Tema proiectului

Proiectarea unei ţesături din fire tip mătase și pregatirea ei în vederea confecţionări   fustelor pentru fete.

CUPRINS:

Argument

Capitolul I. Proiectarea firelor:1.Materii prime pentru obținereafirelor tip mătase.

2.Operaţiile procesului tehnologic de filare.

3.Procese tehnologice de filare.

Capitolul II. Proiectarea ţesăturii:1.Caracteristicile tehnice ale ţesături.

2.Desenul năvădirii.

3.Calculul parametrilor specifici.

3.1. Calculul numărului speței.

3.2. Calculul lăţimi speței.

3.3. Calculul lăţimi iţei și lăţimi în dreptul lamelelor.

3.4. Calculul cocleților.

3.5. Calculul masei ţesături.

4.Operaţiile procesului tehnologic de ţesere.

5.Procese tehnologice de ţesere.

6.Calculul necesarului de materie primă pentru 10 000 metri de ţesătură.

7.Finisarea ţesături.

8.Modele de ţesături,produse.

Capitolul III. Pregătirea pentru confecționare a trăsăturilor în vederea confecționăriifustelor pentru fete.1.Descrierea produsului.

2. Materiale folosite la confecționarea îmbrăcămintei.

2.1. Materiale de bază.

2.2.Materiale auxiliare.

2.3.Alegerea materialelor pentru confecționarea produselor.

3.Procesul de producţie în confecţii

4. Înmagazinarea și recepţia materialelor.

4.1. Înmagazinarea materialelor.

4.2.Receptia materialelor.

5. Pregătirea materialelor pentru croire.

6.Croirea materialelor.

7.Stabilirea produsului tehnologic de confectionare

Capitolul I. Proiectarea firelor

1.Materii prime pentru obținerea firelor tip mătase.

Proprietatea Valoarea Caracterizare

Masa specifică 1.250 kg/m3 Cea mai ușoarăfibră naturală

Culoarea Albă-gălbuie,verzuie,

aurie

După degomare devine albă, deoarece pigmenţii sunt conținuți de sarcină.

Luciul Plin Creşte luciul dupa degomare, cea mai lucioasă fibră naturală.

Lungime 500-800 m Depinde de rasa viermelui,de condiţiile de hrană si de întreţinere.

Fineţe 20-40 mNm 1.800-6.000

0,55-0,16 tex

Depinde de stratul gogoşii din care s-au extras fibrele.

Higroscopicitate 30%11%

-în mediu umed-în condiţii normale

Comportare lacăldură

Rezistă până latemperatura de

110oC

Se descompune la 170oC,rea conducatoare de căldură și electricitate.

Comportare laardere

Ard incet,cu flacără

luminoasă, se umflă,

rezultă cenuşăspongioasă de

culoareneagră.

   Metoda de identificare

Rezistența latracţiune

3-5 cN/den  Mai rezistentă decât lâna

Alungire laRupere

20-25% uscată;30% umedă.

   Mai mică decât la lână

Comportare lasubstanţe alcaline

Sensibilă,se folosesc

soluţii diluate;Se dizolvă în

soluţiialcaline.

Degomare

Identificarea fibrelor prin tratare cu soluţie de 10% Na OH la cald

Comportare lasubstanţe acide

Sensibilă;Rezistă la acid

organici diluați.

Acizi organici diluați se folosesc la operaţia de avivare.

Comportare lasubstanţe oxidante

Rezistă în soluțiidiluate de:

-apă oxigenată:

Hipocloritul de sodiu concentrat dizolvă fibra:Apa oxigenată se utilizeaza la albire,pentru mătasea parţială degomată.

2.Operațiile procesului tehnologic de filare:

        Operaţii      tehnologice

        Definiţie             Scop       Observaţii

1 2 3 4

Amestecare -reunirea mai multor componenti fibroși cu caracteristici asemănătoare sau diferite

-de a obţine o masăfurioasă omogenă si uniformă

-se relizează în batajla cardă și la laminor,prin dublarea benzilor

Destrămarea -desfacerea progresivă a ghemotoacelor de material fibros

-individualizarea fibrelor

-se relizează în bataj și la cardă

Curăţirea -eliminarea din masa furioasă a impurităților și a fibrelor defecte

-se relizează în bataj, la carda și lamaşina de pieptănat

Cardarea -destrămarea finală a ghemotoacelor de fibre, până la individualizare,-îndreptarea și paralelixarea fibrelor-curățirea de impurităţi și eliminarea fibrelor scurte -amestecarea intimă a fibrelor

-transformarea păturii de ghemotoace într-o înşiruire continua cu un anumit grad de orientare și paralelizare a fibrelor

-are loc la cardă

Laminarea

Dublare

-subţierea înşiruirii de fibre: -se poate realiza prin descretirea și paralelizarea fibrelor, îndepărtarea impurităților și a fibrelor scurte și în special prin deplasarea fibrelor unele pe lângă altele în lungul înşiruirii;-alimentarea simultană a douăsau a mai multor semifabricate și debitarea unui

-obținerea fineţii stabilite pentru fir

-de a uniformiza și amesteca materialulfibros

-începe la cardă și se continua pe întreg fluxul tehnologic

singur semifabricat;

      Pieptanare -îndreptarea și paralelizarea fibrelor;-curăţirea masei fibroase de impurități și fibre defecte;

-obținerea unor fire de calitate,cu fineţe mare, rezistente și uniforme

-se relizează pe maşina de pieptănat

      Torsionare -operaţia prin care se aplică înşiruirii de fibre un anumit număr de torsiuni pe unitate de lungime(metru)

-se asigură rezistența necesarăprelucrarilorulterioare

-se relizează la flaier si la maşina de filat cu inele

       Înfăşurare -depunerea ordonată a semifabricatelor și a firului în suporturi/pe suporturi potrivite;

-se asigură transportarea semifabricatelor și a firului la fazeleurmătoare, păstrândcalitatea acestora

3.Procese tehnologice de filare

Capitolul II. Proiectarea ţesăturii

1.Caracteristicile tehnice ale ţesături:

ltc=105cm;

lf=100cm;

Du=450 fire/10cm;

Db=360 fire/10cm;

Cu=8%;

Cb=6%;

Nmn=200;

Nmb=170;

legătura:atlaz 5/2;

Nfu=4500 fire;

Compoziția fibroasa: vâscosă.

2.Desenul navadiri

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1 2 3 4 5C =1nfr =5nfe =2,5

`

3. Calculul parametrilor specifice.

3.1 Calculul numarului spetei

NSP=Du

nfc(1+Cb

100)= 450

2,5 (1+6100

)=169,8(casute/10cm)

3.2 Calculul latimii spetei

LSP=lț c (1+Cb

100 )=105(1+ 6100 )=111,3cm

3.3 Calculul lățimii iței și lățimii în dreptul lamelelor

Bi=Lsp+l1=111,3+6=117,3cm

l1=(6+8 ) cm

Ll=Bb+1=118,3cm

3.4 Calculul cocleților

N CiI=Nfwnfr

∙C+Crez=45005

∙1+10=910cocleți

N C I=N C II=NC III=NciIV=NciV=910 cocleți

Ntc=910 ∙5=4550cocleți

3.5 Calculul masei țesăturii

M u=Nfu(1+

Cu

100)

Nmu[ g/m ]

M b=bb ∙10∙ Lsp

Nmb[g /m ]

Db[fire/ 10 cm] Lsp [m ]

M t1=N u+M b [ g/m ] M t 2

=M t 1

lțc[ g/m2 ]M u=

Nfu(1+Cu

100)

Nmu=

4500 (1+ 8100

)

200=24,3g /m

M b=bb ∙10∙ Lsp

Nmb=360 ∙10 ∙1,113

170=23,56 g /m

M t1=M u+M b=24,3+23,56=47,86 g/m

M t2=

M t1

lțc=47,86

1,05=45,58 g/m2

4. Operațiile procesului tehnologic de țesere

Pentru obținerea unei tesături sunt necesare două sisteme de fire: de urzeală și de bătătura ,care sunt incrucisate perpendicular,dupa o anumita regula impusa de legatura tesaturii.Inainte de a ajunge pe masina de tesut aceste fire sunt supuse unor prelucrari pentru a le imbunatati calitatea si pentru a fi transpuse sub o anumita forma (bobine,urzeli,canete).

Firele de urzeala sunt bobinate,reunite si rasucite,urzite,incleiate,navadite,lipite sau inodate.

Firele de batatura sunt bobinate si canetate.

Operatiile tehnologice pentru obtinerea unei tesaturi sunt:

Bobinarea firelor Năvădirea urzelilor

↓↓

Reunirea-răsucirea firelor Canetarea firelor

↓↓Urzirea firelor Teserea

↓↓

Incleierea urzelilor Finisarea țesăturilor

↓↓

-Bobinarea are rolul de a curăți firele de scame, impurități vegetale, noduri necorespunzătoare, porțiuni deslinite, locuri slabe și a le transpune pe formate mari.

-Reunirea și răsucirea au rol de a da firelor un anumit număr de torsiuni pe metrul liniar, în vederea măririi rezistenței firelor la tracțiune si frecare.

-Urzirea are rol de a aseza firele de urzeala paralele pe un support,numit sul de urzeala,intr-o anumita latime, lungime,desime si numar.

-Incleierea are rol de a acoperi firele de urzeala nerasucite cu o pelicula subțire de apret, în vederea prevenirii scămoșării și ruperii firelor la trecerea peste sau printer organelle de lucru ale mașinii de țesut și la formarea țesăturii.

-Navadirea constă ân trecerea firelor de urzeala prin cocletii itelor, după o anumită regula, prin casutele speței,prin lamelele pentru controlul urzelii în vederea obținerii țesăturii.

-Canetarea (tevuirea) are rol de a așeza firele de bătătură pe formate special (tevi,canete) care sa poata fi introduce cu usurință în suveica.

-Teserea-obținerea țesăturilor prin încrucișarea perpendicular a firelor de urzeala cu cele de bătătura.

-Finisarea are rolul de a conferi materialelor textile toate însușirile necesare purtării.

5.Procese tehnologice de tesere

Procesul tehnologic de tesere reprezinta totalitatea operatiilor prin care materia prima, firele , sunt transformate in produsul finit numit tesatura .Industrial ,tesaturile se obtin prin :

-procesul tehnologic clasic,in care se folosesc masinile de tesut cu suveica

-procesul tehnologic neconvetional,prin utilizarea masinilor de tesut speciale,fara suveica.

Procesul tehnologic de tesere cuprinde:

I.Operatii de pregatire pentru tesere –prin care se imbunatateste calitatea firelor si se realizeaza trecerea lor pe formate specifice procesului de tesere:bobine,urzeli sau canete:

-firele de urzeala sunt bobinate , reunite si rasucite, urzite, incleiate, navadite, lipite sau innodate:

-firele de batatura sunt bobinate si canetate:

II.Operatia de tesere propriu-zisa –prin care se obtine tesatura.

Inainte de a ajunge pe masina de tesut, firele de urzeala sunt supuse unor operatii de pregatire, care au rolul de a le imbunatati calitatea si de a le trece de pe formatele initiale , pe care au fost livrate din filaturi (tevi,copsuri, bobine) pe formate specifice (bobine,suluri de urzeala).Aceste operatii se mai numesc si de preparstie s tesaturii:bobinare, reunire si rasucire, urzire, incleiere, navadire, lipire sau innodare.

Procesele de prelucrare a firelor de urzeala si batatura cuprind operatii comune , cat si operatii diferite, specifice destinstiei- in functie de tipul tesaturii. Numarul de operatii din cadrul procesului tehnologic de tesere este determinat, de asemenea , de felul tesaturii.

Pentru tesaturile albite sau vopsite in bucata procesul tehnologic de pregatire a firelor este mai scurt.Firele de urzeala sunt mai solicitate in procesul de tesere,din care cauza sunt supuse mai multor operatii de pregatire.

Ordinea si numarul operatiilor de pregatire a firelor pentru tesere depind de natura materiei prime prelucrate, de contextura si destinatia produsului finit,tesatura.

6. Calculul necesarului de materie primă pentru 10 000 m de tesătură

Nuz=Lțc ∙mu

1000=10000 ∙24,3

1000=243 kg

Lțc = lungimea țesăturii crude [ m ]

mu = masa urzelii [ g/m ]

Nbat= Lțc ∙mb1000

=10000 ∙23,561000

=235,6kg

mb = masa bătăturii [ g/m ]

7. Finisarea țesăturii

Finisarea reprezintă totalitatea operațiilor fizico-chimice și mecanice la care sunt supuse materialele textile în scopul obținerii unor proprietăți conform destinației și a unui aspect estetic deosebit

Fibre naturale Fibre chimice

Fire Materiale nefilate

Tricoturi Covoare

Netesute,pasie

Tesaturi

FINISARE

Produse finite

Capitolul III. Pregătirea pentru confecționare a trăsăturilor în vederea confecționării fustelor pentru fete.

2.Materiale folosite la confectionarea imbracamintei.

2.1..Material de baza

Material de baza se numeste materialul care indeplineste functia principala la produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt: tesaturile,tricoturile,blanurile,pieile naturale sau sintetice si tesaturile netesute.

Clasificarea țesăturilor

Lenjerie de corp

Lenjerie de corp

Îmbrăcă-minte subțire

Lenjerie de corp

Lenjerie de corp

Lenjerie de pat

Lenjerie de pat

Îmbrăcă-minte semigroasă

Îmbrăcă-minte subțire

Îmbrăcă-minte subțire

Îmbrăcă-minte subțire

Îmbrăcă-minte subțire

Îmbrăcă-minte groasă

Îmbrăcă-minte semigroasă

Îmbrăcă-minte groasă

Îmbrăcă-minte groasă

Îmbrăcă-minte groasă

Țesături tip bumbac

Țasături tip in și cânepă

Țesături tip lână

Țesături tip mătase

Țesături sintetice

2.2 .Materiale auxiliare.

Ca materiale auxiliare se considera materialele utilizate la confectionarea imbracamintei, are, in functie de produs si model, pot lipsi din componenta produsului.Principalele materiale auxiliare sunt captuselile, intariturile, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri.

Materiale auxiliare Rol Exemple de materialeCăptuțeli Dubleaza detaliile produselor,

marindu-le rezistenta la purtare, sifonabilitate si stabilitate a formei si a dimensiunilor.

Tesatura de seraj, tesatura satin, tesatura atlaz, tesatura golf, captuseala de maneci.

Întărituri Mareste rezistenta la purtare, la sifonare si de a asigura stabilitatea pe conformatia corpului.

Panza vatir, vatirul cu lana, canafasul, rosharul.

Furnituri Maresc rezistenta la la purtare, asigura izolatia termica

Vata, bretul, elasticul, moleschinul, banda întăritoare pentru susținere, banda cu vâna, banda de retenție

Garnituri Infrumuseteaza produsul vestimentar

Dantela, suitașul, colțișorii

Ața de cusut Asamblarea și prelucrarea îmbrăcămintei .

Ata pentru cusaturi tighel, ata pentru butoniere, ata pentru broderie.

3.Procesul de productie in confecti

Procesul de productie este totalitatea activitatilor desfasurate in cadrul intreprinderii pe baza de procese tehnologice care au drept scop transformare materialelor prime in produse finite.

↓

Inmagazinarea si receptia materialelor

↓

↓

↓

↓

↓

Procesul de productie

Pregatirea materialelor pentru croit

Croirea materialelor

Confectionarea semifabricatelor

Inmagazinarea produselor finite

Finisarea produselor

4.Inmagazinarea si receptia materialelor.

4.1.Inmagazinarea materialelor.

Scopul inmagazinari Conditii tehnicePastrarea si conservarea materialelor

-incaperile destinate ca magazii sa fie uscate si fara posibilitati de igrasie pentru a feri materialele de degradari;-amplasarea magaziilor se va face in fluxul procesului de productie cat si mai aproape de sectiile de croit;-incaperile destinate ca magazii trebuie sa asigure conditii de mediu optime: temperature 15-18° C, umiditatea 60-65%, iar lumina naturala sa fie indirect;-sa fie luate masuri de prevenire a aparitiei de rozatoare, molii sau alti daunatori care ar putea degrada materialele.

4.2.Receptia materialelor.

Tipuri de receptie ScopReceptia calitativa Verificarea materialelor achizitionate cu

colectia de mostre omologate si efectuarea unor analize de laborator care sa verifice parametrii fizico-chimice si materialelor controlate.

Receptia cantitativa Verificarea materialelor intrate in inteprindere din punct de vedere cantitativ daca acestea corespund documentelor de livrare ca numar de baloturi, lungime, latime etc

5.Pregatirea materialelor pentru croire.

Operatia Continutul operatieiDecatarea Operatia de eliminare a luciului si reducerea a

contractiei din tesaturi.Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor in scopul fixarii la dimensiunile normale.

Calcarea Procesul umidotermic care se aplica materialelor textile, in scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatisarea si eliminarea denivelarilor formate in masa materialului.

Control Controlul calitativ are ca scop cunoasterea caracteristicilor fizio-chimice ale materialelor.Datorita faptului ca sub aspect chimic materialele textile se controleaza in cadrul receptiei, la pregatirea tesaturilor pentru croit se controleaza numai din punct de vedere dimensional si al aspectului.Controlul cantitativ are ca scop cunoasterea dimensiunilor fiecarui ballot de material destinat operatiei de croit.O atentie deosebita se acorda uniformitatii latimii materialelor dintr-un balot.

Sortarea Operatia de sortare este specifica tesaturilor si se determina prin gruparea baloturilor pe latimi.In scopul folosiri rationale a tesaturilor la operatiile urmatoare este necesar ca intr un lot sa fie folosite numai tesaturi cu aceeasi latime.

Sablonarea Operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului de croit.Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si apoi trasarea conturului pe material.

Spanuirea Operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale.Dupa felul de asezare a astraturilor, spanuirea poate fi dublu lat sau desfacut, cu fata intr-un singur sens sau fata in fata.

6.Croirea materialelor.

Operatia Continutul operatieiSectionarea spanului

Operatia de sectionare trebuie sa se efectueze cu respectarea unor conditii tehnice ca:-respectarea liniei de trasaj si evitarea abaterilor de la conturul stabilit prin sablonare;-pastrarea pozitiei foilor in span si evitarea inclinarii acestuia cand are inaltimea maxima;-sectiunile rezultate din span sa aiba marimea accesibila transportului optim la masina de decupat.

Decuparea detaliilor

La efectuarea operatiei de decupare trebuie respectate urmatoarele conditii tehnice.-taierea spanului se va face pe linia de trasaj pentru a nu se modifica dimensiunile si formele detaliilor;-la taiere se vor decupa,in primul rand,detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mici,-spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme speciale sau prin puncte de coasere;-detaliile decupate din span se formeaza in pachete pe marimi de produse corespunzatoare sablonarea utilizate.

Controlul si formareapachetelor

Controlul detaliilor este operatia de verificare a semifabricatelor sub aspect cantitativ si calitativ.Controlul se face cu sabloane de croit, care se aplica pe pachetele cu detalii pentru a le verifica forma si marimea.Aplicarea sabloanelor se face pe ambele fete mai ales la spanurile inalte unde datorita inaltimii exista pericolul ingustari detaliilor din partea de jos.Pe sondaj se verifica numarul straturilor din pachete pentr a controla cantitatile existente.

BIBLIOGRAFIE

1.Virginia, Marticarv, Daniela, Givrgiu : Materii prime texile - Manual pentru clasa a XI-a, Ed.Ec – 2001.

2.Cornelia, Spantu : Tehnologii textila – Manual pentru clasa a XI-a, Ed.Ec. 2002.

3.Georgeta, Isac.Felicia, Ieiesia : Auxiliar curicular – Sc.de Arte si Meseri pentru clasa a IX-a.

4.Ciontea, Gheorge : Utilajul si tehnologia meseriei – Confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi – Ed.D.P. – Bucuresti, 1999.

5.Ciontea, Gheorghe : Proiectarea imbracamintei – Manual pentru locee ind.cu profil de ind.usoara, Ed.d.p. ,Bucuresti, 1993.

6.Liana, Iuonac.Mavinela, Zvac : Manual pentru cultra de specialitate clasa a IX-a, Ed.Oscar Print – Bucuresti, 2006.