Argumente în favoarea reformelor în educaţie

19 septembrie 2014

Anatol Gremalschi doctor habilitat, profesor universitar

Seminar de instruire a şefilor direcţiilor raionale şi municipale de învăţământ în domeniul relaţiilor cu mass media

Argumentul nr. 1

• Absolvenţii sistemului educaţional nu corespund în deplină măsură necesităţilor pieţii muncii şi aşteptărilor angajatorilor

• După absolvire, mulţi absolvenţi ai sistemului educaţional se simt neîmpliniţi

• În consecinţă, reformele sunt inevitabile

2

Contribuţia sectorului TIC la economia naţională

• Piaţa locală TIC 131 mil. USD în 2012

– creștere 2,8%

• Top 148 mil. USD atins în 2008

– Telecomunicaţiile neincluse

• Export 56 mil. USD + neoficial • Creștere de 14 ori în ultimii 10 ani

• Mărimea pieţei mondiale servicii TIC 52 mild. USD, creștere 26%

• Cota Moldovei sub 0,1% și în descreștere

97 mil. USD

Piaţa IT locală, mil. USD (2010)

Revânzare hardware

3

Mărimea sectorului

• 7600 angajaţi în IT + 14.500 în Telecomunicaţii

• 1.200 companii TIC generează 8,7% din PIB cu telecomunicaţii şi doar 0,8% fără

• 32 universităţi + 45 colegii, dintre care 16 + 9 au specialităţi TIC

1642 2039

2233 2580

3095 3467

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Pe parcursul anilor 2009-2014 numărul absolvenţilor TIC a

crescut de 2,1 ori

4

Obiectivele strategice ale sectorului TIC

5

• Creşterea de 4 ori a cifrei de afaceri în industria TI (de la 70 mil. USD până la 260 mil. USD)

• Creşterea de 4 ori a volumului exportului produselor şi serviciilor TI (de la 55 mil. USD până la 200 mil. USD)

• Dublarea numărului specialiştilor angajaţi în industria TI (de la 7,6 mii până la 18,0 mii de persoane)

• Dublarea numărului companiilor TI active (de la 300 până la 600 de companii)

• Dublarea productivităţii per angajat în industria TI (de la 10 mii USD până la 20 de mii USD)

Sursa: Strategia de creștere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2014-2020, www.mtic.gov.md

Oferta nu corespunde cererii

Administratori și

ingineri de sisteme

Dezvoltatori

Alte tehnologii de dezvoltare software

Limba engleză + altele

Comunicare, lucru în echipă, managementul proiectelor

Calitatea și cantitatea sunt importante

Circa 300

Circa 200

Circa 500

“…de la 30% pana la 40% de

absolvenţi ai specialităţilor TIC sunt neangajabili”

6

“We asked for employees...

but they sent us human beings”

De ce ar trebui să reformăm învăţământul ?

7

8

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Corespunderea ocupaţiei cu domeniul de pregătire

81% 80%

73% 71% 71%

60%

14% 13% 17% 18% 18%

22%

3% 4% 6% 7% 7%

14%

3% 3% 4% 4% 4% 4%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Corespunde Este inferioară Este superioară Echivalente, dar diferite

9 Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Structura şomajului BIM după nivelul de instruire, anul 2013

Primar sau fără şcoală primară

0.0%

Gimnazial 15.1%

Liceal; mediu general 22.7%

Secundar profesional

23.6%

Mediu de specialitate

13.6%

Superior 24.9%

Problemele identificate

• Specialiștii pregătiţi de sectorul educaţional nu corespund cerinţelor pieţei muncii

• Decalajul competenţelor și abilităţilor împiedică dezvoltarea economică a ţării

• Societatea nu are o viziune bine definită asupra cerinţelor sale

• Nu există o strategie sau viziune comprehensivă asupra educaţiei

• Trebuie formulat un cadru eficient de colaborare între educaţie şi viaţa reală

10

Clasificarea problemelor pe domenii

4. Guvernarea educaţiei

1. Dotarea

2. Curricula 3. Cadrele

didactice și predarea

11

Argumentul nr. 2

• Situaţia demografică se schimbă

• Schimbările demografice impun atât ajustări la nivel de instituţii, cât şi ajustări la nivel de reţea

12

Evoluţia numărul de copii, mii

100

120

140

160

180

200

220

240

260

280

300

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0-2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-15 ani

11-15 ani

gimnazial

- 29,4%

0-2 ani

+ 3,8%

3-6 ani

preşcolar

+ 3,2%

7-10 ani

primar

- 13,2%

13

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Argumentul nr. 3

• În termeni reali (cheltuielile per elev, cheltuielile per student, salariile), mijloacelor financiare alocate de stat pentru educaţie sunt în creştere

• Însă, conservarea situaţiei actuale din învăţământ, nereformarea acestuia, nu contribuie la ameliorarea situaţiei

14

15 Surse: Biroul naţional de Statistică(2012) şi Ministerul Finanţelor (2013, aprobat)

Cheltuieli pentru învăţământ din bugetul public naţional

4.249

5.178

5.666

6.575 6.869

7.397 7.144

17.8% 21.9%

9.4%

16.0%

4.5% 7.7%

-3.4%

-10%

10%

30%

50%

70%

90%

0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

9.000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cheltuieli pentru învăţământ, miliarde lei (în preţuri curente) În % faţă de anul precedent

16

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2014

Ponderea subprogramelor în suma totală a cheltuielilor din sectorul educaţiei, 2013

Învăţământ preşcolar

22.6%

Învăţământ secundar

54.7%

Învăţământ mediu de specialitate

5.8%

Învăţământ superior

8.4%

Învăţământ postuniversitar

0.9%

Perfecţionarea cadrelor

0.2%

Alte servicii în educaţie

6.7% Elaborarea politicii şi managementul în

domeniul învăţământului

0.7%

2065

2530

2748

2972

3194

3478

1351

1671

2136

2361

2805

3025

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Mediu pe economie, lei În învăţământ, lei

17

Sursa: Biroul naţional de Statistică, 2014

Câştigul salarial mediu nominal lunar în învăţământ, lei

65,4% din

salariul

mediu pe economie

87,0% din

salariul

mediu pe economie

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar a copiilor de vârsta 3-6 ani, %

18

75.5

77.2

79.2

81.8

84.2

85.6

75.0

78.0

68

70

72

74

76

78

80

82

84

86

88

2009 2010 2011 2012 2013 2014 Ţinta 2010 Ţinta 2015

19

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Rata brută de înrolare în învăţământul primar, %

94.4 94.0 93.6 93.5 93.6 93.8 93.8 93.1

100.5 100.9 101.6

102.4

104.0 105.0

107.4 107.2

91.4 90.5

89.4 88.9 88.0 87.5

86.1 84.8

75

80

85

90

95

100

105

110

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total Urban Rural

Ţinta pentru

anul 2015 este

95,0%

20

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Rata brută de înrolare în învăţământul gimnazial, %

90.5 90.1 89.3 88.8

88.1 87.5 86.7 87.0

95.4 95.4 95.1 95.8 95.6 96.0 96.2

97.7

87.9 87.3 86.3

85.3 84.3

83.2 81.8 81.4

70

75

80

85

90

95

100

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Urban Rural

Ţinta pentru

anul 2015 este

90,0%

Rezultatele evaluării PISA 2009+

• Rezultatele elevilor din Republica Moldova la citire şi la matematică sunt mai mici decât nivelul mediu, atestat în toate ţările OECD

• În domeniul ştiinţelor rezultatele elevilor din Republica Moldova sunt similare celora din ţara OECD cu cel mai mic indice Mexicul

• În citire, marea majoritate a elevilor (57%) au un nivel de cunoştinţe mai jos decât cel al noţiunilor elementare

• În matematică, circa 61% din elevi nu posedă noţiunile elementare, necesare pentru rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială

• În ştiinţe, circa 47% din elevi nu au noţiunile elementare, necesare pentru participarea activă în rezolvarea situaţiilor de viaţă

21 Sursa: Raportul PISA Plus, 2009

Argumentul nr. 4

• Şcolile mari asigură o calitate mai buna a educaţiei

• Principalii indicatori de calitate sunt rezultatele învăţării, demonstrate de elevi în cadrul unor evaluări imparţiale

• În cazul liceelor mai mari rezultatele bacalaureatului sunt mai bune

22

23

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia candidaţilor din licee după media la examenul de bacalaureat, 2013

25.2%

15.1%

30.9%

25.8%

1.5% 1.5% 0.0%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

< 5 5 - 6 6 - 7 7 - 8 8 - 9 9 - 10 10

Note

2011

2012

2013

24

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia liceelor după nota medie la examenul de bacalaureat şi numărul de candidaţi, 2013

5.0

5.5

6.0

6.5

7.0

7.5

8.0

8.5

9.0

0 50 100 150 200 250

Media de examen Linear (Media de examen)

25

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia liceelor după rata de promovare a examenului de bacalaureat şi numărul de

candidaţi, 2013

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 50 100 150 200 250

Rata de promovare Linear (Rata de promovare)

26

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia liceelor după diferenţele dintre notele medii “clasele de liceu examenul de bacalaureat” şi

numărul de candidaţi, 2013

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

0 50 100 150 200 250

Diferenţa dintre mediile de liceu - examen

Linear (Diferenţa dintre mediile de liceu - examen)

27

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia absolvenţilor de gimnaziu după media la examenul de absolvire, 2013

1.8%

16.7%

28.7% 28.6%

17.8%

5.6%

0.8%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

< 5 5 - 6 6 - 7 7 - 8 8 - 9 9 - 10 10

Note

2012

2013

28

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Notele la testările naţionale ale elevilor din clasa a 4-a (anul şcolar 2011/2012), după numărul de elevi per clasă

Numărul de elevi

per clasă Matematica Limba română

Limba de

instruire Limba maternă

1-5 elevi 7,22 7,49 7,59 7,33

6-10 elevi 6,94 7,33 7,42 6,55

11-15 elevi 7,08 7,45 7,73 7,41

16-20 elevi 7,29 7,59 8,06 7,62

21-25 elevi 7,48 7,73 8,20 7,63

25-30 elevi 7,66 7,86 8,29 7,81

31-35 elevi 7,67 7,79 8,11 7,79

36-40 elevi 8,23 8,16 - -

29

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Notele la examenele naţionale ale elevilor din clasa a 9-a (anul şcolar 2011/2012), după numărul de elevi per clasă

Numărul de elevi

per clasă Matematica Limba română

Limba de

instruire Limba maternă

1-5 elevi 6,69 7,08 6,89 6,64

6-10 elevi 6,88 7,04 6,87 7,31

11-15 elevi 6,76 6,89 7,01 7,08

16-20 elevi 6,89 6,94 7,08 7,84

21-25 elevi 6,96 6,95 7,15 7,63

25-30 elevi 7,14 7,12 7,28 7,87

31-35 elevi 7,38 7,18 7,10 -

36-40 elevi 7,89 8,01 - -

41-45 elevi 7,20 7,49 7,38 -

30

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Notele la examenul de bacalaureat (anul şcolar 2011/2012), după numărul de elevi per clasă

Număr de elevi per

clasă Matematica Limba română

Limba română

alolingvi Limba rusă

1-5 elevi 6,56 6,10 6,33 6,83

6-10 elevi 7,30 7,07 6,92 7,57

11-15 elevi 7,17 7,11 6,84 7,24

16-20 elevi 7,27 7,25 6,80 7,41

21-25 elevi 7,34 7,30 7,00 7,37

25-30 elevi 7,40 7,21 6,97 7,44

31-35 elevi 7,81 7,34 6,86 7,09

36-40 elevi 8,15 6,75 6,99 7,56

41-45 elevi 7,65 7,46 8,00 6,00

Argumentul nr. 5

• Şcolile mici au fost o soluţie temporară în condiţiile în care nu existau drumuri, iar transportul era subdezvoltat

• Întreţinerea unui sistem de transport şcolar este cu mult mai ieftină decât a întreţinerea unor instituţii utilizate în prezent la 30% 50% din capacitate

31

Argumentul nr. 6

• Reforma permite folosirea mai judicioasă a mijloacelor financiare alocate învăţământului

• Mijloacele financiare economisite nu pleacă din învăţământ, ele sunt utilizate pentru ameliorarea calităţii educaţiei

• Reforma contribuie la distribuirea echitabilă a mijloacelor alocate învăţământului

32

Mai putem oare vorbi despre echitate ?

33 Sursa: Ministerul Educaţiei, 2014

• În ultimii 6 ani numărul de elevi a scăzut cu 3,5 mii de persoane

• Şcolile sunt utilizate la 44% din capacitatea de proiect

• În raion există 14 şcoli mici

• Cheltuielile per elev într-o şcoală mică sunt de 2 ori mai mari decât într-o şcoală mare (respectiv, 15,9 mii şi 7,7 mii lei)

Raionul XXXX

Raionul ZZZZ

• În ultimii 6 ani numărul de elevi a scăzut cu 2,9 mii de persoane

• Şcolile sunt utilizate la 40% din capacitatea de proiect

• În raion există 18 şcoli mici

• Cheltuielile per elev într-o şcoală mică sunt de 2,4 ori mai mari decât într-o şcoală mare (respectiv, 20,0 mii şi 8,3 mii lei)

Argumentul nr. 7

• Şcolile mici nu oferă suficient spaţiu pentru reforme

• Doar în şcolile mari poţi implementa un Curriculum modern

34

Studiu de politici educaţionale: Reconceptualizarea învăţământului liceal

Opţiunea 0. Nu schimbam nimic.

Opţiunea 1. Liceele oferă elevilor nu doar două, dar mai multe profiluri

Opţiunea 2. Rămân două profiluri, aceleaşi discipline, însă o mare parte din temele din interiorul disciplinelor devin opţionale

Opţiunea 3. Rămân două profiluri, însă numărul de discipline va fi mai mic, prin integrarea celor existente în prezent

Opţiunea 4. Rămân două profiluri, aceleaşi discipline, însă o mare parte din discipline devin opţionale

35

Argumentul nr. 8

• În rezultatul reformei cadrele didactice [bune] au de câştigat atât în aspect moral, cât şi în aspect material

• Doar în şcolile mari cadrele didactice au perspective de creştere profesională şi avansare în carieră

36

37

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2013

Cadrele didactice în şcolile de zi, gimnazii şi licee

42.6

41.0 40.9 40.0

38.6

36.9 36.9 37.3

36.1

34.2

7.9% 9.4%

11.2%

13.4%

15.6% 16.3%

18.8% 19.6% 20.1% 18.7%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

20

25

30

35

40

45

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cadre didactice în şcolile de zi, gimnazii şi licee, mii Cadre didactice de vârstă pensionară, %

38

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia cadrelor didactice după gradul didactic deţinut şi numărul de elevi per clasă (Octombrie 2012)

Gradul

didactic

Numărul de elevi per clasă

1-5 6-10 11-15 16-20 21-25 25-30 30-35

Fără grad 60,0% 48,7% 40,3% 34,8% 30,3% 23,9% 27,3%

Doi 38,1% 48,7% 55,6% 59,4% 59,3% 53,3% 42,5%

Unu 1,9% 1,9% 3,5% 5,0% 8,4% 17,1% 19,1%

Superior 0,0% 0,8% 0,6% 0,9% 2,0% 5,7% 11,1%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Vă mulţumesc pentru atenţie!

39