313, P+C 52

6452, A+D 5 4371, P+C 5

6458, A+D 5 4381, P+C 5,46

622, A+D 7,5 462, P+C 7,5

Formule contabile:

641 = 421 1000

6451 = 4311 208

6453 = 4313 52

6452 = 4371 5

6458 = 4381 5,46

622 = 462 7,5

2) Înregistrarea obligaţiilor salariale (angajaţi);

Analiza contabilă: 421, P-D 423

4312, P+C 105

4314, P+C 55

4372, P+C 4,5

427, P+C 200

444, P+C 58,48

Formula contabilă:

421 = % 422,98

4312 105

4314 55

20

4372 4,5

427 200

444 58,48

3) Închiderea conturilor de cheltuieli;

Analiza contabilă : 641, A-C 1000

6451, A-C 208

6452, A-C 5

6453, A-C 52

6458, A-C 5,46

622, A-C 7,5

121, A/P +D 1278

Formula contabilă:

121 = % 1278

641 1000

6451 208

6452 5

6453 52

6458 5,46

622 7,5

4) Plata salariilor in numerar;

Analiza contabilă: 421, P-D 5311, A-C 157,02

Formula contabilă:

421 = 5311 157,02

5) Plata prin virament a obligaţiilor patronale faţă de buget si alte organisme

publice.

Analiza contabilă: 4311, P-D 208

4312, P-D 105

4313, P-D 52

4314, P-D 55

4371, P-D 5

4372, P-D 4,5

4381, P-D 5,46

444, P-D 58,48

462, P-D 7,5

21

427, P-D 200

5121, A-C 701

Formula contabilă:

% = 5121 701

4311 208

4312 105

4313 52

4314 55

4371 5

4372 4,5

4381 5,46

444 58,48

462 7,5

427 200

Capitolul IV

Contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu bugetele de

asigurări şi protecţie socială la SC Narcisel Prod SRL

22

SC Narcisel Prod SRLAdresa: Aleea Parcului, Bis nr.1, etaj 1, Micro 3Judeţul BuzăuStare societate: înregistrat din dată de 5 iulie 2002C.U.I: RO14734287C.I.F.: 14734287N.I.R.C: J10/363/2002Cod poştal :120253Capital social: 200.00 RonCaen (rev.2 2009): 1071Personal: 11 angajaţi

SC Narcisel Prod SRL este o societate comercială, cu răspundere limitată ocupându-se de comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare.

23

COD CAEN Principal 1071- Fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie

Grupa CAEN Grupa CAEN 107- Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase

Diviziune CAEN Diviziune CAEN 10- Industria alimentarăSectiune CAEN C- Industria prelucrătoare