Descrierea CIP a Bibliotecii Na;ionale a RomdnieiPovegti clasice de Criciun;
trad.: Marina Loghin - Bucuregti: Litera, 2019
ISBN 978-606-t) -4250-9
L Loghin, Marina (trad.)
82t.ttl
Povrsl cLAstcEt
DE Craciun
Ilustragii de Giusy GaJlizia
**Bucuregti
2019
I
Povnsrr Cresrcn on CnacruN
intr-adevIr, pdrea cd a;a stau lucrurile, fiindc5, intimp ce ea vorbea, mXcXleandrul zburi pe masX, lopiipdndlabuchet, se cuibiri in uandafirigi incepu si c6nte
cit il flneau micile lui puteri. Soarele intri licirind pe
geam,lumindnd florile, pashreagi pe fetila cea fericit[,gi nimeni nu observi umbra care se indepXrt[ de lafercastrd; nimeni nu gtiu vreodat[ cI domnul King,
cu o noapte inainte, le vlzuse gi le ascultase pe fete
vorbind qi nici nu-gi imagin6 cineva cX bogatul invilaseo lecqie de la vecinalur shrac6.
$i mlcileandrul lui Tilly fu intr-adevlr fermecat,
c[ci, prin dragostea gi gingfuia pe care Ie ardtase f.a1d
de aceasti micX fiinli neajutoratd, Tilly i;i aduse siegi
daruri frumoase, binefdcitorului necunoscut ii aduse
bucurie gi cdpdtd un mic prieten fidel care nu-Ei luIzborul, ci rXmase cu ea pilnh se topi zdpada, ficdndu-iastfel iarnamai pugin grea.
CUPRINS
Poueste de Crdciun ....Charles Dtckens
Miculele doamne .... 15
Louisa Mg Alcott
Spdrgdtorul de nuci ;i regele soarecilor ..... 35E.T.A. Hoffmann
Fetila cu chibrituri ... ..... 45H ans Christian Andersen
La umbra unui pom de Crdciun .... ... 51Gianni Rodari
Croitorul din Gloucester . ....... 6gBeatrtx Potter
Sarbdtoarea de Crdciun . 85Carlo CoIIodi
Piticii ... gg
lacob;iWIheIm Grimm
Rapirealui Mo; Crdciun ....... logL. FrankBaum
Bradul 121
H ans Christian Andersen
Darul magilorO. Henry
Poaestiridupacind. ...... 147
Jerome K. Jerome
Darul de Crdciun .... .... 157Gra<ia Deledda
Cursa de;oareci ... 169Selma Lagerldf
Crdciunul lui Fortunato .. ...... 185Guido Gozzano
Crdciunul lui Tilfi ....... tggLouisa Mg Alcott
PovnsrE DE CnacruN
Charles Dickens
ln primul rdnd, Madey era mort. in privinl a asta nuincape indoiall. Sub insemnare inmormdntdrii lui dinregistrul parohial igi puseserd iscilitura preotul, !dr-covnicul, antreprenorul de pompe funebre gi cioclul.
Scrooge semnase gi el; iar numele lui era gamnyie la
bursX, indiferent pe ce act gi-l punea. Bitrdnul Marley
era mort ca obalama ruginitd.Acum, asta'nu inseamnX cI eu a$ gti, dupi mintea
mea, cum poate fi moarti o baJama, fie ea qi ruginiti.Ag fi poate ?nclinat si consider un cui de coEciug drept
Povnqrr Crasrcn nn CnecruN
cel mai mort articol de fieririe de pe pialh. Dar incomparatia aceasta sdldEluiegte inlelepciunea mogilornogtri, gi cine sunt eu s-o tulbur cu pana meapd,cdtoasl?
Altfel, s-ar duce 1aru de $ph. Aga ci dagi-mi voie sIrepet stiruitor: Marley era mort ca obalama ruginitX.
Scrooge gtia asta? Bineingeles ci Etia. Cum ar fiputut sd nu gtie? Fusese partenerul de afacen al luiMarley vreme de cine gtie cAli ani. Fusese singurullui executor testamentar, singurul administrator aJ. ave-
rii lui, singurul lui mogtenitor de drept, singurul legataruniversal, singurul prieten gi singurul care-l insolisepe ultimul drum. $i nici mdcar el nu fusese atAt de
deprimat de tristul eveniment, incAt sI nu-gi plstreze
intregi remarcabilele calit5li de negustor chiar gi in ziua
inmormintirii, pe care o pecetluise printr-o af.acerc
bXnoasX.
Fiindci veni vorba de inmormAntarcalui Marley, sIne intoarcem de unde am plecat. Nu incape indoialX
cI Marley era mort. Faptul acesta trebuie bine inleles,
altfel povestea pe care am de gind si v-o spun igi
pierde orice farmec. Dacd n-am fi absolut convingi citatdl Iui Hamlet a murit inainte de inceputul piesei,
toatdplimbarea aceeaa lui, noaptea, pe un vAnt dinspre
risirit, pe meterezele propriului castel, nu s-ar deosebi
prin nimic de apanlia nXprasnici a oricXrui alt domn
Povnsrn DE cRAcruN
de vdrstl mijlocie, dupd Iilsarcaintunericului, in vreun
loc vdntos - in cimitirul catedralei St Paul, de pildX -,pentru anhuci,literalmente, minlile slabe ale fiului siu.
Scrooge nu $tersese niciodatd numele lui Marley
de pe firm6. RXmisese acolo, anilardnd, deasupra qii:Scrooge si Marley. Firma era cunoscut[ drept Suooge ;iMarley. Uneori, cei mai noi in breasli ii ziceaului insuqi
Scrooge, alteori, Marley, dar el rispundea la amdndoul
numele: ii era totuna.
Ei, dar gtiu ci Scrooge acesta eta tare pestril la
male! Un plcXtos bitrdn Ei hrlpire!, meqter a stoarce,
a stringe cu uEa, a scormonr, ainhdlaqi a flne-n gheare.
Aspru gi tiios precum cremenea din care niciun fier n-a
scdpdrat vreodatl vreo vipaie; secretos, inchis in sine
gi singuratic ca o stridie. Riceala din inimi ii inghelase
trdsdturile bltrdnegti, ii ciupise nasul ascu;it, ii zbdrcise
obrazul qi-i ficuse pasul leapln; ii injectase ochii, iiinvinelise buzele subflri gi se vXdea tn vocea-i dogiti.
Capul, sprdncenele gi birbia luguiatdii erau parcdtivite
cu chiciuri. Purta cu sine frigul acesta oriunde mergea;
biroul lui era ?nghelat in zilele inibugitoare de vari 9i
nu se dezmorlea nici micar cu un grad de Criciun.ArEila sau frigul de afaril nu aveau aproape nicio
influenlI asupra lui. Cdldura nu-l putea pitrunde,
nici vremea rece inghela. Nu era vdnt mai aprig, nici
Povnqrr Cresrcn nn CnAcruN
ninsoare mai invergunatl, nici potop de ploaie maine?nduplecat. Vremea rea nu-i putea line piept. Celemai neostoite ploi, zdpezi, grindine sau lapovile nu seputeau lduda cd-l intrec decdt intr-o singurX privinll:ele cddeau adesea din abundenfX, in timp ce Scroogenu cunogteamdrinimia.
Nimeni nu-l oprea vreodati pe stradl ca sd-ispuni,cu chipul luminat de bucurie: ,,Dragul meu Scrooge, cemai faci? Cdnd mai treci pe lamar Iact? Udnd mai treci pe la mine?" Niciun cergetornu se milogea de el s5-i dea vreun sfang, niciun copil nu-lintreba cit e ceasul, niciun om, blrbat sau femeie,nu-l rugase vreodatX in viaga lui si-i spuni cum se ajungein cutare sau cutare loc. Chiar gi cdinii orbilor pdreaucd-l cunosc gi, cAnd il vedeau venind, igi impingeaustipAnii in arcada cdte unei intrXri sau inluntrul vreuneicurli gi apoi d5deau din coadd, parcd" spun6nd; ,,Maibine fdfi, ochi defel, stXpAne ffud, de luminX, decAt sirispdndegti deochi!"
Dar ce-i pisa lui Scrooge? Era exact ceea ce-i pll-cea. Cunoscltorii ar fi spus cd asta era ,,boala" lui: sI se
strecoare pe marginea cdrhriTor bltute ale vielii, flndndIa depfutare orice semn de clldurl omeneascd.
Odath - chiar in ajunul Crlciunului, dintre toatezilele de peste afl -, bitrAnul Scrooge stXtea in biroullui, lucrdnd de zot. Era o vreme rece, posomordti, cu
Povnsrn DE cRAcruN
un frig mugcitor, se l5sase Ei cea1d, iar pe aleea din[agh,Scrooge auzea cum lumea trece in sus gi-n jos gdfAind,
lovindu-se peste braqe qi tropiind pe caldarilm sI se
incXlzeascd. Ceasurile din ora$ tocmai b[tuserd ontrei, dar eru aproape intuneric - nici nu prea fusese
luminl peste zi-,iar lumAnXrile ardeau viu in ferestrelebirourilor vecine, mAnjind cu pete rumene aerul smead
gi aproape palpabil. Ceaga se strecura neobositi in fie-carc crdpdturi ;i gaurd de cheie gi era atdt de densl injur, incdt, dqi aleea era dintre cele mai inguste, casele
de peste drum plreau abia nigte niluci. Ydzdnd cum se
lasl peste toate vllXtucul acela plumburiu, ascunziln-
du-le vederii, mai cd-livenea sd crezi cdMama Naturilocuiegte prin apropiere gi fierbe cazaneintregi de bere.
UEa de la biroul lui Scrooge stdteadeschisl pentru ca
el si-gi poata supraveghea angajatul, care, in inclpereaminusculi de alSturi - un soi de dulap mai mare -,copia scrisori. in biroul lui Scrooge ardea un foc taremXrunt, insl cel din clmirup funclionarului era atdtde pripidit, inc6t pdrea sX iasd dintr-un singur cirbune.
Bietul omnicin-arfi avut cum s6-l agdle,chciScrooge
linea lada cu c[rbuni in biroul slu 9i, de indati ce
funcqionarul intra cu lopata inmdnd,, st[pdnul incepeasX-gi exprime temerea cilvatrebui sI se lipseascX de el.
Motiv pentru care funclionarul se infigurase ?n fularul
9
Povrqrr Cresrcn or CnecruN
siu lung qi alb qi incerca si se ?ncil zeascd,la lumAnare,
efort sortit insd eEecului, cdci slrmanul nu dispunea de
sufi cientX imaginalie.
- Crlciun fericit, unchiule! Domnul sI te aibi inpaz6! r5suni o voce voioasd.
Era nepotul lui Scrooge, care dXdu buzna peste el atAt
de iute, incAt bltrdnul nici nu apucd.sl se dezmeticeasci.
- Pfui, rXspunse Scrooge, ce mai aiurcaLl!
Nepotul acesta atata se incinsese mergAnd cu repe-
ziciune prin ceali gi prin ger, incdt rudiatot; aveachipul
rumen gi plicut, ochii ?i scinteiau, qi aburul rdsuflirii iiiegi din nou pe guri cdnd spuse:
- Cum, unchiule, si fie Criciunul o aiweald? Nuvorbegti serios, nu-i aga?
-Ba da, zise Scrooge. Auzi,,,Criciun fericit"! Ce
drept ai tu sX fii fericit? Ce motiv ai sh fli fericit? CIdoar egti destul de slrac.
- Haide, unchiule! rispunse vesel nepotul. Dum-neatace drept aisl,fiimohorAt? Ce motiv atsdfiiposac?CI doar egti destul de bogat.
- Pfui! flcu Scrooge din nou, negisind deocamdatd
un rdspuns mai bun. $i din nou: Ce aiurealX!
- Nu fi nesuferit, unchiule!
- $i, mI rog, cum aivrcasX fiu, intrebX Scrooge, dacltrdiesc inconjurat de netoli? Auzi tu, Crlciun fericit!
Povnsrn DE cRACruN
la mai lasi-mX cu Cr5ciunul tIu fericit! Ce mai e gi
Criciunul pentru de-alde tine, dac[ nu vremea cdnd
trebuie sX-f plltegti datoriile, dar nu ai cu ce; cdnd con-
stafi cA egti cu un an mai bdtrdn, dar cu niciun sfanl
mai bogat; c6nd i;i faci bilantul Ei vezi cd, dupX
doulsprezece luni in cap, nimic dintre cele inscrise inregistre nu !i-a adus niciun cAgtig? Dac-ar fi dupd mine,
zise Scrooge indignat, toli idiofi care umbli pe stradiurAnd la tot pasul ,,CrIciun fericit!" ar trebui vdrdli incuptor Iaolaltd cu propriul cozonac Ei ingropali cu unqirug din lemn de vAsc infipt in inimX. Aga ar trebui!
si fli CrXciunul cum vrei tu, iar mie d5-mi voie siJ fncum vreau eu!
- S;-l fi! repetd nepotul. Dar dumneata nu-l fi.- Atunci d6-mi voie sd nu-l fln! continuX bltrdnul.
Oi fe, ce sI spun, mult bine 1i-o face! Mult bine 1i-a
fhcut vreodat5!
- Sunt multe lucruri din care aE fi putut shtragfolos,clar de care n-am profitat, indriznesc a zice, rispunse
tAnirul. Crdciunul e unul dintre ele. Dar suntincredinptci, lisdnd la o parte respectul cuvenit sfAntului nume gi
<rbdrqiei acestei sXrbdtori - dacdputem cu adevXrat lXsa
la o parte aqa ceva c6nd vorbim despre ea -, am socotit
IO TI
Povnsrr Cre.srcn on CnAcruN
intotdeauna c6, atunci cdnd soseEte, Crdciunul este o
vreme binecuvdntatl, o vreme a bundtilqj., a iertdni,a milosteniei Ei a veseliei - singura perioadl, pentru
mine, din lungul calendar al anului, cAnd toqi bd$agiqi femeile par sl-qi deschidi la unison inimile ferecate Ei
sI-i considere pe cei mai putin norocoEi decdt ei ade-
vhralitovarigi de drum pe calea ce ne duce pe toli cltremormint, iar nu o rasX osebit5 de fiinle pXgind pe alte
cdrhfi. A;a inc6t, unchiule dragd, degi Crlciunul nu
mi-a adus niciodatl vreun grXunte de aur sau de argintin buzunare, sunt convins c5,mi-aficut totuqi mult bine
;i ci imi vafacemereu. $i atunci spun: BinecuvAntatfie
Criciunul!Funclionarul din cdmdrugd izbucni fdd sd vrea in
aplauze, dar igi dldu iute seama de necuviinfa gestului
gi se apuci si indese cu vlraiul in foc, stingdndu-i pe
vecie gi ultimul licfu firav.
- Un singur sunet dac6,mai aud de la dumneata, zise
Scrooge, Ei o si sirbdtoregti Crlciunul prin pierderea
slujbei! Iar tu, adilugdintorcdndu-se cltre nepotul sdu,
vdd cd, e$ti mare orator, dornnule! M[ mir cd n-ai ajuns
in parlament.* Haide, unchiule, nu mai fi aga de pornit! Vino
mdine pe la noi, s5luim masaimpreund!
Povnsrn DE cRAcruN
Scrooge ii rlspunse ci o si vini - da, chiaraga ii spuse.
Numai cd, addug6, el, avea s-o facd la sfdntu'- agteaptl.
- De ce, unchiule? exclamX nepotul. De ce?
- De ce te-ai insurat? intrebi bitrdnul.
- Pentru ci m-am indrigostit.
- Pentru cdte-atndrlgostit! mormXi Scrooge, ca gi
cum acesta at fifost singurul lucru pe lume mai stupiddecit urarea de Crlciun fericit. Ziuabuni, domnule!
- Ba nu, unchiule, dumneata n-ai venit niciodatl lamine inainte si mI insor. De ce faci acum din Ista unmotiv?
- La revedere! rlspunse Scrooge.
- Nu vreau nimic de la dumneata, nu-fi cer nimic.De ce nu putem fi prieteni?
- La revedere! zise din nou bitr6nu].
- Regret din toati inima sI te v 6d aSade neinduplecat.Nu-mi amintesc ca noi doi si ne fi certat vreodatl. Euam incerc^t tot ce am putut de dragul Crlciunuluigi vreau si-mi pdstrez buna dispoziqie pdnd,la capdt.
