Trilitica frame invest ARCHITECTURE & ENGINEERING SC TRILITICA FRAME INVEST srl BUCURESTI, Str. Matei Voievod Nr.29 TEL: 075-80-90-257 www.building-design.ro E-mail: [email protected]Memoriu Tehnic Prezenta documentatie este intocmita in scopul obtinerii certificatului de urbanism, avizelor de specialitate si a autorizatiei de construire pentru consolidarea si restaurarea Bisericii Sfantul Nicolae din Iepuresti, Judetul Giurgiu si realizarea unei constructii anexe cu rol social. Regimul Juridic Imobilul, compus in prezent din cladirea bisericii si terenul afferent, sunt proprietatea Bisericii Ortodoxe Romane. Regimul Tehnic Terenul, in suprafata de 3777 mp are o forma neregulata. Acesta este bordat pe toate laturile de drumuri satesti, cel mai important fiind cel de pe latura sudica, fiind singurul care are caracteristicile unei strazi neasfaltate, celelalte fiind ulite nepietruite. Cladiri Documentele cadastrale descriu trei corpuri de cladire, dupa cum urmeaza:
Memoriu Tehnic Prezenta documentatie este intocmita in scopul obtinerii certificatului de urbanism, avizelor de specialitate si a autorizatiei de construire pentru consolidarea si restaurarea Bisericii Sfantul Nicolae din Iepuresti, Judetul Gi urgiu si realizarea unei constructii anexe cu rol social.
Regimul Juridic Imobilul, compus in prezent din cladirea bisericii si terenul afferent, sunt proprietatea Bisericii Ortodoxe Romane.
Regimul Tehnic Terenul, in suprafata de 3777 mp are o forma neregulata. Acesta este bordat pe toate laturile de drumuri satesti, cel mai important fiind cel de pe latura sudica, fiind singurul care are caracteristicile unei strazi neasfaltate, celelalte fiind ulite nepietruite. Cladiri Documentele cadastrale descriu trei corpuri de cladire, dupa cum urmeaza:
C1 – Biserica propriu-zisa, compusa din antreu (adaugat ulterior construirii), avand suprafata de 185 mp C2 – Cladire anexa, adosata bisericii in dreptul antreului, in suprafata de 12 mp. C3 – Clopotnita – in fapt o constructie metalica de data recenta, compusa dintr-un schelet din bare metalice sudate, cu un acoperis din tabla. Scurt istoric Cladirea bisericii, construita la mijlocul Secolului al XIX-lea, este inregistrata in Lista Monumentelor Istorice din Romania, editia 2010, avand codul GR-II-m-B-15020. In urma cu 2-3 ani, biserica a fost obiectul unei tentative nereusite de consolidare. Conform studiului istoric intocmit de Dr. Emil Lupu, arheolog, biserica a fost construita la mijlocul secolului al XIX-lea, anul 1790 mentionat in Lista Monumentelor Istorice neputand fi documentata. Prima mentiune a unei biserici parohiale apare in 1833-1838, in recensamintele intocmite de subocarmuirile plaiurilor si plasilor. Hramul acesteia este “Sf. Nicolae”, dar nu se precizeaza daca aceasta este “de zid” sau din lemn si nici daca se afla pe teritoriul catunului Iepuresti Rumani sau Sarbi. Conform aceluiasi studiu istoric, ridicarea bisericii de zi i s-ar atribui unui arendas pe nume Mateias, in jurul anului 1844, fapt consemnat in „Chestionarul privitor la monumentele istorice” din 1921. Important este faptul ca lucrarile par a fi fost intrerupte vreme de circa 20 de ani, cladirea ramanand „la rosu”, fiind terminata si sfintita in 1866, pastrand hramul bisericii anterioare.
Situatia Existenta
Arhitectura bisericii Altarul a avut de la inceput o semicalota terminata cu o scafa, doua nise laterale pentru proscomidiar si diaconicon, planul interior fiind absidat. Planul naosului a prezentat doua abside laterale, pronaosul fiind delimitat de un cafas din lemn. Acoperirea s-a realizat cu o bolta falsa semisferica pe pandantivi ce se nasc din boltile semicirculare (de asemenea false), pornite din absidele laterale, semicupola altarului si bolta semicilindrica ce acopera pe directia longitudinala acest spatiu. In fapt, configuratia interioara a bisericii pare neschimbata pana in prezent, exceptia fiind cafasul a carui marime a variat in timp. Biserica are o turla din lemn, cu acces de deasupra cafasului. Initial, accesul in biserica se realiza direct de afara. Nu exista date privind decoratia exterioara a bisericii la acea data.
Reparatii si interventii 1914 este anul unei prime interventii asupra cladirii bisericii, cand aceatsa a fost reparata si repictata si i s-a adaugat actualul antreu (pridvor inchis) si, probabil, o serie de contraforti in zona altarului. In 1942, in baza documentatiei intocmita de arhitectul Gheorghe Naumescu, s-a realizat cel putin o subzidire din beton (pe zona altarului) si, foarte probabil, armarea cu tiranti metalici, uzuala in epoca. In urma acestor lucrari biserica a fost retencuita in intregime. Braul care separa cele doua registre ale fatadelor coincide cu tirantii metalici exteriori.
Fatadele contin un registru superior cu o decoratie cu arce pe o profilatura semicilindrica, in timp ce cornisele care s-au pastrat tradeaza o influenta neoclasica. Cel mai probabil, decoratia exterioara initiala a bisericii era una de sorginte neoclasica, preluata si de pridvorul adosat in 1914, dar si de frontonul fatadei vestice. Bisericile din Facau si Bulbucata, ridicate in aceeasi perioada, prezinta o plastica de influenta neoclasica.
Fatada Vestica a Bisericii (2008), aspect pastrat dupa reparatiile din 1940
Biserica, vedere spre altar (2008), aspect pastrat dupa reparatiile din 1940
Biserica, asa cum arata inainte de decopertarea zidurilor exterioare (2009-2010) (Fatada Sudica)
In 2008-2009 a mai avut loc o interventie asupra bisericii. Aceatsa a fost o tentativa nereusita de consolidare care a dus la desfacerea tencuielilor exterioare si turnarea unor elemente (ineficiente) din beton in jurul fundatiilor, pe laturile din sud, nord si est. Montarea unor plase sudate pe fatade (realizata) in scopul unor camasuieli sau a unor tencuieli torcretate exterioare este, de asemenea, ineficienta din punct de vedere structural.
Latura de Nord, dupa incercarea de consolidare. Tencuiala a fost decopertata, contrafortii au fost demolati.
Structura de rezistenta Dsefacerea tencuielilor exterioare nu a facut decat sa sublinieze carentele structurii de rezistenta. Zidaria destul de neingrijita tradeaza nu numai o oprire de lunga durata a lucrarilor, dar, cel mai probabil si cand s-a lucrat s-a lucrat intr-un ritm slab, probabil datorita unei finantari deficitare. Se observa diferente mari, atat in ceea ce priveste calitatea materialelor, cat si in ceea ce priveste manopera. Ca urmare a celor de mai sus, precum si al unui sol instabil si a unor fundatii dimensionate necorespunzator, numeroase fisuri si crapaturi sunt evidentiate, cu predilectie in zona altarului. Masuratorile efectuate de echipa proiectantului arata si o umiditate nesanatoasa a zidariei, mai ales pe o inaltime de 1-1.5 m de la pardoseala, acestea urcand pana la 100%.
Pentru rezolvarea situatiei umiditatii se propun injectii cu materiale hidrofuge in zidaria decopertata pentru realizarea lucrarilor de interventii la fundatii, realizarea unui strat de rupere a capilaritatii sub planseul din beton armat care se va turna la cota 0,00, termoizolat cu 10 cm de polistiren expandat extradur. De asemenea, se vor revizui pantele trotuarelor si se vor realiza si monta sgheaburi si burlane pe tot perimetrul cladirii. Toate elementele decorative de fatada (cornise, brau) se vor realiza cu sorturi din tabla zincata cu profile cu picurator pentru a impiedica deteriorari datorate apelor pluviale. Odata cu realizarea sistemului de incalzire prin pardoseala, umiditatea relativa a aerul va scadea considerabil, favorizand evaporarea apei prezente in zidarii in acest moment.
Lucrari propuse 1. Biserica
a. Structura – Interventiile structurale sunt proiectate in baza expertizei tehnice intocmite.
i. Consolidarea fundatiilor prin lucrari din beton armat realizate prin interiorul cladirii. Interventiile exterioare asupra fundatiilor nu mai sunt posibile datorita realizarii unor pseudo subzidiri realizate din beton nearmat perimetral, adiacent fatadelor estica, sudica si nordica.
ii. Consolidarea zidariei prin realizarea unor samburi din beton armat executati in masa zidariei si a unor centuri din beton armat.
iii. Realizarea unei structuri metalice peste structura din lemn de sustinere a boltilor.
iv. Refacerea sarpantei si a turlei
b. Arhitectura Lucrarile de arhitectura iau in considerare urmatoarele date:
- Lipsa informatiilor privind plastica fatadelor pana la lucrarile din 1914 si 1942.
- Este stiut insa ca pridvorul (antreul) a fost adaugat ulterior si ca cel mai probabil influenta stilistica cea mai puternica a fost cea neoclasica.
- Interventia istorica din 1942 fost una care, cel putin din punct de vedere structural a fost un succes. Elementele aparute ca urmare a acestei interventii (elementele de factura neoromaneasca) fiind practic singurele elemente de stil care au o data si o provenienta certa.
Interventiile care se vor realiza sunt astfel, urma toarele: - se vor demola antreul (pridvorul) si anexa adosata acestuia, cu atat mai mult cu cat proportiile volumului exterior al bisericii au de suferit datorita nefericitei juxtapuneri.
- Se va realiza un portal la intrare. Este evidenta ca intrarea este expusa intemperiilor si unor directii domiante a vantului in perioada rece, acesta fiind motivul realizarii unui pridvor la vremea respectiva. Si din acest motiv, dar si din analiza similaritatilor cu bisericile satelor invecinate (Bulbucata si Facau), interventiile propuse de proiectul de fata creeaza un portal care sa protejeze intrarea in biserica. Proportiile si plastica acestui element arhitectural au fost realizate pornind de la metodele de proiectare prezentate de Andrea Palladio in celebrul sau tratat, folosindu-se doua coloane paralelipipedice, dorice.
- Se vor recalibra profilaturile corniselor si frontoanelor. In acelasi spirit au fost „redesenate” si profilaturile cornisei superioare, precum si a braului care separa cele doua registre de fatada, in aceeasi maniera fiind remodelat si turnul de peste pronaos. Profilaturile pastrate pana in prezent ale corniselor si frontonului nu respectau in nici un fel proportiile impuse de stilul pe care constructorul il dorise, probabil atat din cauza interventiilor frecvente, cat si a unei stangacii a mesterilor care au realizat initial constructia.
- Se va reface turla de peste pronaos, folosind aceeasi plastica de factura clasica. Turla se va reface din lemn, pe un schelet metalic care se va sprijini pe elementele de rigidizare la nivelul superior al zidurilor.
- Panourile de influenta neoromaneasca din registrul superior al fatadelor au fost, de asemenea pastrate. Cu aceasta ocazie acestea vor avea un ritm ajustat lungimilor fiecarui segment perimetral, astfel incat imbinarea acestiora sa fie realizata cat mai corect.
Desi lipsa informatiilor privind fatadele initiale pune sub semnul indoielii faptul ca acestea erau chiar si aproximativ asemanatoare, cu atat mai mult cu cat anul 1940 reprezinta punctul de maxima inflorire al arhitecturii neoromanesti, se poate considera ca aceasta interventie, realizata, in primul rand, sub indrumarea unui arhitect este un moment definitoriu in istoria bisericii din Iepuresti:
- Consolidarea cu tiranti este in mod clar cea mai eficienta dintre interventiile de pana acum asupra edificiului, fiind o procedura cu un iz istoric important.
- Realizarea unei plastici arhitecturale pornind in primul rand de la considerentele structural – functionale (Separarea registrilor fatadelor se face pornind de la pozitia tirantilor, peste care se realizeaza braul) reprezinta, de asmenea, un element cu valoare intrinseca.
Alte interventii arhitectonice: - Remodelarea cafasului: ramas a doua oara „prea mare” (acesta a mai fost
micsorat in trecut) cafasul se va reface pe o adancime nu mai mare de 210 cm. Scara de acces catre acesta va fi realizata tot din lemn, insa va fi o scara elicoidala, suficienta pentru 2-3 persoane care vor folosi acest spatiu.
- Inchiderea spatiului de sub cafas cu tamplarie din lemn va realiza un spatiu tampon intre cel exterior si cel al naosului.
- Ca urmare a interventiilor descrise mai sus, ferestrele de la nivelul cafasului, de pe fatadele din sud si nord nu mai sunt necesare. In plus, realizarea lor intr-o perioada mai tarzie a implicat o anumita neomogenitate compozitionala a fatadelor laterale. Fiecare dintre acestea avea deja alte doua ferestre, de inaltimi diferite.
- Deteriorate si fara valoare, pardoselile se vor reface in intregime, cu atat mai mult cu cat interventiile la fundatii se vor realiza din interiorul cladirii.
- Sistemul de incalzire va fi refacut prin montarea unui sistem de incalzire in pardoseala. De asemenea, va fi desfacuta soba din teracota existenta in nava bisericii.
Pictura: Prin lucrarile propuse, pictura interioara nu este afectata in nici un fel. In concordanta cu studiul istoric, aceasta nu are o valoare certa, fiind refacuta de-a lungul timpului. Pictura poate fi restaurata sau refacuta in intregime. Supraveghere arheologica: In perioada realizarii sapaturilor in perimetrul interior al bisericii, precum si pentru sapaturile de fundare pentru corpul anexa, lucrarile se vor face numai cu supraveghere arheologica!
Vedere a zonei din sud-est a bisericii. Se mai pot observa panourile de influenta neoromaneasca din registrul superior al fatadei, precum si braul care este realizat peste tirantii metalici.
Pridvorul care preia anumite elemente de factura clasica in fatada (capiteluri). (2011)
Biserica din Facau Biserica din Bulbucata Ambele edificii au fatade similare de inspiratie neoclasic. Configurarea frontoanelor este rezultatul racordarii turlelor la cornisa. Acelasi element se reia si la portalele masive, din zidarie. Consideram importanta prezenta portalurilor clar de influenta neocalsica
c. Instalatii Lucrarile de instalatii vizeaza reabilitarea instalatiei electrice, realizarea unui paratraznet, precum si un sistem centralizat de incalzire. Centrala termica, functionand pe combustibil solid (lemne) se va amplasa in cladirea anexa.
2. Cladirea Anexa – Centru social Aceasta cladire a fost proiectata in conformitate cu tema pusa la dispozitie de parohie, functiunea sa fiind una dubla:
- Tehnologica: Aici se va monta centrala termica pe lemne care va produce agentul termic atat pentru biserica, cat si pentru cladirea anexa
- Functional: Destinatia cladirii este una sociala Functiuni:
- Centru social o Activitati cu copiii si tinerii din parohie. Centrul va permite un program
de tip after-school care va atrage copiii din familiile nevoiase care ar ramane fara supraveghere dupa orele de curs. Copiii vor putea servi o masa (preparata in bucataria centrului), isi vor putea face lectiile.
o Pentru tineri se va dezvolta un program de lectura, dezbateri, meditatii.
o Rezolvarea cazurilor sociale. Centrul dispune de un dormitor care poate fi folosit temporar pentru adapostirea unor persoane in nevoi (mame cu copiii, tinere cupluri). Acest serviciu va fi acordat doar pe scurta durata
- Capela mortuara: o Unul dintre spatiile din parter, cu intrare separata, va folosi ca loc de
priveghi. o Sala pentru praznice, pomeni etc, amplasata in proximitatea
bucatariei. Prin realizarea centrului social parohia se poate implica direct in gestionarea problemelor unor categorii importante din comunitate, asigurand in acelasi timp si spatii adecvate restului comunitatii. Structura de rezistenta este zidaria portanta cu samburi, centuri, grinzi si plansee din beton armat. Al doilea nivel al cladirii este, prectic, o mansarda. Sarpanta se va realiza din lemn de rasinoase, cu capriori, grinzi, cosoroabe, astereala samd. Finisaje Exterioare: Tencuielile exterioare vor fi albe, fin driscuite, cu tamplarie din PVC (imitatie de stejar) cu geamuri termopan. Invelitoarea va fi din tigle metalice (tip Lindab). Consideram ca proximitatea cladirii anexa nu este defavorabila cladirii bisericii, monument istoric.
Indicatori urbanistici Existent S teren = 3.777 mp Cladiri S constr. = 209 mp Propus S demolari = 24 mp S biserica = 185 mp S clad. anexa: S construit 91,28 mp S etaj 88,00 mp S desfasurat 179.28 mp S constr. total = 276.28 mp S desf total = 364.28 mp
POT= 7.5% CUT= 0,10 Platforme betonate si alei= 340 mp Spatii verzi = 3072.72 mp
Asigurarea utilitatilor Alimentarea cu apa se va realiza dintr-un put forat la 60 m adancime. Canalizarea se va rezolva printr-o microstatie de epurare. Apele epurate sunt virtual curate, putand fi folosite la irigatii. Alimentarea cu energie electrica se va realiza din reteaua localitatii.
Alte date Evacuarea deseurilor se va realiza prin colectare in pubele, cu contract cu firma de salubrizare. Pe durata santierului, constructorul va incheia un contract de salubrizare, evacuare a desurilor si depozitare la rampa autorizata. Protectia mediului: Nu se folosesc materiale sau tehnologii daunatoare mediului, nici in timpul lucrarilor de constructii, nici in exploatare. Siguranta in exploatare si protectia muncii: Prin proiect s-a urmarit eliminarea oricaror solutii care prin natura lor sa puna in pericol viata si sanatatea oamenilor, precum si integritatea lor corporala prin alunecari, loviri samd. In timpul lucrarilor de executie se vor respecta toate normele de protectia a muncii in vigoare. Siguranta la foc: Gradul de rezistenta la foc al ambelor cladiri este II, pericolul de incendiu fiind mic. Data fiind destinatia cladirii de cult, care presupune aglomarearea spatiilor interioare ale bisericii, prin proiect s-a propus realizarea unei usi de intrare cu deschidere cu dublu sens. Traditional, usile locaselor de cult ortodoxe trebuie sa se deschida in interior. O portiune a usii de acces in cladire se va deschide inspre si spre exterior (sensul de evacuare). In plus, aceasta cladire are doua iesire, cea secundara fiind amplasta in altar. Se recomanda insa dotarea cu extinctoare a ambelor constructii, pe fiecare nivel. Izolarea termica si hidrofuga: Data fiind grosimea zidurilor bisericii, nu este necesara termoizolarea acestora. Lucrari de termoizolatii se dispun la planseul spre sol, precum si termoizoplarea boltilor false ale bisericii. Cladirea anexa este termoizolata in baza unui calcul al coeficientului global de izolare termica G, in conformitate cu normele in vigoare. Acesta evalueaza toate tipurile de inchideri exterioare, atat spre sol, cat si pereti, invelitoare samd. Clasa de importanta a cladirilor este C, Normala, Categoria a II-a de importanta, conform legislatiei in vigoare. Intocmit, Octavian Ungureanu, arhitect
