+ All Categories
Home > Documents > Atestat Crina

Atestat Crina

Date post: 10-Nov-2015
Category:
Upload: nelu-iliuta
View: 274 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
atersc
43
Comercializarea laptelui si produselor lactate la firma SC Albalact SRL 2014 Prof.Indrumator : Elev: Stafie Gabriela Ceausu Crina Gabriela
Transcript

Comercializarea laptelui si produselor lactate la firma SC Albalact SRL

2014Prof.Indrumator : Elev: Stafie Gabriela Ceausu Crina Gabriela

Planul lucrarii

Capitolul I: Prezentarea generala a societatii(identitate,localizare,scurt istoric,structura organizatorica,resurse umane).

Capitolul II: Caracteristicile laptelui si a produselor lactate Importanta Sortiment Proprietatile fizice ale laptelui Proprietatile chimie ale laptelui

Capitolul III: Ambalarea,transportul,depozitarea Receptia cantitativa si calitativa a laptelui Relatia vanzator-cumparator Promovarea vanzarilorAnexe BibliografieConcluzii

Argument

Laptele este esena unui strop de viaa in plus, pe langa faptul ca acesta ne este un bun hidratant in ceea ce privete necesarul de calciu si lactoza, omul are nevoie de lapte zilnic pentru a obine imunitate.

Capitolul I

Prezentarea generala a societatii

Albalacteste cea mai mare companie de lactate din Romania cu capital majoritar romanesc si al treilea mare juctor din piaa locala a produselor lactate. Compania are o tradiie de peste 40 de ani in industria lactatelor, iar astzi produce lactate de cea mai buna calitate intr-una din cele mai mari si mai moderne investiii greenfield din Europa Centrala si de Est fabrica Oiejdea din judeul Alba. Compania mai produce o gama variata de brnzeturi in fabricaRarauldin Cmpulung Moldovenesc, pe care a achiziionat-o in 2008. Societatea Rarul are, de asemenea, o tradiie ndelungata in producia de brnza si cacaval.Albalact aduce astzi pe piaa romneasca peste 80 de sortimente de lapte si produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale Fulga, Zuzu, De Albalact si Raraul.Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte, de la lapte proaspt pasteurizat si UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la smntna, unt, sana, lapte btut, chefir, lapte cu arome pentru copii, brnza telemea, brnza dulce de vaca, brnza de burduf, cacaval, brnza topita.MISIUNEA: Albalacteste sa ofere tot ce-i mai bun din lapte produse proaspete si sntoase, la nivelul standardelor europene de calitate.Albalactnseamn grija pentru calitatea produselor, natura, prospeime, tradiie romneasca, mbinate cu tehnologia avansata, viziuni europene si cele mai bune surse de lapte din Alba si Bucovina.Albalactsi-a mai asumat o misiune importanta aceea de a contribui la dezvoltarea si consolidarea industriei romaneti de lactate, de a imbunatati performantele tehnologice in producia romaneasca de lactate si de a ncuraja consumul de produse romaneti. Albalact a creat, alturi de produsele sale, doua brand-uri autohtone calde si joviale Fulga si Zuzu - care au ctigat repede ncrederea si dragostea consumatorilor romani, iar astzi se regsesc in topul celor mai apreciate brand-uri, alturi de mrci internaionale de renume.Albalacta propulsat si brand-ul Raraul si, odat cu el, brnzeturile produse in inima Bucovinei.Albalact este dovada caindustria de lactate romneasca a avansat foarte mult, ajungnd astzi la nivelul investiiilor europene in domeniu. Produsele pe care compania le ofer consumatorilor sunt nu doar bune si sigure pentru consum, dar si proaspete si naturale.VALORILE Albalact sunt performanta, calitatea, inovaia, respectul si angajamentul pentru consumatori si partenerii de afaceri, implicarea in dezvoltarea tehnologiei de fabricaie, pentru a garanta calitatea si sigurana produselor.Companiasprijin optimizarea continua a produciei, in scopulimbunatatirii performantelorproduselor fabricate,siguraneisi valorii nutritive a produselor. Obiectivul Albalact este sa-si consolideze poziia pe piaa interna, sa se extind si sa dezvolte produse lactate noi, proaspete si gustoase, in mod responsabil.Albalact este lider de piaa pe segmentul laptelui proaspt pasteurizat cu laptele Zuzu si mai este lider de piaa cu untul de masa Albalact. Cu smntna Albalact, compania ocupa locul doi pe acest segment. Laptele UHT Fulga a adus compania Albalact tot pe locul doi pe segmentul UHT.

Fabrica Albalact de la Oiejdea cea mai mare investiie greenfield din tara este dotata cu echipamente Tetra Pak de ultima generaie, att pentru procesare cat si pentru ambalare: pasteurizator de lapte echipat cu bactofuga (pentru eliminarea microorganismelor), separator ermetic si standardizator automat de lapte, instalaii de ultrapasteurizare, unitatea de procesare pentru producia iaurtului, tancuri de stocare, maini de ambalat.Fabrica este complet computerizata, cu urmrirea in timp real a tuturor parametrilor de procesare si ambalare. n ceea ce privete strategia de cercetri si dezvoltare, Albalact are personal dedicat pentru dezvoltarea de produse noi si un laborator de microbiologie, echipat cu echipamente performante pentru controlul calitativi, analize si determinri.Fabrica Raraul din Cmpulung Moldovenesc a fost de asemenea modernizata si retehnologizata in ultimii doi ani, cu investiii care au depit 2 milioane de euro.In ambele unitatea, compania proceseaz peste 300.000 de litri de lapte zilnic.

Scurt istoric

ALBALACTeste singurul productor roman de lactate nfiinat in fosta industrie comunista, care in numai cativa ani de la lansarea primului sau brand a ajuns intre primii patru juctori din piaa romneasca a lactatelor. Fabrica Albalact a fost deschisa in anul 1971, intr-o vreme in care regimul comunist dorea ca fiecare jude din Romania sa dezvolte propria industrie alimentara. De-aici si numele societatii, Albalact. In 1999, cnd ajunsese din pcate la limita falimentului, lipsita de investiii si tehnologie, fabrica a fost privatizata de stat si a devenit o societate pe aciuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin din Alba Iulia a cumprat pachetul majoritar de aciuni.Dup numai activa ani de la privatizare, cu investiii moderne si o strategie de marketing bine gndita, Albalact a lansat primul sau brand suta la suta autohton Fulga- care a ctigat rapid un capital de imagine uria, devenind unul dintre cele mai simpatizate mrci romaneti.Fulgaa fost primul brand romanesc animat construit in jurul unui personaj care vorbete si face glume.Fulga a devenit un simbol pentru copii, simbolul vacutei simpatice, istee, dar copilroase si puse pe otii. Fulga a trecut si ea in 5 ani de zile prin schimbri importante de ambalaj si imagine, a adus produse inovative pe piaa, adresate in special familiilor si copiilor, iar in 2009 a intrat si in categoria iaurturi.Fulga a rmas nsa acelai copil pe care il cunoatem de activa ani: este o vacuta de ncredere, care le aduce copiilor lapte bun si are rspunsuri la toate ntrebrile.In 2005, conducerea companiei a decis ca este timpul pentru schimbri mai importante. Atunci, Albalact a trecut printr-un proces de rebranding complex.Albalact avea nevoie sa se raporteze intr-un alt fel la mediul competiional in care intrase. A fost recreata identitatea vizuala de corporaie, prin alturarea unei inimi, al unui uger de vacuta si al unui uvoi de lapte ca o promisiune a companiei de a oferi Tot ce-i mai bun din lapte. Noul brand corporatist Albalact a fost inspirat, pe de o parte de tradiia in piaa produselor proaspete, iar pe de alta parte de calitatea produselor care deriva in primul rnd din zona cunoscuta ca un uria bazin de lapte de calitate si din tehnologia de preparare a laptelui.Cu aceasta ocazie, compania a oficializat si marca omonima De Albalact, sub care acum comercializeaz pe piaa mai multe produse lactate proaspete.Mai departe, Albalact a beneficiat de mriri succesive de capital si de investiii semnificative, management-ul a fost consolidat si a fost implementata o strategie de dezvoltare pe termen lung.Un an mai trziu, Albalact a lansat si brand-ulZuzu, care a fost conceput pe aceeai linie jucua si prietenoasa ca Fulga si i-a cucerit pe consumatori la fel de repede. Zuzu a trecut si el anul acesta printr-un proces de rebranding care i-a adus o imagine vegetala mai proaspta si i-a ntrit argumentele raionale. Locul penelor de pe ambalaj a fost luat de petale de flori vii.Anii 2007 si 2008 au fost pentru Albalact anii investiiilor majore si ai consolidrii ca si companie romneasca moderna cu viziuni europene.Albalact a deschis porile noii fabrici de la Oiejdea, din judeul Alba - una dintre cele mai mari si mai moderne investiii greenfield din Europa Centrala si de Est.In fabrica de la Oiejdea Albalact produce lapte si produse lactate sub cele trei brand-uri ale sale Fulga, Zuzu si De Albalact.Albalact si-a continuat planurile de dezvoltare si in 2008 a achiziionat pachetul majoritar de aciuni al fabricii Raraul Cmpulung Moldovenesc, pentru a intra pe segmentul brnzeturilor. Fabrica Raraul Cmpulung are o tradiie ndelungata in producia de brnzeturi si este singura unitate din tara acreditata sa exporte produse n Uniunea Europeana. Astazi, Albalactdeine 99,01% din pachetul de aciuni al societarii Rarul Cmpulung Moldovenesc.

Urmare fireasca a achiziiei, in 2010 Albalact a lansat brandulRaraulsi odat cu el lapte sio gama bogata de brnzeturi produse dup reete romaneti care mbina experiena si tradiia din zona Bucovinei cu tehnologia moderna si calitatea. Prin lansarea lactatelor Raraul, Albalact a transformat un brand local intr-un brand naional, cu o noua imagine si un nou concept de poziionare pe piaa. Brandul Raraul vorbete despre naturalee, sntate, frumusee, calatorii si nglobeaz tot ce e mai special din Bucovina.Prin magazinele proprii "De Albalact", compania vine mai aproape de consumator cu produse lactate proaspete, de cea mai buna calitate, dar si cu oferte speciale zilnice.

Magazinele comercializeaza numai lactate Zuzu, Fulga, Raraul si De Albalact, ambalate si vrac, la preturi competitive:Locaii Magazine:-Bucuresti Magazin Bucureti 1 - Piaa Matache (Gara de Nord) Magazin Bucureti 2 - Piaa Berceni Sud a-Cluj-Napoca Magazin Cluj 1 - Piaa Hermes Magazin Cluj 2 - Piaa M. Viteazu Magazin Cluj 3 - Piaa Zorilor

30

Capitolul II

Caracteristicile laptelui si a produselor lactateLaptele este unul din alimentele de baz n nutriia noastr deoarece conine toate substanele hrnitoare necesare creterii, dezvoltrii i funcionrii normale a organismului. Specialitii din cadrul Asociaiei pentru Protecia Consumatorilor din Romnia recomand a se consuma zilnic 500 ml lapte, 100 ml iaurt sau 300 grame brnz, n condiiile n care acestea reprezint 12% din hrana noastr zilnic, pe lng carne, cereale, legume i fructe.

Laptele, sau izvorul sntii cum mai este numit de specialiti, este un aliment complet. 0,75 litri de lapte asigur ntregul necesar zilnic de proteine animale.1. Caracteristicile laptelui proaspt:

A. OrganolepticeAspectulCuloareConsistentaMirosul si gustul

-lichid;-omogen;-fara impuritati; vizibile;-fara sedimente.-alba cu nuana uor glbuie;-uniforma in toata masa; - fluida- plcut; dulceag, caracteristic laptelui proaspt;- gust de fiert;

B. Fizice si chimiceGrsimi %AciditateDuritate relative minimaReacie de control a pasteurizrii

3%2,4%2%1,8%0,1%15-21(grade Thorner)1,028negativa

Importanta laptelui si a produselor lactate

Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de vaca, de oaie, capra, bivolia. Este alimentul cel mai complet si mai uor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza in nutriia omului. Laptele mai este denumit si Sngele Alb prin valoare sa hrnitoare. Are peste 100 de substane nutritive necesare vieii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grai, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele conin aminoacizi necesari creterii si meninerii sanatatii. Vitaminele coninute in proporii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui. Important este faptul ca substanele nutritive din lapte se gsesc in proporii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine dect orice alt aliment, putnd fi consumat att in stare proaspta cat si sub forma de diferite produse lactate. Att laptele cat si produsele lactice mresc rezistenta organismelor fata de infecii si intoxicaii, ridicnd nivelul de sntate a populaiei.Laptele are o importanta deosebita deoarece asigura o valoare nutritiva buna alimentelor. Valoare alimentara sau nutritiva a unui produs alimentar reprezint calitatea sa principala si este cu att mai mare, cu cat acesta rspunde mai bine nevoilor organismului. Un rol important in realizarea unei alimentaii raionale revine tocmai laptelui si a produselor lactate folosite ca atare sau preparate in combinaie cu alte alimente. Laptele si produsele lactate derivate au constituit ntotdeauna un izvor de sanatate.Laptele, dup cum se tie, a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului. Laptele reprezint un aliment care conine intr-o proporie corespunztoare toate substanele necesare dezvoltrii organismului tanar, in starea cea mai uor asimilabila. In compoziia laptelui intra in primul rnd cazeina, lactalbumina si lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic. Acestea conin aminoacizi eseniali, indispensabili, in proporii apropiate celor necesare omului, avnd cea mai mare eficienta in favorizarea creterii.

Obtinere:Fazele tehnologice de obinere a laptelui de consumIn urma obinerii laptelui, acesta este supus unui proces de rcire in nite tancuri, iar pentru procesare se transporta cu autocisterna izoterma la fabricile de lapte. In vederea obinerii laptelui pasteurizat, se utilizeaz nite instalaii specifice cu fluxuri moderne de fabricare.

De obicei, pentru obinerea laptelui pasteurizat se parcurg un set de faze tehnologice dup cum urmeaz: filtrare-curatore, normalizare, pasteurizare, omogenizare, rcire-depozitare, ambalare si aprecierea condiiilor de calitate.Aprecierea laptelui integral crud consta in: aprecierea cantitativa orientativa, efectuata nainte de luarea probelor pentru analize fizico-chimice, prin introducerea unei tije gradate in fiecare compartiment al cisternei de lapte;

Recepia calitativa a laptelui se face prin efectuarea analizelor organoleptice si fizicochimice ale laptelui in vederea comparrii rezultatelor cu standardele in vigoare la acel moment.Recepia cantitativa definitiva, se face volumetric sau gravimetric, folosindu-se aparate de msura specifice. Se admite laptele proaspt, curat, cu proprietatea organoleptice normale, cu compoziia chimica , conform standardelor si fara substane strine.

Descrcarea mecanica a laptelui din interiorul cisternelor;Filtrarea - curirea laptelui se face cu scopul indepartarii impuritilor grosiere si fine din lapte folosindu-se:a) pachetul de site aezat pe conducta care duce la aparatul de msura;b) separatoarele mecanice centrifugale (4000-7000 rotaii/minut), careindeparteaza "nmolul de separare" (deeu organic care conine 73,3% apa, 17,8% proteine, 3,3% grsime, 3% cenua si 2,6% azot liber), reprezentnd o foarte buna resursa furajera pentru animale.

Rcirea si depozitarea laptelui se realizeaz la temperaturi cuprinse intre 2-6C, in tancuri tampon, izoterme pentru care urmresc sa mpiedice multiplicarea germenilor patogeni.Normalizarea laptelui (reducerea coninutului laptelui in grsime, in funcie de solicitrile pieii de consum, 3,6%, 3%, 2%, 1,5% etc.). Aceasta operaiune se face prin adugarea de lapte smntnit, folosindu-se procedee de calcul specifice (ptratul Pearson, tabelele matematice, normogramele etc.), iar pentru cerine de lapte cu un coninut mai bogat de grsime se poate aduga lapte mai gras.

Omogenizarea laptelui prin aceasta etapa tehnologica se urmrete obinerea unei emulsii de grsime care se realizeaz prin diminuarea globulelor sub presiune, in instalaii cu orificii fine sau cu ajutorul ultrasunetelor. Aceasta operaiune determina micorarea vitezei lor de ascensiune de 7 - 11 ori, laptele astfel obinut avnd o vscozitate mai mare, culoare mai alba, aroma plcuta, gust mai bun si un grad de digestibilitate mai ridicat.

Pasteurizarea laptelui este o faza tehnologica foarte importante, iar prin acest procedeu se urmereste distrugerea microorganismelor aflate in stare vegetativa (germenii patogeni) precum si inactivitatea celor in stare sporulata. In funcie de temperatura de pasteurizare si durata de contact a laptelui cu agentul de nclzire se pot folosi urmtoarele metode de pasteurizare:a) Pasteurizarea joasa sau de durata (tratament termic la 63-65C,timp de 30 min.) este lenta, necesita consum destul de mare de energie termica, determine modificri organoleptice (gust de lapte fiert) si precipitarea srurilor minerale din lapte. Aceasta metoda este indicata la pasteurizarea laptelui destinat la fabricarea brnzeturilor.b) Pasteurizarea nalta de tip scurt HIGHT TEMPERATURE SHORTTIME - (HTST) (tratament termic la temperature cuprinse intre 72 - 74C , timp de 15 min). Aceasta este o metoda rapida, utilizata in producie deoarece permite mecanizarea si automatizarea procesrii laptelui si nu modifica nsuirile organoleptice ale acestuia.c) Pasteurizarea instantanee tip flash sau fulger (tratament termic la80-90 C, timp de 10 sec., urmate de rcire brusca). Este o metoda rapida, care nu modifica nsuirile organoleptice ale laptelui, utilizata in general pentru acel lapte de o calitate mediocra..

Dezodorizarea laptelui (ndeprtarea substanelor volatile cu ajutorul unor instalaii de dezodorizare) si evacuarea laptelui din instalaii cu ajutorul unei pompe ctre locul de depozitare.

Rcirea si depozitarea laptelui pasteurizat se realizeaz in ultimul compartiment al instalaiei de pasteurizare prin care circula agentul de rcire, asigurndu-se astfel o temperatura de 2 - 6 C si se pstreaz in tancuri izoterme.

Ambalarea si etichetarea laptelui. Aceasta etapa necesita urmtoarele:mbutelierea laptelui in sticle sau ambalarea in bidoane (se practica incazul laptelui destinat consumului colectivitetilor-cantine, cree, spitale etc.), in pungi de material plastic, sau in cutii de carton si pungi in sistem Tetrapack, ultimele asigurnd reducerea cheltuielilor de transport, de igienizare si gestionare.

Culoarea ambalajului trebuie se reflecte coninutul in grsime al laptelui pasteurizat si avem: culoarea roie 3,6 % grsime, culoarea albastra 1,5 % grsime si culoarea verde 0,3 % grsime;Realizarea nscrisului sau etichetarea (denumirea produsului, data fabricrii, marca fabricii, coninutul in grsime si preul) si continuarea depozitarii la temperaturi cuprinse intre 4 6 C .

Sortiment

1.Laptele de consumLapte normalizat, cu coninut de grsime de 3,6%, 3%, 2%Lapte smntnit, cu coninut de grsime de 0,1%Lapte cu compoziie modificata: hiperproteic (5,4% proteine), vitaminizat (cu D2, C), fluorizat (cu 3% fluoruri de sodiu)Buturi din lapte (cu adaosuri de zahar, cacao, arome etc.)2.Conserve din lapteLapte sterilizatLapte concentrat (8% apa)Lapte praf3.Produse din lapte- Iaurt, lapte btut, chefir4.Produse de smntnireSmantana:Duce pentru cafeaDulce pentru fricaFermentataUntul:Extra: min 83% grsimeSuperior: 80% grsimeDe masa: 78% grsime sau 65%Dup felul laptelui utilizat:Din lapte de vacaDin lapte de bivoliaDin lapte de capraDin lapte de oaieDin lapte in amestecCreme duble: peste 60% grsimeCreme: 50-60% grsimeBrnzeturi foarte grase: 45-50% grsimeBrnzeturi grase: 40-45% grsimeBrnzeturigrase: 30-40% grsimeBrnzeturi semi-grase: 20-30% grsimeBrnzeturigrase: 10-20% grsimeBrnzeturi slabe, degresate (dietetice): sub 10% grsimeDup p procesul tehnologic:Brnzeturi proaspete: brnza proaspta de vaca, ca proaspt, urdaBrnzeturi fermentate si maturate in saramura (brnza telemea)Brnzeturi fermentate si maturate: moi cu mucegai (Roquefort, Camembert, Bucegi, Homorod ), semi-tari (Trapist, Olanda, Ticsit, Carpatina, Transilvania), tari (Schweitzer, Cedar, Parmezan, Pecorino etc. )Brnzeturi frmntate: brnza de burduf si in coaja de brad, brnza de MoldovaCacavaluri: cu pasta tare (Dobrogea, Teleorman), cu pasta moale (Penteleu), semi-tare (Dalia, Rucr, Brdet, Vrancea)Brnzeturi topite

Tehnici de calitateProprietile fizice ale lapteluiAprecierea calitativi laptelui se face la nivelul exploataiei sau in laborator pe baza caracteristicelor organoleptice in conformitate cu normele in vigoare cum sunt: aspectul, consistenta, culoarea, mirosul, gustul si gradul de impurificare.Examenul organologic se va efectua numai intr-o ncpere bine luminata, lipsita de mirosuri, cu temperaturi de 16 - 20 (C astfel se examineaz:-aspectul lichid omogen, de culoare alba, uor opalescent, fara sedimente si corpuri strine vizibile. Aspectul este rezultatul subtsnatelor componente ale laptelui si corelaia cu starea de dispersie a acestora. De obicei ca aplicaie practica aspectul laptelui neomogen indica un lapte nvechit cu impuritatea sau provine de la vaci cu afeciuni ale glandei mamare.Consistenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie filanta, vscoasa sau milaginoasa. Culoarea alba cu nuana galbena la laptele de vaca si capra si alba specifica pentru laptele de oaie si bivolia. In cazul apariiei unor nuane necaracteristice la lapte, acestea sunt datorate unor nereguli ce persista in furajarea animalelor, igiena mulsului si pstrarea strii de integritate a laptelui.Mirosul, caracteristic speciei, nsa puin pronunat. Mirosul este dat de ctre acizii grai volatili nsa mirosul necaracteristic care poate compara este dat de o serie de factori ai mediului nconjurtor. Ca aplicaie practica se retine necesitatea acordrii unei atenii deosebite in ceea ce privete asigurarea unui microclimat corespunztor in adpost si asigurarea igienei corespunztoare la muls pentru obinerea unui lapte salubru.Gustul dulceag, plcut caracteristic laptelui proaspt. Gustul dulceag al laptelui este dat de lactoza iar aroma caracteristica este data de starea chimica componentelor din lapte:-caracteristicile fizico-chimice ale laptelui; Aprecierea caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui joaca un rol important in obinerea unei producii de lape conform standardului in vigoare si ofer posibilitatea depistrii unor falsificri voite, a furajrii necorespunztoarea a animalelor sau a laptelui recoltat de la vaci bolnave. In general pe productor si cumparator l intereseaz urmtoarele caracteristici fizico-chimice:-densitatea laptelui , este criteriul de baza in aprecierea comerciala laptelui si aceasta reprezint raportul dintre masa laptelui la temperatura de +4 C. In general densitatea mediului este de 1030 la laptele de vaca si de 1034 la laptele de oaie si bivolia. Densitatea si grsimea laptelui sunt parametrii calitativi ai acestuia si valorile lor sunt invers proporionale adic atunci cnd proporia de grsime creste, densitatea scade si invers.-determinarea densitii se face la minimum doua ore de la muls la temperatura de 20 (C, prin metoda aerometrica si se masoara in g/cmcub sau g/ml. Aparatura necesara este compusa din termolactodensimetru, cilindru de sticla gradat si cu un diametru mai mare cu cel puin 20 mm dect diametrul termolactodensimetru si o baie de apa.-determinarea aciditii este de fapt aprecierea gradului de prospeime a laptelui prin determinarea aciditii acestuia cu ajutorul unor baze neutralizante. Aceasta este metoda Thonner care se bazeaz pe principiul amintit anterior. Reactivii necesari:hidroxid de sodiu n110, fenolftaleina soluie alcalina 1% si apa distilata.-punctul de congelare ofer criterii de apreciere a integritii laptelui, deoarece punctul crisoscopic la lapte este de 0,555 (C si acesta tinde spre 0 (C atunci cnd in lapte exista adaos de lapte.-punctul de fierbere reprezint un indiciu de falsificare a laptelui avnd in vedere oscilaiile punctului de fierbere sub sau peste 100,55 (C la presiunea normala. De asemenea pentru depistarea falsificrii laptelui cu apa se mai fac determinri cu privire la conductibilitatea electrica tensiunea superficiala si vscozitatea.Laptele crud integral trebuie sa ai ndeplineasc si unele condiii minime de calitate, cu referire la procentul de grsime, la procentul de substana uscata, titrul proteic si gradul de impurificare.-determinarea punctului de grsime se face prin metoda acido-butirometrica denumita dup numele autorului H. Gerber.

Proprietile chimice ale laptelui

De la nceput trebuie sa artam ca laptele are o compoziie chimica variabila in funcie de specie, rasa, individ, luna de lactaie, condiiile de hrnire, ngrijire si chiar de factorii pedoclimatici in care sunt nglobate proteine, grsimi, glucide, vitamine, substane minerale, pigmeni, elemente figurate, anticorpi si gaze. Proteinele din lapte sunt reprezentate prin cazeina in proporie de 80% si proteine serice 20%. Cazeinele sunt proteinele care au in coninutul lor fosfor legat de sub forma de acid fosforic cu coninut de acid glutamic, serina, prolina, leucina si chiar cisteina. Proteinele serice sunt reprezentate prin lactalbumine, lactoglobuline, serumalbimune, proteaza si peptine. Aceste proteine, dup coagularea laptelui trec in zer. Lipidele din lapte sunt trigliceride, fosfolipide si steridele. Acestea se afla in stare de emulsie globulara ce pot fi sferice sau elipsoide si au un diametru de 2-10 microni.Glucidele sunt componentele laptelui formate din lactoza, glucoza s galactoza. Determinarea glucidelor din lapte atesta starea de sntate a ugerului vacii, tiind ca la vacile cu ugerul bolnav coninutul de lactoza din lapte este sczut. Vitaminele din lapte sunt de tipul A si acestea provin din caroten, vitamina B1, B2, B12, sintetizate de ctre bacterii la nivelul rumenului, vitaminele C, D, E, K, PP si acidul folic. Substanele minerale din lapte sunt formate din numeroase formaiuni de macro si microelemente. Printre principalele macroelemente amintim : Ca, P, K, Na, Cl, Mg si S iar ca microelemente citam: Fe, Cu, Li, Va, Str, Cr etc coninutul de substane minerale ridicnd valoarea nutritiva a laptelui iar Ca si P avnd un rol important in procesul de coagulare. Menionam ca laptele cu un coninut redus in sruri de calciu coaguleaz greu sau nu coaguleaz.Aceti anticorpi au importanta practica deoarece prezenta lor ofer laptelui proprietatea nutritive, terapeutice, bacteriostatice si uneori chiar bactericide:-gazele din lapte, sunt date de prezenta CO2 in lapte proaspt cantitate, ce scade dup muls in timp ce creste cantitatea de oxigen si azot, bazele prezente influeneaz negativ densitatea reala a laptelui, motiv pentru care acestea se determina corect dup doua ore de muls.In compoziia laptelui pot fi gsite diverse substane nocive ajunse accidental ca de exemplu: toxice vegetale, pesticide, antibiotice sulfamide microtice, dezinfectante, colorani si substane radioactive.Enzimele din lapte sunt: peroxidaza, catalaza, fosfataza, alcalina, fosfataza acida, lipaza, proteaza si lactoza. Prezenta acestor enzime in lapte poate avea aplicabilitate practica astfel: peroxidaza este o enzima care se gsete numai in lapte nefiind de origine mamara. Aceasta este distrusa la temperaturi de peste 70 C si absenta ei servete pentru controlul pasteurizrii laptelui; reductaza, este o enzima de origine microbiana si se folosete pe cale indirecta la determinarea numrului de microorganisme din lapte. Prospeimea laptelui se determina prin prezenta reductazei prin proba cu albastru de metil sau resazurina; catalaza, este enzima secretata de microorganisme si leucocite. Proprietatea catalazei este de a descompune apa oxigenata in apa si oxigen molecular si prezenta ei servete la aprecierea strii de sntate a ugerului in funcie de cantitatea de oxigen degajata in lapte; fosfatazele alcaline si acide au origine mamara si acestea sunt distruse prin nclzirea laptelui la 83 (C timp de 13 minute. Lipsa fosfatazelor ajuta la efectuarea controlului pasteurizrii joase si mijlocii a laptelui; lipaza este tot o enzima de origine mamara nsa aceasta poate fi produsa si de ctre microorganisme. Diferena intre aceasta este data de faptul ca lipoza de origine mamara este distrusa la temperatura de 70 C, iar cea de origine microbiana se distruge numai la temperatura de 80 C; proteaza si lactoza sunt enzime tot de origine mamara cu deosebirea ca proteaza poate fi de origine microbiana si aceasta contribuie la hidroliza proteinelor din brnzeturilor tari in peptane, polipeptide si aminoacizi; pigmenii din lapte pot fi grupai in pigmeni endogeni, adic produi in organismul animal cum sunt: lactocromul si riboflavina si pigmeni exogeni care provin din furaje cum sunt-carotenul, xantofila si clorofila; elementele figurate sunt: diferite celule epiteliale, leucocitele si celule microbiene al cror numr creste in cazul in care ugerul este bolnav, cnd in compoziia laptelui pot aprea uneori si hematii;Anticorpii din lapte sunt reprezentai de bacteorilizine, aglutinine, precipitine, hemolizine, anticorpii anafilactici sau antitoxine.

Fisa de calitate ,,Lapte Zuzu.Nr crtCaracteristiciConstatatari

1.Denumirea grupei:Produse alimentare

2.Denumirea sortimentului:Produse lactate

3.Denumirea produsului:Zuzu

4.Ambalare:Pahare de plastic,fara bombaj chimic.

5.Marcare:Banderola, eticheta;Elemente de marcare; elemente de identificare:-denumirea produsului: Zuzu;-denumirea productorului:SC. Albalact SRL.-adresa:Str.Potocinei 22tel:0233123168.Elemente de informare:-ingrediente:lapte integral standardizat 3,6%grasime,proteine din lapte, lapte praf.-termen de valabilitate:expira la data nscrisa pe ambalaj 13.11.2008.-conditii de pstrare: Se pstreaz in frigider(2-8C).-masa:500 g.

6.Aspect:Pasta omogena, fara urme de zer, fara conglomerri, impuritatea.

7.Consistenta:Lichid;

8.Culoare, gust si miros:Alb, plcut specific produselor lactate acide.

CONCLUZIIApt de comercializare

Ambalarea,transportul,depozitarea

AmbalareaAmbalajele folosite nu trebuie sa permit contaminarea sau degradarea produselor. Lactatele acide se por transporta in ambalaje de hrtie, carton si folie sintetica introduse in pungi, lzi sau navete din material plastic care trebuie sa asigure salubritatea si integritatea produselor in timpul transportului.Ambalarea si etichetarea laptelui. Aceasta etapa necesita urmtoarele: mbutelierea laptelui in sticle sau ambalarea in bidoane (se practica in cazul laptelui destinat consumului colectivitetilor-cantine, cree, spitale etc.), in pungi de material plastic, sau in cutii de carton si pungi in sistem Tetrapack, ultimele asigurnd reducerea cheltuielilor de transport, de igienizare si gestionare. Culoarea ambalajului trebuie se reflecte coninutul in grsime al laptelui pasteurizat si avem: culoarea roie 3,6 % grsime, culoarea albastra 1,5 % grsime si culoarea verde 0,3 % grsime; Realizarea nscrisului sau etichetarea (denumirea produsului, data fabricrii, marca fabricii, coninutul in grsime si preul) si continuarea depozitarii la temperaturi cuprinse intre 4 6 C .

TransportulTransportarea laptelui se va efectua astfel incat salubritatea acestuia sa nu fie influenata de temperatura mediului exterior (cldura, inghet), de praf, insecte, roztoare, impuritatea sau sa fie supus deprecierilor calitative. Laptele se va transporta numai dup ce s-a aerisit si a fost rcit. Recipientii de transport vor fi confecionai din metal, inox, sticla sau vor fi spalati, degresai, dezinfectai si apoi limpezii cu apa potabila. Laptele se va transporta numai in recipiente bine inchisi cu mijloace care sa evite pe cat posibil trepidaiile, in caz contrar separndu-se grsimea. Se va tine seama de durata transportului pentru a nu fi influenate negativ calitatea si salubritatea produsului. In cazul cantitilor mare de lapte, acesta va fi preracit nainte de incarnarea in autocisterne. Aceste mijloace speciale de transport vor avea pe prtile laterale ale caroseriei inscripia vizibila Lapte si produse lactate si nu se pot folosi pentru alte produse. Celelalte produse lactate se vor transporta respectnd principiile amintite anterior.DepozitareaDepozitarea laptelui si a produselor lactate pentru maturarea sau pstrarea mai ndelungata se face in spatii in care sunt asigurate urmtoarele condiii: -spatiile trebuie sa aib pardoseala si perei netezi si impermeabili, curai si lipsii de mucegai; -trebuie sa existe graterele si rafturile necesare pentru aezarea produselor sau ambalajelor(nu este permis contactul direct cu pardoseala); -sa fie asigurat microclimatul(temperatura, umiditate si ventilaie) optim precum si controlul acestuia (se existe termometre si hidrometre necesare); -produsele se depoziteaz pe sortimente, loturi sau sarje marcate vizibil cu tablete pe care sunt nscrise data intrrii si data expirrii termenului de garanie; -asezarea in depozit va permite accesul la produse in vederea efecturii controlului sau recoltrii probelor pentru examenul de laborator; -se va efectua periodic cel puin de doua ori pe an o curatenie generala urmata de o dezinfecie ori de cate ori este nevoie sa fie executata dezinfecia sau deratizarea

Capitolul IIITehnici de Comercializare

Recepia cantitativa si calitativa a laptelui

Recepia laptelui se face cantitativ si calitativ din bidoane sau din compartimentele cisternei de transport lapte. In ce privete recepia cantitativa aceasta se face prin masuri volumetrice sau gravimetrice. Msurarea volumetrica se face cu ajutorul unui galactometru care are acelai principiu de lucru ca si al unui apometru, iar recepia graviometrica se face cu ajutorul cantarului special pentru lapte. Recepia calitativa se face prin determinarea parametrilor calitativi descrii anteriori in urma probelor prelevate.Filtrarea laptelui este o operaiune principala in lanul tehnologic ce are drept scop ndeprtarea impuritilor grosiere si aceasta se realizeaz prin montarea unui pachet de site pe conducta care duce laptele la galactometru sau la cantar.Cntrirea centrifugala aceasta realizndu-se cu ajutorul separatoarelor cu care se face smntnirea laptelui si se bazeaz pe principiul aciunii forei centrifuge asupra impuritilor fine cum sunt precipitaiile proteice si unele substane organice. Normalizarea laptelui fiind operaiunea prin care laptele este adus la un anumit coninut de grsime.

Relaia vanzator-cumparatorClientul are ntotdeauna dreptate. Aceasta este legea care a ghidat ani de zile comercianii, din toata lumea si toate timpurile, si persista si in ziua de azi in relaia client-vnztor. Pe vremuri, schimburile comerciale se fceau prin troc, adic ddeam la schimb produse care mi prisoseau, pe produse care mi lipseau. Mai trziu, intervenind moneda, schimbul se fcea prin intermediul acesteia, ca etalon al valorii. Din acel moment, al apariiei banilor, au aprut vnztorii si comparatorii, iar lucrurile n-au mai fost niciodat ca la nceput. Vnztorii sunt fie cei care isi vnd produsele/serviciile lor, contra unui pre/tarif, fie cei care si vnd fora de munca pentru un salariu.Vanzatorii sunt la rndul lor si comparatori, atunci cnd si procura contre unei sume, produse sau servicii necesare. Toi interacionam intre noi ca vanzatori-cumparatori, iar aceasta interaciune este una de baza, fara de care societatea nu ar exista, cel puin la acest moment. Ca ne-am putea oricnd ntoarce la sistemul de schimb in natura, sau ne-am putea crea o moneda locala, asta este deja alta poveste, nu att de utopica precum ar putea unii sa cread. 1. Clientul vrea o anumita marfa, cu anumite caracteristici, chiar ciudate uneori. Cu toate astea, eu ca vnztor ,trebuie sa-i ndeplinesc dorinele, astfel incat el sa fie satisfcut. Spre exemplu, daca vrea o haina cu trei mneci, dei are doar doua mini, atunci ii fac o haina cu trei mneci, fara sa obiectez. Your wish is my command, cum ar spune un ginn.

2.Daca ar fi doar asta, ar fi bine, nsa unii, cei mai muli, interpreteaz chestia cu clientulstapanul, ca vnztorul trebuie sa nghit toate mofturile, fiele, inepiile, pislogeala, frecuul, toanele, crizele unui client. De ce? Paica sa-i vanda ceva si nu care cumva sa-l piard de client. De ce? Pentru ca PROFITUL este scopul suprem in aceasta lume,

Promovarea vanzariilor

i vnzrile i profitul Albalact au crescut n primele nou luniAlbalact raporteaz creteri importante ale cifrei de afaceri i profitului n primele nou luni ale anului i continu s fac investiii n extinderea capacitii de producie i lrgirea portofoliului de produse.n perioada ianuarie-septembrie 2011, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 34,32% fa de aceeai perioad a anului trecut, depind 246 milioane de lei, fa de 183 milioane de lei n 2010.

Profitul companiei pentru primele 9 luni ale anului 2011 a crescut cu 46,85%. Albalact a raportat un profit de 3,5 mil lei pentru perioada ianuarie-septembrie 2011, fa de 2,4 mil lei - n aceeai perioad din 2010."Piaa lactatelor se afl n continuare sub presiunea crizei de materie prim, a preurilor, a scderilor de consum i puterii slabe de cumprare. Am investit resurse importante anul acesta pentru lansarea unor produse noi i campanii, dar am fcut eforturi mai mari i pentru reducerea costurilor, ca s ne meninem profitabili.Creterea business-ului i ctigarea unor noi cote de pia sunt n continuare o prioritate, dar vrem s pstrm profitabilitatea. Pn la sfritul anului, vom finaliza investiiile noi n liniile de producie la fabrica din Oiejdea, dar i la fabrica Rarul, pentru c anul viitor intenionm s dezvoltm portofoliul de produse i s intrm n categorii noi. Piaa lactatelor nc are segmente cu perspective mari de cretere din punct de vedere valoric i vrem s ne dezvoltm pe aceste oportuniti", declar Raul Ciurtin, preedintele i directorul general al Albalact. Compania, care a ajuns astzi al treilea productor de lactate din Romnia, are o tradiie de 38 de ani pe piaa romneasc a lactatelor.

Bibliografie

www.wikipedia.orgwww.google.rowww.albalact.ro/

Concluzii

In urma acestei teme pe care am aleso mi-am dat seama ca laptele are o valoare nutriionala extrem de mare asupra omului ! Susin cu trie consumul zilnic si periodic a laptelui cat si a produselor din lapte comercializate de ctre SC ALBALACT SRL

Anexe


Recommended