ARGUMENT Tema aleasa ,,Rezervoare cilindrice verticale " are aplicabilitati in industria petroliera, rezervoarele fiind folosite pentru depozitarea fluidului in parcuri de separatoare, depozite centrale si rafinarii. De la sonda pana la separatoare de gaze si titei si in continoare de la Separatoare pana la rezervoarele grupurilor de conectare , la depozitele centrale si de la aceasta la rafinarii , titeiul se transporta prin conducte Conform clasificarii zecimale , titeiulile se impart in ; -clase - dupa continutul de sulf -subclase-dupa continutul de substante -grupe- dupa continutul de parafina - tipuri-dupa cantitatea benzinei -dupa cantitatea petrolului -dupa cantitatea uleiurilor . 1
Transcript
ARGUMENT
Tema aleasa ,,Rezervoare cilindrice verticale " are aplicabilitati in
industria petroliera, rezervoarele fiind folosite pentru depozitarea fluidului in
parcuri de separatoare, depozite centrale si rafinarii.
De la sonda pana la separatoare de gaze si titei si in continoare de la
Separatoare pana la rezervoarele grupurilor de conectare , la depozitele centrale
si de la aceasta la rafinarii , titeiul se transporta prin conducte Conform
clasificarii zecimale , titeiulile se impart in ; -clase - dupa continutul de sulf -
subclase-dupa continutul de substante -grupe- dupa continutul de parafina -
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TRANSPORTUL TITEIULUI PRIN CONDUCTE
De la sonda pana la separatoarele de de gaze si titei si in continuare de la separatoare pana la rezervoarele grupurilor de colectare, la depozitele centrale si de la aceasta la rafinarii, titeiul se transporta prin conducte. Avantajele transportului prin conducte sunt urmatoarele :
-continuitatea transportului aceasta nefiind afectat de nici o interventie exterioaracauzata de intemperii, ci numai de ritmul instalatiilor de pompare ;
- fiind un sistem inchis este etans evitandu-se orice pierdere ;-simplitatea constructiei, montarea conductelor necesitand lucrari putin
complicate si uniforme;-costul redus al transportului in comparatie cu cel al altor mijloace de
transport folosite pe uscat: cisterne pe cai ferate, autocisterne,etc.;-durata scurta a transportului;- simplitatea exploatarii mijloacelor de transport, expluatarea conductelor fiind una din cele mai ieftine, cele mai simple si cele mai economice lucrari.
Titeiul separat in parcurile de separatoare are, in general, un continut, de impuritati mai mari decat cel prevazut pentru predarea la rafinarii.
El este pompat la depozitele centrale ale scheletelor unde este supus urmatoarelor operatii:
- tratare pentru a fi adus la conditiile de puritate, cerute de rafmarii(continut de apa si impuritati solide, maximum 1% din volum si continut de sare maximum 6 kg pe vagonulde titei curat);
-predarea lui intreprinderii de transport in vederea pomparii la rafinarii.
Sortarea calitativa a titeiuluiCompozitia chimica a titeiurilor extrase variaza atat in ceea ce priveste
natura componentiilor cat si in privinta proportiilor acestora in amestecul de hidrocarburi. In tara noastra, titeiurile se clasifica pe baza a doua categorii principale :
4
- calitatea pacurii- exprimata prin temperatura sa de congelare obtinuta din titei. Sortarea calitativa a titeiurilor consta in colectarea separata a calitatii de titei produs, astfel incat sa fie posibil transportul separat al acestora pana la rafinarii, in scopul valorificarii optime a fiecarui sortiment. Dupa aceste categorii titeiul, se imparte in :
- a) tip A (neparafinoase) din care se obtine pacura cu temperatura de congelare sub -15° C.
Titeiul A se imparte, la randul sau in urmatoarele subclase :
- titei A! titei octanic uleios (din care benzina cu cifra octanica peste 70 si uleiuri) ;- titei A2 titei octanic neuleios (din care benzina cu cifra octanica peste 70
dar nu siuleiuri);
- titei A3 titei neoctanic uleios (din care benzina cu cifra octanica sub 70 siuleiuri);
- titei A4 titei neoctanic neuleios (din care benzina cu cifra octanica sub 70 dar nusi uleiuri);
b) tip B (semiparafinoase), din care se obtine pacura cu temperatura de congelare cuprinsa peste +20° C.
Exista si o clasificare mai complexa -zecimala prin care se evidentiaza atat o gama larga de proprietati ale titeiului cat si ale produselor care se obtin prin prelucrarea acesteia benzina, petrol, uleiuri, pacura.
Aceasta clasificare indica totodata, mai in amanunt modul in care poate fi valorificat optim fiecare tip de titei, diferentiaza titeiurile dupa aparatura proprie prelucrarii.
Conform clasificarii zecimale, titeiurile se impart in :
- clase — dupa continutul de sulf;- subclase - dupa continutul de substante ;-grupe - dupa continutul de parafina ;
5
- tipuri - dupa cantitatea benzinei;
- dupa cantitatea petrolului;- dupa cantitatea uleiurilor;
Formula de clasificare cuprinde noua grupe de cifre corespunzatoare clasei, subciasei, grupei si tipului titeiului respectiv.
De asemenea, se cunoaste ca titeiul obtinut intr-o schela contine, pe langa hidrocarburi si cantitati diferite de apa, impuritati mecanice etc..
De exemplu titeiurile parafinoase vor fi pompate la rafinarii care au in dotare instalatii de fabricare a parafinei, cele uleioase spre rafinariile dotate cu instalatii de obtinere a uleiurilor superioare.
6
DEPOZITAREA TITEIULUI
In schelele petroliere, titeiul curat sau murdar se depoziteaza in parcurile de separatoare un timp scurt, pana la umplerea rezervoarelor de total si apoi in parcurile de depozit, in scopul decantarii acestuia pentru a fi trimis la dezemulsionare sau pentru a fi pompat in exterior.De obicei, depozitarea titeiului se face in rezervoare. Capacitatea depozitarii, volumul rezervoarelor si numarul acestora, depinde de mai multi factori dintre care cei mai important! sunt: cantitatea, calitatile si sedimentele de titei care trebuie depozitate, numarul conductelor de evacuare, posibilitatile de manevra si traversare a titeiului in depozit.
Fiecare rezervor este prevazut cu:
- scari exterioare, realizate din metal, verticale sau oblice, prevazute cu paliere,rezematori si balustrade inalte de 1,20m atat de-a lungul scarii, cat si la paliere sau pe platforma superiara.
- guri de vizitare. In virola inferioara a rezervorului sunt prevazute doua guri de vizitare, pentru masurarea nivelului de lichid din rezervor.
- legatura si robinet de scurgere a rezervorului, montata in fundul acestuia si plasata intr-un canal al fundatiei, prevazut cu camin de colectare a apei scurse.
- conducta de golire (conducta de tregere sau de aspirartie), legata la manta, la o inaltime de 300-500mm de le fundul rezervorului si prevazuta cu doua robinete de sectionare, unul imediat langa rezervor si celalalt in fata digului.
Conducta de tragere se prelungeste, uneori, in interiorul rezervorului cu un sorb mobil, inclinat, care poate fi: coborat sau ridicat cu ajutorul uni dipozitiv cu cablu, asa incat sa fie posibila alimentarea tragerii de la diverse niveluri ale lichidului.
Sorburile mobile se folosesc in scopul pomparii titeiului de la niveluri superiare, unde este lipsit de impuritati.
- conducta de incarcare (incarcatorul) montat astfel incat rezervorul sa poata fi incarcat pe partea superioara.
7
Incarcatorul este coborat in interiorul rezervorului pana la circa 200 mm distanta de fund, astfel incat rezervorul sa poata fi incarcat direct sub nivelul acestuia, se evita evaporarea titeiului cauzata de imprastierea sa in timpul umplerii.
Rezervorul mai este prevazut cu racord, pentru incarcatorul de spuma (care serveste la introducerea spumei in rezervor pentru combaterea incendiilor). Racordarii pentru intrarea aburului in serpentina de incalzire si de iesire a condenului, supapei de respirartie, opritor de flacari.
8
II. REZERVOARELE CILINDRICE VERTICALE
2.1.Notiuni introductive
Rezervoarele sunt vase inchise care servesc pentru depozitarea lichidelor.Ele se constraiesc, in general din tabla de otel, dar in cazuri mai rarea se pot construi si din beton simplu armat.
In tara noastra se folosesc aproape exclusiv rezervoarele metalice construite din table de otel sudate, nituite sau imbinate prin suruburi.
Rezervoarele pot avea diferite forme:
-cilindrice verticale
-orizontale (cisterne )
-paralelipipedice
-sferice
-sferoidale
cele mai folosite sunt insa rezervoarele cilindrice verticale, datorita constructiei lor simple si ieftine.
2.2.Clasificarea rezervoarelor
Rezervoarele de depozitare a titeiului se pot clasifica dupa mai multe criterii:
Dupa modul de montare a rezervoarelor fata de sol, acestea pot fi :
Rezervoare de suprafata sau subsol, semisubterane si subterane.
Dupa forma de constructie sunt :
-rezervoare cilindrice verticale
-rezervoare orizontale
-rezervoare paralelipipedice
-rezervoare sferice
-rezervoare sferoidale9
Cel mai utilizat material la constructia rezervoarelor este tabla de otel.
Unul din materialele utilizate din ce in ce mai mult la constructia rezervoarelor este betonul, acesta reprezentand unele avantaje fata de otel cum sunt:
-mentinerea unei temperaturi constante a lichidelor depozitate, ceea ce asigura evitarea sau micsorarea considerabila a pierderilor prin evaporare ;
-economia de metal etc.
Acest tip de rezervor reprezinta dezavantajul ca nu poate fi demontat si mutat in alta parte.
2.3. Constructia rezervoarelor
Rezervoarele se amplaseaza in asa fel incat sa se asigure exploatarea comoda a acestora, accesul usor la ele si posibilitatea de prevenire si combatere a incendiilor.
Un rezervor cilindric se monteaza pe o fundatie de beton in forma de inel, cu cruce interioara.
Inelul de fundatie se construieste cu o inaltime de cca. 0,50m deasupra solului.
Spatiul dintre bratele crucii de fundatie se umple cu nisip uscat, bine tasat.
Rezervorul este format din mantaua cilindrica compusa din mai multe virole, fundul si peretele vertical, cat si cea din capac si peretele se realizeaza cu corniere.
Exista mai multe variante de montare a virolelor, dupa felul imbinarii acestora.
- montarea in nituri cu imbinare in trepte in care virolele invecinate se acopera succesiv din exterior si interior;
- montarea cu nituri, telescopica, in care, incepand de sus in jos, fiecare virola este mai mare decat precedenta, acoperind-o cu muchia superioara;
10
- montarea cap la cap prin suduraSe precizeaza ca montarea prin sudura tinde sa inlocuiasca montarea
prin nituri, din cauza avantajelor reale ale acesteia :
- economic de metal;- etanseitatea mai buna ;- montaj linistit, comod si simplu .
Un dezavantaj al rezervoarelor sudate este insa acela al lipsei posibilitatii de demontare si montare in alt loc, din acest motiv, rezervoarele de capacitate mica (pana la 50m3) care pot fi transportate cu totul se monteaza prin sudura, in timp ce rezervoarele mari se monteaza in nituri.
O grija deosebita trebuie acordata montarii capacului rezervorului care nu trebuie sa se deformeze sub greutatea proprie, sub cea a zapezii sau la o eventuala depresie cauzata si golirea rezervorului.
Capacul se executa bombat, convex din tole de otel prinse in nituri sau sudate si prevazute in interior cu o sustinere de grinzi metalice radiale, mai ales la rezervoarele cu diametrul mai mare(de 200m3 ).
2.4.Descrierea rezervoarelor
Un rezervor metalic cilindric vertical este alcatuit din trei parti distincte:
- fundul- mantaua- capacul.
Fundul are o forma circulara plana si la periferie este prevazut cu un inel de otel din cornier prin intremediul caruia se asamblaza cu mantaua.
Mantaua are forma circulara cu axa verticala. Ea este alcatuita din mai multe taroane suprapuse, numite virole, fiecare dintre ele fiind formate din mai multe table.
Capacul are o forma sferica sau conica si este prevazut la periferie, ca si fundul, cu un inel din otel cornier prin intermediul caruia se asambleaza la partea superioara a mantalei.
11
Tablele pentru confectionarea rezervoarelor sunt din otel OL37 si au grosimi diferite, in functie de dimensiunile rezervorului. Grosimea tablelor rezulta din calculele de rezistenta, dar nu se dmite folosirea tablelor cu grosime mai mica de 4 mm.
In rezervoarele nituite, tablele virolelor, ale fundului si ale capacului se asambleaza, intercalandu-se la imbinari o garnitura din cauciuc panzat, rezistand la produse petroliere.
Rigiditatea imbinarii se obtine prin sina profilata stranse cu suruburi, asigurandu-se astfel si o foarte buna etanseitate.
Rezervoarele asamblate prin suruburi se construiesc pentru capacitati pana la 1000 m3 si au avantajul ca se monteaza si se demonteaza rapid.
Capacele rezervoarelor trebuie astfel construite si dimensionate incat sa reziste fara sa se deformeze la sarcinile normale si la o depresiune de cel putin 40mm H2O. La rezervoarele cu o capacitate mai mare de 100m3, capacele trebuie sustinute de o constructie matelica. La rezervoarele cu diametrul de peste 19m, constructia metalica a capacului trebuie sustinuta de unul sau mai multi stalpi metalici.
Pentru depozitarea titeiului si a produselor petroliere, lichide, se utilizeaza, in special, rezervoare cilindrice verticale si rezervoare de forma sferica care au avantajul ca pentru o capacitate maxima necesita un consum minim de material.
Rezervoarele din beton se captusesc in interior cu un strat de tencuiala de ciment peste care se pot aplica substante impermeabile.Cele mai utilizate rezervoare sunt cele construite din metal si anume cele cilindrice verticale pentru depozitarea lichidelor la presiunea admosferica si cele cilindrice orizontale,sferice sau sferoidale, in cazul utilizarii in sistem inchis sau al depozitarii lichidelor sub presiune.
Rezervoarele cilindrice orizontale sunt folosite obisnuit pentru depozitarea gazolinei si statiile de dezbenzinare din schele si se construiesc pentru presiuni de lucru de 2-6Kg cm2 avand capacitati intre 20 si 60 m3.
Rezervoarele sferice se folosesc pentru depozitarea lichidelor volatile sub presiune. Acestea sunt mai economice decat cele cilindrice verticale sau
12
orizontale, consumul de metal pe metru sub capacitate de depozitare fiind interior celui necesar celorlalte.
Presiunile de lucru pentru care se construiesc rezervoarele sferice sunt prevazute cu indicatoare de nivel, supape de siguranta, aparatura pentru masurat temperatura si pentru luarea probelor, toate montate etans.
Rezervoarele sferoidale se folosesc pentru depozitarea volumelor mari de lichide construindu-se cu capacitati ce pot depasi 10.000m ;
Rezervoarele cilindrice verticale sunt cele mai utilizate pentru depozitarea titeiului. Acestea se construiesc din tole sau table de otel nituite sau sudate in virole pentru capacitati de la 10 la 1000m3.
13
III. MONTAREA, EXPLOATAREA,INTRETINEREA
SI REPAREAREA REZERVOARELOR
Montarea rezervoarelor. Rezervoarele se monteaza pe fundatii construite din beton in forma de inel cu cruce la interior cu inaltimea la 0,5 m deasupra terenului pe care se reazema periferia fundului. In interiorul inelului se formeaza un pat de nisip de granulatie mare, pe care se aseaza fundul rezervorului. In jurul fiecarui rezervor se construieste un zid de beton, de caramida sau din dig de pamant, cu o inaltime corespunzatoare, astfel incat sa acopere capacitatea rezervorului in cazul revarsarii lichidului.
Rezervoarele mai mari, care nu pot fi transportate intregi, se aduc in locul de instalare demontate. Deasupra unor suporturi de busteni asezati pe fundatie se incepe nituirea placilor fundului pe corniera de baza. Dupa ce fundul este gata asamblat, se lasa pe fundatie prin scoaterea treptata a busenilor, si continua cu asamblarea primei virole de sus si a tablelor capacului la corniera superioara. Virola superioara gata asamblata se ridica cu ajutorul vinciurilor sprijinite pe un postament de dusumele bine solidarizat si al bustenilor de brad suprapusi si solidarizati cu scoabe metalice. Inaltarea rezervorului in constructie se face treptat, incepind ridicarea cu un vinci intr-un punt al circumferintei, sub care se introduce un bustean, si continuind apoi cu celelalte vinciuri pina se ridica tot ansamblul, pe o inaltime egala cu grosimea busteanului. La montarea rezervoarelor mari, in statii de depozit si rafinarii, se folosese prese hidraulice si alte dispozitive speciale de ridicare.
In vederea nituirii, placile trebuie potrivite exact la orificile respective si presate puternic cu ajutorul unor suruburi fixate din loc in loc. Nituirea se face manual pentru nituri cu diametral mai mic de 10 mm si pneumatic pentru niturile cu diametrul mai mare. Construirea rezervoarelor prin sudare se face in acelasi mod. Imbinarea prin sudare este mult mai simpla de executat, asigurind, in acelasi timp, o etanseitate mai buna.
Dupa montare si receptie, rezervoarele care contin produse usor volatile se protejeaza contra incalzirii prin radiatiile solare, prin vopsire cu o vopsea alba in compozitia careia intra albul de zinc amestecat cu nisip cuartos.
14
La exploatarea rezervoarelor de produse petroliere trebuie reduse la minimum pierderile prin evaporare. In acest scop se asigura : etansarea capacelor rezervoarelor, reducerea temperaturii produsului depozitat in limitele admise si legarea supapelor de respiratie la colectorul de gaze sub vid al sehelei. In timpul exploatarii trebuie asigurat un regim normal de functionare a rezervoarelor folosind la maximum capacitatea lor de depozitare.
Intrucit cu timpul pe fundul rezervoarelor se depune nisip si huma, este necesar sa se efectueze periodic curatarea acestora. Do asemenea, inainte de a incepe lucrarile de reparare la rezervoarele pentru produse petroliere, curatirea este obligatorie. Curatirea rezervoarelor de produse petroliere trebuie efectuata cu respectarea stricta a normelor de protectie si tehnica a securitatii muncii. Inainte de curatire se goleste prin pompare produsul petrolier din interior, se blindeaza, conductele de incarcare si descarcare si se deschid cele doua guri de vizitare, de pe manta si de pe capac. Prin deschiderea gurilor de vizitare se provoaca in interiorul rezervorului un curent de aer care antreneaza o parte din vaporii de produs petrolier. Daca exista instalatie de abur, rezervorul cu orificiile deschise se abureste timp de minimum 15 h. In caz contrar, rezervorul trebuie spalat prin umplere cu ape sau. prin sprituire cu ajutorul unui furtun, timp de minimum 2 h.Numai dupa efectuarea acestor operatii este admisa intrarea muncitorilor in rezervor, luindu-se masuri speciale de protectie.
Partea semifluida a depunerilor se spala cu un jet puternic de apa si se evacueaza din rezervor prin racordul de scurgere, la canalizare. Restul materialului gros se scoate din rezervor cu ajutorul galetilor sau al targilor. Daca urmeaza sa se efectueze reparatii prin sudare, dupa curatire se face o aburire si o aerisire intense, pina ce probele de gaze luate din rezervor arata - in urma analizei - ca nu exista nici un rise, de explozie.
Repararea rezervoarelor. In general, rezervoarele de ape si de produse petroliere au o durata de serviciu foarte indelungata (40-50 de ani) si pot functiona multi ani fara sa apara defectiuni sau scurgeri prin neetanseitati. Are loc totusi o uzare lenta datorita coroziunii care se manifesta, in special, pe suprafata interioara a capacului. De asemenea, deplasarea fundatiei duce la ondularea fundului si slabirea nituirilor tablelor, care devin neetanse. Defectiunile mantalei si ale capacului se remediaza, de obicei, fara ridicarea
15
rezervorului de pe fundatie, dupa ce se vor lua toate masurile corespunzatoare de protectie a muncii. Niturile care transoira se stemuiesc cu dalti speciale, lucrind din exterior asupra capului nitului. Niturile rupte de pe manta sau de pe corniere se pot inlocui — dupa golirea rezervorului - prin suruburi montate cu saibe si cu garnituri de etansare din fir de azbest. Pentru repararea unei crapaturi la una din virole se face o sanfrenare prinzind intreaga rupture pe toata grosimea tablei si santul astfel format se incarce cu cordoane succesive de sudura electrica.
Daca produsul curge pe la garnitura gurii de vizitare se string suruburile si daca curgerea nu inceteaza, rezervorul trebuie golit, pentru a se demonta capacul gurii de vizitare si a se inlocui garnitura. Cu aceasta ocazie se controleaza si starea suprafetelor de etansare ale flansei si ale capacului.
Tablele capacului perforate prin coroziune se repara prin aplicarea unor petice de table sudate. Tablele cu perforari puternice se taie si se inlocuiesc, pentru aceasta fiind necesara ridicarea unei schele de lemn in interiorul rezervorului. Pentru remedierea defectiunilor ivite la fundul rezervorului este necesara, in general, ridicarea lui de pe fundatie,insa unele reparatii simple se pot face si fara ridicarea rezervorului (de exemplu, aplicarea prin sudare electrica de la interior a unui petic de tabla peste un orificiu provocat de coroziune sau peste o portiune de tabla foarte subtiata).
Rezervorul se ridica de pe fundatie cu ajutorul vinciurilor si al bustenilor de lemn, ca la montare. Niturile rupte sau slabite ale fundului se inlocuiese (capul nitului se formeaza in interiorul rezervorului). De asemenea, anumite portiuni slabite ale fundului se taie si se sudeaza in locul lor alte bucati de tabla de aceeasi dimensiune, care se nituiesc din nou. Capetele niturilor se stemuiesc prin interiorul rezervorului, iar marginile tablelor, atit prin interior cit si prin exterior, sub fund.
In acelasi timp se cerceteaza si starea fundatiei, completindu-se, daca este cazul, prin adaugarea de balast sau mortar. Dupa terminarea lucrarilor de reparatii coborirea rezervorului trebuie facuta cu grija, astfel incit acesta sa revina cit mai exact in pozitia initiala in dreptul racordurilor conductelor exterioare. Uneori este necesara repararea numai a serpentinei, care se uzeaza datorita actiunii corosive a produsului depozitat, sau se sparge datorita
16
loviturilor de berbec care apar cand aburul vine brusc in contact cu apa ramasa eventual in tevi, fapt care poate provoca urmatoarele neajunsuri :
- incalzirea produsului nu se mai face in conditii normale ;
-vaporii de apa trec prin sparturile tevilor, diminuind calitatea produsului;
- produsul din rezervor poate patrunde in serpentina, scurgandu-se la canalizare odata cu apa condensata .
Pentru aceasta, inainte de reparare este necesara golirea rezervorului si blindarea serpentinei sparte atat la intrare cat si la iesire.Daca sparturile se repara prin sudare, rezervorul trebuie curatat si pregatit pentru lucru de foc.Reparatiile se executa la fel ca la conductele sudate. Dupa reparare se executa proba de presiune a serpentinei, cu abur, timp de cateva minute.
17
IV. PROTECTIA REZERVOARELOR IMPOTRIVA COROZIUNII
Coroziunea provoaca degradarea rezervoarelor metalice - care sunt baza depozitelor de titei si produse petroliere - in diferite forme, variind dupa mediul coroziv care actioneaza asupra metalului.
Protectia catodica se aplica la urmatoarele instalatii:
- rezervoare de depozitare pentru titei si carburanti asezate pe sol sau ingropate;- rezervoare folosite in instalatiile de desalinizare chimica a titeiului;
Daca protectia se extinde la parcuri cu un numar mai mare de rezervoare, problema este aceeasi ca si la rezervoarele individuale. Coroziunea atmosferica, exterioara.
Toate suprafetele exterioare ale rezervoarelor aflate in contact direct cu atmosfera sunt supuse coroziunii datorita umiditatii din atmosfera.
Viteza de coroziune variaza foarte mult cu impuritatile aflate in atmosfera, cu umiditatea - care joaca rolul de electrolit - cu temperatura ambianta si cu starea suprafetei metalice.
Coroziunea exterioara a rezervoarelor mai poate fi cauzata si de scurgerea accidentala, necontrolata, a diferitelor lichide din interiorul rezervoarelor, in locuri lipsite de etanseitate.
In toate cazurile, pentru a opri coroziunea exterioara a rezervoarelor este suficient sa se impiedice posibilitatea ca umiditatea din atmosfera sa vina in contact cu suprafata metalica.
Pentru a se asigura o cat mai mare adeziune a vopselei pe metal, trebuie ca suprafata metalica sa fie curatata de impuritati (rugina, grasimi, etc)
Pentru cazul cand rezervoarele trebuie sa fie ferite de incalzire prin radiatia solara, acoperirea exterioara poate juca rol si ca protectie antisolara, daca in materialul protector se adauga anumiti pigmenti care maresc puterea de reflectare a vopselei.
18
4.1. Coroziunea exterioara datorata solului.
Viteza de coroziune pe suprafata de contact intre metal si sol depinde de agresivitatea coroziva a solului, de rezistenta electrica la interfata metal-sol, de temperatura pe aceasta interfata de scurgere a unor curenti electrici, pe care ii pot colecta conductele ingropate in sol, conectate la rezervoare.
Protectia rezervoarelor contra agesivitatii corozive a solului se poate face prin invelisuri sau acoperiri, procum si cu ajutorul protectiei catodice.
Protectia a dovedit ca este cea mai economica solutie este combinarea protectiei catodice cu aplicarea stratului protector, la fel ca si la conductele ingropate in sol.
Daca izolatia este bine executata, curentul de productie necesar scade foarte mult.
Cand nu se aplica izolatia pe suprafata metalica, densitatea curentului de protectie este >=100mA/m2 si depinde de gradul de corozivitate al solului, iar in cazul cand izolatia descrisa mai sus este bine executata, aceasta densitate scade sub 0,lmA/m2.
4.2.Coroziunea interioara a rezervoarelor cauzata de lichide si gaze.
Interiorul rezervoarelor si a instalatiilor aflate in interiorul lor se pot coroda din mai multe cauze.
Interiorul rezervorului este supus coroziunii mai intense din cauza ca, de obicei, in rezervoarele de titei (murdar) se gaseste apa sarata, deci mediul coroziv este mai agesiv decat pe restul virolelor in contact cu lichidul depozitat in rezervor.
La rezervoarele de depozitare a produselor petroliere si a titeiurilor cu un continut de H2S mai mare de 0,5% are, de obicei, loc o puternica coroziune a suprafetei interioare a capacelor de rezervoare.
Pentru interiorul capacelor, mediul coroziv il formeaza gazele umede care umplu spatial liber deasupra lichidului depozitat in rezervor.
19
4.3. Metode de protectie impotriva coroziunii.
Metodele de protectie pentru interiorul rezervoarelor sunt diferite, iar criteriile folosite in aceasta alegere sunt mai ales eficacitatea si aspectul economic.
Protectia fluidului de rezervor, cand lichidul din rezervor este titeiul murdar sau apa sarata, se poate realiza prin acoperirea fundului cu un strat isolator.
Stratul izolator pe fundul rezervorului se poate face din ciment peste care se toarna un strat subtire de bitum.
20
V. Determinarea capacitatii de depozitare si al numarului de rezervoare intr-un parc de separatoare si intr-un depozit de rezervoare de titei
Ciclul tehnologic de lucru al rezervorului pentru colectarea si depozitarea titeiului se compune din trei operatii : umplerea rezervorului si scurgerea concomitenta a apei libere ; decantarea si scurgerea apei libere, care se separa in timpul decantarii si golirea rezervorului.
Totalitatea operatiilor in rezervoarele depozitelor de titei reprezinta ciclul tehnologic al depozitului.
Durata fiecarei operatii din care se compune ciclul rezervorului nu este constanta, ea depinde de cantitatea de titei care vine in centrul dat, Q [m3/zi] ; de vascozitatea titeiului, v cm Is, de marimea particulei teoretice in suspensie, care se depune de la nivelul maxim superior de titei in rezervor, de debitul pompei cu ajutorul careia titeiul se trage din rezervor spre destinatie, de calitatea titeiului, murdar sau curat, de natura titeiului parafinos, asfaltos etc.
Timpul de incarcare al unui rezervor se determina in baza volumului mediu orar de titei, care vine in parcul de rezervoare, si anume :
[
Daca volumul unui rezervor, din numarul celor montate in parcul de separatoare,este V [m3 ] timpul de incarcare va fi :
Timpul de decantare al suspensiilor solide de la nivelul maxim de titei din rezervor la adancimea H, cu viteza de depunere U, va fi:
sau, luand in consideratie formula:
21
in care m este coeficientul de viscozitate cinematica a mediului in care se produce decantarea suspensiei, in cm2/s ;
A - diametral particulei, in cm;
γp - greutatea specifica a particulei;
γm - greutatea specifica a mediului.
Din egalitatea obtinuta rezulta ca timpul de decantare al suspensiei este direct proportional cu inaltimea de decantare si cu coeficientul de viscozitate proportional al titeiului si invers proportional cu patratul diametrului particulei de suspensie. La acele valori ale viscozitatii titeiului, care se intilnesc in practica, durata de depunere a suspensiei —cand celelalte conditii sunt egale - poate sa varieze in limite largi.Dupa cele expuse rezulta ca ciclurile tehnologice de lucru ale rezervorului depind in parte de valoarea t2.
Timpul de golire al rezervorului este in functie de debitul pompei, prin care titeiul este evacuat din rezervor in statia urmatoare sau direct la rafinatii.
Debitul pompei se determina in baza sarcinii maxime posibile pe zi, respectand egalitatea :
deoarece ciclul tehnologic al rezervorului trebuie sa dureze cel mult o zi. Din aceasta egalitate rezulta :
t3=24- -t2
Debitul pompei va fi :
q=
Durata de lucru a pompei pe zi, la un rezervor, va fi t4, t3.Volumul fiecarui rezervor se admite aproximativ egal cu volumul de titei ce revine in
22
parcul de rezervoare in timp de 24 ore. Acest lucru permite ca productia zilnica de titei sa se colecteze intr-unul din rezervoarele parcului si sa se construiasca un ciclu tehnologic mai rational. Intr-un parc de "depozitare pentru aceeasi cantitate de titei, se pot monta doua, trei, patru si chiar mai multe rezervoare, numarul lor se determine in special pe baza duratei de decantare. Cu ajutorul tabelei 2 se poate determina numarul de rezervoare in functie de durata de decantare t2, flind data marimea teoretica a particulelor in suspensie si durata t3 de lucru a pompei pe zi.
Tabela 2 Numarul de rezervoare intr-un centru de colectare
Din tabela 2 rezulta ca ciclurile tehnologice cele mai eficace sunt 3 si 6, in care caz pompa utila lucreaza 24 h.
Capacitated totala a rezervoarelor parcului pentru productia de titei trebuie-sa fie egala cu volumul de titei ce vine in parc in timp de minimum 3 zile.
23
VI.Norme specifice de securitatea muncii in
depozite de petrol
Depozitele de titei vor fi prevazute cu:
instalatie de colectare-evacuare a scurgerilor;
caminele de colectare a apelor meteorice si a scurgerilor accidentale de titeidin interiorul digurilor si rezervoarelor scari si podele peste claviaturi
Toate instalatiile din claviaturi vor fi illuminate in conformitate cu normele si normativele in vigoare.
Se va asigura iluminare de siguranta sau lampi de siguranta in constructi de antiex.
Accesul in depozite este permis numai persoanelor cu distributii de serviciu in conditiile respectarii prevederilor normativului de prevenire si stingere a incendiilor.
Toate echipamentele din depozit vor avea instalatii de legare la pamant verificate si intretinute conform normativelor in vigoare.
Rezervoarele din depozit vor fi prevazute cu:
• conducte de golire si robinete actionate din afara digurilor
• caminele si canalele de scurgere acoperite cu gratare sau capace rezistente.Capacul fiecarui rezervor poate fi prevazut cu:
-podele orizontale cu balustrade si borduri la gura de aerisire, supapeaspiratie-respiratie si opritorul de flacari.
-podelele cu balustrada (legate de podetul principal) la supapele de sigurantasi ale armaturii din exteriorul podelelor orizontale.
24
Supapele de respiratie si opritorul de flacari de pe capacele rezervorului vor fi controlate de doua ori pe luna.
Orificiul de marime si colectare, presa din rezervor va avea capac si inel din materie neferoasa.
Fiecare rezervor va fi echipat cu stari metalivce rezistente cu inclinare maxima de 50 grade fata de orizontala, prevazute cu balustrada si podele de odihna cu bariere, se interzice instalarea pe scari suspendate vertical.
25
ANEXE
FIGURA 1:Rezervor pentru produse petroliere
FIGURA 2:Supapă de respiraţie hidraulică
FIGURA 3:Supapă mecanica de respiraţie
FIGURA 4: Opritor de flăcări
FIGURA 5: Armaturile rezervoarelor
26
Fig. 1. Rezervor pentru produse petroliere:
1—manta; 2—fund; 3 — capac; 4—conductă, de tragere (şi împingere); 5 — conductă de umplere; 6—rolă; 7 — cablu; 8 — sorb oscilant; 9—■flotori 10 — scurgere; 11—miră de măsurare; 12 — gură de vizitare.
27
Fig. 2 Supapă de respiraţie hidraulică
— corp; 2 — capac; 3 — camera cu ulei interioară; 4 — camera exterioară; 5 — culoar.
28
Fig. 3 Supapă mecanica de respiraţie
1 — supapă de suprapresiune; 2 — supapa de vid
Ieşire spre supapa de respiraţie
29
Intrare din rezervor
Fig.4 Opritor de flăcări
.
1 – corp;
2 – placi ondulate.
30
Fig. 5 Armaturile rezervoarelor
1 – gura de vizitare; 2 – gura de lumina; 3 – gura pentru luat probe;
4 – racord de impingere; 5 – racord de tragere; 6 – racord de egalizare a presiunii; 7 – indicator de nivel; 8 – racord de aerisire;
9 – supapa mechanica de respiratie; 10 – opritor de flacari;
11 – supapa de respiratie hidraulica; 12 – sorb mobil (eductor); 13 – racord de scurgere; 14 – racorduri pentru incarcatoarele de spuma; 15 – racord intrare arbur; 16 – racord iesire condensat; 17 – dispozitiv de luat probe; 18 – scara; 19 – podet 20 – podet (la echipament de aerisire) ; 21 – legarea electrica la pamant.
31
Bibliografie:
Extractia, tratarea si transportul titeiului si a gazelor
Ing. M. Metsch Ing. R. Dragulescu Ing. V. Petcovici Ing. A. Tariu Bucuresti, 1978
Manualul inginerului petrolist, vol. 46, Dragotescu, N, Cap. XVI, Bucuresti, Editura tehnica, 1957
Extractia titeiului, Dragulescu, R. Ioachinciuc, R. Constantinescu, Bucuresti, Editura tehnica, 1974
Masini, utilaje si instalatii pentru Foraj-Extractie
Ing. At. Purcel Ing. G. Mocuta Ing. T. Baluiescu Bucuresti, 1978
Indrumator pentru transportul si depozitarea titeiului si produselor
