Pe vremea studen\iei subprefectul Patakiera pasionat de buc[t[rie Pagina 9

Un ;omer o cere denevast[ pe fiicapre;edintelui Rusiei

Poli\ia din Pia\a Ro;ie a arestat unbărbat care încerca să intre înKremlin pentru a-i cere pre;edinteluiDmitri Medvedev să-i dea fiica denevastă. Potrivit ;efuluicomisariatului din Moscova, bărbatuloriginar din Daghestan, în vârstă de35 de ani, a încercat să-i convingă pepoli\i;ti că avea o întâlnire urgentăcu pre;edintele rus, urmând să îi cearămâna fiicei sale. Bărbatul s-a în;elat,confundându-l pe Medvedev cuVladimir Putin< pre;edintele nu aredecât un fiu, Ilia, născut în 1996.Premierul este cel care are două fiice.

Poli\ia l-a trimis într-un spitalpsihiatric, pentru a fi evaluat. S-a aflatcă bărbatul venise la Moscova cu doiani în urmă, pentru a-;i găsi de lucru.Î;i găsise un post pe un ;antier ;itrimitea o parte a salariului mameisale, tatălui ;i fratelui său, răma;i înDaghestan. Din cauza crizei, bărbatul;i-a pierdut slujba ;i a atunci a decissă se căsătorească, dar nu cu oricine,ci cu fiica pre;edintelui.

Vietnam va construicea mai mare statuiedin jad a lui Buddha

O companie de bijuterii dinVietnam a început lucrul la cea maimare statuie a lui Buddha din jad,care va fi creată dintr-un bloc de 35de tone. Pre;edintele Nguyen MinhTriet a participat la proiectul dedemarare al sculpturii, alături depatriarhul budist vietnamez ;i maimul\i călugări. Triet declara că uria;astatuie va fi construită ca un simbolreligios ;i va reprezenta o contribu\iela cultură ce va dura timp de genera\ii.

Statuia va fi construită de anChau Ngoc Viet Gemstones andJewelry Co, va măsura 3 metriînăl\ime, 2 metri lă\ime ;i va avea ogreutate de 16 tone, urmând a fiîncheiată în 2011.

A;a cum a\i putut afla, actuala expozi\ie de popularizare ap[s[rilor ;i animalelor mici organizat[ de Asocia\iaCresc[torilor de P[s[ri ;i Animale Mici este organizat[ de a;amanier[ `nc]t s[ poat[ r[spunde concomitent unui num[r c]tmai mare de vizitatori. Sunt bine diferen\iate standurile ̀ n caresunt expuse g[inile, porumbeii, iepurii ;i p[unii ̀ n vecin[tateafazanilor. Vineri, expozi\ia a fost vizitat[ de grupuri de copiidin C[line;ti, Odoreu, M[rtine;ti ;i Satu Mare (:coala AvramIancu).

Pasiunea de cre;tere a animalelor ;i a p[s[rilor presupun mult[munc[, d[ruire ;i cheltuial[, toate acestea dublate de risc. Per total,`n standurile expozi\iei de la Satu Mare pot fi admirate peste 500de exemplare de porumbei, iepuri, g[ini, fazani ;i p[uni.

de

aliza, singurul sat dinjude\ cu nume de fat[

Duminic[ 24 ianuarie 2010 Anul VII Nr. 370

150 ani de la na;terea p[rintelui Constantin Lucaciu Pag 5Pagina 7

Valoarea Casei albea sc[zut cu 5,1% înultimul an

Valoarea Casei Albe a scăzut cu5,1%, de la 308 milioane de dolari la292,5 milioane de dolari, potrivitsite-ului de imobiliare Zillow.

Scăderea valorii Casei Albe esteîn linie cu tendin\a pe plan na\ional.Pre\ul caselor a scăzut cu circa 5%în 2009, potrivit Zillow. Cu un anînainte, Casa Albă pierduse ;i maimult din valoare - aproape 24milioane de dolari, adică 7,2%.Concepută de un arhitect irlandez ;iconstruită în 1792, Casa Albă are înprezent 16 dormitoare, 35 de băi,trei bucătării, trei liuri, 28 de;eminee ;i un buncăr.

Zillow a întrebat în decembriemai mult de 2.000 de americani cevecini ar prefera să aibă, iar 14% auspus că ar prefera să se învecineze cucuplul Obama. Sarah Palin s-a clasatpe locul doi. Printre vecinii nedori\ifigurează Nadya Suleman, femeiadin California care a născut octuple\iîn ianuarie 2009, apoi starurile TVJon ;i Kate Gosselin.

ardealul s[rb[tore;te 24 ianuariemai aprig dec]t Moldova ;i Muntenia

Trebuie s[ spunem c[ Alizase afl[ `n raza comuneiTerebe;ti ;i p]n[ acum c]\ivaani era un loc izolat de lume.Legenda, pe care o ;tiu to\ilocuitorii satului, spune c[numele provine de la un grofcare pe vremuri a d[ruit\inuturile de aici fiicei sale pecare o chema Aliza. Pagina 8

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

500 de p[s[ri ;i animale mici,expuse la Casa de Cultur[

Cadouri pentrudivor\, ca la nunt[

Proprietarii unui lan\ demagazine din Marea Britanie aulansat lista de daruri pentru divor\,după modelul tradi\ionalei liste decadouri pentru invita\ii la nuntă.Noul serviciu permite persoanelordivor\ate să primească daruri pentrua-;i amenaja din nou locuin\a."Divor\ul poate costa mult, iar cu olistă de cadouri pentru divor\ familia;i prietenii îl pot ajuta pe cel care atrecut prin această experien\ă săînceapă o nouă via\ă", a spus ;efulserviciului de vânzări al companiei."În cazul unui divor\, unul dintre ceidoi părăse;te domiciliul conjugal ;inu are lucruri pentru noua salocuin\ă", a adăugat acesta. Cadourilevariază de la lenjerie de pat lacuptoare cu microunde ;i televizoare.

Sarah Jessica Parker, director de crea\ie al casei de mod[ Halston

Manifest[ri la :coala cu Clasele I-VIII Lucian Blaga PaginiLE 4, 6

Prichindeii de la gr[dini\a Voinicelul s-au prins `n hor[ vineri

Interpreta personajului ultra-fashionist din seria “Sex and the City”pare s[ ne conving[ pe zi ce trece c[asem[n[rile dintre ea ;i CarrieBradshaw au o baz[ c]t se poate dereal[. Iar baza este, evident, moda.Aidoma protagonistei Carrie,Sarah Jessica Parker nu a ratat nicioocazie pentru a ne demonstraputerea “apari\iei”.

Dr. ioan Vida a efectuat peste 50.000 de opera\ii ca specialist ORLDr. Ioan Vida s-a n[scut ̀ n plasa Seini la 20 februarie 1922

`ntr-o familie de mici proprietari. P[rin\ii Ioan ;i Ana s-au str[duit din r[sputeri s[ le ofere celor doi copii un trai

mul\umitor, s[-i dea la ;coli bune unde s[ `nve\e carte;i s[ devin[ oameni cu c[p[t]i. Anii copil[riei ̀ i petrece`n localitatea natal[, locul de care s-a sim\it legatsuflete;te tot timpul. Aici l-a cunoscut pe dr. VasilePop, medicul de circumscrip\ie, un "model de om"cum `i place doctorului Vida s[ spun[.

Pagina 3

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

m

2 Informa\ia de Duminic[/24 ianuarie 2010

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-

www.informatia-zilei.ro

Luni Joi

Liberalul Radu Stroe a ob\inut 70,17%din voturi la scrutinul par\ial pentruCamera Deputa\ilor, care a avut loc,duminică, în Colegiul 1 din Capitală, întimp ce democrat-liberalul HonoriusPrigoană a fost votat de 29,83%, potrivitrezultatelor finale prezentate, luni, deBiroul Electoral. Astfel, PDL s-a f[cut der]s cu b[iatul lui Prigoan[.

Conform rezultatelor finale anun\ate,luni, de purtătorul de cuvânt al BirouluiElectoral de Circumscrip\ie alMunicipiului Bucure;ti, Iulian Ivan,candidatul PNL Radu Stroe a ob\inut7.625 de voturi, reprezentând 70,17% dinvoturile valabil exprimate, iar candidatulPDL Honorius Prigoană a ob\inut 3.242voturi, reprezentând 29,83% din voturilevalabil exprimate. La alegerile par\iale dinColegiul 1 pentru Camera Deputa\ilor,prezen\a la urne a fost de 27,11%, adică11.006 alegători. În urma centralizăriivoturilor de la toate cele 25 sec\ii de votare,s-a constatat că numărul total alalegătorilor care s-au prezentat la urne afost de 11.006, din care 10.934 au fostalegători înscri;i pe listele electoralepermanente, 65 pe listele electoralesuplimentare ;i 7 au votat cu ajutorulurnei speciale.

Stroe< Băsescu ;i PDL nu au pus copita pe România

Candidatul PNL pentru CameraDeputa\ilor la Colegiul 1, Radu Stroe, a\inut să mul\umească liderilor PNL ;i PSDpentru sprijinul din campanie,men\ionând că victoria sa demonstreazăcă în România nu se poate face orice, iarTraian Băsescu ;i PDL nu au pus "copita"pe \ară până la viitoarele alegeri.

"A; vrea să anun\ pe cale oficială

victoria bunului sim\ în fa\a celor carecredeau că li se cuvine totul în această\ară", a spus Radu Stroe, după anun\arearezultatelor numărătorii paralele a PNL.

Liberalul a \inut să men\ioneze că"testul" despre care vorbea în campaniaelectorală este un test prin care PNLBucure;ti ;i PSD Sector 1 au încercat sădemonstreze că "în \ara asta nu se poateface orice". "Este un semn pozitiv pentrutoată \ara, pentru toate organiza\iile PNL,;i pentru toate organiza\iile celorlaltepartide care cred că Traian Băsescu ;i PDLau pus «copita», cum se zice, ;i nu o vormai ridica până la alegerile viitoare", aafirmat Stroe.

Năstase se preg[te;te s[ preiapre;edin\ia PSD

Pre;edintele CN al PSD, AdrianNăstase, a declarat că nu-;i propune sădevină ;ef al statului sau premier, fiind înschimb dispus să ajute la "refondarea"PSD ;i la construirea unei noi echipe,"inclusiv" pe func\ia de pre;edinte alpartidului, pe care să ;i-o asume pentruurmătorii doi ani. N[stase a evitat săspună dacă e de părere că Mircea Geoanătrebuie înlocuit sau nu.

Mar\i

Senatorul PSD Miron Mitrea a scrismar\i pe blogul personal că temerea saeste că "Geoană & co. vor încerca săorganizeze un congres aranjat", cu cât maipu\ini delega\i, ale;i prin criterii "maipu\in democratice", iar în această situa\ie"PSD se va rupe".

"Revin cu o temere a mea care, dacăse adevere;te, va pune în pericol unitateapartidului. Este vorba despre temerea caGeoană & co. vor încerca să organizeze uncongres aranjat. Adică un congres cu câtmai pu\ini delega\i, ale;i pe criterii maipu\in democratice. Dacă se va încercaacest lucru, PSD se va rupe", spune Mitreaîn finalul unei postări pe tema demisiilordin PSD a parlamentarilor forma\iunii.

Mitrea a amintit de recenta demisie adeputatului Valeriu Steriu, care fostsecretar de stat în Ministerul Agriculturii. 

"Se pare că noul PSD, promis dupăpierderea alegerilor de vechiul pre;edinteMircea Geoană, nu mai convinge.Oamenii din partid au început să-;i piardăîncrederea în capacitatea echipei Geoanăde a realiza un proiect viabil, care săreaducă PSD la guvernare. (...) Concluziaeste că, dacă noi, cei care declarăm că nepasă de acest partid, nu prezentăm rapidun proiect solid de viitor, oamenii vor

căuta în continuare solu\ii individuale. Șiaici nu mă refer numai la parlamentari,ci ;i la primari ;i consilieri", pune Mitrea.

Deputatul Valeriu Steriu a declaratluni că, după o analiză a perioadei în carea activat în partid, a decis să plece dinPSD pentru că nu ;i-a putut respectapromisiunile făcute ca deputat, precizândcă dore;te să-;i arate competen\ele maimult în zona tehnică decât cea politică."Am făcut o analiză asupra a ceea ce s-aîntâmplat pe perioada de când suntmembru al PSD, de-a lungul func\iilor pecare le-am avut, din ce pozi\ie am ajunsîn func\ii politice", a precizat Steriu.

La r]ndul s[u, pre;edintele PSD,Mircea Geoană, a declarat mar\i că luptapentru ;efia partidului este o chestiunede democra\ie, că respectă încercareacelor care doresc să intre în aceastăcompeti\ie ;i afirmă că lista pre;edin\ilorde organiza\ii jude\ene în favoarea sa esteimpresionantă. "Eu respect încercareacelor care doresc să intre într-o astfel decompeti\ie (pentru ;efia partidului).Descurajez discu\ii care să aducăprejudicii partidului ;i care să se rezumela probleme de persoane ;i nu la nivel deprincipii ;i de ofertă politică", a declaratMircea Geoană.

Băsescu a l[sat la pre;edin\iecadourile oferite de popor

Pre;edintele Traian Băsescu a păstratdoar trei dintre cele 90 de obiecte primiteîn 2009 în urma unor ac\iuni de protocol<un serviciu de masă pentru servit băuturidin Azerbaidjan, un tablou "Sirene înport" ;i un tablou foto în care estereprezentat alături de omologul săuturkmen. Serviciul de masă estetradi\ional, pentru servit băuturi, pentru;ase persoane, confec\ionat din metal alb,eloxat, decorat cu motive floraletradi\ionale azere ;i con\ine opt piese,estimat la 150 euro. B[sescu a primit în2009, în ac\iunile de protocol la care aparticipat în \ară ;i peste hotare. obiectecu titlu gratuit, estimate, în total, la 4.920euro. Băsescu a primit printre altele unfanion cu însemnele Casei Regale Cioabă,pe caseta de prezentare fiind brodat cu firauriu "Domnului Traian Băsescu,Pre;edintele României",  un chimir lat,din piele maro cu trei catarame din metalgalben, două traiste \ărăne;ti, opinci ;ipălării tradi\ionale române;ti, un chimirlat din piele. Toate cadourile primite dela popor au r[mas la Pre;edin\ie.

Pre;edintele Federa\iei Operatorilorde Transport Rutier (FOTR), AugustinHagiu, a declarat, joi, că firmele detransport au făcut în 2009 turism electoralcât nu s-a făcut "ever" în România ;i aucontribuit financiar la campaniile tuturorforma\iunilor politice.

Hagiu a afirmat că patronatele artrebui, pentru a ob\ine răspunsuri dinpartea Guvernului la revendicărileformulate, să nu mai contribuie financiarla campaniile electorale. El a spus că, întimpul ultimei campanii electorale, firmelede transport au renun\at la a face presiuniasupra Guvernului, "lăsând garda jos".

"Am cedat, am lăsat garda jos în timpulcampaniei electorale, nu ne-ammanifestat, am dat autobuze, am datmicrobuze, am făcut turism electoral câtnu s-a făcut ever în România.Transportatorii au sus\inut financiarcampaniile electorale cu zeci ;i sute de miide euro. Este sectorul care pompează ceimai mul\i bani în campaniile electorale",a afirmat Hagiu. Întrebat dacă acestecontribu\ii financiare din parteatransportatorilor au mers doar către PDLsau ;i către alte partide, Hagiu a spus că

toate forma\iunile au fost beneficiare,adăugând că 60-70% din companiileromâne;ti, din toate domeniile,sponsorizează sub o formă sau altapartidele politice. El a mai afirmat că oparte din ace;ti bani erau dona\i în modlegal, altă parte fiind da\i "la negru,încurajând evaziunea fiscală".

"Eu vorbesc de un fenomen în masăcare implică ;i persoane fizice ;i persoanejuridice. Solu\ia este ca politicul să î;iscoată mâna din buzunarul nostru ;i să î;ifacă datoria. Atât timp cât pompăm baniîn lumea politicului, ei se vor obi;nui sătrăiască a;a ;i tot timpul vor extorca agen\iieconomici sub diverse metode, pentru atoca banii în continuare. Este timpul capatronatele să pună mâna pe guvernarefără să se mai folosească de politic", a maideclarat Hagiu.

Prim-vicepre;edintele PNL, LudovicOrban, a declarat, joi, că nu a apelat lanicio firmă de transporturi pentru asolicita finan\ări pentru partid ;i că Hagiuar trebui să dea nume în cazul în care ;tiedespre astfel de solicitări. Orban a precizatcă este convins că "portocaliii" au apelat laastfel de finan\ări.

Vineri

Miercuri

UDMR va insista ca în viitoarea legea educa\iei ;i în legea minorită\ilor să fieintroduse articole care să permităminorită\ilor să fie parte atât la deciziilede numire a directorilor în ;coli, cât ;i lahotărârile legate de func\ionareainstitu\iilor, potrivit liderului Uniunii,Marko Bela. El a declarat că amendarealegii educa\iei, descentralizareaadministra\iei ;i legea minorită\ilor vorreprezenta priorită\i ale UDMR înGuvern. Astfel, UDMR va sus\ine în modspecial ca în legea minorită\ilor ;i în ceaa educa\iei să fie introduse prevederiprivind includerea reprezentan\ilorminorită\ilor în procesul decizional la

nivelul institu\iilor publice. "De exemplu,atunci când noi vorbim despredescentralizarea ;colilor, ne gândim lafaptul că deciziile mai importante -numirea directorilor, avizarea ;colii - artrebui luate de ni;te consilii compuse dintrei factori decizionali< primăria, respectivconsiliul local, părin\ii, cadrele didactice.În cazul ;colilor cu predare în limbaminorită\ilor sau în care se predă ;i înlimba maternă în unele clase, aici ar maiinterveni un al patrulea factor, ;i anumereprezentan\ii comunită\ii minoritarerespective", a spus Marko Bela. El aapreciat că o descentralizare generală,aplicată la nivel na\ional, este necesară.

Candidat unic pentru postul depre;edinte - Daniel Constantin, 32 ani,fost director general al APIA în GuvernulPDL-PSD, candidat pentru cel desecretar general - Codru\ :ere;, BogdanCiucă, Maria Grapini, sau Sabin Cuta;"în mod sigur" printre cei 7-9 viitorivicepre;edin\i, renun\area "definitivă" lainfiin\area unui post de pre;edinteexecutiv sau de prim-vicepre;edinte, înlocul acestuia urmând ca fiecare post devicepre;edinte să fie "dublat" cu unul desecretar executiv. A;a arată, în mare,viitoarea "schemă de conducere" aPartidului Conservator, creionatăsâmbăta trecută la o întâlnire de taină laPăltini; (Sibiu) ;i pe care ConsiliulNa\ional o va "bate în cuie" sâmbătaaceasta la Bra;ov, urmând ca apoi să fie

validată la congresul din 28 februarie a.c.După cum au confirmat câ\iva dintre

ei, jocurile au fost făcute de liderii celormai influente organiza\ii din \ară - Sibiu,Bra;ov, Constan\a, Bacău, Călăra;i, Cluj- care au cerut în cor< "Trebuie să scăpămde eticheta de partidul Antenelor!" "Da,domnule, pute\i să mă ;i cita\i, vrem săscăpăm de eticheta asta, mai ales călegăturile ;i colaborarea cu Antenele n-au fost nici pe departe cele pe care lecrede lumea", ne-a declarat secretarulgeneral Codru\ :ere;.

"În mod sigur nu voi candida pentrupostul de pre;edinte, prefer să îl sus\inpe Daniel Constantin din postura desecretar general, cel mai probabil voicandida tot pentru postul ăsta", a spus:ere;.

Transportatorii cer partidelor s[-;i pl[teasc[ datoriile de campanie

UDMR vrea s[ fie legiferat dreptulminorit[\ilor de a numi directori

PC `;i alege o nou[ conducere

Pre;edintele de onoare al PSD, IonIliescu, s-a declarat surprins, vineri, deaprecierile făcute la adresa sa de cătreMarian Sârbu, care a afirmat că func\iaonorifică de\inută de Iliescu nu ar trebuisă aibă ;i prerogative executive.

"Faptul că sunt invitat ;i particip la;edin\ele BPN ;i CEx, ce este nefiresc înasta? Nu îndeplinesc o func\ie executivă.Nu coordonez nimic nemijlocit. Participla dezbateri ;i îmi dau cu părerea. Cândsunt consultat, o fac", a spus Iliescu.

El s-a declarat surprins de aprecierilelui Marian Sârbu ;i a spus că nu ;tie ce îl"jenează" pe acesta în activitatea sa.

"Nu ;tiu ce îl jenează pe Marian Sârbu.Mă surprinde o asemenea apreciere dinpartea lui", a spus Iliescu, men\ionând căa auzit ;i de alte aprecieri ale unui "marereformator al PSD". Iliescu s-a referit laVasile Dâncu, despre care a spus că, înopinia sa, ar fi avut o influen\ă nocivăasupra PSD atunci când afirma că ar trebuiruptă legătura ombilicală a partidului cuIon Iliescu. "Chiar m-ar interesa să vădpărerea Congresului fa\ă de o asemeneaopinie", a spus Iliescu.

~n PSD mai sunt tot mai multe vocicare sus\in că Iliescu ar trebui să devină cuadevărat onorific, să rămână "în\eleptulpartidului”, "un simplu membru”, dar fărăfunc\ii executive.

Dâncu ;i Rus sunt cârcota;imărgina;i

Pre;edintele de onoare al PSD, IonIliescu, i-a criticat, vineri, pe Ioan Rus ;ipe Vasile Dâncu, despre care a afirmat că"sunt cârcota;i mărgina;i", el apreciind căPSD nu are nevoie de un "teoretician caDâncu" sau "un arogant ca Rus".

Iliescu a spus că "reformatorii" Dâncu;i Rus trebuiau să creeze la Cluj oorganiza\ie exemplară, modernă, eficientă;i penetrantă ;i a arătat că acest lucru nus-a întâmplat, ace;tia fiind "umili\i" deEmil Boc. "I-a umilit Boc ;i pe teoreticianulDâncu ;i pe arogantul Rus. A;a că să nuvină cu lec\ii cei care nu au fost capabilide nimic în acest partid ;i au cârcotit de lamargine. De cârcota;i mărgina;i cred cănu are nevoie PSD", a declarat Iliescu.

Iliescu< Particip la dezbateri ;i îmi daucu p[rerea `n PSD

PDL s-a f[cut de r]s cu b[iatul lui Prigoan[

Mitrea avertizeaz[ c[ PSD este `n pragul scind[rii

Sâmb[t[

Dr. Vida a condus Sec\ia ORL 40 de ani, efectu]nd `n acest timp peste 50.000 de interven\ii chirurgicale.Ne poveste;te c[ `ncep]nd din 1964 sec\ia devine pentru c]\iva ani centru metodologic regional, `n toat[aceast[ perioad[ av]nd `n subordine 7 medici secundari pe care i-a format `n specialitate.

Dr. Ioan Vida a efectuat peste50.000 de opera\ii ca specialist ORL

Oeaz[, apoi pentru c]tevaclipe se a;terne t[cerea. DoctorulIoan Vida, decanul de v]rst[ almedicilor s[tm[reni, c[ci despred]nsul este vorba `n r]ndurile ceurmeaz[, `ncepe u;or emo\ionats[ ne spun[ povestea vie\ii lui. Ovia\[ ̀ nchinat[ profesiei de medic;i oamenilor.

~nainte de a vorbi despre toatelucrurile care i-au marcat existen\a, neoprim c]teva minute `n curtea casei.Chiar la intrare c]\iva brazi falnicifream[t[ u;or. "I-am plantat c]nd amconstruit casa ;i uita\i ce mari sunt acum.A trecut mult timp de-atunci", spunedomnul doctor `n timp ce urcamtreptele. Intr[m ̀ n odaia dinspre strad[,unde doamna Vida ne a;teapt[ cucafelu\a cald[. Ne a;ez[m cu to\ii la mas[,locul unde pre\ de c]teva ore bune aveams[ aflu c[ a fi medic presupune mult[d[ruire ;i dragoste pentru oameni. ~ntimpul conversa\iei noastre, dr.Vida \ine`n m]n[ un toc din carton de culoareneagr[. Mai t]rziu avea s[-mi arate c[ ̀ nacel toc ;i-a p[strat cu mare grij[ unuldintre cele mai importante trofee dinvia\a lui< diploma de absolvent alFacult[\ii de Medicin[, scris[ cu literelatine;ti, prin care i se atribuie calitateade doctor `n medicin[.

S-a n[scut `n plasa Seini la 20 februarie 1922

Dr. Ioan Vida s-a n[scut `n plasaSeini la 20 februarie 1922 `ntr-o familiede mici proprietari. P[rin\ii Ioan ;i Anas-au str[duit din r[sputeri s[ le oferecelor doi copii un trai mul\umitor, s[-idea la ;coli bune unde s[ `nve\e carte ;is[ devin[ oameni cu c[p[t]i. Aniicopil[riei ̀ i petrece ̀ n localitatea natal[,locul de care s-a sim\it legat suflete;te tottimpul. Aici l-a cunoscut pe dr. VasilePop, medicul de circumscrip\ie, un"model de om" cum `i place doctoruluiVida s[ spun[, ;i al\i medici locali pecare i-a avut drept etalon atunci c]nd dinsufletul lui a izvor]t dorin\a de neclintitde a se face medic.

Tot la Seini avea s[ o cunoasc[ peviitoarea lui so\ie, o femeie "p]inea luiDumnezeu" care `n ne\[rmuritadragoste ce i-o poart[ i-a fost mereureazem.

:coala elementar[ o urmeaz[ `nSeini, dup[ care `;i continu[ studiile laColegiul "Mihai Eminescu" din SatuMare. ~n 1940, pe c]nd era elev `n clasaa XI-a, s-a refugiat f[r[ p[rin\i la Lugoj,unde urmeaz[ cursurile liceului"Coriolan Brediceanu". :i-a dorit de labun `nceput s[ fac[ medicin[. Castudent a urmat Facultatea de Medicin[din cadrul Universit[\ii "RegeleFerdinand" din Cluj, refugiat[ la Sibiu,dup[ care a continuat-o la Cluj. Dintrenumero;ii dasc[li pe care i-a avut ;i-laminte;te cu mare drag pe profesorulIuliu Ha\ieganu, care i-a predat timp detrei ani medicin[ general[. "De-abia `nanul cinci m-am hot[r]t pentru ORL.P]n[ atunci ezitam `ntre chirurgie ;imedicin[ intern[", poveste;te domnuldoctor.

Revenind la perioada studen\iei, `;iaminte;te de concuren\a acerb[ dintrecandida\i pentru locurile de la medicin[."Intrarea la facultate a fost grea, 18candida\i pe un loc, ;i asta se `nt]mpla`n 1941. :i ;ti\i de ce? Pentru c[Medicina, Medicina Veterinar[,Farmacia ;i Politehnica erau facult[\imilitarizate, ceea ce explic[ `ntr-ooarecare m[sur[ num[rul mare decandida\i, ̀ n special b[ie\i, care vroiau s[

scape de armat[. ~ntr-un final nici noi n-am sc[pat de stagiul militar, numai c[ `lf[ceam ̀ n timpul vacan\elor de var[. Nuacela;i noroc l-au avut colegii no;tri dela Istorie -Filologie, mul\i dintre ei fiindtrimi;i pe front. A;a se explic[ de ce aufost a;a de mul\i concuren\i la medicin[,nu neap[rat c[ voca\ia lor ar fi fost spreunul din domeniile enun\ate", explic[doctorul Vida.

A f[cut armata `n cadrul facult[\ii,`n perioada anilor 1942-1944, ̀ n timpulvacan\elor. Acum este veteran de r[zboicu gradul de colonel ̀ n rezerv[. "Singuramea interven\ie important[, dac[ pot s[spun a;a, a fost `n 1944. Eramconcentra\i la Poiana Sibiului, iar 23august ne-a prins acolo. ~n ajunul zileiadic[ pe 22, am pornit `mpreun[ cuc]teva plutoane din Poiana Sibiului`nspre Sibiu, unde aveam misiunea de a-i lua prin surprindere pe mai mul\i osta;idin armata german[. La vremearespectiv[ Sibiul era un ora; ocupat denem\i. Am fost dirija\i spre o ;coal[unde erau caza\i solda\ii germani. Noitrebuia s[-i lu[m prin surprinderenoaptea. Ordinul a fost s[-i dezarm[m.I-am prins dormind, i-am dezarmat ;ii-am f[cut prizonieri. Apoi ̀ n anul V-VIde facultate am lucrat `n localitateaG[taia, ca medic de circumscrip\ie, `nlocul unui medic care a fostdisponibilizat pe front", ne mai spune dr.Vida.

Tot aici trebuie precizat faptul c[ dr.Vida Ioan a f[cut parte din ultima seriede studen\i care au primit la absolvirediploma de doctor `n medicin[.

La ̀ nceput a fost medic de \ar[

~n 1947, dup[ terminarea facult[\ii,prime;te reparti\ie `n localitatea Bixad.:i-a `nceput activitatea ca medic decircumscrip\ie av]nd ̀ n atribu\ii ;i sateledin ̀ mprejurimi, respectiv Trip, Boine;ti,C[m]rzana ;i T]r;ol\. Aici a stat doi ani;i jum[tate, apoi un an `n Negre;ti ;i ojum[tate de an la Seini. Pe vremea c]ndera `n Bixad a fost medic de medicin[general[. "C]nd am ajuns `n Bixad `n1947, dup[ cel de-al doilea r[zboimondial, era o epidemie de tifosexantematic. Tifosul exantematic setransmite prin p[duchi, fiind considerat[drept boala mizeriei sau, cum i se maispune, febra r[zboaielor ;i a tran;eelor.Pe atunci scabia, pediculoza, sifilisul ;imortalitatea infantil[ era foarte mare `nacele locuri. Volumul de munc[ pe care`l aveam era foarte mare.

Primul lucru pe care m-am str[duits[ `l fac a fost construirea unei case dena;teri `n Bixad. Na;terile erau oproblem[. Am avut noroc c[ am avutc]teva moa;e bune care se pricepeau.Dac[ mai demult femeile n[;teau acas[,dup[ ce am avut casa de na;teri le-apl[cut s[ vin[ s[ nasc[ la maternitate.Familiile erau numeroase ̀ n Oa;. ~n modobi;nuit o familie avea 6 copii, dar amcunoscut ;i familii cu mai mul\i copii,p]n[ la 12. Primul lucru pe care l-am`ncercat a fost s[ reduc mortalitateainfantil[ ;i cred c[ am reu;it `n bun[m[sur[.

Au fost foarte multe na;terile pe carele-am asistat, printre care ;i una detriple\i. Fiind un eveniment a;a de mare,l-am chemat pe prefectul jude\ului s[-iboteze, pe dr. :uta Mihai. A venit ;i i-an[;it pe triple\i.

Lupta `mpotriva sifilisului ;ir]iei

Despre urgen\e, nici vorb[ de ma;ini.Pe atunci nu erau ma;ini ca ;i acum.Serviciul de Ambulan\[ avea o singur[

ma;in[ ;i aceea era foarte veche, iar `nora; asisten\a de urgen\[ se f[cea cu otr[sur[ cu doi cai, adic[ un fel de ;aret[.Aceasta era asisten\a, a;a c[ nu neputeam baza prea mult pe centru,trebuia s[ rezolv[m noi. N-am avutacolo niciun mijloc de transport. Mi-am cump[rat o biciclet[ ;i de la Bixadla C[m]rzana distan\a asta o f[ceamde foarte multe ori cu bicicleta. Mait]rziu am primit o ;aret[ cu un cal.~ns[ oamenii m-au stimat. Pe l]ng[scabie ;i pediculoz[, sifilisul a fost oboal[ foarte extins[. Printre primeleac\iuni pe care le-am realizat a fostdeterminarea prin analize des]nge a celor care aveau sifilis.Cu ajutorul autorit[\ilorlocale am reu;it s[mobiliz[m lumea s[ vin[;i s[-;i fac[ analize des]nge. Cei de la SatuMare au venit culaboratorul ;i amdepistat foarte multecazuri. V[ dau unsingur exemplu<mar\ea ;i vinerea seopreau `n fa\adispensarului 50de c[ru\e, cuoameni ceveneau latratamentpentru sifilisdepistat `nperioada c]tam stat euacolo.

C]nd amdescoperitscabia, amreu;it s[reducem din`mboln[viri totprin ac\iuni `ncolaborare cuoficialit[\ilelocale. Ca s[vede\i c]t desceptic[ eralumea.Viceprimarul pecare mi l-autrimis s[ m[ ajute`mi spune «Domnuldoctor, `n zadar, pecare `i piele de r]ie nu-lvindeci niciodat[.» Auzi\i cementalitate aveau? Cic[ aveau«piele de r]ie» ;i dac[ sufereaude scabie nu puteau fi vindeca\i.S[ fii medic de \ar[ nu a fostu;or. Pentru deparazitare, amf[cut rost de o etuv[, undesterilizam hainele, ;i muncaaceasta a \inut p]n[ c]nd aap[rut DTT-ul, `n 1948. Amf[cut ;i solu\ie pentru scabie. ~nBixad nu prea au fost medicip]n[ la venirea mea, antecesorulmeu a fost un medic ungur,medic de circumscrip\ie dinUngaria, iar din acest motivvolumul de munc[ a fost uria;.

Nu mai vorbesc c[ `n aceaperioad[ a ap[rut penicilina, ominune a secolului care m[ ajutas[-i tratez pe copii. Cu o fiol[ de100.000 de unit[\i tratam ce azise rezolv[ cu c]teva sute de mii.”

8 ani la c]rmaSpitalului MunicipalSatu Mare

~n perioada anilor 1949 -1950, dr. Vida este promovatca medic ;ef al municipiuluiSatu Mare, iar `n 1950, `n

urma sus\inerii unui concurs, a intrat ̀ nspecialitatea ORL, prima dat[ ca medicsecundar, cum se numea pe atuncimedicul rezident. Pe vremea c]t a fostrezident, ;eful sec\iei ORL din Satu Mareera un bun cons[tean de-al s[u, VasilePop, cel care i-a fost ;i asistent universitar`n timpul facult[\ii. De la el a prins dragpentru aceast[ specialitate.

"L-am `nt]lnit aici ca medic primar;ef de sec\ie, era cons[tean de-al nostrudin localitatea Pribile;ti de l]ng[ Seini,care atunci apar\inea de jude\ul SatuMare. ~ns[ noi ne ;tiam `ncă din timpulstuden\iei. Am lucrat ca medic secundar,iar titlul de medic primar l-am ob\inutdup[ 10 ani de activitate, prin concurs.Dup[ aceea am ocupat locul domnuluidoctor Pop Vasile, care ajunsese profesorla catedra ORL din T]rgu Mure;, apoi;eful Clinicii de ORL din T]rgu Mure;,numai c[ a plecat prea devreme dintrenoi, la doar 56 de ani".

Tot ̀ n 1949 face un alt pas important`n via\a lui< se c[s[tore;te.

40 de ani pe sec\ia ORL

~n calitate de specialist activitatea ;i-a desf[;urat-o la Spitalul Vechi la sec\iaORL. Ajunge apoi directorul Direc\ieide S[n[tate Public[, iar din aceast[pozi\ie va pune bazele construiriispitalului nou. Dr. Vida a condus Sec\iaORL 40 de ani, efectu]nd `n acest timppeste 50.000 de interven\ii chirurgicale.Ne poveste;te c[ `ncep]nd din 1964sec\ia devine pentru c]\iva ani centrumetodologic regional, `n toat[ aceast[perioad[ av]nd `n subordine 7 medicisecundari pe care i-a format `nspecialitate. Ulterior o parte din mediciipreg[ti\i de d]nsul au ajuns s[ lucreze ̀ nGermania sau Ungaria. "Dr. Ceuca ;i Dr.Bidilean, actualul ;ef de sec\ie, au fostdiscipolii mei. Medicului Grigore Ceucaeu i-am predat ;tafeta, acum este ;i elpensionar. Activitatea noastr[ ca centrumetodologic s-a desfiin\at o dat[ cucentralizarea. ~n specialitatea ORL amlucrat p]n[ c]nd am lichidat. Regret c[s-a terminat, nu mai pot practica. Ampl]ns `n momentul `n care mi-am`ncheiat definitiv activitatea, pentru c[mi-a pl[cut foarte mult profesia mea. 61de ani am lucrat `n medicin[".

1956 - primii pa;i `nendoscopie la Satu Mare

Vorbind de specialitatea `n sine,afl[m c[ la Satu Mare s-au f[cut primiipa;i `n endoscopie `nc[ din 1956."Endoscopia c[ilor respiratorii, de;i eradestul de nou[ ;i scump[, necesitadotare corespunz[toare. Noi ampracticat-o la Satu Mare, asta pentru c[am avut vizita ministrului S[n[t[\ii aici,la acea vreme, ;i ne-a dotat. ~n 1956f[ceam esofagoscopii ;i faringo-traheoscopii, laringo-traheo-bronhoscopii. Deci, noi exploram pecalea endoscopic[ ;i digestiv[ ;i calearespiratorie. cursurile le-am f[cut at]t laCluj, c]t mai ales la Bucure;ti, la ClinicaCol\ea." Din 1950 dr. Vida devinemembru al Societ[\ii Rom]ne de ORL,iar dup[ plecarea dr. Pop Vasile adevenit membru `n comitetul deconducere al societ[\ii, precum ;i `ncomitetul de redac\ie al revistei"Otorinolaringologia". ~n aceast[ revist[a publicat 20 de lucr[ri, unele dintre elefiind citate `n revista francez[ de ORL.

~n 2008, anul care a marcat 100 deani de la `nfiin\area Societ[\ii Rom]nede Oto-Rino-Laringologie, dr Vida Ioana fost desemnat printre marilepersonalit[\i ORL din Rom]nia.

Mihaela Ghi\[

MEDICIN~

24 ianuarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 3

Ziua de 24 ianuarie s-a `nscris pentru totdeauna `n istoria patriei ca fiind “Ziua rena;terii na\ionale”. “V-amzis c[ ea va fi precum Rom]nia o va dori ;i o va sim\i”, spunea Alexandru Ioan Cuza.

24 ianuarie 1859< Unirea Principatelor Rom]ne f[r[ Ardeal24 ianuarie 1859 este un

eveniment de o deosebit[importan\[, este ziua `n cares[rb[torim an de an, din 1859`ncoace, un mare eveniment alistoriei poporului rom]n. La aceadat[ s-a realizat UnireaPrincipatelor Rom]ne subdomnia lui Alexandru Ioan Cuza,constituind o etap[ obligatorie ̀ ndob]ndirea unit[\ii ;iindependen\ei Rom]niei.

Ziua de 24 ianuarie s-a ̀ nscris pentrutotdeauna ̀ n istoria patriei ca fiind “Ziuarena;terii na\ionale”. “V-am zis c[ ea vafi precum Rom]nia o va dori ;i o vasim\i”, spunea Alexandru Ioan Cuza.

Primii pa;i c[tre Unire

Prima ̀ ntregire a celor trei provinciiistorice rom]ne;ti –Muntenia, Ardealul;i Moldova, a fost `nf[ptuit[ de MihaiViteazul `n anul 1600, fiind s[rb[torit[la Alba-Iulia. Astfel la 24 ianuarie 1859s-a realizat de fapt cea de-a doua Unirea rom]nilor, de aceast[ dat[ `ns[ f[r[Transilvania ;i Basarabia, care aveau s[sufere sub jugul austro-ungar ;i \aristp]n[ la 1 decembrie 1918. Rom]nii auafirmat de nenum[rate ori c[ doresc s[se uneasc[ `ntr-un singur stat, lucrumen\ionat at]t `n Rezolu\ile adun[rilorad-hoc, c]t ;i `n cadrul Conven\iei de laParis. Evenimentele revolu\iei din 1848au demonstrat dorin\a de independen\[;i de unitate a rom]nilor. Ne\in]nd contde interesele poporului rom]n, ImperiulOtoman ;i Rusia |arist[ au `ncheiat `nprim[vara anului 1849 la Balta Liman oconven\ie valabil[ ;apte ani, care afectagrav suveranitatea Principatelor. Aceast[conven\ie prevedea ca domnitorii celordou[ \[ri rom]ne;ti s[ fie considera\i`nal\i func\ionari ai Imperiului Otoman;i s[ fie numi\i direct de c[tre sultan, cuacordul Rusiei |ariste.

~n 1853 s-a declan;at R[zboiulCrimeii, fiind ̀ ncheiat[ Pacea de la Parisdin 1856, `n urma c[reia Principatele

Rom]ne au trecut sub protec\ia puterilorsemnatare, primind dreptul de a facepropuneri de reorganizare, care s[ se`nf[ptuiasc[ \in]ndu-se cont de dorin\elerom]nilor. Lucr[rile adun[rilor ad-hocs-au deschis `n septembrie 1857, fiindprezen\i pentru prima dat[ ;i deputa\i\[rani. ~n luna urm[toare au fost votate;i primele rezolu\ii, prin care se exprimaclar dorin\a de unire.

Alegerea lui Cuza ;i consolidarea Unirii

~n aceste condi\ii, rom]nii au profitatde situa\ia creat[ ;i au ac\ionat ̀ n vedereaunirii depline a Principatelor. Primul pasa fost f[cut prin alegerea lui Alexandru

Ioan Cuza ca domnitor ;i `n |araRom]neasc[, dup[ ce fusese ales `naceast[ func\ie ;i `n Moldova, la data de5 ianuarie 1859. La 24 ianuarie 1859,Cuza a fost ales `n unanimitate cadomnitor al Munteniei. ~n acest felpoporul rom]n realizase unirea ;i`ntemeiase statul s[u na\ional. Imediatdup[ aceast[ zi memorabil[, Cuza ;i-a`ndreptat aten\ia `nspre ob\inerearecunoa;terii de c[tre puterile garante adublei sale alegeri ;i des[v]r;irea unit[\iipolitice ;i administrative a noului statna\ional. ~n luna martie a aceluia;i an,reprezentan\ii Fran\ei, Rusiei, Sardiniei,Prusiei ;i Angliei l-au recunoscut oficialpe Cuza ca singur domn al Principatelor.Recunoa;terea sa oficial[ a primit ;i

acordul Turciei ;i Austriei `n toamnaaceluia;i an. Sub coordonarea lui Cuza,guvernele celor dou[ Principate auac\ionat pentru consolidarea Unirii prinaplicarea programului de reforme ;icrearea institu\iilor statale burgheze. ~nacest fel s-a unificat sistemul vamal ;iadministra\ia telegrafului, s-a interzisb[taia la sate ;i s-au `ntemeiatjudec[toriile s[te;ti, s-a `nfiin\atUniversitatea din Ia;i, a unificatcircula\ia monetar[, stemele, a stabilitcapitala la Bucure;ti ;i a ini\iat m[suripentru uniformizarea legisla\iei.

Pe plan extern, a `ntreprins diverseac\iuni diplomatice, cum sunt memoriilec[tre puterile europene ;i vizite laIstambul.

Alexandru Ioan Cuza ;i-a `ndreptatmai apoi aten\ia `nspre unificareamilitar[, iar ̀ n domeniul politicii externea ob\inut succese importante.

~n 1862, Cuza a unificat Parlamentul;i Guvernul, realiz]ndu-se unireapolitic[ (dar numai pe timpul domnieisale), iar dup[ ̀ nl[turarea sa de la putere,`n 1866, a fost consolidat[ unirea prinaducerea pe tron a principelui Carol deHohenzollern-Sigmaringen, iarconstitu\ia adoptat[ ̀ n acel an a denumitnoul stat Rom]nia.

Mihail Kog[lniceanu -promotor al reformelor `n perioada 1863-1865

Reformele adoptate `ntre anii 1863-1865 au pus bazele organiz[riiinstitu\ionale a statului rom]n modern.Al[turi de Cuza, un rol important l-aavut Mihail Kog[lniceanu, ̀ n calitate deprim-ministru. ~n 1863 a avut locsecularizarea averilor m[n[stire;ti, iar`n 2 mai 1864 Cuza o organizat loviturade stat prin care a dizolvat Adunarealegislativ[, dominat[ de conservatori.Tot atunci a fost adoptat[ o Constitu\ie,numit[ Statutul Dezvoltator alConven\iei de la Paris, prin care s-atrecut la un regim politic autoritar.

~ncep]nd cu anul 1864, s-au adoptatreforme `n diverse domenii, precum< `nagricultur[ - Legea rural[> `nadministra\ie – Legea communal[, Legeapentru `nfiin\area consiliilor jude\ene>`n justi\ie – Codul penal, Codul civil> `n`nv[\[m]nt, comer\, s-a adoptat sistemulunic de m[suri ;i greut[\i. Pentru a ̀ nt[riprestigiul extern al \[rii, s-a consolidatcapacitatea militar[, s-a proclamatautocefalia Bisericii Ortodoxe Rom]nefa\[ de Patriarhia de la Constantinopol,s-a `nfiin\at Ministerul de Externe. Deasemenea, au fost sprijinite aspira\iilena\ionale ale rom]nilor din celelalteteritorii rom]ne;ti ;i ale popoarelorvecine. La 11 februarie 1866, la abdicareafor\at[ a lui Cuza, Rom]nia modern[ eraedificat[.

Dana Todea

ISTORIE

4 Informa\ia de Duminic[/24 ianuarie 2010

Rebeliunea din timpul regimuluilegionar sau Progromul de la Bucure;ti,cum a mai fost denumit[, se refer[ la oserie de manifest[ri violente ;i crime`mpotriva evreilor care au avut loc ̀ n zilelede 21-23 ianuarie 1941. Prim-ministrulIon Antonescu conducea un guvern, dincare f[cea parte ;i Mi;carea Legionar[.Socotindu-i pe ace;tia fanatici, violen\i,f[r[ discern[m]nt ;i incontrolabili, a`ncercat s[-i `ndep[rteze de la guvernare,fapt ce a dus la izbucnirea Rebeliuniilegionare, prin care Mi;carea legionar[ a`ncercat s[-l `nl[ture pe Antonescu de laputere ;i s[ preia `ntreaga putere `n stat.

~n ultimul an de domnie a lui Carol alII-lea, legisla\ia rom]n[ i-a discriminat peevrei, consider]ndu-i de "ras[ inferioar[".~n perioada regimului legionar au fostelaborate peste 20 de decrete-legi careaveau menirea de a restr]nge pu\ineledrepturi pe care le mai aveau evreii.Antonescu ;i legionarii au fost de acord cuexproprierea evreimii din Rom]nia, `ns[Antonescu nu era de acord cu metodeleteroriste la care recurgeau ace;tia.

Unit[\ile legionare jefuiaupropriet[\ile de la evrei, fiind uci;i un

num[r de 65 de demnitari politici dintimpul regimului lui Carol al II-lea.Legionarii l-au ucis ;i pe fostul prim-ministru, celebrul istoric Nicolae Iorga.Aceste fapte au dus la ne`n\elegeri `ntrelegionari ;i Antonescu. ~n acela;i timp,legionarii au `nceput s[ perceap[ amenzi;i taxe ilegale de la evrei, f[c]nd perchezi\iif[r[ motiv, arest[ri, evacu[ri silite, torturi.

Legionarii au refuzat s[ acceptedestituirea unor `nal\i demnitariapar\in]nd acestei mi;c[ri, fapt ce adeterminat ocuparea edificiilor publice ;ideschiderea focului asupra armatei.Berlinul a dorit s[ medieze conflictul,prefer]nd ca Legiunea s[ recunoasc[autoritatea generalului Antonescu.Armata a trecut la ofensiv[ `n seara de 22ianuarie 1941, lichid]nd rebeliunealegionar[. ~n timpul acestei opera\iuni, ̀ n`ntreaga \ar[ au fost asasinate 374 depersoane. Desf[;urat[ `n contextul celuide-al doilea r[zboi mondial ;i al ader[riiRom]niei la Puterile Axei, rebeliunea apus cap[t primei etape de alian\[ `ntrelegionari ;i Germania nazist[, deoareceliderul german Adolf Hitler a preferat s[-i acorde sprijinul s[u lui Antonescu.

Revolu\ia a `nceput la 23 ianuarie1821 cu citirea Proclama\iei de la Pade;,fiind unul din evenimentele care aumarcat ̀ nceputul procesului de rena;terena\ional[ a Rom]niei. De;i a fost ̀ nfr]nt[`n cele din urm[, a adus `n aten\iacancelariilor marilor puteri europenesitua\ia din Principatele Dun[rene ;i adeterminat Imperiul Otoman s[ pun[cap[t domniilor fanariote.

Revolu\ia rom]nilor de la 1821condus[ de Tudor Vladimirescu a avut uncaracter de eliberare na\ional[ ;i social[>se ̀ nscria ̀ n ampla mi;care european[ deeliberare a popoarelor din acea vreme. Sedorea `ndep[rtarea domniilor fanariote;i adoptarea unor m[suri politico-administrative care s[ duc[ la limitareaabuzurilor specifice perioadei fanariote.

Tudor rostea prin Proclama\ia de laPade; urm[toarele< “Fraţilor locuitori aiŢării Româneşti veri de ce neam veţi fi,nici o pravilă nu opreşte pe om de aîntâmpina răul cu rău. Dar pe bălauriicare ne înghit de vii, căpeteniile noastre,zic, atât cele bisericeşti cât şi celepoliticeşti, până când să-i suferim a nesuge sângele din noi, până când să le fimrobi? (…) Veniţi dar, fraţilor, cu toţii, curău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouăbine…”.

La aceast[ chemare au r[spuns cuentuziasm sute de \[rani, me;te;ugari,t]rgove\i, dar ;i mici boieri patrio\i,`ntruc]t masele populare nu mai puteausuporta domina\ia turco-fanariot[ ;iabuzurile boierimii, fiscalitatea excesiv[,plata haraciului, a pe;che;ului, amucarerului, a dijmelor ;i cl[cii, datoriile.

La 23 ianuarie 1821 TudorVladimirescu a proclamat Adunareanorodului care trebuia s[ hot[rasc[ `nprobleme importante ce `ngrijorausocietatea rom]neasc[. Astfel a `nceputuna din cele mai `nsemnate revolu\ii alerom]nilor dornici s[ `nl[ture domina\iastr[in[ ;i exploatarea feudal[ pentrutotdeauna. Oastea str]ns[ la Pade;,`narmat[ cu pu;ti, pistoale, s[bii, l[nci,coase, securi, s-a ̀ ndreptat spre |]nt[reni.

La ordinal lui Tudor au fost ocupatem[n[stirile Tismana, Strehaia ;i Motru,care au fost fortificate ;i transformate `npuncte `nt[rite de sprijin ale r[scula\ilor.Fiind con;tient de faptul c[ rom]nii nu-;i vor putea c];tiga singuri libertateana\ional[, Tudor s-a aliat cu patrio\iis]rbi, macedoneni, muntenegreni ;i greci,care ;i ei la r]ndul lor doreau s[ `nl[turedomina\ia otoman[. Deta;amentelespeciale au ocupat ;i m[n[stirile Crasna,Polovraci, Horezu, Bistri\a ;i Cozia, `n

care au r[mas garnizoane armate pentruap[rare. Programul revolu\iei, ini\iat prinProclama\ia de la Pade;, a fost definitivatprin Cererile norodului rom]nesc dinfebruarie ;i Memorandumul c[tre divanul\[rii, din martie 1821.

Acest program prevedea cadreg[toriile \[rii, at]t `n aparatul de statc]t ;i ̀ n cel bisericesc, s[ nu se mai v]nd[,s[ fie reglementate d[rile la patru pe an ;is[ fie pl[tite la trei luni, s[ se desfiin\ezetaxele pentru a fi `nlesnit comer\ul, s[ sedesfiin\eze privilegiile boiere;ti ;i s[ sere`nfiin\eze armata na\ional[.

Evit]nd un r[zboi cu Poarta, Tudor asolicitat desfiin\area or]nduirii domnilorgreci `n |ara Rom]neasc[ ;i instaurareadomniilor p[m]ntene, dar ;irecunoa;terea de c[tre ~nalta Poart[ adrepturilor pe care le-au avut `n trecut|[rile Rom]ne. De;i a fost `nfr]nt[ prininterven\ia armatelor otomane, Revolu\iade la 1821 a reu;it s[ pun[ cap[t epociifanariote prin restabilirea domnilorp[m]nteni. Prin intensitate ;i amploare,programul na\ional ;i social al Revolu\ieide la 1821, a reprezentat `ncununareaeforturilor rom]nilor pentru ob\inereadrepturilor legitime ale \[rii lor, pentruafirmarea na\iunii rom]ne.

A consemnat Dana T.

Revolu\ia de la 1821 pune cap[t domniilor fanarioteRebeliunea din 1941 a reprezentatsf]r;itul statului na\ional legionar

PERSONALIT~}I

150 de ani de la na;terea p[rintelui Constantin Lucaciu

m

24 ianuarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 5

În umbra marelui frate - aşaam putea caracteriza biografiapreotului greco-catolicConstantin Lucaciu. În 26ianuarie se împlinesc 150 de anide când a văzut lumina zileifratele “Leului de la Şişeşti”.

Prilejul acestei aniversări ni se parepotrivit pentru a readuce în memoriepersonalitatea unui român sătmăreancare, născut în aceeaşi familie cu dr.Vasile Lucaciu, i-a călcat mereu peurme, bătătorind împreună drumulafirmării naţionale, culturale şi politicea credincioşilor pe care i-au păstorit cuatât drag.

O familie de luptători pentru drepturile naţionale

Mai tânăr decât Vasile Lucaciu,Constantin s-a născut în 26 ianuarie1860 la Baia Mare, în familia cantorului-docent din localitate Mihai Lucaciu. Nua venit singur pe lume, ci a fost însoţitde sora geamănă Ileana, care nu avea sătrăiască decât foarte puţin timp.

Şcoala primară, unde a fost elev aliubitului său părinte, şi liceul le-a urmatla Baia Mare. În clasa a III-a gimnazialăl-a avut coleg printre alţii pe viitorulparoh din Supuru de Sus,memorandistul Augustin Ossian.Teologia a urmat-o la Gherla. A fosthirotonit în 1886.

Mai întâi a funcţionat în calitate decooperator pe lângă fratele său la Şişeşti.Reuşeşte aici să întemeieze un corbisericesc, devenit for spiritual deafirmare a şişeştenilor.

Iojib, “focar al românismului”

Între aprilie 1892 şi octombrie 1906Constantin Lucaciu a slujit la Iojib,parohie aparţinătoare de districtul Seini.Venea într-o parohie unde slujiserăînaintea sa doi membri ai familiei Papp,Philip (1791, Tămaia - 1857, Iojib) şiMihail (1820, Iojib - 1888, Botiz), acestadin urmă un harnic colaborator la“Revista catolică” a părintelui VasileLucaciu. După aceşti doi slujitori la Iojiba funcţionat un membru al familieiErdös (1841, Iojib - 1921, Racşa), întimpul păstoririi căruia, în 1887, s-areuşit ridicarea bisericii de zid cuhramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şiGavril”> construcţia nu fusese însăfinalizată, după cum vom vedea încontinuare din zbaterile părinteluiConstantin. Autorităţile austro-ungareconsiderau că Iojibul a devenit în timpulpăstoririi părintelui Constantin Lucaciuun adevărat focar al românismului.Poate că nici nu greşeau făcând aceastăafirmaţie. Zelul pe care l-a manifestatpentru creşterea acestei parohii estedovedit de broşura “Un smeritmemoriu cătră Înalt PreasfinţiţiiEpiscopi Diecesani şi Archiepiscop şiMitropolit, precum şi cătră preoţii şipoporul credincios din provinciametropolitană greco-catolică românăde Alba iulia şi Făgăraş, de ConstantinLucaciu, preot greco-catolic român, înfavorul terminării bisericii gr.-cat.-române din Iojib”, apărută la Baia Mareîn 1904.

Cărţile de rugăciuni alefraţilor Lucaciu

Pentru nevoia credincioşilor pe careîi păstorea a realizat cartea de rugăciuniintitulată “Calea Cerească, carte derugăciuni şi cântări bisericeşti”. A fost

tipărită tot la Baia Mare în 1894 şiconţine o dedicaţie scurtă, dar sugestivă<“Dedic această carte Poporului român.Autorul”. Pe dosul foii de titlu estereprodus un fragment din “Ginta latină”de V. Alecsandri. Această carte a fostinterzisă printr-o circulară de cătreEpiscopia de Oradea. Cărţile derugăciuni ale fraţilor Lucaciudemonstrează că aceştia nu şi-au uitatniciun moment menirea de bază, aceeade păstori spirituali.

A fost mereu alături de fratele săuîn lupta pentru obţinerea drepturilorcare li se cuveneau românilor. În mai1892 s-a numărat printre cei 300 demembri ai delegaţiei memorandisteaflate la Viena. În 21 noiembrie 1892, labanchetul care a avut loc în salahotelului “Bika” din Debreţin, la care auparticipat peste 60 de persoane, a luatcuvântul şi Constantin Lucaciu. S-aafirmat ca unul dintre cei mai activimembri ai Partidului Naţional Romândin părţile sătmărene.

Craidorolţul recunoştinţei

În perioada martie 1907 - 1914 afost paroh la Craidorolţ. Aceastăparohie era “mai văzută”, din toatepunctele de vedere, decât Iojibul. Aumai slujit aici de-a lungul anilorpersonalităţi ca Demetriu Coroianu,Petru Bran, Ioane Marcu. Va fi în aceştiani şi preşedinte al ReuniuniiÎnvăţătorilor greco-catolici din Sătmarşi Ugocea. Este de semnalat iniţiativa sadin 1911 de a se convoca o adunaregenerală a tuturor reuniunilor surori,în vederea uniformizării activităţiiacestora. A activat în cadruldespărţămintelor Sătmar-Ugocea şiTăşnad ale “Astrei”.

Nu insistăm acum asupra slujiriisale la Craidorolţ. Este însă de amintitfaptul că din 1999 la parohia Craidorolţexistă o placă memorială în cinstea sa.Astfel, dintre localităţile care ar trebuisă-i cinstească memoria, deocamdatădoar comunitatea din Craidorolţ şi-aîndeplinit această obligaţie de suflet.

Alegerile din 1906

A candidat în 1906 şi 1910 laalegerile parlamentare, pe listelenaţionaliste româneşti. Nu a fost ales,dar zbaterea lui merită remarcată. În1906 alegerile au avut loc în 3 mai laCărăşeu, opozant al său fiindkossuthistul Pillisy István. A câştigat încele din urmă contracandidatul său, cu997 de voturi, Constantin Lucaciuobţinând 787 de voturi. Dar trebuieţinut seama că în cercul Cărăşeunumărul alegătorilor străini, respectivunguri, germani (şvabi) şi alţii la un loc,îl depăşea pe cel al românilor. Apoi, capeste tot, şi aici organele administraţieide stat au trecut la presiuni şi terorizări.În pofida înfrângerii, “...lupta naţionalădin acest cerc a adus la lumină spiritulde sacrificiu şi adeziunea românilor deaici, de la graniţa de nord-vest aromânimiului, la înaltele idealuri alevremii”.

Părintele avea să mulţumeascăpublic, printr-o impresionantă scrisoaredeschisă adresată electoratului care l-asprijinit, publicată în presa vremii. S-auremarcat atunci românii din Lipău,Pomi, Roşiori, Aciua, Tămaia, Borleşti,Tătăreşti, Ardusat, Craidorolţ, Mădăras,Culciu, Amaţi, Giungi şi Ruşeni.“Presiunile şi teorizările” au mers multprea departe, la Amaţi fiind ucişi câţivaromâni, însuşi parohul, Ioan Ardelean,doctor în teologie la Roma, scăpând cuviaţă ca prin urechile acului> despreacest episod am relatat într-un materialmai vechi.

Alegerile din 1910

În 1910 Constantin Lucaciu este deasemenea desemnat să candideze dinpartea P.N.R. în cercul Cărăşeu. A fostajutat în propaganda sa electoralăîndeosebi de parohii români VasileTămaş (Giungi), Ioan Ternovan (CulciuMare), George Şuta (Borleşti), IoanZsiros (Hurezu Mare), Ioan Mureşan(Racova), precum şi de mareleproprietar român din Lipău, AlexandruStan.

Interesant este că în 8 maiConstantin Lucaciu şi-a desfăşuratprogramul în propria-i parohie,Craidorolţ, unde era apreciat şi de

locuitorii aparţinători celorlalte etnii.Nădejdile românilor au fost şi de aceastădată spulberate în 2 iunie, cu ocaziaalegerilor de la Cărăşeu. Din cauzapresiunilor părintele ConstantinLucaciu a trebuit să renunţe lacandidatură. Împreună cu deputatul dr.Ştefan Cicio-Pop şi avocatul dr. IoanCiordaş, a protestat vehementîmpotriva samavolnicei alipiri a câtorvaparohii româneşti din Sătmar laEpiscopia Greco-catolică maghiară dela Hajdudorog.

Refugiul din România mică

După izbucnirea primului războimondial trece împreună cu fratele săuîn România, Vechiul Regat. Mai precis,în 14 ianuarie îi cerea preotului IoanFărcaş din parohia vecină Eriu Sâncraisă-l înlocuiască, întrucât el urma săplece la cununia fratelui său Petru(decedat în 1926), inginer inspector alsalinelor din România. Fraţii Vasile şiConstantin Lucaciu nu se vor întoarcepe meleagurile natale decât dupăînfăptuirea idealului naţional.

În 1915 publică la Bucureşti lucrarea“Biserica, şcoala şi armata - factoriivieţei naţionale şi de stat. Studiucomparativ între România liberă şi ţărileromâne”, o carte apreciată chiar deNicolae Iorga ca “fiind o criticănecruţătoare la adresa demagogieipoliticienilor indolenţi faţă de dotareaşi instruirea armatei româneşti”. În 1917îl însoţeşte pe fratele său Vasile şi înAmerica, făcând cunoscute acolonăzuinţele românilor transilvăneni. Întoamna anului 1918, deşi nu a fostprezent la Alba Iulia, va fi ales în MareleSfat Naţional Român.

Protopopul Sătmarului

În august 1919 a fost numit de cătreepiscopul greco-catolic Demetriu Raduparoh la Satu Mare şi protopop, deci curangul de arhidiacon.

Ilie Carol Barbul, ConstantinLucaciu şi Traian Cavassi au fostprincipalii factori în lupta pentruinstalarea administraţiei româneşti.Părintele Constantin Lucaciu, venitparoh la Satu Mare imediat dupăintrarea armatei române în oraş, a scoslimba maghiară impusă bisericii greco-catolice înlocuind-o, firesc, cu cearomânească. De asemenea, el areintrodus limba română şi în şcoliledin Satu Mare.

A fost preşedintele “Eforiei şcolare”de la Liceul ”Mihail Eminescu”,prestigioasă instituţie şcolară, care atunciîmbrăca haina românească. A făcut apelîn special la titularii din parohiile bogateale judeţului pentru ajutorarea cu oricemijloace a şcolilor româneşti. Primelealegeri din România Mare îl propulseazăîn Parlament, fiind ales în circumscripţiaSeini. A repausat în 1 octombrie 1920 laSatu Mare. La trecerea sa în veşnicie,Nicolae Iorga nota frumoase cuvinte,reamintindu-şi calităţile acelui“mărunţel şi slăbuţ preot”, care scriseseîn 1915 rânduri ce avuseseră darul de apune degetul pe rană.

***La 150 de ani de la naştere părintele

Constantin Lucaciu merită întreagarecunoştinţă a românilor trăitori aziîntr-un Sătmar liber şi datorită zbaterilorsale care au caracterizat întreaga viaţă acelui care a fost mereu considerat “frateleLeului de la Şişeşti”, stând în umbrabinefăcătoare a acestuia.

Viorel Câmpean

Lucrarea de temelie a lui ConstantinNoica, "Devenirea întru fiin\ă", a fostpublicată de prestigioasa MarquetteUniversity Press, în traducerea lui AlistairJan, în cadrul proiectului Societă\iiRomâne de Fenomenologie (SRF) depromovare a filosofiei române;ti.

Traducerea în limba engleză a textuluieste parte a unui proiect ambi\ios demaratde Societatea Română de Fenomenologie,cu finan\area Institutului Cultural Român;i a Funda\iei "Volvo - Life for Life". Mizademersului este aceea de a integra opera atrei filosofi români, Constantin Noica,Alexandru Dragomir ;i Mihai :ora,culturii occidentale, dar ;i aceea de a întregifilosofia europeană prin revalorizareatextelor filosofice din Sud-Estul Europei.De ce ace;ti trei autori? Coordonatoriiproiectului, Paul Balogh ;i Cristian Ciocan,î;i explică op\iunea prin aceea că Noica,Dragomir ;i :ora sunt universali prinmetodă ;i prin limbaj conceptual, înaceea;i măsură în care ideile filosofice pecare le pun în discurs vin în întâmpinareacelor vest-europene.

În cadrul aceluia;i proiect al SRF,"Devenirea întru fiin\ă"  a mai fost tradusăîn italiana (în două volume< "Saggio sullafilosofia tradizionale"> "Trattato diontologia", în traducerea lui Solange Daini,ETS Pisa) ;i în franceză ("Le devenir enversl’être", trad. Nicolas Cavailles, Olms,Europea Memoria, Hildelsheim).

Europeanul Anului 2010 este româncaIana Matei, care conduce un ONGspecializat pe recuperarea ;i reabilitareavictimelor trafican\ilor de persoane. IanaMatei (50 de ani), din Oră;tie, jude\ulHunedoara, s-a stabilit în Australia în1990, revenind în \ară opt ani mai târziu.În 1999, ea a înfiin\at organiza\ia non-guvernamentală Reaching Out, în urmaunor proiecte desfă;urate în Australia,referitoare la ajutorarea copiilor străzii.

"Când am venit în România am găsitaltă situa\ie, problema copiilor străzii deaici e total diferită de ceea ce se întâmplăîn Australia. Aici a trebuit să ne dăm unpas înapoi, să începem de la prevenire", aspus, miercuri, Iana Matei, în cadrulceremoniei de premiere Reader's Digest.

"Nu e curaj, e furie. Nu mi se parecorect să responsabilizăm victima, săsuporte apelative ;i acuza\ii din parteatuturor. Noi ne a;teptăm ca aceste fete săfie bătăioase, să înfrunte trafican\ii. Nu etreaba lor să lupte singure cu infractorii, etreaba tuturor", a sus\inut Iana Matei.

Constantin Noica,tradus în englez[

Românca Iana Matei -europeanul Anului 2010

Pelicula "Mihai Viteazul", regizată deSergiu Nicolaescu, ocupă locul III în topulcelor mai apreciate filme istorice din toatetimpurile, înaintea unor producţii ca"Braveheart", "Judgment at Nuremberg"sau "Gandhi", potrivit celui mai recentclasament alcătuit de Internet MovieDatabase. Realizat în 1970, după unscenariu scris de Titus Popovici, filmul luiNicolaescu l-a avut în rolul principal peAmza Pellea, alături de care au jucat,printre alţii, Ion Besoiu, Olga Tudorache,Florin Piersic, Ilarion Ciobanu şi MirceaAlbulescu. Pelicula a avut un buget destulde semnificativ la momentul realizăriisale, echivalentul a 500.000 de dolari.

Primul pe lista celor mai apreciatefilme istorice este "Schindler's List"(1993), regizat de Steven Spielberg şipremiat cu şapte Oscaruri. Locul II esteocupat de pelicula germană "Das Boot",realizată de Wolfgang Petersen.Realizatorul topului, portalul americanInternet Movie Database, este consideratcel mai complet dicţionar de film online.

"Mihai Viteazul", locul IIIîn topul filmelor istorice

din toate timpurile

Ziua de 24 Ianuarie a anului 1859 r[m]ne un simbol ̀ n mentalitatea colectiv[ a rom]nilor. Atunci AlexandruIoan Cuza a pecetluit Unirea Principatelor, fiind ales concomitent domnitor de c[tre locuitorii Moldovei ;i a|[rii Rom]ne;ti.SERB~RI

Unirea din 24 Ianuarie, s[rb[torit[`n ;coli ;i gr[dini\e

c

m

Y

K

6 Informa\ia de Duminic[/24 ianuarie 2010

Ziua de 24 Ianuarie a anului1859 r[m]ne un simbol `nmentalitatea colectiv[ arom]nilor. Atunci AlexandruIoan Cuza a pecetluit UnireaPrincipatelor, fiind alesconcomitent domnitor de c[trelocuitorii Moldovei ;i a |[riiRom]ne;ti.

Chiar dac[ unele problemecotidiene mai distrag aten\ia de laaceste evenimente `nscrise `ncon;tiin\a na\ional[, cadrele didactice\in s[ marcheze dup[ posibilit[\iaceast[ s[rb[toare de suflet.

P[str]nd tradi\ia, `n aceast[ zi sau`n perioada premerg[toare ;colile ;igr[dini\ele organizeaz[ manifest[ridedicate acestui eveniment.

:coala din Odoreu

Ieri, la `mplinirea a 151 de ani dela alegerea lui Al. I. Cuza ca domn `nfruntea celor dou[ \[ri, copiii de la:coala cu clasele I-VIII din comunaOdoreu, sub `ndrumarea cadrelordidactice ;i a directoarei Laura Sarca,au sus\inut momente artistice deexcep\ie. Aproximativ 20 de elevi aiclaselor a V-a B ;i a VI-a A, sub directacoordonare a profesorilor EcaterinaBen\e ;i C[lin Szatmari, au prezentatun montaj literar-artistic pe tematicaunirii. Copiii ̀ mbr[ca\i ̀ n costume deepoc[ realizate prin str[dania lor ;i acadrelor didactice au impresionat

asisten\a prin mesajul pe care au reu;its[-l transmit[ colegilor lor din alteclase, care au r[spl[tit eforturile cuaplauze bine meritate. Spectacolul afost urmat de o ;ez[toare literar[ petematica unirii. Dup[ desf[;urareaacestor momente emo\ionante, elevi;i cadre didactice au ie;it `n curtea;colii, unde au dansat Hora Unirii.

Gr[dini\a 14 Mai

Despre Unirea Principatelor auaflat ;i copiii de la Gr[dini\a cuProgram Prelungit (GPP) "14 Mai",din Satu Mare. Dup[ cum ne-a spusAnuca Cup;a, directoarea acesteiinstitu\ii de `nv[\[m]nt pre;colar,copiii din grupele mai mari au preg[titpentru colegii lor mai mici scenete cutematica Unirii.

Spre exemplu copiii din GrupaMare Preg[titoare, coordona\i deeducatoarele Alise H[zulea ;i RamonaCherme;, au preg[tit ;i prezentatsceneta "Hai s[ ne unim cu \ara", iarpre;colarii din Grupa Mare, sub`ndrumarea educatoarelor Lumini\aCrasnai ;i Noemi Vedina;, `mbr[ca\i`n costume de epoc[ realizate prin grijacadrelor didactice ;i a p[rin\ilor, auprezentat un montaj literar-muzicalpe aceast[ tem[. Au fost prezentatepoezii ;i c]ntece scrise special acestuieveniment `nsemnat din via\arom]nilor. P[rin\ii micilor arti;tiamatori, dar ;i colegii din celelaltegrupe mai mici, au r[spl[tit cu aplauzemomentele prezentate. Piticii s-au

prins apoi cu doamnele educatoare `ntradi\ionala Horă a Unirii.Manifest[rile au avut loc de aceast[dat[, a;a cum rezult[ de mai sus, pegrupe, nu pe toat[ gr[dini\a.

Gr[dini\a Voinicelul

~n urm[ cu aproape un an de zile,`n luna martie 2009, Gr[dini\a cuProgram Prelungit "Voinicelul" dinSatu Mare lansa proiectulmulticultural intitulat sugestiv "Vrems[ fim prieteni".

Proiectul se deruleaz[ pe parcursula trei ani de zile `ntre grupa mare A,grup[ sec\ia rom]n[ din corpul A alinstitu\iei de `nv[\[m]nt, grupacombinat[ maghiar[ din corpul B alGr[dini\ei "Voinicelul" ;i grupacombinat[ pentru copii rom]ni,maghiari ;i romi de la Gr[dini\a dinR[te;ti. Coordonatoarea proiectuluimulticultural este educatoarea MariaZelea de la gr[dini\a s[tm[rean[, corpA. Prin ac\iunile cuprinse `n proiect,`ntre copii se leag[ prietenii. ~n acela;itimp, copiii `nva\[ unul de la altuldespre obiceiuri ;i tradi\ii, culturafiec[rei na\ii.

Vineri, 22 ianuarie 2010, grupamaghiar[ din corpul B a g[zduit o`nt]lnire a copiilor ;i educatoarelorcare iau parte la acest proiect. Al[turide cadrele didactice Eniko Drimu;,Noemi Bondici, Claudia Feher,Lumini\a Tomu\, Eleonora Lemhenyi;i Maria Zelea, pre;colarii auconfec\ionat m[;ti pentru un Carnaval

al prieteniei, momentul fiind urmat des[rb[torirea zilei de 24 Ianuarie.Educatoarele le-au povestit copila;ilorsemnifica\ia zilei de 24 Ianuarie, iarcopiii au dansat `mpreun[ cu cadreledidactice Hora Unirii.

Manifest[ri de acest gen au fost ;i`n Corpul C al Gr[dini\ei Voinicelul.Copiii din grupa Ursule\ilor,`ndruma\i de educatoarele LuciaCurelaru ;i Florentina Andreica, audecupat oameni \in]ndu-se de m]n[,ca `ntr-o hor[, pe care i-au colorat `nhaine tricolore. Cu c]teva zile `naintemicu\ii au vizionat filme istorice,printre care “Mihai Viteazul”.

:coala Lucian Blaga

A `mbr[cat vineri straie des[rb[toare ;i :coala cu clasele I-VIII"Lucian Blaga". Pentru a da aten\iacuvenit[ zilei de 24 ianuarie, elevii ;icadrele didactice ale ;colii au preg[titun program artistic. ~ncep]nd cu ora13, ̀ ntreaga ;coal[ s-a adunat ̀ n curteainterioar[. S-a c]ntat, s-a recitat ;i s-au prezentat scenete care ilustrau via\arom]nilor ;i bucuria pe care ace;tia autr[it-o la unirea Moldovei cu |araRom]neasc[.

Manifest[rile au fost deschise cu oalocu\iune a directorului adjunct alinstitu\iei de `nv[\[m]nt, Ioan:epe\an, dup[ care profesorul deistorie Ciprian Pusta le-a relatatelevilor contextul istoric al unirii`nf[ptuite sub domnia lui AlexandruIoan Cuza. Elevii clasei a IV-a A Step

by Step, `ndruma\i de `nv[\[toareleRodica Corodan ;i Florica Bojan, auprezentat ̀ n fa\a colegilor o scenet[ ̀ ncare au evocat implicarea ;i bucuriarom]nilor la unirea sub acela;i nume.Un alt moment artistic a fost sus\inutde c[tre corul ;colii. Elevii, preg[ti\ide c[tre profesorul de muzic[ IoanSteiger, au intonat c]ntece patriotice.Un astfel de spectacol dedicat Unirii dela 24 ianuarie va avea loc ;i luni, c]ndvor evolua micu\ii din clasele I-IV.

Liceul cu Program Sportiv

Vineri, elevii Liceului cu ProgramSportiv din Satu Mare au organizat ;iei un spectacol cu prilejul unirii`nf[ptuite de Al. I. Cuza din 24 ianuarie1859.

Organizatoarea acestuia a fostprofesoara de istorie a liceului,Andrada Reme;, care al[turi de eleviidin clasele a VII-a ;i a X-a au prezentato scenet[ despre via\a ;i activitateadomnitorului. Este vorba despreCosmin Bura ;i Claudiu Opri; dinclasa a VII-a B, Ioana Mare ;i DenisaB[lin din clasa a VII-a A, respectivSergiu Ciorba ;i Costic[ Mure;an dinclasa a X-a A.

Pe l]ng[ scenet[, s-a prezentat unscurt istoric pe video-proiector, sala afost decorat[ cu plan;e despreevenimentul de acum 151 de ani. Lafinal s-a dansat ;i Hora Unirii,aplaudat[ de `ntreaga asisten\[.

Ioan A., Ioana Pop Vladimirescu,Laura M., Daniel Chiorean

Majoritatea persoanelor care se `ndeletnicesc cu cre;terea porumbeilor, iepurilor ;i a g[inilor nu se pot l[udac[ se `mbog[\esc. Au doar o bog[\ie a sufletului. ~;i petrec `n mod pl[cut timpul liber, asemeni multora care aupasiuni de alt[ natur[. Aceste pasiuni de cre;tere a animalelor ;i a p[s[rilor presupun mult[ munc[, d[ruire ;icheltuial[, toate acestea dublate de risc. ANIMALE

500 de p[s[ri ;i animale mici,expuse la Casa de Cultur[

24 ianuarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 7

Expozi\ia de p[s[ri ;i animalemici care se desf[;oar[ p]n[duminic[ inclusiv, `n Casa deCultur[ a Sindicatelor din SatuMare, reune;te pasiuni ale multors[tm[reni care ̀ n condi\iile lupteipentru asigurarea existen\ei `;ig[sesc timpul necesar pentru a-;icultiva pasiuni de acest gen.

Vineri, expozi\ia a fost vizitat[ degrupuri de copii din C[line;ti, Odoreu,M[rtine;ti ;i Satu Mare (:coala AvramIancu).

Majoritatea persoanelor care se`ndeletnicesc cu cre;terea porumbeilor,iepurilor ;i a g[inilor nu se pot l[uda c[se `mbog[\esc Au doar o bog[\ie asufletului. ~;i petrec ̀ n mod pl[cut timpulliber, asemeni multora care au pasiuni dealt[ natur[. Aceste pasiuni de cre;tere aanimalelor ;i a p[s[rilor presupun mult[munc[, d[ruire ;i cheltuial[, toate acesteadublate de risc. Niciodat[ nu se poate ;tidac[ vreo molim[ nu apuc[ s[ intre ̀ ntremicile vie\uitoare, ;i atunci pierderilefinanciare sunt considerabile. S[ nu maivorbim despre pierderile de natur[sentimental[.

A;a cum a\i putut afla, actualaexpozi\ie de popularizare a p[s[rilor ;ianimalelor mici organizat[ de Asocia\iaCresc[torilor de P[s[ri ;i Animale Micieste organizat[ de a;a manier[ `nc]t s[poat[ r[spunde concomitent unui num[rc]t mai mare de vizitatori. Sunt binediferen\iate standurile ̀ n care sunt expuseg[inile, porumbeii, iepurii ;i p[unii `nvecin[tatea fazanilor.

Dac[ ne-am propune s[ facem oprivire retrospectiv[ am putea spune c[la sectorul porumbei lipsesc rase precumCiungi, R]s Polonez ;i Strasser, ̀ n schimbapar rase `n special autohtone precumJuc[torul Pestri\ B[l\at de Satu Mare,al[turi de Gu;at de Norwich, Capucini,Schmalkqen ;.a. ~n standurile cu iepurireapar dup[ o vreme rase precum< Uria;Sur German, Rex Dalma\ian ;i Rex `ntrei culori, al[turi de rasele mai binecunoscute - Uria; Belgian, FlutureGerman, Chinchilla ;.a. ~ntre g[ini sepoate remarca preocuparea de a nudisp[rea rasa G]t Gola; de Transilvania.

Per total, `n standurile expozi\iei dela Satu Mare pot fi admirate peste 500 deexemplare de porumbei, iepuri, g[ini,fazani ;i p[uni.

S[tm[renii vor expune `n premier[ la expozi\ia de la Breaza

Ca o premier[, Attila Tarcsa -pre;edintele asocia\iei organizatoare aacestui moment de prezentare as[tm[renilor pasiona\i de p[s[ri ;ianimale de curte - ne-a informat c[s[pt[m]na viitoare trei grupurireproductive de g[ini s[tm[rene vor fiexpuse ̀ n standurile Expozi\iei Na\ionalede P[s[ri ;i Animale Mici care se vadesf[;ura la Breaza. Invita\ia este lansat[de federa\ia de profil c[reia ̀ i este afiliat[;i asocia\ia s[tm[rean[.

Nagy Zoltan are o pasiunepentru cre;terea iepurilor

Iat[ c]teva opinii formulate deexpozan\i de la fiecare sec\iune aexpozi\iei de la Satu Mare.

Nagy Zoltan, cresc[tor de iepuri,spunea< "Cre;terea iepurilor de cas[presupune `n primul r]nd pasiune.~nainte de a `ncepe cre;terea iepuriloreste necesar[ o anume evaluare. Deosebitde important este locul pe care `l are

cresc[torul la dispozi\ie `n acest scop. ~nfunc\ie de spa\iile pe care le poateamenaja poate decide rasa dorit[ ;inum[rul de exemplare pe care le va aveapentru `nmul\ire.

La Satu Mare cele mai `ndr[gite rasede iepuri sunt Uria;ul Belgian cu toatevariet[\ile de culoare, Pestri\ul Germanpe Negru (Fluture), iar de o vreme revine`n actualitate pasiunea fa\[ de rasa Rex,mult apreciat[ ̀ n special pentru blana sadeosebit de deas[".

Iat[ c]teva considerente privindiepurii `n general ;i cei din rase mici `nspecial, prezentate de cresc[tor. Spredeosebire de alte roz[toare, iepurele nu-;i poate folosi eficient ghearele (cinci lapicioarele din fa\[ ;i patru la cele dinspate). Culoarea bl[nii ;i desimea difer[de la sezon la sezon. Iarna este deas[,

moale, iar vara este lung[ ;i mai rar[.Coloritul acesteia este extrem de variat,g[sindu-se `n diferite nuan\e ;i modele,specifice fiec[rei rase `n parte.

Potrivit statisticilor `n domeniu, `nprezent sunt catalogate 100 de rase deiepuri care se clasific[ `n func\ie degreutatea corporal[ - mari, mijlocii ;ipitice - și `n func\ie de lungimea firuluide p[r - cu p[r scurt ;i p[r lung.

~n general iepurii de cas[ au greut[\icuprinse `ntre 1,5 și 4 kilograme, cuvaria\ii ̀ n func\ie de ras[. Se pot atinge ;igreut[\i de 6-10 kilograme la rasele mari,precum Uria;ul Belgian. Din punct devedere al comportamentului, iepurii decas[ sunt animale deosebit de fricoase ;isperioase, cu reac\ii puternice.Comportamentul este explicabil prinfaptul c[ domesticirea a avut loc relativ

repede fa\[ de celelalte specii domesticecunoscute.

Rasa Rex, care revine `n pasiunilecresc[torilor de iepuri de cas[, este o ras[de origine francez[. Are greutateacorporal[ de 3 - 3,5 kg. Prolificitateamedie este de 5 - 6 pui la o f[tare.Maturitatea sexual[ se instalează la 7 - 8luni. Aceast[ ras[ este renumit[ prinblana sa de bun[ calitate. Firele de jarsunt dese ;i cu aceea;i lungime ca ;i puful;i spicul.

Datorit[ acestui fapt d[ impresia c[a fost tuns[. Calitatea bl[nii esteinfluen\at[ ;i de faptul c[ firele de p[r auo mare aderen\[ la tegument. ~n cadrulrasei exist[ mai multe variet[\i, dup[culoarea pe care o are bl[ni\a< Castor Rex,Havana Rex, Rex Alb, Chinchilla Rex,Rex Negru. Castor Rex este de culoare

brun[ ciocolatie asem[n[toare cu acastorului, Havana Rex de culoare brundeschis ;i Rex Negru cu peri negri de unluciu str[lucitor, Chinchilla Rex deculoare gri-cenu;ie ;i Rex Alb cu dou[subvariet[\i< una cu ochii ro;ii rezultat[din ̀ ncruci;area cu rasa Termond, a douacu ochii alba;tri, rezultat[ din`ncruci;area cu rasa Albastrul Vienez, ;iRex Hermelin, rezultat din `ncruci;areacu rasa Hermelin[. Acesta este un iepurede culoare alb[, cu o bl[ni\[ m[t[soas[,alc[tuit[ din peri fini, de;i ;i scur\i.

Juhos Bertalan a recreat rasade porumbei Juc[tori Pestri\iB[l\a\i de Satu Mare

Juhos Bertalan este un pasionatcolumbofil. Are aceast[ pasiune de zecide ani. T]n[r fiind cu ani ;i ani `n urm[,columbofilii v]rstnici `i subapreciauporumbeii, fapt ce l-a deranjat profund.Ambi\ios fiind, ;i-a propus o munc[dificil[ - recreerea rasei de porumbeiJuc[tori Pestri\i B[l\a\i de Satu Mare, carea disp[rut de c]teva zeci de ani. Ultimeleexemplare care s-au cunoscut au fost `nvoliera b[im[reanului Urai. Dup[ ceacesta s-a pr[p[dit, nu se mai ;tie ce s-a`nt]mplat cu porumbeii din aceast[ ras[.Juhos a `nceput munca `n urm[ cu maibine de cinci ani. A `ncruci;at diverserase `n care se reg[seau unele dincaracterele porumbeilor disp[ru\i, careau fost selec\iona\i `n Satu Mare, `nsecolul al XIX-lea.

Iat[ ;i c]teva caracteristici ale acesteirase. Sunt porumbei care zboar[ lasemi`n[l\ime, `n stol str]ns, de scurt[durat[, cu joc frumos. Capul este mic,iar fruntea este larg[. Ceafa este acoperit[cu un mo\ mare, `n form[ de coroan[,pornind din p[r\ile laterale ale g]tului.Ochii le sunt mari, `nconjura\i cu geneduble, ro;ii. Ciocul este de lungimemijlocie, de culoare alb[, pu\in ̀ ndreptat`n jos. N[rile sunt mici, netede ;i pudrate.G]tul este scurt ;i gros, u;or arcuit.Pieptul este larg, bombat. Spatele este lat,de lungime mijlocie, `nclinat oblic sprecoad[. Aripile sunt lungi, purtatedeasupra cozii. Coada este lung[ ;i`ngust[. Picioarele sunt de lungimemijlocie, ne`nc[l\ate. Penajul este bogat;i str]ns lipit de corp.

Culoare ;i desen< exist[ numaivarietatea pestri\-b[l\at[, la care cre;tetulcapului p]n[ la linia ochilor, b[rbia,gambele, abdomenul, crupionul,regiunea cloacei, jum[tatea superioar[ acapacelor aripilor sunt colorate ̀ n form[de inim[ ;i `mpestri\ate cu fulgi albi,uniform repartiza\i. Partea inferioar[ acapacelor este alb[, coada este colorat[.

Gre;eli< corp mare, structur[grosolan[, \inut[ orizontal[ cu mo\ micsau lipit de ceaf[, ochii albi, cioc sub\irecu v]rful c[nit, g]t lung, sub\ire, aripitrenate, picioare lungi, culoareneintensiv[, pene colorate `n aripi.

G[inile G]t Gola; de Transilvania clocesc de dou[ ori pe an

La cei 60 de ani ai s[i, Vass Alexandrueste pasionat de cre;terea g[inilor. A`ndr[git ras G]t Gola; de Transilvania,care ̀ n urm[ cu c]\iva ani risca s[ dispar[din Satu Mare. Are `n gospod[rie maimulte variet[\i de culoare. Este mul\umitde aceste g[ini, care ̀ i fac anual 170 de ou[;i clocesc de dou[ ori pe an ̀ n ras[ curat[.Procentul de fecunditate a ou[lor estemare. Din 23 de ou[ are de regul[ 18 pui,iar coco;ii se dovedesc deosebit de buniap[r[tori ;i `ngrijitori ai puilor.

Ioan Ani\a;

Primarul Gavril Vin\ spune c[ s-a depus un proiect care are mari ;anse s[ fie aprobat< “E vorba de construirea unuidrum de asfalt p]n[ `n satul Aliza. Dac[ se va realiza acest lucru toate se vor schimba acolo, pentru c[ e un loc frumos;i retras, nu departe de centrul de comun[, unde oamenii vor avea toate condi\iile de trai.”LOCALE

Aliza, singurul sat din jude\ carepoart[ numele unei fete de grof

8 Informa\ia de Duminic[/24 ianuarie 2010

Exist[ un sat ̀ n jude\ul nostrucare poart[ un prenume de fat[frumos de tot< Aliza. Legenda, pecare o ;tiu to\i locuitorii lui,spune c[ numele s[tuculuiprovine de la un grof care pevremuri a d[ruit \inuturile de aicifiicei sale pe care o chema Aliza.

Cea care a purtat acest prenume atr[it pe aceste meleaguri, ocup]ndu-sede agricultur[ ;i cre;terea animalelor, iarcei care tr[iau aici aveau o via\[prosper[. Men\ion[m c[ ̀ n jude\ul SatuMare Aliza este singurul sat care poart[numele unei fete.

~n anii ‘70 comuni;tii au vruts[ rad[ satul

Anii au trecut `ns[, colectivizarea;i-a spus cuv]ntul `n anii 1950, iar ceir[ma;i f[r[ p[m]nt au plecat spre ora;,`n c[utarea unei vie\i mai bune. S[tucula fost uitat de tot ;i de to\i, iar `n anii1970 la ordinele lui Ceau;escu a;ez[rilemici urmau s[ fie rase de pe suprafa\ap[m]ntului. Printre ele ;i Aliza.

O parte din locuitorii satului aur[mas `ns[ pe locurile lor, continu]nds[ `nfrunte toate greut[\ile vie\ii.

Revolu\ia i-a prins `ntr-un sat carenu avea ;coal[, magazin, drum, f[r[ ap[,biseric[ ;i c]te ;i mai c]te, iar noul regima mo;tenit o situa\ie critic[.

Trebuie s[ spunem c[ Aliza se afl[`n raza comunei Terebe;ti ;i p]n[ acumc]\iva ani era un loc izolat de lume. Astanu din cauza distan\ei care `l despartede centrul de comun[, doar 2 km, cimai degrab[ prin starea drumului.

F[r[ drum satul era izolat de lume

Drumul `n sine nu `nsemna atunci

altceva dec]t ni;te c[r[ri pe c]mp, saupe marginea ;an\urilor, care dup[ oploaie deveneau impracticabile. Astfelc[ spre Aliza `n acea vreme nu circulaudec]t c[ru\ele, iar copiii ;i cei care aveaude lucru parcurgeau pe jos zilnic c]te 4km prin noroaie.

Oamenii izola\i din acest s[tuc seconfruntau ;i cu lipsa apei potabile,pentru c[ cea din f]nt]ni nu era bun[de b[ut dec]t pentru animale.

F[r[ drum, f[r[ ap[, f[r[ magazin ;icu o serie de necazuri pe cap, cei dinAliza nu mai credeau vreodat[ c[ traiullor se va schimba, c[ vor vedea ;i ei unautoturism circul]nd spre satul lor.

Primarul Teofil M[d[ras a f[cut drumul

~n urm[ cu 3 ani `ns[ TeofilM[d[ras, fostul primar al comunei ;iactualul viceprimar din Terebe;ti, af[cut toate demersurile pentru cas[tucul Aliza s[ aib[ un drum circulabilpe orice anotimp ;i apoi s-a preocupatca ;i apa s[ fie ̀ ntrodus[ ̀ n mica a;ezare.

Adev[rul e c[ pe tema satului Alizaam avut c]teva observa\ii critice ̀ n pres[la adresa primarului M[d[ras, pentru c[spuneam c[ nu e permis ca `n secolulXXI un sat s[ r[m]n[ izolat de lume.

Apoi dup[ ce s-a f[cut drumuls[tenii au ̀ n\eles c[ f[r[ ajutorul ziaruluinostru ar fi r[mas uita\i de to\i, la fel ca`nainte. Trebuie l[murit ̀ ns[ c[ drumull-a f[cut Prim[ria Terebe;ti, pe vremeac]t primar a fost Teofil M[d[ras, iar apas-a ̀ ntrodus tot pe vremea lui. Adev[rate ;i faptul c[ toate astea se puteau face;i mai repede.

Dac[ ̀ n urm[ cu 3 ani satul nu aveanici m[car drum, acum la intrarea ̀ n satexist[ chiar ;i un panou pe care scrie"Bine a\i venit ̀ n Aliza", panouri pe carele au ;i marile ora;e ale \[rii.

Tudor Barbul - omul de care

satul avea nevoie

Cele ce s-au `nt]mplat apoi `n satsunt atribuite unui adev[rat fiu al Alizei,Tudor Barbul, omul care nu a uitatlocurile natale ale p[rin\ilor s[i. Av]nddeja un drum care era circulabil pe oriceanotimp, Tudor Barbul, fost sportiv deperforman\[, dar ;i antrenor emerit, ;i-a pus ̀ n g]nd s[ investeasc[ ̀ n satul s[u.

~nt]i a reob\inut c[su\a veche a celordin familia sa, care a fost ocupat[temporar de o familie nevoia;[. Apoi a

`nceput s[ recl[deasc[ toat[ gospod[ria.C[su\a a fost modernizat[, iar terenuriledin jurul casei s-au transformat ̀ n scurttimp ̀ ntr-un adev[rat complex sportiv.

Aici, la baza sportiv[ din Aliza, sepoate practica orice sport< fotbal,handbal, baschet, volei. Tudor aorganizat la baza sa nu numai competi\iisportive, dar ;i adev[rate `nt]lniri cuprietenii s[i, care toate au creat ;i eleimpresia c[ satul a ̀ nceput s[ renasc[ lavia\[.

~n Aliza nu numai Tudor Barbul a

dorit s[ construiasc[, dar ;i altepersoane. Pentru anul 2009 erauprev[zute s[ se construiasc[ dou[ casenoi, dar criza financiar[ i-a mai potolitpu\in pe oameni.

La sfin\ire de cruce

Anul trecut la Aliza s-a mai`nt]mplat un eveniment care dovede;te;i el c[ aici via\a a ren[scut. FamiliaDuda; Ioan a ridicat o cruce de piatr[`n sat, `n locul celei vechi, care era dinlemn ;i s-a putrezit odat[ cu trecereaanilor. Evenimentul sfin\irii a avut loc`n duminica ̀ n care s-a \inut ;i Festivalulde la O\eloaia ;i din acest motiv nu amputut s[ fim al[turi de bucuria celor dinAliza.

Preo\ii din sat, noul primar GavrilVin\, viceprimarul Teofil M[d[ras,consilierii locali, fiii satului, `mpreun[cu to\i locuitorii micii a;ez[ri, au luatparte la aceast[ s[rb[toare.

Sigur c[ ridicarea ;i sfin\irea uneicruci poate fi un lucru banal `n unelea;ez[ri mari. ~n s[tucul Aliza, care nuavea nici drum ;i practic era uitat delume, evenimentul a fost unulextraordinar.

S[tucul va avea drum de asfalt ;i biseric[

O veste bun[ care circul[ printre ceidin sat e ;i faptul c[ s[tenii au primitaprobarea de a se construi o biseric[.

O ;tire la fel de bun[ ne-a dat `ns[primarul Gavril Vin\< "S-a depus unproiect care are mari ;anse s[ fieaprobat. E vorba de construirea unuidrum de asfalt p]n[ ̀ n satul Aliza. Dac[se va realiza acest lucru toate se vorschimba acolo, pentru c[ e un locfrumos ;i retras, nu departe de centrulde comun[, unde oamenii vor avea toatecondi\iile de trai".

Iosif |iproc

Vremea frumoas[, cu odiminea\[ autentic[ de iarn[, i-a`ndemnat zilele trecute pe o bun[parte din membrii Grupei dev]n[toare Giungi (Cerhat), s[ ias[`n natur[. Cum planul la mistre\l-au realizat ;i au primit ;isupliment, ie;irea lor la v]n[toarea fost pentru v]natul mic - iepuri;i fazani. P[durea fiind inundat[,dovedindu-se exces de umiditate,v]n[torilor le r[m]nea s[ mearg[`ntr-o alt[ zon[ la v]nat mic.

Pe m[sur[ ce soarele urca pe bolt[,vremea s-a `nc[lzit, iar p[m]ntul careini\ial era par\ial `nghe\at s-a `nmuiat ;ia f[cut tot mai dificil[ deplasarea pefondul de v]n[toare. Intuind ce se va`nt]mpla, v]n[torii membri ai grupeiGiungi ;i-au propus ca \int[ predilect[fazanii. Iepurii au preferat s[ r[m]n[ascun;i prin lanurile de coceni deporumb, dar ;i printre brazdele dep[m]nt arat `n toamn[.

~n vreme ce majoritatea v]n[torilorerau pe c]mp p]n[ `n apropierealocalit[\ii |eghea `n c[utarea fazanilor,

la Cabana de v]n[toare de la Cerhat ar[mas Iosif Gittinger `n postur[ debuc[tar. El a \inut s[-;i serbeze ziua dena;tere ̀ n cadru natural, al[turi de colegiide grup[. El a g[tit un gula; care a fostservit dup[ revenirea v]n[torilor cutolbele aproape goale. Se cuvine subliniatfaptul c[ Gittinger a `mplinit 70 de ani.

Caprele `;i fac sim\it[prezen\a `n lanurile de cocenide porumb

Imediat dup[ ora 14, plini de noroipe cizme ;i cu rani\ele goale, cei 14v]n[tori, al[turi de doi invita\i dinMaramure; s-au `ntors la caban[, unde`i a;tepta gula;ul fierbinte, p[linca ;ic]teva sortimente de vin. La `ncheiereapartidei de v]n[toare ;i-au permis s[ciocneasc[ c]te un pahar, dup[preferin\e, `n s[n[tatea s[rb[torituluiIosif Gittinger. Au urmat apoiistorioarele `n care fiecare spunea cumau ratat numero;ii fazani care le-au f[cutsurpriza s[ apar[ `n fa\a lor prin a-isurprinde peste poate. Cu toate c[ nicijum[tate dintre purt[torii de arme nu s-au ales cu pies[ (fazan), numai faptul c[

au petrecut o zi superb[ ̀ n decor naturala constituit o consolare. Tot pe post deconsolare au fost ;i caprele care ;i-au

f[cut sim\it[ prezen\a at]t ̀ n lanurile decoceni de porumb, c]t ;i ̀ n c]mp deschis.Lini;tea acestor mamifere a fost

tulburat[ doar de strig[tele h[ita;ilor ;ide r[p[iturile de arme care n-au nimerit\inta. Mai c[ s-ar putea spune c[ partidade v]n[toare de s[pt[m]na trecut[ a fostuna de cru\are a v]natului. V]n[torii s-au bucurat c[ totu;i este ;i v]nat micsuficient. ~mpu;carea a minimum 14fazani ar fi redus efectivul ̀ n sezonul careva urma, spunea Nicolae Ani;orac, ;efulde grup[.

Acesta a f[cut ;i un bilan\ la zi alactualului sezon de v]n[toare. Potrivitspuselor sale, grupa a avut plan lamistre\i 10 buc[\i, care au fost uci;i.Planul a fost suplimentat cu `nc[ treibuc[\i. Planul la iepuri este realizat `npropor\ie de peste 60%. Din cei 90repartiza\i au fost ̀ mpu;ca\i 65. La fazanmai au de `mpu;cat 40 de buc[\i din cei140 repartiza\i grupei. Pe la jum[tate esterealizat planul de recolt[ la vulpi, fiind`mpu;cate 15 din 30. Permanent suntprobleme cu d[un[torii cu p[r, ceea ce`n limbaj uzual `nseamn[ c]ini hoinari.Au fost `mpu;ca\i suficient de mul\i.Uciderea acestora este necesar[ pentruc[ `n cur]nd va `ncepe sezonul f[t[rilorla iepuri, iar c]inii hoinari de pe c]mpsunt du;mani de temut ai micilor viet[\i.

Ioan Ani\a;

V]n[torii din Grupa Giungi mai au de `mpu;cat trei mistre\i, 25 de iepuri, 44 de fazani ;i 15 vulpi

Membrii grupei de v]n[toare spun c[ au mari probleme cu c]inii hoinari

Ilban Victor ;i Iacob, la baza sportiv[ a lui Tudor Barbul din Aliza

AMINTIRI DIN COPIL~RIE

~n studen\ie, subprefectul PatakiCsaba era pasionat de buc[t[rie

24 ianuarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 9

Pe noul subprefect PatakiCsaba `l cunoa;te toat[ lumea, `nspecial `n ceea ce prive;te parteaprofesional[ a vie\ii sale. Pe planpersonal ̀ ns[ Pataki Csaba nu preaa fost `n aten\ia presei. Noi l-am“convocat” ̀ ns[ la o poveste, a;a c[acum ;tim ce `i pl[cea s[ fac[ `ncopil[rie, ce fel de copil a fost, cums-a distrat ̀ n perioada studen\iei ;imulte altele.

Ne-a spus c[, de;i a fost singur lap[rin\i, nu a fost un copil r[sf[\at, ba dincontr[, `;i ajuta p[rin\ii ;i bunicii lamuncile agricole. I-ar fi pl[cut s[ devin[medic, `ns[ nu se `mpac[ prea bine cuvederea s]ngelui. A;a c[ s-a `ndreptatc[tre Universitatea Tehnic[, din momentce ̀ l pasiona ;i matematica. Dar s[ o lu[m`ncet, de la `nceputul pove;tii sale.

- S[ `ncepem cu data ;i cu loculna;terii.

- M-am n[scut `n 19 iulie 1973, `nmunicipiul Satu Mare.

- V-a\i n[scut ̀ n Satu Mare - aici a\i;i copil[rit?

- ~n mare parte, da. Mult timp mi-ampetrecut `ns[ ;i la bunici, `n localitateaBerindan. To\i bunicii mei, at]t cei dinpartea mamei, c]t ;i din partea tat[lui,locuiau acolo. ~n fiecare vacan\[ sausf]r;it de s[pt[m]n[ eram acolo. C]nderam foarte mic mergeam cu trenul, iarc]nd am mai crescut d[deam o fug[ p]n[acolo cu bicicleta.

- Unde v[ pl[cea mai mult? ~n ora;sau la bunici?

- Bine`n\eles c[ la bunici. Practic `nBerindan am copil[rit. Este un sat foartemic, cu vreo 20 de case, pe malulSome;ului. :i acum merg acolo, ̀ n fiecares[pt[m]n[, pentru c[ p[rin\ii mei, dup[ce s-au pensionat, s-au mutat `n casabunicilor. C]nd pronun\ cuv]ntulcopil[riei, mie ̀ mi vine ̀ n minte at]t casade la Satu Mare, c]t ;i imaginea satuluibunicilor. De fapt, aveam o ga;c[ deprieteni ̀ n ora; ;i veneau ;i ei cu mine ̀ nBerindan, pentru c[ ;i lor le pl[cea. Eramvreo trei-patru b[ie\i, ne urcam pebiciclete ;i mergeam la pescuit.

- Fiind singur la p[rin\i, a\i fost uncopil r[sf[\at?

- Nu, nici vorb[. Nu m[ considerr[sf[\at, ba chiar dimpotriv[. C]ndmergeam la bunici, `i ajutam la tot ce seputea. Am ̀ nv[\at toate muncile agricole,nu eram tratat ca un copil de la ora;. La13-14 ani eram deja pe c]mp, cu coasa`n m]n[, de diminea\a p]n[ seara.

- A;adar, pute\i spune c[ a\i fost uncopil ascult[tor?

- Dac[ a; spune acest lucru, cusiguran\[ p[rin\ii mei m-ar contrazice.~nc[ de c]nd eram mic aveam p[rerilemele proprii, pe care le sus\ineam p]n[`n p]nzele albe. ~ncercam s[ `mi impunpunctul de vedere, dar tata ̀ n general nuera de acord cu mine ;i nu m[ l[sa s[ac\ionez de capul meu. Dar din punctulde vedere al disciplinei nu au avutprobleme cu mine. Nu am avut nota lapurtare sc[zut[, dar ca orice copil ammai spart ;i eu geamuri, am tras cupra;tia `n pisica vecinului.

- Care e cea mai mare n[zb]tie pecare v[ aminti\i?

- :tiu c[ tata s-a sup[rat o dat[ foartetare pe mine. Se organziau pe atunci

campanii de colectare a fierului vechi.Aveam ;i noi adunat, ̀ n curtea ;colii. Pemine m[ interesa tocmai bucata de fierdin mijlocul gr[mezii, ;i c[\[r]ndu-m[s[ ajung laea, am c[zut pe spate ;i m-amlovit, dar nu foarte tare. C]nd m-a v[zut`ns[ tata, murdar, cu haine rupte ;i cus]nge pe spate, ;i-a cam ie;it din fire.

- Dar la via\a de elev cum a fost?- :coala general[ am `nceput-o la

:coala Nr. 3, actualul Liceu Ortodox. ~nclasa a V-a, o parte din elevi am fostmuta\i la :coala Nr. 20, de pe stradaRodnei. Anii de liceu i-am tr[it laColegiul Na\ional "Mihai Eminescu", laprofilul matematic[-fizic[. Am `nceputapoi studiile universitare ;ipostuniversitare. Am absolvit `n 1996Facultatea de inginerie electrotehnic[, laUniversitatea Tehnic[ din Cluj-Napoca.Pe urm[ am f[cut un masterat la zi,":tiin\a produc\iei asistate de calculator`n ingineria electric[". Am absolvit apoi

nu mai ;tiu c]te cursuri de manager deproiect, un masterat `n managementuladministra\iei publice, ̀ nc[ un masterat`n management de proiect ;i cred c[ at]t.

- De mic a\i fost at]t de pasionatde ;coal[ ;i de `nv[\[tur[?

- De mic am fost pasionat de c[r\i.Eram un copil chiar lini;tit. Dac[primeam o carte, p[rin\ii mei nu maiaveau treab[ cu mine. Nu mergeam ladiscoteci, nu ie;eam, preferam s[ citesc.

- Ce fel de c[r\i v[ pl[ceau?- Tot ce era tip[rit. Pe vremuri nu era

ca ;i acum. ~n anii '80 nu existau at]teac[r\i, chiar ;i la biblioteca universitar[,c]nd mergeam, `i rugam s[ `mirecomande ce s[ mai citesc. ~mi pl[ceauromanele, dar dup[ ce am mai crescutciteam ;i c[r\i mai tehnice.

- A;a v[ petrecea\i timpul liber,citind?

- De multe ori, c]nd doream s[ m[relaxez, citeam. :i `n timpul facult[\ii,c]nd aveam nevoie de pu\in[ lini;te, ̀ miluam o carte ;i mergeam `n F[get, m[puneam sub un copac ;i st[team acolotoat[ ziua. Dar nu pot s[ spun c[ am fostgenul acela de t]n[r care preferacompania c[r\ilor. At]ta doar c[ omulare nevoie din c]nd `n c]nd de pu\in[lini;te.

- Atunci povesti\i-ne cum v[distra\i, s[ nu cread[ cititorii no;tri c[doar `nv[\a\i toat[ ziua.

- Au fost multe petreceri ̀ n perioadastuden\iei. Am stat `n c[min...

- C[min de b[ie\i sau mixt?- Depinde pe unde ne apuca noaptea.

Oficial la c[min de b[ie\i, dar s-a mai`nt]mplat s[ ne trezim ;i `n alte c[mine.~n anul V de facultate, eram o ga;c[ de;ase prieteni. ~n camera de c[min eraudoar patru paturi, a;a c[ noi am f[cut trei

paturi cu etaj ;i ne-am mutat to\i ;ase`mpreun[. ~n c]teva dimine\i ne-amtrezit `n camer[ ;i 10, 11, 12 persoane.Trebuie s[ mai povestesc c[ eu erambuc[tarul camerei. ~nc[ de dinainte defacultate, mai st[team prin buc[t[rie ;im[ uitam la mama ;i la bunica cumg[teau. :i ̀ n ziua de azi ̀ mi place s[ staul]ng[ crati\[, ̀ n schimb ur[sc s[ sp[l vase.A;a c[, `n studen\ie, ;tiam c[ am trei-patru guri de hr[nit, pe colegii mei decamer[, ;i ̀ i mai chemam ;i pe al\ii, carenu aveau m]ncare.

- Nu v-a tentat s[ v[ face\i buc[tar?- Nu, c]nd eram mic visam s[ devin

doctor. Mi-a ;i pl[cut foarte multbiologia, `ns[ am renun\at la ideea cumedicina. Chiar dac[ va suna ciudat,av]nd `n vedere statura mea, cum v[d oran[ deschis[ sau pu\in s]nge cusiguran\[ le;in. :i ̀ n liceu colegii r]deaude mine pentru c[ de fiecare dat[ c]ndne f[ceau vaccin sau ceva analize trebuias[ vin[ tata s[ stea cu mine. M-a pasionat;i matematica, `nc[ din ;coala general[,apoi `n liceu ;i fizica. A;a c[ am ajuns lao facultate tehnic[, unde au `nceput s[m[ pasioneze cursurile legate deeconomie, mai precis partea demarketing ;i de management. ~nfacultate a contat foarte mult c[ amparticipat la programe `n str[in[tate,unde am c[p[tat experien\[ practic[. Amob\inut o burs[ ̀ n Ungaria. ~n patru ani,am stat c]teva s[pt[m]ni la furnizorii deenergie electric[ din Ungaria, inclusiv lao central[ atomic[.

- Ce a\i f[cut dup[ absolvireafacult[\ii?

- De;i am avut numeroase oferte, at]tdin Cluj, c]t ;i din Ungaria, am decis s[m[ ̀ ntorc ̀ n Satu Mare. Am venit acas[,pentru c[ \in la aceste locuri, la acest ora;.Fiind ;i singur la p[rin\i, m-am g]ndit ;ila ei, am sim\it c[ le datorez acest lucru,pentru c[ ei au investit `n mine. Nu afost u;or. M-am angajat la o societatecomercial[ mic[, distribuitoare de pieseauto. Am f[cut ;i stagiul militar, la SatuMare. Apoi am plecat la Funda\iaIdentitas, unde am lucrat pe proiectemici, culturale, finan\ate din diversefonduri. Din octombrie 2000 sunt laConsiliul Jude\ean, unde cred c[ ̀ n afar[de portar am de\inut toate func\iileposibile. Am fost inspector despecialitate, consilier, ;ef de birou, ;ef deserviciu, director. ~n 2008 am fostsubprefect timp de cinci luni, apoi iardirector, iar actualmente din nousubprefect.

- Av]nd `n vedere c[ primarulmunicipiului Carei, mai ̀ n glum[, mai`n serios, v-a sf[tuit s[ v[ face\i timp ;ipentru `nsur[toare `n momentul `ncare a\i fost numit subprefect, `l ve\iasculta?

- Dragostea nu are nicio leg[tur[ cutimpul. Asta \ine de mai mul\i factori.Dar voi anun\a ;i presa dac[ va fi cazul.

- Ave\i un mesaj c[tre tineriis[tm[reni?

- I-a; sf[tui, la modul cel mai serios,s[ ia `n considerare ;i varianta de a se`ntoarce la Satu Mare dup[ absolvireastudiilor. Mie nu ̀ mi pare r[u c[ am venitacas[. Cine vrea s[ lucreze face o prostiedac[ crede c[ `n alt[ parte are ;anse maimari. M[car s[ `ncerce. At]ta merit[jude\ul acesta ;i ora;ul acesta. Dac[ aumeserii sau oportunit[\i pe care nu leg[sesc `n Satu Mare, e alt[ poveste.

Laura Micovschi

10 Informa\ia de Duminic[/24 ianuarie 2010

Discretul designer Yves SaintLaurent suferea de o depresiecronică ;i a început să consumealcool, să ia amfetamine ;i cocaină,conform unei noi biografii scrisede jurnalista Marie-DominiqueLelièvre.

Yves Saint Laurent ar fi avut rela\iihomosexuale, se comporta ca un tiran cucei din anturajul său ;i când se îmbătaarunca cu scrumiere după cei maiapropia\i prieteni, conform Times Online.

Designerul a murit la 71 de ani

De-a lungul carierei, Saint Laurent acreat haine pentru Ducesa de Windsor,Catherine Deneuve ;i Laureen Bacall.Designerul a murit la vârsta de 71 de ani,în iunie 2008, după ce ;i-a petrecut ceamai mare parte din via\ă în luminareflectoarelor.

Marie-Dominique Lelièvre, care ascris biografia cântăre\ului SergeGainsbourg ;i a scriitoarei FrançoiseSagan, a scris în cartea sa că Saint Laurent,care ;i-a deschis propria casă de modă în1961, a suferit de depresie prin anii '70. Afost cople;it de nelini;te ;i se răzbuna pestaff, mai ales când era beat. "De mai multeori, martorii l-au văzut cum ;i-a pierdutcapul ;i arunca cu obiecte în oameni.Puterea sa fizică era la fel de mare ca ceainterioară. Amfetaminele, drogurile ;ialcoolul l-au distrus psihic pe Yves",notează scriitoarea. Se pare că a luatcocaină în speran\a că va rămâne în top,în ciuda faptului că starea lui lăsa de dorit.

În Algeria a avut rela\ii cu băie\i arabi

Pierre Bergé, cel care i-a fostpartenerul de afaceri lui Yves SaintLaurent o via\ă, i-ar fi spus unui model<"Yves a început să-;i distrugă via\a ;i nuvreau să asist la asta".

Sexualitatea lui Saint Laurent poate firădăcina de la care a pornit depresia lui.Yves a crescut în Algeria, fiind fiul unorcoloni;ti francezi. "În Algeria a avut rela\iicu băie\i arabi. Toată lumea râdea de el la;coală. Faptul că era homosexual l-a făcut

să sufere", a declarat autoarea pentruJournal du Dimanche.

Avea o asemenea dificultate în a-;iaccepta homosexualitatea, că a rugat unmodel foarte cunoscut să se culce cu el.Lelievre notează< "era epuizat fizic ;ipsihic" ;i l-a întrebat pe tatăl său< "Poatepreferai să ai un băiat adevărat?"

Era slab ;i f[cea pe tiranul

Berge a refuzat să fie o sursă pentrucarte, care se bazează pe interviuri cu maimult de 50 de rude, angaja\i, medici ;imodele. Este descris ca "un remediu ;i ootravă". Yves ;i-a ales ca partener un omcare compensează slăbiciunile sale. Ca săse facă indispensabil, Berge i-a furatautonomia. L-a transformat într-o divă.De altfel Berge i-a salvat cariera.

Faptul că era slab nu l-a împiedicat săfacă pe tiranul ;i să-;i manipulezeanturajul. "Oamenii au lucrat pentru elpână la capăt fără să-;i facă probleme căar sta peste program. Când casa de modăs-a închis nu au primit nimic în schimb.Saint Laurent a luat, dar nu a dat".

Berge a refuzat să vorbească cuautoarea pentru că nu a vrut să sus\ină"bârfele verificate precar".

Primele modele de culoare pe podiumul de mod[

Saint-Laurent a fost primul designercare a folosit modele de culoare într-odefilare de modă. Printre muzele sale aufost Loulou de la Falaise, fiica unuimarchiz francez ;i a unei model anglo-irlandeză, Betty Catroux, fiica jumătate-braziliană a unui diplomat american ;iso\ia unui decorator francez, Talitha Pol-Getty, care a murit de supradoză cudroguri în anul 1971, Catherine Deneuve,fotogenica actri\ă franceză, ;isupermodelul din Guineea, născută înSenegal, Katoucha Niane, fiica scriitoruluiDjibril Tamsir Niane. Ambasadorul laLondra al couturier-ului, în timpul anilor1970 ;i începutul anilor ‘80, a fostmilionara Diane Boulting-CasserleyVandelli, astfel brandul devenind ce în cemai cunoscut printre jet-set-erii europeni;i clasele superioare.

Persoanele obeze care ocupă maimult de un loc în avion vor fi nevoite săplătească aproape dublu o călătorie.

Decizia va fi implementată decompania Air France-KLM pe toatecursele aeriene. Pasagerii supraponderalivor plăti biletul pentru un loc ;i 75 la sutădin tariful pentru al doilea loc.Conducerea companiei Air France -KLM a anun\at că a luat această măsurădin motive de siguran\ă ;i pentrurespectarea confortului celorlal\ipasageri. Cei care ocupă mai mult de unloc folosesc centura de siguran\ă de pedouă scaune. Cu toate acestea, cei încauză vor primi banii înapoi pe curselemai pu\in aglomerate. Decizia intră învigoare pentru rezervările făcute de la 1februarie ;i pentru biletele cumpărate dela 1 aprilie. Nu este prima măsură de acestfel în lume. Este valabil ;i pentru zborurilecompaniei americane United Airlines,care a decis ca pasagerii pe care nu-icuprinde centura de siguran\ă sau care nuîncap lejer doar într-un scaun să plăteascăun bilet în plus.

Misteriosul vizitator nocturn almormântului lui Edgar Allan Poe, caredepunea trandafiri ;i o sticlă de coniacîncepută pe mormântul poetului în fiecarean, în ziua aniversării acestuia, a rupt înpremieră tradi\ia veche de 60 de ani.

"Nu a venit mar\i diminea\ă", adeclarat Jeffrey Savoye, secretarul ;itrezorierul asocia\iei Poe Society, carecuprinde 380 de membri ;i admiratori aiscriitorului, răspândi\i pe teritoriul SUA,dar ;i în alte \ări. "În general, el venea întremiezul nop\ii ;i ora cinci diminea\a", înmicul cimitir din ora;ul Baltimore dinstatul american Maryland, pe 19 ianuarie,încă din 1949, a explicat Jeffrey Savoye,subliniind că atunci când a început acestritual se împlineau 100 de ani de lamoartea lui Edgar Allan Poe (1809 - 1849).Aproximativ 50 de persoane au a;teptattoată noaptea, în frig, pe trotuarul din fa\acimitirului, însă misteriosul vizitator nu avenit. Multi din cei care a;teptau erau dinafara SUA pentru acest pelerinaj insolit,care marchează împlinirea a 201 ani de la

na;terea renumitului poet american, acărui operă a fost tradusă în Fran\a deCharles Baudelaire, în secolul al XIX-lea."Din câte ;tiu, ritualul a avut loc în fiecarean, exceptând anul acesta. Vizitatorul arenun\at, poate, la tradi\ie, pentru că estemai dificil să intre discret în cimitir", a

declarat el. Jeffrey Savoye, membru al PoeSociety din 1983, a declarat că grupul dincare face parte nu are nicio idee despreidentitatea misteriosului vizitator. În urmăcu câ\iva ani, un bilet lăsat pe mormântulpoetului indica faptul că persoana care aini\iat această tradi\ie, în 1949, a decedat,dar că ritualul anual va continua."Presupunem că în anii de după acel mesajdescenden\ii vizitatorului misterios aucontinuat tradi\ia. Însă nu am reu;it săaflăm cine sunt", a adăugat Savoye.

Poe a fost scriitor, poet, romancier,nuvelist ;i critic literar, creator al genuluide scurte povestiri ;i precursor al literaturiimoderne de fic\iune ;tiin\ifico-fantastică.A dus o via\ă de boem ;i a sfâr;it tragic înmizerie ;i alcoolism, dar tocmai din acestinfern al existen\ei sale s-au născut multedintre crea\iile ce aveau să impunăliteraturii universale norme de evaluareestetică necunoscute până atunci. În cei 40de ani ai unei vie\i halucinante, scriitorula izbutit să publice multe volume deversuri, de proză, estetică ;i teorie literară.

Un magistrat italian a cerut un raportcu rănile suferite de premierul SilvioBerlusconi în timpul atacului la un mitingelectoral luna trecută. ProcurorulArmando Spataro este responsabil deanchetarea atacului de la Milano, undeun bărbat a aruncat un suvenir din metalîn fa\a premierului. În urma atacului,oficialul a rămas cu fa\a tăiată, nasulfracturat ;i cu doi din\i rup\i.

Mul\i italieni au fost uimi\i derecuperarea rapidă a lui Berlusconi,teoriile conspira\iei sugerând că atacul afost un fals. Premierul a comentat ;i elrapiditatea cu care î;i revine, la doar cincisăptămâni după atacul din Piazza Duomo."Vede\i? Am doar câteva mici cicatrice,aici ;i aici", declara acesta mar\i, arătândcu degetul spre fa\ă. "Mi-au scos un dinte,dar mai am 35", a glumit acesta. Anchetaordonată de judecător are rela\ie directăcu acuza\iile aduse atacatorului, MassimoTartaglia. Dacă se demonstrează că rănilelui Berlusconi au necesitat mai mult de 40de zile pentru vindecare, Tartaglia va primiacuza\ii mai grave, ce îi vor aduce până lacinci ani de deten\ie. Spitalul în care a fosttratat Berlusconi a estimat ini\ial căpremierul va avea nevoie de 25 de zilepentru recuperare, în timp ce doctorulsău estima 90 de zile. Sus\inătorii lui SilvioBerlusconi au acuzat magistra\ii că aruncăîndoieli asupra atacului.

Tax[ pentru obezi la Air France

Vizitatorul misterios al mormântului poetuluiEdgar Allan Poe a rupt tradi\ia dup[ 60 de ani

Judec[torii cerrapoarte despre r[nilesuferite de Berlusconi

Un ministru italian a venit cu o solu\iedrastică pentru problema reprezentată detinerii din \ară care stau mult în casa natalăpânâ la vârste înaintate, cu părin\ii.

Renato Brunetta, ministrul care esteînsărcinat cu rezolvarea birocra\iei din\ară, a sugerat că părin\ii ar trebui obliga\isă îi dea afară pe copii din casă la vârstade 18 ani. Tinerii italieni sunt recunoscu\ipentru reticen\a lor de a pleca de acasă,un studiu recent dezvăluind că 48% dincei între 18 ;i 35 de ani încă trăiesc cupărin\ii. Bărba\ii italieni în special suntata;a\i de mamele lor ;i există ;i un numepentru acest fenomen - mammone,băiatul mamei. Brunetta a admis că întinere\ea sa ;i el era un bamboccione,"copil mare ce stă acasă", ;i, spre ru;ineasa, mama sa i-a făcut patul în fiecare zipână la 30 de ani. El consideră căsocietatea italiană are nevoie de oschimbare radicală, propunând o legisla\iecare i-ar obliga pe adolescen\i să plece deacasă când ajung la maturitate. Oficialala dat exemplul unui b[rbat de 60 de ani,obligat s[-i pl[teasc[ pensie alimentar[fiicei sale de 32 de ani care tr[ie;te ̀ n casap[rinteasc[.

Un ministru italian ar obliga p[rin\ii

s[-;i dea copiii afar[din cas[ la 18 ani

Propunere ;ocantă venită din partealiderului ultrana\ionalist rus VladimirJirinovski. Poligamia ar trebui legalizatăpentru a stimula rata natalită\ii în Rusia,sus\ine controversatul politician, care afăcut aceste declara\ii în cursul uneireuniuni pe tema demografiei, organizatela Kremlin. Un bărbat care are un copilcu o a doua femeie ar trebui să primeascădreptul de a se căsători cu aceasta, darfără a divor\a de prima so\ie ;i fără a-;ipărăsi prima familie, a afirmat Jirinovskicu convingere. Pre;edintele DimitriMedvedev, care a prezidat reuniunea, adeclarat, cu tact, că propunerile suntinteresante ;i că îi va însărcina pe membriiguvernului să le analizeze. Popula\iaRusiei a scăzut cu aproape 6 milioane delocuitori în ultimii 17 ani ;i numără înprezent 142 de milioane de persoane.

Jirinovski ar stimulanatalitatea prin

legalizarea poligamiei

Yves Saint Laurent< un be\iv;i un homosexual notoriu

Guvernul francez a propusinterzicerea beneficiilor transportului încomun femeilor care poartă burka, la o zidupă ce un alt oficial francez a propus cacelor care poartă vălul islamic să nu li seacorde cetă\enia franceză.

Purtătorul de cuvânt al partiduluiUMP, Frederic Lefebvre, a cerut ca oricefemeie care nu va respecta propunerea delege care va declara ilegal portul văluluiislamic să fie sanc\ionată prin "privarea dedrepturi", cum ar fi interzicereatransportului în comun sau a ajutoarelorde la stat. Comentariile oficialuluiguvernamental au fost făcute la o zi dupăce ;eful partidului lui Nicolas Sarkozy,Xavier Bertrand, a propus ca femeile carepoartă burka să nu poată beneficia decetă\enie franceză. "Dacă nu-\i respec\iresponsabilită\ile, nu trebuie să ai accesnici la beneficii. Când ignori regulile carefac anumite lucruri ilegale, cum ar fi ointerdic\ie de la portul vălului islamic, \ise vor lua înapoi anumite drepturi", a spusLefebvre. Vălul islamic este, potrivit luiXavier Bertrand, "o închisoare pentru

femeile care-l poartă ;i nu va convinge penimeni că purtătoarea vrea să seintegreze". Pre;edintele Sarkozy a numitburka "un însemn al oprimării femeilor";i a spus că Fran\a nu va tolera acesteritualuri vestimentare. Săptămâna trecută,pre;edintele Fran\ei a spus că vrea săsupună Parlamentului spre aprobare olege care să interzică complet vălurile careacoperă fa\a. Burka este o rochie lungăpurtată mai ales în Afghanistan, prevăzutăcu o plasă peste ochi ;i material careacoperă gura, în timp ce niqab este unve;mânt ce acoperă tot corpul, cudecupaje pentru ochi. Propunerealegislativă prevede ca femeile care poartăaceste ve;minte în public să fie amendate,iar cele care refuză plata să fie arestate ;ichiar închise. Ministrul pentru imigra\ieal Fran\ei, Eric Besson, a calificat ini\iativaca "un afront adus identită\ii na\ionale".

Potrivit Ministrului de Interne, în jurde 2.000 de femei din Fran\a poartă burkaîn public. În luna iulie, terori;tii Al Qaedaau jurat răzbunare în cazul în care Fran\ainterzice ve;mintele islamice.

Fran\a limiteaz[ drepturilefemeilor care poart[ burka

|N JURUL LUMII

Beyoncé se află într-un punct culminant al carierei sale. În ultimii patru ani, cântărea\a, c];tigătoare a ;apte premiiGrammy, a fost implicată ;i în produc\ii cinematografice. În decembrie 2006 a fost lansat filmul “Dreamgirls”, în carea jucat alături de actorii Eddie Murphy ;i Jamie Foxx ;i pentru care a ob\inut o nominalizare la premiile Globul de Aur. VEDETE

Beyoncé `;i dore;te un copil

m

24 ianuarie 2010/Informa\ia de Duminic[ 11

Celebra cântărea\ă căsătorită curapperul Jay-Z a declarat că ̀ ;i dore;tes[ devin[ mam[, informează AccessHollywood. “Cu siguran\ă îmi dorescun copil, însă ;tiu de la nepotul meu cemult înseamnă asta”, a declarat ea într-un interviu. Recent, Beyoncé ;i Jay-Zau fost desemna\i, de revista “Forbes”,cuplul cu cele mai mari c];tiguri laHollywood, pentru al doilea anconsecutiv.

Artisţa a spus că vrea să devinămamă, însă doar după ce va avea timpsă se lini;tească. Beyoncé plănuie;te săia o pauză de ;ase luni, timp în care săse concentreze mai mult pe via\apersonală ;i de familie. “Sper că acestelucruri se vor întâmpla în mod natural.Încă nu am avut timp să mă relaxez.”

Iar când vine vorba de men\inereasiluetei artista a spus că ̀ ;i propune să-;i păstreze formele voluptuoase.“Întotdeauna spun «Nu vreau să-mipierd rotunjimile»”, a spus artista de 28de ani. “Niciodată nu po\i facesuficiente genuflexiuni ;i exerciţiiabdominale”, a adăugat ea. În timpulturneelor, ea respectă o dietă bazată pelegume, pe;te ;i salate. “Îmi placfemeile care sunt feminine”, a spus ea.

Beyoncé se află într-un punctculminant al carierei sale. În ultimiipatru ani, cântărea\a, c];tigătoare a;apte premii Grammy, a fost implicată;i în produc\ii cinematografice. Îndecembrie 2006 a fost lansat filmul“Dreamgirls”, în care a jucat alături deactorii Eddie Murphy ;i Jamie Foxx ;ipentru care a ob\inut o nominalizarela premiile Globul de Aur. Înprimăvara lui 2009 a fost lansat pemarile ecrane un nou film în care joacăBeyoncé - “Obsessed”.

Sir Paul McCartney se c[s[tore;te din nou

Muzicianul a cerut-o în căsătoriepe iubita sa, Nancy Shevell (48 de ani),care este cu 19 ani mai tânără decâtfostul membru al trupei e Beatles,potrivit mai multor informa\iipublicate în presa britanică, citate dedailymail.co.uk. Cei doi au o rela\iecare durează de aproape doi ani ;i sevor căsători imediat ce divor\ul luiNancy va fi pronun\at.

Potrivit presei britanice, Paul ;iNancy se cunosc de mai bine de 20 deani, dar au început să iasă împreunăabia în 2008, după ce artistul a divor\at

de cea de-a doua sa so\ie, HeatherMills. De altfel, divor\ul de Mills a fostunul dintre cele mai mediatizate ;icostisitoare din Marea Britanie.

În ceea ce o prive;te pe NancyShevell, se pare că averea lui PaulMcCartney este la adăpost, tatălacesteia având el însu;i o avere estimatăla 400 de milioane de dolari. Toatălumea din anturajul lui McCartneypare că a acceptat-o deja pe NancyShevell, pe care mul\i o asemuiesc cuLinda McCartney, prima so\ie aartistului, despre care acesta spunea căeste “lumina vie\ii sale”.

:i Stella McCartney, fiica în vârstăde 38 de ani a muzicianului, este deacord cu noua parteneră de via\ă aacestuia, după ce la căsătoria cuHeather Mills se opusese vehement.

Mel Gibson<“Renun\area la alcooleste un lucru grozav”

Actorul ;i regizorul australian adeclarat că se împlinesc patru ani decând nu mai bea alcool ;i că a reu;it săse lase ;i de fumat, informează AccessHollywood. “Renun\area la alcool esteun lucru grozav. În curând se împlinescpatru ani de când nu mai beau. Nu-irău deloc”, a declarat cineastul.

Gibson a mărturisit că se simte ;imai bine pentru că a reu;it chiar sărenun\e ;i la fumat. “În primele treizile e;ti ca un criminal care se plimbăcu un topor în mână. În a patra zi sunt;anse mari să ciomăge;ti pe cineva. Îna cincea zi? Atunci e;ti OK... Însă e cuadevărat foarte dificil”, a spus el. De;inu i-a fost deloc u;or să renun\e lafumat, au existat ;i câteva beneficii<“Am renun\at la fumat ;i am slăbit 3kilograme”.

În plus, Gibson sus\ine că simtecum organismul lui se oxigenează multmai bine< “Acum po\i să respiri. Po\isă respiri până la capăt. Pu\inepersoane respiră până la capăt.Aproape nimeni. Aproape nimeni nu`;i umple plămânii cu aer curat,deoarece oamenii au uitat cum este sărespiri până la capăt”.

Mel Gibson a vorbit cu aceastăocazie ;i despre feti\a lui Lucia, născutăîn octombrie 2009< “E frumoasă ca unînger”. Gibson consideră c[ Lucia, celde-al optulea copil al său, a mo;tenitfrumuse\ea de la mama ei, cântărea\aucraineană Oksana Grigorieva< “Dinfericire, seamănă mai mult cu mama eidecât cu mine, e un înger, iar Oksanaeste o mamă minunată”.

Heidi Montag a f[cut 10 opera\ii estetice `ntr-o zi

Are numai 23 de ani ;i a făcut deja10 opera\ii estetice. Este vorba despreHeidi Montag, o tânără din SUA,cunoscută datorită apari\iei în revista“Playboy” ;i în reality-show-ul “eHills”. “Da, sunt mai mult decâtobsedată de opera\iile estetice. Măgândesc tot timpul la ce pot să mai`mbunătă\esc”, a declarat tânărapentru revista “People”.

Heidi a plătit aproximativ 30.000de dolari pentru opera\iile estetice. Înnumai 24 de ore, ea a fost supusăurmătoarelor interven\ii chirurgicale<corectarea nasului, introducerea deBotox în frunte, reducerea bărbiei,injectare de grăsime în obraji ;i buze,miniliing la sprâncene, liposuc\ie în

zonele gâtului, taliei ;i coapselor,interven\ii de corectare a urechilorclăpăuge, implant de silicoane ;ibombarea feselor.

Tânăra sus\ine c[ este mul\umităde rezultat ;i consideră că interven\iileau fost necesare pentru a scoate îneviden\ă “cele mai bune păr\i” ale ei.

12 Informa\ia de Duminic[/24 ianuarie 2010

Bruce Willis se teme de

re\elele socialede pe internet

Actorul a declarat într-un interviurecent, acordat site-ului germanTrailerSeite.de, că este speriat demijloacele de comunicare moderne,informează femalefirst.co.uk.

Starul din seria “Greu de ucis”, carea acceptat, în 2009, să apară în thrillerulSF “Surrogates”, în care tehnologiapreia controlul asupra lumii, considerăcă oamenii se bazează prea mult pere\elele sociale de pe internet pentru acomunica între ei. “Ceea ce mă speriecel mai mult este pericolul care constăîn faptul că oamenii doresc să schimbeinforma\ii într-un ritm tot mai rapid.Nu sunt un mare admirator al re\elelorsociale în forma lor electronică. Dacăs-ar produce o pană de electricitate,atunci ar trebui să plecăm cu to\iiacasă”, a afirmat el în timpul acestuiinterviu online.

Artistul în vârstă de 54 de aniconsideră că moartea lui MichaelJackson, din iunie 2009, a exemplificatfoarte bine cât de mult se bazeazăsocietatea actuală pe tehnologie pentrua transmite informa\ii. “Lumeaîntreagă a aflat în câteva secunde sauîntr-un timp foarte scurt. În urmă cu10 sau 20 de ani ar fi fost o utopie.Informa\ia devine tot mai compactă ;itot mai rapidă.”

Vorbind despre thrillerul“Surrogates”, Willis a ales săglumească, declarând că acel rol i-aoferit cea de-a zecea sau a 11-a ocaziepentru a salva lumea, o aluzie la faptulcă a jucat, de-a lungul carierei sale, înfoarte multe filme de ac\iune.

Cele mai dorite femei în 2010Actri\a canadiană Emmanuelle

Chriqui s-a clasat pe prima pozi\ie atopului anual al celor mai dorite 99 defemei din lume, organizatoriisondajului considerând că succesul eis-a datorat faptului că aceasta nu apareprea des în revistele sau pe site-uriledestinate celebrită\ilor. Penelope Cruz,Beyoncé ;i Jessica Alba s-au clasat înprimele zece pozi\ii ale topului celormai dorite femei din 2010, potrivitunui sondaj realizat de site-ulAskMen.com.

În vârstă de 32 de ani ;i cunoscutăgra\ie serialului de televiziune“Anturaj”, Emmanuelle a fostdesemnat[ de site-ul pentru bărba\iAskMen.com drept femeia anului2010, deoarece posedă acele calită\i pecare cei mai mul\i dintre responden\ile-au considerat atractive pentru oso\ie sau o iubită. Iată care suntvedetele care s-au clasat pe primele 20de pozi\ii ale topului< 1. EmmanuelleChriqui> 2. Marisa Miller> 3. KateBeckinsale> 4. Alessandra Ambrosio>5. Jessica Alba> 6. Beyoncé> 7. PenelopeCruz> 8. Cheryl Cole> 9. Eva Mendes>10. Miranda Kerr

În 2009, pe prima pozi\ie a acestuiclasament s-a situat actri\a EvaMendes. Printre c];tigătoareleprecedentelor edi\ii ale topului, ajunsla cea de-a zecea edi\ie, se aflăKatherine Heigl, Beyoncé, Jessica Alba;i Adriana Lima. Pe locul al doilea altopului din 2010 s-a situat top modelulamerican Marisa Miller, iar pozi\ia atreia a revenit actri\ei britanice KateBeckinsale.

Celebrită\i precum Paris Hilton sauBritney Spears, prezente cu regularitateîn presa interna\ională, nu au fostincluse în topul din 2010. BritneySpears a reapărut pe această listă în2009, după o absen\ă de câţiva ani, însăa fost din nou ignorată în 2010.

Claudia Schiffer esteîns[rcinat[ cu cel de-al

treilea copilTop modelul german, în vârstă

de 39 de ani, ;i so\ul său, regizorul;i producătorul Matthew Vaughn,a;teaptă cel de-al treilea copil allor, informează dailymail.co.uk.Claudia Schiffer este însărcinatăîn cinci luni ;i va na;te copilul înmai. Schiffer ;i Vaughn mai audoi copii, Caspar, în vârstă de ;aseani, ;i Clementine, în vârstă decinci ani.

Ea s-a căsătorit cu Vaughn, învârstă de 38 de ani, în mai 2002, iar ceidoi locuiesc la Londra. Schiffer esteunul dintre cele mai de succes topmodele din lume ;i a apărut pe

copertele a peste 500 de reviste.Publica\ia “Forbes” estimează că

ea are o avere de 55 de milioane dedolari. Claudia Schiffer are în prezentcontracte foarte avantajoase cu L’Oréal,firma de ceasuri Ebel ;i a fost imagineaChanel.

Demi Moore a lipsit de la gala

Globurilor de AurActri\a nu a participat la gala

Globurilor de Aur de duminicatrecut[ pentru c[ `i st[tea r[up[rul. ~n timp ce so\ul s[u, actorulAshton Kutcher, a participat laeveniment, prezent]nd chiar ;i unpremiu, Demi Moore a stat acas[,coment]nd pe Twitter. “M[ simtr[u ;i p[rul meu are o zi proast[“,a scris ea pe Twitter, duminic[dup[-amiaz[.

Acest lucru nu a `mpiedicat-o s[urm[reasc[ ceremonia la televizor ;i s[

`l vad[ pe Ashton decern]nd Globul deAur la categoria “cel mai bun actor`ntr-un serial de comedie”, al[turi deactri\a Jennifer Garner. “So\iorul efoarte dichisit azi la Globurile de Aur”,a scris actri\a de 47 de ani pe contul s[ude Twitter.