atestat dobanda clasa a 12a

8/10/2019 atestat dobanda clasa a 12a

1/20

Dobanda

Capitolul I

Dobanda-aspecte generale

Dobnda poate fi definit ca reprezentnd o form de remunerare a

creditului de ctre debitor, pentru folosirea capitalului mprumutat. Astfel,dobnda poate fi privit ca pre al capitalului mprumutat i poate fi analizat

att ca mrime absolutct i n mrime relativ(sub form de ratprocentual).

Asupra dobanzii si rolului acesteia s-au formulat, in cadrul economiei de piata,mai multe acceptiunii, astfel:

conceptul clasic (David Ricardo, Alfred Marshall). Abordeaza dobanda ca

fiind reglementata de rata profitului ce se poate obtine prin folosireacapitalului sau ca pret care trebuie platit pentru folosirea capitalului, pret

stabilit ca echilibru intre cererea globala de capital si stocul de capital oferit pepiata.

conceptul neoclasic (Irving Fischer). Defineste dobanda ca reprezentandpretulbanilor in momentul actual exprimat in banii de maine.

conceptul Keynesist.. Defineste dobanda ca o recompensa pentrurenuntarea lalichiditati pe o anumita perioada de timp. Potrivit aceleeasi conceptii, rata

dobanzii poate fi un instrument de influentare a volumului de investitii si de

combatere a recesiunii si somajului.

Dobanda ca pret al capitalului imprumutat poate fi analizata atat ca marime absolutacat si in marime relativa (sub forma de rata procentuala).

Rata dobanziisau marimea relativa a dobanzii este raportul procentual intre masa

dobanzii (anuale) si capitalul utilizat.

Rata dobanzii este o marime variabila in timp. Nivelul si dinamica ei suntrezultatul actiunii concomitente, convergente si contradictorii, a mai multor factorigenerali si specifici, cu influente directe sau indirecte cum sunt: rata profitului, raportul

dintre cererea si oferta de capital de imprumut, riscul pentru cel ce acorda capital deimprumut, inflatia, durata creditului, politica guvernului.

Rata dobanzii este in stransa legatura cu rata profitului, trebuind sa fie mai micadecat aceasta. In caz contrar, intreprinzatorii nu vor angaja credite deoarece, din

valorificarea lor prin investitii, ar trebui sa consume intregul profit sau chiar mai mult

pentru a plati dobanda, ceea ce ar face nerentabila activitatea lor.


2/20

Dobanda

Cererea si oferta de capital de imprumut este un factor cu actiune ampla si

directa asupra ratei dobanzii. Daca presupunem ca avem situatia unei piete cu

concurenta perfecta, cresterea cererii de capital atarge o ridicare a ratei dobanzii si

invers; nivelul dobanzii, in urma confruntarii cererii si ofertei de capital este dat depunctul de intersectie dintre curba cererii si ofertei de capital de imprumut. Punctul de

intersectie unde cererea este egala cu oferta determina dobanda de echilibru.

Riscul pentru cel ce acorda capitalul de imprumut este un alt factor care

influenteaza nivelul dobanzii. Cu cat posibilitatea returnarii capitalului de imprumut este

mai mare, cu atat riscul este mai mic si rata dobanzii mai redusa. Dimpotriva, cu cat

riscul este mai mare, cu atat si dobanda este mai ridicata.

Inflatia, de regula, determina majorarea ratei dobanzii, in vedereacompensarii

reducerii puterii de cumparare a banilor. Inflatia insa poate duce si la sporirea ofertei

capitalului de imprumut, avand in acest caz ca efect tendinta de scadere a ratei dobanzii.

Politica guvernuluipoate influenta intr-un sens sau altul evolutia rateidobanzii.

Atunci cand pe piata capitalului de imprumut se manifesta puternic factorii careactioneaza in directia cresterii ratei dobanzii, guvernul poate interveni in sensul stoparii

acestui proces, stabilind un plafon maxim al ratei dobanzii. Efectele pot fi insa

contradictorii. Solicitantii de credite isi vor spori cererile in conditiile unei dobanzi mai

reduse, ofertantii insa care se vad descurajati de reducerea ratei dobanzii vor micsora

oferta de credit, ceea ce se va concretiza intr-o cerere de credite de imprumut

nesatisfacuta, in conditiile in care exista disponibilitati banesti in economie.

Rata dobanzii depinde si de conjunctura economica. In perioadele de relansare

economica, pentru stimularea investitiilor, rata dobanzii scade, in timp ce in perioade de

recesiune aceasta creste.

Dobanda are un rol important in mecanismul de functionare a economiei,

indeplinind urmatoarele functii: influenteaza repartizarea factorilor de productie, orientandu-l catre

destinatiile care asigura folosirea lor cea mai eficienta

parghie de stimulare atat a populatiei, cat si a firmelor in economisireaunei parti din venituri

modalitatea de a asigura bancilor recuperarea cheltuielilor efectuate sirealizarea unui profit normal

parghie de redistribuire a venitului. Dobanda este o parghie economicadeosebit de importanta folosita de stat sau de diferite grupuri in orientarea

activitatii economice.


3/20

Dobanda

Capitolul II

Formele dobanzii

Diversitatea activitatii economice, precum si tipologia creditorilor si debitorilorantreneaza diferite forme ale dobanzii. Exista mai multe criterii in functie de care se face

analiza tipurilor de dobanzi.

2.1 Formele dobanzii in sens larg

Sensul larg al dobanzii decurge din intelgerea functiilor specifice ale

intreprinzatorului comparativ cu cele ale proprietarului de capital banesc (profit versus

dobanda).

Formele dobanzii in sens larg sunt, de regula, urmatoarele:

dobanda pe piata monetara se aplica imprumuturilor pe termen scurt,

imprumuturilor contractate intre banci (intre bancile comerciale si banca de

emisiune) dobanda de referinta (dobanda de politica monetara)2. Dobanda dereferinta

a BNR se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, intredobanda la depozitele atrase de BNR si vanzarile reversibile de titluri de statefectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.

dobanda perceputa la operatiunile de scontare3a efectelor de comerttaxade scont comerciala (taxa privata a scontului). Aceasta taxa este dobanda la care

bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de intreprinzatori, si la care seacorda credite acestora. In conditii normale, rata dobanzii perceputa de bancacentrala este mai mica decat rata dobanzii incasate de bancile comerciale. Prinmanevrarea dobanzii de referinta, banca centrala poate actiona asupra volumuluicreditelor in economie, asupra balantei de plati externe, asupra atragerii decapitaluri straine. Reducerea dobanzii de referinta antreneaza o reducerecorespunzatoare a dobanzilor bancare, stimuleaza activitatea productiva siinitiativa de a investi.

dobanda aplicata intreprinderilor de catre banci si alte institutii financiare.Eaconsta din dobanda bancara de baza (dobanda de refinantare) plus un agio, plusul

respectiv fiind stabilit in functie de tipul de credit si de situatia economica adebitorului

dobanda aplicata intre intreprinzatori se refera la dobanda practicata lavanzarea marfurilor pe datorie (creditul comercial)

dobanzi corelate ca marime pentru remunerarea diferitelor forme deplasamentpe termen scurt si mediu, dobanzi pentru depozitele la vedere si la termen

consituite la banci, la casele de economii


4/20

Dobanda

dobanzi pe piata obligatiunilor, tipice pentru plasamentele pe termen lung dobanda practicata pentru titluri guvernamentale si alte efecte de comert

emise de societati comerciale dividendul sau alte forme de remunerare procentuala pentru actiuniledetinute la

societatile pe actiuni.

Alte forme ale dobanzii in functie de nivelul la care se practica se concretizeaza in:

dobanda la creditul de licitatie - se determina in cadrul sedintelor delicitatie, saptamanal, ca urmare a cererii si ofertei de capital. Stabilireanivelului minim de pornire a licitatiei revine bancii centrale. Factorii careinfluenteaza aceasta dobanda sunt:

o suma obtinuta sub forma de credito termenul de rambursare

dobanda la creditul Lombardeste dobanda aferenta creditelor acordatede banca centrala bancilor comerciale sub forma de refinantare. Se

stabileste zilnic la nivelul bancii centrale, poate fi modificata fara preavizsi se plateste lunar, in ultima zi a lunii pentru toate creditele aferente luniirespective. Prezinta cel mai ridicat nivel, cu scopul de a descuraja bancilesa apeleze la acest tip de credite.

dobanda la rezervele minime obligatorii are un nivel foarte scazut

comparativ cu rata dobanzii pe piata si imbraca atat forma dobanzii

bonificate

2.1.1 Dobanda activadobanda pasiva. Marja dobanzii.

Din punct de vedere al bancii, se disting: dobanda bonificata (dobanda pasiva)

dobanda perceputa (dobanda activa).Dobanda pasiva reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt remunerate

disponibilitatilebanesti ale celor care si-au constituit depozite bancare. In general,

dobanda bonificata este mai scazuta decat dobanda perceputa la credite.

Factorii care influenteaza nivelul acestei dobanzi sunt: rata inflatiei

dobanda de referinta

ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale.

Dobanda activa exprima dobanda incasata de banci de la clientii care

beneficiaza decreditele acordate.Factorii de influenta ai acestei dobanzi sunt:

erodarea monetara


5/20

Dobanda

nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare

gradul de risc

profitul bancar

rezerva minima obligatorie.

Pentru a intelege mai bine mecanismul dobanzilor la nivelul unei banci, se

exemplifica in cele ce urmeaza principalele posturi bilantiere, precizand care dintre ele

fructifica sau bonifica dobanzi, precum si modul de calcul a dobanzilor active, respectiv

pasive. Creditele si, respectiv, depozitele clientilor nu sunt singurele posturi din bilant

care care presupun calcul de dobanda (activa, respectiv pasiva).

O structura simplificata a bilantuluiunui banci se prezinta astfel:

(RON echivalent

UTILIZARI RESURSE

valoare indicator VENIT mediu dobanda dobanda COST mediu valoare indicatordenumire zilnic zilnic denumiremedie medieindicator

activa pasiva indicatorbilantier valoare valoare valoare valoare bilantier

%* % (%) (%) % %absoluta absoluta absoluta absoluta

Numerar in Resurse10,000,000 3% 0 0% 0.0% 0.3% 1% 600 17% 65,000,000 atrase

Casieriec.curent

PlasamenteResurse

80,000,000 21% 4,000 5% 1.8% 9.0% 99% 50,000 53% 200,000,000 atraseR.M.O. termenvariabil

PlasamenteResurse

50,000,000 13% 6,000 8% 4.3% 1.8% 0% 50 0% 1,000,000 atraseInterbancare termen fixe(CD

9)

Credite 200,000,000 53% 70,000 88% 12.6% 0.0% 0% 0 0% 0 ResurseInterbancare

Mijloace 30,000,000 8% 0 0% 0.0% 0.0% 0% 0 26% 99,000,000 ResursePropriiFixe(Capitaluri)

alte active 10,000,000 3% 0 0% 0.0% 0.0% 0% 0 4% 15,000,000 alte pasive

UTILIZARI 380,000,000 100% 80,000 100% 7.6% 4.8% 100% 50,650 100% 380,000,000 RESURSE

UTILIZARI :

Numerar in casierie. Numerarul reprezinta soldul caselor de circulatie al unitatilor

bancii, si care poate fi in lei sau valuta. Este post bilantier de activ care nu fructifica

dobanda.

Plasamente RMO. Reprezinta valoarea rezervelor minime obligatorii constituite la

BNR, in functie de cotele procentuale prevazute in reglementarile BNR. Venitul acestor

plasamente reprezinta dobanda bonificata.


6/20

Dobanda

Plasamente interbancare. Reprezinta disponibilitatile si depozitele la alte banci. Se

compun din depozitele colaterale constituite la banci, sumele inregistrate in conturile de

corespondent, plasamentele constituite la alte banci, titluri de stat. Veniturile acestorposturi sunt reprezentate de: dobanzile la conturile corespondent, dobanzile la

plasamentele consituite la alte banci, dobanzile la titluri de stat.

Credite. Creditele constituie o sursa importanta de venituri si reprezinta modul de

utilizare eficient a resurselor proprii si resurselor atrase de catre banca, dar in acelasi

timp reprezinta o sursa principala de risc. Se calculeaza valoarea neta a creditelor (se

deduc din total credite nivelul provizioanelor specifice de risc de credit) Venitul

creditelor acordate de catre banca clientilor sai este reprezentat de dobanda perceputa.

Mijloace fixe. Este un post de activ care nu fructifica dobanda si este reprezentat din

totalul imobilizarilor.

Alte active. Indicatorul cuprinde creantele atasate, titlurile de participare, debitori

diversi, valori de recuperat, cheltuieli inregistrate in avans, decontari interbancare, etc.

Dobanda activa pentru fiecare post de activ se calculeaza astfel :

venit indicatorDobanda activa =

valoare absoluta indicator

Dobanda activa totala se calculeaza ca medie ponderata intre valorile absolute ale

indicatorilor de activ si dobanzile lor active corespunzatoare.

Rata dobanzii active reprezinta nivelul procentual la care banca da cu imprumut o

suma de bani (venituri).

RESURSE :

Resurse atrase cont curent. Reprezinta resursele atrase, aflate in conturile curente ale

bancii. Indicatorul bonifica dobanda.

Resurse atrase pe termen variabil. Acest indicator este compus din depozitele la

termen si depozitele colaterale. Costul acestor resurse este format din dobanzile

bonificate la depozitele la termen si la depozitele colaterale.

Resurse atrase pe termene fixe. Reprezinta totalul certificatelor de depozit, venitul

acestora fiind dobanzile bonificate pentru acest tip de resursa.


7/20

Dobanda

Resurse interbancare. Reprezinta soldurile din conturile de disponibilitati ale altor

banci si depozitele la termen constituite de alte banci. Nu bonifica dobanda.

Resurse proprii (capitaluri).Aceste resurse proprii sunt formate din : capital propriu,

imprumutul subordonat, rezerve, rezultatul reportat, profit aferent anului curent.

Indicatorul nu bonifica dobanda.Alte pasive. Aici sunt incluse : datoriile atasate, pozitia de schimb, creditori, alte sume

datorate bancilor, alte sume datorate privind clientela, venituri anticipate.

Dobanda pasiva totala se calculeaza ca medie ponderata intre valorile absolute ale

indicatorilor de pasiv si dobanzile lor pasive corespunzatoare.

Rata dobanzii pasivereprezinta nivelul procentual la care banca ia cu imprumut o suma

de bani (cheltuieli).

Marja dobanzii

Marja dobanzii reprezinta diferenta intre rata dobanzii active si rata dobanzii

pasive. Pentru stabilirea rezultatelor financiare ale bancii, marja dobanzii trebuie

influentata cu alte elemente de venituri (ex : comisioane de incasat), sau de cheltuieli (ex

: comisioane platite, cheltuieli de interes general, cheltuieli administrative, provizioane).

In functie de structura valutara, se pot calcula urmatoarele tipuri de marje aledobanzii :

marja totalareprezinta diferenta dintre dobanda medie la total active si

dobanda medie la total pasive (pentru efectuarea calculelor, sumele in

valuta vor fi transformate in echivalent lei)

marja partiala se calculeaza ca diferenta intre dobanda medie aactivelorintr-o anumita valuta si dobanda medie a pasivelor constituite inaceeasivaluta.

In functie de posturile care sunt luate in considerare la calculul marjei dedobanda, acestea poate lua urmatoarele forme :

marja extinsamarja din dobanzi calculata intre dobanzile medii activesipasive rezultate fata de totalul posturilor bilantiere (indiferent daca

acestea fructifica / bonifica dobanzi, sau nu).

marja restransa - marja dobanzii calculata intre dobanzile medii active sipasive rezultate fata de posturile bilantiere care produc sau bonifica

dobanzi.Ca indicator care exprima relatia directa dintre depozitele constituite de clienti

(ca principala sursa de acordare de imprumuturi bancare) si credite, se poate calcula

marjadobanzii credite / depozite. Aceasta marja reprezinta diferenta dintre dobanda

medie lacreditelea cordate si dobanda medie bonificata depozitelor constituite.


8/20

Dobanda

2.1.2 Dobanda nominaladobanda reala

Odata cu trecerea la economia de piata rolul dobanzii a fost reconsiderat si pus in

legatura cu rata inflatiei.Din punct de vedere al relatiei existente intre rata dobanzii si rata inflatiei, se

realizeaza distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala.

Rata reala a dobanzii, cea care exprima cresterea puterii de cumparare actuale,

seobtine dupa ajustarea ratei nominaleprin inflatie. Corelatia dintre cele doua rate se

realizeaza prin expresia cunoscuta sub denumirea efectul Fisher:

(1 +i) = (1 + r)(i+), unde notatiile au urmatoarea semnificatie:

i rata nominala adobanzii r rata reala a

dobanzii - rata inflatiei.

Nivelul ratei de dobanda realaeste influentat de o serie de factori:

presiunea fiscala in economie

deficitul bugetar

cursul de schimb balanta comerciala si de plati.

Inregistrarea unei dobanzi reale pozitiveeste rezultatul practicarii unor dobanziinalte in termeni nominali, ceea ce semnifica, de asemenea, credite scumpe si investitiinerentabile.

Dobanda real negativa se manifesta atunci cand rata nominala a dobanzii nu

acopera rata inflatiei. Astfel de dobanzi ii avantajeaza pe debitori si conduce la scaderea

increderii populatiei in moneda nationala.

2.1.3 Dobanda simpladobanda compusa

Din punct de vedere al perioadei pe care se acorda creditul si al capitalizarii

dobanzii se poate face distinctia intre dobanda simpla si dobanda compusa.

Dobanda simpla se calculeaza in cazul in care perioada analizata este maimica de un

an, iar dobanda nu este capitalizata.

Ds=S0it

unde :Ds- dobanda simplaS0- suma imprumutata

i - % de dobanda


9/20

Dobanda

t- timpul, in ani.

Dobanda compusa se practica atunci cand perioada de creditare sau de depunere este

mai mare de un an, iar dobanda este reinvestita la fiecare scadenta.

Dc =St S0

St=S0(1+1)t

unde :S0- suma imprumutata

St - suma finala

Dc- dobanda compusa

i - % dobanda

t- timpul in ani.

2.1.4 Dobanda brutadobanda neta

Dobanda bruta este cea calculata inainte de deducerea unui impozit la sursa sauaimpozitului anticipat.

Dobanda neta decurge din dobanda bruta, prin corectarea acesteia cu rata taxelorsi a impozitelor.

2.1.5 Dobanda de baza

In tarile cu economie de piata consolidata s-a conturat o rata de baza adobanzii, un nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei marimi relative. Aceasta

rata poate fi considerata acea rata fixata de catre o banca in conditii medii date, care apoiserveste ca termen de referinta pentru calcularea celorlalte rate in jurul celei de baza.

2.1.6 Dobanda medie

Pentru analiza consolidata a dobanzilor la nivelul intregului portofoliu de active

si pasive, se calculeaza dobanzile medii. Acestea se pot studia pe structura valutara, in

functie de tipul debitorului, in functie de durata ramasa din active sau din pasive (duratapana la data maturitatii), in functie de performanta financiara a debitorului.

Dintre instrumentele curente de analiza a dobanzilor medii se pot aminti : Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru

activele / pasivele bilantiere curente (raportare lunara transmisa catre

BNR)

Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentrucreditele / depozitele noi (raportare lunara transmisa catre BNR) GAP analiza marjelor de dobanda ca diferenta intre dobanda medie aactivelor sensitive si dobanda medie a pasivelor sensitive. Activelesensitive sunt activele care fructifica cu dobanda variabila


10/20

Dobanda

2.2 Formele dobanzii asociate creditului bancar

Marimea ratei dobanzii difera in functie de natura operatiunilor de creditare, dedurata imprumutului, de aspectele cantitative si calitative ale creditului.

Se disting astfel urmatoarele forme ale dobanzii la creditul bancar:

2.2.1. Dobanda fixadobanda variabiladobanda mixta

Diferena major dintre cele dou tipuri de dobnd este reprezentat de

modificarea sau nu a nivelului acesteia pe parcursul perioadei de rambursare a

creditului. Dac dobnda fix rmne neschimbat pn la lichidarea creditului, dobnda

fluctuant se modific n funcie de indicii monetari interni/internaionali i de politica

de pe piaa bancar.

Dobnda variabil. Principalul atu al dobnzii fluctuante este constituit defaptul cajustarea costului mprumutului se face n funcie de tendinele de pe pia. Incazul unei evolutii descendente a dobanzilor pe piata, cand clientul opteaza pentru odobnd variabil, pe parcursul perioadei de rambursare poate beneficia de reducereanivelului acesteia. Este ns posibil ca n intervalul de creditare, dobnzile de pe piaabancar s creasc, fapt pentru care clientul poate plti mai mult.

Dobnda fixa. Cel mai mare avantaj al dobnzii fixe este posibilitatea ealonriiplilor n timp i a modelrii bugetului propriu. Creditele cu dobanda fixa oferaclientului posibilitatea de a cunoaste inca de la inceput toate costurile pe care le are uncredit pe toata durata sa de viata. La capitolul dezavantaje se nscrie meninerea unor

costuri ridicate n condiiile scderii pe pia a dobnzilor. Singura solutie pentru a-sireduce costul imprumutului va fi refinantarea.

Pe langa imprumuturile cu dobanzi fixe si variabile, tot mai multe banci auintrodus si credite cu dobanzi mixte: Rata dobanzii este fixa pentru o perioada initiala

de 1 5 ani, iar ulterior aceasta se transforma intr-una variabila. De regula, dobandastabilita la inceputul perioadei de creditare este situata sub media pietei, insa ulterior

este posibil ca banca sa-si recupereze discountul oferit initial prin practicarea unordobanzi mai ridicate dupa expirarea perioadei in care dobanda este fixa.

2.2.2. Dobanda standarddobanda negociata

Dobanda standard reprezinta dobanda stabilita conform reglementarilor internealefiecarei banci. Aceasta depinde de tipul creditului acordat, performanta financiara a

clientului, perioada de acordare a imprumutului si valuta creditului.

In functie de indicatorii economico- financiari care caracterizeza situatiaclientului, de volumul platilor efectuate de acesta prin banca, de eventualele dificultati


11/20

Dobanda

intampinate in derularea activitatii curente, se pot negocia niveluri scazute ale rateidobanzii (dobanda particulara). Aceste diminuari sunt acordate tinand seama denivelurile de competenta stabilite de normele interne (de exemplu, o negociere dedobanda poate fi aprobata de conducerea unitatilor teritoriale, de Comitetul de Creditedin centrala bancii sau de Consiliul de Administratie).

2.2.3. Dobanda la creditele in leidobanda la creditele in valuta

In functie de structura valutara a creditelor acordate, banca stabileste niveluri

diferite ale dobanzii: dobanzi distincte pentru creditele in lei si pentru creditele in valuta.

2.2.4. Dobanda curentadobanda majoratadobanda restanta

In functie de starea curenta a creditului, dobanda poate lua urmatoarele forme:

Dobanda curenta. Serviciul datoriei asociat creditului este 0, toate ratele

suntrambursate la timp, nu exista obligatii restante. Dobanda se pastreazala nivelul initial stabilit in contractul de credit.

Dobanda majorata. Clientul inregistreaza intarzieri la plata obligatiilorscadente. Aceasta dobanda se percepe la soldul curent al creditului din

momentul (sau dupa o anumita perioada reglementata intern) trecerii inconturile de restanta a datoriilor neachitate.

Dobanda restanta. Reprezinta dobanda penalizatoare percepua la soldulrestant al creditului, din momentul inregistrarii acestuia in conturile de

restanta.

Dobanda creditelor din extrabilant. Creditele neperformante sunt stresedinbilantul bancii si inregistrate in evidenta extrabilantiera. Conform

reglementarilor actuale BNR15

, acest lucru se realizeaza atunci candserviciul datoriei atinge 360 de zile. Dobanda calculata la soldul acestor

credite reprezinta dobanda extrabilantiera.

2.2.5. Dobanda anuala efectiva (DAE)

Dobanda anuala efectiva exprima sub forma procentuala costul total al unuicredit.Acesta este un concept implementat pentru a permite consumatorilor sa compareusor costul creditelor.

Pentru a intelege rolul DAE in compararea costurilor creditelor, vom analiza uncaz concret. Daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci DAE

ar fi egala cu rata dobanzii. In realitate, bancile percep o serie intreaga de comisioane,care fac dificila compararea creditelor. Daca o banca acorda un credit, care are o rata adobanzii de 10% si un comision initial de 3%, in timp ce alta practica o dobanda de11%, cu un comision lunar de 0,1%, aplicat la soldul curent al creditului, costurile celordoua credite nu sunt comparabile.


12/20


13/20


14/20

Dobanda

Ca urmare, deponentii vor solicita o dobanda nominala cel putin egala cu rata reala a

dobanzii, majorata cu rata anticipata a inflatiei. La randul lor, debitorii vor fi dispusi sa

plateasca dobanzi majorate, deoarece stiu ca sporirea preturilor le va accesa plata

acesteia.


15/20

Dobanda

Capitolul IV

Studiu de caz-Rambursarea creditelor

Cel mai adesea, rambursarea creditelor bancare se face in transe egale (lunare de celemai multe ori, dar si trimestriale, semestriale sau anuale - foarte rar), cu dobanda calculata asupra

descoperitului (asupra creditului ramas de rambursat).

Creditele se pot acorda cu perioada de gratie sau fara. In perioada de gratie se platesc

doar dobanzi, nu se ramburseaza si transe din credit.

1. Rambursarea in transe anuale egale;

2. Rambursarea in transe semestriale egale;

3. Rambursarea in transe trimestriale egale;

4. Rambursarea in transe lunare egale.

1. Rambursarea in transe anuale egale

1 1. Rambursare in transe anuale egale, fara perioada de gratie

Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,

rambursabil in 4 ani, in transe anuale egale, cu rata dobanzii anuale 20%.

Rezolvare:

mil lei

Anul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas

1 100 400x20%=80 180 300

2 100 300x20%=60 160 200

3 100 200x20%=40 140 100

4 100 100x20%=20 120 0

Total 400 200 600

1. 2. Rambursare in transe anuale egale, cu perioada de gratie

Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,rambursabil in 4 ani, in transe anuale egale, cu rata dobanzii anuale 20% si cu 2 ani perioada de

gratie.


16/20

Dobanda

Rezolvare:

mil lei

Anul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas

1 - 400x20%=80 80 4002 - 400x20%=80 80 400

3 200 400x20%=80 280 200

4 200 200x20%=40 240 0

Total 400 280 680

2. Rambursarea in transe semestriale egale

2. 1. Rambursare in transe semestriale egale, fara perioada de gratie


rambursabil in 2 ani, in transe semestriale egale, cu rata dobanzii anuale 20%.

Rezolvare:

mil lei

Semestrul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas

1 100 140 300

2 100 130 200

3 100 120 100

4 100 110 0

Total 400 100 500

2. 2. Rambursare in transe semestriale egale, cu perioada de gratie

Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,rambursabil in 2 ani, in transe semestriale egale, cu rata dobanzii anuale 20% si cu 1 an perioada

de gratie.


17/20

Dobanda

Rezolvare:

mil lei

3. Rambursarea in transe trimestriale egale

3. 1. Rambursare in transe trimestriale egale, fara perioada de gratie


rambursabil in 2 ani, in transe trimestriale egale, cu rata dobanzii anuale 20%.

Rezolvare:

Semestrul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas

1 - 40 400

2 - 40 400

3 200 240 200

4 200 220 0

Total 400 140 540


18/20

Dobanda

mil lei

3. 2. Rambursare in transe trimestriale egale, cu perioada de gratie


rambursabil in 2 ani, in transe trimestriale egale, cu rata dobanzii anuale 20% si cu 1 an perioada

de gratie.

Rezolvare:

mil lei

Trimestrul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas

1 - 20 400

2 - 20 20 400

3 - 20 20 400

4 - 20 20 4005 100 20 120 300

6 100 115 200

7 100 110 100

Trimestrul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas

1 50 70 350

2 50 67,5 300

3 50 65 250

4 50 62,5 200

5 50 60 150

6 50 57,5 100

7 50 55 50

8 50 52,5 0

Total 400 90 490


19/20

Dobanda

8 100 105 0

Total 400 130 530

4. Rambursarea in transe lunare egale

4. 1. Rambursare in transe lunare egale, fara perioada de gratie


rambursabil in 8 luni, in transe lunare egale, cu rata dobanzii anuale 20%.

Rezolvare:

mil lei

Luna Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas

1 50 56,66 350

2 50 55,83 300

3 50 55 250

4 50 54,16 200

5 50 53,33 150

6 50 52,5 100

7 50 51,665 50

8 50 50,833 0

Total 400 29,978 429,978

4. 2. Rambursare in transe lunare egale, cu perioada de gratie


rambursabil in 8 luni, in transe lunare egale, cu rata dobanzii anuale 20% si cu 4 luni perioada de

gratie.

Rezolvare:


20/20

Dobanda

mil lei

Luna Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas

1 - 6,66 400

2 - 6,66 6,66 4003 - 6,66 6,66 400

4 - 6,66 6,66 400

5 100 6,66 106,66 300

6 100 105 200

7 100 103,33 100

8 100 101,665 0

Total 400 43,295 443,295

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandra-bledea
View:	271 times
Download:	0 times

atestat dobanda clasa a 12a

Documents