Layout: Redactori: Redactor de limbă engleză: Director executiv: Adresa redacţiei: Publicitate: Redactor şef: Tiparul: Foto: Marius CRISTIAN Hachette Inmedio, distribuţie proprie, abonamente Distribuţie: Megapress Colegiul ştiinţific: Corina Mogoşan ianuarie 2010 | romanian WINE art | 3 Mircea Vlad offi[email protected] sc Interface srl www.artevino.ro Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL
72
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 3 Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL Colegiul ştiinţific: Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu - preşedinte Prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea Prof. univ. dr. Viorel Stoian Dr. Ing. Constantin Croitoru Prof. univ. dr. Gheorghe Glăman Prof. univ. dr. Dorin Popa Prof. univ. dr. Aurel Popa Lector univ. dr. Cătălin Galan Dr. ing. Mihai Macici Dr. ing. ec. Ion Puşcă Ing. Lucia Pîrvu Redactor şef: Marius Cristian Tel: 0724275577 [email protected]Layout: sc Interface srl Redactori: Aurora Dobrin Laura Dediu Răzvan Cruceanu Cezar Filip Colaboratori: Dan Mihăescu Ovidiu Gheorghe Otilia Chiriţă Carmen Pascu Emilian Pascu Denis Ştefăneţ Foto: Mircea Vlad Redactor de limbă engleză: Corina Mogoşan Director executiv: Somelier Marian Timofti Tel: 0731 520 035 [email protected]Publicitate: offi[email protected]Distribuţie: Hachette Inmedio, distribuţie proprie, abonamente Adresa redacţiei: Bd. Mărăşeşti nr. 2B, Sector 4, Bucureşti Tel: 021 231 52 63 www.artevino.ro ISSN: 2066-7930 Tiparul: Megapress editorial Marius CRISTIAN Î n 1788, Ştefan Raicevici, un negustor din Raguza, ajuns preceptor al copiilor lui Alexandru Ipsilanti, apoi consul aus- triac, scria astfel despre podgorenii moldavi, în cartea sa Osservazioni sto- riche, naturali e politiche interno la Va- lachia e Moldavia: „Moldovenii nu folo- sesc un mare meşteşug pentru a face şi a păstra vinul pentru că acesta este atât de bun de felul său, că devine limpede şi bun de băut chiar după primul an.“ Şi nu cred că avem vreun motiv să bănuim că lucrurile stăteau altfel în ceea ce-i priveşte pe cei din Ţara Românească ori din Ardeal. Era atât de bun vinul românesc? Pro- babil că da, de vreme ce, în acea pe- rioadă, aproape jumătate din haraciul pentru turci se plătea în vin, dovadă elocventă despre (totuşi!) priceperea vinificatorilor români, a ca- lităţii vinurilor noastre şi a căutării de care se bucurau. Sigur, veţi spune că a venit filoxera şi lucrurile s-a schimbat, în sensul că a fost nevoie de mult mai multă ştiinţă în drumul de la bobiţă la pahar. Că n-a fost o problemă pentru vinificatorii ro- mâni a demonstrat-o revista noastră şi în numărul trecut, când am publicat scrisoarea plină de învăţăminte pentru cei de azi trimisă de acad. Ştefan Teodorescu, după concursul interna- ţional de vinuri de la Liublijana din 1964, acad. Nicolae Ştefan (doar un fragment pentru eventuală reamintire: „La Liubliana s-a statornicit un aşa ni- vel de reputaţie a vinurilor noastre, în- cât în una din zile, când din greşeală s- a servit un vin slab drept vin românesc, degustătorii – din Austria, RFG, SUA, Polonia, URSS, Jugoslavia... – au pro- testat, solicitând să se verifice originea probei, întrucât apreciază că vinul este prea slab calitativ pentru a putea fi din România“) M ult mai aproape de zilele noastre, acum vreo 10 ani, am cumpărat împreună cu prietenul Bogdan 2 sticle, un Bordeaux bine piperat la preţ (de- abia apăruseră franţuzeştile la raft) şi un Merlot de Dealul Bujorului (da, se găsea!) ridicol de ieftin. Rezultatul degustării ad-hoc? Francezul nu era vreo spălătură de butoi, dar foarte „la Două vorbe despre tradiţia vinurilor româneşti modă“, cu tanini de-ţi simţeai limba şmirghel. În schimb Merlotul (habar n- am ce se mai întâmplă prin zona aia şi tare-mi pare rău) era exact aşa cum trebuie să fie; n-avea cine ştie ce calităţi (ar fi fost şi culmea, la preţul ăla!) dar absolut nici un defect. Numai bun de dat exemplu oricărui curios care ar vrea să ştie cum arată un Merlot curăţel, de băut cu cana, care să nu miroasă a ce vrea drojdia selecţionată şi alte de- astea, ci doar a strugure, soare şi dealuri. Un vin care s-a instalat definitiv pe raftul cu amintiri nostalgice, alături de Feteasca Neagră de Cotnari băută acum vreo 25 de ani (nici cu asta nu cred c-am să mă mai intâlnesc!) S ă ne înţelegem, nu vreau să spun c-ar trebui să vinificăm ca acum nu ştiu câţi ani, după cum cred c-ar fi o mare tâmpenie să nu fim permanent la zi cu toate cuceririle ştiinţifice din do- meniu. Dar nu cred c-am să fiu vreodată de acord, în calitatea mea de simplu consumator, cu industrializarea excesivă a vinului, care tinde să astupe orice specificitate a zonei. Că-i spunem par- kerizare, că-i spunem globalizare sau oricum altfel am vrea, tot mi se pare o prostie să nu pui tehnologia la muncă pentru a-ţi pune în valoare caracteris- ticile zonei, şi nicidecum pentru a face vin „la modă“! Şi că veni vorba, stabileşte cineva vreo modă a vinului în România şi n- am aflat încă? Avem o piaţă atât de matură şi de dezvoltată încât avem de- a face cu trenduri? Hai să fim serioşi, să ne oprim puţin din citit manuale americane şi să mai şi gândim puţin! Că altminteri pare firească până şi inepţia cu „vai ce bine, au început să bea tinerii vin în cluburi şi discoteci!“. Da, pentru că e mai ieftin să ia o sticlă în 4 decât câte o bere fiecare. Dacă şi asta-i o tendinţă pe care să ne bazăm marketingul, atunci stăm bine (apro- po, pariu că beau aproape numai vin dulce, de dragul fetelor?). Aşa că poate ar fi mai bine să nu mai clădim bazându-ne pe mode şi tendin- ţe, ci să ne uităm mai mult spre tradi- ţiile noastre. Fiindcă, în fond şi la urma urmelor, dacă o să ne prezen- tăm în faţa lumii cu nişte vinuri aido- ma cu cele de prin Chile, Noua Zee- landă ori California (altminteri bune, nimic de zis!), ce mare scofală am fă- cut? Iar pentru neofiţii cu aere de mari pri- cepuţi, care proclamă oricui are chef să-i asculte că România nu are tradiţii în materie de vinificaţie, le dau un sin- gur exemplu: la Expoziţia Univer- sală de la Paris din 1889 (da, taman aia la care s-a inaugurat Turnul Eif- fel), vinul de Cotnari (încă sec, nu era făcut dulce, pacostea asta a venit mai târziu) a luat „premiul cel mare pen- tru străinătate“. O, tempora!
Transcript
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 3
Revistă editată de SC ARTE & VINO SRL
Colegiul ştiinţific:Conf. univ. dr. ing. Victor Surdu -
preşedinteProf. univ. dr. Valeriu V. Cotea
Prof. univ. dr. Viorel StoianDr. Ing. Constantin Croitoru
Prof. univ. dr. Gheorghe GlămanProf. univ. dr. Dorin PopaProf. univ. dr. Aurel Popa
Lector univ. dr. Cătălin GalanDr. ing. Mihai MaciciDr. ing. ec. Ion Puşcă
Ing. Lucia PîrvuRedactor şef:Marius CristianTel: 0724275577
În 1788, Ştefan Raicevici, un negustordin Raguza, ajuns preceptor al copiilor
lui Alexandru Ipsilanti, apoi consul aus-triac, scria astfel despre podgoreniimoldavi, în cartea sa Osservazioni sto-riche, naturali e politiche interno la Va-lachia e Moldavia: „Moldovenii nu folo-sesc un mare meşteşug pentru a face şia păstra vinul pentru că acesta este atâtde bun de felul său, că devine limpedeşi bun de băut chiar după primul an.“ Şinu cred că avem vreun motiv să bănuimcă lucrurile stăteau altfel în ceea ce-ipriveşte pe cei din Ţara Româneascăori din Ardeal.Era atât de bun vinul românesc? Pro-babil că da, de vreme ce, în acea pe-rioadă, aproape jumătate dinharaciul pentru turci se plătea învin, dovadă elocventă despre (totuşi!)priceperea vinificatorilor români, a ca-lităţii vinurilor noastre şi a căutării decare se bucurau.Sigur, veţi spune că a venit filoxera şilucrurile s-a schimbat, în sensul că afost nevoie de mult mai multă ştiinţăîn drumul de la bobiţă la pahar. Că n-afost o problemă pentru vinificatorii ro-mâni a demonstrat-o revista noastră şiîn numărul trecut, când am publicatscrisoarea plină de învăţăminte pentrucei de azi trimisă de acad. ŞtefanTeodorescu, după concursul interna-ţional de vinuri de la Liublijana din1964, acad. Nicolae Ştefan (doar unfragment pentru eventuală reamintire:„La Liubliana s-a statornicit un aşa ni-vel de reputaţie a vinurilor noastre, în-cât în una din zile, când din greşeală s-a servit un vin slab drept vin românesc,degustătorii – din Austria, RFG, SUA,Polonia, URSS, Jugoslavia... – au pro-testat, solicitând să se verifice origineaprobei, întrucât apreciază că vinul esteprea slab calitativ pentru a putea fi dinRomânia“)
Mult mai aproape de zilele noastre,acum vreo 10 ani, am cumpărat
împreună cu prietenul Bogdan 2 sticle,un Bordeaux bine piperat la preţ (de-abia apăruseră franţuzeştile la raft) şiun Merlot de Dealul Bujorului (da,se găsea!) ridicol de ieftin. Rezultatuldegustării ad-hoc? Francezul nu eravreo spălătură de butoi, dar foarte „la
Două vorbe despre tradiţiavinurilor româneşti
modă“, cu tanini de-ţi simţeai limbaşmirghel. În schimb Merlotul (habar n-am ce se mai întâmplă prin zona aia şitare-mi pare rău) era exact aşa cumtrebuie să fie; n-avea cine ştie ce calităţi(ar fi fost şi culmea, la preţul ăla!) darabsolut nici un defect. Numai bun dedat exemplu oricărui curios care arvrea să ştie cum arată un Merlot curăţel,de băut cu cana, care să nu miroasă ace vrea drojdia selecţionată şi alte de-astea, ci doar a strugure, soare şidealuri. Un vin care s-a instalat definitivpe raftul cu amintiri nostalgice, alăturide Feteasca Neagră de Cotnari băutăacum vreo 25 de ani (nici cu asta nucred c-am să mă mai intâlnesc!)
Să ne înţelegem, nu vreau să spunc-ar trebui să vinificăm ca acum nu
ştiu câţi ani, după cum cred c-ar fi omare tâmpenie să nu fim permanent lazi cu toate cuceririle ştiinţifice din do-meniu. Dar nu cred c-am să fiu vreodatăde acord, în calitatea mea de simpluconsumator, cu industrializarea excesivăa vinului, care tinde să astupe oricespecificitate a zonei. Că-i spunem par-kerizare, că-i spunem globalizare sauoricum altfel am vrea, tot mi se pare oprostie să nu pui tehnologia la muncăpentru a-ţi pune în valoare caracteris-ticile zonei, şi nicidecum pentru a facevin „la modă“!Şi că veni vorba, stabileşte cinevavreo modă a vinului în România şi n-am aflat încă? Avem o piaţă atât dematură şi de dezvoltată încât avem de-a face cu trenduri? Hai să fim serioşi,să ne oprim puţin din citit manualeamericane şi să mai şi gândim puţin!Că altminteri pare firească până şiinepţia cu „vai ce bine, au început săbea tinerii vin în cluburi şi discoteci!“.Da, pentru că e mai ieftin să ia o sticlăîn 4 decât câte o bere fiecare. Dacă şiasta-i o tendinţă pe care să ne bazămmarketingul, atunci stăm bine (apro-po, pariu că beau aproape numai vindulce, de dragul fetelor?).Aşa că poate ar fi mai bine să nu maiclădim bazându-ne pe mode şi tendin-ţe, ci să ne uităm mai mult spre tradi-ţiile noastre. Fiindcă, în fond şi laurma urmelor, dacă o să ne prezen-tăm în faţa lumii cu nişte vinuri aido-ma cu cele de prin Chile, Noua Zee-landă ori California (altminteri bune,nimic de zis!), ce mare scofală am fă-cut?Iar pentru neofiţii cu aere de mari pri-cepuţi, care proclamă oricui are chefsă-i asculte că România nu are tradiţiiîn materie de vinificaţie, le dau un sin-gur exemplu: la Expoziţia Univer-sală de la Paris din 1889 (da, tamanaia la care s-a inaugurat Turnul Eif-fel), vinul de Cotnari (încă sec, nu erafăcut dulce, pacostea asta a venit maitârziu) a luat „premiul cel mare pen-tru străinătate“. O, tempora!
4 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
14-17 - Cătălin GALAN Segarcea își recalibrează valorile
www.artevino.ro
Lunile decembrie şi ianuarie,deşi luni de iarnă, sunt luni
care încălzesc sufletele oame-nilor. Mari sărbători: moş Nec-ulai, Naşterea Domnului Isus,Sf Ştefan, Anul Nou , Sf.Vasile, Boboteaza, Sf. Ioan,colindători, urători, prieteni,şampanie, vânătoare, ţuică fiar-tă, vin fiert, bilanţuri şi planuripentru noul an.
De data aceasta, fără a mi-nimaliza optimismul şi putereaoamenilor de a trece peste ne-cazuri, cumpăna dintre ani,deşi a fost presărată cu de toatedin cele de mai sus (dar încantitate mai mică decât deobicei), cumpăna dintre ani aschimbat valorile. Gerul Bobo-tezei a lipsit, temperatura înatmosferă era pozitivă, a fostcald, dar majoritatea românilor,şi nu numai, a avut sufleteleîngheţate.
Bate crivăţul pestesperanţele românilor
Le-a îngheţat sufletul româ-nilor deoarece, chiar în perioa-da Bobotează - Sf Ioan, s-avotat bugetul pe anul 2010,un buget care a îngheţat pen-siile, a îngheţat salariile, a în-gheţat speranţa multor românide a avea un loc de muncă înanul 2010, a îngheţat creditareade către majoritatea băncilor,a persoanelor juridice şi fizice,a îngheţat economia.
Au îngheţat pensiile, dar defapt fiecare pensionar nu numaică nu se va bucura de recalcu-larea plecând de la punctul depensie de 45%, ci va primichiar o pensie mai micădecât în 2009, deoarece nu s-a acceptat nici măcar indexareaconformă cu inflaţia.
Au îngheţat salariile, se es-timează că în acest an încă300.000 de oameni activi vorîngroşa numărul şomerilor,iar cei care vor mai avea slujbe,în domeniul privat sau bugetar,vor avea salarii şi/sau veniturimai mici, ca urmare a pierderii
unor sporuri, tichete de masă,a neindexării salariilor cu in-flaţia şi altele.
Majoritatea băncilor au alescomoditatea şi acordarea decredit până la nivelul maximde expunere statului, care adevenit cel mai mare datornicşi care, pentru a-şi plăti dato-riile, a devenit de asemeneacomod, împrumută bani de labănci şi nu se complică să re-glementeze prin buget şi legi-slaţie capitalizarea firmelor,ceea ce ar genera o creştere aprodusului intern brut (PIB), alocurilor de muncă, a salariilor,o creştere la fondurile sociale,o mai bună mişcare a mărfurilorprin creşterea puterii de cum-părare a oamenilor.
Criogenia nusalvează economia
A îngheţat economia şi, înprimul rând, agricultura. Dindiverse motive, în anul 2009,prin rectificări bugetare, s-autransferat din Ministerul Agri-culturii, Pădurilor şi DezvoltăriiRurale (MAPDR), aproximativ
2.700.000.000 lei (două mi-liarde şapte sute de milioanelei)
Consecinţa acestei diminuăria bugetului MAPDR-ului a fostcă, din subvenţiile şi sprijinulacordat agricultorilor românipentru anul 2009 au rămas ne-plătite 2.200.000.000 lei, sumăcare a fost introdusă în bugetulpe 2010.
Bugetul pe 2010, pentruagricultură, aşa cum a fost pre-zentat de guvern, la capitolulcheltuieli efective cuprinde, lasubcapitolul sprijin acordat pro-ducătorilor agricoli, fermierilor,doar 220.000.000 lei (două sutedouăzeci milioane lei), adică0,041%, restul fiind cheltuielilede funcţionare, cu personaluletc, etc.
În replică, guvernanţii, înlegătură cu bugetul agriculturiipentru anul 2010, susţin douăidei: că bugetul este de nouămiliarde de lei şi că formele desprijin ale agricultorilor au fostnegociate cu UE, ca fiind vala-bile până la 01.01.2010.
O analiză mai atentă a buge-tului MAPDR în structura pe ca-pitole scoate în evidenţă confuzia
Dacă Guvernele nu vor brăzda adânc şi zilnic chestiunea ţărănească,criza alimentară va lovi mortal întreaga economie a României
Stocurile de vinuri sunt în creştere în ultimii 5 ani
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 7
bucuraţi-vă
indusă în rândul neavizaţilor, şianume existenţa în buget aunei sume de 5.800.000.000lei, fără însă a preciza că 90%din această sumă se referă laacordarea, pe o perioadă scurtă,a unor garanţii, a unor sumepentru cofinanţare, la banii carevin de la UE.
Aceste sume, spre sfârşi-tul anului, vor fi retrase dinbugetul MAPDR-ului, iar uti-lizarea temporară a banilor seface nu pentru producţia şi in-dustria agricolă, nu pentru in-dustria alimentară, nu pentrusecuritatea alimentară, ci pentrudezvoltarea rurală.
Este foarte importantă şiaceastă orientare către moder-nizarea infrastructurii satelor,dar asta nu reprezintă infuziede capital în producţia agri-colă.
Dumnezeu te-ajută, dar nu-ţi
bagă şi-n traistă
Agricultorii şi, cu atât maimult, viticultorii au mare nevoiede capital de lucru. Solicitareade suplimentare a bugetuluiagriculturii cu 2,1 miliarde delei, amendament admis de co-misiile pentru agricultură şi co-misiile pentru buget-finanţe, afost nejustificat respinsă în plen.Ori această solicitare nu s-afăcut pentru a oferi agriculto-rilor „pomeni“, ci pentru că înacest an bunul Dumnezeu adat pentru agricultura Românieicea mai importantă mană ce-rească: apa din sol. În toamnaşi iarna anului agricol 2009-2010 rezerva de apă din soleste cea mai mare din ultimii10 ani, realitate confirmată atâtde Academia de Ştiinţe Agri-cole şi Silvice Gh. IonescuŞişeşti, prin staţiunile de cer-cetări zonale, cât şi de dateleoferite de Institutul Naţionalde Meteorologie şi Hidrolo-gie. Logica lucrurilor ne spunecă la ce dă Domnul trebuie săpună şi omul, şi asta din timp,nu cum procedăm de obiceipost-factum, prin lamentări şiregrete. Această infuzie de ca-pital acordată la timp, adicăacum, ar aduce o creştere acontribuţiei agriculturii laprodusul intern brut al Ro-maniei de peste 8 miliardede lei, aceasta reprezentândtotodată principala măsură destimulare a economiei şi de ac-celerare a ieşirii României dincriza economică şi financiară.
Am reţinut totuşi angaja-mentul guvernului, prin per-soana Ministrului de Finanţe
că, până la sfârşitul lunii fe-bruarie, se vor plăti toate da-toriile către fermieri din anul2009, iar în luna iunie, la primarectificare a bugetului, va su-plimenta bugetul MAPDR-ului.
Până atunci însă, ca şi în2009, agricultorii nu au accesla credite de producţie, nu auunde vinde laptele, carnea,vinul şi alte produse, deoarecepiaţa este invadată de importuri,nu au cum să-şi achite la timpcreditele din 2009 deoarece nuau primit subvenţiile la timp şinu vor beneficia de prevederilelegii 105 şi, în consecinţă, vorintra uşor, uşor în faliment, în-groşând rîndurile şomerilor.
Situaţia din viticultură, da-torită specificului producţiei devin şi relaţia dintre vin şi con-sumator, este şi mai dificilă.Se ştie faptul că vinurile bunetrebuie să stea la producătorpentru limpezire, stabilizare şimaturare, în funcţie de soi, dela 1 până la 5 ani şi chiar maimult.
Aceasta presupune investiţiimoderne în spaţii de depozitare,în recipienţi, în vase speciale(butoaie de lemn), pe lângăconsum de energie, salarii etc.,adică bani, bani şi iar bani.
Nici măcar douăminute pentru
agricultură
Politica europeană în dome-niul agriculturii este mult dis-cutată, dar reglementările sunt
ferme şi se aplică în toate ţărilemembre. Să sperăm că în ur-mătorii ani va deveni şi ne-dis-criminatorie, ca urmare a fap-tului că noul Comisar PentruAgricultură este român, cu-noscător al situaţiei socio-eco-nomice a satelor noastre; dacăva reuşi să convingă Parlamen-tul European ca/şi prin regle-mentări, nu numai prin aplauze,să fie aplicată o politică naţio-nală care să stimuleze motivaţiapopulaţiei din zonele sărace dea nu mai migra către marilemetropole ale Europei, atuncieste în regulă, dar va rămâneîn continuare o mare problemăde rezolvat: politica naţionalăîn domeniul agro-alimentar, pecare trebuie s-o aplice Guvernulşi Parlamentul României.
Aici am mari îndoieli, deoa-rece în sesiunea extraordinarăîn care s-a lansat şi s-au făcutdezbaterile generale pe bugetulanului 2010, despre agricul-tură s-a vorbit două minute,iar primul ministru n-a scosnici un cuvânt despre acestfoarte important domeniu.
Nu aş fi făcut această scurtăprezentare a situaţiei reale cucare se confruntă agriculturaRomâniei dacă nu aş fi fostmartorul unei discuţii, la careuna din ultimele persoane cares-au perindat ca printr-o staţiede tren la conducerea MAPDR-ului, nu ar fi făcut afirmaţii ex-trem de grave şi fără acoperire,la adresa a cel puţin zece mi-lioane de oameni care trăiescşi muncesc în mediul rural: „laagricultură nu trebuie nici
o subvenţie, acolo este multăminciună şi hoţie“.
În replică i-aş transmite, şipe această cale, d-lui ministruîntrebarea adresată de cei 400de agricultori din toată ţarareuniţi la Brăila: „pe unde veţicircula d-le ministru dacăagricultorii români vor pro-ceda precum cei din Greciasau alte ţări ale UE.?“.
Având în vedere interesuldeosebit pe care cititorii noştri,producători, comercianţi, con-sumatori îl au pentru agriculturăîn general şi pentru viticulturăîn special, în această rubricăvă vom ţine la curent cu modulîn care va evolua politica agri-colă naţională în raport cu re-glementările UE.
E frig, e frig şi afară şi însufletele oamenilor, dar ne în-călzim. Ne încălzim la figurat,pentru că în luna ianuarie ma-joritatea produselor alimentares-au scumpit cu 4-5%, s-ascumpit energia electrică, s-ascumpit factura la căldură (giga-caloria), se scumpesc gazele.
Noroc că mai suntşi veşti bune
E frig, dar ne încălzim şi lapropriu.
VinArte, care produce uneledintre cele mai bune vinuri dinRomânia, a participat la Con-cursul internaţional de Vin-uri Mondial du Merlot, or-ganizat la Lugano (Elveţia), şia obţinut medalia de aur.
Se verifică, încă o dată, căomul sfinţeşte locul, că vinulbun se face în vie, că oenologula ştiut ce să facă cu struguriişi că trebuie să dăm Cezaruluice-i al Cezarului; deci domnuleFaleschini, felicitări dumnea-voastră şi celor cu care v-aţiînconjurat, asociaţilor cu carecolaboraţi, pentru a pune învaloare ceea ce Dumnezeu adat minunatelor plaiuri viticole,unde soiul Merlot se simte caun „prinţ“.
Adresăm de asemenea feli-citări celor care ne-au vizitatşi ne vizitează Salonul de Vi -nuri şi apreciază că vinurilenoastre nu produc aciditate şidureri de cap.
Bucuraţi-vă !
The budget for 2010 as voted inthe Romanian Parliament is not
able to bring too many hopes forthe agriculturists generally and
for the wine producres, in parti-cular. On the other hand, greatnews comes from the company
Vinarte, which won a gold medalat the World du Merlot, in Luga-
no.
Atenţie viticultori, înaintea tăierilor de rodire din acest an,verificaţi viabilitatea ochilor de iarnă, deoarece în unele
zone viticole temperaturile au coborât sub -25 grade.
de gustibus
Dorin POPA,preşedinte ASCER
(Asociaţia ConsultanţilorOenologi din România)
Via a adormit liniştită sub ză-pada imaculată, cu împăcareadatoriei împlinite. Vinul ascunsîn clarobscurul pivniţei îşi lim-pezeşte încă trupul înfierbântat,provocând aromele din butoaie.
Vinul fiert a ieşit la drumulmare aburind cristalul sloiurilorde la streşini. Totul în jur teprovoacă la meditaţia „poveş-tilor de iarnă“ cu bulgări, săniişi clopoţei.
Dar mă întorc la vinul fiertnu acuzând de sacrilegiu crâş-marul, ci mai degrabă încercândcu discernământ să aşezăm lu-crurile în ordinea firească, avândmereu vinul aproape sub toateformele care pot să ne bucure.
Vinul fiert, atât cel alb cât şicel roşu, încălzit până la „trans-piraţie“, condimentat cu aromeexotice şi îndulcit, este o bine-facere pe care o merităm cuprisosinţă în gerul iernii. Dar arfi păcat să evaporăm miresmeleunor vinuri de excepţie adunateşi păstrate cu grijă de primăvarăpână-n liniştea iernii.
Vinul de masă (VM), corectdar anonim, având un preţ ac-ceptabil, justifică această ale-gere, însă sortimentele cu de-numiri de origine controlată şitrepte de calitate, care ne potîncânta simţurile într-o încăperecaldă privind pe fereastră ui-mirea fulgilor de nea, ne spuno altă „poveste de iarnă“.
The vine is sleeping now, cove-red by snow now and then. Butthe cold can be easily forgotten
in the company of a mulled winecup. Both white and red boiledwine can be a true blessing du-
ring this time of the year. But becareful not the spoil a good va-
lue wine, the table wine is morethan appropiate. Enjoy it and it
can bring closer the winter tales.
Povestede iarnă
8 | romanian WINE art | ianuarie 2010
www.artevino.ro
PNVV
În prima săptămână activăa noului an am vizitat Belgia,ţară a tapiseriei, ciocolatei saua berii. Oriunde, de la restau-rantele bune şi până la chioş-curi, găseşti câteva dintre celeaproximativ cele 500 specialităţide bere de calitate, brandurisau experimente încântătoarecreate în gospodăria vreuneiabaţii. Este promovat, parcă înexces naţionalist (nederanjantînsă), produsul naţional. Dincel mai înalt turn de biserica(înălţat în sec. al XIII-lea) urcatde mine am simţit în aer mar-ketingul de bun simţ.
Ce avem în comun cu Bel-gia? Cucerirea romană dinantichitate şi ConstituţiaRomâniei.
Ce ne diferenţiază? Evoluţiaistoriei: ei – comerţ cu LigaHanseatică, dominaţia Caseide Burgundia, revoluţia in-dustriala din sec. al XIX-lea,beneficiile aduse de PlanulMarshall, fondarea UniuneEuropene; noi – invaziile po -poarelor migratoare, Basa -rabii şi Muşatinii, MihaiViteazul şi Alexandru IoanCu za, otomani şi fanarioţi,trădări şi mult comunism…Am avut însă ca flash-uri deistorie Monarhia, perioadainterbelică şi o Revoluţie..
Ambele nume ale capitalelorîncep cu litera „B“. Însă „B-ul“ lor este mai puternic. Pentrucă regulile jocului politico-eco-nomic european se fac nu laBucureşti, ci la Bruxelles. Acolosunt validate deciziile, pentrucă acolo sunt Parlamentul şiGuvernul European, iar Pre-
mierul belgian Herman VanRompuy este primul politiciancare va ocupa postul de Preşe -dinte al Consiliului Euro-pean.
Din punct de vedere al in-fluenţei politice România nujoaca un rol important pe planEuropean, deşi este al şapteleastat conform numărului popu-laţie. Pentru a tinde către aceststatut trebuie îmbinat efortulpolitic european cu cel naţional,sectorial şi local. Producătoriide vin din România trebuie săînţeleagă rapid că banii sauacordul de a folosi într-un anu-me mod bugetul agriculturiivin de la Bruxelles. Că dinpunct de vedere al lobby-uluitrebuie să avem permanent unpicior acolo şi unul aici.
Am fost la Bruxelles chiarîn săptămâna audierilor Comi-sarului desemnat pentru Agri-cultură, domnul Dacian Cioloş.Parcă mult mai primitor „Bru-xelles-ul“. Parcă mai mult in-teres faţă de „România“. Amsolicitat şi expertiza persoanelorcu care am avut întâlniri (eu-roparlamentarii Viorica Dan-cilă şi Rareş Niculescu,Achim Irimescu, Şeful Depar-tamentului Agricultură de laReprezentanţa Permanentă aRomâniei şi Jose Ramon Fer-nandez, Secretarul General alAsociaţiei Europene a Produ-cătorilor de Vin – CEEV) şi amprimit confirmarea: Românieii-au crescut şansele de a de-monstra că poate fi un partenereuropean important. Acest lu-cru trebuie tradus doar printr-o mai larga deschidere asupra
a ceea ce înseamnă Româniaşi a „nevoilor“ noastre.
Subiectele discutate au fost(în mare): acordarea Comis-ariatului Agriculturii Româ -niei şi implicaţiile acestui fapt,modalitatea de acordare asubvenţiilor naţionale pentru2010 – 2013, modalităţi defacilitare a accesului la fon-durile din PNDR, legeacomer cializării produseloralimentare şi oportunitateatransformării acesteia în actnormativ european, criza fi-nanciară.
Pe domnul Mihail Dumitru,actualul Ministru, l-am întâlnitîn precedenta deplasare la Bru-xelles, atunci când dânsul erafuncţionar al Comisiei… Săaibă puterea de reacomodareconstructivă la vechea realitatedâmboviţeană şi să pună lu-crurile în dinamica necesarasupravieţuirii crizei financiare!
PS: Cred că trebuie să vremsă putem să1 Redescoperim şi să ne afir-
mam identitatea!2 Promovam valorile naţiona-
le!3 Iubim… vinul românesc!
The conversations held inBrussels were related to gran-
ting the Commissioner functionto the Romanian Agriculture and
its implications, the nationalsubsidies for 2010 - 2013, ar-
rangements to facilitate accessto funds PNDR, law food marke-ting and the opportunity to turnit into European legislation and
the financial crisis.
Numitor comun: Uniunea Europeană!
Patronatul Naţional alViei şi Vinului (PNVV)
este o organizaţie caregrupează cei mai
importanţi producători,importatori şi
exportatori de vin dinRomânia, precum şi
societăţi comerciale dinindustria conexă,
formând alături deGuvern şi sindicatele din
ramură cadrul pentruparteneriatul social în
sectorul vitivinicol.Scopul asociaţiei este de
a identifica şi promovasistematic şi unitar
interesele profesionalespecifice viticulturii şi
industriei producătoarede vinuri din România
PNVV ca asociaţiepatronala reprezinta,
susţine şi apărainteresele membrilor ei
în relaţiile cu autorităţilepublice, cu sindicatele şicu alte persoane juridice
şi fizice, în raport cuobiectul şi scopul de
activitate, atât în plannaţional, cât şi
international, potrivitpropriilor statute şi înacord cu prevederile
legii 356/2001.
Ovidiu GHEORGHE, director general al PNVV
10 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
finanţe
În şedinţa din 5 ianuarie2010, Consiliul de administraţieal Băncii Naţionale a Românieia hotărât următoarele:
Reducerea ratei dobânzii depolitică monetară la nivelul de7,5 la sută pe an de la 8,0 lasută pe an începând cu datade 6 ianuarie 2010;
Gestionarea fermă a lichi-dităţii din sistemul bancar învederea consolidării transmisieisemnalelor de politică mone-tară;
Menţinerea nivelurilor ac-tuale ale ratelor rezervelor mi-nime obligatorii aplicabile pa-sivelor în lei şi în valută ale in-stituţiilor de credit.
CA al BNR reiterează căBNR va continua să monitori-zeze atent evoluţiile interne şiale mediului economic inter-naţional, astfel încât, prin adec-varea instrumentelor de caredispune, să asigure menţinereastabilităţii preţurilor pe termenmediu şi a stabilităţii financia-re.
Analiza evoluţiei indicatorilormacroeconomici relevă stag-narea temporară a procesuluide dezinflaţie în condiţiile con-solidării tendinţei de scăderea ratei inflaţiei de bază CORE2ajustată pe fundalul persistenţeiunei contracţii economice se-vere, concomitent cu o relativăameliorare a percepţiei inves-titorilor străini asupra econo-miei româneşti în perspectivadetensionării mediului politicintern.
Rata anuală a inflaţiei a urcatla nivelul de 4,65 la sută înluna noiembrie 2009, faţă de4,3 la sută în luna precedentă,pe fondul majorării accizelorşi al creşterii preţurilor mărfu-rilor alimentare, fiind însă in-ferioară nivelului de 6,3 la sutăînregistrat în luna decembrie2008. Impactul majorării acci-zelor la tutun asupra ratei anua-le a inflaţiei (reflectată prin in-dicele preţurilor de consum)pentru sfârşitul anului 2009este estimat la 1,8 puncte pro-centuale.
Rata anuală a inflaţiei debază CORE2 ajustată – calculatăprin eliminarea impactului pre-ţurilor administrate, al celorvolatile (legume, fructe, ouă şicombustibili) şi al principalelorproduse accizabile (tutun şibăuturi alcoolice) – şi-a pre-
lungit trendul descendent, re-ducându-se la nivelul de 3,3 lasută în luna noiembrie 2009,faţă de 3,4 la sută în luna ante-rioară şi 6,3 la sută în luna de-cembrie 2008.
În plan monetar, se remarcăo continuare a dinamicii anualenegative în termeni reali a cre-ditului acordat sectorului pri-vat, în special în ceea ce pri-veşte componenta în monedănaţională, în condiţiile menţi-nerii cererii reduse de creditepe fondul recesiunii economi-ce. Creditul acordat sectoruluipublic şi-a păstrat dinamicaanuală înaltă, nevoile substan-ţiale de finanţare a deficituluibugetar din ultima parte a anu-lui 2009 contribuind la menţi-nerea ecartului între ratele do-bânzilor interbancare şi ratadobânzii de politică moneta-ră.
Conduita politicii monetarea vizat conservarea perspecti-velor de revenire a ratei inflaţieiîn apropierea ţintelor stabilitepe termen mediu şi ancorareaanticipaţiilor inflaţioniste încontextul accentuării riscurilorlegate de politicile fiscală şi devenituri pe fondul climatuluipolitic volatil din ultima partea anului 2009. Astfel, se con-semnează menţinerea prudenţeicondiţiilor monetare reale deansamblu.
Pe măsura anticipatei epui-zări, în cursul anului 2010, aefectelor majorării accizelor şicu condiţia reactivării aranja-mentului multilateral de finan-ţare externă încheiat cu Uni-unea Europeană, Fondul Mo-netar Internaţional şi alte in-stituţii financiare internaţionaleeste de aşteptat să se creezepremise favorabile consolidăriiprocesului de dezinflaţie.
În acest context, pentru asi-gurarea unei perspective deconvergenţă a ratei inflaţiei că-tre ţintele stabilite pe termenmediu, în paralel cu relansareadurabilă a creşterii economice,CA al BNR a decis reducerearatei dobânzii de politică mo-netară la nivelul de 7,5 la sutăde la 8,0 la sută pe an. Ca ur-mare a acestei decizii, începândcu data de 6 ianuarie 2010,rata dobânzii pentru facilitateade depozit se reduce la nivelulde 3,5 la sută pe an de la 4,0 lasută, iar rata dobânzii pentrufacilitatea de credit (Lombard)va fi de 11,5 la sută pe an faţăde 12,0 la sută. În acelaşi timp,rata dobânzii penalizatoare pen-tru deficitul de rezerve minimeobligatorii constituite în lei sereduce la 17,25 la sută începândcu perioada de aplicare 24 ia-nuarie-23 februarie 2010.
Totodată, CA al BNR a ho-tărât gestionarea fermă a li-
chidităţii din sistemul bancarîn vederea consolidării trans-misiei semnalelor de politicămonetară şi menţinerea nive-lurilor actuale ale ratelor re-zervelor minime obligatorii apli-cabile pasivelor în lei şi, res-pectiv, în valută ale instituţiilorde credit.
Continuarea conduitei pru-dente a politicii monetare, in-clusiv printr-o dozare optimăa instrumentelor de care dis-pune banca centrală şi respec-tarea de către celelalte com-ponente ale mix-ului de politicimacroeconomice a coordona-telor convenite în cadrul aran-jamentului multilateral de fi-nanţare externă sunt esenţialepentru asigurarea sustenabili-tăţii dezinflaţiei şi atingereaobiectivelor pe termen mediu.
CA al BNR reiterează căBNR va continua să monitori-zeze atent evoluţiile interne şiale mediului economic inter-naţional, astfel încât, prin adec-varea instrumentelor de caredispune, să asigure menţinereastabilităţii preţurilor pe termenmediu şi a stabilităţii financia-re.
Potrivit calendarului anunţat,următoarea şedinţă a CA alBNR dedicată politicii monetareva avea loc în data de 3 fe-bruarie 2010, când va fi analizatnoul Raport trimestrial asuprainflaţiei.
BNR a redus rata dobânzii de politicămonetară la nivelul de 7,5 la sută
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 11
finanţe
O misiune comună a Comi-siei Europene, Fondului Mo-netar Internaţional şi BănciiMondiale s-a întâlnit cu auto-rităţile române între 20 şi 27ianuarie pentru a evalua im-plementarea programului deasistenţă multilaterală în valoarede € 20 miliarde.
Din punctul de vedere alComisiei, principalul obiectival misiunii a fost evaluarea în-deplinirii condiţionalităţilor ata-şate programului de sprijin albalanţei de plăţi convenit cuUniunea Europeană în mai2009, în particular pentru eli-berarea tranşei a doua de € 1miliard.
Misiunea Comisiei condusăde Matthias Mors, director îndirecţia generală economie şiafaceri financiare (ECFIN) şiFabienne Ilzkovitz, şefă de uni-tate în ECFIN, a concluzionat
în mod provizoriu că programuleste pe drumul cel bun, iarcondiţiile ataşate pentru elibe-rarea celei de a doua tranşe aasistenţei financiare UE suntîndeplinite în mare măsură.
În ceea ce priveşte politicafiscală, atingerea ţintei de de-ficit cash pe 2009 (7,3% dinPIB) şi adoptarea de către par-lament a bugetului pe 2010conform ţintei de deficit stabilite(5,9%) sunt repere semnifica-tive. Efortul de consolidare tre-buie continuat printr-o imple-mentare deplină şi la timp amăsurilor convenite. Aceastava ajuta la ameliorarea încre-derii pieţei şi crearea unui spa-ţiu de manevră pentru cheltuielicare sprijină creşterea econo-mică.
Guvernul a făcut de aseme-nea progrese în domeniul gu-vernanţei fiscale. În perspectivă,
misiunea la nivel tehnic a con-cluzionat că va fi esenţial caparlamentul să adopte legileconvenite, inclusiv legea res-ponsabilităţii fiscale, legea pen-siilor şi a doua etapă a legii sa-larizării unice. Reformele me-nite să îmbunătăţească admi-nistraţia fiscală şi să întăreascăcontrolul asupra entităţilor pu-blice situate în afara guvernuluicentral au fost de asemeneaconvenite.
Progrese bune au fost efec-tuate în ceea ce priveşte regle-mentarea şi supravegherea sec-torului financiar, prin întărireacadrului de reglementare pen-tru bănci şi a schemei de ga-rantare a depozitelor bancare.Autorităţile pregătesc, de ase-menea, reforme care vor ame-liora mediul de afaceri şi vorspori eficienţa cheltuielilor pen-tru cercetare şi dezvoltare. De
asemenea, sunt în pregătiremăsuri care să sporească va-loarea banului public prin ame-liorarea eficienţei administraţieipublice şi stimularea absorbţieifondurilor UE.
Per ansamblu, programulde asistenţă multilaterală a aju-tat la îmbunătăţirea condiţiiloreconomice şi a perspectivelorRomâniei, contribuind la ate-nuarea tensiunilor financiare.Presiunile de finanţare externăs-au diminuat ca urmare a re-ducerii mai rapide a deficituluide cont curent şi a unor intrăride capital mai mari decât s-aprevizionat.
Această evaluare pozitivă aComisiei va fi discutată cu Co-misarul european pentru afacerieconomice şi monetare şi sta-tele membre vor fi consultateînainte de a se lua o decizie fi-nală.
Preşedintele Traian Băsescui-a acordat lui Mugur IsărescuOrdinul Naţional „Steaua Ro-mâniei“ în grad de Colan, gu-vernatorul BNR fiind cel de-altreilea român decorat cu ceamai înaltă distincţie a statului,după George Emil Palade,câştigător al Premiului Nobel, şiPatriarhul Teoctist.
Preşedintele i-a decorat şipe membrii Consiliului de Ad-ministraţie (CA) al BNR din pe-rioada 2004 - 2009. Consiliulde Administraţie al BNR estealcătuit din nouă membri numiţide Parlament, pe o perioadăde 5 ani. Preşedintele CA esteguvernatorul BNR.
În perioada 2004-2009, dinCA al BNR au făcut parteMugur Isărescu - guvernatoral BNR, Florin Georgescu -prim-viceguvernator, EugenDijmărescu - viceguvernator,Cristian Popa - viceguvernator,precum şi Silviu Cerna, MariaEne, Agnes Nagy, NapoleonPop şi Virgiliu-Jorj Stoenescu- membri ai CA al BNR.
Noul Consiliu de Adminis-traţie al BNR a fost instalat în
octombrie 2009, între membriiacestuia regăsindu-se mulţi din-tre cei care au făcut parte dinprecedentul CA.
Preşedintele a ţinut sămenţioneze, după decorarealui Isărescu şi a altor membridin conducerea BNR, că ges-tul său se referă la fostul man-dat al staff-ului Băncii Naţio-nale.
Ordinul Naţional „Steaua României“ îngrad de Colan pentru Mugur Isărescu
S-a încheierea misiunea tehnicămixtă CE-FMI în România
Şeful statului a spus că demulte ori conducerea BNR areuşit să compenseze lipsa deprofesionalism a guverne lor înceea ce priveşte men ţinereaechilibrului macroeconomic înRomânia. El a adăugat că ceidin conducerea BNR au ştiutsă contrabalanseze multe din„măsurile nesăbui te“ luate deguverne ale României.
„Aţi făcut pentru românimai mult decât întreagaclasa politică“, le-a spus Bă-sescu celor pe care i-a decorat.El a adăugat că dacă în pre-zent România se află în re-dresare economică şi dacă seva reuşi aderarea la euro lamomentul propus, „BNR vaavea un merit extrem deimportant“.
12 | romanian WINE art | noiembrie 2009 www.artevino.ro
degustările A&V
Solo Quinta2009
DOC, 13,5% vol.alc., sec
Vin cu o culoare intensăpentru vârsta pe care o are,nelăsând să întrezăreşti tine-reţea acestui vin Ne obişnuisemcu acel cupaj de 4 vinuri albeşi unul roşu vinificat în alb,dar aici ceva s-a modificat.Soiul Pinot Gris a fost înlocuitcu Muscat Otonel, iar Caber-netul cu Merlot. O schimbareîn bine putem spune, cu aromebogate, elegante, plăcute, ungust puternic care-şi impunenotele de fructe roşii de pădure,care pe lângă impactul senzoriallasă un post gust lung, plăcut,uşor condimentat. Un vin com-plex, dar de o complexitateplăcută, uşoară, cu glicolii careparcă ne îmbie la un alt pahar.
Somelier Marian TIMOFTI
Consecvent cu el însuşiîn primul rând,
colectivul de la CrameleRecaş a lansat nouacolecţie de vinuri a
anului 2009 pe celedouă segmente ale sale:
medium şi premium.Am avut onoarea ca
Salonul de VinuriArte&Vino să fie ales, de
către reprezentanţiiRecaş, ca loc de
desfăşurare pentru odegustare en-primeur
cu distribuitorii şireprezentanţii lor, cu o zi
înaintea lansării oficialea acestor vinuri la sediul
Recaş din Bucureşti.Prezentarea a fost făcută
de oenologul dejaconsacrat, care
îngrijeşte şi modeleazăproducţia Cramelor
Recaş, Hartley Smithers,dar şi de colega de
„cramă“ Nora Iriarte,care a dovedit că are o
bună inspiraţie, pe carea pus-o în slujba unor
vinuri adevărate.
Recaş a lansat noua colecţie de vinuri2009 en-primeur la Arte & Vino
Chardonnay Sole2009
DOC-CMD, 14 % vol.alc., sec
Vin tânăr, cu o culoare gal-ben verzuie care-i atestă tine-reţea. Un vin deja apreciat pepiaţa românească, intens, cuun gust elegant, catifelat, darîn acelaşi timp impunător. Notacaracteristică de Chardonnay,acea muşcătură de unt nu lip-seşte şi este frumos încercuităde arome de pepene galben,citrice, cu o uşoară amărealăpe final, care nu deranjează. Obună aciditate,aromele de ca-litate completează cadrul ge-neral a acestui vin deosebit deelegant.
Fetească Neagră2008 – La putere
DOC-CT, 14% vol.alc., sec
Vin cu o culoare tipică defetească neagră, coloraturăbună, cu reflexele rubinii, sem-ne de tineţe şi sănptate ale vi-nului. Aşa cum ştim şi cum neplace să vorbim despre acestsoi ca despre Cabernetul Ro-mânesc, putem spune că ceidoi vinificatori au reuşit să ob-ţină ceea ce putea fi mai bundin acest soi de struguri: spe-cificul soiului, acele prune us-cate, aromele discrete dar foartespecifice au fost bine scoaseîn evidenţă. O aciditate bunăsusţinută de taninii fini şi ele-ganţi dau o rotunjime frumoasăşi catifelată. Un vin cu un finallung, intens cu vagi note decondimente care-ţi stârnesc cu-riozitatea de al gusta din nou.
www.artevino.ro
Cuvee Uberland2007
DOC-CT, 15,5% vol.alc. sec
Un vin cu o culoare rubinieintensă, cu arome adânci, careimpresionează prin complexi-tatea lor. Profunzimea acestorarome, fineţea taninilor, gradulridicat de alcool susţinut deaciditatea care întregeşte acestăstructură a vinului, duc la unfinal lung, plăcut şi memorabil.Unul dintre cupajele de Merlotcu Cabernet Sauvignon celemai bine realizate până acumîn România. Excelent!
Lansarea oficialăAm participat şi la degusta-
rea oferită a doua zi la sediulCramelor Recaş, doar pentrual cunoaşte pe dl. Philip Cox,acţionarul majoritar, şi pe in-vitaţii la această lansare, per-sonalităţi ale lumii vinului, alepresei de vin etc.
Un dineu plăcut, o searămemorabilă în care show-uloferit de somelierul LaurenţiuAchim a fost completat de ex-plicaţiile enologului, dar şi aleacţionarului principal, dl PhilipCox, dăruindu-ne pe total oplăcută seară de degustare anoilor vinuri ale domniei sale.
Discursul domnului Coxafost cât se poate de scurt, plă-cut, cu explicaţii la obiect.„Transformarea unei intreprin-deri de stat într-o societateprivată, replantările şi reteh-nologizarea, paşii cei mai im-portanţi, au fost deja făcuţi,urmează să demonstrăm prinprodusele noastre gradul decompetitivitate al lor şi al ca-pacităţii colectivului nostru“
Suntem siguri, după aceastădegustare, că numărul produ-cătorilor care doresc să devinăcompetitivi este într-o continuăcreştere, lucru care nu face de-cât să ne mulţumească.
Wine Cellars Recaş manufactu-rer has launched a new collec-
tion of wines of 2009 in both itssegments: medium and pre-
mium. As a preview, a tasting ofwines was held, from the upper
range of wines, at the Salon Arte& Vino.
La Salonul de VinuriArte & Vino au fostprezentate vinurile
din gama premium
În imaginea de mai sus, acţionarul majoritar al CramelorRecaş, dl. Philip Cox, prezentându-şi personal vinurile lansate
în cadrul evenimentului; în fotografia de jos, somelierulLaurenţiu Achim, principalul animator al degustării
14 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
degustările A&V
Lector univ. dr.Cătălin GALAN
Miercuri, 25 noiembrie2009, societatea
Arte&Vino a organizat înincinta propriului salonde vinuri în colaborarecu Domeniile CoroaneiSegarcea, o degustare
dedicată împlinirii a 125de ani de tradiţie viticolă
pe meleagurile banilorCraiovei.
Au fost analizate șisupuse rigorilor
enologice cele mai bunevinuri produse în ultimii
ani la Segarcea, vinuri ceau obţinut deja
confirmarea valorii prinobţinerea de
prestigioase medalii laconcursuri din ţară și din
străinătate. La degustare au
participat somităţi dinlumea universitară și
știinţifică cum ar fiacademician prof. univ.
dr. Viorel Stoian, conf.univ. dr. Victor Surdu,
degustător Lucia Pîrvu,cercetător dr. ing.
Constantin Croitoru,degustător dr. ing. ec. IonPușcă (Domeniile Viticole
Pușcă), lector univ. dr.Cătălin Galan, Ovidiu
Gheorghe președinte alP.N.V.V., soţii Faleschini(Vinarte), soţii Anghel(Domeniile Coroanei
Segarcea), editorialistulși omul de televiziune
George Stanca, oamenide afaceri dar și
consumatori obișnuiţi. Laeveniment a participat și
echipa de realizatori aiemisiunii „Viața satului“
difuzată în fiecareduminică la TVR 1.
Prezentăm cititorilornoștri care nu au avut
șansa să participe laacest eveniment vinurile
care au fost degustate,precum și aprecieriledegustătorilor, fie eispecialiști sau simpli
consumatori.
Vinurile albe auridicat cortina…
Pinot gris – 2008
Secretele producătoru-lui: Vinul provine din primarecoltă a noii plantații de Pi-not. Strugurii care au stat labaza acestui vin deosebit pro-vin dintr-o parcelă ce însu-mează 13 ha cu o densitatede 6.000 plante la ha. Pentrurecolta anului 2008 culesuls-a făcut manual, producțiamedie obținută situându-sela nivelul a 6.000 kg/ha. Dupăo presare rapidă mustul a fostdeburbat la temperatura de+ 8-10 grade C (la rece), ur-mată de o fermentare înde-lungată la +15 grade C timpde 30 de zile.
Repere enologice: 12%vol. alcool şi o aciditate totalăde 5,3 g/l. Culoare intensă, gal-ben-strălucitoare, cu reflexeorange. Aromă destul de in-tensă pentru un Pinot gris, ti-pică, cu uşoare amprente flo-rale, fructate, de gutuie proas-păt tăiată. Un vin plăcut, echi-librat, consistent, cu o pros-pețime excelentă. Alcoolul, deşiîşi face simțită prezența nuagresează, nu usucă cerul gurii.Postgust amplu, uşor amărui.
Opinia degustătorilor:V. Stoian – „În ceea ce pri-
veşte tipicitatea de soi este unvin şcoală pentru un Pinot gris.Este plin, viguros, foarte con-sistent, cu un excelent extract.Merită să năzuiască cel puținla o medalie de argint.“
C. Croitoru – „Are o tipicitatedidactică, intensitate gustativă
excelentă, iar nivelul fructozi-tății deosebit.“
Chardonnay – 2007
Secretele producătorului:Vinul provine din prima recoltăa noii plantații de Chardonnayce însumează aproximativ 35ha. Strugurii au fost culeşi ma-nual iar mustuiala a fost supusăunei macerații peliculare timpde 12 ore la +12 grade C. Fer-mentația alcoolică a durat 25de zile, după care o parte dinvin a fost maturat timp de 4luni în baric nou franțuzesc.Vinul nu a fost supus fermen-tației malolactice. Este un vinobținut din cupajul vinului decisternă cu vinul de baric.
Repere enologice: 13%vol. alcool şi o aciditate totalăde 5,2 g/l. Culoarea excelentă
Segarcea își recalibrează valorile
Doamna Cornelia Anghel a urmărit cu mare atenţie reacţiile celor prezenţi la degustare
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 15
de gutuie bine coaptă (galben-aurie cu reflexe verzui), te facesă îl bei din priviri. Aromă tipicăde Chardonnay, nu foarte in-tensă dar care te îmbie într-unmod plăcut. Baricul dominăansamblul gustativ făcându-şiprezența încă de la prima în-ghițitură. Gustul este excelentechilibrat. Deşi structural vinulnu este foarte viguros, pe an-samblu lasă o amprentă deprospețime („saltă“ în pahar).Postgust uşor apos, destul descurt, uşor amărui.
Opinia degustătorilor:C. Croitoru – „Este un vin
ce aduce cu tipicitatea Bour-gogne-ului franțuzesc. De faptproducătorii din Bourgogne audescoperit Chardonnay-ul tipic.Aroma e amplă, tipică, profun-dă. Profilul gustativ este exce-lent construit, chiar dacă vinul
are o uşoară tentă descendentăîn ceea ce priveşte aciditatea.Un vin de argint.“
Sec de Murfatlar?Nu… de Segarcea
Tămâioasăromânească – 2008.
Secretele producătorului:Este un vin sec îmbuteliat îndecembrie 2008. Mustuiala afost supusă în prealabil uneimacerări peliculare, urmată deun tratament enzimatic cu osingură enzimă pectolitică pen-tru extragerea precursorilor dearomă. Pentru colecționari estebine de ştiut că pe stoc maisunt doar 200 de sticle sprevânzare.
Repere enologice: Vin albsec cu 13,8% vol. alcool şi oaciditate totală de 5,77 g/l. Cu-loare galben strălucitoare, cu re-flexe aurii. Aromă intensă, tipică,în care se regăsesc flori de sal-câm, tei, miere, poate şi un picdin amprenta suavă a florilor deliliac sălbatic. Tăria alcoolică im-primă la prima înghițire (maiales unui amator) senzația falsăde vin „greoi“. După câteva se-cunde vinul se deschide, acidi-tatea îşi face simțită prezențaconferindu-i acestuia un ansam-blu gustativ excelent. Un vinamplu, dens, bine structurat, cuun postgust consistent.
Opinia degustătorilor:I. Puşcă – „Este un veritabil
regal gustativ.“G. Stanca – „Pentru un vin
alb tăria alcoolică este exage-rată, dar ca şi vin sec este ex-
celent, cu o aromă extraordi-nară. Am senzația că fac dra-goste cu o negresă blondă. Oadevărată bucurie olfactivă.“
Lucia Pîrvu – „Nu ştii dacătrebuie să îngenunchezi sau săte ridici în fața acestui vin. Ol-factiv este impresionant, nobil,cu arome de miere, tei, floride câmp. Pentru un vin seceste foarte prietenos. Glicerolulîşi face bine jocul dând falsaimpresie că ai de a face cu unvin demisec. Este un vin Total!“
V. Stoian – „Este o reuşită.Un vin cu adevărat de aur.“
C. Croitoru – „Remarc cudeosebită plăcere prospețimeaacestui vin care este excelentămai ales spre final. Un vin caacesta merită cu prisosință au-rul.“
În imaginea de sus, Cornelia Anghel făcând prezentarea vinurilor; jos, Cornelia Anghel, Mihai Anghel şi Lucia Pîrvu
Continuare în pagina 16
16 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
… iar vinurile roșiiau ridicat moralul!
Pinot Noir – 2008.
Secretele producătorului:Este un vin bine lucrat ce afost supus unui proces de ma-cerare-fermentare de scurtădurată la cisternă, urmat de omacerare profundă la baricurifranțuzeşti timp de 4-6 luni.Remontajul şi scufundarea că-ciulii s-a făcut trei ori pe zitimp de 15 minute. Vinul a câş-tigat anul acesta medalie deargint la Pinot du Monde.
Repere enologice: 13,5%vol. alcool. Culoare roşu rubinie,cu reflexe portocalii, tipică pen-tru un Pinot. Aromă intensă debaric şi ciocolată amară. Gustechilibrat, foarte bine finisat,cu amprente de cireşe amare,vişine supracoapte şi ceva coa-căze negre. Tăria alcoolică nute agresează gustativ. E un vina cărui tărie o simți în picioarenu în gură. Postgust destul descurt, uşor amărui.
luat. De aceea părerile uneoripot fi contradictorii. Totuşi măaşteptam la mai multă fructo-zitate şi personalitate, mai alescă este un vin tânăr.“
V. Stoian – „Nu putem cereunui Pinot aceleaşi performanțeca la un Merlot. Personal apre-ciez tipicitatea acestui vin.“
Merlot – 2007
Secretele producătorului:Vinul provine din prima recoltăa noii plantații de Merlot. Fini-sajul vinului a fost făcut în ba-ricuri de stejar. Deşi tânăr,vinul a înregistrat deja un primsucces obținând o medalie deargint la Bruxelles.
Repere enologice: 13,0%vol. alcool. Culoare roşu rubinie,cu reflexe violacee. Aromă in-tensă, tipică, cu amprente ol-factive pregnante de baric.Echilibru gustativ excelent cuo bună aciditate şi prospețime.Structura sa solidă îl recomandăpentru păstrare cel puțin câțivaani. Vinul lasă în postgust oamprentă amăruie, catifelată.Este de departe cel mai reuşitvin roşu sec produs la Segar-cea.
Lucia Pîrvu – „Un vin con-sistent, plăcut, catifelat, de cur-să lungă, care poate fi consumatcu plăcere de ambii parteneri.“
Cabernet – 2007
Secretele producătorului:Este un Magnum ediție limi-tată, îmbuteliat cu ocazia ani-versării a 125 de ani de tradițieviticolă la Segarcea. Reprezintăprimul rod al noii plantații deCabernet de la Segarcea şi afost îmbuteliat în octombrie2009, după ce în prealabil afost baricat. Pentru colecționarieste bine de ştiut faptul căacest vin a fost lansat pe piațăîncepând cu sfârşitul lunii no-iembrie.
Repere enologice: 13,4%vol. alcool. Culoare roşu intens,cu reflexe violacee. Aromă ti-pică, cu amprente olfactive debaric. Gustativ se încadreazăîn categoria unui Cabernet, darnu impresionează prin nimicspectaculos. Dacă pentru uniispecialişti poate fi o deziluzie,
pentru iubitorii de Caberneteste un vin clasic.
Opinia degustătorilor:V. Stoian – „Nu împărtăşesc
opinia colegilor mei care preaau dat cu bățul în acest Caber-net. Deşi nu este un vin spec-taculos, este un vin tânăr carepromite.“
Cornelia Anghel – „Este unvin care reflectă prin culoaresoarele de la Segarcea, prinstructură pământul acestor me-leaguri, iar prin catifelare cli-matul specific Olteniei. AcestCabernet a fost obținut printr-o tehnologie specială ce îmbinămodernul cu tradiționalul şipoate de aceea nu e un vinspectaculos. Este un vin fruc-tuos, echilibrat, rotund, nu foar-te astringent şi datorită faptuluică provine dintr-o plantație tâ-nără.
Am ales un vin roşu pentrua reprezinta viile de la Segarceadeoarece în decursul timpuluiacest areal a fost cunoscut pen-tru vinuri roşii şi vinuri aromate.Am stat în cumpănă între Mer-lot sau Cabernet şi am ales Ca-bernetul, pentru că noi îl con-siderăm vinul cel mai potrivit.Nu am ales un soi roşu româ-
De la stânga la dreapta, Lucia Pîrvu, George Stanca şi Ovidiu GheorgheContinuare în pagina 15
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 17
degustările A&V
nesc pentru că la Segarcea nua existat o tradiție pentru astfelde vinuri gen Fetească Neagră,Negru de Drăgăşani, BăbeascăNeagră etc. Am încredere înacest vin care va evolua extra-ordinar în următorii ani.“
Un rosé fenomenal
Muscat Frontignan –2008.
Secretele producătorului:Pe parcursul anilor 2008 şi2009 la Segarcea au fost plan-tate circa 15 ha cu acest clonfranțuzesc. Tehnologia utilizatăeste cea clasică pentru un rosé.Acest vin a obținut medalie deargint la concursul internaționalMuscat du Monde 2009. Dinpăcate pentru colecționari, sto-cul a fost epuizat.
Repere enologice: Un rosecu 13,5% vol. alcool şi 25,0g/l zahăr rezidual. Culoareaeste excelentă pentru un rosede elită, apropiindu-se de cu-loarea foiței de ceapă uscată.Aroma deşi persistentă estefină, discretă, apropiindu-semai mult de amprenta olfactivă
a soiului Tămâioasă româneascădecât cea de Muscat. Un vindeosebit, bine echilibrat şi binedefinit. Un vin cu personalitateproprie pe care e greu să îlcompari.
Opinia degustătorilor:S. Faleschini – „Ador acest
vin. Păcat că este atât de puținşi atât de nemediatizat. Este unvin dominat de arome. Este echi-librat şi deşi are 24-25 g/l zaha-ruri aproape că acestea nu sesimt. Este interesant de urmăritcum va evolua până în 2011.“
V. Stoian – „Raportul al-cool-aciditate-zahăr este foartebine ales, cele trei elemente fi-ind bine proporționate ceea ceîi conferă vinului un echilibrugustativ excelent.“
O micăavanpremieră
Degustarea s-a încheiat cutrei probe tehnice prezentateîn avampremieră („en primeur“).Este vorba de Fetească albă2009, Sauvignon 2009 (clonăitaliană) şi Shiraz 2008 (probăde cisternă), care s-au dovedita fi vinuri cu un mare potențial
a căror evoluție ulterioară lepoate confirma valoarea.
În loc de concluzii
V. Surdu – „Mulțumesc atâtproducătorului de la Segarceacare ne-a încântat în aceastăseară cu vinuri minunate, cât şiinvitaților care au avut răbdareasă se aplece asupra acestor va-lori. Când spun „valori“, mărefer la aceste vinuri blagoslovitede Dumnezeu, care ne fac săfim mândri că suntem românişi care ne reprezintă cu briopeste hotare. Sincere felicitări.“
V. Stoian – „Nu îmi place sămă erijez în trăgător de con-cluzii, dar sunt obligat să remarccalitatea deosebită a vinurilordin această seară. Felicit familiaAnghel pentru toate eforturiledepuse şi în special pentru or-ganizarea acestei degustări.“
S. Faleschini – „Din punctulmeu de vedere azi familia Anghela intrat în elita producătorilorde vin din România. Deşi repre-zint o firmă concurentă, apreciezşi stimez efortul dânşilor.“
C. Croitoru – „Felicit familiaAnghel pentru că au ştiut să
redescopere pentru public pla-iul viticol Segarcea. Au realizatnişte vinuri excelente. Este oonoare pentru mine să participla astfel de degustări.“
G. Stanca – „Sunt mândrucă am participat la o astfel dedegustare. Am auzit un limbajpe care nu l-am mai întâlnimpână acum. Sincer, m-ați im-presionat.“
C. Galan – „Apreciez faptulcă Segarcea se întoarce azi lavechile tradiții ale banilor Craioveişi ale regilor României Mari,aducând în atenția publiculuicâteva vinuri cu adevărat de co-lecție. Urez noilor plantații de laSegarcea viață lungă şi, de cenu, să vorbească peste încă 125de ani de făuritorii de vinuri depe aceste meleaguri…“
In collaboration with Crown Se-garcea areas, Arte & Vino winesalon held inside its own wine
room a tasting dedicated to thefulfillment of 125 years of tradi-tion on the land growing money
Craiova.
Amintiri dinEpoca de Aur
George Stanca – „Îmiamintesc că am vizitat pen-tru prima oară cramele dela Segarcea prin 1973,când acestea erau gestio-nate de un tip deosebit,inginerul şef Pănuş. Acestami-a arătat „în secret“ câ-teva sute de sticle cu vince aveau înscripționată co-roana regală. Mi-a spus înşoaptă că are ordin de lapartid să schimbe sticlele,deoarece sigla regală eraştanțată pe sticlă şi nu seputea şterge. Aşa că adoua zi am asistat fără săvreau la o mare blasfemie.Fiecare sticlă era debuşo-nată, vinul era transvazatîn sticle obişnuite, dupăcare sticlele vechi erausparte. Ironia soartei a fă-cut ca la câteva zile dupăeveniment să vină o co-mandă de la partid în careerau cerute pentru proto-col vinuri vechi. Aşa auajuns vinurile regale să fieconsumate de mai mariizilei ca „vinuri proletare“,spre lauda întregii clasemuncitoare…“
Au contribuit cu intervenţii interesante Sergio Faleschini (stânga) şi Constantin Croitoru
18 | romanian WINE art |
degustările A&V
Întâlnirea dintre vicepreşe-dintele societăţii Agland In-vestment Services, Inc. dinCalifornia (SUA), dl. WilliamE. Scott şi preşedintele so-cietăţii Vinarte – România, dl.Sergio Faleschini, în vedereaperfectării unor contracte deafaceri, a avut loc la sediul Sa-lonului de Vinuri Arte &Vino, motiv care ne determinăsă mulţumim d-lui Faleschinipentru aprecierea pe care oare faţă de locaţia noastră.
La întâlnire au fost prezen-tate vinurile comerciale dinpodgoriile Vinarte, dar şi vinu-rile din gama de top ale socie-tăţii. Deosebit de apreciat afost Merlotul Prince MateiDOC Dealu Mare, recolta2001, care de curând a fostmedaliat cu aur la Mondial deMerlot de la Lugano.
Toate vinurile au fost pre-zentate de somelierul de la Arte& Vino, iar la întâlnire au maiparticipat dl. Radu Rizea, re-dactor la Săptămâna Financiarăşi la Revista Vinul.ro şi dl. Cos-tel Cainamisir, directorul devânzări de la Vinarte.
Acest lucru ne întăreşte con-vingerea că efortul depus decătre societatea noastră pentrua avea o locaţie de top pentruprezentarea produselor româ-neşti nu a fost zadarnic, iarprofesionalismul personaluluiatrage acest gen de întâlniripentru producători, societăţicu alte profiluri decât vinurile,grupuri de amatori de vinuri şichiar degustători autorizaţi.
Salonul de Vinuri Arte&Vinovă stă oricând la dispoziţie pen-tru achiziţionarea de vinuri ro-mâneşti şi străine, de cea maibună calitate şi chiar vinurivrac (vărsate), selecţionate spe-cial pentru a fi distribuite prinmagazinul nostru.
Vă oferim servicii speciali-zate de prezentare şi degustarea vinurilor, iniţieri în arta de-gustării. Vă aşteptăm.
The Arte&Vino salon held ameeting between Vicepresident
of the society Protocol AglandInvestment Services, Inc.. Cali-
fornia (USA), Mr. William E.Scott and the President of the
company Vinarte - Romania, Mr.Sergio Faleschini.
Întâlnire de protocol la Arte&Vino
De la stânga la dreapta, Sergio Faleschini, Costel Cainamisir, Radu Rizea şi William E. Scott
William E. Scott (sus, stânga) şi Sergio Faleschini (sus, dreapta). Înimaginea de jos, somelierul Marian Timofti, în mijlocul invitaţilor
www.artevino.ro decembrie 2009 | romanian WINE art | 19
Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare, sau să realizaţi proiecte finanţate prin FEADR sau FEP şi nu
dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit?
Prietenul de care aveţi nevoie esteFondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA
pentru că:n funcţionează pe piaţa financiară de 15 ani;n facilitează accesul la credite al beneficiarilor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European pentru Pescuit,
Fondului European de Garantare Agricolă;n oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit accesibilă beneficiarilor programelor europene, prin preluarea unei părţi din
riscul de creditare asumat de băncile comerciale;n acordă garanţii în lei şi în valută;n nu pretinde din partea clientului alte garanţii materiale, în afara celor solicitate de bancă;n fermierii privaţi persoane fizice autorizate şi asociaţiile de fermieri nu plătesc comision de garantare, cu exceptia celor care beneficiază
de finanţare nerambursabilă prin FEADR şi FEP;n oferă profesionalism şi operativitate în acordarea garanţiilor.
Noutăţi în 2009:n Fondul garantează creditele pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv scrisorile de garanţie bancară sau alte instrumente de finanţare
solicitate de beneficiarii programelor finanţate din prin PNDR şi POP;n Fondul acordă garanţii în cadrul plafonului de garantare alocat fiecărei instituţii de credit pentru creditele care asigură finanţare bene-
ficiarilor schemelor de sprijin pe suprafaţă în calitatea acestora de persoane fizice sau juridice.
Pot fi garantaţi:n Beneficiarii eligibili ai FEADR şi FEP cât şi alţi beneficiari din domeniul agricol şi de procesarea produselor agricole;n Primariile comunale pentru devoltarea infrastructurii;
Garanţia FGCR – IFN SA poate reprezenta:n maxim 70% din valoarea creditelor de investiţii pe termen scurt, mediu si lung;n maxim 100% din valoarea creditelor pe termen scurt, mediu sau lung destinate exclusiv realizării obiectivelor de investiţii din cadrul
FEADR şi FEP;n maxim 50% pentru creditele de producţie.În acest scop Fondul are încheiate Convenţii de lucru cu 20 de bănci comerciale. Valoarea maximă a creditelor care pot fi garantate deFond pentru cofinanţarea beneficiarilor FEADR şi FEP acoperă cheltuielile eligibile şi neeligibile pentru realizarea proiectelor din cadrulfiecărei măsuri.Fondul acordă garanţii necondiţionate exprese şi irevocabile în schimbul plăţii de către finanţatori a unui comision de ga-rantare.Pentru serviciile prestate, FGCR - IFN SA percepe în cazul agenţilor economici, inclusiv administraţia publică centrală şi locală un comi-sion de garantare, care variaza intre 1% - 6,3% pe an, in functie de forma juridica a beneficiarului, de ratingul acestuia si tipul de credit.Comisioanele se calculează astfel:n la acordarea garantiei, ca procent din valoarea garanţiei corelat cu perioada de creditare ;n anual, la valoarea/soldul garanţiei, proporţional cu numărul de luni întregi de garantare din anul respectiv – pentru creditele de inves-
tiţii.Cum se poate accesa garanţia FGCR - IFN SA ?
Contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea creditului necesar realizării afacerii dumneavoastră şi optaţi pentrugarantarea lui de către FGCR - IFN SA:Banca Comercială Română SA, B.R.D. – Groupe Société Générale SA, Bancpost SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC BankSA, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Românească SA, MKB Romexterra Bank SA, Romanian International Bank SA (RIB), EximBankSA, ATE Bank Romania SA, Alpha Bank Romania SA, Leumi Bank Romania SA, CR Firenze Romania SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Ro-mania SA, INTESA Sanpaolo Bank Romania SA, Emporiki Bank Romania SA, Credit Europe Bank SA., Millennium Bank SA.
FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la:Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA , Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti , Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05;
tiparele enologieiromâneşti creând vinuricontrariante, atipice, darde o calitate exemplară.
Numele lui este FlorinGabriel Lăcureanu şi
este enologul CrameiBasilescu. La sfârşitul
lunii decembrie aacceptat invitaţia
redacţiei noastre şiîmpreună am făcut o
incursiune în universulvinurilor Basilescu. Ceea
ce a urmat văprezentăm şi dvs.
Domnule Lăcureanu,vinurile Basilescu au adusceva nou pe piaţaromânească, de multe oriatipic şi contrariant. Nueste acesta un risc preamare? Am preferat de la început
acest lucru pentru că am vrutsă fie altceva. Consumatorultrebuie să identifice cramanoastră faţă de alte produsesimilare.
Care au fost cele mai mariprovocări cu care v-aţiconfruntat?Nu mă pot pronunţa pentru
că sunt abia la începutul cariereişi pentru mine orice idee re-prezintă o nouă provocare, darcred că depăşirea prejudecăţilora fost cea mai mare provocare.
Care este vinul dvs. desuflet?Nu am un vin preferat. Toate
vinurile sunt pentru mine la feldeoarece eu le-am creat şi toatepoartă o părticică din mine.Nu am creat încă vinul perfectcare să-mi satisfacă exigenţelepersonale, dar timpul nu e încătrecut. Vă invit să degustămîmpreună câteva din „reuşitele“mele şi vă las pe dvs. să trageţiconcluziile…
Incursiune printrevinurile Basilescu
În imaginea de mai sus, Florin Gabriel Lăcureanu, enologulCramei Basilescu. În fotografia de jos, aspect din timpul
degustării ce a avut loc la Salonul de Vinuri Arte&Vino
Lector univ. dr. Cătălin GALAN
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 21
Sauvignon Blanc,gama „Edition“ –
2008Opinia degustătorului: Vinalb sec, D.O.C. - C.T., cu o tă-rie alcoolică de 13,6% vol.alc. Culoare galben palid cureflexe verzui. Aromă nu foar-te intensă pentru un Sauvig-non, dar bine lucrată, tipică,consistentă. Intensitate gusta-tivă amplă, bine echilibrată.Glicerolul îşi joacă bine rolulimprimând vinului o catifelarespecială şi un uşor rest de„dulceață“ primară, dar fărăzahăr rezidual. Calitatea vinu-lui este excelentă, alcoolul şidioxidul de sulf neagresânddegustătorul.Un vin plăcut, de seară, cepoate fi savurat de ambii par-teneri.
Riesling, gama„Unique“ – 2008
Opinia degustătorului: Vinalb sec, D.O.C. - C.T., cu o tă-rie alcoolică de 13,8% vol.alc. Culoare galben-verzuie,mai intensă decât la primulvin. Aromă nu foarte intensădar complexă, amplă, „des-chisă“, ce te duce cu gândulla vinurile din Lumea Nouă.Gustativ este bine echilibrat.Aciditate excelentă, structurăşi corpolență bună. Postgustuşor amărui, deşi un pic camscurt. Un vin tânăr, cu o pros-pețime exemplară ce te răco-
reşte şi te încântă în acelaşitimp. Opinia enologului: „Acestvin a fost pentru mine o pro-vocare. A fost foarte greu derealizat. Am folosit drojdii dinLumea Nouă şi tehnologiespecifică, pentru că am vrutsă îl duc spre acest tip de vinde import. Din punctul meude vedere acesta e cel maireuşit vin alb al meu, deoare-ce aşa l-am vrut de la început,atipic. Nu a câştigat nici unpremiu în țară, dar este celmai cerut pe piață.“
Fetească albă,gama „Ancestral“ –
2008
Opinia degustătorului: Vinalb demisec, D.O.C. - C.T., cuo tărie alcoolică de 13,6%vol. alc. Culoare galben stră-lucitor. Aromă fină, discretă,nu intensă, dar bine indivi-dualizată, de citrice şi corco-duşe verzi. Gust echilibrat, cunote minerale şi o uşoară ten-tă dulceagă pe final. Un vincatifelat, plăcut, aristocratic.Postgust bun, destul de per-sistent.
Busuioacă, gama„Autentique“ – 2008Opinia degustătorului: Vinrose demidulce, D.O.C. - C.T.,cu o tărie alcoolică de 12,9%vol. alc. Culoare tipică pentru
un rose de clasă, cu uşoarestrăluciri orange, la limitadintre foița de ceapă şi florilede piersic. Aromă tipică, nufoarte intensă, dar bine con-struită. La primul nas dioxidulde sulf iese în evidență, dardispare relativ rapid după 30-40 secunde. Gust amplu, ex-celent. Raportul aciditate –zahăr – alcool este bine echili-brat. Prospețime bună careface să dispară senzația degreutate imprimată de cele 30g/l zahăr rezidual.
Tămâioasăromânească, gama
„Autentique“ – 2008
Opinia degustătorului: Vinalb demidulce, D.O.C. - C.T.,cu o tărie alcoolică de 13,6%vol. alc. Culoare galben stră-lucitoare. Aromă fină, nu foar-te puternică dar persistentă,de flori de tei, salcâm şi mierede albine. Gust contrariantpentru cei care se aşteaptă lao Tămâioasă românească tipi-că. Echilibrul gustativ estedesăvârşit numai că aciditatea„înfrânge“ pe final zahărul.Este o Tămâioasă ce emanăprospeţime.Opinia enologului: „Am doritun vin la care armonia gustati-vă să fie perfectă. Chiar dacăvorbim despre Tămâioasă ro-mânească, dulceaţa vinului nueste excesivă. Deşi demidulceacest vin nu te face să ducimâna spre paharul cu apă.“
Fetească Neagră,gama „Eclipse
selection“ – 2008
Opinia degustătorului: Vinroşu demisec, D.O.C. - C.T.,cu o tărie alcoolică de 14,8%vol. alc. Culoare intensă, roşu-violacee. Culoarea este atâtde intensă că „murdăreşte“paharul. Aromă interesantă.La primul nas te inundă ouşoară tentă alcoolică darcare se estompează după 50-60 sec. Apoi aroma vireazăspre tipicitatea soiului adicăprună uscată, cireşe amare şivişine bine coapte. Echilibrugustativ bun. Taninurile şi tă-ria alcoolică îşi fac simţităprezenţa din plin, în ciudafaptului că e un vin demisec.Postgust amplu, dur, prelung.Un vin contrariant dar exce-lent echilibrat gustativ. Un vinpentru care sintagma „pumnde fier în mănuşă de catifea“se potriveşte perfect.Opinia enologului: „Secretulacestui vin? Cartea de enolo-gie. Am respectat în modstrict tehnologia clasică de vi-nificaţie în roşu. M-am ajutatde tăria alcoolică pentru amacera şi a extrage totul.“
A tasting was held at Arte &Vino with wines produced by
Cellar Basilescu, in front of thewinemaking Florin Gabriel Lăcu-reanu. On that occasion, besidesthe presentation of wines, he of-
fered us a brief interview
Compania Paolo Consult şi-a începutactivitatea in România în urmă cu 3 ani,oferind servicii in domeniul plantaţiilorviticole si pomicole. Înca de la înfiinţares-a identificat cu excelenţa în servicii deconsultantă şi înfiinţarea plantaţiilor.
Dovezi ale acestor lucrări, sunt PLAN-TAŢIILE LA CHEIE încheiate în Dobrogea,Oltenia, Dealu Mare sau Prahova.
Cu ocazia accesării FONDURILOR EU-ROPENE DE RECONVERSIE SI RES-TRUCTURARE VITICOLĂ, Paolo Consulteste în gradul de a efectua toate tipurilede servicii de care aveţi nevoie pentru înfi-inţarea sau modernizarea plantaţiilor viticole
si pomicole. Păstrându-şi aceeaşi viziuneşi având o calitate a serviciilor incontestabilă,datorită echipei formate din personal cali-ficat, acum are o ofertă de toamnă pentrutoţi cei interesaţi în efectuarea unei PLAN-TAŢII LA CHEIE cu ajutorul FONDURILOREUROPENE .
Acum puteţi efectua o PLANTAŢIE LACHEIE cu 13.500 euro.
În această ofertă vi se furnizează atâtserviciile de consultantă cât si cele deprestări servicii . Asta insemnând că vi seva pregăti terenul (scoaterea plantelorvechi, scarificarea se va face cu 2-3 treceri,nivelarea se va efectua cu grapă rotativă
înaintea plantării), se va efectua procesulde plantare ( plantat plante, instalare tutori),asta pentru MĂSURA I .
Iar pentru MĂSURA II vi se va furnizasistemul de conducere şi palisaj instalat(şpalieri capăt, şpalieri intermediari, sistemulde ancorare, 5 sârme si întinzători) . Plataunui asemenea contract se va face cu unavans cuprins între 0-30% , iar restul seva plăti la încasarea subvenţiilor pentrufiecare măsura de la Agenţia de Plăţi şi In-tervenţie în Agricultură .
Pentru mai multe detalii contactaţi De-partamentul Comercial:
Cam aşa am putea denumiiniţiativa unui restaurant de a-şi deschide propriul magazinde vinuri într-un spaţiu decent,destul de elegant, dar utilat şicu frumoase perspective de vii-tor.
Restaurantul cu pricina senumeşte Rateş,se află pe stradaVasile Lascăr nr. 206, fiindcondus de către dl. FlorinTătărăşanu.
Mare iubitor al vinurilor ex-celenţei sale dl. Faleschini,proprietarul podgoriilor deţi-nute de Vinarte, cu renumitelesale vinuri, Prince Mircea,Prince Matei, Castel Bolo-vanu şi altele, a decis împreunăcu acesta să inaugureze, într-omică aripă a restaurantului, cuintrare separată, un magazinde vinuri vrac şi îmbuteliate,inaugurare la care am participatcu mare plăcere.
Pot spune că este o iniţiativăcu un viitor frumos, deoarecerestaurantul are de unde săservească mereu vinul proaspăt,depozitat în cisterne de inox(ca-n crama de origine), iarmagazinul este apreciat de toţiclienţii restaurantului, care, laplecare, nu uită să-şi achiziţio-neze o „mică provizie“, cu caresă continuie festinul început înrestaurant.
Cred că este o iniţiativă careva dura, deoarece activităţilese susţin una pe alta, au liber-tate deplină de funcţionare se-parată şi se completează deminune.
Să nu fim invidioşi, ci săapreciem asemenea iniţiative,fie din partea producătorilor,fie din partea restaurantelor,care vor reuşi astfel să prezinteclientului un pahar cu vin încondiţii optime.
Felicitându-i sincer pe ceidoi intreprinzători, nu ne ră-mâne decât să facem o vizitărestaurantului, pentru a puteafi serviţi cu vinul proaspăt adusdin cramă.
In one wing of Rates restaurantwas opened a wine shop, wherecustomers are served as if theyhave dinner as if they buy wine
for home. The activities reinforceeach other, have full freedom tofunction separately and make a
great time.
O coaliţie nouă s-a format între unrestaurant şi un magazin de vinuri
www.artevino.ro
gânduri de somelier
SomelierMarian TIMOFTI
Despre „el“ s-a vorbit, s-ascris şi continuă să se vorbeascăşi să se scrie şi se va continuamult timp de-acum încolo, de-oarece apar vinuri noi, podgoriinoi, soiuri şi locaţii noi.
Cine vorbeşte şi scrie desprevin, fără să cunoască producă-torii, să viziteze cramele este,din punctul meu de vedere,unul care confundă sexul cupornografia. Poate doar să-lconsume, dar niciodată nu-lva înţelege.
Dar mai apăreţi şi voi, noilegeneraţii pe care noi, „bătrânii“,încercăm să le iniţiem în taineleacestei magice băuturi, aşacum spuneam la început. Să oînţelegeţi. Nu să o confundaţi...
Şi nu doresc să mă adresezaici doar tinerilor sau consu-matorilor de vin, ci şi celorcare le fac: producătorilor.
Să recunoaştem că nu estede ajuns faptul că această bo-găţie, pe care mâinile „magi-cienilor“ din vie şi din cramăne-o oferă, ajunge pe masă.Nu este de ajuns ca el, consu-matorul, să ajungă în posesiasticlelor care conţin lichidulbahic, considerat în timpuriletrecute o băutură a zeilor, apoia regilor şi, foarte târziu, a tu-
turor. A avea vinul pe masăeste cel mai simplu lucru carene poate aduce în faţa unei di-leme: cum, când şi la ce feluride mâncare să-l bem? Pentruaceasta mai sunt şi magazinelespecializate de vinuri. Să nebucurăm deci că adevăraţii iu-bitori şi prezentatori de vinuriau avut iniţiativa, curajul şi pu-terea de muncă pentru a des-chide câteva asemenea locaţiidin care putem enumera: Sa-lonul de Vinuri Arte&Vino,Magazinul Vinexpert, Enote-ca de Savoya din Timişoara,Magazinul Good-Point din Iaşişi altele.
Toate acestea sunt prezen-tate de către publicaţiile şi re-vistele de specialitate care, cre-dem noi, sunt indispensabilepentru promovarea acestei cul-turi enologice, cultură aproapenulă în ţară noastră.
Dar dacă vorbim despre re-viste de vinuri să le enumerămpe cele existente, pe cele carese străduiesc de câţiva ani şifac eforturile necesare cultu-ralizării enologice a oameniloriubitori de vin, de poveştileacestui produs, de cunoaştereade vinuri noi. Iată-le: „Roman-ian WINE Art“, „Via şi Vin-ul“ şi „Vinul.ro“.
Îmi doresc foarte mult săvorbim puţin despre aceste re-viste, născute din dorinţa de aputea împărtăşi cât mai multedin tainele deţinute de anumiţi„împătimiţi“ ai vinului, la cares-au alăturat oameni de ştiinţă,oenologi, degustători, somelieri,bucătari, barmani etc, toţi mâ-naţi de aceiaşi dorinţă: de aîmpărtăşi ceea ce ştiu. Uniis-au alăturat cu gândul de a-şicrea un nume, o imagine per-sonală. Mulţi o merită, mulţinu. Deoarece într-o societatecare a fost lipsită de anumite
standarde pentru mulţi ani, esteuşor să îndrugi vrute şi nevrute,să fii un „formator“.
Toţi te vor crede, deoarecenu au o altă variantă. Ceea cescriem noi în revistele de spe-cialitate, lumea crede şi esteconvinsă de adevărul spuselornoastre. De aceea trebuie săfim foarte atenţi la ceea cescriem, la spaţiul acordat altora,la publicitate etc.
Acest gen de publicaţii aucosturi foarte ridicate de între-ţinere. Tipografie, distribuţie,abonamente, poşta pentru ex-pediţiile gratuite (majoritatea),plata celor care scriu la revistăfrumoasele lor articole sau po-vestiri, sau a articolelor ştiinţi-fice, pentru care domnii profe-sori pierd zile şi nopţi, deplasărila crame pentru reportaje şiinterviuri şi multe altele.
Toate acestea se fac din pa-siune şi, aşa cum spuneam,din dorinţa de a prezenta con-sumatorilor cum are loc vinifi-carea de la început până lasfârşit, de a-i arăta via „pe viu“,în fotografiile făcute la faţa lo-cului de fotograful pe care,iată, am uitat să-l trec în „listade cheltiueli“, de a-i arăta cra-ma şi butoaiele în care vinuleste înnobilat de taninii lem-nului de stejar, de modul dedepozitare al sticlelor timp deluni sau ani de zile pentru „ma-turarea fină“, maşinile automatede îmbuteliere şi pompele dedin ce în ce mai sofisticate pen-tru trecerea vinului dintr-unvas în alt vas, oferindu-i prinaceasta posibilitatea de a „res-pira“ câteva secunde, respiraţiefoarte necesară vinurilor roşii,în general, şi a vinurilor roşiide colecţie, în special.
De a-l învăţa cum trebuiedegustat un vin, care este pa-harul optim pentru tipul de vin
supus degustării, cu ce fel demâncare se asezonează cel maibine şi multe alte asemenea„taine“ despre consumareaunui pahar cu vin.
Acest „tot“, foarte complex,pe care noi încercăm să-l pre-zentăm consumatorilor, este omuncă care nu trebuie neglijatănici de producător, nici de con-sumator.
Producătorul nu trebuie săspună niciodată că vinul luipoate vorbi şi singur. Nu estechiar aşa. Dacă vrem să fimsinceri, suntem mulţi cei carefacem să vorbească vinul.
În primul rând vorbeştebrandul creat. Aici seriozitateaproducătorului, continuitatea,menţinerea standardului de ca-litate îşi spun cuvântul şi deaceasta depinde viitorul pro-dusului, dar pentru a ajunge laun brand adevărat, publicitateaprin reviste are rolul ei.
În al doilea rând, la raft vor-beşte eticheta care atrage prinsimplitate, prin arta cu careeste lucrată şi prin claritateaexprimării, a uşurinţei cu careclientul poate identifica brandulşi produsul (adică tipul de vin)şi aici vreau să aduc cele maisincere felicitări creatorilor deetichete care te trimit cu gândulla vie, vin, trecut, prezent, femeietc şi care-ţi vorbesc parcă dela sine despre ceea ce este însticlă.
Apoi, lângă rafturile din ma-gazinele specializate (pentrubranduri adevarate), avemsomelierul care poate explicacomplexa muncă a oenologului,a agronomului, poate relata po-vestea vinului. Acel vin care însticlă este mut.
Nu în ultimul rând, vin re-vistele sau publicaţiile de vin,pe care ne bucurăm că româ -nul le citeşte, de multe ori chiarcu aviditate, cu pasiunea celuicare a scris articolul sau a re-latat povestea unei podgoriisau a unui vin, a unei degustări.
Ultimul care vorbeşte estevinul. El poate spune ceva doardupă ce este desfăcut, dar pânăacolo vorbim noi despre el.
Cel mai mult vorbesc desprevin somelierul şi revista de vin,încercând să traducă consu-matorului ceea ce producătorul,împreună cu staff-ul său, oe-nolog, agronom, pivnicer, în-cearcă să transmită cu produsulpe care ni-l prezintă.
Somelierul este şi veriga ceamai importantă, care face le-
Vinul este magica băutură de care ne
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 27
bucurăm cu toţii
gătura directă între producătorşi consumator. Dar despre aces-ta cu altă ocazie.
Revistele sunt cele care re-dau aceste poveşti prezentatede către somelieri pentru a leface să ajungă şi la urechilecelor care nu au putut participala prezentarea respectivă.
Lansările de noi producţii,serile de degustare cu specia-lişti sau cu amatorii de vin suntrelatate în paginile revistelor,pentru a xoferi posibilitatea şicelor care nu au participat săcitească despre un anumit vin,să citească părerile unor per-soane specializate etc.
Deci aceasta este ordinea:brandul, etichetele, somelierii,revistele şi după aceea vorbeşteMăria Sa Vinul. El este ultimulcare-şi demonstrează adevăratavaloare, adevăratele calităţi alesoiului, ale podgoriei, ale agro-nomului şi ale oenologului.
Dacă etichetele sunt celecare ne arată o frumuseţe ex-terioară a produsului, ele nupot dovedi şi frumuseţea aceea ce este cu adevărat în sti-clă. Dar asta nu înseamnă cănu trebuie să apreciem artacelor care le gîndesc şi caredepun eforturi cu cele mai cu-rate gânduri. Cei care se folo-sesc de frumuseţea etichetelor,dar care nu au cugetele la felde curate, sunt cei care pun însticle altceva decât scrie peetichete.
Somelierii nu fac decât săexprime ceea ce regăsesc însticlele frumos, sau mai puţinfrumos, etichetate în funcţiede bugetul fiecărui producă-tor.
Revistele redau ceea cespun somelierii sau degustă-torii, publică fotografiile sticle-lor, cu etichete cu tot (ca săştie omul ce să caute pe rafturilemagazinelor), descriu cu luxde amănunte ceea ce se petrecela o seară de degustare, publicăinterviuri cu producătorii, cuoenologii, cu organizatorii deconcursuri sau târguri şi sa-loane de vinuri pe care le pre-zintă integral şi multe altele.Toate aceste eforturi ale uneipublicaţii sunt mult mai puţin
apreciate şi răsplătite. Păcat.Suntem un popor citit, educat,cu dragoste şi pasiune pentrucarte, reviste şi publicaţii aproa-pe de orice fel. Ne place să ci-tim să studiem să aflăm nou-tăţi.
Avem o ţară cu podgorii maiîntinse decât în multe ţări dinUniunea Europeană, dar avempuţine reviste de vin. În Ungariaexistă 8 (opt) şi am aflat căs-ar mai fi născut vreo două.Slovenia (care este cred egalăcu suprafaţa podgoriilor noas-tre) are şi ea câteva, cu care semândreşte şi pătrunde pe piaţaeuropeană, ca să nu mai vorbimde Germania, Franţa şi Italia.Italia cred că depăşeşte oriceimaginaţie. Are între 6 şi 12reviste pe regiune. Iar noi nureuşim să susţinem aceste treireviste, pentru care trei colec-tive, mai mult sau mai puţinnumeroase, se străduiesc săfaciliteze apariţia cât mai rit-mică a publicaţiei lor, chiardacă la sfârşit de lună fiecarese întreabă dacă-şi va primirăsplata muncii.
Pasiunea este cea care nedă încrederea şi puterea de acontinua într-o activitate carepoate influenţa în bine educa-ţiea enologică din ţara noas-tră.
Este un impostor acela careoptează pentru un produs (vinulîn cazul nostru) de care estestrăin din naştere, străin princultură, străin prin dragoste,dar prin care încearcă să ofereo imagine mai bună şi să fieapreciat în anturajele conside-rate de el „mai bune“ doarpentru că... bea şi el un vin. Şi,din păcate, oricând poate ficonsiderat un profesionist decătre un consumator neavizat.
În această branşă a celorcare comunică oeno-gastrono-mia, diferenţa dintre profesio-nişti şi începători este foartesimplă:l profesioniştii se ocupă de
ceea ce sunt interesaţi cei-lalţi.
l începătorii de ceea ce leplace lor însăşi.
l începătorii buni încearcă săînţeleagă de ce produsulcare le place lor nu placeîntotdeauna şi celorlalţi
l profesioniştii buni încearcăsă nu pună în evidenţă ceeace le place lor.Aşa cum somelierul este
chemat să servească şi să ex-plice vinuri produse în ţări în-
depărtate, care nu se „acor-dează“ pe „corzile“ sale, aşa şiziaristul de vin scrie ceea cesimte, plecând de la ceea cemănâncă şi bea când este sin-gur. La aceasta cred că se re-zumă totul.
Mi-am dat sema că, deşi de-dic mai mult timp studiului vi-nului, remarc tot mai mult câteste de complicat şi cât depuţin l-am înţeles. Sau poatecă n-am să înţeleg niciodatăaceastă „fiinţă“, despre caream mai spus că nu ar putea fiatât de umană, dacă nu ar fimuritoare!
Convingerea că munca noas-tră este corect înţeleasă o re-găsim în clienţii fideli, care auînţeles câte ceva din activitateanoastră, sau care citind revistelenostre au venit cu întrebări, ausolicitat anumite vinuri pentruanumite seri sau pentru anu-mite feluri de mâncare etc. etc.
Satisfacţia muncii noastreconstă în totalitatea rezultatelor
obţinute, dar şi în satisfacţiaajungerii la un sfârşit de lunăîn care reuşim să ne achitămde obligaţii faţă de cei care-şidedică orele de muncă în slujbaacestei nobile licori, acestuialiment, medicament, purtătorde cultură şi de istorie: Vinul.
Iar el, Vinul, trebuie să ră-mână o plăcere, nu să devinăo necesitate, chiar dacă de mul-te ori simţim necesitatea de ane procura o plăcere.
Şi aceste preocupări fac par-te din gândurile unui somelier.
Vă urez numai gânduri bune.
Before the wine expresses itsqualities alone, other things are
talking about it: the brand, label,sommeliers and wine publica-
tions, which all call for the con-sumer to find time to try one or
other of the varieties on the mar-ket.
28 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
degustări
Dr. ConstantinCROITORU
Limbajul utilizat lacaracterizarea senzorială
a vinurilor de cătreanumiţi specialişti,
majoritatea ziariştilor şipasionaţilor de
universul bahic, nu esteîntotdeauna cel
adecvat. Asistăm denenumărate ori la
etalarea unui limbaj delemn şi lipsit de
consistenţă în careabundă termeni
inadecvaţi şi incorecţi,cu caracter pleonastic
sau de diminutiv care nuface cinste utilizatorilor.Cu câţiva ani în urmă am
publicat un articol careîncerca să corecteze înmod concret astfel de
deficienţe şi mi-am atrasoprobiul tacit al celor
vizaţi, deşi maniera meade abordare fusese una
pertinentă şiconstructivă. De această
dată mă voi rezumadoar la exemplificări pe
vinuri din soiuriromâneşti. Vom debuta
cu caracterizărilesenzoriale ale unor
vinuri seci din soiurileBăbească gri şi Cadarcă
(nu am ţinut cont deunele incertitudini ce
planează asupra originiisale, considerându-l de-
al nostru !) mai puţinrăspândite în plantaţiile
viticole din România.
Aceste caracterizări se do-resc a fi simple structuri orien-tative şi nicidecum lucrări dereferinţă în acest domeniu atâtde fascinant şi de complex.
Introducere
În primul rând aş dori săsalut apariţia a două ghiduride specialitate, foarte utile pen-tru publicul larg iubitor de vi-nuri bune. Este vorba despre„Ghidul Vinul.ro“ şi despre „Ghi-dul vinurilor 2010“.
Nu mă voi referi la calitateatextelor din aceste ghiduri, do-resc doar să apreciez sincer şifavorabil aceste iniţiative lău-dabile.
Având în vedere că oricepărere poate fi luată în consi-deraţie, doresc totuşi să sugerezcititorilor acestei prestigioasepublicaţii ca, atunci când în-cearcă să exprime în cuvintedefectele sau senzaţiile asupraunui vin degustat, să evite uti-lizarea unor expresii de genul„murdărel“, „aromă fructa -tă“ sau „postgust“care nuprea înnobilează limba românăşi ne cam zgârie auzul. Pentru„murdărel“ sugerez expresiile„bâhlit“, „lipsit de igienă“sau, mai laborios, „elaborat/maturat în condiţii de igienăprecară“. La rândul său, ex-presia „fructată“ a rezultat printraducerea directă din limbafranceză a cuvântului « fruité »care înseamnă „fructuos“, astfelîncât putem vorbi despre„aromă de fructe“ sau, maicorect, despre „caracter ol-factiv fructuos“. În ce priveştetermenul „postgust“ aş sugeraformulări de genul „senzaţiagustativă finală“ sau „impre-sia gustativă finală“. În spe-ranţa că nu am ofensat pe ni-meni cu opiniile mele, să tre-cem direct la exemplificări.
Despre Băbeasca Gri
Deşi este un soi autohtonaproape necunoscut, BăbeascaGri poate oferi vinuri de medaliiinternaţionale (recenta medaliede argint obţinută de singurulvin alb sec românesc la con-cursul Vinandino 2009) atuncicând se respectă calitatea re-
coltei şi este vinificat în modprofesionist. Marele merit apar-ţine domnului Lucian Neacşu,proprietarul vinului, cel care aavut curajul să îl cultive, pa-siunea să îl îngrijească în plan-taţie, dăruirea să îi urmăreascăstarea de maturitate a strugu-rilor şi preocuparea permanentăsă îi asigure condiţiile tehno-logice şi dotarea tehnică nece-sare la vinificare.
Examinarea vizuală eviden-ţiază o robă galben – aurieagreabilă cu reflexe verzui ceo accesorizează reuşit, care îşietalează bogăţia şi amplitudineape pereţii interiori ai paharuluiatunci când aceasta devine miş-cătoare.
Caracterul olfactiv este foarteputernic şi foarte complex, fiinddificil de definit cu simpli des-criptori. Profilul odorant al vi-nurilor provenite din acest soise diferenţiază net de cel al vi-nurilor din alte soiuri albe, re-marcându-se prin unicitate.Acest profil devine schimbătorpe parcursul examinării, darpăstrează structura vegetal -fructuos - floral; primul naseste inconfundabil şi asociazănote vegetale intense mai rarîntâlnite (frunze de viţă şi degutui, iarbă proaspăt cosită, le-vănţică,...), cu cele mai puţinintense de fructe (piersici şicaise verzi,...) şi flori (de viţă,de levănţică,...); la al doilea şial treilea nas intensitatea mi-rosului se diminuează progresivdar îşi păstrează structura ini-ţială. Relieful aromatic al acestuivin îţi trezeşte senzaţia că teafli în vizită la bunica, ai pătrunsîn camera de oaspeţi, ai deschisdulapul şi o mireasmă proas-pătă şi plăcută îţi inundă nările.La rândul său, senzaţia retro-nazală este la fel de intensă şieste dominată de mirosul deseminţe proaspete de struguri.
La evaluarea gustativă, vinulprezintă o prospeţime pestemedie, asociată cu o fructuo-zitate şi o extractivitate de nivelmediu, bine evidenţiate la ataculasupra cavitatăţii bucale. Aşa-dar, aciditatea vinului susţinefructuozitatea, dar îi evidenţiazăşi fineţea şi amplitudinea gus-tativă, astfel încât sprijină în-treaga sa structură gustativă .Tipicitatea de soi este remar-cabilă şi de aceea se poate afir-ma că vinul prezintă un veritabil
caracter didactic. Senzaţiile ol-factive se transmit şi la nivelgustativ, fiind întregite de ceade fructe cu textura albă. Ca şiprospeţimea gustului, persis-tenţa acestuia depăşeşte nivelulmediu, fiind greu de uitat aşauşor. Senzaţia gustativă finalăinclude şi o notă discretă deamăreală, care nu îi afecteazăcaracterul agreabil.
Aprecierea globală relevăun excelent echilibru al senza-ţiilor dulce şi acid. Deşi vinuleste uşor descendent în raportcu caracterul olfactiv, denotăo armonie aproape perfectă în-tre intensitatea şi calitatea ol-
Limbajul concret al degustării vinurilor.Exemplificări pe soiuri româneşti
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 29
degustări
factivă şi intensitatea şi calitateagustativă ce îl caracterizează.Mirosind paharul gol te îmbieun parfum plăcut inconfunda-bil.
În opinia mea, acest vin esteun excelent aperitiv, dar poateface un mariaj fericit cu pre-parate culinare din păsări şipeşte cu garnituri şi sosuri cuarome şi gusturi mai rafinateşi mai sofisticate. Confirmîn-du-mi viziunea, pasionatulCezar Filip de la restaurantulGinger recomandă la acest vinun preparat pe bază de peştemonk cu miere, ghimbir, ustu-roi, orez negru şi inimi de pal-mier, sau ruladă de curcan cuspanac, brânzeturi şi cartofigratinaţi.
Despre Cadarcă
Examenul vizual evidenţiazao ţinută magnifică de un roşugranat strălucitor, de sub careies nişte picioare puternice şilongiline de-a dreptul maies-toase.
Dacă nu este carafat anteriordegustării, vinul prezintă unprofil odorant anost. Analizatîn condiţii optime, caracterulsău olfactiv devine interesant.
Deşi este suficient de intens,acest caracter îşi modifică întimp profilul, asemeni unei fe-mei nestatornice care îşi schim-bă relativ uşor atitudinea pentrua evidenţia noutatea perma-nentă pe care o degajă. La pri-mul nas se distinge o aromăplăcută de dulceaţă de vişine,afine şi coacăze negre, pruneafumate şi petale uscate detrandafir. Nota complexă defructe exotice şi mirodenii(smochine uscate, stafide negre,piper alb,...) care completeazăprimul nas, se intensifică discretcu noi valenţe (scorţişoară, cu-işoare,...) la al doilea nas. Po-tenţialul olfactiv al vinului esteîntregit la al treilea nas cu noteagreabile de verde crud şi cafeaprăjită. Tipicitatea olfactivă esteagreabilă şi aproape remarca-bilă.
La gust vinul pare uşor des-cendent faţă de amplitudineaşi calitatea mirosului. Taninurileîncă verzi care nu s-au meta-morfozat suficient acutizeazăuşor senzaţia de aciditate. To-tuşi, senzaţia de fructuozitate(apanajul gustului dulce) o do-mină pe cea de prospeţime(apanajul gustului acru) la ata-cul în cavitatea bucală. Stareade simbioză între constituenţiivinului se situează la un nivelmediu cu certe posibilităţi deevoluţie favorabilă, deoarecesenzaţiile dezagreabile de amă-
reală şi astringenţă sunt slabperceptibile, astfel încât nu pu-tem ignora şi prezenţa taninu-rilor fine. Senzaţia gustativă fi-nală este totuşi dominată deaciditate ce conferă vinului unplus la capitolul tinereţe şi le-jeritate.
Evaluarea globală a vinuluirelevă tipicitatea soiului şi ar-monia dintre prospeţime şi fruc-tuozitate care o pune în valoare.
Din punct de vedere oeno-gastronomic acest vin se aso-ciază cu brânzeturi uşoare şipreparate culinare din carnede vită şi oaie. Mă confirmădin nou cunoscătorul CezarFilip, care ar asezona acest vincu un muşchiuleţ de berbecuţîn aluat condimentat cu garni-tură din cus-cus şi sos de vinroşu şi fructe de pădure.
Despre concluzii
Am ales aceste două vinurideoarece ele fac parte din gama„Monşer“, care este primagamă de vinuri ce reuneşte so-iuri pure românesti. Aceastăveritabilă colecţie mai cuprindevinuri din soiurile Feteascăneagră, Băbească neagră,Zghihară, Fetească regală,Fetească albă, Şarbă, Tămâ -ioasă Românească şi Busu -ioacă de Bohotin. Ea repre-zintă o ilustrare fidelă a unei
autentice tradiţii vitivinicole ro-mâneşti.
The language used for descrip-tion of the sensorial features of
wines by certain specialists,most journalists and amateurs ofthe Dionysian universe is not al-
ways an adequate one. Thereare many instances of the use ofset phrases lacking consistency
where inadequate and incorrectterms abound, with a pleonasticor diminutive feature that disho-
nour their users. A few yearsago I published an article that
attempted to correct in concreteterms such deficiencies and I
aroused the implicit disapprovalof the involved persons althoughmy way of tackling these aspects
was pertinent and constructive.This time I will deal only with
examples taken from Romanianvarieties of wines. We will startwith the sensorial characterisa-
tions of some dry wines from thegrape varieties Băbească and
Cardacă (I did not take into con-sideration some uncertainties re-lated to its origin, and I deemedit a Romanian wine!) less com-
mon for the vineyards in Roma-nia. Such characterisations are
meant to serve as tentative sim-plified structures and in no way
as reference papers in this fasci-nating and complex domain.
30 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
Pentru obligațiile fiscale ad-ministrate de Agenția Națion-ală de Administrare Fiscală(ANAF) se acordă înlesniri subforma amânării la plată. Amâ-narea se poate solicita de con-tribuabili, prin cerere, pentruobligațiile fiscale datorate şi
neachitate în ultima zi a luniianterioare depunerii cererii. Încerere contribuabilii vor indicaperioada pentru care se solicităamânarea la plată, care nu poa-te fi mai mare de 6 luni. Amâ-narea nu poate depăşi data de20 decembrie a anului fiscal încare se acordă (art. 1, alin. 1,2şi 3 din O.U.G. nr. 92/2009).
Potrivit noilor reglementări,pentru a beneficia de amânareala plată a obligaţiilor fiscale,contribuabilii trebuie să înde-plinească cumulativ la data de-punerii cererii, următoarelecondiţii:l nu şi-au depus toate obliga-
ţiile fiscale;l nu au înscrise fapte în ca-
zierul fiscal;l nu s-a stabilit răspunderea
potrivit prevederilor Legiinr. 85/2006 privind proce-dura insolvenţei şi/sau răs-punderea solidară.
Unde se depunecererea?
Cererea contribuabilului sedepune la organul fiscal com-petent şi se soluționează deacesta, prin decizie, în termende maxim 15 zile de la datadepunerii cererii. Odată cu de-punerea cererii de amânare laplată contribuabilul va solicitaşi eliberarea certificatului deatestare fiscală prin care se vorindividualiza sumele care vorface obiectul amânării la plată.În termen de 15 zile de la datacomunicării deciziei de amâ-nare la plată, contribuabilii vorconstitui garanții sub formascrisorii de garanție bancarăşi/sau vor oferi bunuri liberede orice sarcini în vederea in-stituirii măsurilor asiguratorii(art. 3, alin. 1 şi 2; art. 4, alin.1 din O.U.G. nr. 92/2009).
Amânarea la plată se acordăunui contribuabil o singură datăîntr-un an calendaristic. Cererilede amânare la plată a obligaț-iilor fiscale datorate şi neachi-tate se pot depune până la datade 30 iunie 2010.
Care sunt condiţiilelegale impuse ?
Pentru a beneficia de pre-vederile legale contribuabilultrebuie să prezinte unele ga-ranții sau să ofere anumite bu-nuri în vederea instituirii mă-
surilor asigurătorii după cumurmează:l 20% din suma amânată la
plată şi dobânzile datoratepe perioada amânării la pla-tă, dacă amânarea se acor-dă pe o perioadă de până la3 luni inclusiv;
l 40% din suma amânată laplată şi dobânzile datoratepe perioada amânării la pla-tă, dacă amânarea se acor-dă pe o perioadă mai marede 3 luni. În cazul în care contribuabilii
nu îşi achită, în cel mult 30 dezile de la scadenţă, obligaţiilefiscale cu termene de plată în-cepând cu data emiterii decizieide amânare la plată. În cazulîn care termenul de 30 de zilese împlineşte după data de 20decembrie, obligaţiile fiscalese plătesc până la această dată(art. 5, alin. 1, lit. a din Legeanr. 363/2009).
Sancţiuni șidobânzi
Amânările la plată îşi pierdvalabilitatea în cazul în carecontribuabilii nu îşi achită, încel mult 30 de zile de la scade-nță, obligațiile fiscale cu ter-mene de plată începând cudata emiterii deciziei de amâ-nare la plată. În cazul în caretermenul de 30 de zile se îm-
plineşte după data de 20 de-cembrie, obligațiile fiscale seplătesc până la această dată.
Pierderea valabilității amâ-nării la plată se constată de or-ganul fiscal competent, prindecizie. Pierderea valabilitățiiamânării la plată atrage anula-rea acesteia, precum şi înce-perea sau continuarea, dupăcaz, a executării silite.
Pe perioada de valabilitatea amânării la plată contribuabiliidatorează dobânzi. Nivelul do-bânzii este de 0,05% pentrufiecare zi a perioadei de amâ-nare la plată, începând cu dataemiterii deciziei şi până la datala care se împlineşte termenulde amânare sau, după caz, datala care încetează valabilitateaînlesnirii.
În situația în care la împli-nirea termenului stabilit pentruplata obligațiilor fiscale amânatecontribuabilul nu îşi achită aces-te obligații, va datora majoraride întârziere (art. 7, alin. 2 şi 3din Legea nr. 363/2009).
For tax obligations administeredby the National Agency for Fis-
cal Administration (NAFA) is gi-ven payment facilities. Althoughstrongly criticized by experts be-
cause it gives a coup to the de-pleted budget, this measure al-ready producing effects: a palesupport for the taxpayers in fi-
nancial difficulty.
ANAF acordă înlesniri contribuabililor
Cadru legislativ
l Legea nr. 363/2009privind aprobarea Or-donanței de urgențăa Guvernului nr.92/2009 (publicată înM. Of. nr.800/24.11.2009);
l O.U.G. nr. 92/2009pentru amânarea laplată a obligațiilorfiscale neachitate latermen ca urmare aefectelor crizei eco-nomico-financiare(publicată în M. Of.nr. 457/01.07.2009).
cercetare
Dr. ConstantinCROITORU
Încercarea de a defini dinpunct de vedere
tehnologic vinurile rozéeste destul de dificilă.
Majoritatea opiniilorsusţin că vinurile rozé ar
putea fi definite în funcţiede caracteristicile lor
cromatice prin stabilireaunor valori limită a unor
parametrii analitici cedefinesc aceste
caracteristici. Pe de oparte, vinurile rozé se
apropie de vinurile roşiiprin soiul utilizat ce
contribuie prin amprentafructuozităţii sale, prin
tipicitatea aromelorvarietale şi prin prezenţaunor cantităţi reduse deantociani şi taninuri, iar
pe de altă parte, seaseamănă cu vinurile albe
prin prospeţimea şicaracterul floral ce la
caracterizează, dar şi prinunele tehnici de
vinificaţie ce sunt utilizateîn mod frecvent la
elaborarea acestora.
Maturarea pepropriul sediment
fin de drojdii
Este o operaţiune tehnolo-gică de scurtă durată (3–6 luni)ce se practică mai ales atuncicând este necesară şi derulareafermentaţiei malolactice. De-clanşarea acestui proces de de-zacidifiere biologică este influ-enţată în mod favorabil de men-ţinerea vinului pe sedimentulfin de drojdii ca urmare a pro-cesului lent de exorbţie şi au-toliză a drojdiilor ce pune ladispoziţia bacteriilor malolacticeresurse nutriţionale valoroasenecesare creşterii lor celulareşi activităţii de metabolizare aacidului malic. Scopul tehno-logic urmărit este unul sinergic,fiind acelaşi ca şi în cazul de-rulării fermentaţiei malolactice:accentuarea onctuozităţii şicomplexităţii gustative. Dupăfinalizarea fermentaţiei malo-lactice se recomandă ca matu-rarea pe sedimentul fin de droj-dii să nu depăşească tempera-tura de 12–14°C, mai ales dacăprocesul de autoliză a drojdiiloreste accelerat cu preparate en-zimatice exogene pe baza de-glucanaze (ENDOZYM ELE-VAGE) administrate în dozeadecvate de cel puţin 5 g/hl.
Limpezirea,stabilizarea şi
filtrarea vinurilorroze
Limpezirea cu cazeină a vi-nurilor roze favorizează men-ţinerea unei tente corespunză-toare, în timp ce tratamentulcu PVPP determină culoareacea mai puţin intensă oricarear fi momentul administrăriisale. La rândul său, tratamentulde limpezire şi stabilizare pro-teică cu bentonită conservă ca-racterul floral al vinurilor roze,iar alţi auxiliari tehnologici mul-ticomponenţi (pe bază de dife-rite montmorilonite specificeşi în amestec cu PVPP) con-servă foarte bine aromele defermentare (pepene galben,piersică şi piper, ...). Cleirilesimple sau mixte cu orice pro-duse atenuează astringenţa vi-nurilor roze, cu excepţia PVPPadministrată înainte de filtrareafinală pentru îmbuteliere.
Stabilizarea biologică a vi-nurilor roze implică sulfitareacu o doză adecvată până la unnivel ce asigură o concetraţiede cel puţin 20 mg/l SO2 liber.Imediat după efectuarea sulfi-tării, la aceste vinuri se observăo decolorare uşoară, astfel încâtacestea par a avea o tentă gal-benă mai intensă, însă, în rea-litate, culoarea devine mai sta-bilă şi cu o nuanţă de roşu maiintensă pe termen lung.
Operaţiunile de filtrare nutrebuie să afecteze constituţiavinului roze. Aceste operaţiunitrebuie să asigure o anumită
Iniţiere în biotehnologia de elaborare şi în aprecierea senzorială (II)finisare a produsului prin asi-gurarea limpidităţii şi a stabi-lităţii în timp a limpidităţii.
Definirea profiluluisenzorial al vinurilor
roze
În evaluarea profilului sen-zorial al vinurilor roze, exami-narea vizuală ce vizează cu pre-cădere aspectele cromatice estecu siguranţă la fel de importantăca şi examinarea olfactivă şigustativă. În opinia mea, pentruvinurile roze, fie ele liniştitesau efervescente, OrganizaţiaInternaţională a Viei şi Vinuluiîmpreună cu Uniunea Interna-ţională a Oenologilor şi cu Fe-deraţia Internaţională a MarilorConcursuri de Vinuri ar trebuisă elaboreze o fişă de degustarepuţin diferită tocmai pentru apune în valoare aspectele maisus evidenţiate. La momentulpotrivit, voi elabora eu însumio astfel de fişă de degustarepe care o voi propune dezbateriiforurilor internaţionale mai susamintite.
Profilul vizual alvinurilor roze
Caracteristicile cromaticeprezintă o importanţă deosebităîn evealuarea senzorială a vi-nurilor roze deoarece acesteainclud o gamă foarte largă deintensităţi şi tente ale culorii;uneori, o culoare foarte intensăevidenţiază în vinul roze o nuan-ţă de roşu aprins foarte viu, în
32 | romanian WINE art | ianuarie 2010
Continuare dinnumărul trecut
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 33
Continuare în pagina 34
timp ce rozeurile cu o limpidi-tate strălucitoare relevă o nuan-ţă cu tentă gălbuie. În privinţaintensităţii culorii, acest para-metru oferă indicii asupra struc-turii mai mult sau mai puţinintense a vinului roze respectiv(Ribéreau-Gayon P. ş.a., 2004).
Importanţa elementelor cro-matice poate fi evidenţiată şipe cale practică prin degustareacomparativă a unei serii de vi-nuri roze folosind clasarea aces-tora după 3 criterii de evalurarediferite: numai după evaluareacaracteristicilor cromatice, dupăevaluarea clasică (examinarevizuală, olfactivă şi gustativă),evaluarea comparativă fărăaprecierea vizuală (degustareîn pahare colorate ce nu per-mite vizualizarea elementelorcromatice). Se va constata cădegustarea după primele douăcrieterii va determina obţinereaunor tratamente asemănătoare,în timp ce degustarea după ul-timul criteriu va conduce la re-zultate foarte diferite. Acestăconstatare evidenţiază în modpractic importanţa caracteris-ticilor cromatice ale vinurilorroze.
După unele opinii autorizate,natura soiului exercită o influ-enţă directă asupra culorii vi-
nurilor roze, care depinde debogăţia în antociani a pieliţelorşi de rapiditatea trecerii aces-tora în fracţiunea lichidă. Tentaculorii este dependentă şi eade natura soiului, în sensul căo dominantă galbenă a acesteiaeste dependentă de intensitateaextracţiei taninurilor în raportcu antocianii.
Profilul olfactiv alvinurilor roze
Profilul olfactiv al vinurilorroze se caracterizează printr-un pronunţat caracter fructuos-floral însoţit uneori de note demirodenii.
Fructuozitatea este foartecomplexă deoarece poate evi-denţia note odorante de fructecitrice (grapefruit, portocală,lămâie), fructe tropicale (ba-nană, pepene galben, ananas)şi de vară (caise, piersici), darmai ales fructe de pădure (fragi,zmeură şi mure) şi fructe roşii(cireşe, căpşune). Caracterulfloral evidenţiază un mirosagreabil de petale de trandafir,iar prezenţa discretă a miro-deniilor aminteşte de miresmeleplăcute de scorţişoară, lemndulce şi piper. Anumite tulpini
de drojdii transmit vinurilorroze şi o aromă discretă deciuperci (Morge C. ş.a., 2008).
Dintre tiolii volatili eviden-ţiaţi în vinurile roşii bordeleze(Bouchilloux P. ş.a., 1998b),numai compusul 3 MH a fostdetectat la concentraţii supe-rioare pragului său de percepţieolfactivă; acest compus exaltăaroma de coacăze negre înanumite vinuri roşii şi roze(Blanchard L., 2000); concen-traţia sa se diminuează consi-derabil (de la câteva g/l dupăFA la numai 300-600 ng/l după12 luni) în cursul maturării vi-nurilor roşii de Bordeaux înbaricuri de stejar; această di-minuare se explică prin capa-citatea sa superioară de oxidareasociată cu reactivitatea sa ri-dicată faţă de chinone caresunt produşi de oxigenare aicompuşilor fenolici din vinurileroşii. Compusul 3 MH împreunăcu acetatul său (A3MH) parti-cipă în mod decisiv la profilulodorant varietal al vinurilorroze provenite din soiurile Mer-lot şi Cabernet Sauvignon (Mu-rat M. L. ş.a., 2001a); protecţiaantioxidantă a vinurilor roze încursul maturării lor de scurtădurată (prin conservarea pe se-dimentul fin de drojdii) favori-
zează menţinerea unor con-centraţii ridicate în aceşti doitioli volatili; efectul protectoral antocianilor asupra tiolilorvolatili din vinurile roze a fostevidenţiat într-un mediu model(Murat M. L. ş.a., 2003), iaraceastă proprietate stă la bazaunei observaţii empirice con-form căreia profilul odorant alvinurilor roze se păstrează cuatât mai bine cu cât acesteasunt mai colorate (Ribéreau-Gayon P. ş.a., 2004).
Profilul gustativ alvinurilor roze
Aceiaşi descriptori de maisus caracterizează şi profilulgustativ care este mai bine evi-denţiat atunci când prospeţimeaeste accentuată (susţinută deo aciditate suficient de ridicată)şi de o structură lejeră (susţi-nută de o concentraţie alcoolicămai redusă şi un caracter tanicfoarte labil). Se recomandă caaceste vinuri să fie consumatede-a lungul unei mese oricâtde sofisticate, dar mai ales însezonul estival. Deşi vinurileroze sunt în general seci, există
34 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
cercetare
Continuare din pagina 33
o anumită categorie de consu-matori care le preferă demisecisau chiar demidulci (cu o con-centraţie în zaharuri rezidualece poate varia de la 10 la 20g/l şi uneori chiar până la 30g/l).
În loc de concluzii
România este o ţară vitivi-nicolă multimilenară care nuare o tradiţie în producerea şiconsumul vinurilor roze. Totuşi,în Oltenia este recunoscut vinulroze provenit din soiul autohtonRoşioară, iar în Moldova laNicoreşti, cel povenit din soiulautohton Băbească neagră;relativ recent, am degustat unroze promiţător în Vrancea pro-venit din soiul Codană. Poatecă în urma citirii acestor rân-duri, unora dintre producătoriiromâni de vinuri le va veniideea valorizării soiurilor demai sus dar şi a altor soiuri au-tohtone (mă gândesc la Novac?! ...) la obţinerea de vinuriroze care sunt destul de apre-ciate de consumatori. Avemdeja rozeuri româneşti de ex-cepţie, dar din păcate vinurilerespective dispar prea repedede pe rafturi din pricina volu-melor destul de reduse ce seîmbuteliază. E drept că tehno-logia de elaborare este maipretenţioasă şi de aceeea inte-resul pentru producerea unorastfel de vinuri este mai redus,dar am convingerea că în aceas-tă perioadă de criză ar repre-zenta una dintre soluţii pentrucreşterea vânzărilor producă-torilor români de vinuri.
Bibliografie
ANDRE P., BENARD P.,BOURGEOIS M., FANZY C.,1980 – Annales des Techno-logies Agricoles, 29, 497.
BLANCHARD L., 2000 – „Re-cherche sur la contributionde certains thiols volatils àl’arôme des vins rouges.Étude de leur genèse et deleur stabilité“, Thèse deDoctorat, Univgersité deBordeaux II.
BOUCHILLOUX P., DARRIETP., HENRY R., LAVIGNE-CRUÈGE V., DUBOURDIEUD., 1998 – Journal of Agri-culture and Food Chemistry,46, 3095.
MURAT M. L., TOMINAGA T.,DUBOURDIEU D., 2001a –Journal International desSciences de la Vigne et duVin, 35, 99.
MURAT M. L., TOMINAGA T.,DUBOURDIEU D., 2001b –Journal of Agriculture andFood Chemistry, 49, 5412.
MURAT M. L. TOMINAGA T.,SAUCIER C., GLORIES Y.,DUBOURDIEU D., 2003 –American Journal of Enologyand Viticulture, 54, 2, 135.
PEYROT DES GACHONS C.,2000 – „Recherches sur lepotential aromatique desvins de Vitis vivifera L. cv.Sauvignon blanc“, Thèse deDoctorat, Université de Bor-deaux II.
RIBEREAU-GAYON J., PEY-NAUD E., RIBEREAU-GAYON P., SUDRAUD P.,1976 – Sciences et techni-
ques du vin. Tome 3 – Vinifi-cations. Transformations duvin, Ed. Dunod, Paris, Fran-ce.
RIBEREAU-GAYON P., GLO-RIES P., MAUJEAN A., DU-BOURDIEU D., 2004 – Trai-té d’œnologie. Tome 2 – Chi-mie du vin. Stabilisation ettraitements. Ed. Dunod, Pa-ris, France.
SUDRAUD P., BAR M., MAR-TINIERE P., 1968 – Con-naissance de la Vigne et duVin, 2, 349.
The attempt to technologicallydescribe the rosé wines is ratherdifficult. Most opinions are thatthe rose wines could be defined
depending on their chromaticcharacteristics by establishing li-
mit values for some analyticalparameters that define such cha-racteristics. On the one side, therose wines are similar to the red
wines depending on the grapevariety used, contributing to this
effect through the mark of itsfruitness character, through thetypicality of the varietal aromas
and through the presence ofsmall quantities of anthocyanins
and tannins, and on the otherside, they are similar to the white
wines owing to the typical fres-hness and floral features, but
also depending on some wine-making techniques that are cur-rently used in their elaboration.
The rose wines biotechnology in-volve special requirements as re-gards the chromatic features, the
smell expressivity and the sof-tness flavour, depending on thespecific markets and consumers
targeted by the specific wines.
cercetare
Prof. Univ. Dr. Ing. Aurel POPA
Universitatea din CraiovaFacultatea de Horticultura
Crescută de pământuldarnic al Olteniei,încălzită de soareleprietenos al plaiurilor,ocrotită de zidulbinevoitor al Carpaţilorşi iubită de oameni,viţa de vie, dăruind ande an veselie, sănătateşi bunăstare, a devenitşi trebuie să rămânăprincipalul mijloc devalorificare, protecţie şiînfrumuseţare apantelor erodate şi anisipurilor sărace.
Oltenia, bogată în dealuri,coline şi nisipuri, vast amfitea-tru cu deschidere spre Dunăre,cu un climat submediteranean,care înaintează şi urcă până lapoalele munţilor a devenit unloc de înfrăţire a reprezentan-ţilor vegetali şi animali ai multorzone. Viţele cultivate dau aicimâna cu strămoşii lor sălbatici(peste 40 centre genetice) şigăsesc în piersici, nuci, castaniicomestibili şi migdal, asociaţicapabili să transforme sterpulîn fertil, bun şi frumos.
Nu lipsesc din Oltenia niciuriaşele rezervoare de captarea climatului de vară din depre-siuni întinse şi mănoase, princare toamnele se prelungesciarna, iernile sunt blânde şiprimăverile timpurii.
În strâns acord cu minuna-tele condiţii naturale oferite înOltenia, viţa de vie picură demii de ani în pahare nectarulcel mai fin (la vărsarea Jiuluiîn Dunăre, la Bechet, s-au găsitrădăcini de viţă de vie, alături
Vocaţia, tradiţia şi identitateaviticulturii din Oltenia
Sus, Drăgăşani-Dealul Oltului (plantaţie proprietateaŞtirbei), fotografie din 2009. Jos, Corcova, Mehedinţi – 2007
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 37
de monezi care circulau în a IIa jumătate a sec. I)
Este, aşadar, Oltenia, prinmultiplele microclimate şi tipuride sol, dar şi prin gama com-pletă a tipurilor de vin (albe,roşii, aromate, distilate de vin)şi a strugurilor de masă şi destafide, o veritabilă Românieviticolă în miniatură.
Fie că ne referim la „Româ-nia cea mare“ sau la Româniade azi, viticultura din Oltenia areprezentat, în ultima sută deani, circa 15-20% din viticulturaîntregii ţări (35.000 ha din230.000 ha - 1905; 46.000 hadin 270.000 ha - 1939; 70.000ha din 300.000 ha - 1989;30.000 ha din 180.000 ha -2009). Vinurile roşii şi aromatedin Oltenia au asigurat peste40% din balanţa naţionalăa vinurilor de calitate.
Prin calitatea lor, vinurileau făcut celebre în întreagalume multe locuri din Oltenia,mă gândesc la Drăgăşani,Segarcea, Oreviţa, GolulDrâncei, Oprişor, Corcova,Dobriţa, Halânga, de ce nula Banu Mărăcine.
Un podgorean din Drăgă-şani, G. Simulescu (1867), in-troduce pentru prima oară în
România soiul CabernetSauvignon. Multe vinuri dinOltenia au fost alese de comisiacondusă de prinţul GeorgeBibescu să participe la Expo-ziţia Universală de la Paris(1889), unde vinul de Tămâioa -să de la Drăgăşani, prezentatde Iordache N. Ionescu, aprimit medalia de aur, pre-vestind succesul de mai târziuce aveau să-1 aibă vinurile dinOltenia la marile concursurinaţionale şi internaţionale.
În anul 1889 la Ciuperceni-Calafat, în urma apariţiei filo-xerei, se înfiinţează 11 ha plan-taţie viticolă cu 32 soiuri deviţă de vie indigene provenindde la Cotnari, Nicoreşti,Odobeşti, Dealul Mare, Dră -găşani, Oreviţa, Golul Drân-cei.
În anul 1897 ia fiinţă la Dră-găşani prima pepinieră dinRomânia pentru multipli-carea viţei de vie prin altoire,iar în 1936 se înfiinţează primastaţiune de cercetări viticoletot la Drăgăşani. Cu 45 de aniîn urmă se înfiinţează la CraiovaFacultatea de Horticultură,la care s-a alăturat apoi Staţi-unea de Cercetare de laDăbuleni - Călăraşi şi Tg.
Jiu. De-a lungul miilor de ani,viticultorii din Oltenia au se-lecţionat din viţele cultivatecele mai valoroase clone cu-noscute de noi ca soiuri locale,autohtone, dintre care în anul1900 se cultivau cu bune re-zultate 34 (o adevărată zestre).
În ultimii 30-40 de ani, cer-cetătorii amelioratori de la Sta-ţiunea Drăgăşani şi Facultateade Horticultură din Craiova aucreat 14 soiuri pentru vin,un soi pentru struguri demasă (Victoria), un soi pentrustafide (Călina) şi două deportaltoi (Drăgăşani 57 şi M10). De-a lungul timpului, lamarile realizări, dar şi la vici-situdinile inerente, alături deinimoşii viticultori au fost tottimpul oamenii de ştiinţă peseama activităţii cărora se potjustifica marile realizări dincare am selectat şi v-am pre-zentat câteva.
Până azi, dezastrul de refe-rinţă suferit de viticultură 1-areprezentat cel produs de filo-xeră la sfârşitul secolului alXIX-lea când, după numai câ-ţiva ani, peisajul viticol se pre-
zenta astfel: „Podgoriile Româ-niei seamănă cu un pustiu, uncâmp după un crâncen război.Dacă n-ar fi pomi fructiferi, câteun colţ de cramă şi ici colea,câte un petecuţ de vie muribun-dă, cu lăstarul de un lat demână şi cu frunzele galbene,triste mărturii ale unui trecutfrumos, călătorul cu greu ar re-cunoaşte că acolo a fost o pod-gorie, un loc de unde mii de fa-milii cu veselia în inimă îşi sco-teau cele necesare traiului, şicare altădată făceau renumeleţării noastre. Când parcurgi ase-menea locuri, impresii triste tecuprind şi nu scapi de sub po-vara lor decât în depărtare undenu mai vezi podgorii distruse,unde nu mai auzi vorbe de jale“(Dobre Rădulescu, 1896).
Atunci, deci cu peste o sutăde ani în urmă, viticultorii dinRomânia, sprijiniţi de stat, darmai ales de oamenii de ştiinţă,au reuşit să înlăture urmăriledezastrului în mai puţin de 20de ani.
Mehedinţi - Oprişor, 2008
Continuare în pagina 38
38 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
Acum dezastrul de referinţăsuferit de patrimoniul viticoldin România este reprezentatde efectele induse de eveni-mentele petrecute în anul 1989.Aceste efecte fiind acompaniateşi amplificate cu măsurile cetrebuiesc luate şi în acest sector,pentru aderarea la ComunitateaEuropeană.
În cei 20 ani au dispărutpeste 100.000 ha plantaţii deviţă de vie roditoare şi aproapeîntreaga suprafaţa de portaltoi,marile noastre pepiniere viticolesunt într-o amorţeală totală. Su-prafaţa viticolă pe care se poateconta (ca producţie şi calitate)nu depăşeşte 50-60 mii ha.
În ultimii 15 ani, cu sprijinulstatului şi a fondurilor atrasede la Comunitatea Europeană,numai în Oltenia au fost realizatenoi plantaţii sau au fost moder-nizate plantaţii vechi (circa 3.000ha) la Oprişor, Vânju Mare,Oreviţa, Stârmina, Dealul Vi-ilor, Sâmbureşti, Segarcea,Drăgăşani, Corcova şi au fostconstruite moderne localuri pen-tru obţinerea vinurilor.
Programul de refacere a pa-trimoniului viticol din România,agreat prin acordul de coope-rare cu UE, cere şi viticultorilordin Oltenia ca ritmul anual deplantări şi de reconversie aplantaţiilor vechi să fie în jurde 3.500-4.000 ha încât, la ni-velul anului 2015, România sădispună de aproximativ 200.000
ha cultivate cu viţă de vie dinsoiuri de calitate.
Iată câteva preocupări adre-sate viticultorilor, dar în aceiaşimăsură, dacă nu în primul rând,oamenilor de ştiinţă din acestimportant domeniu al econo-miei naţionale care trebuie săasigure viticulturii din Româniaidentitatea necesară în cadrulviticulturii din Comunitatea Eu-ropeană.
Viticultura din spaţiul UE seva constitui în final pe plan sor-timental, ca „unitate în diversi-tate“, fiecare ţară viticolă parti-cipând pe piaţa strugurilor şi avinului cu produse viti-vinicole,în principal din soiurile autoh-tone, altfel spus, identitatea vi-ticolă a României în cadrul UEva fi dată de soiurile vinifera demasă, stafide şi vin consacrateobţinerii de produse viti-vinicoleperformante calitativ şi recu-noscute de-a lungul timpului.
Zonarea unitară a spaţiuluiviticol european, practicareamodelelor de viticultură bazatepe resursele pedologice, cli-matice, sortimentale şi anume:delimitarea strictă a arealelorde obţinere a strugurilor, stafi-delor, vinurilor şi distilatelorDOC-IC (denumire de originecontrolată-înaltă calitate) seface într-un concept ecologic,prin bonitare vocaţională, cali-tativă şi protecţia juridică aacestora.
Plecând de la aceste rigu-roase cerinţe, consider că oa-menii de ştiinţă din viticultura
românească, deci şi noi cei dinOltenia, trebuie să ne aplecămîntreaga activitate cu predilecţieasupra unor probleme de fondale viticulturii, cum ar fi:
1. Conservarea biodiversităţiivariaţiilor vinifera şi de portaltoiautohtone. Variabilitatea intra-varietală şi intergenuri a soiu-rilor tradiţionale constituie ovaloroasă moştenire a patrimo-niului viticol naţional. Conser-varea biodiversităţii se referăla formele primitive (Vitis Sil-vestrys), la varietăţile tradiţio-nale şi la creaţiile moderne(Vitis vinifera şi portaltoiurile),toate constituind un întreg an-samblu ce va deveni un tezaurnaţional asigurând propria iden-titate viticolă a României.
Asemenea bănci de date îşiau locul şi trebuie să fie, încazul Olteniei, la Universitateadin Craiova, Facultatea de Hor-ticultura şi Staţiunea Didacti-că.
Aceste colecţii ampelogra-fice trebuie să fie de tip special,adunând toate soiurile localeşi autohtone, dar şi colecţiicare să adune selecţiile şi su-perselecţiile clonale având caobiective reactualizarea varie-tăţilor tradiţionale a vechilorpodgorii Drăgăşani, Sâmbu-reşti, Dealurile Severinului, Pla-iurile Drâncei, dealurile Craio-vei, Segarcea, dar şi a celor depe nisipurile din Oltenia.
2. Inventarierea, dar maiales efectuarea lucrărilor deameliorare a soiurilor autohtonecare au rezistat timpului şiacum suntem în situaţia de ale planta pe mari suprafeţe şiîn multe podgorii (Feteascăalbă, Fetească neagră, Crîm-poşie, Fetească regală, Tămâ -ioasă românească, Grasă,Băbeas că neagră, Busuioa -că).
3. Adoptarea unui plan am-plu de cercetare prin interme-diul căruia să amplificăm di-versitatea varietală prin noicreaţii, selecţii şi supraselecţii
clonale de viţe nobile şi de por-taltoi.
4. Bonitarea vocaţională ca-litativă a zonelor viticole (săconstruim numai calitate).
5. Cercetări pentru urmărireacomportării soiurilor de viţă devie noi introduse în România.
6. Urmărirea modului în caremodelele de viticultură adoptatede unele societăţi, valorifică re-sursele climatice şi pedologice.
7. Conservarea modalităţilorprin care viticultura din Româ-nia a ajuns să fie una dintrecele mai vechi din lume. Decirealizarea unui muzeu naţionalal viei şi vinului.
8. Conservarea şi utilizareaîn scopuri ştiinţifice şi turisticea marilor vinuri româneşti. Altfelspus, realizarea unei colecţiinaţionale a acestor capodoperenaţionale.
Aceste, ultime două obiec-tive pot şi trebuie să fie realizatela Universitatea din Craiova -Facultatea de Horticultura şiStaţiunea Didactică Banu Mă-răcine.
9. Adoptarea planurilor noa -stre de învăţământ pentru arăspunde la aceste provocări.
Viticultura din România tre-ce iarăşi printr-o etapă de răs-cruce, dar vocaţia pentru cali-tate a spaţiilor noastre viticole,aprecierea de care viticulturadin România se bucură din par-tea ţărilor viticole din Europa,grija mai atentă a guvernanţilorfaţă de acest tezaur naţional şinu în ultimul rând participareaoamenilor de ştiinţă din dome-niul viti-vinicol ne dau speranţacă viticultura şi vinurile Româ-niei vor fi respectate şi apreciatespre folosul inimoşilor noştripodgoreni.
In virtutea unei tradiţii, darşi a convingerii că învăţământulhorticol din Craiova, nu poateşi nu trebuie despărţit de marileamfiteatre viticole din Oltenia,cadrele didactice din facultateade Horticultura participă activla marile prefaceri din viticul-tură, dovadă în anul 2006, pre-miul de Excelenţă acordat deConsiliul Naţional pe Produs(vie, struguri vin, distilat) pentrucontribuţia adusă la refacereaşi dezvoltarea viticulturii a fostatribuit unui cadru didactic dela Facultatea de Horticultura aUniversităţii din Craiova.
Oltenia, with many microclima-tes and soil types, but also with
the full range of wine types (whi-te, red, flavored, distilled from
wine) and table grapes and ra-isins, is a genuine Romania wine
in miniature.
Sus, Mehedinţi –Oreviţa, 2009. În stânga,
Mehedinţi – Stârmina,2009
Continuare din pagina 37
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 39
Aceste vinuri le găsiţi la Salonul de Vinuri A&V
Castel StârminaRiesling Italian – Sec
Denumire de Origine:D.O.C. – C.M.D. Mehedinti –StarminaProducator: vinul este produssi imbuteliat la Crama Starmi-na - VinarteSoi: Riesling Italian 100 %.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: limpede stralucitor cu oculoare galben pai cu reflexiiverzui.Olfactiv: intens si persistent cuarome de fructe exotice (bana-ne) nuantate de flori de citriceGustativ: sec, plin, savuros,aciditate prezenta, texturabuna si cu un final generos.Asocieri gastronomice: tem-peratura optima de consumeste de 12°C. Se poate servi lapreparate din carne alba, fruc-te de mare, salate proaspete.Potential de invechire: sepoate consuma proaspat saucu o usoara invechire (1-2 ani)aceasta conferindu-i un buchetcomplex.
Castel StârminaSauvignon Blanc – Sec
Denumire de Origine:D.O.C. – C.M.D. Mehedinti –StarminaProducator: vinul este produssi imbuteliat la Crama Starmi-na - VinarteSoi: Sauvignon Blanc 100 %.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: limpede stralucitor cu oculoare galben pai cu reflexiiverzui.Olfactiv: intens si persistent cunote florale salbatice de iaso-mie si soc, usor mineral, cu ofructuozitate de arome de marverde.Gustativ: sec, aciditate bineconturata, atac puternic, pla-cut, urmat de un final fin sipost-gust prelung.Asocieri gastronomice: tem-peratura optima de consum estede 10-12°C. Se poate servi lapreparate din carne alba, fructede mare, branzeturi lejere.Potential de invechire: sepoate consuma proaspat saucu o usoara invechire (1-2 ani)aceasta conferindu-i un buchetcomplex.
Cuvée d’ExcelenceRiesling Italian
Denumire de Origine:D.O.C. – C.M.D. Mehedinti –StarminaProducator: vinul este produssi imbuteliat la Crama Starmi-na - VinarteSoi: Riesling Italian 100 %.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: limpede stralucitor cu oculoare galben pai cu reflexiiverzui.Olfactiv: fin cu arome generoa-se de citrice in special grape-fruit, completate cu arome deflori de lamaita si salcam, cu omineralitate placuta.Gustativ: sec, puternic la ince-put, placut, usor acid, final finsi un post-gust prelungAsocieri gastronomice: tem-peratura optima de consumeste de 10-12°C. Se poate servila preparate din carne alba, fi-cat de pasare, fructe de mare,branzeturi lejere.Potential de invechire: sepoate consuma proaspat saucu o usoara invechire (2-3 ani)aceasta conferindu-i un buchetcomplex.
Cuvée d’ExcelenceSauvignon Blanc
Denumire de Origine:D.O.C. – C.M.D. Mehedinti –StarminaProducator: vinul este produssi imbuteliat la Crama Starmi-na - VinarteSoi: Sauvignon Blanc 100 %.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: limpede stralucitor cu oculoare galben pai cu nuanteverzui.Olfactiv: intens si fin in acelasitimp, usor mineral, arome deflori de soc, pere abate si mereverzi.Gustativ: sec, puternic la ince-put, placut, aciditate buna, fi-nal fin, matasos post-gust pre-lungAsocieri gastronomice: tem-peratura optima de consumeste de 10-12°C. Se recoman-da ca bautura aperitiv, se poateservi la preparate din carnealba, peste, fructe de mare,branzeturi lejere.Potential de invechire: sepoate consuma proaspat saucu o usoara invechire (2-3 ani)aceasta conferindu-i un buchetcomplex.
Castel StârminaMerlot
Denumire de Origine:D.O.C. – C.M.D. Mehedinti –StarminaProducator: vinul este produssi imbuteliat la Crama Starmi-na - VinarteSoi: Merlot 95%, Cabernet 5%.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: limpede, rosu rubiniuintens, stralucitor, cu reflexiipurpurii.Olfactiv: intens, arome precumfructe de padure bine coapte,prune uscate, caramel, nuantede condimente fine.Gustativ: sec, plin, puternic siechilibrat, cu tanini rotunzi, siun post-gust intensAsocieri gastronomice: tem-peratura optima de consumeste de 17°C. Se poate servi cupreparate din carne rosie, va-nat de talie mica sau cu pene,preparate traditionale roma-nesti pe baza de carne, branze-turi maturate.Potential de invechire: vinulpoate fi invechit la sticla (3-5ani), in acest mod el capatando textura mai catifelata si unbuchet mai complex.
SwallowtailFetească Neagră
Denumire de Origine: DOC-CMD Dealu Mare – ZorestiProducator: vinul este produssi imbuteliat la Crama Villa Zo-rilor - VinarteSoi: Feteasca Neagra 100%.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: vinul este limpede,rosu intens, stralucitor, cu re-flexe violacee.Olfactiv: arome de fructe rosiiproaspete si note de cafea sivanilieGustativ: sec, plin, corpolent,textura fina, tanini delicati,post-gust de lunga durata.Asocieri gastronomice: tem-peratura optima de consumeste de 17°C. Se poate servi lapreparate din vanat de taliemica, preparate traditionale ro-manesti pe baza de carne,branzeturi maturate.Potential de invechire: vinulpoate fi invechit la sticla (5-7ani) in conditii de pivnita, ast-fel capatand o textura catifela-ta si un buchet complex.
Castel BolovanuCabernet Sauvignon
Denumire de Origine:D.O.C. – C.M.D Samburesti -Bolovanu.Producator: vinul este produsla Crama „Castel Bolovanu“.Soi: Cabernet Sauvignon100%.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: limpede, rosu rubiniuintens, stralucitor cu reflexiipurpurii.Olfactiv: intens, arome precumfructe de padure, coacaze, afi-ne, nuante de piper negru.Gustativ: sec, plin, echilibrat,cu tanini maturi, usor astrin-gent si post-gust prelung.Asocieri gastronomice: tem-peratura optima de consum estede 18°C. Se poate servi la pre-parate din carne rosie, vanat detalie mijlocie, preparate traditio-nale romanesti pe baza de car-ne, branzeturi fine.Potential de invechire: vinulpoate fi invechit la sticla (4-6ani) in conditii de pivnita, ast-fel capatand o structura catife-lata si un buchet complex.
SoareCabernet Sauvignon
Denumire de Origine:D.O.C. – C.M.D. Samburesti -Bolovanu.Producator: vinul este produsla Crama „Castel Bolovanu“ -Vinarte.Soi: Cabernet 100%.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: limpede, rosu rubiniuintens stralucitor cu nuantebrun roscate.Olfactiv: intens si elegant,complex, arome caracteristicede fructe de padure (zmeura),coacaze negre, vanilie, cara-mel, ciocolata, condimentefine.Gustativ: sec, plin, texturaconsistenta, complex cu taninimaturi si post-gust de lungadurata.Asocieri gastronomice: tem-peratura optima de consumeste de 18°C. Se poate servi lapreparate din carne rosie pre-parata la cuptor sau gratar, va-nat mare, preparate traditiona-le romanesti pe baza de carne,branzeturi maturate.Potential de invechire: vinulpoate fi invechit la sticla (8-12ani) in conditii de pivnita, ast-fel capatand o structura catife-lata si un buchet complex.
Prince MirceaMerlot
Denumire de Origine:D.O.C. – C.M.D. Mehedinti –StarminaProducator: vinul este produssi imbuteliat la Crama Starmi-na - VinarteSoi: Merlot 90%, CabernetSauvignon 10%.Continut de alcool: 13% vol.Degustare: Vizual: limpede, rosu rubiniuintens stralucitor cu reflexiibrun roscate.Olfactiv: intens si elegant, aro-me caracteristice de prunecoapte si fructe de padure, va-nilie, caramel, ciocolata ne-agra, condimente dulci.Gustativ: sec, plin, texturadensa, puternic si echilibrat,cu tanini rotunzi si post-gustprelung.Asocieri gastronomice: tem-peratura optima de consumeste de 18°C. Se poate servi lapreparate din carne rosie pre-parata la cuptor sau gratar, va-nat de talie mijlocie si mare,preparate traditionale roma-nesti, branzeturi maturate.Potential de invechire: vinulpoate fi invechit la sticla (8-12ani) in conditii de pivnita, ast-fel capatand o textura catifela-ta si un buchet complex.
Prince MirceaMerlot
Denumire de Origine: DOC-CMD Dealu Mare – ZorestiProducator: vinul este produssi imbuteliat la Crama Villa Zo-rilor - Vinarte.Soi: Merlot 90%, CabernetSauvignon 10%.Continut de alcool: 13,5%vol.Degustare: Vizual: limpede, culoare rosurubiniu, stralucitor, reflexiipurpurii-roscate.Olfactiv: fructe de padure(mure, coacaze, fragi), aromecomplexe de piper negru, cio-colata, cafea si vanilie.Gustativ: sec, intens, corpo-lent, textura bine echilibrata detanini dulci, astringenta delica-ta, post-gust prelung.Asocieri gastronomice: tem-peratura optima de consumeste de 18-20°C. Se poate servila preparate din carne rosie,vanat nobil cu sosuri comple-xe, preparate traditionale ro-manesti pe baza de carne,branzeturi maturate.Potential de invechire: vinulpoate fi invechit la sticla (10-15ani) in conditii de pivnita, ast-fel capatand o textura catifela-ta si un buchet complex.
40 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
cercetare
Dr. ConstantinCROITORU,
Director Cercetare-Dezvoltare societatea
SODINALMembru al Academiei de
Ştiinţe din New YorkMembru al Societăţii
Americane de Oenologie şiViticultură
Problematica stabilizăriitartrice devine prioritarăîn această perioadă rece
a anului, mai ales încazul vinurilor albe şi alvinurilor efervescente.
Răspunzând exigenţelorproducătorilor de vinuri
din întreaga lume,SPINDAL – AEB Group aelaborat produsul NEW-
CEL pe bază decarboximetilceluloză
(CMC) care este unagent eficace de
stabilizare tartrică avinurilor albe şi a
vinurilor efervescente.Unicul distribuitor al
acestui produs înRomânia şi Republica
Moldova este societateaSODINAL Wine &
Beverage Division ofAVEX Group. Produsul a
fost testat în Franţa curezultate remarcabile şi
se află în curs de testareşi în România.
Generalităţi
Carboximetilceluloza (CMC)este un polimer organic cu-noscut pentr u inocuitateasa şi utilizat pe scară largă însectorul agroalimentar. Stabi-lizarea vinurilor faţă de preci-pitările tartrice reprezintă unadin problemele majore cu carese confruntă şi astăzi producţiavinicolă. Fiecare dintre trata-mentele fizice de stabilizaretartrică prezintă anumite in-conveniente; refrigerarea, deşieste eficace din punct de vederetehnologic, este destul de cos-tisitoare datorită consumuluimare de frigorii; în cazul elec-trodializei care este un trata-ment fizic neconvenţional, avan-tajul realizării stabilizării tartriceeste subminat de afectareacompoziţiei vinului prin sără-cirea lui în cationi. Dintre tra-tamentele cu produse exogenede stabilizare, cel cu acid me-tatartric, deşi este cel mai cu-noscut şi aplicat, prezintă in-convenientele unei durate tem-porare a stabilităţii tartrice asi-gurate, dar şi a unei diminuăria eficacităţii sale tehnologiceîn cazul stabilizării biologiceulterioare a vinului prin trata-ment termic (termolizare saupasteurizare). La rândul lor,produsele obţinute din derivaţide pereţi celulari de drojdii de-gradate pe cale termoenzima-tică, deşi au fost aprobate a fiutilizate de către reglementărileOIV, pun sub semnul incerti-
tudinii durabilitatea stabilizăriitartrice în anumite vinuri tra-tate, astfel încât nu s-au impunsîncă în producţia vinicolă. Înacest context, se impune ca onouă alternativă de realizare astabilizării tartrice a vinuriloralbe şi efervescente tratamentulcu CMC de înaltă puritate cumeste produsul NEW-CEL.
Structura chimică
CMC este un polizaharid.Structura sa de polimer îi con-feră caracterul de coloid pro-tector ce caracterizează şi alţiconstituenţi ce contribuie lastabilizarea tartrică a vinurilorcum sunt acidul metatartricşi manoproteinele rezultate înurma degradării termoenzi-matice a pereţilor celulari dedrojdii autolizate. Acest poli-zaharid se obţine în urmareacţiei de eterificare cu prio-ritate a funcţiilor alcoolice pri-mare pe care le posedă uni-tăţile de glucopiranoză (reu-nite prin legături eteroxidiceîn poziţiile 1 – 4) ce participăla structura sa chimică pre-zentată în figura 1 ce evi-denţiază şi cu grupările hi-droxil (OH) cu sarcină elec-tronegativă.
Orice CMC se caracterizeazăpe de o parte prin gradul săude eterificare a funcţiilor alcooldenumit „grad de substituire“şi notat DS, iar pe de altă parte,prin numărul mediu de unităţi
de glucopiranoză existent la omoleculă de polimer denumitgrad de polimerizare şi notatDP.
Apelând la un exemplu con-cret, pentru o CMC cu un gradde substituire DS egal cu 0,65înseamnă că la 100 de unităţide glucopiranoză existente înstructura sa, 65 dintre ele auputut fi eterificate (folosinddrept reactiv cloracetatul desodiu, în mediu bazic) conformreacţiei chimice prezentată înfigura 2.
Gradul de polimerizare DPal oricărei CMC arată că acestcompus se comportă ca un po-limer ce prezintă un anumitcaracter de dispersie în funcţiede nivelul masei sale molecu-lare. De asemenea, gradul depolimerizare DP influenţeazăşi vâscozitatea CMC, valoareaacestuia crescând odată cucreşterea masei moleculare apolimerului. Vâscozitatea uneiCMC variază în egală măsurăcu masa cationului ce intră înconstituţia sa; prezenţa catio-nilor divalenţi (Ca, Mg, Fe, ...)se diminuează odată cu redu-cerea vâscozităţii CMC. Aşadar,gradul de polimerizare DP de-termină masa moleculară aCMC ce poate varia în limitelargi (de la 17.000 la 1.500.000Da).
În alţi termeni, pentru oCMC cu un DP cunoscut, cucât valoarea DS este mai ridi-cată, cu atât acest compus vaprezenta mai multe puncte de
Un nou produs pentrustabilizarea tartrică a vinurilor
Fig. 1 – Structura chimică a carboximetilcelulozei(După Ribereau-Gayon P. ş.a., 2004)
Fig. 2 – Reacţia de formare a CMC prin eterificarea celulozei (simbolizată R – (OH)3)de către cloracetatul de sodiu (După Ribereau-Gayon P. ş.a., 2004)
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 41
„acroşaj“ cationic, astfel încâtva manifesta o eficacitate maimare în exercitarea acţiunii decoloid protector (Lubbers S. ş.a., 1993).
Compoziţie
Produsul NEW-CEL este osoluţie de carboximetilcelulozăpură (E466) stabilizată în apădemineralizată sterilă cu acidcitric (E330), bisulfit de potasiu(E228) şi acid ascorbic (E300).Prin adminsitrarea unei doze100 g/hl de produs NEW-CEL,vinul tratat îşi măreşte conţi-nutul în SO2 cu 2 mg/l.
CMC utilizată la elaborareaprodusului NEW-CEL a fostconcepută special în vedereautilizării în producţia vinicolă:conţine derivaţi de celuloză cuun grad de substituire (expri-mat prin valoarea raportuluiîntre numărul de grupări car-boxilate şi numărul de unităţide glucoză) apropiat de uni-tate; gradul său de polimerizare(exprimat prin valoarea mediea numărului de unităţi glicozi-dice corespunzător unei mo-lecule de CMC) este ideal pen-tru a diminua forţele de apro-piere dintre cristalele de săruritartrice.
Mecanismul de acţiune
Produsul NEW-CEL inhibăfenomenul de nucleaţie al cris-talelor de tartraţi şi împiedicăcreşterea acestora. Fenomenulde nucleaţie constă în formareaunor nuclee foarte mici ce re-prezintă sediul unor centre decristalizare; pe măsură ce acestenuclee îţi măresc dimensiunile,asistăm la un fenomen de cris-talizare prin care aceste nucleecresc şi se dezvoltă ajungândpână la stadii în care precipită.În vinuri, cu precădere în celealbe, acidul tartric formeazăîmpreună cu potasiul săruri custructuri cristaline cu 7 faţetecare cresc în mod progresiv,plecând de la stadiul de nu-cleaţie descris mai sus.
Cercetările lui Gerbaux V.(1996) confirmă aspectele maisus prezentate deoarece au de-monstrat că eficacitatea uneiCMC este determinată de pro-prietatea sa de a reduce puter-nic viteza de creştere a micro-cristalelor, cu menţiunea căaceastă reducere se poate mul-tiplica până la 7 ori pentru odoză de 2 mg/l. Prin prezenţasa în vin, CMC are capacitateade a perturba însăşi morfologia
cristalelor de bitartrat de pota-siu.
Lanţurile lungi de polizaha-ride ce intră în constituţia pro-dusului NEW-CEL posedă o ta-lie moleculară controlată şi ac-ţionează asemeni unor coloiziprotectori. Aceste lanţuri în-conjoară cristalele de tartraţica un film protector, deformân-du-le structura şi frânând astfeldezvoltarea lor.
În ce priveşte vinurile des-tinate şampanizării, cercetărilelui Maujean A. efectuate în1997 (citat de Ribereau-GayonP. ş. a., 2004) asupra a treisortimente diferite de CMC auevidenţiat o îmbunătăţire vizi-bilă a coeziunii spumei şi apersistenţei acesteia; numaiCMC cu greutatea molecularămare a diminuat într-o micămăsură fineţea spumei; şi înaceste experimente, autorul asemnalat inhibarea procesuluide cristalizare în vinurile ma-terie primă pentru şampanie.
Caracteristici fizico-chimice
Produsul NEW-CEL este unlichid galben pai cu vâscozitateredusă, cu un uşor miros de an-hidridă sulfuroasă, cu un pH cu-
prins între 3,5 şi 4, foarte miscibilcu apa şi cu o densitate de 1,01± 0,03 g/cm3. Prin ardere dănaştere la monoxid de carbon şila anhidridă carbonică care suntcompuşi toxici pentru organismşi de aceea produsul NEW-CELtrebuie ferit de surse de foc.
Caracteristicioenologice
Produsul NEW-CEL esteuşor miscibil cu vinul, astfelîncât interferează rapid cu mi-crocristalele de săruri tartriceaflate în stadiu de nucleaţie,împiedicând creşterea acestora.La temperatură scăzută carefacilitează precipitarea tartra-ţilor, produsul NEW-CEL ac-ţionează ca un factor limitativeficient al agregării microcris-talelor, împiedicând astfel in-solubilizarea acestora.
Aplicaţii oenologice
Cercetările lui Crachereau J.C. ş.a. (2001) au arătat că pro-dusele CMC cu vâscozitate re-dusă sunt eficace la stabilizareavinurilor împotriva precipitărilor
Continuare în pagina 42
42 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
cercetare
tartrice cristaline atunci cânddozele utilizate nu depăşesc 4g/hl la tratamentul vinurilor su-prasaturate în bitartrat de po-tasiu; în cadrul acestui studiucomparativ, tratamentul cu acidmetatartric în doză de 10 g/hlprezintă o eficacitate tehnolo-gică comparabilă cu cea a CMCîn doză de 4 g/hl la stabilizareatartrică a vinurilor; comparareastabilităţilor tartrice şi a efica-cităţii tehnologice a celor doiadjuvanţi după aplicarea ace-luiaşi tratament termic prelungit(încălzire la 55 – 60°C timp de5 – 30 zile, urmată de răcire la– 4°C timp de 30 de zile), aurelevat stabilitatea perfectă lacăldură a mostrelor tratate cuCMC, în timp ce mostrele tratatecu acid metatartric au devenitinstabile începând din a cinceazi de încălzire la 55 – 60°C;aceste rezultate sunt confirmatede rezultatele unor cercetărianterioare (Ribereau-Gayon J.ş.a., 1977). Rezultatele de maisus împreună cu prezentareaexperimentelor comparate suntreproduse în figura 3.
Produsul NEW-CEL se re-comandă la stabilizarea tartricăa vinurilor albe şi a vinurilorefervescente în conformitateacu reglementările actuale aleOIV (Rezoluţia OENO no.2/2008) care au autorizat utili-zarea CMC în oenologie. Serecomandă efectuarea trata-mentului vinului cu produsNEW-CEL numai după stabili-zarea proteică a acestuia; însituaţiile contrare (vinuri tul-buri) după tratamentul cu pro-dusul NEW-CEL au fost obser-vate în vinurile respective fe-nomene de opalescenţă.
Modul de utilizareşi doze
recomandate
Produsul NEW-CEL a fostconceput în formă lichidă în ve-derea facilitării utilizării sale lanivel industrial în producţia vi-nicolă. Se recomandă solubili-zarea soluţiei de NEW-CEL di-rect în vinul destinat tratamen-tului prin administrare în şuviţăsubţire în cursul unui remontajefectuat cu o pompă adecvată.
Stabilirea dozei optime im-pune efectuarea unor teste pre-liminare la frig ale vinului des-tinat tratamentului. Având învedere că este un produs subformă lichidă, doza recoman-dată este, de regulă, de ordinula 100 g/hl, în timp ce doza li-mită admisă este de 250 g/hl.
Avantaje
Uşurinţă în efectuarea tra-tamentului datorită solubilităţiirapide în vinul destinat trata-mentului.
Stabilitatea tartrică cu duratămai mare decât în cazul aciduluimetatartric.
Stabilitate tartrică asiguratăchiar şi în cazul vinurilor albestabilizate biologic prin trata-ment termic înainte de îmbu-teliere.
La nivel mondial, se conti-nuă cercetările în vederea ela-borării unor CMC care să îşidemonstreze eficacitatea teh-nologică la stabilizarea tartricăa vinurilor roşii cu un caractertanic pronunţat a căror struc-tură coloidală este mai com-plexă (Ribereau-Gayon P. ş. a.,2004).
Ambalare,manipulare şi
depozitare
Produsul NEW-CEL estecomercializat în bidoane cuun conţinut net de 25 kg. Seva evita amestecarea produ-sului NEW-CEL cu agenţi al-
calini sau cu oxidanţi puter-nici.
Se recomandă păstrareaprodusului în încăperi aerisiteşi bine ventilate, cu o tempe-ratură adecvată (mai mare de0°C, dar mai mică de 30 –35°C).
Codificare
Produsul NEW-CEL este unprodus de uz oenologic ce pre-zintă codul 003127.
Bibliografie
CRACHEREAU J. C., GABASN., BLOUIN J., HEBRARDS., MAUJEAN A., 2001 –Bulletin de l’OIV, 841 -42, 151.
gie. Sciences et tech-niques du vin. Tome IV– Clarification et stabili-sation, Ed. Dunod, Paris.
RIBEREAU-GAYON P., GLO-RIES Y., MAUJEAN A., DU-BOURDIEU D., 2004 -Traité d’œnologie. 2.Chimie du vin. Stabili-sation et traitements,Ed. Dunod, Paris.
The task of establishing tartaricstability becomes a priority one
during this cold season of theyear especially when white wi-
nes and sparkling wines are in-volved. By endeavoring to meet
the requirements of wine produ-cers’ world wide, SPINDAL –
AEB GROUP has developed theNEW-CEL product based on car-
boxymethylcellulose (CMC)which is an effective agent for
tartaric stabilization of white wi-nes and of sparkling wines. Thesole distributor for this productin Romania and the Republic ofMoldova is the company SODI-NAL Wine & Beverage Division
of AVEX Group. The product hasbeen tested in France with re-
markable results and it is beingtested now in Romania, too.
Fig. 3 – Eficacitatea tehnologică comparată a tratamentelor cu acid metatartric şi CMC faţă de precipitările tartrice cristaline (După Crachereau J. C. ş. a., 2001)
1 – Vin roşu AOC Bordeaux nefiltrat tratat cu 2 g/hl CMC2 – Vin roşu AOC Buzet filtrat înainte de tratamentul cu 4 g/hl CMC3 – Vin alb AOC Bordeaux cleit, tratat cu CMC şi apoi filtrat (4 g/hl CMC)4 – Vin de pays alb (departamentul Gers) cleit, tratat cu CMC şi apoi filtrat (4 g/hl CMC)5 – Vin de pays alb (departamentul Loire) cleit, tratat cu CMC şi apoi filtrat (4 g/hl CMC)6 – Vin efervescent (departamentul Gers) tratat înainte de şampanizare cu 4 g/hl CMC
n Variantă martor, n Acid Metatartric, n CMC
Continuare din pagina 41
44 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
mapamond
Dr. ConstantinCROITORU
Deşi România producevinuri din soiul Merlot
de o calitate senzorialăremarcabilă, totuşi,
puţini dintreproducătorii români
redutabili s-auîncumetat să trimită
mostre la concursul dereferinţă al vinurilor
provenite din acest soiroşu valoros. Din
păcate, ne aflăm încă lastadiul în care ne
comparăm între noi şinu o facem întotdeauna
în condiţiile cele maiobiective. Ar trebui să
avem curajul de aparticipa la o
confruntareinternaţională care ne
oferă şansa să necomparăm cu cei mai
buni din lume. O astfelde confruntare este şiconcursul Mondial du
Merlot 2009, aflat abia laa doua ediţie, la care
societatea VINARTE arepurtat un succes
răsunător obţinând omedalie de aur şi un
premiu special (MeilleurMerlot Millésime Ancien– Prix San Pellegrino) cu
vinul Merlot PrinceMatei DOC Dealu Mare
2001.
Poziţionareaconcursului şiimportanţa sa
Alături de Mondial du Mer-lot există şi alte concursuri in-ternaţionale la care se evalueazăvinuri provenite din acelaşi soi,cum ar fi Mondial du Pinotnoir, Syrah du Monde,Chardonnay du Monde, Mus-cats du Monde, Riesling duMonde, Pinot gris duMonde...
Aceste concursuri interna-ţionale axate numai pe vinurileprovenite de la un singur soi(„concours monocépage“)prezintă o importanţă deosebitădeoarece vinurile prezentatesunt evaluate şi comparate nu-mai cu mostre provenind ex-clusiv de la soiul respectiv, cumenţiunea că este posibil sădifere clona de provenienţă.Acest din urmă subiect merităînsă o dezbatere separată.
În acest context, în opiniamea, o medalie obţinută la unastfel de concurs este mult maivaloroasă decât o medalie si-milară obţinută la un concursinternaţional heterogen în careeste posibilă evaluarea înaceeaşi serie de degustare a
unor vinuri din aceeaşi cate-gorie (de exemplu, roşii seci)dar provenind de la soiuri di-ferite.
Câteva detaliidespre organizare
şi desfăşurare
Revenind la concursul in-ternaţional Mondial du Mer-lot, trebuie precizat că acestase desfăşoară în fiecare an laLugano în Elveţia şi că în anul2009 a avut loc a doua ediţie,astfel încât se poate spune căeste un concurs foarte tânăr.Ca şi alte concursuri înterna-ţionale prestigioase, Mondialdu Merlot face parte din Fede-raţia Mondială a Marilor Con-cursuri Internaţionale de Vinurişi Băuturi Spirtoase (VINOFED)şi se desfăşoară sub patronajulOrganizaţiei Internaţionale aViei şi Vinului (OIV) şi a UniuniiInternaţionale a Oenologilor(UIOE).
Acest concurs este organizatde societăţile ISICOM SA dinLugano (care este o agenţiespecializată în organizarea deevenimente şi saloane) şi VI-NEA din Sierre (care este o
asociaţie profesională specia-lizată deja în organizarea deconcursuri, dintre care cel maiimportant este Mondial du Pinotnoir şi despre care v-am relatatîn numerele anterioare ale re-vistei !).
Pe lângă organismele inter-naţionale mai sus amintite caremonitorizează organizarea şidesfăşurarea concursului, înrealizarea acestuia mai suntimplicate Uniunea Elveţiană aOenologilor („Union Suisse desOenologues – USOE“) şi Aso-ciaţia Elveţiană a SomelierilorProfesionişti („Association Suis-se des Sommeliers Profession-nels – ASSP“); aceste organis-me naţionale profesionale aurolul de a asigura rigoarea res-pectării tuturor regulilor dedesfăşurare a concursului şi aalegerii membrilor juriului cumaximă seriozitate şi compe-tenţă.
Evenimentul este susţinutfinanciar de doi sponsori prin-cipali care sunt Univerra ProUva SA (lider elveţian în do-meniul ambalajelor din sticlă)şi primăria oraşului Lugano lacare se adaugă şi sponsorizareatehnică oferită de societateaSan Pellegrino ce se bucurăde o reputaţie deosebită.
Vinarte învinge la Mondial du Merlot
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 45
mapamond
La a doua ediţie a Mondialdu Merlot au fost înscrise înconcurs peste 300 de mostredin 23 de ţări cu o pondere decca. 60 % a celor provenitedin străinătate dintre care me-rită a fi menţionate cele dinItalia (18 %), Franţa (8 %),Germania şi Australia (câte 4%), România, Spania, Braziliaşi Africa de Sud (câte 3 %).
Premii şi medaliiacordate
Au fost acordate 93 de me-dalii, dintre care o Mare Me-dalie de Aur, 31 de Medalii deAur şi 61 Medalii de Argint.
Marea medalie de Aur a fostobţinută de un producător dinSlovenia şi a fost atribuită unuivin din soiul Merlot din recolta2005.
Având în vedere numărulmare de mostre în concurs,ţara organizatoare, Elveţia, afost cea mai galonată cu me-dalii, obţinând 16 medalii deaur şi 32 de argint.
Celelalte medalii de aur şide argint au fost împărţite întreItalia (9 medalii de aur şi 9medalii de argint), Franţa (unade aur şi 5 de argint), Austria(2 medalii de aur), Brazilia,Chile, România (câte o medaliede aur) şi Australia (cu 4 medaliide argint).
Repartiţia medaliilor pe ca-tegorii de vinuri a fost de 25de aur şi 60 de argint la Mer-lot-uri pure, 2 de aur la Mer-lot-uri din recolte vechi (înaintede 2003) şi 4 de aur şi una deargint la Merlot-uri asamblaje.
Factorii careinfluenţează profilulsenzorial al vinurilor
din soiul MerlotAtunci când încercăm să
desluşim secretul realizării unorvinuri din soiul Merlot galonatecu medalii de aur sau chiar deargint, ne gândim la importanţaunor factori tehnologici cumsunt calitatea recoltei (strugurisănătoşi şi culeşi la maturitateadeplină), procesarea recoltei(trierea boabelor o dată sau dedouă ori după o desciorchinaremenajată urmată de o zdrobirelejeră care să nu distrugă ţe-suturile vegetale), condiţiile demacerare-fermentare (tempe-ratura şi evoluţia sa în aceastăetapă, frecvenţa remontajelorfracţiunii lichide cu durate dedesfăşurare bine stabilite, tra-
tamentul enzimatic şi cu tani-nuri proantocianidolice, mi-crooxigenare, ...), dar şi la tul-pina de drojdii selecţionate des-tinată desfăşurării fermentaţieialcoolice şi chiar la tulpina debacterii malolactice selecţio-natedestinată realizării fermen-taţiei malolactice. Numeroşispecialişti consideră că tulpinade drojdii selecţionate exercităo influenţă notabilă asupra pro-filului senzorial al vinurilor pro-venite din soiuri roşii şi, deci,şi asupra celor din soiul Merlot.
Unele tulpini de drojdii se-lecţionate au capacitatea de aelibera precursorii de aromăla unele soiuri roşii (OrmieresJ.F. ş.a., 1999), iar altele exercităun efect favorabil asupra ex-tracţiei compuşilor polifenolici(Cuinier C., 1994) din mustuialăla vinificaţia în roşu.
Influenţa tulpinii de drojdiiselecţionate asupra caracteruluiodorant varietal al vinurilor pro-venite din soiuri roşii a fostpuţin studiată, existând rezul-tate notabile numai pentru vi-nurile provenite din soiurileGrenache (Ormieres J.F. ş.a.,1999; Graas J., ş.a., 2001), Sy-rah (Garcia A., 1999) şi Merlot(Kotseridis Y., 1999; GerlandC. ş.a., 2002).
În teza sa de doctorat, Kot-seridis Y. (1999) a identificatmoleculele odorante active cecaracterizează tipicitatea olfac-tivă a vinurilor provenite dinsoiul Merlot. Impactul tulpiniide drojdii selecţionate asupraacestor constituenţi odoranţieste foarte important deoarecea permis stabilirea zonei olfac-tive specifice de caramel/dul-ceaţă de căpşuni specifică vi-nurilor din acest soi. Autorulmai sus menţionat a arătat căintensitatea acestui caracterodorant varietal specific soiuluiMerlot este legată în mod directde concentraţia a doi constitu-enţi care sunt furaneolul (4-hi-drox i -2 ,5 -d imet i l -3 (2H)-furanonă) şi homofuraneolul(4-hidroxi-2-etil-metil-3(2H)-furanonă); el a arătat influenţatulpinii de drojdie asupra con-centraţiei în aceste două mo-lecule mai ales în cazul vinurilordin acest soi cu o vechime deaproape 5 ani; tulpina de droj-die poate elibera aceşti compuşiplecând de la precursorii gli-cozilaţi din struguri sau îi poatesintetiza plecând de la pentozeşi aminoacizi (homofuraneoluleste produs în urma transfor-mării biochimice a D-xiluloză-5-fosfatului sub acţiunea tulpiniide drojdie în cursul FA).
astringenţă, amăreală şi aci-ditate specifice oricărui vinroşu realizează o simbiozăredutabilă cu senzaţia de afi-nare între toţi constituenţiivinului; percepţia retronaza-lă ne trimite la sertarul tai-nic cu mirodenii, dar şi la osenzaţie dulce-amăruie foar-te ageabilă. Impresia globa-lă este aceea de vin foarteechilibrat, rasat, cu ţinutăimpecabilă, aproape sferic...Un vin cu taninuri de catifeape care s-a aşternut un stropde dulceaţă de căpşune ase-zonată cu o umbră de miro-denii rafinate greu de deslu-şit. Nu sunt un specialist înoenogastronomie, dar l-aşrecomada la o friptură devită cu sos de vişine sau laraţă cu fructe confiate. Poateface un mariaj reuşit şi cucele mai sofisticate brânze-turi. Oricum, şi în cazulacestui vin rămâne valabilăzicala De gustibus non discu-tamus!În final, doresc să adresezcele mai sincere felictăridomnului Sergio Faleschinişi echipei de specialişti aisocietăţii VINARTE pentruaceastă prestigioasă perfor-manţă ! Nutresc speranţa sinceră căla următoarea ediţie a con-cursului internaţional Mon-dial du Merlot participarearomânească va fi mai nume-roasă, iar numărul producă-torilor români de vinuri ga-lonaţi cu medalii în acestconcurs va fi mult mai mare!
Deşi în România există nu-meroase vinuri din soiulMerlot de foarte bună calita-te şi elaborate după bioteh-nologii moderne (care folo-sesc preparate enzimaticede extracţie a culorii şi pre-cursorilor de aromă, drojdiiselecţionate pentru fermen-taţia alcoolică, bacterii ma-lolactice selecţionate pentrufermentaţia malolactică, ...),singurul care a participat şia primit strălucirea unei me-dalii de aur într-un concursinternaţional consacrat,unde s-a confruntat cu celemai bune vinuri din lumeprovenite din acest soi, estecel realizat de societatea Vi-narte: Merlot Prince MateiDOC Dealu Mare recolta2001!Îmi este foarte greu să ca-racterizez un superstar ba-hic cum este vinul de maisus. Întâi de toate, prin ca-racteristicile sale cromaticeeste un vin care nu îşi aratăîncă vârsta, prezentându-neo robă tinerească. Caracterulolfactiv evidenţiază eleganţăşi discreţie, însoţite de oprospeţime plăcută. Se per-cep la primul nas note odo-rante agreabile de mure,prune uscate şi afine, însoţi-te de o undă palidă de miro-denii, iar la al doilea nas s-ar mai desluşi şi un uşor izmineral. Profilul gustativ alvinului relevă în egală măsu-ră caracterul tanic, fructuo-zitatea, fineţea şi personali-tatea; prin nivelul lor redusde intensitate, senzaţiile de
Performanţa românească
Continuare din pagina 46
46 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
mapamond
Experimente comparativecu mai multe tulpini de drojdiiau demonstrat diferenţieri cepot ajunge până la 30 % înprivinţa concentraţiilor în fu-raneol şi homofuraneol rezul-tate; la concentraţii de 3 orimai mari decât pragul lor dedetecţie olfactivă aceste douămolecule devin uşor percepti-bile la degustarea vinurilor res-pective (Gerland C. ş.a., 2002).
La rândul său, impactul tul-pinilor de drojdii selecţionateasupra compuşilor polifenoliciai vinurilor roşii a fost evidenţiatde numeroase ori. Acţiunea ce-lulelor de drojdii asupra acestorcompuşi şi mai ales a antocia-nilor se exercită prin: adsorbţiaantocianilor pe suprafaţa pe-reţilor celulari; exercitarea ac-tivităţii enzimatice �-glucozi-dazice asupra antocianilor; for-marea de polizaharide în cursulFA ce se pot apoi combina cucompuşii polifenolici (FusterA. şi Escot S., 2002).
Bibliografie
Cuinier C., 1994 – „Contri-bution des levures à la compo-sition polyphénolique des vinsrouges“, Colloque Euroviti, 135-146.
Garcia A., 1999 – „Influencede la levure sur la transforma-tion de carotonéïdes en nori-soprénoïdes de moûts de Sy-rah“, mémoire de fin d’étudeUniversité de Montpellier II.
GRAAS J., GERLAND C.,COLAS S., ARIOLI X., ORMIE-RES J.-F., RIOU C., 2001 – „Sé-lection d’une levure révélatricedes aromes variétaux du gre-nache noir“, Revue des Oeno-logues, 100, 11-13.
FUSTER A. şi ESCOT S.,2002 – „Elevage des vins rougessur lies fines: choix de la levurefermentaire et ses conséquen-ces sur les interactions poly-saccharides pariétaux/polyp-hénols“, Revue des Oenologues,104, 20 – 22.
Kotseridis Y., 1999 – „Etudede l’arôme des vins de Merlotet de Cabernet Sauvignon dela région bordelaise“, Thèsede doctorat de l’Université deBordeaux II.
Ormières J.F., Baumes R.,Lurton L., 1999 – „Le potentielaromatique du Grenache Noiren vallée du Rhône: influence
du millésime et du terroir“, In-ternational d’Œnologie, Bor-deaux, juin 1999, 144-147.
Although Romania produces wi-nes of the Merlot variety of a re-
markable sensorial quality, yetfew of the remarkable Romanianproducers ever ventured to send
to the reference contest of winessamples originating from this va-luable red variety. Unfortunately,
we are, for the time being, at aphase where we only dare to
compare among ourselves, andnot under very favorable terms
as regards objectivity. Weshouldn’t lack the courage to
take part in international con-tests affording us the opportuni-
ty to compare with the best
players of the world. Such achallenge is the Mondial du
Merlot 2009, for instance whichis at its second anniversary only,and in which the VINARTE com-
pany recorded a brilliant suc-cess, being granted a golden
medal and a special prize (Meil-leur Merlot Millésime Ancien –
Prix San Pellegrino) with thewine Merlot Prince Matei DOC
Dealu Mare 2001.
Continuare din pagina 45
48 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
mapamond
Ştefan TIMOFTI
Ziua bună secunoaşte de
dimineaţă
Zi de mijloc de săptămână,miercuri. Merg spre locul demuncă din Montalcino, res-taurantul Le Potazzine, situatîn piaţa centrală din micul, darrenumitul orăşel al vinurilorrare ale Italiei.
Se vede că plecasem de aca-să cu „dreptul“, deoarece măîntâlnesc cu o mai veche cu-noştinţă, Mr. Richard S., dinTexas, care vizitează, împreunăcu un grup de prieteni, aceastăeternă cetate a vinului Brunel-lo.
– Hello Stefan!– Hello mr. Richard, mă bu-
cur că vă revăd.– Şi eu mă bucur că te-am
întâlnit, tocmai decideam cesă facem. Acum ştim. Ce oferinou ? Data trecută am fost foar-te mulţumit şi, dacă tot te-amîntâlnit, vreau să vin şi cu prie-tenii „
– Sigur, cu mare plăcere.Poftiţi când doriţi
– Spre seară suntem la tine.Tot la Potazzine da?
– Sigur, vă aştept.Aşadar, se prefigurează o
seară lungă, dar plăcută. Suntturişti care ştiu să apreciezevinul, să-l deguste, ştiu să apre-cieze produsele locului, să leasocieze corect vinului, suntturişti care-ţi crează o plăceredeosebită atunci când îi ser-veşti.
Vremea deosebit de rece,ce „se instalase“ chiar de laînceputul săptămânii, nu voiasă slăbească deloc cleştele deger în care prinsese chiar şiItalia, ţară prin execelenţă me-diteraneană.
– The harvest is already fi-nished, spune Richard. Cred
că producătorii au cu ce să semândrească anul acesta.
Într-adevăr, o vară caldă, cuploi rare şi vânturi seci, per-misese dezvoltarea unor cior-chini bogaţi, cu un conţinutbun de zaharuri şi cu un po-tenţial enorm, promiţând, dinnou, un an excelent.
– Ce ganduri poetice de vii-tor ai..!, îl ironizeză ceilalţi, şti-ind că Brunello este un vincare poate fi comercializat doardupă cinci ani, hai mai binesă vedem cum au fost anii tre-cuţi.
La muncă!
Vinăria-restaurant Le Potaz-zine este un restaurant cu vechetradiţie la Montalcino, undepoţi găsi pe rafturi orice Bru-nello pe care-l poţi dori, de latoţi producătorii, dar şi prepa-rate culinare de calitate, tradi-ţionale.
Le-am rezervat masa cen-trală, de şase persoane, sşi le-am oferit meniurile, plus carteade vinuri, şi două sticle cu apă,plată şi minerală. Din parteacasei, ca la orice restaurantcare se respectă.
Aperitivele
Meniul este simplu, dar foar-te bine organizat. Perfect pentruun turist în căutarea tipicităţiiunui loc încântător ca Montal-cino. O selecţie de antreuri ceinclude produsele regionale:prosciutto crudo toscano, unsoufflè de pecorino, servit cuo salată de pere, nelipsita br-uschetta al pomodoro frescoşi, binenţeles, crostini toscani,pâinea toscană fară sare, prăjită,unsă cu pateuri de mistreţ, depui şi cu diferite pateuri de le-gume.
Felul I
Primele feluri sunt, dease-menea, caracteristice acestuiteritoriu şi includ pinci fatti amano (spaghete făcute ma-nual), servite cu un ragù decarne de mistreţ, tagliatellefresche, gnocchi cu fondutadi pecorino (brânza topită deoaie) şi nelipsita ribollita, unborş de legume cu varza nea -gră, servit cu crutoane şi uleide măsline extravirgin. Tot dinzonă, bineînţeles.
Felul IIFelurile doi includ tagliata
al rosmarino (muşchi de viţelcu rozmarin) cu cartofi la cuptorşi antico peposo, o veche reţetă(inventată de bucătarii din Quat-trocento – secolul al XV-lea,cam pe vremea când FilippoBrunelleschi construia cupolaDomului florentin), care uti-lizează o carne de mânzat decalitatea a doua, gătită cu vinroşu şi mult piper negru (deunde îi vine şi numele). Mulţinu cred, gustând-o, că nu estemuşchi. La final, o interesantăselecţie de pecorino (o brânzadură tradiţională, asemănătoarecumva cu parmezanul, dar fă-cută din lapte de oaie), servităcu miere de albine.
Altesino Montosoli- Brunello di
Montalcino, 1998
Dar nu numai ca să mănânceintraseră texanii, ci şi ca sădeguste un pahar de vin bun.Rafturile sunt elegant umplutecu o selecţie foarte bună deBrunello di Montalcino, iarRichard are o propunere ceeste întâmpinată cu entuziasmde restul grupului: AltesinoMontosoli - Brunello di Mon-talcino, din anul 1998.
În timp ce „degustau“ apaservită, sticla a fost deschisăcu mare atenţie, dopul a fostverificat şi aprobat de some-lierul care-i servea. Adică demine. Richard aprobă şi el, darcere să fie decantat vinul. Întimp ce mă conformez cerinţei,ei mai comandă şi un platoude salumi toscani (salamuriproduse în zonă), iar eu le po-vestesc câte ceva despre pro-ducatorul ales.
Două vorbe despreAltesino
Altesino este un producătormare şi bine cunoscut de pa-sionaţii de vin din întreagalume. Proprietatea se întindepe o suprafaţă de circa 70 dehectare, dintre care 25 suntplantate cu viţă de vie aptă(adică de o vârstă respectabilă),să producă Brunello di Mon-talcino, 4 sunt dedicate luiRosso di Montalcino, iar încă6 pentru producerea de SantAntimo D.O.C.
Altitudinea plantaţiei estede circa 300 de metri deasupranivelului mării. Solul este ca-racterizat în principal de rezi-duri marine formate din nisip,galestro şi argilă. Le mai explicfaptul că zona Montosoli este„Cru“-ul acestui producător,terenul găsindu-se în zona sud-vest. O zonă extraordinară, me-nită să producă vinuri de omare clasăiar producţia estede aproximativ optsprezece miide sticle. Selecţia struguriloreste riguroasă şi se face ma-nual.
Ca somelier, am pregătitmasa într-un mod foarte simpludar eficace, lăsând binenţelesspaţiu degustării vinului. Amadus un decantor şi am decan-tat conţinutul sticlei. După ca-teva minute, timp în care auajuns şi salamurile comandate,vinul a fost oxigenat, cu mişcăriprecise, pentru ca apoi să fieturnat în paharele „avinate“,adică prin care fusese trecutvinul pentru o păstrare maibună a aromelor.
Vinul servit avea o culoarerubinie cu reflexe de portocaliu,cum se cade unui vin de maibine de zece ani. Reflexelevioaie ale lichidului au confir-mat vitalitatea pe care se aş-teptau să o gasească în pahar.
În aşteptarea primei degus-tări, am încercat să-l analizămmai îndeaproape. Dacă primaimpresie vizuală a părut doarinteresantă, la nas s-a deschiso altă lume, vinul prezentân-du-se intens, decis, cu o suve-ranitate a notelor de fructe roşiimature, piele, muşchi sălbatic,lemn-dulce, adăugându-se noteminerale, nisip marin, pământşi ciuperci. Un caracter impre-sionant, complex, o evoluţiesurprinzătoare, promiţând sădureze încă mulţi ani în sticlă.
Să nu uit de salamurile de-gustate. „Splendide! Mai alesprosciutto crudo toscano“au fost replicile lor. „Produsîn această zonă, sărat câttrebuie, te face să continuisă comanzi ceva de băut.Merită pe deplin efortul!“râdeau bine dispuşi oaspeţii.
Dăm timpul înapoicu încă cinci ani
Şase fiind, s-a terminat des-tul de repede acest magic mo-ment. Prompt, am propus oaltă sticlă. Acelaşi producător,aceeaşi selecţie, dar de această
O după amiază de somelier
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 49
dată anul 1993. Aprobarea afost unanimă. A doua sticlă afost deschisă cu aceeaşi mă-iestrie şi turnată în decantor.Dacă acel 1998 avea doar re-flexe portocalii, acest Montosoli1993 era complet cărămiziu.Splendida culoare era susţinutăde o consistenţă şi mai mare.Spusele mele introductiveaveau să-şi găsească confirma-rea în paharele lor. Anul 1993a fost extrem de dificil de vini-ficat, vinul prezentandu-se cuun „nas“ auster, balsamic cunote de piele şi prună maturăfoarte intense. Lemnul dulcese leagă armonios de o ciupercăfoarte prezentă: trufa. Simţurilese electrizează, ne duc cu gân-dul la o toamnă timpurie, la opoiană în mijlocul pădurii încare aromele de lemn şi ume-zeală se contopesc cu mirosulde muşchi reavăn. Armoniosşi plin de caracter, cu un finalde ciocolată amară, un buchet
intens, caracterizat de o bogatăconcentraţie a extractelor. Fi-neţea este o caracteristică rarăla un vin, dar acest Brunellodi Montalcino Montosoli1993 nu duce deloc lipsă. Cor-polenţa rafinată şi postgustullung, interminabil, ne reamin-teşte de trufe şi de aici porneştenoua propunere a lui Richard,pe care o primesc bucuros, de-oarece restaurantul este foartebine aprovizionat cu celebreleciuperci. Aşa că rămâne stabilit:mâine vom avea un prânz pebază de trufe proaspete, udatcu un alt D.O.C.G. Aşa că nu-mi rămâne decât să stabilescmeniul.
Atac la rezerva de trufe
Deşi s-a înserat şi e târziu,trebuie să mai stăm câteva mo-mente, cât să fac prezentarea
vinului de a doua zi. Va fi unAltesino Brunello di Mon-talcino Montosoli, din 1997,considerat de mulţi ca anul se-colului trecut, un Brunello multmai apropiat de zona trufeloralbe. Dar de aici discuţia s-aprelungit şi am ajuns să discu-tăm despre zona Alba din Pie-monte, zonă de clasă pentruproducerea de faimoase vinuriroşii, precum Barolo GajaSperss 1991, dar şi pentrutrufele albe, recunoscute în în-treaga lume, inclusiv în Texas.Aşa că, pentru mâine, am adău-gat pe listă şi un Barolo, careva trebui, fireşte, să fie GajaSperss 1991. Nici o problema,ştiam că există deja în beciulrestaurantului şi nu aştepta de-cât clientul potrivit.
– Nu am putut să nu obser-văm şi să nu apreciem calitateaserviciului oferit şi a materia-lelor folosite. Paharele din cris-tal Spiegelau şi decantorul Rie-
del ne-au confirmat că ideealui Richard de a alege acest lo-cal a fost foarte bună, au spusla final membrii grupului deturişti.
Voi reveni după prânzul demâine care se anunţă... copios.Ciao!
A Wednesday afternoon at therestaurant Le Pottazine of Mon-
talcino: some tourists from Te-xas are served with Tuscany
specific culinary specialties andare invited to taste the famous
wines of the region
www.artevino.ro
Radu POPOVICI
Bangkok… Unexemplu tipic dedezvoltare urbană,aberantă și ameţitoare,având ca rezultat oaglomerare de 15milioane de oameni.Este cel mai ticsit, celmai zgomotos, cel maipoluat și cel maimurdar oraș pe care l-am văzut vreodată. Cutoate acestea, m-amîndrăgostit de elpentru totdeauna.
De ce? Pentru că pe un sin-gur bulevard sunt mai multehoteluri de 5 stele decât întoată România; pentru că areşosele şi aeroporturi extraor-dinare, cum noi nu vom aveanici peste 25 de ani; pentru căeste intim conectat la ritmultrepidant al omenirii (Bucureş-tiul pare atât de provincial şide cenuşiu pe lângă Ban-gkok...); pentru că oamenii zâm-besc mereu, deşi trăiesc multmai greu decât noi; pentru căau cel mai infernal trafic rutier,dar nimeni nu înjură şi nu estenervos; pentru că mâncareaeste excepțională din toatepunctele de vedere; pentru căeste o altă planetă, aflată cumvacu 10 de ani în urma noastră,dar şi cu 50 înainte.
Îl iubesc pentru că este unoraş al contrastelor, pentru căeste mai ieftin decât Bucureş-tiul, pentru că face față la 6milioane de turişti anual, pentrucă are 465 de temple şi pentrucă este cel mai mare restaurantal lumii: aproape 8.000 de kmpşi 15 milioane de meseni.
Cel puțin aceasta este im-presia pe care o ai locuind înChinatown. Am stat pe stradaYaowarat, chiar în inima car-tierului chinezesc din Bangkok.Aici se găteşte şi se mănâncănon-stop; restaurantele închidla ora 21.00, dar străzile suntpline de tonete, sau mici res-
taurante volante, care hrănescmilioane de guri.
De la casnice la„plastic ladies“
Până la industrializarea pu-ternică a ţării, femeia thailan-deză stătea acasă şi se ocupade gospodărie. Mâncarea pre-supunea minimum 3-4 drumurila piață. Am văzut coşulețelepe care femeile le cară dupăele: doar atât cât să cuprindăceea ce se urmează să se con-sume la masa următoare. Grijade a găti doar cu alimenteproaspete este aproape o ob-sesie; deşi există frigidere şicongelatoare, clima face ca,mai mereu, să existe câte cevacopt în grădină. Gospodinelegătesc doar cu cele mai proas-pete ingrediente şi fac câte undrum la piață pentru fiecaredintre mesele zilei… sau făceau.Multe femei au acum slujbecare le solicită până seara târ-ziu. În drum spre casă cumpărămâncare gata gătită, de la ne-gustorii stradali. Aceştia o îm-pachetează cu mare iuțeală şidexteritate în pungi de plastic.N-aş fi crezut că o supă, sauun stir-fry, pot fi apetisante înacest ambalaj, dar, credeți-mă,îmi ploua în gura când le ve-deam. Din cauza acestor pungidoamnele thailandeze care numai au timp să gătească suntnumite, cu un uşor sarcasm,dar şi cu înțelegere, „plasticladies“.
Ziua şi noaptea
Ziua străzile sunt pline demagazine (textile, încălțăminte,suveniruri, pielărie, bijuterii şitot ce-ți mai poate trece princap) şi cu tarabe cu fructe.Aproape toate îşi expun marfanu doar înăuntru, ci şi pe tro-tuare. Nu ai cum să treci pestradă decât păşind prin mijlo-cul magazinelor, chestie carenu pare să deranjeze pe nimeni.Multe magazine au două ieşiricare dau în străzi diferite; ade-sea sunt ca un gang ce uneştedouă căi de acces paralele.Seara, după ora 17.00, tarabeledin stradă se strâng, magazinelese închid şi lumea pleacă acasă.Străzile par să se lățească şi
Strada carestaurant
www.artevino.ro
capătă alta configurație. Nu aitimp să te obişnuieşti cu schim-barea, căci şi aceasta se…schimbă la rândul ei. Cât aiclipi din ochi comercianții suntînlocuiți de bucătari. Străzilese umplu din nou, dar altfel,cu tarabe cu gheaţă, pe carese lăfăie peşti, creveți, scoici,caracatițe, pui, raţe, purcei,hălci de carne de vită, legume.
Orientare turisticădupă reclame
Strada este de nerecunoscut,total diferită de cum era pe lu-mină. Mi-a fost greu să recu-nosc locurile şi am reuşit sămă orientez doar după recla-mele fixate pe acoperişuri.„Aha, uite, e reclama aia cucopilul blond. Nu în dreptul eiam mâncat ieri?“.
Ca prin farmec apar meseşi scaune de plastic, iar bucă-tarii îşi încing wok-urile pe pi-rostrii sudate direct pe buteliilecu gaz. Mesele se umplu ime-diat cu clienţi şi începe o bu-cătăreală cum nu ne putem în-chipui. Nu pot descrie aromeleextraordinare şi, deşi scaunelesunt şchioape, mesele sunt aco-perite cu muşama, iar farfuriilesunt metalice şi par a fi trecutprin multe, mâncarea este ex-trem de gustoasă şi de ieftină.Două persoane mănâncă ex-celent cu 4-5 dolari, în timp cela restaurant preţul este celpuţin dublu.
Calitatea e însă aceeaşi. Poţimânca un excelent „pad thai“(tăiţei cu pui şi creveţi), o „tomyum goong“ (supă de creveţicu lapte de cocos), un „padmed mamuang“ (un fel de puicu alune), sau un „curry“ picantcu orez prăjit. Totul este proas-păt pe tarabele pline de gheaţă:peştii şi creveţii încă mişcă, le-gumele au culori strălucitoareşi sunt imaculate, îmbrobonitecu picături reci de apă.
Chiar şi acum, când scriu lamii de kilometri distanţă, acesteamintiri îmi stârnesc foamea.Încă mai port în nări acele ex-traordinare miresme: lemon-grass, ardei iuţi, ghimbir, limetekafru... aromele celui mai mareşi mai extraordinar restaurantdin lume, Bangkok.
Reportage in Thailand, in Ban-gkok, about the local gastrono-my habits, the multitude of pla-
ces for you to calm your hunger,how good and tasty one can eat
on the street and, not least,about the deep changes that in-
dustrialization brought in thisAsian country.
Cel mai important târgde vinuri din Bucureºti 2010
12-14 martie 2010WORLD TRADE PLAZA,
HOTEL PULLMAN, BUCUREªTI
Detalii gãsiþi pe site-ul evenimentului:www.goodwine.ro
La Milano, de Crăciun, încădin perioada de început a creş-tinismului, toată familia se reu-nea în jurul sobei de gătit, iarbărbatul, pater familiae, rupeao pâine mare în bucăţi, pe carele împărţea membrilor familieiîn semn religios de cuminecă-tură. În secolul al XV-lea, înbaza legilor existente, brutariicare preparau pâinea pentrucei săraci (era făcută din făinăde mei, în dialect pan de mej)
Este o coptură pufoasă, cuo forma tipica de cilindru, um-plută cu stafide şi coajă de por-tocală şi cedru, iar crusta saplina de crăpături emana căl-dura felicitărilor de iarnă, sur-priza de a primi un cadou, stră-
Il Panettone Milanese,istorie, tradiţie şi faimă
lucirea mesei pregătite pentrusărbătoare. Nu ţine cont denici o modă, pentru că doartradiţia ne poate transmite ungust unic care, an după an, seîntoarce proaspăt, nou şi ire-petabil.
Carmen PASCUEmilian PASCU
La fel ca şi în România, fărăacest cozonac, Crăciunulnu este Crăciun. Însă fără
anumite calităţi obligatorii,„il panettone“ rămâne o
prăjitură anonimă. Pentru ase naşte, el trebuie să
recunoască pământul,aerul şi apa oraşului
Milano, dar şi pricepereamaeştrilor patiseri milanezi,
care sunt adevăraţi artişti.De-a lungul timpului, „Il
Panettone“ a căpătat un rolspecial, fiind astăzi unul
dintre ambasadorii oraşuluiMilano pe mapamond.
ianuarie 2010 | romanian WINE art | 55
eveniment
O naştereînvăluită înlegende
Există mai multe versiunidespre modul în care aapărut pe lume cozonaculmilanez. Am ales două,mai răspândite, fiecaredintre ele având suportericare susţin că ea este ceaadevărată.
Dresorul deşoimi
Messer Ughetto degliAtellani, dresor de şoimi,locuia în cartierul DelleGrazie la Milano. Îndra-gostit de Algisa, frumoa-sa fată a unui brutar, s-aangajat ca ucenic la pră-vălie şi, pentru a sporivânzările, a încercat săcreeze o prăjitură, ames-tecând faină de cea maibuna calitate cu ouă, unt,zahar şi stafide. Apoi, to-tul la cuptor. Un succesuluitor! Toţi au vrut săguste noul fel de pâine şi,nu după mult timp, ceidoi tineri s-au căsătorit.
Pâinea lui Toni
Bucătarul personal al du-celui Ludovico il Moro(Milano,1494-1500) a pri-mit ordin să pregăteascăo masă bogată de Cră-ciun, la care erau invitaţimulţi nobili. Dar, proble-mă! Prăjitura preparată afost uitată în cuptor şi, bi-neînţeles, arsă! Văzând căbucătarul era în dificulta-te, Toni, un mic ajutor debucătar, a propus o solu-ţie: „Cu ingredientele găsi-te în cămară, puţină faină,unt, ouă, coajă de cedru şiportocală, câteva stafide,azi dimineaţă am pregătitaceasă prajitură. Daca nuaveţi altceva, puteţi să oserviţi la masa.“ Bucătarula fost de acord şi, tremu-rând de frică, s-a ascunsîn spatele unei perdele,de unde a urmărit atentreacţia oaspeţilor. Toţi aufost entuziasmaţi, iar du-celui, care voia să cunoas-că numele delicatesei, i s-a spus că se numeste„L'è'l pan de Toni“, pâinealui Toni. De aici şi nume-le, „il panettone“.
nu puteau să o prepare şi pen-tru cei bogaţi, nobilii, careaveau dreptul la pâine albă,numita micca. O singură ex-cepţie era permisă, în ziua deCrăciun, când aristocraţia şiplebea puteau să consume ace-laşi fel de pâine, distribuităgratis clienţilor de către brutării.Era numită pan de sciori, saupan de ton (adică pâinea delux), şi era preparată cu grâupur şi umplută cu unt, zahar şizibibbo (struguri stafidiţi).
Cadourile pentruMetternich
La sfârşitul secolului al XVI-II-lea a apărut o lege nouă, bi-nevenită, prin care RepubblicaCisalpina se angaja să susţinăactivităţile artizanilor şi comer-cianţilor milanezi, contribuindla deschiderea de noi brutăriişi patiserii.
În timpul ocupaţiei austriece,de-a lungul secolului al XIX-lea la Milano, il panettone de-venise protagonistul unei tradiţiiplăcute: guvernatorul oraşului,Fiquelmont, oferea des princi-pelui Metternich acest cozonac,ca un dar personal. A fost pe-rioada în care il panettone a
început să se afirme, istoria saîncepuse cu adevărat.
Reguli strictepentru ingrediente
Ingredientele admise astăzipentru prepararea cozonaculuimilanez sunt: apă, faină, zahăr,ouă proaspete, lapte pasteurizat,unt, unt de cacao, stafide, coajăzaharisită de portocală şi cedru,drojdie de bere naturală şi sare.Se mai pot adăuga miere, va-nilie, arome naturale.
Sunt interzise prin lege: ami-donul, grăsimile vegetale (cuexcepţia untului de cacao), zerde lapte şi derivaţi, lecitina desoia, coloranţi, conservanţi, in-grediente derivate din organis-me modificate genetic (OMG).
Acordul perfect!
Vinurile cele mai indicatepentru a fi consumate împreunăcu panettone sunt Moscato d’Asti,concentraţie alcoolică 9%, Astispumante, concentraţie alcoolică7-8%, Malvasia dolce spumante,concentraţie alcoolică 7-8%, ser-vite în cupe largi şi bine răcite.
Noi am degustat la cozona-cul milanez un flute de Cham-pagne si a fost minunat!
Si ce aveţi de gând safaceţi? Desfiinţaţi ClubulPresa de Vin?Să ştii că ne-a bătut gândul.
Dar nu cred ca ar fi fost bine.Aţi apărut între timp voi şi fo-losesc ocazia să-l invit şi peredactorul vostru şef de la Iaşisă ni se alăture, pe tine te con-siderăm deja de-al nostru. Maisunt oameni dornici sa înveţela revistele de gastronomie,sunt cei de la Horeca şi Foodand Bar cu care am colaboratîntotdeauna foarte bine. Fla-
56 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
presa de vin
Interviu realizat deMarian TIMOFTI
Cosmin, eşti membrufondator şi preşedinte alClubului Presa de Vin. Cereprezintă acest club?Clubul a apărut din nevoia
de comunicare a producătorilorde vin cu consumatorii pe caleaunor canale cât de cât profe-sionale. Iniţiativa a aparţinutPNVV, prin Ovidiu Gheorghe,iar numele i-a fost dat la primaşedinţă de Horia Romanescu,actualmente Director de Pro-grame în TVR. Ca orice lucrubun în România însă, de la ini-ţiative la punere în practică ecale lungă şi ideile de la începutse pierd cumva pe drum…
Adică?Prima întâlnire a avut loc în
2004. Vreme de un an am totvorbit şi nu se concretiza nimic.Producătorii erau din ce în cemai exasperaţi că apăreau înpresa minuni de genul: „în cra-mă la cutare miroase a oţet“,într-un articol altminteri lau-dativ, noi nu începeam nimicserios…În 2005 ne-am adunatpatru oameni, realmente inte-resaţi de vin şi fenomen – CezarIoan, Valentin Ceafalau, Ga-briela Mariş şi cu mine şi amînfiinţat aceasta asociaţie non-profit.
Care este până la urmaobiectul vostru deactivitate?Întrebarea vine firesc având
în vedere că ţi-am enumeratoamenii de baza ai revistelorcu care concuraţi pe piaţă…Glumesc desigur. Ideea noastrăa fost sa strângem sub aceeaşipălărie jurnaliştii interesaţi devin şi să muncim împreună lacreşterea profesionalismuluinostru. Din păcate, entuziasmuliniţial s-a topit pe parcurs şitrebuie să recunosc că nu odată am avut senzaţia, scuzaţivorba românească, că „sufluîn bot la cal mort“. Mai mult
decât oameni doritori să seperfecţioneze, Clubul a strânshatârgii şi oamenii care se ve-deau de două ori pe an la Pa-tronat să-şi ia o sticla de vin şiurările respective de Crăciunşi de Paşti. N-aş vrea să aruncvreo umbra asupra unor oamenica Loreta Budin, Dana Medar,Radu Rizea, Mihai Gălăţanu,Dan Silviu Boierescu (om cucâteva cărţi de vin scrise) şi aaltora care au evoluat realmen-te, dar fenomenul de masă nua fost mulţumitor.
Dacă vrem ca România săredevină ce a fost în lumeavinului, trebuie să începem cu noi!Interviu cu Cosmin Zidurean, preşedintele Clubului Presa de Vin
căra, o revista de mare tradiţieşi prestigiu, a fost întotdeaunaalături de noi. Sper să nu fiuitat pe nimeni, dacă am fă-cut-o, îmi cer scuze de pe acum.Ideea este că se impune să nereorganizăm. Pe 28 ianuarie osă avem o şedinţă în care noi,membrii fondatori, ii invitămpe toţi cei care au dovedit căau potenţial să fie alături deClub şi încercăm un începutde reorganizare. Vom stabiliun program de degustări şi devizite la crame pe tot anul. Vomintroduce şi o modificare im-portantă în statut, de un bunsimt răvăşitor: jurnalist de vineste cel care scrie despre vin.Cei care nu scriu măcar patruarticole despre vin într-un ande zile, să încerce la Clubuljurnaliştilor auto… În aceastaidee, vom lansa invitaţia de ani se alătura şi blogerilor devin, oameni care chiar scriu,degustă şi se perfecţioneazăpe banii lor. Vom monitorizaşi prezenţa la deplasări şi de-gustări. Ştim că este an decriză şi că majoritatea jurna-liştilor stau cu sabia deasupracapului, dar cei care chiar îşidoresc vor găsi timp şi resursesă participe. Aşa că un an dezile vom fi cu toţii aspiranţi. Lafinal ne întâlnim şi degustămdin câteva sticle secretizate înprealabil. Cine va dovedi căare ce spune şi că a învăţatceva într-un an, va deveni mem-bru plin. Cine nu, nu. Vrem săne întâlnim cu fruntea sus cujurnaliştii de vin din Europa şide aiurea şi să nu ne fie ruşinesa reprezentam România. Dacăvrem ca România să redevinăce a fost în lumea vinului, tre-buie să începem cu noi!
Interview with Cosmin Zidurean,Wine Press Club president,
about the history of this associa-tion and about the efforts of the
wine journalists in Romania,that have to be done in order to
reach the same level with thewine journalists from abroad.
„Cei care nu scriu măcar patru articole desprevin într-un an de zile, să încerce la Clubul
jurnaliştilor auto“ (Cosmin Zidurean)
jumătatea goală
Marian TIMOFTI
Vinul, produs românesc demaximă importanţă pentru in-dustria agroalimentară, deose-bit de important la nivel eco-nomic şi cultural, este astăziatacat, din toate părţile, nu nu-mai din exteriorul ţării, ci şidin interior.
Cei de afară ne trimit, apa-rent, vinuri cu aparent renumeinternaţional, dar de fapt ajungîn rafturile noastre numai sticlepe care ei nu le-ar consuma„nici cu duşmanii“. Exemple?Câte vreţi.
Importăm prea multe po-şirci
Chianti, vinul care a lansatItalia anilor '60-'70, care a făcutînconjurul lumii şi care are şiastăzi cel mai mare consum înSUA, are o legislaţie foartestrictă de producţie. Adică fie-care zonă din Toscana careface un anumit tip de Chianti(sunt cinci tipuri) trebuie sărespecte o anumită procedură,acceptată de către fiecare „Con-sorzio“ (Cooperativă) în parte.Folosirea soiului Sangiovese înproporţie de 80% este obliga-torie pentru toţi. Apoi fiecareteritoriu poate adăuga 15-20%dintr-un singur soi (cannaiolo,colorino), dar şi acela trebuiesă provină de pe teritoriul acelei
cooperative. Nu adus din altăparte, întrucât acest vin se bu-cură de DOCG, adică Denumirede Origine Controlată şi Ga-rantată. Adică mai explicit, re-coltat, vinificat, maturat şi îm-buteliat pe teritoriul coopera-tivei respective, folosind soiurileacceptate de aceasta.
De ce toată această expli-caţie? Deoarece am văzut lahypermarketurile noastre sticlede Chianti îmbuteliat la... Bres-cia (oare de când face partedin Toscana ?). Am văzut sticlepe care producătorul a scrisDOCG, dar soiurile folosite eraucinci. De când până când? Iarimportatorul a scris doar DOC(se vede cât de pregătit estepentru importuri adevărate).
Din alte zone ale Italiei lafel: zeci de poşirci (fără ghili-mele, deoarece chiar asta sunt)care ajung pe rafturile noastre,le cumpărăm datorită numelorcelebre sau doar sonore şi carefac de două ori rău: pe de oparte strică renumele unei ţăricare se situează totuşi pe primulloc în lume la export şi, pe dealtă parte, ne strică piaţa, lanoi acasă, fără a oferi ceva decalitate. Iar atât timp cât nu aibăut un vin DOC sau DOCG„de la mama lui“, nu ai cum săpoţi face diferenţa.
Din Spania şi Franţa la fel,din Chile şi Argentina mai puţin(măcar aceia asta ştiu să facăşi aşa-l şi exportă, cui nu-i
Un pahar de vin la masă îl beaoricine; de la Papa şi până lasubofiţerul de circulaţie. Pro-ducătorii simt o scădere a vân-zărilor cu fiecare lege care seadoptă. Şi totuşi se consumăvinul. Deoarece tot ceea ce esteinterzis, este dorit. Şi folosit.
De ce oare nu am avea drep-tul să consumăm acel „păhărel“cu vin la masa de prânz sau lacină când suntem seara în com-panie ? Mă refer la acei 75-100 de ml prescrişi de medic.Importanţa vinului în viaţa noas-tră este demonstrată până şicriza care ne-a lovit. Nu auscăzut prea mult vânzările. Aurămas la fel de stabile ca la ali-mente. Aceasta demonstreazăcă face parte din produsele nu-triţioniste şi atunci de ce să-lrenegăm prin interzicerea luila mesele principale. De ce săavem o alcoolemie 0 la miecând nu este nici o diferenţădacă ai 0,25 la mie? De acord.Nu trebuie să fie permisă exa-gerarea, cei care depăşesc săfie pedepsiţi, dar cei care res-pectă de ce să fie frustaţi deacest benefic şi salutar aliment?
Ar fi benefic pentru toţi: pro-ducători, comerciaţi, consuma-tori. Dar pentru aceasta ar tre-bui ca toţi aceştia să ceară anu-mite schimbări în legislaţie. Şicine ştie?
Maybe that wine should betaught in school, explained
about its qualities, its curativepower, nutritional values, winehistory since its beginnings. It
should be explained as a creati-ve culture and history, as a part
of our everyday life and as a me-
Vinul este un elementde cultură şi civilizaţie
place să-i fie de bine, că doarla fel exportăm şi noi, nu?).
Atacul din interiorul ţării.Când se vorbeşte despre vin
se vorbeşte ca despre alcool.Şi nu este corect. De ce? Pentrucă avem un deficit de cultură.Despre acesta scriem în revistanoastră de mult, de aceea pu-blicăm şi articolele medicilor,nutriţioniştilor, specialiştilor înalimentaţie, în culturi biologiceetc. Vinul, ca un aliment lichidce este, trebuie să readus acolounde îi este locul, în alveoladin care face parte. Nu trebuiesă-l amestecăm cu berea, spir-toasele şi celelalte derivate.
Vinul este, pur şi simplu,altceva. Poate că ar trebui săfie predat şi la şcoală, ar trebuiexplicate calităţile lui, puterealui curativă, valorile nutriţionale,prezentată istoria vinului de laînceputurile sale. Ar trebui lă-murit şi rolul jucat de vinul încultură şi civilizaţie, ca partedin viaţa noastră de zi cu zi, camedicament. Dacă oxigenuleste cel care îmbătrâneşte ce-lulele (deoarece le oxidează,însă fără el nu supravieţuim),vinul, ca un antioxidant ce este,le ajută. Se înţelege, numaidacă-l consumăm raţional.„Este un prieten al omului...cumpătat“ aşa cum spunea Păs-torel.
În unele ţări au loc mani-festaţii pentru a nu se reducegradul de alcoolemie la volan.
Selm
a To
do
rova
– T
he
Win
e is
Life
Vinul şi religia Drumul vinului, ca aliment
dar şi ca medicament, în cursulistorie este mai bine înţelesdacă este privit şi din perspec-tiva religioasă. Religia a fostliantul între epoci care a men-ţinut consumul moderat de vinprintre obiceiurile cele mai să-nătoase ale omului. Vinul a fă-cut parte încă de la începuturidin ingredientele ritualurilorreligioase. Alături de pâine, înreligia creştină vinul apare încele mai importante evenimenteale crestinătăţii. La cina ceade taina, Isus Hristos este sur-prins, alături de apostolii săi,mâncând pâine înmuiată în vin.Acest obicei se mai păstreazăîn creştinism la Sfânta îm-părtăşanie. Minunea lui Isusde la nunta din Cana, transfor-marea apei în vin, este foartereprezentativă şi poate fi con-siderată cea mai deschisă re-comandare făcută în ideea con-sumului de vin pentru sărba-torirea unui eveniment fericit.
În cultura evreilor vinul areo utilizare foarte largă atât prin-tre obiceiurile lumeşti dar şi încele religioase. Îl întalnim înmeniul cotidian, în ritualurilereligioase şi la diverse cere-monii.
În povestea bunului sama-ritean se vorbeşte despre utili-zarea medicală a vinului: bunulsamaritean îi spală rănile călă-torului rănit cu ulei de măslineşi vin, două alimente cu pro-prietăţi dezinfectante. Uleiul
de măsline este recunoscutpentru efectele benefice pe carele are asupra organismului. ÎnOrientul mijlociu, şi astăzi semai produce o licoare, numităbalsamul samariteanului, unamestec de ulei de măsline şivin utilizat în tratarea rănilorde piele. Tot cu rol dezinfectantevreii foloseau vinul ca dezin-fectant în cazul rănilor datoratecircumciziei.
Vechiul testament spune„lasă-l să bea vin, să uite desărăcie şi să nu-şi mai amin-tească de mizerie“ sugerândutilizarea vinului ca sedativ. ÎnNoul Testament Sfântul Paulspune: „nu mai beţi doar apa,ci adaugaţi un pic de vin pentrusănătatea stomacului vostru şipentru alte boli frecvente“. Fo-losirea vinului ca dezinfectantal apei o regăsim foarte des înistorie, în relatarile de pe fron-turi. Se spune ca bolile infec-ţioase de pe front ucideau maimulţi ostaşi decât bătălia însine, acolo unde armata rămâ-nea fără vin. Alcoolul din vinajută la menţinearea calităţiiapei, scăzând astfel riscul ex-tinderii epidemiilor.
In Talmudul evreiesc, scrisîn perioada 536 i.H – 427 d.H.,se regăsesc următoarele: „vinulbăut în moderaţie creşte apetitulşi este benefic sănătăţii ... undelipseşte vinul, este nevoie demedicamente“. Moderaţia esteadesea citată, cea mai repre-zentativă şi subtilă recomandareîn acest sens este cea a lui Avi-cenna (980-1037), autor al lu-crării Canon al medicinei, prin-cipala sa lucrare medicală, cea fost utilizată până în secolulal XVII-lea: „Să fie vinul acuzatcă-l ridică pe înţelept în rai,dar îl aruncă pe prost în întu-neric?“
www.artevino.ro
vinul şi sănătatea
Ing. drd. Otilia CHIRIŢĂ
În articolele anterioareale acestei rubrici am
vorbit despre cura uvală,făcând un scurt istoric şi
prezentând câtevarecomandări medicale.
Este momentul să facemtrecerea către istoria
vinului ca medicament.
În continuarea relatărilordin articolele anterioare, în dru-mul spre mărturiile epocii me-dievale legate de subiectul nos-tru de studiu, vinul şi sănătatea,vom vorbi acum despre epocabizantină. Această perioadăeste mai puţin reprezentativăprin scrieri medicale, mai alescu referire la utilizarea vinuluica produs farmaceutic. Dinaceastă perioadă ne parvin to-tuşi câteva lucrări, cu influenţagreco-romană, ce reuşesc sătransfere aceste informaţii prinperioada Dark Age (cădereaimperiului roman) spre epocamedievală.
Oribasius (325-403 d.H.)autorul enciclopediei medicaleSynagoge, vorbeşte despre uti-lizarea papirusului înmuiat învin pentru dezinfectarea rănilorşi oprirea hemoragiilor.
Paul din Egina (625-690d.H.) şi Aetius din Amida(502 – 575 d.H.) au continuatsă propovăduiască experienţămedicală greco-romana. În lu-crarea Tetrabiblion, Aetius dinAmida împărtăşeşte din expe-rienţa dobândită la şcoala demedicină din Alexandria. Re-comandă vinul roşu sec atâtpersoanelor sănătoase, dar şicelor aflate în covalescenţă.
Alexandru din Tralles(525-605 d.H.), cel de-al pa-trulea mare fizician pro-vin alBizanţului, recomandă adeseavinul în afecţiuni fizice, cumar fi viermi intestinali, guta,dar şi în afectiuni mentale, ne-bunie.
Vinul ca medicament în Evul Mediu
Să fie vinul acuzatcă-l ridică pe
înţelept în rai, darîl aruncă pe prost
în întuneric?
Avicenna(980 – 1037)
Paolo Veronese – Nunta de la Cana
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 61
Vinul în chirurgie
Lucrarea menţionată ante-rior, Canon al medicinei, faceprimele referiri asupra utilizăriivinului ca anestezic pentru bol-navii ce urmau a fi operaţi.Dezvoltarea chirurgiei ca ştiinţăeste ajutată de utilizarea vinuluica sedativ şi anestezic. Doctorularab Rhazes (860 – 932 d.H),produce şi utilizează, stric înacest scop, distilatul din vin –este bine ştiut faptul că arabiinu consuma alcool. Prima cartede chirurgie, Tratat de chirur-gie, este tradusă din arabă înlatină şi în secolul al XVIII-leaîn engleză. Autorul este un altdoctor arab Albucasis (936 -1013) pasionat de chirurgie. Elprezintă în desene şi figuri teh-nicile şi instrumentele utilizate.El utilizează la tratarea rănilorulei de trandafir sau un amestecde ulei de trandafir cu vin sec.Vinul roşu sec este folosit înevisceraţie în combinaţie cuale extracte de plante medici-nale. Medicina modernă are labaza informaţiile transmise dinmedicina arabă, pe care le-adezvoltat odată cu evoluţia teh-nicii şi a altor ştiinţe auxiliareprecum biologia, fizica şi chi-mia.
Revenind la epoca medie-vala, aici vinul este strâns legatde activitatea mănăstirilor, aces-tea fiind principalele producă-toare de vin dar şi cele mai re-cunoscute centre de cercetareîn toate domeniile ştiinţifice.Mănăstirile devin adevaratecentre de cultura, unde imagi-natia şi pragmatismul se îmbinăîn scopul obţinerii şi îmbună-tăţirii oricăror tehnici şi cunos-tinte, îndeosebi în domeniulagriculturii şi implicit al culti-vării viţei de vie şi produceriivinurilor de calitate.
Dar aceasta perioadă a ci-vilizaţiei europene o vom re-descoperi în articolul următorprin prisma utilizarii vinului înmedicina!
The author continues her forayinto history using wine for medi-cinal purposes. In this issue sheis presenting aspects of the me-dieval period. The main issues
discussed are links to religions,but also applications of wine
and grape products in surgery. Statuia lui Avicenna din Duşambe (Tadjikistan)
www.artevino.ro
gastronomie
Răzvan CRUCEANU
Pregătire: 40 minPreparare: 15 min
Ustensile:
1 cuțit1 tigaie1 cratiță1 sita (moț chinezesc)1 tavă
Pentru 4 persoane
Pieptul de pui4 bucăți piept de pui500 g paste de diferite culori200 ml vin alb50 ml sos soia50 ml sos Worcestershire50 ml vin roşu50 g concentrat de tomate100 ml vin licoros1 legătură pătrunjel100 ml ulei de măsline20 g unt2 felii de jambon tăiate în bu-căți mici
Crusta de sareApă200 g sare grunjoasă200 g făină5 g cimbru3 linguri de boabe de muştar
Acompaniament pre-conizatMorcovi înăbuşiți
Vin recomandatChardonnay
Crusta de sare
Se preîncălzeşte cuptorul la120o C.
Piept de pui în crustă de sare cu boabe de muștar
www.artevino.ro
Se amestecă sarea, făina, cim-brul şi boabele de muştar cupuţină apă pentru a forma unaluat consistent. Se lasă să seodihnească 15 min.
Pieptul de pui
Se prăjeşte puțin pieptul depui, întâi pe partea cu piele,în ulei de măsline şi unt, pânădevine auriu. Se scoate piep-tul de pui, se degresează tiga-ia cu vinul licoros. Se reduce(se scade la jumătate) şi seadaugă vinul alb, sosul desoia, sosul worcestershire, vi-nul roşu şi concentratul de to-mate. Se reduce din nou. Sestrecoară sosul, se asezonea-ză, i se adaugă un cub de untrece şi se amestecă până laomogenizare.
Prepararea
Se acoperă pieptul de pui cualuatul de sare, iar restul dealuat se întinde în tavă. Sepun bucățile de piept de puideasupra şi se dau la cuptor15 - 30 minute (în funcție demărimea bucăților de carne)la 120o C. Aceasta temperatu-ra este foarte importantă: fi-ind atât de joasă, carnea vadeveni foarte fragedă.
Pastele
Pastele se fierb într-o cantita-te de apa sărată de patru orimai mare decât a pastelor, cucâteva picături de ulei de mă-sline (sau de nuci). Se stre-coară după fierbere şi seamestecă cu puțin ulei de mă-sline pentru a nu se lipi.Acum li se poate adăuga jam-bonul sotat puțin şi câtevafrunze de pătrunjel.
Montarea pe farfurie
Se aranjează pastele sub for-ma de cuib (cu ajutorul uneipensete de bucătărie), apoipieptul de pui în crusta desare şi sosul aromat cu unt.
Sfat
Pentru paste, apa se săreazădupă ce a dat în fiert şi s-auadăugat pastele. Pastele sefierb cu două - trei minutemai puțin decât este scris pepachet, pentru a rămâne „aldente“.
64 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
mapamond
Concursuleuropean
Sub patronajul WorldwideSommelier Association, în mi-cuţa Republică San Marino aavut loc finala concursului „Celmai bun somelier din Europa“.Desfăşurat în zilele de 14 şi 15noiembrie, a pus faţă-n faţăcalităţile celor trei care au ajunsîn finala acestui concurs şi careau dus o luptă strânsă până lafinală pentru obţinerea acestuipreţios titlu, obţinut în cele dinurmă de Luca Gardini (Italia),somelier la restaurantul CraccoPeck din Milano. Pe locul aldoilea s-a clasat Limal Krejici(Cehia), somelier la restaurantul„Merlot D’Or“ din Praga. Înfine, pe locul al treilea s-a situatVirgilio Gennaro (Scoţia), dela restaurantul Locanda Loca-telli din Londra.
Cei trei finalişti au trebuitîn faţa publicului să „înfrunte“următoarele probe:1 - prezentarea şi servirea
unei sticle de vin2 - identificarea a două vinuri,
unul alb şi unul roşu3 - degustarea şi recunoaşte-
rea a cinci distilate4 - evidenţierea şi remedierea
erorilor dintr-o listă de vi-nuri internaţională
5 - asocierea băuturilor la unmeniu (ipotetic) în degusta-re.Învingătorul, Luca Gardini,
un tânăr de doar 28 de ani alucrat mai întâi ca ospătar îndiferite restaurante din regiuneaEmilia Romagna. În 2004 reu-şise deja să câştige titlul de„Miglior sommelier d’Italia“şi era şeful somelierilor de lacea mai renumită vinotecă şirestaurant de trei stele Michelin,Enoteca Pinchiorri, aflată încentrul istoric din Firenze. Tre-buie precizat că vorbim de otradiţie de familie, tatăl săufiind nimeni altul decât deţină-torul titlului de cel mai bun so-melier al Italiei în anul 1993.
Cu precizarea ca Românianu a avut reprezentanţi la aceas-tă competiţie, îi urăm şi noi,cei de la Arte&Vino, succes laCampionatul Mondial
Europa şi Asia - Oceania şi-audesemnat cei mai buni somelieri
Premianţii zonei Asia - Australia. De la stânga la dreapta, locul aldoilea, Franck Moreau (Australia), marele câştigător, Satoru Mori(Japonia), şi ocupantul locului al treilea, Nobuhiro Tani (Japonia)
Asia si Oceania aucampionii lor
În data de 18 noiembrie2009, la hotel Royal Rihga dinOsaka, a avut loc, sub patronajulASI (Asociatia Internaţională aSomelierilor), primul concurspentru desemnarea celui maibun somelier din Asia-Oceania.S-au înscris 20 de concurenţi,reprezentând 10 naţiuni, iardintre ei au fost aleşi cei treifinalişti, care au fost supuşiunui număr de 6 probe.1 - Servirea promptă a şam-
paniei la doi clienţi care îşiaşteaptă prietenii
2 - Recomandarea băuturilorcare să se potrivească mân-cărurilor alese de 4 clienţi
3 - Decantarea şi servireaunei sticle de Chateau LaLagune 1985 la 10 clienţi
4 - O listă de vinuri cu eroritrebuia corectată
5 - Degustare în orb de vinurialbe, roşii şi de desert
6 - Identificarea a 5 băuturispirtoase, cu precizarea ti-pului şi mărciiDe asemenea, în timpul pro-
belor s-a ţinut seama de atitu-dine, ţinută, aptitudini de vân-zare şi stăpânirea limbilor stră-ine.
Câştigător a fost desemnatSatoru Mori (Japonia, La Tourd’Argent, Hotel New Otani, To-kyo), pe locul al doilea s-aclasat Franck Moreau (Aus-tralia, Merivale Group), iar loculal treilea a fost obţinut deNobuhiro Tani (Japonia, LaTour d’Argent, Hotel New Otani,Tokyo)
Preşedintele ComitetuluiTehnic de Organizare a con-
cursului, dl. Shinya Tasaki, careeste şi Vicepreşedinte al ASI,responsabil pe Asia-Oceania aţinut să precizeze că „Atât timpcît din comisia de evaluare nua făcut parte nici un reprezen-tant al celor zece naţiuni careşi-au trimis participanţi la în-trecere, considerăm că acestconcurs a fost unul dintre celemai echitabile. Orice concurenta avut posibilitatea de a câştiga.Aceasta este datoria mea încalitate de responsabil pe zonaAsia-Oceania şi-mi doresc dintot sufletul ca din această partea lumii să se aleagă şi campio-nul mondial al anului 2010.“Iar Satoru Mori a adăugat „Sco-pul meu final este campionatulmondial“.
Le urăm succes celor dinAsia-Oceania şi noi de laArte&Vino.
Campionatul Mondial se va desfăşura în Chile în luna aprilie
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 65
Cătălin GALAN
Este iarnă, este zăpadă şiacest lucru ne-a luat iar
prin surprindere! Pentrua mai încălzi atmosfera,tot mai mulţi dintre noi
apelează la o „tradiţie“populară pentru a-şi
pune sângele în mişcaresau pentru a se feri de
răceală. Este vorba de obăutură la îndemâna
tuturor : Vinul fiert.
Nu se ştie când şi cine a fă-cut prima carafă de vin fiert,dar se presupune că a începutca „întăritor“ pentru munca deafară din timpul iernii, mai alesîn ţările nordice unde aceastăbăutură aburindă ce degajaaburi de alcool şi diferite arome,era preferabilă altor licori.Atunci când moda vinului fiert„a prins“, acesta a început săfie îndulcit de cârciumari cumiere şi mai apoi cu zahăr, lacare se adăuga scorţişoară, cu-işoare şi alte mirodenii.
Vinul fiert, impropriu şi de-rutant numit astfel, este la ori-gini şi în modul tradiţional alnordicilor un vin încălzit şiaromatizat, în nici un caz unuldat în clocot sau „spumuit“precum supa de pui.
O băutură cu oîndelungată tradiţie
Strămoşul băuturii a fostdepistat în „tratatul de bucate“al lui Apicius, renumitul bu-cătar roman din antichitatecare a notat în „De Re Coqui-naria“ (Despre arta de a găti)prima reţetă de preparare avinului fiert, mult mai complexădecât ce cunoaştem noi azi.„Conditum Paradoxum“, penumele său roman, era unamestec de miere cu puţin vinîncălzit şi asezonat cu piper,şofran, curmale prăjite şi citri-ce.
Combinaţia aburindă se di-lua apoi cu restul de vin (neîn-călzit) astfel că rezultatul era olicoare extra-aromată şi doarpuţin călduţă. Ulterior, în EvulMediu s-a preferat chiar va-
rianta rece a vinului condimen-tat, însă nu se mai pomeneştede ingredientele reţetei din an-tichitate.
Cum îi spun străinii
Pe alte meleaguri este cu-noscut sub diverse nume ca„Glühwein“, (Germania), „Vinchaud“ (Franţa), „Vin brulè“(Italia), „Glögg“ (Suedia),„Gløgg“ (Norvegia şi Dane-marca), Glögi (Finlanda) etc.
Vinul fiert din zilele noastreeste un vin încălzit până latemperatura de aproximativ 45-50°C la care se adaugă dupăpreferințe miere, zahăr vanilat,foi de dafin, scorţişoară, cu-işoare, curmale uscate, fructede pădure, citrice şi chiar cojide portocale.
Pentru prepararea acesteibăuturi se poate folosi vin roşusau alb, în funcţie de preferinţă,deşi vinul roşu pare să fie maides utilizat. De obicei nu sefolosesc vinuri scumpe, deoa-rece procesul de încălzire lereduce pe toate la acelaşi nu-mitor comun, fiind preferate
vinurile de consum curent („vindu table“).
Modul de preparare
Într-o cratiţă curată se toarnăvinul şi se aşează la încălzit lafoc mic. Vinul nu trebuie săocupe mai mult de 2/3 din vo-lumul vasului, deoarece la adau-garea zahărului are loc o spu-mare intensă. Se adaugă treptatmestecându-se continuu zahă-rul, scortişoara, cuişoarele şicelelalte mirodenii. Vinul nuse fierbe, deoarece la peste55°C majoritatea esterilor aro-maţi şi a alcoolilor se evaporă,inclusiv alcoolul etilic. Dupăîntreruperea focului este depreferat ca vinul să se lase înrepaos timp de 10 min., vasulfiind acoperit cu un capac pen-tru ca băutura să-şi intensificearoma. Se strecoară şi se ser-veşte în căni.
The author makes a history ofhot wine, from the Romans to
the present day, in different co-untries and provides the correct
method of preparation of thiswinter drink.
Povestea vinului fiert
66 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
la un pahar de vorbă
Dan MIHĂESCUprieten de artişti cu(şi fără) cramă acasă
Pesemne, acolo în ceruri e ovreme mai tristă, fiindcă Dum-nezeu ia mereu de aici, de lanoi, atâţia mari comici, care sămai înveselească atmosfera. Aşase face că şi Nicu Constantin afost nevoit să se stabilească de-finitiv în Paradis.
Într-o zi a anului 2000, m-asunat Cristi Brancu, mai marelerevistei V.I.P., şi mi-a zis că scotei o carte despre un comedianvestit, pe numele lui de pămân-tean, Nicu Constantin-Optinova,care ţine morţiş să-i scriu şi euun cuvânt înainte, sau măcar uncuvânt înapoi, întrucât la cel dedinainte s-a înscris şi Fănuş Ne-agu.
Regret imens că trebuie săpun acest verb la trecut, darNicu a fost un om între oameni,un artist, angrosist de umor, darşi un prieten al vinului de viaţălungă. La subsolul casei sale dinBucureşti, Nicu a amenajat ocramă, despre care Fănuş Neaguscria că este: «O pivniţă deschisăprietenilor – un fel de Hanul An-cuţei stilizat nu cu arabescuride munţi din Moldova de sus, cicu înscrisuri de lemn răsucit devântul aspru al nisipurilor şi ră-zoarelor prin care trec năluci dedropii. Când cobori în ea, auzivuietul trenurilor gonind prinBărăgan spre Constanţa, valurialbastre spărgându-se în ţărmulde lut de la Eforie, arzi de dorulde-a spune şi mai ales de-a as-culta poveşti».
În această prietenoasă pivniţăam stat şi eu la vorbe de paharcu Nicu, băiat născut la malulmării, din tată albanez şi mamăgrecoaică. Mi-a arătat, cândva,o poză a teascului de marmorăpentru zdrobitul strugurilor, aflatla muzeul arheologic din Con-stanţa, o foarte veche mărturiea activităţii dionisiace, pe malulde vest al Pontului Euxin. În Tra-
cia, vinul s-a băut întotdeaunacurat, fără apă ca la greci. El erade părere că măsurile luate deBurebista nu vizau atât moravu-rile dacilor, cât eliminarea unortentaţii. Mahomed, despre cares-a spus că şi el a interzis băutulvinului, recunoaşte undeva: « În-găduit-am vinul celor înţelepţişi l-am oprit nerozilor».
Actorul ştia să recite foartefrumos închinarea poetului Ovi-diu, către Bachus :
«Aceasta este ziua, de nu mă-nşel, în care,
O ! Bachus, şi pe tine poeţiite cinstesc!
Ah, mândru zeu, tu vino, du-rerea mi-o alină
Şi nu uita: şi eu sunt închi-nătorul tău! »
Eu socotesc că acest artist s-a născut greşit. La Eforie Sud.Dacă se năştea în Nebraska şi îlchema Harold Lloyd, ar fi fostcomparat cu Charlie Chaplin saucu Buster Keaton. Aşa, aici, afost incomparabil.
Individul putea fi asemănatcu un terorist, deoarece, pe undetrecea declanşa explozii. De râs !
Eu, fire slabă, neexistând omsă vrea să mă încurce şi să nu fiizbutit, m-am înprietenit cu acestelement, mitocosind împreunănişte zeci de emisiuni vesele TV,scriind mult pentru el, urmân-du-l uneori prin baruri şi alte lo-
curi cu balerine, apoi după ceam dus mirese la ofiţerul stăriicivile, ne-am văzut şi am petrecutpe la casele noastre. Întotdeaunas-a dovedit bun de cinste şi delocrău de pagubă. Un gospodarimpecabil, cu casa mereu des-chisă şi masa pusă, bucuros deoaspeţi, fie că sunt prieteni sauchiar din ceilalţi. Ajuns la uşalui, te întâmpina mereu vesel,cu nevastă, căţel (botezat Pepe)şi purcel (la tavă). Pepe este «so-pran de coloratură», întrucâtcânta – de-adevăratelea, împreu-nă cu gazdele. Când era treaz.Căţelul !
În casa lui Nicu de la Eforie,vara se înmulţeau musafirii, cape trecere pietonii. Găsea pentrutoţi de-ale gurii şi pat curat. Amfost acolo şi în mai multe apar-tamente din Bucureşti, în care avieţuit. Îi plăcea să petreacă,adesea cu lăutari, cânta frumos,glumea irezistibil. Am avut amân-doi un suflet candriu, de papugiuşi academicianul Fănuş Neagune-a inclus într-o carte a lui, lacapitolul cu «Frumoşii nebuniai marilor oraşe». Prietenul meuNicu a fost însemnat de Dum-nezeu cu talent din belşug, cuomenie, cu vocaţia prieteniei,om bun, mereu gata să te îm-prumute cu câte ceva de careaveai nevoie şi pe care uita săţi-l ceară înapoi.
De toate pentru toţi ai noştri (1)
De ce şi Nicu Constantin?Gălăgios, certăreţ uneori, dar
cu împăcarea la purtător, peunde trecea făcea fum, se dădearău şi când îi mai scăpa câte olacrimă, dădea vina pe ochelari.
Filmam cu el pentru un re-velion la TVR şi mi-a cerut opauză de o oră. Eram în ajun deSfântul Nicolae şi mi-am zis căomul are de cumpărat una, alta,pentru petrecerea de la ono-mastica lui. S-a întors la timp,am reluat filmarea dar vocea nuprea îl mai ţinea şi i se aburiserăochelarii.
– Ce ai, mă? am vrut să ştiueu.
– Am fost să-l îngrop pe Ma-rian Iorga, cântăreţul, care n-avea pe nimeni. Dumnezeu să-lodihnească şi hai să filmăm…
Un personaj derutant acestNicu Constantin, născut parcădin peniţa lui Panait Istrati. Di-mensiunea, statura lui artistică,au fost confirmate de public,care l-a iubit constant, de la ti-nereţe, până dincolo de viaţă.Şi e lucru mare ! Despre el sepoate spune (fără glumă) că aavut în Teatru, la Operetă, în Ci-nematografie şi la Televiziune,decenii de împliniri măreţe.
La vizionarea unui programde revelion, un secretar al co-mitetului central ne-a spus că,în program, e prea mult Nicu.(Nicu Constantin, fireşte). Cândi-am povestit, el mi-a şoptit(prompt) că mai putem tăia dindiscursul lui Ceaşcă, sau din lă-lăiala cu «Omagiul ţării».
Vorbele de duh ţâşneau dinel ca lava dintr-un vulcan, mereuactiv. El şi-a cumpărat din timpposteritatea şi a plătit-o cu oviaţă trăită pe repede înainte,vesel sau cu lacrimă, cu nelinişti,cu emoţii şi cu bucuria că areprieteni fără număr. O mareparte dintre ei, foşti artişti cufaimă, îl aşteaptă acum, acolo,printre stele, pentru nişte stagiunicu spectacole fantastice, carenouă tare ne vor lipsi. N-am săînţeleg niciodată de ce s-au grăbitei spre moarte, lăsându-ne sin-guri, acum când avem atâta ne-voie de zâmbet.
A tender remembrance of the lifeand artistic work of the great actor
Nicu Constantin, defined by theauthor as „a terrorist, because
wherever he went, he triggeredexplosions: of laughter!“
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 67
În fotografia alăturată puteţiadmira cea mai mare sticlă cuvin din România, care momen-tan se află la Salonul de vinuriArte&Vino din Bucureşti.
Cunoscută şi sub numele desalomon sau melchior, şiavând o capacitate de 16 l (e -chi valentul a 24 de sticle nor-male), a ajuns aici, împreunăcu „surorile ei mai mici“ (de la0,75 l şi până la ceva mai micanabuchodonosor, de „doar“15 Litri), odată cu primul importal vinurilor lui Jacopo Biondi-Santi din Toscana (Italia).
Dealtfel, cea mai mare sticlăde vin spumant, 15 l, îmbute-liată la Panciu, se află şi ea laacest Salon de vinuri, dar aces-tea nu sunt singurele.
O frecvenţă destul de mareo au sticlele de 12 Litri, 5 Litri,3 Litri şi 1,5 Litri, fie de la pro-ducători străini, fie de la ceidin România.
Nu este o curiozitate pro-ducerea acestor sticle, ci doaro dorinţă a anumitor producă-tori de a demonstra că vinurilecare sunt îmbuteliate în cantităţi
mai mari (peste 75 cl, consi-derată în general măsura idealăpentru menţinerea vinului petermen lung), „lucrează“ multmai bine, se rotunjesc în moddeosebit şi reuşesc să depă-şească în calitate vinurile îm-buteliate în sticle tradiţionale.
Datorită dificultăţilor de îm-buteliere (care de multe ori seface manual), a preţului ridicatal sticlelor, a dificultăţilor demanipulare şi de stocare, preţuleste mult mai ridicat decât cre-dem, chiar şi la cele de 1,5litri.
Dacă o sticlă de 75 cl costă50 lei, una de 1,5 litri poatecosta între 140 şi 160 lei, tocmaidatorită acestor dificultăţi, darşi a calităţii deosebite ale vi-nului, care s.a bucurat de omaturare fină mai completă,într-o cantitate mai mare ca deobicei.
Acestea sunt şi motivelepentru care doar anumiţi pro-ducători şi numai pentru anu-mite vinuri îşi permit să folo-sească şi să investească în ase-menea sticle.
Cea mai mare sticlă cu vin din Româniase află la „Salonul de vinuri Arte & Vino“
sau reroboam (6, 4,5 l),mathusalem sau imperiale(8, 6 l), salmanazar (12, 9l), balthazar (16, 12 l), na-buchodonosor (20, 15 l),salomon sau melchior (24,18 l).Pentru şampanie, denumiri-le sunt uneori diferite, iarvolumul creşte în continua-re. Avem sticlele souverain(35, 26,5 l), primat (36, 27l), melchizedec (40, 30 l),adelaide (124, 93 l) şi sub-lime (200, 150 l)
The biggest bottle of wine fromRomania, which currently is at
the Arte & Wine Salon, arrived inBucharest and with the first im-
port of Jacopo Biondi-Santi winesfrom Tuscany (Italy). Here is also
the biggest glass of sparklingwine, 15 liters bottled in Panciu.
biblioteca
Răzvan CRUCEANU
În anii ’20 ai secolului trecut,Auguste Escoffier - marelebucătar şi gastronom francezcare a revoluţionat şi moder-nizat arta gătitului şi organiza-rea bucătăriei profesionale -afirma în prefaţa la „Le GuideCulinaire“ că, nu peste multtimp, arta gătitului va fi guver-nată de principii şi tehnici sta-bilite pe baze ştiinţifice, iar re-lativismul va fi exclus din bu-cătărie. Nu cred că, la aceadată, au crezut mulţi în previ-ziunile lui, dar astăzi devinedin ce în ce mai evident căgastronomia de înaltă clasăeste imposibil de conceput fărăaportul ştiinţei - atât în ceeace priveşte ustensilele şi apa-ratura din bucătărie, cât şi stu-dierea până la nivel moleculara diferitelor ingrediente şi asimilitudinilor sau diferenţelordintre ele.
Dar iată ca viitorul ne-a camluat-o înainte şi, deja pe la în-ceputul anilor 2000, a apărutbucătăria moleculară, cea careaplică principii ştiinţifice pentruînţelegerea şi îmbunatăţireapreparatelor culinare sau stu-diul ştiinţific al sapidităţii.
Someleria moleculară
Până în luna mai a anului2009 se părea că bucătăria mo-leculara reprezintă apogeul gas-tronomic, mai mult de atât nicimăcar ştiinţa nu mai putea sainfluenţeze; nici tehnica pre-parării alimentelor şi nici aso-cierea mâncărurilor cu vinurileîn restaurant. Şi, cu toate aces-tea, citind un articol de pe web-site-ul revistei Decanter, amaflat cu surprindere că a apărutechivalentul oenologic al bu-cătăriei moleculare - someleriamoleculară! Şi mai surprinzătoreste faptul că acest concept afost inventat de un somelier,François Chartier, care vinedintr-o ţară fără nici un fel detradiţie viti-vinicolă: Canada.Aici, în afara de ice-wine, celpuţin eu n-am auzit să se pro-ducă vreun vin care să contezepe piaţa internaţională. Şi totusi,un somelier canadian, cu unrenume ce a depăşit demult, edrept, graniţele ţării de obârşie,a avut inspiraţia, ştiinţa şi de-terminarea de a lansa pe piaţăpiatra de temelie a somelerieiviitorului: „Papilles et Molé-cules“ - prima carte care tra-tează în mod ştiintific asocieriledintre preparatele culinare sivinuri.
François Chartier s-a con-sacrat, în ultimii 20 de ani, cer-cetării pasionate a similitudi-nilor atomice ce exista intrealimente şi ne propune în carteasa o manieră revoluţionară deconcepere a gastronomiei şide creare a armoniei perfecteîntre vinuri şi preparatele culi-nare. În anul 2009, ca o încu-nunare a recunoaşterii de carese bucură pe plan mondial,
François Chartier a colaboratcu Ferran Adria la elaborareameniului pentru restaurantulEl Bulli - simbol al bucătărieimoleculare, declarat de cinciori cel mai bun restaurant dinlume, în ultimii patru ani înmod consecutiv.
Este interesant de spus căel a ajuns sa se implice înaceste cercetări ştiinţifice cutotul întâmplător şi într-un mo-ment în care cei mai mulţi oa-meni nu ar fi avut starea nece-sara pentru aşa ceva. Totul aplecat de la o boală de sângepe care François Chartier ocontactase, ceea ce l-a obligatsă consulte foarte multi spe-cialişti în biologie, genetică,microbiologie, chimie etc. Ast-fel, intrând în contact cu lumeaştiinţifică, făcându-şi prieteniîn domeniu şi fiind deja some-lier cu experienţă, i-a venitideea unor studii elaborate înceea ce priveşte asocierile din-tre mâncare şi vin.
Multitudinea de familii aro-matice identificate sunt tot atâ-tea chei către armonia perfectă,atât pentru crearea de reţeteculinare, cât şi pentru acorduldintre vin şi mâncare.
S-au găsit răspunsuri la în-trebări pe care, pâna acum,nici nu ne gândeam să ni lepunem. Ce legătura exista intrecăpşună şi ananas? Dar intrementă şi Sauvignon blanc? Întrebarrique-ul de stejar şi carnearoşie la grătar? Dar intre cimbruşi miel? Intre rozmarin şi mus-cat?
De exemplu, aroma carac-teristica a cărnii de miel estedata de timol - un compus or-
O abordare ştiinţifică şi ludica pentru o maibuna cunoaştere a alimentelor, vinurilor şi a
armoniei dintre vinuri şi preparatele culinare
ganic din clasa fenolilor, carese găseşte şi în cimbru, dar şiîn anumite vinuri roşii!
Stabilindu-se astfel de le-gături şi similitudini, se potcrea reţete care să vină perfectîn întâmpinarea unui anumitvin, sau vinurile vor putea fiasociate în mod ideal cu pre-paratele culinare.
Ca un indicator al impactuluipe care l-a avut în lumea vinului,cartea domnului François Char-tier s-a epuizat în aproximativo luna de la apariţie şi cu sigu-ranţă vor urma multe ediţii,domeniul abordat fiind nemăr-ginit şi extrem de interesant.
Someleria va trece probabilprin transformări de substanţă,iar în ceea ce priveşte acordu-rile vin - preparate culinare seva ajunge la un cu totul altnivel de cunoştinţe aplicabileatât în bucătărie pentru reali-zarea reţetelor, cât şi în salade restaurant spre bucuria şimulţumirea consumatorilor.
Dacă până acum asociereavin - preparate culinare era maimult o artă care se baza petradiţie, „reguli“ mai mult saumai puţin aplicabile şi pe flerulşi experienţa somelierului, deacum încolo somelierii vor aveala îndemână o metodă ştiinţificăcu mult mai precisă şi lipsitade echivoc.
O fi bine? O fi rău? Pentruconsumatori şi adevăraţii pro-fesionişti, cred că o să fie bine.Pentru somelierii plafonaţi -sau complet „atomici“ - s-arputea să fie rău, pentru că sevor auto-exclude din rândurileprofesioniştilor gata oricândsă-şi însuşească tot ce e nou şide bun augur în domeniul lorde activitate.
În România nu trebuie încăsă intre nimeni în panică, niciconsumatorii nu ştiu ce sa cearăşi nici restauratorii ce să ofere!
Presentation of the volume writ-ten by François Chartier, Papil-
les et Molecules. La science aro-matique des aliments et des
vins, where the author describeshis vision of the sommelier pro-
fession and the unexpected con-tribution of the science in this
area.
ianuarie 2010 | romanian WINE art | 69
70 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
viaţa spirituală
Raoul SOREANU,Marcel FLORESCU
În panteonul marilorierarhi, teologi si sfinţi ai
bisericii creştine un locaparte îl au Sfinţii Trei
Ierarhi Vasile cel Mare,Grigorie Cuvântătorulde Dumnezeu si Ioan
Gură de Aur.
An de an, la 30 ianuarie, în-treaga Ortodoxie, dar nu numai,prăznuieşte în chip deosebitpe Sfinţii Trei Ierarhi: Vasilecel Mare, Grigorie Teologulsi Ioan Gură de Aur, care austrălucit ca nişte luceferi pebolta cerească a Bisericii creş-tine. Şi pentru că ei s-au dovedit«mari dascăli şi ierarhi», fa-cultăţile de teologie i-au alesca patroni şi ocrotitori, ca viatacreştina şi luminatori în înţele-gerea credinţei creştine.
În viaţa lor, în cultura şi şti-inţa lor, dar mai ales în credinţalor, teologii de pretutindeni,profesori şi studenţi, caută me-reu resurse de trăire a vieţiicreştine autentice şi a credinţeicelei adevărate.
Dacă despre Sf. ApostolPavel s-a spus, şi pe drept cu-vânt, că este fereastra prin carepăgânii L-au cunoscut pe Hris-tos şi s-au convertit la creşti-nism, despre Sfinţii Trei Ierarhiputem spune că sunt ca treiferestre prin care creştină-tatea a privit spre Hristos şia primit lumina de la El.
Astfel, Sf. Grigorie Teo-logul este simbolul ştiinţeiteologice, Sf. Vasile Cel Mareeste simbolul energiei şi alacţiunii puse în slujba oa-menilor, iar Sf. Ioan Gura deAur simbol al râvnei apos-tolice prin cuvânt şi faptă,pentru îndreptarea vieţiicredincioşilor, după învăţă-tura Domnului nostru IisusHristos. Mai concis spus, unular reprezenta mintea care gân-deşte altul gura care propovă-duieşte şi al treilea mâna carelucrează, deşi fiecare a avut şiminte şi gura şi mana care lu-crau într-o desăvârşita armonieşi unitate. Fiecare dintre ei eraudeopotrivă neîntrecuţi pastorisufleteşti, mari dascăli ai lumiicreştine, propovăduitori şi apă-rători ai dreptei credinţe.
Sf. Ierarh Vasile cel Mare
Sf. Vasile cel Mare (330-379) s-a născut în oraşul Ce-zareea Capadociei, din părinţicreştini, care i-au dat o creşterealeasă şi o educaţie pe măsură.După studii strălucite de filo-zofie la Cezareea, Constanti-nopol şi Atena, s-a retras înpărţile Pontului, unde a înfiinţato mânăstire şi a stat acolo înrugăciune şi în meditaţie pânăcând a fost hirotonit mai întâipreot şi apoi episcop al Ceza-reei, păstorind în această cali-tate până la moarte. S-a mutatla Domnul la 1 ianuarie 379,când nu împlinise nici 50 deani, plâns de întreaga sa turmaşi numit încă de atunci „celMare“.
A rămas în istoria Bisericiica primul ierarh care, cu avereamoştenită de la părinţi, a înfi-inţat primele instituţii de asis-tenţă socială, numite după nu-mele său „vasiliade“, şi anume:azile, ospătărie, casă pentrureeducarea fetelor căzute, şcolitehnice etc., toate cu scopulde alinare a suferinţelor şi aju-torul celor săraci.
Sf. Ierarh Grigorie deNazianz (Teologul)
Sf. Grigorie de Nazianz(309-390), a văzut lumina zileiîn satul Nazianz din Capadocia.În casa părintească a primit oeducaţie aleasă de la mama sa,Nona. A făcut studii la CezareeaCapadociei, Alexandria şi Ate-na, unde a fost coleg cu Sf.Vasile cel Mare şi IulianApostatul, viitorul împărat.
Întors de la studii, a fostbotezat de tatăl său, după cares-a retras la o mănăstire dinPont întemeiată de prietenulsău Vasile cel Mare, unde s-aîndeletnicit cu studiul şi asceza.A fost hirotonit fără voia lui decătre Vasile cel Mare ca episcopde Sasima, dar acolo nu s-adus niciodată. Datorita erezieiariene care tulbura întreagaBiserică, s-a dus la Constanti-nopol, unde intr-o bisericuţănumită Anastasia, adică înviere,şi-a ţinut predicile sale princare a reuşit să zguduie din te-melii arianismul.
În anul 380, împăratul Teo-dosie cel Mare şi poporul l-auales patriarh al Constantino-polului, iar în anul următor i
s-a încredinţat prezidarea lu-crărilor sinodului al II-lea ecu-menic. Datorită tulburărilor şiintrigilor unor episcopi care-lacuzau că a umblat după scau-nul patriarhal, pe care l-ar fiocupat în mod necanonic, Sf.Grigorie, mâhnit, s-a retras dinscaunul patriarhal şi s-a dus înCapadocia, unde a trăit câtezile i-au mai fost rânduite, însinguratatea-i atât de plăcută.
Sf. IerarhIoan Gură de Aur
Sf. Ioan Gură de Aur (354-407) s-a născut în Antiohia. Aprimit o educaţie aleasă de lamama sa, Antusa, rămasă vă-duvă la 20 de ani în urma morţiitatălui său Secundus, care fu-sese un mare dregător militar.A învăţat filosofia şi retoricade la cel mai mare retor al tim-pului, Libaniu, care spera să-llase în locul său.
După terminarea studiilor aprofesat avocatura, dar pentruo perioada foarte scurtă, pentruca nefiind potrivită spirituluisău a părăsit-o. S-a botezat şia început să se îndeletniceascăcu studiul Sfintei Scripturi, maiîntâi în casa părintească, apoiîntr-o mănăstire.
A fost hirotonit diacon şiapoi preot în Atiohia, unde apăstorit 12 ani. În anul 397 afost înălţat fără voia sa pe scau-nul de patriarh al Constantino-polului, unde s-a remarcatprintr-o viaţă pilduitoare, darmai ales prin aprige cuvântăriprin care biciuia viciile în spe-cial celor de la curtea împără-tească, şi chiar pe împărăteasaEudoxia. Datorită acestui lucruîmpărăteasa a pus la cale în-depărtarea sa din scaun dedouă ori. A doua oară a fosttrimis în exil în Armenia, darpe drum, din cauza maltratărilorla care a fost supus, a murit laanul 407. Rămăşitele sale aufost aduse după 31 de ani cumare cinste la Constantinopol.
Sfinţii Trei Ierarhi
În viaţa şi opera lor, Sf. TreiIerarhi au multe puncte co-mune şi cu alţi mari Părinţi şiscriitori ai Bisericii. Totuşi Sf.Trei Ierarhi au câteva însuşiricaracteristice prin care eise completează, formând ounitate care-i recomandă în-totdeauna împreună. De alt-
Sfinţii trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan
Sf. Vasile cel Mare (330-379)
www.artevino.ro ianuarie 2010 | romanian WINE art | 71
viaţa spirituală
fel, tâlcul mai adânc al arătăriidivine pe care a avut-o în anul1081 mitropolitul Ioan alEvhaitelor, în urma căreia s-ageneralizat sărbătorirea îm-preuna a Sf. Trei Ierarhi la 30ianuarie, nu este numai acelade a se pune capăt disputelorîn legătură cu întâietatea pecare ar fi meritat-o unul saualtul dintre cei Trei Sfinţi Ierarhi,ci mai ales rezultatul unui pro-ces îndelungat de aprofundarea operei lor, prin care Bisericaa ajuns la conştiinţa că SfinţiiTrei Ierarhi se completează înmod armonios, fiecare dintreei definindu-se abia prin ra-portarea sa la ceilalţi doi.
Astfel, dacă Sf. Ioan Gurăde Aur a predicat pe înţelesultuturor adevărata credinţă,dacă Sf. Grigorie Teologul asintetizat dogma şi a făcutînţeleasă Revelaţia lui Dum-nezeu, adevăruri de credinţăcare depăşesc cugetarea şi co-pleşesc mintea, Sf. Vasile celMare cercetează şi explicăetapele creaţiei, făcândcunoscută opera şi bunătatealui Dumnezeu în om. Apoi,după cum am afirmat mai sus,în timpul vieţii lor s-a formulatdogma Sfintei Treimi, la caretoţi cei trei ierarhi au contribuitîn egală măsură atât pentru
explicarea şi înţelegerea ei decătre credincioşi, cât mai alesprin lupta pe care au dus-o cucei care doreau cu tot dinadin-sul să impună o credinţă străinăRevelaţiei dumnezeieşti şi Tra-diţiei apostolice. „În lupta cumarile erezii ale vremii lor, cuarianismul, cu sabelianismul,cu pnevmatomahii (adică cucei care luptau împotriva Du-hului Sfânt), cei trei părinţi deseama ai teologiei creştine aureuşit să depăşească caracterulsubstanţial al gândirii eleniste,fie că era vorba de aristotelism,fie de poatonism, pe care lecunoşteau ca nimeni alţi, şiau făurit pentru prima dată înistoria culturii umane concep-tul de persoană, pe care l-auaşezat la temelia învăţăturiilor despre Sfânta Treime“.
După concepţia Sfinţilor TreiIerarhi, omul este cea mai alea-să făptură. El este creat dupăchipul lui Dumnezeu şi pentrumântuirea lui a venit în lumeÎnsusi Unul-Născut, Fiul luiDumnezeu. Conştienţi de va-loarea omului şi de dragostealui Dumnezeu pentru oameni,Sfinţii Trei Ierarhi au pus înslujba omului tot ce au avutmai bun: ştiinţa lor, viaţa şi în-treaga activitate.
Sus, Sf. Grigorie de Nazianz; în dreapta, Sf. Ioan Gură de Aur
72 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
peste Prut
Un producător important devinuri din Republica Moldova,despre care am avut ocazia săaflu mai multe, este companiavinicolă „Acorex Wine Hold-ing“. Am avut onoarea de aface cunoştinţă cu managerulacestei companii, doamna Ma-rina Colibaba, care m-a primitfoarte călduros şi şi-a rupt dintimpul său pentru a-mi răspun-de la câteva intrebari.
În primul rând bine v-amgăsit şi aş vrea să-mispuneţi când s-a înfiinţatAcorex Wine Holding?Compania vinicolă Acorex
Wine Holding a fost înfiinţatăîn 1994. În prezent este unuldintre liderii Republicii Moldovaîn producerea şi exportul vi-nurilor de înaltă calitate. Com-pania controlează întreg ciclulde producţie conform sistemu-lui de Management al CalităţiiISO 22000:2005, începând cuplantarea viilor şi terminândcu îmbutelierea vinului.
În lumea vinului sunteţiodata cu apariţia brand-ului sau aveţi o legăturamai veche?De fapt compania a fost in-
fiinţată în anul 1989, când com-pania „Acorex“ şi-a început ac-tivitatea în calitate de exportatorde vinuri moldoveneşti. Atuncicompania se ocupa în exclusi-vitate de operaţii comerciale,vânzând producţia câtorva fa-brici de vinuri moldoveneşti.Atunci, din pacate, puţini dinproducătorii moldoveni puteausă asigure permanent o calitateînaltă a producţiei vinicole. Deaceea conducerea companiei„Acorex“ a luat decizia privindconstrucţia unei combinat mo-dern pentru producţia şi îm-butelierea vinurilor. De aseme-
nea, compania dispune de ceamai mare colecţie de distincţiidobândite la diferite competiţiivinicole internaţionale – peste260 de medalii şi diplome deonoare.
După cum ştim,tehnologia vinului setransmite din tată-n fiu.La Dumneavoastră cumse procedează?Tehnologia este unul din
factorii de succes pentru pro-ducerea vinului de calitate în-altă. Ţinând cont de faptul căaceastă preocupare pentru ca-litate este unul din cele maiimportante aspecte ale activităţiinoastre, noi colaborăm strînscu tehnologii străini – UmbertoMenini din Italia si Jean-MarcSauboua din Franta, care ajutatehnologilor nostri la creeareavinurilor noi. Aşadar, se poatede spus că la noi tehnologia senaşte din experienţa tehnolo-gilor din Italia, Franţa şi Mol-dova, ţinând cont de specificulterroir-ului local.
Ce îşi doreşte AcorexWine Holding în 2010?Sperăm ca anul 2010 ne va
aduce în primul rând stabilita-
Cocostârcul alb aducenoroc vinului moldovenesc
Denis ŞTEFĂNEŢ
tea. Stabilitatea economică şipolitică, care poate asigura ac-tivitatea continuă a sectoruluivinicol în general, şi în parti-cular a companiei noastre. Echi-pa noastră lucrează destul deintensiv, şi considerăm ca efor-turile noastre, stabilitatea şi unpic de noroc ne vor aduce re-zultate uimitoare în acest an.
Care sunt vinurile dingama Dumneavoastră ceau cel mai mare impactpe piaţa R. Moldova?Producem un sortiment des-
tul de larg pentru diferite cate-gorii de consumatori. Seria Sal-veto include vinurile Muscat şiTraminer cu arome fermecă-toare, care sunt foarte popularela femei, seria de vinuri maturiAcorex Reserve este popularăla consumatori care apreciazăvinuri seci de calitate înaltă.Vinurile din colecţia Private Re-serve sunt create printr-o teh-nologie specială cu măturareaîn butoaie din stejar francez şiamerican. Fiecare vin fiind pro-dus în cantităti limitate şi des-tinat pentru adevăraţi cunos-cători si colecţionari.
Aţi cucerit pieţe de pestehotare?
Suntem deja prezenţi pe maimulte pieţe din Europa, Asia şiAmerica de Nord. În prezent,Acorex Wine Holding exportăvinurile sale în peste 16 ţari, in-clusiv pe unele pieţe complicateprecum Marea Britanie, Canada,SUA, Germania, Suedia, China,Danemarca, Belgia ş.a.m.d. Cucompania Direct Wines din Ma-rea Britanie colaborăm cu suc-ces mai mult de 7 ani. Anultrecut am câştigat un tender înSuedia. Permanent lucrăm pen-tru extinderea pieţilor de desfa-cere şi cautarea clienţilor noi.
Care este vinulDumneavostră preferat?Greu de spus, sunt mai mul-
te. Acum îmi place Cuvee Alek-sandr 2005 – brut matur produsdupă metoda Traditionnelle(Champenoise) şi vinul sec Sau-vignon Blanc 2009.
Ce le doriţi viticultorilorşi producătorilor devinuri din R. Moldova câtşi celor de peste hotare înanul 2010?Doresc ca anul nou să vă
aducă pace, prosperitate şi multsucces. La mulţi ani!
Interview with the manager of thecompany „Acorex Wine Holding,Mrs. Marina Colibaba, about the
work done by the company, aboutthe wines they produce and the
success enjoyed by the companyin the market of Moldova andalso in international markets.
Cultura viţei-de-vie peaceste meleaguri datează dinvremuri imemorabile. Legen-da spune că o armată uriaşă
a asediat în vremuri străvechicetatea Sorocii. Deşi asediul a
ţinut luni de zile, cetatea n-aputut fi cucerita. Deoarece os-
tasii nu se puteau aprovizio-na, rezervele de mâncare în
cetate s-au terminat dar totuşiau ţinut piept.
Ştiţi cum? În cetate îşiaveau cuiburile nişte cocos-
târci care din viile din împre-jurimi aduceau struguri pen-tru puii lor. Odată cu puii seospătau din ei şi ostaşii dincetate. Strugurii le adăugauputeri oştenilor şi ei puteausă respingă de fiecare dată
atacurile duşmanilor cu forţesporite. Când a sosit cu oas-
tea sa voievodul Moldovei şi adespresurat cetatea de duş-
mani, punându-i pe fugă, toţioştenii din cetate erau vii şineătamaţi. În semn de recu-
noştinţă, oamenii acestui me-leag au pus emblema vinului
moldovenesc, care se păstrea-ză şi pană-n zilele de azi.
Considerate păsări aducătoa-re de noroc, cocostârcii albi
duc şi astăzi până departe fai-ma viticulturii şi viticultorilormoldavi. Datorită acestei le-gende sunt şi astăzi prezenţipe etichetele producătorilorde vin. Republica Moldova
are foarte mulţi producători şimulţi viticultori care se res-
pectă şi pun suflet şi seriozi-tate atunci când este vorba
despre viţa-de-vie şi vin.
Strugurii şicocostârcii
in memoriam
Acad. prof. univ. dr.Viorel STOIAN
În dimineața zilei de 30 ia-nuarie 2010, eminentul oenologşi om de ştiință Mihai Macicia încetat din viață. A fost răpusde o boală care nu iartă, oboală lungă şi chinuitoare. Prinplecarea sa lumea vitivinicolădin România rămâne mai tristăşi mai săracă.
Mihai Macici a venit pe lumeîn zi de mărțişor (1 martie1928) şi a plecat dintre noi cuo lună înainte de a fi împlinit82 de ani. Natura a fost foartegeneroasă cu el. I-a dăruit fru-musețe de trup şi de caracter,i-a dăruit inteligență şi inven-tivitate, i-a dăruit talent la toate,i-a dăruit o uriaşă capacitatede muncă.
Chiar şi acum, la vârsta se-nectuții, era uimitor să constațicâtă energie creatoare sălăşlu-ieşte în trupul său firav. A fostadmirat, probabil a fost chiarinvidiat, dar mai întâi de toatea fost iubit mult şi de foartemultă lume.
A iubit frumosul…
A fost uimitor de talentat înfoarte multe domenii. Avea ta-lent la desen şi la pictură; ar fiputut deveni arhitect de talentca ilustrul său coleg NicolaeVlădescu, restauratorul Pala-tului Cotroceni. Ar fi putut de-veni medic de renume, la felca alt coleg ilustru, profesorulcardiolog Ioan Orha. Ar fi pututajunge strălucit profesor uni-versitar precum colegul săuCondrea Drăgănescu sau emi-nent cercetător ca pomicultorulStelian Coman, sau chiar un
scriitor talentat. A ales înschimb horticultura. Colegiis-au gândit că se v-a îndreptaspre floricultură sau arhitecturăpeisageră, pentru că prea multi-a plăcut frumosul, dar viațal-a condus către viticultură şienologie unde, după cum sevede a lăsat urme adânci.
Într-o carieră lungă şi rod-nică şi-a câştigat aprecierea şirespectul unanim, devenind cuadevărat un „monstru sacru“al oenologiei, ce poate fi puspe piedestal alături de prede-cesorii săi Ion C. Teodorescu,Gherasim Constantinescu,Ștefan C. Teodorescu, TeodorMartin, Milu Oşlobeanu.
… și a devenit unsimbol!
Pentru mai tinerii săi colegiMihai Macici a fost mult maimult decât un exemplu, a fostun simbol: simbol de profesio-nalism demnitate şi compete-nță; simbol de verticalitate, dis-ciplină, ordine şi perseverență;simbol al spiritului de dreptateşi echilibru; simbol al noblețiişi distincției; simbol al inco-ruptibilității şi moralității; sim-bol al autorității în domeniulştiinței.
S-a zis de multe ori că dis-ciplina care îl caracteriza peMihai Macici i-a fost imprimatăde liceul militar pe care l-a ab-solvit. Poate că şi liceul militara avut influența sa, dar eu credcă la el disciplina avea caracterereditar, având-o în sânge.
Realizări cât pentrușapte vieţi
Multe din realizările şi me-ritele lui Mihai Macici se cuvinesă nu cadă în uitare. Să nu ui-tăm că Mihai Macici a fost con-siderat totdeauna drept cel maibun condei din viticultura ro-mânească. Să nu uităm că to-murile de anale şi comunicăriştiințifice ale Institutului dela Valea Călugărească eraucotate ca fiind cele mai selecteşi mai bine realizate din în-treaga rețea ştiințifică, tocmaipentru că erau ieşite din filtrulnecruțător al directorului ştii-nțific Mihai Macici.
Să nu uităm că legislația vi-tivinicolă postdecembristă (le-gile viei şi vinului din 1997 şi2001) au purtat pecetea gândiriilui Mihai Macici. Să nu uitămcă Oficiul Național al Viei şiVinului din România a avut pe-rioada sa cea mai fertilă tocmaiîn anii când secretarul generalal acestui for era Mihai Macici,denumit pe bună dreptate „cre-ierul“ acestei structuri.
Să ne amintim că până şicele mai frumoase sărbători or-ganizate în Aula Magna a Aca-demiei de Ştiințe Agricole şiSilvice au fost tocmai aniver-sările a 75 de ani, respectiv 80de ani, ai membrului academieiMihai Macici, semn al aprecierii,respectului şi dragostei cu carea fost înconjurat.
Regretatul Macici lasă pen-tru ştiința viticolă şi oenologicăsute de lucrări ştiințifice. Înafară de acestea sunt şi multealte lucrări ale unor cercetătorilipsiți de talentul scrisului pecare directorul ştiințific MihaiMacici le-a reconstruit, le-a„pus pe picioare“, le-a făcutmai accesibile şi în final publi-cabile, fără nici o pretenție lasemnătură.
În afara acestor lucrări, Mi-hai Macici ne lasă moştenirecontribuția sa la monumentalalucrare „Zonarea soiurilor deviță de vie din România“, lu-crare premiată de către OficiulInternațional al Viei şi Vinului(OIV).
La vârsta senectuții, MihaiMacici a creat alte două neste-mate, două bijuterii care vorreprezenta veritabile cărți dereferință în literatura enologică:„Vinurile României“ şi „Lumeavinurilor – Vinurile lumii“
Şi totuşi, Mihai Macici nemai lasă încă o „moştenire“ depreț şi anume pe fiul său Răz-van Macici, devenit încă de lao vârstă fragedă unul dintrecei mai apreciați specialiştienologi din lume.
Plecarea lui Macici din lu-mea noastră lasă un gol imens.Ştiința vitivinicolă pierde uncreator şi un lider. Noi, ceicare l-am cunoscut de aproape,pierdem un prieten de neînlo-cuit, căruia suntem datori să îipăstrăm neştirbită memoria.
Adio, prinț al ştiinței oeno-logice româneşti. Dumnezeusă te odihnească acolo undedrepții se odihnesc!
„Monstrul sacru“ al științei enologiceromânești a plecat dintre noi
74 | romanian WINE art | ianuarie 2010 www.artevino.ro
