aritmiile-cardiace

USMF ”NICOLAE TESTEMIŢANU ” CATEDRA “URGENŢE MEDICALE”

ARITMIILE CARDIACE СRITICE ŞI FATALE

Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR

UNIVERSITAR

BIBLIOGRAFIE

Lev D. Crivceanschi. „Urgenţe medicale.”

Chişinău, 2005

www. levcrivceanschi. com

DEFINIŢIE

Aritmiile cardiace sunt numite diversele modificări

ale succesiunii normale fiziologice a contracţiilor

cordului, care apar ca şi consecinţă a perturbării

automatismului, excitabilităţii, conductibilităţii şi

contractilităţii inimii

DEFINIŢIE

Aritmiile cardiace critice sunt aritmii cardiace,

care duc la instalarea subită a insuficienţei

cardiace acute şi necesită administrare în mod

urgent a remediilor antiaritmice şi/sau efectuarea

cardioversiei sau cardiostimulării electrice

artificiale

DEFINIŢIE

Aritmiile cardiace fatale sunt aritmii periculoase

pentru viaţă, care duc la stopul cardiac, şi necesită

efectuarea terapiei intensive şi RCR şi C în primele

minute de la debutul lor

ETIOLOGIA ARITMIILOR CARDIACE

Dezechilibrile electrolitice:

• Tulburările în echilibrul potasiului, calciului şi magneziului

Dezechilibrile acido-bazice

Modificările de temperatură

Tulburările în sistemul nervos autonom:

• Reflex oculo-cardiac

Sindromul de intervalul Q-T prelungit:

• Sindromul Jerwell-Lange-Nielsen

• Sindromul Romano-Ward

ETIOLOGIA ARITMIILOR CARDIACE

Dezechilibrile endocrine (hipertiroidism, hipotiroidism,

feocromocitom)

Cardiopatia ischemică:

• Infarct miocardic

Insuficienţa cardiacă congestivă

Cauzele mecanice sau electrice de aritmii

Pace-maker electric

Microşocuri electrice în chirurgie cardiacă

Agenţii anestezici:

• Agenţii anestezici inhalatori

• Anestezice intravenoase şi adjuvanţi

ETIOLOGIA ŞI FACTORII DECLANŞATORI A FIBRILAŢIEI ATRIALE

(ESC, 2006)

Dereglările electrofiziologice:

• Activarea automatismului (FiA focală)

• Dereglările conducerii (re-entry)

Creşterea presiunii arteriale

Valvulopatiile mitrale sau tricuspidale

Bolile miocardului (primare sau secundare cu disfuncţie sistolică

sau diastolică)

Disfuncţiile valvulelor semilunare (hipertrofia ventriculară)

Hipertensiunea sistemică sau pulmonară (embolia pulmonară)

Tumoarile sau tromburile itracardiace

ETIOLOGIA ŞI FACTORII DECLANŞATORI

A FIBRILAŢIEI ATRIALE (ESC, 2006)

Ischemia atrială:

• Boliile coranoriene

Maladiile atriale inflamatoare sau infiltrative:

• Pericardită

• Amiloidoză

• Miocardită

• Transformarea fibrotică a atriului cauzată cu vîrstă

Remediile:

• Alcool etilic

• Cofeină

ETIOLOGIA ŞI FACTORII DECLANŞATORI A FIBRILAŢIEI ATRIALE

(ESC, 2006)

Dezechilibrile endocrine:

• Hipertiroidism • Feocromocitom

Tulburările în sistemul nervos autonom: • Creşterea activităţii parasimpatice • Creşterea activităţii simpatice

Maladiile primare sau metastatice în/sau adiacente cu perete atrială

Postoperative: • Cardiace, pulmonare sau esofagiale

Maladiile cardiace congenitale Neurogene:

• Hemoragia subarohnediană • Ictus cerebral major nonhemoragic

Idiopatică (FiA izolată) FiA familială

FACTORII DE RISC AI ARITMIILOR CARDIACE FATALE

Bradicardia sinusală cu AV sub 40/min

Boala de Nod Sinusal

Sindromul bradicardie – tahicardie în caz de bloc sinoatrial

Blocul atrioventricular de gradul II sau III

TPS sau FlA cu AV peste 250/min

Extrasistolia ventriculară în clasele II, III, IV şi V după

B.Lown şi N.Wolff (1971, 1983)

Sindromul de preexcitaţie ventriculară (sindromul WPW)

Sindromul de intervalul Q-T prelungit

Sindromul de postdepolarizare a ventriculilor

Instalarea sindromului proaritmic

Toleranţa la administrarea remediilor antiaritmice

MECANISMELE ARITMIILOR CARDIACE

(după A. L. Waldo, A. L. Wit, 1993)

Apariţia normală şi anormală a impulsurilor: • Automatism:

Normal: - Aritmiile spontane, cu apariţia din nodul sinusal - Aritmiile spontane ectopice

Exagerat (anormal) • Ritmurile de trrigered:

Postdepolarizarea timpurie (precoce) Postdepolarizarea tardivă

Conducerea anormală a impulsului: • Blocarea transmiterii • Bloc unidirecţional şi reintrare • Reflectare (reflexie)

Tulburările concomitente a apariţiei şi transmiterii impulsurilor: • Parasistolia • Blocarea fazei a IV a depolarizării

CLASIFICAREA ARITMIILOR SUPRAVENRICULARE

ACC/AHA/ESC, 2003

In funcţie de durata complexului QRS:

• Tahicardia cu comlexele QRS înguste (< 120 ms)

• Tahicardia cu comlexele QRS largi (> 120 ms)


ACC/AHA/ESC, 2003

Formele deosebite ale aritmiilor:

• Tahicardia sinusală:

Tahicardia sinusală fiziologică

Tahicardia sinusală inconvenabilă (cauzată de

stresuri: fizice, emoţionale, farmacologice,

patalogice)

Sindromul de tahicardie ortostatică posturală

Tahicardia nodală re-entrantă


ACC/AHA/ESC, 2003

Formele deosebite ale aritmiilor:

• Tahicardia nodală atrioventriculară reciprocă

• Tahicardia joncţională focală

• Tahicardia joncţională neparoxismală

• Tahicardia atrioventriculară reciprocă (căile accesorii

extranodale)

• Tahicardia atrială focală:

Tahicardia atrială multifocală

• Tahicardia atrială macro- re-entrantă

Flutter atrial istmul-dependent

Flutter atrial istmul-dependent non-cavotricuspidian

CLASIFICAREA FIBRILAŢIEI ATRIALE (ESC, 2006)

FiA cu episode nou-apărute

FiA paroxismală (cardioversie spontană la ritm sinusal,

episoade se înregistrează în perioda ≤ 7 zile)

• FiA paroxismală recentă

FiA persistentă (nu se converteşte spontan, episoade se

înregistrează în perioda ≥ 7 zile)

• FiA persistentă recentă

FiA permanentă (cardioversie electrică ineficientă sau nu

s-a încercat conversia electrică niciodată)

CLASIFICAREA ARITMIILOR VENRICULARE

ACC/AHA/ESC, 2006

In funcţie de evoluţie clinică:

• Tahicardia ventriculară cu hemodinamica stabilă:

Asimptomatică

Simptome minimale (de ex. palpitaţii)

• Tahicardia ventriculară cu hemodinamica instabilă:

Presincopă

Sincopă

Moartea subită cardiacă


ACC/AHA/ESC, 2006

In funcţie de modifcări electrocardiografice:

• Tahicardia ventriculară non-susţinută

monomorfă

polimorfă

• Tahicardia ventriculară susţinută

monomorfă

polimorfă

• Tahicardia ventriculară re-entrantă

• Tahicardia ventriculară bidirecţională

• Tahicardia ventriculară -Torsada vîrfurilor

• Flutter ventricular

• Fibrilaţia ventriculară


ACC/AHA/ESC, 2006

In funcţie de maladie de bază:

• Boli coronariene cronice

• Insuficienţă cardiacă

• Cardiomiopatiile:

Cardiomiopatia dilatativă

Cardiomiopatia hipertrofică

Cardiomiopatia aritmogenă al ventricolului drept

• Boli cardiace congenitale

• Dereglările neurologice

• Cord inaparent

CLASIFICAREA ARITMIILOR VENTRICULARE

(după B.Lown, M.Wolff, 1971, 1983)

Clasa 0 Fără ExV

Clasa I ExV solitare, izolate, monomorfe sub 30/h

Clasa II ExV frecvente, izolate, monomorfe peste 30/h

Clasa IIIA ExV polimorfe (multeforme, politope)

Clasa IIIB ExV bigeminate

Clasa IVA ExV dublete, triplete

Clasa IVB Tahicardia ventriculară

Clasa V ExV precoce cu fenomenul “R-ul pe T” prezent

CLASIFICAREA BRADIARITMIILOR

Bradicardia sinusală

Disociaţia atriovenriculară:

• Boala nodului sinusal (sick sinus syndrome)

• Blocul cardiac:

Blocul conducerii atrioventriculare:

• Bloc atrioventricular:

Intermitent

Permanent

• Blocul atrioventricular:

Gr. I

Gr. II: tip Möbitz cu periode Wenchebach şi tip II Möbitz

Gr. III, bloc major, complet

CLASIFICAREA BLOCURILOR DE CONDUCERE INTRAVENTRICULARE

Blocul fascicular:

• Hemibloc anterior stîng

• Hemibloc posterior stîng

Blocul de ramură a f. His:

• Blocul de ramură dreaptă:

Incomplet

Complet

• Blocul de ramură stîngă

CLASIFICAREA BLOCURILOR DE CONDUCERE INTRAVENTRICULARE

Blocul bifascicular:

• Blocul complet de ramură dreaptă şi hemibloc

anterior stîng

• Blocul complet de ramură dreaptă şi hemibloc

posterior stîng

Blocul trifascicular:

• Blocul atrio-ventriculr gr.I, bloc complet de ramură

dreaptă şi hemibloc anterior sau posterior stîng

• Blocul atrio-ventricular gr.I, bloc complet de

ramură stîngă cu afectarea ambii fasciculii de

ramură stîngă

CLASIFICAREA ARITMIILOR CARDIACE FATALE

( după V.Doscicin, 1999)

Tahicardia ventriculară paroxismală cu accelerarea AV şi transformarea în continuare în flutter ventricular

Tahicardia ventriculară „torsada vârfurilor”

Tahiaritmia cardiacă, care debutează cu extrasistolia ventriculară precoce

Extrasistolia ventriculară în clasele III – V după B.Lown şi M.Volff

Blocul intraventricular acut cu lărgire progresivă a complexului ”QRS” (QRS peste 0,16 sec) şi cu instalarea în continuare flutter-ului ventricular sau fibrilaţiei ventriculare

Sindromul WPW cu transformarea în continuare flutter-ului sau fibrilaţiei atriale în fibrilaţie ventriculară

Episoadele scurte de fibrilaţie ventriculară sau asistolie ventriculară

DIAGNOSTICAREA

PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A ARITMIILOR CARDIACE

Istoria medicală:

• Verificarea etiologiei aritmiilor cardiace (IMA, IC,

dezechilibrile electrolitice sau acidobazice, boli endocrine,

boli cardiace conginetale, etc.)


Acuzele:

• Durere retrosternală sau precordială

• Palpitaţii

• Dispnee

durerea poate fi insoţită de: ameţeli sincopă, diaforeza,

greaţă, durerea abdominală, dispnee, anxietate , palpitaţii,

senzaţie de “vid cerebral,” tulburări de vedere, fatigabilitate


Examenul clinic obiectiv

În caz de tahicardie sau tahiaritmie:

• Tegumentele palide, acrocianoza

• Tahipnee

• Pulsul filiform, ritmic sau aritmic, uneori nu poate fi

numărat

• PA scăzută

• Zgomotele cardiace asurzite


În caz de bradiaritmie severă(sincopa Stokes-Adams):

• Debutul brusc

• Peste 3-5 sec

Fals vertij, paloare, înclinarea capului prin relaxare tonică,

PA-scade

• Peste 10-15 sec

Bolnavul inconştient, foarte palid, globi oculari plafonează,

rezoluţie musculară este completă, puls periferic absent,

absenţa zgomotelor cardiace

• Peste 20 sec

Apar convulsii tonico-clonice, au loc micţiune şi defecare

involuntară, apare midriază bilaterală, eventual apnee

• Peste 60 sec

Acrocianoză difuză accentuată, midriază bilaterală

pronunţată, PA=0, stop respirator


Explorările paraclinice

• ECG:

Deferite forme de tulburări de ritm cardiac sau de

conducere cardiacă

Semne de ischemie miocardică acută

ECG

ECG

ECG

ECG

ECG

ECG

ECG

MODELE DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL (PREVENTIV)

CI.Fibrilaţia atrială persistentă. IC NYHA cl.IV

Sindromul coronarian acut. Infarctul miocardic acut anterior

al VS (5.07.08).Tahicardia ventriculară monomorfă. ICA.

Şoc aritmic (5.07.08)

Fibrilaţia atrială idiopatică (5.09.08). ICA. Edemul pulmonar

acut (5.09.08)

Tahicardia ventriculară monomorfă idiopatică (5.09.08).

ICA. Şoc aritmic (5.09.08)

COMPLICAŢIILE

Hipotensiunea arterială severă

Edemul pulmonar acut

Sincopă Stokes-Adams

Embolia pulmonară, emboliile sistemice

Moartea subită cardiacă

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial în aritmiile cardiace critice

se face cu:

• Sincopă sau lipotimie

• Hipotensiunea arterială severă

• Iatrogenie

TRATAMENTUL

PRINCIPIILE DE BAZĂ A TRATAMENTULUI DE URGENŢĂ A TAHIARITMIILOR CARDIACE

Protocolul de înlăturare a aritmiilor cardiace şi alegerea tratamentului antiaritmic depinde de următorii factori:

• severitatea aritmiei

• tipul aritmiei, eficacitatea remediului antiaritmic, reacţiile adverse la antiaritmic administrat

• terapie antiaritmică utilizată anterior

• tipul maladiei de bază, starea funcţei contractile a miocardului

• prezenţa sau lipsa căilor accesorii de conducere atrioventriculare, activitatea nodului sinusal, starea conductibilităţii atrioventriculare şi ventriculare

• durata tahiaritmiei


Paroxismele asimptomatice, de durată scurtă şi rare nu necesită tratamentul

Conversia medicamentoasă a tahiaritmilor, de regulă, se face cu un remediu antiaritmic, în caz de eşec, se trece la conversia electrică


Conversia medicamentoasă a tahiaritmiilor la

etapa de prespital la pacienţi cu tulburări de

conducere şi blocuri de ramură nu este

recomandată

PRINCIPIILE DE BAZĂ

A TRATAMENTULUI DE URGENŢĂ A TAHIARITMIILOR CARDIACE

În caz de insuficienţă cardiacă congestivă sau de scăderea

fracţiei de ejecţie sub 40%, conversia medicamentoasă nu

se va efectua cu remediile antiaritmice cu efect inotrop

negativ (β-blocante, verapamil, sotalol, disopiramid)

Remediile de prima linie utilizate în conversia

medicamentoasă în tahiaritmii cu disfuncţia sistolică a

miocardului sunt adenozină, amiodaronă şi lidocaină


Tahiaritmiile paroxismale şi persistente, care sunt

complicate de: insuficienţa cardiacă acută (edem

pulmonar, hipotensiune arterială - PA sistolică

sub 90 mmHg), dureri anginoase şi/sau cu

agravarea ischemiei miocardice, trebuie să fie

înlăturate prin efectuarea conversiei electrice


La pacienţii cu fibrilaţie atrială cele mai

importante manevre terapeutice sunt:

• controlul ritmului cardiac,

• administrarea anticoagulantelor în scop de profilaxie a

complicaţiilor embolice,

• corectarea dereglărilor de ritm

Controlul ritmului cardiac este restabilirea ritmului

sinusal (farmacologic, electric) şi menţinerea ritmului

sinusal (farmacologic, electric).

Controlul frecvenţei cardiace este încetenirea alurei

ventriculare în tahiaritmii.

PRINCIPIILE DE BAZĂ A TRATAMENTULUI DE URGENŢĂ A BRADIARITMIILOR CARDIACE

Indicaţiile pentru iniţierea managementului al

bradiaratmiei:

• În prezenţa semnelor secundare:

PAs sub 90 mm Hg

Ritmul cardiac sub 40/min

Insuficienţă cardiacă

Necesitate de oprirea aritmiei ventriculare

• În prezenţa riscului de asistolie:

Episoade recente de asistolie

Pauza ventriculară peste 3 sec

Blocul atrio-ventricular de gr.II, tip II Möbitz

Blocul atrio-ventricular de gr.III cu complexe QRS largi

PROTOCOL DE MANAGEMENT AL ARITMIILOR CARDIACE

Protecţia personalului

Poziţia pacientului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°

Examenul primar. Protocol ABC

Fluxul de Oxigen 8- 10 1/min

În prezenţa semnelor de detresă vitală:

• Intubaţia endotraheală şi ventilaţia mecanică dirijată

Aspirină 125-325 mg oral sau s/l

Heparină 60 U/kg (max 4000 U) i/v în bolus sau

Enoxaparină 1 mg/kg s/c sau

Nardroparină 0,1 ml/10 kg (88 U/kg) s/c

Protecţia termică


Bradicardia, bradiaritmia:

• Atropină 0,5 mg i/v în bolus, rebolus în aceeaşi doză la 3-5

min până la efectul pozitiv (max 0,03-0,04 mg/kg sau 3 mg)

• În caz de eşec:

Cardiostimularea electrică transcutanată temporară


Epinefrină 2 – 10 mcg/min în perfuzie

• Risc de asistolie ventriculară absent – supraveghere

• Risc de asistolie ventriculară prezent - cardiostimularea

electrică transvenoasă temporară


Tahiaritmiile cardiace

Hemodinamică instabilă:

Cardioversie electrică urgentă


Tahicardia supraventriculară cu compl. QRS înguste, ritmul regulat şi hemodinamica stabilă:

• Manevrele vagale

• Adenozină 6mg i/v în bolus, în 3-5 sec, rebolus 12 mg peste 1-2 min (în caz de urgenţă) sau

• Verapamil 0,075-0,15 mg/kg i/v în 2 min, sau

• Metoprolol 2,5 - 5 mg i/v în 2 min pînă la 3 prize, sau

• Propranolol 0,15 mg/kg i/v

În caz de eşec sau persistă tahicardia cu bloc atrioventricular:

• Procainamid 20 mg/min sau 50 mg/min i/v(max 17 mg/kg), doza de întreţinere 1-4 mg/min i/v în perfuzie, sau

• Flecainid 1,5 – 3,0 mg/kg i/v în 10 – 20 min, sau

• Ibutilid 1 mg în 10 min i/v, urmat 1 mg i/v după necesitate, sau

• Paicing temporar/cardioversie electrică urgentă (în caz de urgenţă)


Tahicardia supraventriculară cu compl. QRS largi,

ritmul regulat şi hemodinamica stabilă:

• Procainamid 20 mg/min sau 50 mg/min i/v(max 17 mg/kg),

doza de întreţinere 1-4 mg/min i/v în perfuzie şi/sau

• Sotalol 1-1,5 mg/kg i/v cu viteza 10 mg/min

În prezenţa disfuncţiei a VS:

• Amiodaronă 150 mg i/v în 10 min, doza de întreţinirea

0,5 – 1 mg/min în perfuzie

• Cardioversie electrică urgentă


Flutter atrial insuficient stabil:


Controlul ritmului:

• Metoprolol 2,5 - 5 mg i/v în 2 min pînă la 3 prize sau

• Propranolol 0,15 mg/kg i/v, sau

• Verapamil 0,075-0,15 mg/kg i/v în 2 min, sau

• Diltiazem 0,25 mg/kg (max 20 mg) i/v în bolus, rebolus

0,35 mg/kg (max 25 mg) peste 15 min sau 10-15 mg/h

i/v în perfuzie

În caz de insuficienţă cardiacă:

• Digoxină 0,25 mg i/v la fiecare 2 h pînă la 1,5 mg, doza

de întreţinirea 0,125 – 0,375 mg/24h i/v sau

• Amiodaronă 150 mg i/v în 10 min, doza de întreţinirea



Flutter atrial stabil:

Conversie:

• Pacing atrial sau transesofagean


• Ibutilid 1 mg în 10 min, i/v urmat 1 mg după necesitate sau

• Flecainid 1,5 – 3,0 mg/kg i/v în 10 – 20 min, sau

• Propafenonă 1,5 – 2,0 mg/kg i/v în 10 – 20 min, sau


doza de întreţinere 1-4 mg/min i/v în perfuzie, sau

• Sotalol 1-1,5 mg/kg i/v cu viteza 10 mg/min, sau

• Amiodaronă 150 mg i/v în 10 min, doza de întreţinirea 0,5 – 1

mg/min în perfuzie


Flutter atrial stabil:

Controlul ritmului:

• Verapamil 0,075-0,15 mg/kg i/v în 2 min sau

• Diltiazem 0,25 mg/kg (max 20 mg) i/v în bolus, rebolus 0,35

mg/kg (max 25 mg) peste 15 min sau 10-15 mg/h i/v în

perfuzie, sau

• Metoprolol 2,5 - 5 mg i/v în 2 min pînă la 3 prize, sau


În caz de insuficienţă cardiacă:

• Digoxină 0,25 mg i/v la fiecare 2 h pînă la 1,5 mg, doza de

întreţinirea 0,125 – 0,375 mg/24h i/v sau


mg/min în perfuzie


Fibrilaţia atrială la pacienţii fără sindromul

WPW şi fără insuficienţa cardiacă:

Tratamentul de standard:

Verapamil 0,075-0,15 mg/kg i/v în 2 min sau

Metoprolol 2,5 - 5 mg i/v în 2 min pînă la 3 prize,

sau

Propranolol 0,15 mg/kg i/v


Fibrilaţia atrială la pacienţii cu sindromul

WPW:

Amiodaronă 150 mg i/v în 10 min, doza de întreţinirea



Fibrilaţia atrială la pacienţii cu insuficienţa

cardiacă şi fără sindromul WPW:

Digoxină 0,25 mg i/v la fiecare 2 h pînă la 1,5 mg, doza

de întreţinirea 0,125 – 0,375 mg/24h i/v sau

Amiodaronă 150 mg i/v în 10 min, doza de întreţinirea


PROTOCOL DE TRATAMENT AL ARITMIILOR CARDIACE

Tahicardia ventriculară sau mecanismul aritmiei

este necunoscut, ritmul regulat, hemodinamica

stabilă:


doza de întreţinere 1-4 mg/min i/v în perfuzie sau

• Sotalol 1-1,5 mg/kg i/v cu viteza 10 mg/min, sau

• Lidocaină 1-1,5 mg/kg i/v în bolus, rebolus 0,5-0,75 mg/kg la

5-10 min (max 3-5 mg/kg)

În prezenţa disfuncţiei a VS:

• Amiodaronă 150 mg i/v în 10 min, doza de întreţinire 0,5 – 1

mg/min în perfuzie




Tahicardia ventriculară în situaţiile speciale:

Amiodaronă 150 mg i/v în 10 min, doza de

întreţinirea 0,5 – 1 mg/min în perfuzie cu

Metoprolol 2,5 - 5 mg i/v în 2 min sau


În caz de eşec:



Tahicardia ventriculară monomorfă susţinută:

Iniţial:


doza de întreţinere 1-4 mg/min i/v în perfuzie

Hemodinamica instabilă, refractare la cardioversie electrică sau în

prezenţa episoadelor recurente la administrarea procainamidei sau

alte antiaritmice:


mg/min în perfuzie

În prezenţa ischemiei miocardice acute sau IMA:

• Lidocaină 1-1,5 mg/kg i/v în bolus, rebolus 0,5-0,75 mg/kg la

5-10 min (max 3-5 mg/kg)


Tahicardia ventriculară monomorfă repetitivă:


mg/min în perfuzie sau

• Metoprolol 2,5 - 5 mg i/v în 2 min, sau

• Propranolol 0,15 mg/kg i/v şi

• Procainamid 20 mg/min sau 50 mg/min i/v (max 17 mg/kg),

doza de întreţinere 1-4 mg/min i/v în perfuzie


Tahicardia ventriculară polimorfă susţinută:


În tahicardia ventriculară polimorfă recurentă şi

suspecţie la ischemie miocardică acută:

• Metoprolol 2,5 - 5 mg i/v în 2 min sau



În tahicardia ventriculară polimorfă recurentă

În absenţă sindromului Q-T prelungit:

• Amiodaronă 150 mg i/v în 10 min, doza de întreţinirea 0,5 –

1 mg/min în perfuzie

În prezenţa ischemiei miocardice acute sau IMA:

• Lidocaină 1-1,5 mg/kg i/v în bolus, rebolus 0,5-0,75 mg/kg

la 5-10 min (max 3-5 mg/kg)


Tahicardia ventriculară - Torsada Vârfurilor:

Înlăturarea factorilor cauzali (remediile antiaritmice,

hipokaliemie, etc.)

Pacing(“overdrive pacing”) pe termen lung

• În caz de sindromul Q - T prelungit:

Sulfat de Magneziu 1-2 g (8-16 mEq) i/v în 5-60 min,

urmat 3-10 mg/min (0,5-1 g/h) în perfuzie, eventual

rebolus 1-2 g peste 5 min

Lidocaină 1-1,5 mg/kg i/v în bolus, rebolus 0,5-0,75

mg/kg la 5-10 min (max 3-5 mg/kg)


Tahicardia ventriculară - Torsada Vârfurilor:

• În absenţă sindromului Q - T prelungit şi prezenţa

Torsadei vîrfurilor recurentă pauza-dependentă (ca

tratamentul temporar):

Isoproterenol 2-10 mcg/min în perfuzie

• În caz de bradicardie:

Pacing (“overdrive pacing”) cu

Metoprolol 2,5 - 5 mg i/v în 2 min sau



Tahicardia ventriculară cu AV peste 220/min sau FiV

• Protocol de resuscitare cardio-respiratorie şi cerebrală (suportul vital avansat cardiac)

Remarcă:

• Toate protocoale de management sunt bazate pe recomandările ACC/AHA/ESC 2006 şi Consiliului European de Resuscitare 2005.

NOTĂ:

Este contraindicată administrarea de:

• digoxină, verapamil şi diltiazem în caz de sindrom de

preexcitaţie ventriculară şi tahicardie ventriculară;

• degitalice în caz de FiA persistentă;

• digoxină şi sotalol pentru cardioversie farmacologică;

• teofelină, beta-blocante, sotalol, propafenon şi adenozină

în prezenţa maladiilor pulmonare obstructive;

• quinidină, procainamidă, disopiramid sau dofetilid pentru

prima dată la bolnavul ambulator.

CRITERIILE DE STABILIZAREA BOLNAVULUI

Ameliorarea stării generale a bolnavului

Bolnavul în conştiinţă, liniştit, răspunde adecvat la întrebări

Sindromul dureros este calmat

Normalizarea indicellor hemodinamicii: stabilizarea presiunii

arteriale sistolice la nivelul 90-100 mm Hg

Înlăturarea aritmiei cardiace sau încetinirea (în tahiaritmie) sau

accelerarea (în bradiaritmie) alurei ventriculare pînă la stabilizarea

indicelor hemodinamicii - în primele 30 - 60 min de la debutul

aritmiei cardiace şi stabilizarea ritmului cardiac în limetele 50 –

110/min

Stabilizarea frecvenţei respiratorie în limetele 12 – 25/min

Temperatura corporală cetrală este în limetele normale

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS A ARITMIILOR CARDIACE LA COPII

Tahicardia paroxismală supraventriculară: • Manevre vagale • Adenozină 0,1mg/kg i/v rapid

pînă la 6 luni: 0,5 ml 6 luni - 1an: 0,7 ml 1-3 ani: 0,8 ml 4-7 ani: 1ml 8-10 ani: 1,5 ml 11-14 ani: 2 ml

• Verapamil în bolus: pînă la 1 lună: 0,2- 0,3 ml pînă la 1 an: 0,3 - 0,4 ml 1-5 ani: 0,4 - 0,5 ml 5-10 ani: 1- 1,5 ml peste 10 ani: 1,5-2 ml

• Ghiluritmal (ajmalin) 1mg/kg i/v (max 50 mg) - în sindromul WPW

• Amiodaronă 5 mg/kg i/v

• Digoxină 0,1- 0,3 ml

• Procainamid 0,15 - 0,2 ml /kg (max 17 mg/kg) i/v, lent

• Fenilefrină (Mezaton) 1% - 0,1 ml pentru 1 an de viaţă (max 1ml) i/v, lent

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS A ARITMIILOR CARDIACE LA COPII

Tahicardie cu complexe QRS largi (tahicardia ventriculară

şi tahicardia supraventriculară cu conducerea aberantă sau

bloc de ramură a f. His):

• Lidocaină 1 mg/kg i/v (max 3 mg/kg)

• Remediile de linia a doua:

Procainamida

Amiodaronă

Ghiluritmal

Tahicardie ventriculară - Torsada vîrfurilor

• Sulfat de magneziu 25-50 mg/kg (max 2 g) i/v, timp de

1-2 min

TRATAMENTUL ANTIARITMIC ÎN DEFERITE STĂRILE CLINICE

(ACC/AHA/ESC,2006, ESC, 2006)

Fibrilaţie atrială postoperatorie:

• Esmolol, Metoprolol, Propranolol sau Amiodaronă

Sindromul coronarian acut:

• Fibrilaţie atrială:

Cardioversie electrică în caz de: hemodinamica instabilă severă, ischemie necontrolată sau reacţie neadecvată la remediile antiaritmice

I/v Esmolol, Metoprolol, Propranolol, Verapamil sau Diltiazem

I/v Digoxină în disfuncţie severă a VS sau în isuficienţă cardiacă

• Tahicardie ventriculară:

Revascularizarea coronariană urgentă

I/v Esmolol, Metoprolol, Propranolol cu Amiodaronă

I/v Lidocaină

TRATAMENTUL ANTIARITMAC ÎN DEFERITE STĂRILE CLINICE

(ACC/AHA/ESC,2003, ACC/AHA/ESC,2006, ESC, 2006)

Fibrilaţie atrială în hipertiroidism: • În caz de complicaţie:

Metoprolol, Propranolol, Esmolol • În caz de boli concomitente:

Verapamil, Diltiazem

Sarcină • Fibrilaţie atrială:

I/v:Digoxină, Metoprolol, Propranolol, Verapamil, Diltiazem în hemodinamică stabilă

Cardioversie electrică în hemodinamică instabilă • Tahicardie paroxismală supraventriculară:

Manevrele vagale Adenozină, Metoprolol, Propranolol, Verapamil în

hemodinamică stabilă Cardioversie electrică în hemodinamică instabilă

• Tahicardie ventriculară: Cardioversie electrică sau defibrilare în hemodinamică

instabilă Beta – blocante în sindromul Q-T prelungit



Cardiomiopatia dilatativă (nonischemică): • Tahicardie ventriculară:

Amiodaronă Implantarea ICD

Cardiomiopatia hipertrofică: • Fibrilaţie atrială:

Disopiramid cu Metoprolol sau Propranolol, sau Disopiramid cu Verapamil sau Diltiazem, sau Disopiramid cu Amiodaronă

• Tahicardie ventriculară: Amiodaronă Implantarea ICD

Cardiomiopatia aritmogenă a VD • Tahicardie ventriculară:

Implantarea ICD Ablaţie Amiodaronă sau satolol



Fibrilaţie atrială în maladiile pulmonare:

• Verapamil, Diltiazem în hemodinamică stabilă

• Cardioversie electrică în hemodinamică instabilă

Dereglările neuromusculare:


Pace-maker permanent


(ACC/AHA/ESC,2003, ACC/AHA/ESC,2006)

Boli cardiace congenitale genetice:

• Tahicardie paroxismală supraventriculară:

• Ablaţie cu cateter

Intervenţie chirurgicală: ablaţia căilor accesorii


Sindromul Q-T prelungit:

• Beta-blocante • Implantarea ICD

Sindromul Q-T scurtat şi sindrom Brugada: • Implantarea ICD

• Tahicardie ventriculară polimorfă catecolaminică:

Beta-blocante Implantarea ICD


(ACC/AHA/ESC,2006)

Cord inaparent: • Tahicardie ventriculară:

Tahicardie ventriculară idiopatică: Ablaţie cu cateter Beta-blocante Implantarea ICD

Dezechilibrile electrolitice: • Potasium • Sulfat de magneziu

Substanţe toxice şi fizice: • Tratamentul obişnuit • Implantarea ICD

Fumatul: • De informa pacienţiilor despre TV cauzată de

fumatul şi renunţarea fumatului Lepide:

• Terapia cu statine


(ACC/AHA/ESC,2006)

Aritmie ventriculară şi moartea subită cardiacă în patologiile deosebite:

• Disfuncţia VS ca consecinţă IMA suportat:

Revascularizare coronariană

Terapia ICD

Amiodaronă cu beta-blocante

• Valvulopatiile cardiace:

Corecţie chirurgicală

• Boli cardiovasculare congenitale

Implantarea ICD

Ablaţie cu cateter sau rezecţie chirurgicală


(ACC/AHA/ESC,2006)

Aritmie ventriculară şi moartea subită cardiacă în patologiile deosebite: • Afectări inflamatorii şi metabolice:

Miocardită, boli reumatsmale şi endocardită: • Pace-maker temporar • Corecţia chirurgicală • Implantarea ICD (excepţie: faza acută a miocarditei)

Cardiomiopatia infiltrativă:

• Pace-maker şi ICD

Dereglările endocrine şi metabolice: • Reechilibrarea metabolică • Pace-maker şi ICD

Insuficienţa renală terminală:

• Reechilibrarea metabolică • Stabilizarea hemodinamicii • Transplant renal • Pace-maker şi ICD

Obezitate, dieta şi anorexia

• Pace-maker şi ICD


(ACC/AHA/ESC,2006)

Aritmie ventriculară şi moartea subită cardiacă în

patologiile deosebite:

• Boli pericardului:

Pace-maker şi ICD

• Hepertensiunea arterială pulmonară:

Tratamentul profilactic nu se administrează

• Aritmiile tranzitorii cauzate de cauze

reversibile:

Revascularizarea miocardului

Reechilibrarea metabolică

Anularea antiaritmicelor în sindrom Q-T prelungit


(ACC/AHA/ESC,2006)

Aritmie ventriculară şi moartea subită

cardiacă la populaţie în stările deosebite:

• Atleţi:

Evidenţa şi scrining ECG şi EcoCord al atleţiilor istoric

prezentaţi moartea cardiacă subită în famile, boli

cardiovasculare şi dereglări ai canalelor de ion

• Pacienţi în etate:

Tratamentul individual, doza antiaritmicelor depinde

de farmocinetică în vîrstă respectivă

Terapia ICD nu se recomandă


(ACC/AHA/ESC,2006)



• Pacienţi în vîrsta pediatrică:

Terapia ICD, implantarea ICD

Ablaţie

Tratamentul farmacologic TV izolată nu se recomandă

Digoxină şi verapamilă nu se administrează în TV susţinută la copiii pînă la 2 ani

Ablaţie nu se recomandă la adolescenţii cu TV nonsusţinută asimptomatică

• Pacienţi purtători de defibrilator-cardioverter:

Spitalizarea urgentă

Ablaţie cu cateter


(ACC/AHA/ESC,2006)

Aritmie ventriculară şi moartea subită cardiacă la populaţie în stările deosebite: • Intoxicaţie cu digitalice:

Anulare de administrare a digitalicelor

Administrarea antidotului

Monitoring ritmului cardiac

Oxigen

Reechilibrarea electrolitiă

Sulfat de magneziu şi pacing în TV susţinută, bloc atrioventricular major şi/sau asistolie

Dializa în hiperkaliemie

Lidocană şi fenitoină nu se administrează în TV susţinută, bloc atrioventricular major şi/sau asistolie


(ACC/AHA/ESC,2006)

Aritmie ventriculară şi moartea subită cardiacă la populaţie în stările deosebite: • Sindromul Q-T prelungit din cauza administrării

necontrolată a remediului: Anulare de administrare a remediului Sulfat de magneziu în prezenţa episoadelor de tahicardia

ventriculară - torsada vîrfurilor Pacing atrial sau ventricular sau administrarea

isoproterenolului în prezenţa recurenţelor de tahicardia ventriculară - torsada vîrfurilor

• Intoxicaţie cu blocantele canalelor de sodiu: Anulare de administrare a remediului Diltiazem, verapamil, beta-blocante Ablaţie în caz de flatter atrial cu conducere atrioventriculară

1:1 Beta-blocante şi sodiu i/v în ritmul accelerat sau rezestenţa

la cardioverter


(ACC/AHA/ESC,2006)



• Supradozarea antidepresivelor triciclice:

Anulare de administrare a remediului

Tratamentul sindromului Q-T prelungit şi tahicardia

ventriculară - torsada vîrfurilor

• Intoxicaţie cu alte agenţi (antraciclină, 5-

fluorouracil, cocină)

Monitoring ritmului cardiac

Perfzie continuă

Tratamentul sindromului Q-T prelungit

REMEDIILE ANTIARITMICE CU EFICACITATE DOVEDITĂ FOLOSITE ÎN FIBRILAŢIE ATRIALĂ

ESC, 2006

Amiodaronă

• Oral:

Bolnav staţionar:

• 1,2 – 1,8 g/zi divizată în cîteva prize, pînă la 10 g total, urmat 200 – 400 mg/zi sau 30 mg/kg în singură priză, doza de întreţinere

Bolnav ambulator:

• 600 – 800 mg/zi divizată în cîteva prize, pînă la 10 g total, urmat 200 – 400 mg/zi, doza de întreţinere

• I/v şi oral:

5 – 7 mg/kg i/v în 30 – 60 min, urmat 1,2 – 1,8 g/zi i/v în perfuzie sau oral divizată în cîteva prize, pînă la 10g total, urmat 200 – 400 mg/zi, doza de întreţinere


ESC, 2006

Dofetilid:

• Oral:

500 mcg/zi – clirens de creatinină peste 60 mL/min

250 mcg/zi – clirens de creatinină 40 - 60 mL/min

125 mcg/zi – clirens de creatinină 20 - 40 mL/min

Contraindicat – clirens de creatinină sub 20 mL/min

Flecainid

• Oral: 200 -300 mg/zi

• I/v: 1,5 – 3,0 mg/kg în 10 – 20 min


ESC, 2006

Ibutilid

• I/v: 1 mg în 10 min, urmat 1 mg după necesitate

Propafenonă

• Oral: 600 mg/zi

• I/v: 1,5 – 2,0 mg/kg în 10 – 20 min

Quinidină

• Oral: 0,75 – 1,5g/zi divizată în cîteva prize, la 6 – 12h

DOZELE TIPICE DE REMEDII ANTIARITMICE FOLOSITE PENTRU ÎNTREŢINEREA RITMULUI

SINUSAL LA PACIENŢII CU FIBRILAŢIE ATRIALĂ (ESC, 2006)

Amiodaronă 100 – 400 mg/zi

Disopiramid 400 – 750 mg/zi

Flecainidă 500 – 1000 mcg/zi

Propafenonă 450 – 900 mg/zi

Sotalol 160 – 320 mg/zi

REMEDIILE ANTIARITMICE UTILIZATE LA COPII

(pe calea orală)

Chinidină 30-60 mg/kg/zi în 4 prize/zi

Procainamid 40-100 mg/kg/zi:

• Sugari - 6 prize/zi

• 1-2 ani - 4 prize/zi

• Adolescenţi - 3 prize/zi

Neoghiluritmal 20 mg fiecare 6-8 ore (3 zile), urmat de 20-

40 mg/zi; doza de profilaxie este de 10-20 mg/dimineaţa

Mexitil 2 mg/kg/zi în 4 prize (doza unică 5 mg/kg la copii

mari şi 7-8 mg/kg la sugari - max.)

Flecainidă 80 - 90 mg/m2/zi în 2 prize pentru sugari; 100-

110 mg/m2/zi (max. 200 mg) în 2 prize pentru copii mari

REMEDIILE ANTIARITMICE UTILIZATE LA COPII

(pe calea orală)

Propafenonă 10-20 mg/kg/zi în 4 prize sau 150-200

mg/m2/zi (max 600 mg/m2/zi)

Propranolol 1-2 mg/kg/zi în 4 prize la copii pînă la 8 luni

şi în 2-3 prize la ceilalţi copii

Atenolol 1-2 mg/kg/zi în 1-2 prize (max. 3 mg/kg/zi)

Nadolol 1-3 mg/kg/zi într-o singură priză

Amiodaronă 10-15 mg/kg/zi în 2 prize timp de 5-10 zile,

urmat de 2-5 mg/kg/zi în 1-2 prize

Finlepsin 10-15 mg/kg/zi timp de 6 luni

MANEVRELE VAGALE

Tehnica efectuării:

• Manevra lui Cermak-Ghering: masajul sinusului

carotidian drept, timp de 20-30 sec

• Manevra lui Daniini-Ashner: masajul globilor

oculari bilateral, timp de 20-30 sec

• Manevra lui Valsalv: inspiraţie adâncă, pensarea

nasului şi gurii şi expiraţie forţată

• Provocarea vărsăturilor

• Extensia forţată a capului

SINDROMUL PROARITMIC

Sindromul proaritmic a diverselor antiaritmice se observă:

• după datele metodelor neinvazive în mediu la 9% din cazuri, cu

variaţii la unele remediile de la 4% la amiodaronă, până la19%

la indecaină

• după datele metodelor invazive la aprox. 13-18% din cazuri, cu

variaţii de la 5% la encainidă, 15% la flecainidă, 18% la

verapamil, 5-20% la chinidină, 8-21% la procainamidă, până la

28% la aetmozină

Predictorii sindromului proaritmic sunt: fracţie de ejecţie sub 35%,

existenţa Tahicardiei ventriculare susţinute şi a epizoadelor de

Fibrilaţie ventriculară

SINDROMUL PROARITMIC

Mecanismul de apariţie a sindromului proaritmic este

necunoscut

Factorii care predispun şi accentuează sindromul proaritmic

sunt: ischemie miocardică, hipokaliemie, hipokaliigestie,

hipomagnezemie, cotecolemie, modificare pH-lui în

miocard, modificări tonusului sistemului nervos vegetativ, şi

de asemenea, aşa proprietăţi a unor antiaritmice, ca

dereglare de către ele a conductibilităţii şi a refractării

miocardului

TIPURILE DE PROARITMIE PE FOND DE TRATAMENT ANTIARITMIC

ESC, 2006

Proaritmie ventriculară:

• Tahicardie ventriculară - Torsada vârfurilor (remedii de tip: IA

şi III)

• Tahicardie ventriculară monomorfă susţinută (remedii de tip:

IC)

• Tahicardie ventriculară polimorfă susţinută / Fibrilaţie

ventriculară fără alungire Q-T ( remedii de tip: IA, IC şi III)

Proaritmie atrială:

• Provocare de recurenţe (remedii de tip: IA, IC şi III)

• Conversie de Fibrilaţie atrială în Flutter atrial (remedii de tip:

IC)

• Creşte pragul de defibrilare (remedii de tip: IC)

TIPURILE DE PROARITMIE PE FOND DE TRATAMENT ANTIARITMIC

ESC, 2006

Dereglare de conducere sau formare

impulsului:

• Accelerarea alurei ventriculare în Fibrilaţie atrială

(remediile de tip: IA şi IC)

• Accelerarea conducerii pe căile accesorii (digoxin,

verapamil sau diltiazem i/v)

• Disfuncţia nodului sinusal, bloc atrioventricular (practic

toate remedii)

IDICAŢIILE PENTRU EFECTUAREA CONVERSIEI ELECTRICE URGENTĂ

(ESC, 2006)

Conversia farmacologică ineficientă

Hemodinamica instabilă (PAs sub 90 mm Hg)

Instalarea ischemiei acute

Angina pectorală

Insuficienţa cardiacă

Sindromul de preexcitaţie ventriculară cu ritmul

ventricular accelerat şi hemodinamica instabilă

IDICAŢIILE PENTRU EFECTUAREA CONVERSIEI ELECTRICE URGENTĂ

(ESC, 2006)

Pentru restabilirea de urgentă a ritmului sinusal

prin conversia electrică se vor utiliza următoarele

doze de şoc electric:

• fibrilaţia ventriculară şi tahicardia ventriculară polimorfă

– 360 J;

• tahicardia ventriculară monomorfă – 50 – 100 J;

• fibrilaţia atrială – 200 J;

• flutter atrial şi tahicardia paroxismală supraventriculară

– 50 – 100 J.

TERAPIA ANTICOAGULANTĂ (ESC, 2006)

Fibrilaţie atrială/ flutter atrial cu evoluţie moderată:

• heparină nefracţionată 4000 U i.v. în bolus, urmat de

heparină nefracţionată în perfuzie cu doza de 200-400

U/Kg/24h, pentru a menţine creşterea APTT de 1,5-2,5 ori faţă

de nivelul de control şi /sau administrare de scurtă durată a

anticoagulantelor indirecte (a atinge nivelul INR pînă la 2,0-3,0)

înainte de conversie electrică şi încă 3-4 săptămîni după

restabilirea ritmului sinusal

Fibrilaţie atrială/ flutter atrial cu evoluţie complicată:

• heparină nefracţionată 4000 U i.v. în bolus, urmat de

heparină nefracţionată în perfuzie cu doza de 200-400

U/Kg/24h, pentru a menţine creşterea APTT de 1,5-2,5 ori faţă

de nivelul de control şi /sau administrare de scurtă durată a

anticoagulantelor indirecte (INR 2,0-3,0 ) înainte de conversie

electrică şi încă 3-4 săptămîni după restabilirea ritmului sinusal

EFECTUAREA CONVERSIEI ELECTRICE (ACC/AHA/ESC)

Anticoagularea eficientă, eliminarea factorilor de risc, controlul alurei ventriculare

Consult anesteziolog înainte de conversie electrică (anestezie de scurtă durată)

Conversia electrică se va efectua în Terapia Intensivă, după restricţie alimentară cu anestezie de scurtă durată (propofol 0,6-0,7 mg/kg corp), sub monitorizare ECG continuă şi monitorizarea parametrilor vitali

Efectuarea şocului electric triggered cu undele R

După restabilirea ritmului sinusal se va efectua profilaxie recidivelor cu antiaritmice

În caz de eşec de a restabili ritmul sinusal, conversie electrică repetată se efectuează după saturaţie de Amiodaronă, cu prelungirea administrării lui cu scopul de profilaxie timp de 4 săptămîni, dar mai bine timp de 3 luni

CONTRAIDICAŢIILE PENTRU EFECTUAREA CONVERSIEI ELECTRICE URGENTĂ

(ESC, 2006)

Este contraindicată efectuarea de cardioversie

electrică în caz de:

• prezenţa episoadelor scurte de ritm sinusal după prima

cardioversie

• hopokaliemie

• intoxicaţie cu digitalice

TERAPIA ANTITROMBOTICĂ LA PACIENŢII CU FIBRILAŢIE ATRIALĂ

(ESC, 2006)

CATEGORIA DE RISC TRATAMENTUL ANTITROMBOTIC

Factori de risc sunt absente Aspirină 81-325 mg/zi sau fără

tratament

Un factor de risc moderat Aspirină 325 mg/zi sau Warfarină (INR 2,0-3,0;

preferabil 2,5)

Oricare factor de risc înalt sau peste un factor de risc

moderat

Warfarină (INR 2,0-3,0; preferabil 2,5)

Notă: INR –International Normalized Ratio.

TERAPIA ANTITROMBOTICĂ LA PACIENŢII CU FIBRILAŢIE ATRIALĂ

(ESC, 2006)

Factorii de risc scăzut: • Sex femenin • Vîrstă 65 – 75 ani • Boli coranoriene • Tirotoxicoză

Factorii de risc moderat: • Vîrstă ≥ 75 ani • Hipertensiune arterială • Insuficienţă cardiacă • Fracţie de ejecţie a VS ≤ 35 % • Diabet zaharat

Factorii de risc înalt: • Istoric: ictus cerebral, atac ischemic tranzitoriu sau

embolismul pulmonar • Stenoză mitrală • Proteza de valvă cardiacă

INDICAŢIILE PENTRU PACE-MAKER TEMPORAR

Bradicardie asimptomatică necontrolată prin administrarea

remediilor

Tahicardie ventriculară sau supraventriculară rezistentă la

administrarea remediilor antiaritmice

Alte dereglări acute a conducerii:

• În caz de IMA anterior pentru prevenirea blocurilor bi-

sau trifasciculare sau blocuri atrio-ventriculare de gr. II

sau III

• În caz de IMA inferior numai în prezenţa dereglărilor de

conducere

INDICAŢIILE PENTRU PACE-MAKER PERMANENT

• Boala nodului sinusal:

oprirea sinusală

bloc sino-atrial

• Bradicardie severă

• Sindrom bradicardie-tahicardie

• Bloc atrio-ventricular de gr. II tip II Möbitz – în progresie

spre bloc de gr. III

• Bloc atrio-ventricular de gr. III

• Bloc bifascicular

• Bloc complet de ramură dreaptă a f. His cu hemibloc stîng

anterior sau posterior

• Tulburările de conducere în IMA

CARDIOSTIMULAREA ELECTRICĂ ARTIFICIALĂ /PACE-MAKER TEMPORAR

Aplicarea de urgenţă a cardiostimulării electrice artificiale (CEA) temporară:

CEA endocardică transvenoasă: • electrod stimulator se va întroduce prin v. subclaviculară,

aproximativ la 25-40 cm, în cavitatea ventriculului drept ( ECG-complexul QRS de tip RS sau rS, segmentul ST extrem elevat)

• se va începe electrostimularea cordului cu un curent de 10 mA cu frecvenţă impulsurilor 70-80 pe minut

• în caz de neeficacitatea stimulării în timp de 15-20 sec, se va mări curentul consecutiv la 10 mA (max 40 mA), după fiecare încercare inutilă de a impune ritmul provocat se va efectua compresiuni sternale şi respiraţie artificială

CEA transesofagiană: electrod stimulator se va întroduce prin nas în esofag pînă la 30-45 cm (nivelul atriului stîng), în rest se vor respecta reguli, descrise în CEA endocardică transvenoasă

Notă: CEA temporară va fi continuată pînă la calmarea tulburărilor de conducere şi automatism sau pînă la instalare unui pace-maker.

PROGNOSTICUL

Prognosticul favorabil depinde de forma aritmiei cardiace, de la

administrarea corectă, adecvată şi precoce a remediilor

antiaritmice.

Fibrilaţie atrilă cu termenul lung duce la instalarea ictusului

cerebral.

La pacienţii cu maladiile cardiace severe coplicate cu Fibrilaţie

atrilă mortalitatea se dublează.

Ictus cerebral ischemic se instalează pe fond de valvulopatiile

cardiace coplicate cu Fibrilaţie atrilă în 2 – 7 ori mai des în

comporaţie cu pacienţi făra Fibrilaţie atrilă.

Risc de instalarea Accidentului vascular cerebral se creşte după

vîrstă de peste 50 ani (de ex. 1,5% în vîrstă 50 – 59 ani şi

23,5% în vîrstă 80 – 89 ani).

Mortalitatea precoce este înaltă la pacienţii cu aritmiile cardiace

fatale.

SPITALIZAREA

Vor fi spitalizaţi de urgenţă toţi bolnavii cu aritmiile cardiace critice.

Transportarea bolnavilor va fi cruţătoare, în poziţie cu ridicarea extremităţiilor cefalice la 40° sau orizontală.

Supravegherea pacientului în timpul transportării:

• Starea de conştiinţă

• Coloraţia tegumentelor

• Auscultaţia cardiopulmonară

• Control: Ps, PA, FR

• Monitorizarea ECG

• Oxigenoterapia

• Perfuzia continuă

• Supravegherea ventilaţiei mecanice FiO2, SpO2, VC, F, presiune de insuflaţie, capnometrie, spirometrie

Bolnavii sunt spitalizaţi în departamentul de Anestezie şi terapie intensivă sau în departamentul de cardiologie.

Date post:	02-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	renata-strah
View:	60 times
Download:	1 times

aritmiile-cardiace

Documents