Atestat Final Rugby

8/13/2019 Atestat Final Rugby

http://slidepdf.com/reader/full/atestat-final-rugby 1/25

LICEUL “MIRCEA ELIADE” BUCUREŞTI

EXAMEN PENTRU OBŢINEREACERTIFICATULUI DE

COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ

Filieră: Vo!"io#!lPro$il: S%or&i'S%ei!li(!re: R)*+,

PROFESOR -NDRUMĂTOR IVAN IOSIF

ELEVULARU VLADIMIR.VALENTIN

Cl/0 !.XII.! C

1232

1



CUPRINS

CAPITOLUL I - Consideraţtii generale……………………………………………….41.Concepţia………………………………………………………………………………4

CAPiTOLUL II- 1.Definiţie……………………………………....................................6.!tapele selecţiei………………………………………………………………………6.1."elecţoa preli#inar$ sai initial$………………………………………………...…6.."ecţia sec%ndar$……………………………………………………………………6

.&."elecţia final$……………………………………………………………………….6 Criterii de selecţie………………………………………...........................................6 CAPITOLUL III-1. Con inutul examenului medico - sportiv ini ial................8ț ț

.Control%l #edico-sporti' de-a l%ng%l etapelor de selectie................................1(

CAPITOLUL I)- Criterii,probe și norme de control privind selecția și

pregătirea pe ramuri de sport...........................................................................!

CAPITOLUL ) -"elecţia in r%g*+…………………………………………………….1,

.Preg$tirea fiiic$ general$…………………….…………...……………………….&.Preg$tirea specific$……………………………………………..…………….…….&4.A*ordarea antrena#ent%l%i………………………………………………….……..&

CAPITOLUL )i Concl%ii...................................................................................4

CAPITOLUL )I- /i*iiografie.................................................................................(

2



CAPITOLUL ICo#/i4er!"ii *e#er!le

Probabilitatea realizării unor performanțe sportive devaloare este cu atât mai mare , cu cât baza necesară obținerii lor afost pusă mai de timpuriu in anii copilăriei si adolescenței .

Lărgirea ariei de selecție , prin luarea in considerație și aacestor grupe de vârstă , a generat si generează studii , cercetări și luăride poziție din ce în ce mai numeroase .

30Co#e% ț i! :

Selec ț ia ș i pregătirea copiilor și adolescenților apți săfacă sport de performanța , nu este o acțiune de moment , ci un procesevolutiv ,în care operațiunile se desfășoară din mers , chiar în timpul pregătirilor.

perațiunea de moment dezvăluie doar disponibilitățilecelui investigat , concretizate în starea de sănătate , comportament motricgeneral și puternica lui motivație de a face sport , restul evoluândodata cu el .

10Sele ț i! ș i %re*ă&ire! /%or&i'ă l! !ele '5r/&e suntcompatibile cu posibilitătile de adaptare și răspuns ale organismului lasolicitările specifice activității sportive de performanța , în măsura încare se respectă legile creșterii somatice și dezoltării psiho!motrice acelor in cauză .

60Pe#&r) ! %roe/)l 4e /eleț ie să beneficieze de șansade reușită este necesar ca , pe de o parte , cei care fac evaluarea săștie ce fel de calități necesită sportul respectiv , iar pe de altă parte

cel supus selecției să posede acele calități la un nivel cât mai ridicat .70D!&ori&ă $!%&)l)i ă %er$eț i)#e! !li&ăț ilor este

indisolubil legată de maturizarea substratului lor morfo!funcțional , careare loc la vârste diferite , nu poate fi vorba de o sigură vârstă pentruselecție , valabilă pentru toate sporturile .

Substratul calităților motrice stabile , de pildă sematurizează înainte de terminarea pubertății , dimensiunile somatice

"



longitudinale odată cu terminarea creșterii și dezvoltării corporale , iarsubstratul calităților motrice labile , la care se adaugă greutatea și

perimetrele corpului și segmentele sale , evoluează și după terminareacreșterii , fiind net influențate de condițiile de mediu .

Probabilitatea realizării unor performanțe sportive de marevaloare este strâns legată de volumul și intensitatea eforturilor de!alungulîntregului proces de selecție și pregătire .

Se apreciază că pentru a atinge și eventual depășiactualele performanțe de vârf , la toate sporturile , este necesar unvolum de muncă estimat la "1#!$## ore de atrenament pe an in fazade %începător% , $##!&## în faza de %avansat% și peste 1### de ore pean în faza de %performer% , intensitatea cu care se lucrează fiind dictatăde specificitatea etapelor.

CAPITOLUL II

'



30De$i#i"i!

(efinim selec)ia ca pe o activitate sistematică, desfasurata pe baza unor criterii, teste si probe, in vederea depistarii si a orientarii

subiec)ilor cu aptitudini peste media unei popula)ii, spre practicarea uneiramuri din sportul de performan)a.10E&!%ele /ele"&iei

103 Sele"i! %reli8i#!ră /!) i#i"i!lă Presupune depistarea copiilor cu aptitudini superioare pentru practicareasportului de performan)a. *îrstele la care se manifestă aptitudinile sunt diferite, considerandu!se caacestea se manifesta heterocronic, selec)ia preliminara incepand la diferite

varste+ '!$ ani gimnastica, înot, patina-, schi, /!11 anirugb0,atletism, -ocuri sportive si 1'!1$ ani canota-, haltere, sporturi delupta

101 Sele"i! /e)#4!ră orespunde stadiului al !lea al antrenamentului si din punct de vedere

biologic, perioadei pubertare situate intre 11 si 13 ani. 4n ramurile de sport incare speciali0area este timpurie, selectia secundara are loc mai devreme,dupa "!' ani de instruire. Selec)ia secundară are ca obiectiv principal reliefarea abtitidinilor

dezvoltate in stadiul si, mai ales, nivelul acestora. 4n aceasta fază, are loc procesul de stabilire a viitoarei specializări sportivesau reorientarea catre alte probe sau chiar ramuri de sport.Selec)ia secundarăcorespunde inceputului pregătiri etapei de -uniorat.

106Sele"i! $i#!lă Se aplică la incheierea -unioratului si asigură transferu in categoria ,,sportive consacra)i55 care se pregătesc pentru atingerea marilor performante.

60Cri&erii 4e /eleție

1.riteriile medico!biologice + precizează pe de o partestarea de sănătate indispensabilă unei astfel de activități , iar pe de altă

parte principalele date referitoare la dezvoltarea somato!funcționala acorpului .

$



4n legătură cu condițiile de sănătate pe care trebuie sa leîndeplinească viitorii performeri ,entrul de 6edicină Sportivă dăurmătoarele indicații +

!numai un organism sănătos poate face față cu succes

e7igențelor sportului de performanță . 4n stadiile inițiale ale selecțieirolul cel mai important al medicului sportiv este de a determina stareade sănătate a copiilor .-n acest scop se vor culege din anamneză date referitoare la maladiiledin copilărie și răsunetul pe care acestea le!au avut asupra diverselororgane . (in antecedentele heredo 8 colaterale se vor reține aceleinformații referitoare la maladiile cu caracter familial diabet ,hipertensiune arterială ,maladii degenerative etc . ,precum și cele legatede tipul somatic al parinților talie , greutate , conformație . 9ceste datesunt de un real folos pentru prognoza dezvoltării fizice finale ale

copilului, ele fiind capabile să ne a-ute in orientarea lui cat mai -ustăspre o anumită ramură sportivă .

! starea de sănătate se va stabili printr!un e7amen clinic , pe aparate , cât mai complet . 4n cazurile în care se ivesc probleme pecare medicul sportiv nu le poate rezolva singur, aceste va recurge laconsultul specialiștilor din policlinică și la diversele laboratoarenecesitate de fiecare caz in parte , pentru elucidarea diagnosticului și

precizarea compatibilității sau incompatibilității practicării sportului de performanță .

CAPITOLUL III

3



3 Co#ți#)&)l e9!8e#)l)i 8e4io . /%or&i' i#iți!l

(upă efectuarea anamnezei medico 8sportive complete seva proceda la următoarele e7aminări +

E9!8e#e i#&er#e:7amenul clinic, pe aparate ,amănunțit ,va fi completat in

mod obligatoriu cu analizele de laborator curente + hemoleucograma ;*.S.< ; e7amen sumar de urină ; probe de disproteinemie ; =.>.?. .Lacei cu antecedente hepatice se va face în plus + electroforeza ;transaminaza ; bilirubinemia .

La cei cu reumatism So@ols@i ! >ouillaud în antecedente ,sau cu angine repetate , se va efectua 9SL și fibrinogenul .

La cei cu antecedente nefritice , se vor face probe

funcționale renale , creatinină , acid uric , uree .La cei cu diabet în antecedentele heredo ! colaterale se va

efectua glicemia .La cei cu antecedente hemolitice se vor face probe de

coagulare sangvina .*or fi depistați cei cu afecțiuni contagioase ale pielii

micoze ,stafilococi , impetigo pentru izolarea lor până la vindecareacompletă .

E9!8e# ir)r*iePentru depistarea afecțiunilor chirurgicale care necesită

tratament de spacialitate hernii etc . , candidații vor fii indrumați lacabinetele de chirurgie .

E9!8e# e#4ori#olo*i:7amenul endocrinologic va urmări să stabilească

volumul ,consistența și mobilitatea tiroidei . *or fi căutați eventualiinoduli , depistarea acestora impunând trimiterea respectivilor laspacialist în vederea efectuării probelor de indocaptare .

La băieți se caută prezența testiculelor in scrot .riptorhidia în formă ușoară se remite spontan la vârsta pubertății ,celelalte forme necesitând tratament medicamentos sau chirurgical .

Se vor cerceta semnele pubertății , atât la băieți cât și lafete , pentru a se stabili în ce stadiu de pubertate se găsesc .

opiii obezi sau cu sindrom adiposo 8 genital vor fi trimișila specialist pentru dozare de 1& cetosteroizi și radiografia șelei

&



turcești . 9ceștia nu vor fi orientați către sporturile care necesităgreutate corporală mare așa cum greșit se obișnuiește decât cu avizulspecialistului endocrinolog .

opiii cu gigantism pur , nu vor fi acceptați pentru

activitatea sportivă de performanță .opiii cu subgigantism familial fiziologic , vor fii orientațicătre sporturile în care performanța este favorizată de talii foarte înalta+ baschet , volei , handbal , canota- academic , sărituri etc.

opii cu spasmofilie vor fi investigați electromiografic și prin ionogramă .

E9!8e# *i#eolo*i:7amenul ginecologic la fetițe se face pentru precizarea

stadiului pubertății .

E9!8e# #e)rolo*i:7amenul neurologic 8 clinic va preciza refe7ele și

integritatea sistemului neuro 8 muscular , căutând a se decele maladiileneurologice , neuro ! endocrine si neuro 8 psihice , incompatibile cu

practicarea sportului de performanță epilepsia , spastici , sechele polioetc . .

E9!8e# !r4iolo*i

:7amenul cardiologic clinic se va completa , acolo undeeste cazul , cu e7amene suplimentare ca + :.A.B. ; fono!cardiograma ;telecord ; C.. ; 9SL; Cibrinogen.

E9!8e# or&o%e4i:7amenul ortopedic stabilește integritatea aparatului

locomotor și decelează maladiile acestui aparat , incompatibile cuspotul de performanța .

E9!8e# o$&!l8olo*i:7amenul oftalmologic clinic , apreciază acuitatea vizuală .

Pentru refracție , astigmatism etc . Se va recurge la a-utorulspecialistului . 9ceste e7aminări este bine să fie făcute la toți copiiicare sunt selecționați incă din primele saptămâni , pentru a evita multeneplaceri ulterioare , legate de sfera analizatorului optic .

D



E9!8e# O0R0L0:7amenul .=.L. depistează focarele de infecții amigdaliene

și vegetațiile adenoide care trebuie asanate de urgență . 9cuitateaauditivă a acestuia , care a fost testată la e7amenul inițial , va fi

e7aminată ulterior de specialist , prin audiograme . opii cu hipoacuzienu vor primi aviz pentru practicarea sporturilor care traumatizeazăacest organ tir , auto 8 moto , pentatlon modern , biatlon , bo7 etc . .Pentru practicarea bobului se vor efectua în plus probe vestibulare .4n urma acestui e7amen clinic comple7 , medicul sportiv poate apreciadacă starea sănătății copiilor este sau nu compatibilă cu practicarea sportuluide performanță. Eabelul de mai -os precizează maladiile incompatibile cu

practicarea sportului de performanță.! tare hepatice hepatită epidemică în antecedente! tare renale nefropatii în antecedente

! reumatism So@ols@i!>ouilland și mai ales cei cu determinăricardiace

! malformații cardiace! valvulopatii cardiace! hipertensiune arterială! tare neuro!psihice+ mal comițial, tulburări de comportament,

întârzieri în dezvoltarea neuro!psihică etc! un anumit teren edocrin+ sindrom hipofizar, cretinism, diabet,

obezitate, gigantism etc.

! encefalopatii în antecedente, cei cu deficit motor, deficit psihic, grupa bolilor neuro!endocrine, mal comițial sau echivalențe.!distrofii ale coloanei vertebrale care produc modificări

morfofuncționale ale acesteia!toate afecțiunile traumatice urmate de sechele importante ale

aparatului locomotor !toate infecțiile acute și cronice ale aparatului locomotor care

modifică raporturile morfo!funcționale normale ale organelorscadmobilitatea,produc anchiloze,poziții vicioase ale segmentelorarticulare,rigidități etc.

!teren bacilar pulmonar sau e7trapulmonar de e7emplu+ morbulPott,tumoare alba a genunchiului

!afecțiuni =L

A$e ț i)#i o$&!l8olo*ie!miopia peste $ dioptrii,iar la tinerii în creștere până la '

/



dioptrii!ptoza palpebrală pronunțată!strabismul peste $ grade!epifora rebelă la tratament

!dacriocistită cronică!pterigion mare sau recidivant!ectropionul!eutropionul!sinbleforomul!@eratoconul!glaucomul!alte boli evolitive ale ochiului!modificăari ale câmpului vizualhemionopsie!cataractă congenitală

!daltonismul contraindică practicarea tirului,auto!moto,ciclismul,sporturile de echipa-ocuri sportive

!alte afecțiuni care pot fi asimilate prin analogie cu celeenumerate

La handbal ,*F2G" la un ochi 8 1G" la celălaltse admitecorecția si este nevoie de simțul cromatic normal.

De('ol&!re! $i(iă4n etapa inițială a selecției,e7amenul trebuie sa

precizeze+nivelul de dezvoltare fizică generală a copiilor in funcție de se7ulsi grupa de vârstă din care fac parte;9spectele de dezvoltare fizică favorizante pentro obținerea

performaanțri în scopul de a fii diri-at spre probele respective;(eficiențele fizice care contraindică sportul de

performanța.Pentru acestea se vor efectua următoarele e7amene+!e7amen antropometric,pentru a determina +S&!&)r!inalțimea corpului.Se va compara cu mediile pe țară

pentru a preciza dacă copilu se incadrează in media vârstei sale,dacă estesubdezvoltat,sau,din contră,prezintă o dezvoltare corespunzătoare unei grupe

de vârstă superioare.9ceasta constituie un indice important in apreciereavârstei biologice.

;re)&!&e! se va compara atât cu mediile,dar se va raporta inspecial la talie,pentru a aprecia starea de nutriție.

B)/&)l reprezintă inalțimea cuprinsă intre creștetulcapuluiverte7 și suprafața scaunului,măsurată in poziția șezând .

1#



L)#*i8e! 8e8+relor i#$erio!re rezultă din diferența dintretalie și bust.opiii cu membre inferioare lungi vor fi orientați cătresporturile care sunt favorizate de acest indicesărituri,baschet etc..

A#'er*)r! alon-a sau marea deschidere a brațelor la

orizontală, reprezintă lungimea ambelor brațe plus lărgimea toracelui lanivelul umerilor.opiii cu membre superioare lungi vor avea și o anvergurămare și vor fi orientați ca atare cătrevolei,baschet,aruncări,canota-,bo7,scrima.

Per8i8e&r)l &or!i in repaus se masoară pentru a apreciaelasticitatea toracică,aceasta rezultând din diferența permietrul toracic îninspirație profundă și cel in e7pirație for țată.u cât diferența va fi maimare,cu atât respectivii vor fi avanta-ați in sporturile de rezistență cardio!respiratorie.

Di!8e&r)l +i!ro8i!l și +i&ro!#&eri!# indică măsura

dezvoltării centurii scapulare și a centurii pelvine.opiii care au acestediametre cu valori mari,au avanta- in sporturile de for ța.Se calculează deasemenea diver și indici rezultați din corelația e7istentă între diferitesegmente.u a-utorul acestora se poate aprecia+propor ționalitatea,armonia,starea de nutriție,indicele de for ța etc.

E9!8e#)l 8o+ili&ății /o8!&o/o%i.acest e7amen are ca scop precizarea atitudinii corpului și depistarea deficiențelor fizice care constituiecontraindicații pentru sportul de performanță.(intre acestea+deviațiilecoloanei vertebrale de de gradul ' ,ca gâbozitatea,modificări articulare de

gradul '!$,care intră în categoria deficiențelor patologicemorb Pott,tumoraalbș a genunchiului,co7algia etc.,sunt contraindicații definitive pentrusportul de performanța.

E9!8e#)l 8o+ili&ății !r&i)l!re 8acest e7amen oferăinformații asupra amplitudinii mișcărilor posibile în marile articulații șitototdată precizează dacă e7istă sau nu vreo la7itate articulară care săconstituie contraindicație pentru sportul de performanță.

E9!8e#)l $orței se testează de obicei for ța fle7orilor palmari,acenturii scapulare și a regiunii lombare,pentru aprecierea nivelului dedezvoltare a acestei calități motrice,la diverse nivele.

a urmare a e7amenului privind dezvoltarea fizică,se pot daurmătoarele indicații,cu rol de orientare+

!copiii cu talie foarte înaltă,longilini si normo!ponderali vor fiorientați spre probele favorizate de acest parametru+baschet,volei,canota-academic,handbal,sărituri.

!copiii cu membrele inferioare foarte lungi,vor fi orientați către

11



sărituri,iar cei cu membre superioare foarte lungi catre canota-academic,volei,scrimă,baschet,handbal.

!copiii cu greutate mare,cu dezvolare bună a sistemuluimuscular,chiar la vârstă mică,vor fi orientați catre probele de aruncări,lupte

etc. !copiii cu diametrul biacromial mare,vor fi orientați catresporturile de for ța+haltere,aruncări etc.

La copii se ține seama de obocei și de datele genetice obținute prin anamneză și prin contactul direct al medicului sportiv cu parințiicopilului,in vederea prognozei creșterii și dezvoltării finale aleacestuia.Erebuie să ținem seama si de fenomenul de accelerare acreșterii,specific secolului nostru,conform caruia,ritmul de creștere,ritmulde maturizare se7uală si rezultanta finală a creșterii

descendenților,depășește pe cea a părinților.

S&!re! $)#ț io#!l!

9l "!lea aspect pe care trebuie să il precizeze controlul medico!sportiv inițial,este acela al stării funcționale a organismului.4n acest sens,neinteresează integritatea funcțională globală+endocrino!metabolică,neuro!

musculară,neuro!psihică,hepato!renală,hematologică,cardio!respiratorie.(intre toate organele și sistemele,aparatul cardio!vascular siaparatul respirator sunt cele care se adaptează cel mai repede la efortulfizic,răspunzând cu promptitudine solicitărilor impuse.=ecoltarea datelor

privind aceste funcții se face foarte ușor si sunt la insemâna oricăruimedic,nefiind necesară o aparatură complicată.9stfel.cu a-utorul unuicronometru,un aparat de tensiune și un spirometru cu aer,putem apreciacapacitatea funcționala a acestor organe.

La e7amenul inițial se va efectua proba funcțională cardio!vasculara 6artinet,care constă în determinarea frcvenței cardiace înortostatism și după efectuare a 2# de genufle7iuni in '# sec.

4n cadrul selecției inițiale se va determina șiemotivitatea,puterea de concentrare aatenției,dârzenia,combativitatea,imaginația,tendința la introversie saue7troversie,precum si motivarea pentru sportul de performanță.6enționăm

12



că copiii cu tendința la introversie,au mai multe șanse în sporturileindividuale,iar cei e7trovertiți,in sporturile colective.

La sfâr șitul acestui e7amen comple7,medicul sportiv este ănmăsură sa decidă dacă copilul poate sau nu sa practice sportul de

performanță.

1 Co#&rol)l 8e4io./%or&i' 4e.! l)#*)l e&!%elor 4e/eleție

1"



9vând în vedere că intensitatea efortului crește de o etapă laalta,e7igența la e7amenul medico!sportiv va spori și ea.

Se va acorda o mare atenție stării de sănătate a sportivilor pe parcursul întregii lor activități sportiveși chiar și la abandonarea sportuluide performanță prin e7aminări minuțioase,fiind necesar să se facă în

plus,față de e7amenele anterioare și următoarele+!:AB la fiecare control,la toți sportivii de performanță!::B in special la sporturile traumatizante

ca+bo7,lupte,hochei,rugbi,călărie,auto!moto.Pentru bo7eri este obligatorie::B dupa fiecare A sau A(

!:6B și ionograma ca!mg.Ph la sportivii cu spasmofilie

!se vor urmări modificările adaptative ale aparatului cardio!vascular la efort și eventual apariție a modificărilor patologice desuprasolicitare ca+hipertrofiile,tulburările de ritm,tulburări deconducere,tulburări de repolarizare

!se va urmări dezvoltarea morfologică și funcțională aîntregului aparat chinetic,în raport cu cerințele sportului de performanță.

CAPITOLUL IVCri&erii<%ro+e și #or8e 4e o#&rol %ri'i#4 /eleți! și

%re*ă&ire! %e r!8)ri 4e /%or&

1'



riteriile de selecție pe ramuri de sport ne orienteazăasupra calităților pe care le necesită practicarea diferitelor discipline

sportive,precizând+!tipul somatic și modul în care ar trebui să evoluezecreșterea globală și segmentarea în perioada prepubertății,pubertății și

postpubertății , pentru ca ,la vârsta adultă dimensiunile longitudinale alecorpului să favorizeze obținerea unor performanțe de valoare;

!principalele calități motrice pe care trebuie să le aibă ceice optează pentru un sport sau altul;

!profilul psihic capabil să pună in valoare calitățilesomato 8 funcționale și motrice , în funcție de genul de efort pe careîl reclamă proba sau sportul respectiv;

!vârstele cele mai potrivite pentru angrenarea înactivitatea de performanță , pe sporturi , și modul în care trebuie făcutăetapizarea procesului de pregătire pentru a avea șanse de a a-unge înzona posibilităților biologice optime în timp util .

Probele și normele de control obiectivizează perspectivele pe care le au candidații de a se apropia de culmile performanțelor ,nivelul inițial și ritmul de dezvoltare al calităților somato 8 funcționaleși psiho 8 motrice fiind factorii care ne pot indica cel mai obiectivacest lucru .

Eabelele care însoțesc fiecare disciplină sportivă cuprind probele specifice și normele de control ce se cer elevilor școlilorsportive pentru a fi menținuți în aceste unități , înțelegând prindenumirea de HșcoliH toate unitățile învățământului sportiv din=omânia.

La 1& discipline sportive atletism , baschet , bo7 , caiac!canoe, canota- academic , fotbal , gimnastică , handbal, haltere , înot , -udo ,lupte clasice și libere , rugb0 , scrimă și volei a fost posibil ca normelela probele de control indicate de federațiile de specialitate să fiestabilite pe baza măsurătorilor efectuate pe elevi din selecțiile școlilorsportive din / mari centre sportive>ucurești.>acău, onstanța , Balați ,ași ,Pitești , Suceava , Eârgu!6ureș și Eimișoara.6ăsurătorile au fostefectuate de cadrele didactice de specialitate ale secțiilor de educașiefizică de la institutele pedagogice din aceste localitățiin >ucurești decătre nstitutul de :ducațe fizică și Sport și lucrătorii entrului decercetări ,fapt ce demonstrează inregistrările .

1$



La probele privind pregatirea fizică generală normele aufost calculate pentru fiecare vârstă în parte.La probele privind

pregătirea specifică, normele au fost calculate ori de câte ori a fostnevoie și pe grupe de vârste sau categorii de greutate, respectându!se

regulamentele de concurs elaborate de federațiile de specialitate . Lacele 1& ramuri de sport la care s!au facut măsurători, tabelele de probe și normele de control mai conțin,în afară de medii +

!abaterea standard a mediei Sigma , notata cu S , pentruca cititorul să iși dea seama de gradul de reprezentativitate al mediilorși de omogenitate sau de neomogenitate esantioane care au generatmediile , știut fiind că, cu cît este mai mică deviația cu atât mai mareeste omogenitatea , respectiv valoarea eșantionului;

!eroarea mediei notata :.m., care constituie un indice demăsură a fidelității mediei eșantionului;amintim că valoarea oricărui

indice statistic trebuie să fie de cel puțin 2!" ori mai mare decâtvaloarea erorii respective pentru a avea incredere în el;

!testul E al lui Student , care permite să se obțină o maimare siguranță a indicilor statistici.S!a calculat testul HEH pentru un

prag de semnificație pF#,#1 , spre a vedea nivelul de incredere almediei aritmetice , la un risc de 1I. *alorile lui E,concomitente cuvalorile erorii , ne dau posibilitatea de a aprecia , pe baza indicilorstatistici obtinuți de la eșsantion , indicii colectivității generale.

9stefel , în cadrul limitelor de încredere determinate de

nivelul de încredere , cu o anumită probabilitate de risc , se presupunecă se va găsi și valoarea indicelui statistic al colectivității generale.4n cazul nivelului de încredere de 1I vom avea //I

șanse ca adevarata media a colectivității generale să se găsească încadrul limitelor de încredere determinate.

Jnele valori ale lui E, la unele vârste și probe încazurile în care eșantioanele investigate au fost foarte mici , apar întabele mai mari decât media . 4n astfel de cazuri , evident că nu se

poate acorda nici o încredere acelor medii și ca atare normele au foststabilite ținandu!se seama de normele vârstelor anterioare și

posterioare.Pentru probitatea lucrului însă le!am transcris asa cum aurezultat din calcul.

S!a calculat valoare unui punct pe scala Shull pentru a putea compara în mod obiectiv rezultatele obținute la probele decontrol , măsurate cu etaloane diferite metrii, secunde ,@ilograme ,număr de repetări etc. .

13



(atprită acestui siste de calcul a fost posibil caadăugând medie un număr de puncte să stabilim normele la toate

probele în -urul unor valori care , pe scala < , corespund la 3# de puncte .Ku s!a fi7at un plafon strict și același pentru toate probele

deoarece la stabilire normelor a trebuit să se mai șină seama și dealți factori valoarea normelor practicate la alte popoare , stadiu actualde răspândire și dezvoltare al sportului respectiv în țara noastră etc .4nnici un caz valoarea normelor nu s!a indicat a fii mai mică decâtvaloarea mediilor respective , dacă acestea au prezentat nivelul necesarde încredere.

La disciplinele sportive pentru care nu s!au facutmăsurători normele au fost fi7ate de federațiile de specialitate.

1&



1D



CAPITOLUL V

Sele"i! =# R)*+,

4n selec)ia viitorilor sportivi se au în vedere următoarele criterii+

30 Ti%)l /o8!&i al rugbistilor de performanta se incadreazain categoria normosomilor de talie inalta 1&$ ! 1D/ cm si ahiersomilor peste 1/# cm .

(upa datele C . = . =ugb0, inaltimea %liniei 1 stalpi% trebuie

sa fie intre 1D# ! 1/# cm, cea a %liniei 1 tragatori% intre 1&3 ! 1D"cm, cea a %liniei 2 prinzatori% peste 1/" cm , a %liniei " inchidere% peste 1/# cm , a %liniei " aripi% 1/# cm , a %mi-locasilor lagramada% 13D ! 1&D cm , iar cea a %-ucatorilor de "G'% intre 1&# !1D$ cm , luate in considerare la varsta adulta .

Kumerele de pe spatele sportivilor au mare legatura cu posturile pe care acestia -oaca , si sunt urmatoarele +

! 1 si " sunt pilieri!2 este talonorul sau tragatorul!' si $ sunt linia a 2!a sau prinzatori

!3 , & si D sunt linia a "!a 3 si & mai sunt numiti flan@eriiar D!ul la inchidere

!/ ! demi sau mi-locas la gramada!1# !uvertura sau mi-locas la deschidere!11 si 1' sunt aripi!12 si 1" centrii 12 ! centru 1 si 1" ! centru 2 !1$ este fundasul!13 si 1& sunt rezervele de la linia 1!1& , 1D si 1/ sunt rezervele de la linia a 2!a si a "!a

!2# este rezerva de la demi!21 este rezerva de la fundas sau overtura!22 , 2" si 2' rezerve de centrii sau aripin functie de aceste dimensiuni ,tinand cont de ritmul de

crestere al populatiei noastre intre 1#!1D inaltimile treuie sa fieurmatoarele +

9nvergura deschiderea mare a bratelor , la orizontala

1/



trebuie sa fie la rugbisti mai mare decat inaltimea lor ,cu peste "I pana la varsta de 13 ani si cu peste 3I la varsta adulta .

=aportul dintre talie si greutate , calculat dupa formula E!1## GB trebuie sa dea un indice de #,D# ! #,D$ pentru inaintasi , iar

pentru -ucatorii liniilor din spate ,un indice cat mai aproape de 1.=aportul dintre talia sezand bustul si lunginea membrelor

inferioare care se afla scazand din inaltimea in picioare pe cea ainaltimii sezand , este necesar sa fie cat mai aproape de 1 ,acestraport indicand e7istenta unor membre inferioare lungi .

10 C!li&!&ile 8o&rie ,necesare rugbistilor de performante ,sunt cele de viteza , viteza!forta , indemanare si rezistenta . (intreacestea ,cele de viteza si indemanare apartin de caractere ereditarestabile si sunt prea putin perfectibile .Pentru aceasta , este necesar

ca ele sa se gaseasca , de la bun inceput , in baga-ul motric alcelor care isi doresc sa practice rugbiul.

ndemanarea la care ne referim , este cea generala , din carenu trebuie sa lipseasca simtul de coordonare a miscarii membrelor, simtul vestibular ,cel de apreciere al directiei si vitezei dedeplasare si simtul orientarii corpului in spatiu . Pe aceste calitatiurmeaza sa se grefeze cele specifice rugbiului , care in ultimainstanta , sunt niste deprinderi tehnice. uplul viteza ! forta serefera la detenta pe care trebuie sa o aiba rugbistul .9ceasta este

perfectibila prin antrenament numai in masura in care componenta%viteza% este dezvoltata la un nivel corespunzator .=ezistenta, atat cea musculara cat si cea cardio ! respiratorie

se poate dezvolta prin antrenament motiv pentru care e7igentainitiala a selectionerilor nu trebuie sa fie prea mare .

60 C!li&!&ile %/iie ,necesare in rugbiul de performanta ,suntdarzenia , combativitatea si initiativa .n lipsa psihologului si atestelor acestea pot fi constatate de catre antrenori prin observatii

psihopedagogice facute in lectiile de antrenament si mai ales inintreceri .:i vor trebui sa aprecieze echilibrul si mobilitatea

sistemului nervos , gradul de sociabilitate si spiritul de cooperarecapacitatea de adaptare la situatii noi si de raspuns rapid lasituatii ivite ,inteligenta practica a candidatilor .

6ai tarziu cand se pune problema selectiei definitive se vaface apel la specialisti in psihologie .

70 V!r/&! la care se pot constitui grupele de incepatori larugb0 este de /!11 ani .Pregatirea in aceste grupe dureaza pana la

2#



1"!1' ani , cand cei care merita , pot fi promovati in grupele deavansati daca pe parcurs au trecut normele la probele de control .

n aceasta prima etapa accentul trebuie pus pe observareacomportamentului psiho!motric , pe pregatirea fizica generala

precum si pe invatarea primelor elemente de tehnica .Pregatirea in grupele de avansati se desfasoara intre 1' si

1D ani timp in care se adanceste invatarea si perfectionareaelementelor tehnico ! tactice pana la maiestrie .

Se continua totodata , desavarsirea pregatirii fizice . ntre 1$! 13 ani este necesar sa se faca o preselectie , cu alte cuvinte , safie retinuti in grupa numai acei care au intradevar perspectiva .ntre 13 si 1D ani antrenorii sunt obligati sa se pronunte asupraselectei definitive .

La 1D ani se incepe o perioada noua , cea a performantelor. Pregatirile trebuie sa vizeze acum cresterea neintrerupta arezultatelor si mentinerea capacitatii optime cat mai mult posibil .

21



3 Pre*!&ire! $i(i! *e#er!l!

Se verifica prin urmatorul test de capacitate fizica careconsta in / probe +

!sprint $# m!saritura in lungime de pe loc!alergarea de rezistenta!aruncarea mingii de oina la distanta!atarnarea la bara fi7a cu bratele indoite!tractiuni in brate!naveta se traseaza pe pamant 2 linii paralele, la distanta de

1#m una de cealalta. n spatele fiecarei linii se traseaza 2 cercuri

cu diametrul de $# cm fiecare .n cercurile fi7ate se aseaza cate o bucata de lemn de forma cubica avand latura de $ cm .:7ecutantul se gaseste initial in celelalte 2 cercuri situate vis !a!vis cu fiecare picior intr!unul din cercuri.

La semnalul conducatorului e7ecutantul pleaca cu ma7imulde viteza si aduce un cub pe care il pune intr!unu din cercuriledin care a plecat , dupa care , tot in viteza , pleaca sa aduca si celde!al 2!lea cub . Ku este permisa arucarea cubului de la distanta incerc . ronometrul se opreste cand cel de!al 2!lea cub a fost pus

corect in cerc.=ezultatul se e7prima in secunde si zecimi de secunda .!ridicari de trunchi din culcat in sezand abdomene!mobilitate co7o ! femurala in plan anterior

22



1 Pre*!&ire! /%ei$i!

Se controleaza prin norme impuse de C . = =ugb0.

9cestea sunt +!"# m cu greutati!3# m cu greutati!12 minute alergare!saritura in lungime de pe loc!tractiuni!flotari

6 A+or4!re! !#&re#!8e#&)l)i

9bordarea factorilor antrenamentului se face în mod diferit, în func)iede vârstă+

!0 L! *r)%! 4e 32 > 31 !#i 8 instruirea are un caracter general Mimultilateral, pe to)i factorii, urmărindu!se în principal formarea unui

baga- motric variat Mi un nivel func)ional necesar specializării de maitârziu.

4n cadrul factorului fizic, ponderea va fi următoarea+ !&# I pregătire fizică generală viteză, for)ă, rezisten)ă, îndemânare

!"#I pregătire fizică specifică (in punct de vedere tehnico!tactic se urmăreMte dezvoltarea analiticăa pasării balonului Mi înlăn)uirea a trei elemente tehnice fundamentaleprindere N purtarea N pasarea balonului. 9ten)ia va fi îndreptată în special în corectitudinea în e7ecu)ie,apelându!se în mod frecvent la metoda demonstra)iei.

+0 L! *r)%! 4e 36 > 3? !#i 8 con)inutul principal al pregătirii fizice îlconstituie, în continuare, pregătirea fizică generală Mi dezvoltarea treptată, peacestă bază, a calită)ilor fizice, în strânsă legătură Mi cu pregătirea fizicăspecifică $#I pregătire fizică generală Mi $#I pregătirea fizică specifică.

ombina)ia dintre diferitele calită)i fizice necesare practicării -ocului,determină ca fiecare calitate să se dezvolte Mi să se manifeste în regimulcelorlalte respectând însă legile transferului pozitiv al interac)iunii lor.Predomină dezvoltarea îndemânării în regim de viteză Mi dezvoltarea

progresivă a vitezei Mi a for)ei.

2"



a mi-loace se folosesc+ e7erci)iile cu partener, e7erci)ii Mi -ocuri pregătitoare din atletism, -ocuri complementare, e7erci)ii cu haltere Migreută)i, e7erci)ii în circuit Mi -ocuri dinamice.

(ezvoltarea tehnico!tactică se va asigura prin e7erci)ii desfăMurate încondi)ii apropiate de -oc Mi prin -ocul propriu!zis, privit ca mi-loc de

pregătire. Se va )ine seamă de gradarea dificultă)ilor în însuMirea e7erci)iilorMi sarcinilor tactice Mi de modalitatea de lucru cu adversarul. 9pare tot mai

pregnant, la această vârstă preocuparea pentru însuMirea tacticii colective.

0 L! *r)%! 4e @)#iori 8 instruirea capătă o pondere tot mai mare fizico!tactică, pentru apropierea de cerin)ele mari de efort Mi de comple7itateaac)ionării în teren, cerute de perioada senioratului. 4n acest se va lucra Mi

pentru realizarea unei anumite rezisten)e în regim de viteză Mi de for)ă.Pregătirea tactică va fi orientată spre însuMirea modului de rezolvare

rapidă a unor sisteme de -oc în condi)ii de dificultate.

CAPITOLUL VI

Co#l)(ii

9ctiunea de selectie care a facut obiectul observatiilor noastre a fost bineorganizata si a permis formarea unei echipe de -uniori de certa perspectiva.9u fost retinuti -ucatori cu un bun gabarit si calitati fizice foate bune, cu unnivel ridicat de insusire a deprinderilor motrice specifice -ocului de rugb0.Pelanga aceasta ei au demonstrat si o buna instruire, o cunoastere a relatiilor de

-oc ceea ce ne duce la concluzia ca, pana la aceasta varsta, au fost bineindrumati in pregatire.ntegrarea intr!o noua echipa, cu bune conditii de

performanta, poate fi pentru ei o sansa de afirmare la un nivel ridicat de performanta

2'



CAPITOLUL VII

Bi+lio*r!$ie

1. “Selec)ia în sport, criterii, probe Mi norme privind selec)ia si pregătireacopiilor Mi -uniorilor pentru activitatea sportivă de înaltă performan)ăH

8 Vir*il M!(il)< Ale9!#4r! Făă#e!#). :ditura entru de cercetare pentru educa)ie fizică Mi sport 1/&3.

2. O9ntrenamentul sportive modernH 8 A4ri!# Dr!*#e!< Ali# Că&ăli#Pă)#e/). :ditura :ditis >ucureMti 1//".". OPregatire sportivă teoretică. Bhid de metodologie de aplicare a

programei McolareH 8 Vir*il T)4or< M!*4! More#i)0 :dituraromatig Eisa Eârgu 8 6ureM 2##2.

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	vladimir-valentin-ularu
View:	232 times
Download:	1 times

Atestat Final Rugby

Documents