Home >Documents >Arhimandrit Papacioc Arsenie - Despre Rugaciune

Arhimandrit Papacioc Arsenie - Despre Rugaciune

Date post:23-Oct-2015
Category:
View:69 times
Download:27 times
Share this document with a friend
Description:
Arhimandrit Papacioc Arsenie - Despre Rugaciune
Transcript:
  • P R I N T E L E A R S E N I E

    Rugc i unea f o c duhovn i c e s cTr ep t e l e p ca tu l u i

    Cnd am vizitat muzeul de la Mnstirea Putna nu cum e aezat acum, ci cum era aezat atunci m-a ntrebat stareul de acolo care acum estearhiereul Gherasim Cocoel de la Rdui ce piesmi-a plcut cel mai mult de la muzeul lui tefan celMare. Se ateptau toi ca s zic c mi-au plcut nitesteaguri mpunse de sulie, erau nite clopote, eraunite veminte, era i o cruce din aur, care avea ilemn de la Sfnta Cruce n ea, dat de un mprat luitefan cel Mare, i se ateptau s zic dintr-astea.

    Am observat un lucru pe care sfiniile voastre lneglijai! Pe tocul uii la intrare n camera mu-zeuluiera un pomelnic scris de tefan cel Mare, cum s fieel pomenit dup moarte acela l reprezenta pe tefancel Mare! Se gndea la moarte, cum s fie pomenit, segndea la mntuire. Asta a fost obser-vaia mea. Acelpomelnic este scris n limba slavon cum s fie elpomenit n fiecare zi a sptmnii.

    Crucea i-a fost dat de un mprat. Ce meritavea el? Avea meritul c se numea cum se numea,era un mare conductor de oti. Clopotele le-a fcutcu banii rii; vemintele la fel foarte bine c lefcea, aveau valoarea lor.

    Eu v spun cu fric, pentru c sunt convins c vvei convinge la Judecata de apoi de cuvintele acestea,ce prere de ru va avea lumea, va fi Judecata de apoi,c n-au dus o via de pocin. Cci dac i-am

    121

  • N E V O R B E T E

    ntreba pe cei de sus: Ce v-a costat pe voi de aiajuns la atta fericire?, ne-ar rspunde: Timp puinpetrecut bine! Nu la rock, la muzic uoar. Timpuleste prea scurt. Uitai-v la voi, suntei de douzeci iceva de ani; sau uitai-v la mine, sunt de 84 de ani.Nici nu-i vine s crezi! i eu am ani de nchisoare,ani de pustie, cincizeci de ani de clugrie, din care46 de preoie.

    Repet, o s vedei la Judecata de apoi, c n-amfolosit timpul bine i ce-mi trebuie lucrul cutare, i, vspun sigur, c se va ci toat lumea c nu s-au fcutclugri, pentru c s-a terminat ce putea fi mplinit nvia! Toate muzicile uoare, dansurile i gusturileastea, femeieti, i tot.

    i ce urmeaz? Nu urmeaz o pauz. Nuurmeaz nc o via i: A, am s tiu ce-am s fac!.Astzi, de vei auzi cuvntul Meu, s nu se nvrtoezeinimile voastre!

    tii ce zicea un Sfnt Printe din Pateric: ntr-o zi poi ajunge la msur dumnezeiasc! aa descump este o zi!

    Deci, trebuie s fim permanent preocupai demntuirea noastr. Acesta este scopul principal, deneschimbat, de neuitat: mntuirea! i, de aceea,trebuie s fugim de obiceiuri i de rutin. Totul nvia trebuie s plece din aceast fiin a vieiinoastre: inima.

    Este adevrat, probleme sunt multe, dar, nutrebuie s dai drumul la sfoara care te leag de cer.Dac i dai drumul, cazi n neant, cazi n pcat, cazin iad. Trebuie s te ii de aceast sfoar, ori ce ar fi,orict de puternice ar fi vnturile! ine-te cum poi, n

    122

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    felul tu, dar ine-te!S nu credei c Dumnezeu nu ne nelege n

    momentul istoric prin care trecem. Sigur c nenelege.

    Noi trim n aglomeraiile urbane, nv-m, ne plimbm, cum putem s facem pazaminii i rugciunea? Drag, oriunde ai fi, nu te detesta pe tine. Ca

    un slujitor al lui Hristos, oriunde ai fi, s fii cuHristos.

    Dac eti ntr-o ocupaie profesional, i facidatoria acolo, i pentru c i faci datoria, eti un om allui Hristos, c n numele Lui eti cinstit tu acolo, nacte, i ntr-o serie ntreag de alte operaiuni. Iar daceti liber, poi zice o rugciune: Doamne, Iisuse! sau:Doamne, Doamne, Doamne! Dumne-zeu tie c aifost n imposibilitate s te rogi, dar tu, totui, peundeva, te recunoti omul Lui. Chiar la rugciune o svin duhuri rele s-i schimbe mintea de la rugciune,dar nu te teme. Dumnezeu tie dinainte ce ai s ceri tu,dar i place ca tu s lupi. Nu ceda, nu abandona viaata pentru ispitele care vin! i dac te gseti nBucureti sau ntr-un sat, cine tie pe unde, Hristos esteacelai peste tot. Pentru c nu se pune att de multproblema lumii care mpiedic, ci a diavolului; el tempiedic. Tu eti singur i nu poi s faci rugciunea,pentru c te mpiedic diavolul, c noi nu luptm cucarnea i cu sngele, ci cu puterile ntunericului, pevia i pe moarte!

    Muli tineri din zilele noastre folosescmtniile (mai discret) pentru c i ajut la

    123

  • N E V O R B E T E

    adunarea minii din aglomeraie. Sunteipentru sau mpotriv? Bine, este tehnic pe care unii o folosesc i

    unii nu o folosesc. C dac ai stpnirea minii, n-ainevoie de un suport material, de metanie, pentru olucrare duhovniceasc, pentru c tu reziti mereu.Dac ai stpnire de sine, tu conduci i coordoneziviaa i micarea inimii tale cum vrei tu.

    Dar noi suntem slabi duhovnicete i ne maifur oraul. Dac matale ai nevoie s bai, aa, ntr-un

    lemn, ca s atragi atenia, f aa, dar ai s deviiinteresant.

    Rugciunea minii din inim, dragii mei, e olucrare de foarte mare tain a vieii noastre.

    Nehotrrea cum s o nvingem? Stai ca prostul ntre drumuri, asta eti! A spus

    Hristos: Eu sunt Calea, Adevrul i Viaa Fr deMine nu putei face nimic Cine nu adun cu Mine,risipete, va s zic tim ce avem de fcut.

    Ce nseamn nehotrrea? Cum ne putem da seama c suntem pedrumul cel bun? De, dragul meu, dac te gseti n noroi, simi

    c i se ngreuiaz gheata i c e ud. Dac eti pe unloc mai uscat vezi c mergi mai uor.

    Cum s nu-i dai seama? Nu tii poruncile luiHristos?

    Sunt mai multe feluri de ispitiri: de sus, de jos,din fa, din spate, din stnga i din dreapta.

    De sus, cnd ceri la Dumnezeu mai mult dect

    124

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    poi s duci. Cum a zis Fericitul Augustin, c vrea sscrie o carte aa, ntru totul s-l cuprind peDumnezeu.

    De jos, nu faci pentru mntuirea ta nici ceea cecalci cu picioarele, adic nici ceea ce simi cu propriata fiin; nu mplineti, nu te intereseaz. Eti mort, nceea ce privete educaia, nchinarea.

    Ispita din fa, cnd vezi ispita chiar din fa ite ispitete c o vezi. i ncepe: forme, nchipuiriPentru c exist un autor care i prezint acestelucruri, diavolul, el i nflorete lucrurile

    Ispita din spate, cnd i aminteti de pcatetrecute, retrospective, care nu sunt aa de primej-dioase, c nu le vezi, dar, dac nu te astmperi, ncepis le vezi. Mai mult, intervine cu putere, c le-ai itrit.

    Ispita din stnga, cnd faci pcatul pentru nsuipcatul. l fac pentru c-i pcat! cu bun tiin.

    Ispita din dreapta, cnd faci lucrurile luiDumnezeu fr dreapta socoteal. n Patericulegiptean sunt foarte multe exemple: a aprut dracul nchip de ngeri la diferii clugri, i chiar n chipul luiHristos, zicnd: Eu sunt Hristos! nchin-te mie!Clugrul, dac-i prost, zice n sinea lui: Ce cinstepentru mine! i cade n capcan.

    Unul mnca n restaurant i, cnd s-a aezat lamas, s-a pus n genunchi s-i fac rugciunilenainte de mas dac i reproai ceva, se scuzazicnd: Las, s nvee s se roage! L-au condamnattoi, pentru c putea s se nchine n linite, fr sias n eviden.

    Lips de dreapt judecat: s strngi prea mult

    125

  • N E V O R B E T E

    iubirea n brae, creznd c iubirea i d libertatea sfaci i ucidere chiar. Poi s strngi un copil n braedin iubire, nct s-l omori. La tribunal nu existpedeaps pentru cine iubete, ci pentru cine omoar.

    Eu vd rugciunea ca o modalitate delenevire a minii! De ce o lenevire a minii? O trec superficial. Nu e bine. Superficial nu e bine, primeti un

    ajutor tot superficial, care nseamn c nu primeti...Dar de ce s te rogi superficial? Roag-te cu totdinadinsul. Timpul este sta. Singurul timp. i estefoarte scump.

    Ce e viaa aceasta fa de venicie? Nu se roagnimeni chiar superficial, dac are de gnd s se roage.

    A, este numai un moment de vid, care nu ca-racterizeaz numaidect. Este numai o ntmplare, darel i revine, pentru c, practic, este suprave-gheat deDumnezeu mult, are nger pzitor. Omul e fcut deDumnezeu singur numai pentru Dumnezeu, i nuputea s nu-l nzestreze cu ceva cu care s inlegtura cu Dumnezeu. Adic cu rugciunea. nnchisoare, n pdure, rugciunea se adncete.Oricine este nepat, vrea s scoat ghimpele. Ghim-pele nu iese i instrumentul sau meterul care poate sscoat ghimpele este Dumnezeu i la El apelm.

    Dumnezeu nu l-a lsat nembogit pe om aremulte fore n el ca s-l trag spre cer. Asta nu n-seamn c desfiinm iadul, c muli se duc n iadpentru o nepsare nejustificat. Pcatul este crunt,este extraordinar de grav. Adic cum, nu ai avut atta

    126

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    putin, suflete, s te nchini, s te rogi? Pentru ce nute-ai rugat? Pentru ce te rogi superficial? Dac te rogiaa, atunci nu nelegi nimic din trgul acestapreafrumos. De ce nu mnnci superficial? De ce uiis te rogi? Burtica nu o uii c e flmnd? Cui ceremnoi? Cerem la un director de instituie?

    O clip poate s fie un timp i o suspinare poates fie o rugciune. Fr nchipuiri, c Dum-nezeu stpe un scaun i te ateapt. Nu! Tu fii atent la ce zici:La Tine m gndesc, Doamne, i tiu c eti, tiu ceti peste tot!

    ncercai s zicei: Doamne, Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pcto-sul! Dar inei minte: n-are nici o valoare dacvorbeti. Ea se numete n trei feluri: rugciuneaminii, rugciunea lui Iisus i rugciunea minii ninim nu-i corect rugciunea inimii. n oricemoment vin atacuri, noaptea vin ispite; le goneti cuprecizie. Dar pstrai taina. Nu facei ca gina: a fcuti ea un ou i se aude n toat curtea. n felul acesta s-au strbtut i pustiile i pucriile, cu o rugciunetainic.

    De cte ori s zic?, m-a ntrebat cineva. I-amrspuns: S zici o dat i s nu mai termininiciodat!

    Bunoar, tii c Psaltirea este foarte bun i teapuci s o citeti din scoar n scoar. Lips dedreapt socoteal. S-a constat c diavolului nu prea iconvine cititul la Psaltire. Eu recomand o catism n24 de ore. Dou catisme dac-i mai avansat. Treicatisme dac-i prea avansat. Te bagi singur la adnc idai btlie... Poi s birui, dar s tii s noi, s tii s

    127

  • N E V O R B E T E

    birui.Pe mine nu m intereseaz, dragul meu, c ai

    citit multe acatiste, paraclise, n genunchi. S aveiprezena inimii la Dumnezeu, nu doar s zicei; c laurma urmei o rugciune adnc nseamn o tcereadnc. Nu: Am zis multe! tii ce faci dup ce zicimulte: Doamne, am zis de... Am depit pe muli!Orice am face, suntem datori la Dumnezeu. Mergeipe credina c ne iubete enorm. Dac tii c teiubete, ai numai datoria s fii prezent, ccirugciunea este un mijloc neaprat folositor, dartrezvia este un scop atins.

    S nu facei marea greeal s spunei: Ei, ce,numai eu o s fiu n iad? Pn acolo poate s meargsatana, s v dea acest gnd. Cu ct sunt mai muli niad, cu att este putoarea mai mare, cu att este maimult de suferit. i apoi mai este i altceva: nici nu sevd unul cu altul.

    Firea omeneasc trebuie depit cu orice chip.Nu pierdei din vedere amnuntul, dar nici nu vpierdei n amnunte. Nu pierdei amnuntul care tepoate crete. Nu i se cere s cucereti ca un generalarmate, ci s te birui pe tine. Bunoar s v dau unexemplu de militar. Rzboiul este un joc de inteli-gen, dar rzboiul este tot rzboi.

    Fr eroism, fr vitejie nu se poate, darndrzneala aceasta s o faci cu oarecare tactic.Pentru c exist un plan de rzboi, un plan de foc carecuprinde patru puncte:

    1. Determinarea precis a adversarului. Careeste inamicul nostru? Diavolul! Ni s-a lsat adversarca s ne putem ncununa.

    128

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    2. Determinarea precis a poziiei tale. Cepoziie am eu: sunt clugr, sau sunt cstorit, sausunt misionar.

    3. Determinarea precis a distanei. Ce distanam pn la inamic ca s nu tragi mai aproape saumai departe de int.

    M ntrebai care este pcatul de care trebuie sne ferim mai nti?

    De pcatul care este mai aproape de tine, deacela s te fereti! Ce s duc eu grij de curvie, dacdeocamdat nu te bate la cap? Nici de lcomie, ccideocamdat nu mi-e foame! De pcatul care-i cel maiaproape de tine, de acesta s te fereti! Cineva o ficomandat la un mercenar s te omoare, dar tu nu lupicu acela care a comandat, lupi cu sta, care vrea s teomoare. Oprete-i mna ca s nu te loveasc. Dac-lbirui pe sta, acela care a comandat cade de la sine.

    4. Folosirea ct mai mult a armamentului dindotare: rugciunea, smerenia, rbdarea, pe care leavem pentru neutralizare sau ucidere.

    Cum s ne situm fa de televizor? Privirea la televizor o atac muli. Dar, din

    punct de vedre tactic, fac o greeal. Nu se con-damn televizorul, el este un instrument de informare.De a-i arta lei i tigri, c n-ai putut s-i veziniciodat, i s te mbogeti. Ia uite, domnule, ceeste pe pmntul pe care triesc i eu! Aratmedicina o serie ntreag de lucruri: operaii cutransplante. i arat n 24 de ore tot ce-i pe suprafaapmntului, te orienteaz, i uureaz viaa. El nu daciuni pariale, el d aciunea aa cum este ea, i tu

    129

  • N E V O R B E T E

    trebuie s fii dibaci s nelegi.Sunt foarte convins c Apostolul Pavel ar fi

    folosit televizorul dac ar fi fost pe vremea lui, ca s-L difuzeze pe Hristos. Pentru c televizorul esteadministrat azi prost i fals, nu trebuie s condam-nm televizorul, ci pe administratorii lui. Poate s ino predic nemaipomenit. Este un produs alcivilizaiei i mai este o destindere. Cci trebuie s nuinem arcul prea ncordat: e un sport, o stare deveselie, i te mai scoate niel dintr-o stare ncordat.Dac exist ceva acolo care ar irita, ar excita, tu etistpn. Folosete-te de el, dar fii stpn pe tine.

    Dac te uii la televizor i nu vezi oameni cucojoace pe ei, ci goi, dac nu eti stpn pe tine, tesminteti atunci, c pcatul nu vrei tu deloc s-l gtui,s-l trangulezi; trebuie s fii stpn i televizorul srmn la dispoziia ta, nu tu la dispoziia lui. Pentruc sunt i o serie ntreag de deertciuni. Televizorulnu este altceva dect mer-sul tu pe strad, care tepoate sminti. De ce judeci? Ai vzut nite scene, fiistpn pe tine! Dac eti stpn pe tine mai mare platprimeti, dect dac nu ai fi vzut lucrurile acestea ite-ai smintit. Dac n cenu gseti o piatr preioas,este mai valoroas pentru tine dect dac o luai dinvitrin. Gndul vine, dar nu-i vina noastr.

    Dar membrii familiei pierd foarte mult timpn faa televizorului Dac pierzi timpul acolo nseamn c eti prea

    comod. Dar s-ar putea s joace i un rol de destinderetelevizorul, te mai pune ntr-o situaie de linitiresufleteasc. Dar, dac umbl numai cu mna pe

    130

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    murdrie, sigur, o s miroase a murdrie!Poi s te uii acolo i s zici: Doamne, Iisuse

    Hristoase, miluiete-m pe mine, pctosul!, sau ste gndeti c numai ziua de azi este o zi sigur anoastr, ziua de mine nu e sigur. i atunci, dac etiun om cretin i cu o contiin subire, te gndeti sfoloseti i altfel timpul, nu numai n faatelevizorului.

    Eu ncercat s-l apr pe televizor, dar nu te potapra pe tine, cci te foloseti numai de el.

    Pcatul are 12 trepte. n treapta nti se nume-teatac, pe care l-a avut i Mntuitorul, dar l-a biruit.

    n treapta a doua pcatul persist, dar nu suntemvinovai, e n gndul nostru.

    n treapta a treia iar nu suntem vinovai, dargndul a avansat poate chiar cu imagini, dar nu estevinovat.

    n treapta a patra nu eti vinovat. Deja gndul amai evoluat, c vorbim de evoluia pcatului.

    n treapta a cincea i dai seama c e primejdie ilupi la gndul care vine.

    n treapta a asea l accepi cu mintea: Da. Ams-l fac! De aici ncolo eti vinovat.

    n a 7-a treapt i dai seama de degradare ilupi.

    n a 8-a l faci cu fapta.n a 9-a l repei.n a 10-a te mptimeti.n a 11-a te descurajezi.n a 12-a mori.Deci, tocmai n treapta 6-a suntem vinovai, nu

    c au venit gndurile vezi la televizor i te sminteti.

    131

  • N E V O R B E T E

    Dar ce vezi la televizor vezi i pe strad. Dar asta nunseamn c pctuieti cu lumea. Nu. Gndul vine,c satana att ateapt. Dar ntr-un fel oarecare nuprimeti. Numai n treapta 6-a eti vinovat. Pn aicite-ai cam blcit ntr-un fel, dar nu eti vinovat. nfelul acesta poate s-i aduc gnduri mpotriva luiDumnezeu, i asta nu nseamn c eti vinovat.

    Exist n Pateric un cuvnt foarte explicit, unrspuns la o singur ntrebare despre gndurileacestea care au chinuit pustia: a trimis Dumnezeu unprinte foarte iscusit care a spus: Gndurile acesteade hul nu sunt ale noastre, sunt ale satanei i ni leaduce nou.

    E altceva dac l accept cu mintea, sau e totla fel dac l accept cu fapta? Spune Scriptura: Cine a gndit n mintea lui

    la femeie, a i pctuit! Da, dar cu mintea.S-a considerat czut cine a fost numai cu mintea

    la gndurile acestea.Iari, un Sfnt Printe i-a chemat pe ceilali

    prini i le-a pus ciorb, cte o porie n faafiecruia. i a nceput aburul s ias s miroase aciorb i le-a inut un cuvnt Printele, apoi i-antrebat: V-ai sturat! Nici nu am mncat! Darcu gndul ai mncat? Vedei, nu este acelai lucrupcatul cu fapta i pcatul cu gndul.

    Un srac se uita cum mnnc fripturi boierul.Boierul l-a dat n judecat c s-a ndulcit cu mintea.Atunci judectorul, nelept, zice: Te-ai ndulcit?Da, m-am ndulcit, c eram flmnd! Pentru a facedreptate, l-a condamnat pe srac s dea doi bani.

    132

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    Judectorul a luat banii i i-a trntit, iar apoi lntreab pe boier: Ai auzit? Da! Mulumete-tecu auzul!

    inei minte, c poate s v tortureze gndurilecu mintea, dar nu rspunzi pentru ele dect numai ntreapta a 6-a, cnd le accepi l fac, domnule! lfac, gata, s-a terminat! De cnd m chinuie! l fac peacest pcat! Nu accepta! Dac l-ai acceptat, te duci laspovedit! Printe, l-am acceptat cu mintea. Sau, l-am fcut i cu fapta, sau l-am repetat.

    Ce m fac, printe, c sunt mptimit?Cum zic Sfinii Prini, cel puin s-l scoi din

    treapta a 11-a, a dezndejdii. Printe, se cuvine s mergem la plaj lamare? Da. Ar fi o greeal mare s nu v ducei!

    Pentru c soarele e un doctor nemaipomenit de bun ide scump, care ni se d gratuit. ns, i acolo s fiistpn pe tine. Nu te duce s pctuieti! Iar dac ivin gnduri necuviincioase, stinge-le cu rugciunea, itu te foloseti de soare. Cci nu se poate frrugciune, nu se poate fr trire, nu se poate frtrezvie. Doar nu te duci acolo s msori trupurileoamenilor! Dac te duci aa, e inutil i ntrebarea, teduci ca un pctos!

    Ce ne putei spune n legtur cu proverbulPrinii mnnc agurid i copiilor li sestrepezesc dinii! n ce msur motenesc copiii apucturile

    prinilor, asta nu tim! S-ar putea s se moteneasc!Dar chiar dac se transmite, este n funcie de educaie.

    133

  • N E V O R B E T E

    Se poate s aib dreptate. Am fcut o constatarepersonal, ca duhovnic ce cunosc attea lucruri, c s-anscut un biat fr degete, doar unul avea. Sigur c icrea foarte mult mil, cum aga cu el, sracul, foaiai lingura, i nu tiu ce. i a nscut un copil exact ca el,fr degete.

    Dac este vorba biologic, s se nasc, s fie oconsecin, atunci, sigur c agurida asta o putem punei la divor. ns, Dumnezeu nu a lsat la dis-creiadefectelor oamenilor drumul mntuirii, ci a dat haruri:Botezul, care te scap de toate; educaia cretin, cas tii s scapi de chestiile acestea: ru fiind, criminalfiind, devii poate sfnt.

    Educaia trebuie cu orice chip s nu se neglijezen nici o clip, n sensul c orice clip trebuie trit,fr s v gndii prea mult. Lsai viitorul s-irezolve singur problemele! Triete tu clipa asta cumtrebuie, acum, i i-ai asigurat i viitorul i i-aireparat i greelile trecute!

    Da, s-ar putea s te nati cu defecte sufleteti.Dar aceste lucruri se pot pune la punct prin nvturacretin. E mai greu pentru unul care este defectuos sfie cum trebuie, dar este posibil. Dar nici cel care nuare bubele acestea, vzute sau nevzute, s nu creadc este desvrit, pentru c exist unele pcate, care senumesc n duhovnicie pcatele lipsirii, adic faptelebune pe care puteai s le faci i nu le-ai fcut, de careeti foarte rspunztor. Cum zice i Apostolul Iacob:Cine poate s fac un bine, i nu-l face, svrete unpcat! (4, 17).

    Uite, m-a ntrebat cineva ce sunt zodiile astea.i am spus: Drag, uite ce e. Mai nti, dac le citeti

    134

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    pe toate, n toate te gseti! Dar, dac e adevrat, e nfuncie educaie. E adevrat c dac te nati noaptease poate s aib influen de presiune atmosfericasupra intelectului. Primvara, sau iarna, sau vara, saucnd te nati S-ar putea s moteneti ceva de laanotimp, dar restul se n funcie de educaie. Cndduci o via dup poruncile lui Dumnezeu, nu mai aunici o valoare, toate le poi birui!

    Deci, n ce privete naterea defectuoas, este oconsecin a mncrii aguridei de ctre prini. Esteadevrat. ns, v spun, nu este lipsit de mntuire acelcare se nate cu defectele acestea, cci intervine viaacretin. Nu exist nimic care s nu ierte Jertfa de peGolgota. S ierte nu numai pcatele, ci s hrzeasclumea cu haruri deosebite, s se nale, s sesfineasc. Pentru c Domnul nostru Iisus Hristos nune-a adus numai ce a pierdut Adam, ne-a adus multmai multe lucruri: harul mntuirii venice, n sensulde dumnezeire, s te ridici la Dumnezeu, cum spunmarii tritori: A te ridica la Dumnezeu eti mare caEl, i coboar El la tine i e mic ca tine!

    Ce ne putei spune despre tnrul din zilelenoastre? Mai precis, cum ar trebui s fie untnr care trebuie s slujeasc lui Dumnezeu,sincer, din toat inima? Sigur, depinde de el dac este din toat inima.

    Cel puin s fie un tnr care s fac primii pai sprescopul suprem: mntuirea. i de aceti primi paidepinde toat viaa lui. Spre mntuire, adic s duc ovia de biseric, de spovedanie curat, de o inimbun pentru ceilali, cu milostenii, cci Milostenia

    135

  • N E V O R B E T E

    i Vlahu spune e toat Scriptura!O via cretin de rugciune, ca s nu fie ca un

    bulgre la culcare, la deteptare, adic, nu m refer lao via de rugciune dup tipic, ci de o tresrire, dacse poate. De aceea m-a fcut s spun c orice clippoate s fie un timp, i orice suspinare poate s fie orugciune.

    Vedei, asta-i place lui Dumnezeu! El asta vreade la noi, ca noi s fim mereu cu inima spre El, pentruc El este Cel ce este. El ne-a creat, El ne va judeca,El ne va ferici, i atunci ce motive materiale am aveas nu ne temem numai i numai de El?

    O, de-ai ti cine sunt Eu! l-ai auzi peDumnezeu. i, cum se spune chiar n anumite situaii,c Eu tiu ce nseamn a plnge!

    Aa s fie un tnr: un mare erou pentru Hristos.Nu erou ntr-o dragoste fals, omeneasc, ptima, cieroul lui Hristos.

    Tot ce a spus Hristos este adevrat. O, ce aispus, Hristoase, tot e adevrat!

    Atunci un tnr, care pune problema aceasta, vaputea pune i al doilea i al treilea pas, i toi paii luispre mntuire i, bineneles, va fi ajutat de harul luiDumnezeu.

    Care este cea mai mare ispit de caretrebuie s se fereasc cel mai mult tnrulortodox din zilele noastre? Cel dinti pericol este o lips de credin n

    Dumnezeu i o lips de credin n nvturile luiHristos. Pentru c poate s fie o sect care crede nDumnezeu, teoretic (cum spun ei), dar nu au

    136

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    nvtura dogmatic ortodox. Cci nu cine ziceDoamne, Doamne, va intra n mpria lui Dumne-zeu, ci cine mplinete poruncile.

    S-au fixat dogmele despre nvtura cretin laSinoade, pentru a fi cunoscute de toat lumea.

    Deci, o primejdie mare este dac el nu are niciun fel de interes cretin pentru viaa lui. Pentru catunci e atras de pofte, mai ales dac are i posibi-litate financiar, e n mare primejdie dac nu ecredincios. Nu zic c bogia este un pcat, nicisrcia nu este o virtute. Poi s fii un om bogat imiluitor, sau s fii un srac ho.

    Vorbind despre tnrul cretin, orice tnrcretin i pune problema gsirii unui drumn via i se gndete i la varianta clu-griei i la cea a cstoriei. Cum poi ti caree chemarea? Asta e o ntrebare pe care o punei foarte uor

    i o repetai mereu.Nu poi ti care e chemarea, dect ce gusturi i

    ce porniri ai tu.Mai nti de toate, drumul spre mnstire e cel

    mai mare posibil. Cuvintele Scripturii, care ndeam-nspre mnstire, se afl n vrful ei: Vrei s fiidesvrit? Cine nu m iubete pe Mine, cine nuM urmeaz, cine nu las tot pentru Mine

    Nu se pleac la mnstire numai dintr-o naltraiune, ci dintr-o chemare, adic o nebunie pentruHristos. Atunci cnd nnebuneti pentru Hristos, numai stai de vorb cu nimeni, n legtur cu stau saunu stau, ci Plec!

    137

  • N E V O R B E T E

    Deci, plecarea la mnstire e o nebunie pentruHristos, fr nici un fel de discuie. i, ca orice nebun,nu stai acas.

    i nu te duci la mnstire ca s gsetimnstire, ci ca s faci tu mnstire, prin compor-tarea ta, prin tierea voii, prin ascultri, care sunt de omare frumusee.

    Poate nu nelegei lucrurile acestea, pentru csuntei n laicitate. Drumul la mnstire e o intrare ncer. O ieire din lume; cci de aceea se spune cinngeresc, i asemenea cu ngerii trebuie s asculi.

    Trebuie s tii c exist dou posibiliti: ori teduci, ori nu te duci. Ca s rmi n lume duci viaa decare am mai vorbit: cum s fiu eu cretin.

    Dac ntrebai ce este cultura, a putea spunentr-un cuvnt: armonie! Dac m-ar ntreba cineva ceeste Scriptura: Armonie, domnule! Adic s fiumereu n situaia s pstrez pacea, pentru c raportuldintre dreptate i pace este de la doi la opt. Deci, facidreptate i ctigi doi, dar pierzi opt. Faci pace,ctigi opt, dar pierzi doi. Deci, pacea este de patruori mai mare dect dreptatea. Numai atunci poi sfaci armonie. Deci, tu trebuie s fii un erou alarmoniei, un erou al pcii, cu orice chip. n felulacesta poi avea dezvoltat discernmntul de a puteanelege inima cuiva. Orice om care are o pacesufleteasc are o valoare nemaipomenit n sufletullui i o armonie n unitatea n care triete el.

    Cum ajungem n zilele noastre, n aglome-rrile urbane, la pacea aceasta mult dorit? Da, lucrurile acestea sunt foarte importante.

    138

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    Pi, pacea nseamn s renuni la prerile tale, srenuni la gusturile tale, la chemrile tale pctoase,sau s renuni de a face un rzboi gratuit, cum zicecineva: Mi-a zis, i-am zis i am s-i zic!

    Deci, nu e o simpl linitire interioar? Domnule, nu raional trebuie s se ntrebe, nici

    raional s se rspund. Pacea aceasta vine frexplicaii. Simul bucuriei nemaipomenite, ca i niubire. De ce? Pentru c, practic, nu ai nimic cunimeni. Inima mea e liber despre alii, ca s-I fac locMntuitorului Hristos s o ocupe. Pacea a venit la voi,adic a venit Hristos n inima voastr, pentru c nudumnii pe nimeni. Ne punem idealul cel mai nalt:iubirea de vrjmai, mntuirea. Nu e utopie, pentru cspune Mntuitorul Hristos: E posibil lu-crul acesta!A ncercat cu adevrat s se iubeasc vrjmaul? Sautim numai din Scriptur c trebuie s iubim, ns neurm rzbit? S se plece cu adevrat la iubire. Lanivelul zilei, sau al vieii ntregi, n-ai s reueti sajungi la o mare iubire. Dar te ajut harul luiDumnezeu, i tu ai s mori iubind pe vrjmai, sau celpuin s nu-i urti. Deja eti ntr-o poziie de salvare.Ca s fii erou trebuie s te jertfeti continuu. Ce mintereseaz c se supr cellalt? S nu Se supereHristos! Oriunde trebuie s fii cu Hristos, fragitaie, cu o foarte mare linitire sufleteasc. Mbucur, sunt fericit c sunt cretin i i-a dori i ie sfii. Pentru c ei vd la tine pacea ta. i vor consumaplcerile i se vor simi obosii. Vzndu-te pe tine ceti linitit, te ntreab: Domnule, de ce ai tu paceaasta? Pentru c vreau s triasc Hristos n inima

    139

  • N E V O R B E T E

    mea continuu! Adic, nu am dumani n inima mea.Hristos nu intr ntr-o inim ocupat de

    vrjmie. i, pentru faptul c urm, unde-i e-roismul? Pi ce, te duci la rzboi s te predaidumanului? Dumanul te omoar!

    Lupt de pe poziia ta cretin fr dumnie!ns este voie s v aprai. S nu se speculeze poziianoastr cretin ca pe o slbiciune. Cci dac am ticnd vine furul spune Mntuitorul nu l-am lsa ssparg casa. Noi ne opunem, nu doar ntinziminile Nu intra! Te lupi cu el. i poate s cadel. Deci i aperi valorile.

    Cum putem discerne corect ntre binele irul care ptrunde din Occident? Este liber-tatea occidental adevrata libertate? Nu exist dect o libertate: a inimii n Hristos.

    Vrei s fii liber? Izbvete-te de pcate! C-am venits v fac liberi! Ce, noi nu suntem liberi? aurspuns evreii. Suntei neliberi pentru c v supuneipcatului!

    Occidentul nu este un punct de orientare. Estetolerat de Biserica Ortodox. Nu condamnm toatepersoanele din Occident, dar curentele, strile despirit care exist n Occident sunt primejdioase itrebuie s fie detestate. Dac eti romn ortodox, etipeste tot Occidentul i peste tot Extremul Orient ipeste toate confesiunile religioase false.

    Este mai bine s ne nfrnm trupul de ladesftri, sau s ne nfrnm gndurile? i trupul i gndurile! Trupului s i se dea cu

    msur, gndurile rele s dispar de tot. Tocmai asta

    140

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    este lupta de gnd, adic s se elibereze cu orice chip,s se dezinfecteze, s se curee mintea, gn-durile. icu trupul - s i se dea cu msur: hran, somn, pentruc nu trebuie sluit cu un post exagerat, pentru c estefcut de Dumnezeu bine fcut cum zice: Bine l-afcut Marele Meter! Atunci, noi avem obligaia snu-l sluim, s nu-l slbim. S-i dm cu dreaptjudecat, cu postire, cu hran, care este rnduit deBiseric.

    Carnea nu trage rugciunea la pmnt? Nu trage! Carnea se poate mnca, este n-

    gduit de Dumnezeu: Taie, Petre, i mnnc!Aducei-v aminte cnd a czut din cer pnza cu felde fel de fiare, de animale, i a nceput Petru s taie is mnnce; mai ales c ei, care erau evrei i numncau carne.

    Deloc nu este. Este ngduit numai pentru care calorii multe. i, pentru c este mai grea lamistuit, se recomand s se mnnce cu msur sauchiar deloc. Dar, chiar deloc nu este o porunc ca s numnnci. Canonul 14 de la Ancira, zice c: Dac celcare nu mnnc carne vorbete de un diacon dacnu mnnc nici ciorba n care a fiert carnea, snceteze din lucrarea lui. Adic se nelege c estengduit carnea. Nu este ngduit n posturi, iar ndezlegare carnea este ngduit, dar cu msur.

    Ce sunt Vmile Vzduhului? Cum ar trebuis le nelegem? Aa cum s-au prezentat ele reprezint o form

    raional, ntr-o form imaginativ, dac a avut oimagine bogat cel care a scris, cum, bunoar prin-

    141

  • N E V O R B E T E

    tele Nicodim Mndi. n adevrata lor prezentare, noinu le putem cunoate dinainte. Una tim: au draciiatunci libertatea s ne acuze dup faptele noastre.

    nainte de Judecat?- nainte de Judecat - la moarte, la moartea

    fiecruia. La Judecat - atunci va fi sfritul lumii.Dar fac aceasta la judecata care se face sufletuluidup ce moare, chiar n prima zi este asta. i mult maimult este acuzat de propria contiin, i satana seservete de lucrul acesta. Bunoar, au fost situaiidescoperite de Dumnezeu cnd diavolului nu-iconvenea msura luat de Dumnezeu, adic cudreapt judecat, dreapta socotin pe care o faceDumnezeu, i ipa i zicea c Uite ce a fcut cutare!Da, a fcut, dar s-a i pocit aa i aa. S-auntmplat mai multe cazuri. De unde se crede cdiavolul are libertatea s acuze la acel cntar.

    Petru Vameul, un foarte mare bogta vame,avea 3000 de robi - numai s le dea s mnnce la3000 de ini, v dai seama ce avere avea - i eravestit de zgrcit, cel mai zgrcit pe acolo. i ceretoriicetii aceleia aveau obiceiul s se ntl-neasc lamarginea cetii s mpart ntre ei ce au cptat. i eiatunci, parc erau un sobor clerical, ziceau: sta estede la cutare! i ziceau n cor: S-l pomeneascDumnezeu ntru mpria Sa! i zice unul: De laPetru Vameul nu avem nimic! S nu-l pomeneascDumnezeu ntru mpria Sa!

    Ceretorii, v-am mai spus, sunt personajebiblice, ei niciodat nu dispar, Dumnezeu vorbete deei: Dai, dai, dai! i aeaz aa, anume, prin-tre

    142

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    bogai, ca s te mntuiasc pe tine. De unde se vedec, atunci cnd ntinde mna ca s cear, el nu cere, eli d mpria prin mna aceea ntins, i tu nuobservi. i atunci tu, ca rsplat, i dai cel mai micban ce ruine! Aa, deci, ia s ndrzneasc s deacineva i ceva mai mari bani.

    i la, atunci, nfricoat de ceretori c S nu-lpomeneasc Dumnezeu ntru mpria Sa, i-a luatcurajul: M duc la Petru Vameul s-i cer! Nu teduce, m, c te omoar! i s-a dus i l-a ntlnitinnd catrul de cpstru, cu desagii de pine caldcare i aducea pe cmp la robi. i el: Doamne, d-mii mie c mi-e foame! D-mi i mie o bucat! O, darnu putea s-l bat c scpa catrul i se nfuria la el.i n sfrit, pn la urm a luat o pine de aceeacald i a aruncat n el ca i cu piatra. sta a luatpinea n brae; era pine, tot att de valoroas capinea, i s-a dus. Uite, asta e de la Petru Vameul!S-l pomeneasc Dumnezeu ntru mpria Sa!Bine! i Petru Vameul, dup ntm-plarea aceasta, aavut o adormire, sub ce form tie Bunul Dumnezeu,dar l-a luat la Judecat. i puneau pe cntar draciifaptele lui i cntarul cdea n jos cu faptele lui rele,c erau mai grele. i ngerul pzitor, cum spune nviaa lui, a luat pinea aceea, care a aruncat-o acela, ia pus-o pe cntar. i s-a ridicat deodat. Aceea a fostmai grea dect toate faptele rele. i a vzut PetruVameul acolo unde era aceas-ta. Ce grozav i marelucru este milostenia!

    Criteriul de judecat pe care l suferim toi, va fiiubirea, deci mila este toat Scriptura. i atunci, el,deteptndu-se nviat din toat treaba aceea, s-a pus

    143

  • N E V O R B E T E

    pe mari milostenii. Ei, nu mai spun c, pn la urm,s-a vndut chiar pe sine. S-a dus cu un rob al lui i aaranjat: S m vinzi! Deci, s-a vndut chiar pe sine,aa de mult s-i semene lui Dumnezeu. A dat o hainde piele la un ceretor, c era frig, i acela era fericit.Dar, nu att de fericit, pentru c de acum nu-i ddeamai nimeni, pentru c vedeau haina aceea scump.Aceea inea de cald, dar nu-i inea i de foame. i s-adus s o vnd, s scape de haina aceea. Dar nu i-ocumpra nimeni, c, ziceau c-i de furat. i atunci, unoarecare ins, n trg, l ntreb: De unde ai tu haina?Mi-a dat-o Petru Vameul! A! Cred c s-a pus pemari milostenii. i aa i-a cumprat-o acela. Dar,Petru Vameul l-a vzut iar fr hain i zice: O,Doamne, nu mi-ai primit milostenia! El nu tiantmplarea, cum a fcut acela c a vndut-o, i aadormit. Cnd era n somn a vzut pe Mntuitorul nvzduh mbrcat cu haina lui. Venea pe fereastr la eli i-a spus: Petre, la Mine este tot ce dai! Uite, laMine este haina! Cnd a vzut el acum, a vnduttoat averea i toat a mprit-o la robi. De unde sevede c erau acolo, erau la acea adormire a lui, idiavolii care i puneau faptele lui cele rele pe cntar.Deci este o form, o libertate a diavolilor de a acuza.Dar faptele tale vor birui. i cum va fi exactmprirea faptelor se cam i tie, c cine trieteprezentul, c nu se au n vedere faptele din trecut cndtrieti. Trirea pre-zentului repar trecutul icucerete viitorul. Pentru c cine triete prezentulrepar trecutul i cucerete viitorul. Deci, faptele talede acum sunt cele care sunt, cci se poate s faci ofapt urt, i tot trecutul tu l-ai dobort, i-i pierzi

    144

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    sufletul. Nu este chiar aa de uor s treci prinprocesele acestea, pentru c se intr ntr-o lume aveniciei, care este nespus de cernut, de purificat.Deci, forma n care se vor prezenta vmile va fipentru fiecare altfel, dar va fi ntr-o form de care nuse tie. Important este s se tie c ele exist, adicexist o judecat, cnd diavolul, nesuferitul de diavol,i cere drepturile.

    V-am mai spus de doi frai care s-au mntuit icare au trecut prin vmi foarte uor, pentru c au fost,ntr-adevr, foarte evlavioi i tritori erau frai demnstire. Cnd au ajuns ntr-un loc, n care diavoliinu puteau, [diavolii] au strigat: Mare ndrzneal arecurenia!, cci, ntr-adevr, erau foarte curai. IarSfntul Macarie Egipteanul cnd a murit, a trecut prinvmi i a ajuns ntr-un loc n care dracii nu maiputeau. i el atunci, nspimntat de ct a fost hruitpn n momentul acela, la locul acela a zis: Stai, cnc nu am scpat de voi, nrutiilor! Deci, dovadc l-a trecut prin nite hruieli, dar nu au avut ce s-ifac, c s-a smerit grozav n viaa lui, lucru pe care lspune tot el cnd a ntrebat pe diavol de ce nu potasupra lui, i zice: Pentru c postesc? Nu, noi numncm niciodat!, au spus diavolii. Dar pentru ceu priveghez? Dar noi priveghem continuu, nudormim deloc! Dar de ce? Pentru smerenia ta!,au spus dracii. Deci, smerenia asta i-a dobort. Daravem i alte fapte bune, avem toate faptele bune sunt sfinii, care mrturisesc pentru ele, bineneles.

    Dar, dac ne ridicm, nu ne mndrim csuntem n picioare?

    145

  • N E V O R B E T E

    Nu te mndri! Mndria vine, dar nu nseamnc trebuie s stm n cloac, s stm n adnc, aa,ngropai n patimi, pentru c dac m ridic vinemndria. M ridic, i poate c nu vine, i, dac vine, oalung: Iart-m, Doamne! i mai arde i de mndriedup ce ai scpat, cum ar fi, de la nec? Numai attspui: Doamne, i mulumesc c am scpat! Nu spui:Doamne, am scpat cu puterea mea! Dar ce, i maiarde de mndrie? Nu prea vine mndria, dar, dacvine, o alungi, lupta ncepe mai departe. Nu trebuie soprim faptele bune c vine mndria. Cci, dac temndreti, pierzi tot! C zic: Ia uite, domnule, ce, eus pierd toate faptele bune c vine mndria? Ia s num mai mndresc eu! Este o mare pacoste. Tesluete. Este cea mai nesu-ferit patim de pe faalumii acesteia, de origine drceasc, cci, cine semndrete i se flete cu mndria, are o asemnareaproape total cu dracii.

    A rbda este sinonim cu a atepta? Nu este. Mai nti de toate a rbda nseamn c

    este o suferin i eu sufr. Ori, a atepta pe cinevanseamn c se poate s ai i bucuria c o s vin. Dar,cnd rabzi, supori, suferi o apsare; i trebuie s rabzicu ndejdea c vine. i atunci, ateptarea captvaloare.

    tim c avei mare evlavie ctre MaicaDomnului, ne putei spune cte ceva despreMaica Domnului? O, Maica Domnului! Fii fiii Maicii Domnului

    i vei vedea! V dai seama cine este MaicaDomnului? Stpna cerului i a pmntului! Ct poate

    146

  • P R I N T E L E A R S E N I E

    Dumnezeu cu puterea, poate i Maica Domnului curugciunea! Este la dispoziia fiecrui cretin. Nuexist o rugciune ct de mic, trit, s nu te audMaica Domnului, s nu coboare.

    V spun nc o dat, c o fat cu via foartebun i-a spus Maicii Domnului: Maica Domnului,arat-te a-mi fi mam! i Maica Domnului i-a spus:Arat-te a-mi fi fiic! Adic s faci nite fapte defiic ctre Maica Domnului, Stpna stpnelor,Stpna cerurilor, Mama lui Dumnezeu, cu puterinemsurate peste heruvimi i serafimi. i totui,Maica Domnului este mereu lng noi, este mereulng necazurile noastre. Smerenia aceasta te dep-ete i te face s veri mereu lacrimi. Adic s insitila Maica Domnului, s te rogi la Maica Domnului.Dar, dac nu nelegi multe lucruri, roag-te, c veinelege tu. Important este c ne este de ajutor. Tescap din starea n care eti.

    Deci, arat-te de a-i fi fiic, adic MaicaDomnului s nu stea, aa, ca la o slbnoag, tii.Dumnezeu locuiete n slvile cerului, dar i faceplcere s stea ntr-o inim de cretin. Dar MaicaDomnului, care a fost o fiin creat? Avei ncrederen Maica Domnului pn la urm.

    Unii vd scderea orgoliului egal cumoartea sufleteasc, i se tem i de una i dealta. Nu orgoliul este moartea sufleteasc, dar,

    moartea sufletului aduce i moartea fizic. Dac estedobort spiritualicete, nici trupul nu mai face doibani. Trieti numai n instincte. Pentru c omul este

    147

  • N E V O R B E T E

    fcut din trup i suflet, dar sufletul este omul, nutrupul, i atunci, dac este moarte sufleteasc, senelege c trupul nu mai este bun de nimic, adic ar fibun de iad.

    148

of 28/28
PĂRINTELE ARSENIE Rugăciunea – foc duhovnicesc Treptele păcatului Când am vizitat muzeul de la Mănăstirea Putna – nu cum e aşezat acum, ci cum era aşezat atunci – m-a întrebat stareţul de acolo care acum este arhiereul Gherasim Cocoşel de la Rădăuţi – ce piesă mi-a plăcut cel mai mult de la muzeul lui Ştefan cel Mare. Se aşteptau toţi ca să zic că mi-au plăcut nişte steaguri împunse de suliţe, erau nişte clopote, erau nişte veşminte, era şi o cruce din aur, care avea şi lemn de la Sfânta Cruce în ea, dată de un împărat lui Ştefan cel Mare, şi se aşteptau să zic dintr-astea. „Am observat un lucru pe care sfinţiile voastre îl neglijaţi!” Pe tocul uşii la intrare în camera mu-zeului era un pomelnic scris de Ştefan cel Mare, cum să fie el pomenit după moarte – acela îl reprezenta pe Ştefan cel Mare! Se gândea la moarte, cum să fie pomenit, se gândea la mântuire. Asta a fost obser-vaţia mea. Acel pomelnic este scris în limba slavonă cum să fie el pomenit în fiecare zi a săptămânii. Crucea i-a fost dată de un împărat. Ce merit avea el? Avea meritul că se numea cum se numea…, era un mare conducător de oşti. Clopotele le-a făcut cu banii ţării; veşmintele la fel – foarte bine că le făcea, aveau valoarea lor. Eu vă spun cu frică, pentru că sunt convins că vă veţi convinge la Judecata de apoi de cuvintele acestea, ce părere de rău va avea lumea, va fi Judecata de apoi, că n-au dus o viaţă de pocăinţă. Căci dacă i-am 121
Embed Size (px)
Recommended