REDACŢIA Arad, Deák Perencz-n. nr20

ABOXAKEXTUL i'eßtru Auetro-Unguria : pe un an 2ü cor. po Vi an 10 cor.; pe V* de ад 5 cor.,- po 1 lur-ă 2 cor. 4-ri! de Duminecă pe aa

— á coroane. — Pentru România şl itruináííite pe aa :

40 franci. Manuscripte aa aeuapoísza іииваиа а и а в а —

Arad, Merciiri 21 Noemvrie ( 4 Decemvrie) IDCfl ADAmSîRiŢÎAi

Arad, Deák Feronoï-u. агЙѲ

INSEEŢIUiVILE t jjj de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua Otri 12 bani; a treia oară 8 b.,

de fleoare pnblioaţiane.

At&t abonamentele cât şi ingerţlanile sunt a se ріай

înainte în Arad.

Scrisori nefrancete na sa ргіягао.

Budgetul cultelor. (R.) Delà Trefort îneoaeî, toţi

miniştri de culta raeghiarl 'şi-gu cău­tat gloria nu în a face sä se aplica in şcolile ţoriî principiile padsgogiei moderne, nici, şi-au bătut capul cu di­feritele metode carî ehezăşueso bunul mers al instrucţiune!, ci grija de cu pötenie li-a fost să maghiâriseze. S'au făcut legi, sp roape cu scopul mărtu-rfaií de-a m ; ghiar is* . S'au dat ordi-riaţiuKî şi r egu lamente cu ve l i t ă ten­dinţă şovinisiă. S'au pjutat gocietăţUe întemeiate pen t ru desnaţionslisarea noastră . S 'au dat şi se dau premii înveţători lor c&rî mal р^евиз de toate au a ră ta t spor la limba maghiară, s з înţelege : cu elevi de naţionalitate ne maghiară.

Aş*, eă dacă au avut şi au na­ţionalităţile prilej de a se plânge şi a pro tes te , »poî îa mare parte moti­vele li-au fost furnisate de miniştri şcoălelor şi de subal terni! acestora.

Bür între miniştrii С . І Г І s 'au ilu strat po aceat teren, Wíasbica ocupă loc de frunte. Représentant ai tenden-ţelor şoviniste nimeni n'a fost msî tare, ca el . A început sub Bánffy şi aeuitt urmeezâ, sub blândul Széli ace­iaşi politică ggres ivă şcolară.

Baal, pentru aces t scop 'i-so dau berechet.

Să vedem numai proiectul de bud­get pe anul viitor.

Să cităm anume din oficioasa „Néptanitók L s p j a " :

„Sarau totală pentru oheltuelile regalate, ale min i s t ru lu i de culta îa budgetul anului 1901 se ridică la 39,367.305 coroane ; m i s p o r de 1942.995 coroane Ia comparaţie eu ші\ t r e c u t . . . Bî.r îa proiectul de buget sl anului 1902 se prevede un gpor de 1,529.362 coroana".

Se constată, chiar de ministrul pantelor, că ţeara trece printr'o crisă Bonomieâ îngrijitoare; au emigraţie frica foametei şi de groaza multelor to, pes te 100.000 braţe de muncă ; «ѳ ctóng chiar Ungurii de pe bogatul Alföld că dările se încasează cu —

\Ш , şi totuşi, eată, din an In aa se iporeşte suma menită a slugi luxului, fflHglmrkăiil !

Că sume enorme se cheltuiesc «Mru acest scop, se vede din dife-ítefc posiţiî aie bugetnluï. Astfel, In mul acesta s 'au prevâzut 5 milioane jjXb.Wb coroane pentru şcoli de stat ;

sniil viitor se mai adaogă acestei me 900.000 coroane.

Unde şi pectra-ce — şi in&I öles i» — se zidesc aceste şcoli, credem

|й ira t rebue să insistăm. Ziarele iţionalifăţilor aduc sproape zilnic Anunţe despre uneltirile contra seo­ir confesionale, ea pe ruinele lor

ridice şcoli do stat. Şi nu tn-1 loc, ci în to&te părţile dăm de •Brate palate în sate miel, şi ace-

iant şcoli de stat, cuiburi de ma-агіэаге Lucs ! In acelaşi timp însă Budapests ,

sproape toate facultăţile de prin

oraşele de provincie, a ajuns cuib de înfricoşată stricăciune, îa cât s'au Îngrozit până şi cel mal sus puşi oameni de şcoală maghiari. Citirăm do*r, nu т л і departe de cât zilele acestea, constaturi automate nu se pointe mal triste despre s tarea şcoalei maghiare. Un profesor cu renume, Hein­rich, conatttta că la universitatea ma cedară tinerii ï-u învaţă de cât cel mult cum să în şale şi cum sä fure vremea, ci se dau „valurilor imoralităţii vieţii sociale4*, ar şcolile medii au dat şi ele faliment.

Şi totuşi nu-'şî vin in fire. Aten­ţia celor sus puşi nu se îndrepteaza asupra greşelii şi păcatelor ce con­stată eu toţii, ci merita patriotice caută pe cale mal ieftină: perzând vreme şi bani cu şcolile e lementare de stat. Te miri în ce sat mic, el ridică şcoală de stat şi numai pot de fericire, dacă fiii naţionalităţilor, după ce au isprăvit aceste şcoli, parvin să în i ruga câte-va frase pocite ungu­r e ş t i i , . . Bl nn se gândesc la banii cheltuiţi şi la rôspândirea vd'Vëratel cul­turi, ei-'şl mimară meritele după suma ş oHlor confesionale închise şi înte­meierea celor de s t a t . . .

Cât vor mâl persist* pe această cale, nu ştiw.

Se impune însă, pentru noî, na-fionaUtoţile, c* să purtăm cu atât mai mare grije de şc Iile noastre confesionale, cu cât vcd>m că guvernul cheltuieşte mal mult pentru şcolile de stat.

Proiectul de budget pe anul vii­tor întocmit de ministrul instrucţiune! publice este, tn privinţa aceasta, un avis nu so poată mal clar. Din vreme deci, eonsisîoarelelo noastre şi toţi amicii şcoaleî române să-'şl deschidă ochii !

O suta batalioane noue. Zia­rele, maghiare înregistrează ştirea că în ewsi l iu l de coroană ce s'a ţinut la Viena, ministrul Krieghammer a ce­rut spese per.tiu înfiinţarea a O 8Ută batalioane de infanterie. Cel doul ministi au spus і?гва că nu sunt bani pentru întemeierea acestor noue bata­lioane. Totuşi el n'au reuşit să facă pe K'ifghammer a renuhţa la planul şftt, aprobat de sigur şi de M. Sa Mo-narchul.

„La Hongrie moderne", — acesta Ше tvlul uneî corţî apărute la Faris din peana „patriotului' Bertha Sándor. Budapesti Hír­lap (delà 1 Dec.) este încântat de cartea acea sti şi o laudă. Desigur ! Unde naivitatea ajunge însă culmea, e bucuria că un Ungar a scris opera, căci — zice numitul ziar — daca o scria un — Francez, desigur ar fi plini de greşii, fiind francezii foarte supir-ficiaiî în daraveri de cska.

Vorb ; e însă că o carie scrisă în frsn-ţuz?şte despre Unguri de un Ungur are cât po colo aie-ul unei reclame asupra căreia uşor si poate aplica proverbul : Tot ţiganul işî iauilă ciocanul!

Noi, de altfel, chiar mai alaltaerl am citit în „Alkotná y"" că opera patriotului Bertha nu eus de cât o preamărire gri ţoasă ului — Szeü !

S'a диѵегптіепЫізпі oare .Budapesti Hrîap* aşi de tare, în cât s'o încânte şi o astfel de „operă' рШШ ?

Oare este de altfel spiritul acestei cărţi, se poats judeca mai ahs că Bcrthi a scris buâridu-se pe autml — Bekíiss fi Kö yil Lipsei numai — Pàamàn;y 1

*

Universitatea din Brünn Duminecă di­mineaţă în caaa asoeibţraneî eehe в'а ţinut o mare întrunire sub presidenţia depanatu­lui ГгагЛ. S-a discutat chestia îcfimţftrtl universităţii ceha în Вшз. Deputatul Stran-sJcy, fieeanul facultăţi fliosoSce din Prag« Dr. Zubïy şi Klţ? oratori au accentuat ne-севііасев ufinţ.iroî untï a doua universitate ceha. 8'a primii moţiunea deputatului die­tei Boh'jtoiei K.ndda, de a a> pretinde Sn-шЦлгеа cât mal cmdud a ucivesitäfil bo­hème iu Bun, peatru a au fl etârgenii a tèattti euîîsrel al popcraip.i a h.

i u b i r e a d e p a t r i e .

Intr'un recent namér ai ziarului nostru am luat act de lăudabila în­torsătură a ziarului ^Magyarország", în privinţa ideilor sala privitoare la întărirea patriei noastre.

Nu unitatea de limbă, zica „Ma­gyarország", ci unitatea de senti-riprúp, va fl basa tôriei Ungarioî.

Ar urma de aci, — consecvenţă, pe care Insă „Magyarország" nu se încumetă de a 'şi-o t rsge — ca cel-ce ehemaţî suni a îndrepta mersul şi des-voltsrea acestei ţări, să schimbe ab­solut frontul atacurilor lor, să pără­sească politica agresivă de maghiari-aaro, îndreptându 'ş l toate silinţele, pentru a lega pe flî acestei ţări prin iubire între sine şi de pământul lor strămoşesc, pentru a se pute clădi o unitate, o tărie, pe base sănetoase, pe .uni ta te de sentimente* fireşti.

Cine sparge unitatea de senti­mente ?

Cultivarea dujruftniel între na­ţionalităţile din ÜGgaria şi Maghiari, este opera şoviniştilor, a şovinismu­lui turbat, care еаша zi de zi să adân­cească prăpastia ce a deschis între ei şi noi politica maghiară din era constituţionalismului.

O eultivure a sentimentului iu-birei de ţeară, se impune, îndeosebi pen tm M&ghiari.

Cu iot greul traiului şi a împre­jurărilor triate în cari se găseşte Ro­mânul îa аееаз*а patrie a sa, el nu încetează de a zice şi de a crede eă „fia pânea cât de rea, tot mai bine 'n ţeara mea" .

.Ginta m ighiară însă, căreia ' i a mers vestea de ginta patriotică — de paradă, oara tot aşa gândeşte, şi tot aşa se leagă de pâmentul strămoşi­lor so l?

Datele statistice ne dovedesc contrarul. Maghiarii, poporal ales. poporul dominant, a dat un contin­gent de emigrant , în snul 1900, de 9883 suflete ; pe câad Români au e-migrat numai 3092. O dovada este aceasta, că poporul favorisât fuge de „binefacerile" şi favorurile ca eu Isrgă mână 'i-se duu din partea stăpânire! ;

pa când Românul, mai mult îşi iubeşte pământul decât orî-oe în lume, şi nu se desparte bucuros de locul unde s'a născut şi unde zac o?ămtnteîe pă­rinţilor şi strămoşilor sol, ei sufere chiar toate nedreptăţile şi ura parve­nitului.

Care e aci elementul moral su­perior, care are să constituiască ba-sele, tăria statului?

Vorbind de unitatea de senti­ment, care va închega patria noastră uagară , de sigur că nucleul aceluia sa va găsi în neamul nostru, ai cărui conservatism se acopere eu iubirea de patrie.

Astfel stând lucrul, în această direcţie e necesară o educaţie pentru poporul msghiar , atât de favorisât de stăpânire, şi atât de ingrat faţă de patrie.

Este o nefericire mai ales pentru naţiunea maghiară că fii el se perd prin lume ; căci emigrând în România ei se romanisează, ear în America, devin — Slovaci!

Puţina forţă de resistenţă etnică, îmbinată cu lipsa de educaţiune In sensul adevöratel iubiri de patrie, sunt fatalele motive prin cari pier Maghiani, crescuţi în ilusil utopiste.

De aceea cu drept cuvent cere „Magyarország" o cultivare a un i t ă ţ i de sentimente, pantru a salva pe Ma­ghiari de isolare, de i sok rea din caro nici o stăpânire n u i poate scoate şi în care şovinismul 'i-a trântit, negli-gându-'l în preoeupaţiunea de prigonire a nemaghiariler.

Să înveţe maghiarul a-'şî iubi cu adavërat patria, şi eată basa desvol-tăru unităţii de sentimente, — bâsa punere! la cala a mărirel patriei, pa care o st îngeneşte îngustimea senti­mentelor şoviniste.

L A C O N G P @ G A Ţ I E . P e Luni, 16 Decemvria la orele

9 a. m. este convocată congregaţia comitatului Aradului. La ordinea zilei sunt alegerile funcţionarilor comita-tenşi. Ufbáa Ivan, corniţele suprem, a şi trimis deja Invitările.

Făceai şi noi atenţi de pe acum po membrii români a'-şl întocmi lu­crurile aşa fel, în cât nici unul să nu lipseuscâ delà şedinţă.

întâiul mandat invalidat. Bri Curia a dat sentinţă în pri­

mul proces electoral ce a judecat. Mandatul baronului Gâgern Miksa a fost, sdioă atitcaft pe motivul că ba­ronul eata împământenit numai de doi &nl ea? părinţii sei nu erau ce­tăţeni ungari nici ei.

Deosre-ce legea sună aşa că nu­mai la zece ani după împămentenire un cetăţean ungur are dreptul să fle slősde putat, Curia a invalidat alegerea, şi astfel a declarat vacant cercul e-lectoral din Galgófz, osândind pe Ga­gera şi la suportarea speselor advo­catului celor cari au atacat alegerea, spesa cari s'au stabiiit în suma de 1000 coroane.

21 Noemvrie (4 Decemvrie) 1901 Nr. 218

Gagera se alesese cu program poporal. Desigur ca la noua alegere poporalii vor lupta din resputerî sa nu peardă acest cerc.

DIN ROMÂNIA. Dela Cameră. Şedinţa dela 16/29 No­

emvrie. Adunarea procède la alegerea co misie! budgetare.

Ѳэ comunică Adun&re! constituirea secţiilor.

D nil I. Bianu, Ed, Ulle, P. Chita, Al. Radovicî, N. P. Romsnescu şi Ath. Gheor-ghiu şi Eduard Qhica se aleg tn comisia de indigenat.

Sculptorul Bălăeeseu. A adus la Ca­mera bustul regretatului George Chiţu care i a fost c mandat tn urma votului dat tn sesiunea extraordinară din Iunie.

• Doué inscripţii. De mai multe zile

.Conservatorul' rec'amă cu insistenţă urmă toarele:

,La clubul grupărel junimiste din casa Mandy, s'a instalat bustul lui Petre Carp şi portretul mult regretatului L. Catargiu.

„Cerem cu insistenţă ca sub portretul lui L. Catargiu să вз scrie următoarele daclaraţiuni făcute de dl Nicu Filipescu tn şedinţa Camerei dela 20 Iunie 1899:

„Afirm aci — şi sunt тиЩ în Cameră cari pot confirma spusele mele — că în acest an din urmă Lascar Catrgiu a propus de d^uë ori ruptura cu junimiştii în comitetul nostru şi dl Тйкъ lonescu şi eu, între alţii, l'am tugat să nu primească acest ăesno dănînt".

Li rtndul ei, .Epoca* lëspunde şi ea cu urmltoarea... informaţie:

„aflăm că la clubjl febrcarist s'a hotărtt a se tipări, sub portretul lui Lascar Catargi, următoarele cuvinte scrisa tntr'un manifest, de dl G Gr. Cantacuzino, la 8 Iuile 1900.

.Consecinţe cu dorinţi exprimată în programul dela laşi şi conformăndu më întru aceasta vederilor neuitatului şi nsmuritoru lui Lascar Catargi, am căutat a face în­tregirea partidului conservator, spre binele şi înălţarea lui, prin unirea forţelor sale vii, întrun singur si puternic mănunchi",

Din Bucovina. Cetim tn .Deşteptarea" din Cernăuţi O telegramă solită din Viena către

un ziar din loc a vestit că toata demersu rile mareşalului Lupul pentru Împlinirea postulatelor puse de deputaţii bucovineni

tn urma conferinţelor ţinute au rëmas za-darnic. Nu no mirăm de loc. Intre depu­taţii bucovineni aproape nici unul nu este ales din voinţa liberă a alegătorilor. La centru sa ştie precis că ei au ajuns tn >arlament numai prin votul guvernului, îste natural daca aşa nişte deputaţi nu pot fi luaţi tn serios şi nu li se iau tn seamă cererile.

Să pună la cale mai iniâiu libertatea alegerilor, apoi vor avea razimul necesar In alegötori, iar atunci cererile lor vor trebui să aibă altă valoare înaintea gu­vernului.

Alegeri comitatense. Din Valea Begheiulul, Caras Severin. In zilele aceste s'au sfîrşit alegerile

de membri la congregaţiunea comitatului in cercurile Făget şi Balinti, ear' resultatul lor va amă'î pa flecara roman şi patriot bun. Atunci când poporeţiunea acestor cer cur! electorale sunt tot români, afară de 4—6 colonii, pretutindeni s'au ales Btrăinl de neam şi lege, slujbaşi, chiar finirai, no tari şi grofl a căror tendinţă cum să fia re­présentais adevSraîelor interese ale роро raţiunel băştinaşa tn sala congregaţiunal, propta şovinismului modern l

Ch pul şi forma alegerii şi o poată in chipui fi ;care român cu iubire cătră patria sa cum s'a sovlrşit, căci volnicii f&ţişe nu s'au petrecut,

Sa vedea că interpelarea din eongre-geţiunea comitatensă făcută de itb.torul de aíifcvö* şi dreptate părintele protopop Dr. Popovic! va trezi sufletele cărturarilor din popor earl sa şi însufleţiseră a Încerca lupta Încă din incidentul aleg -riî da deputat In Io si şal şi al membrilor congregaţioaall al comitatului Arad, când a fost la adecăte unii au cscelat prin absanţă, alţii şi au pie cat capul ca Ioan Botezătorul şi alţii au um blat cu 2 bani tn 3 pungi.

Pe şese ani naiato n'a dat tn iobSgte politică acest popor, şi pe venitor îngri jitu-s'a cârma comitatului să numai aibe nevoie la urnă da români, deosebit tu cer­cul Bega unde sunt aşezate 4 colonii cal­vine, cari majoridoază astăzi voturile cu atât mal virtos atunci când poporul român va deveni de tot sărac ?

Si la toate acestea cine poartă vina decadenţei acestui popor? Cărturarii lui cari n'aduc serviciu fără a vena interese mârşave trăind tn deplină inerţie, euao Bcôndu-se numai din graiu că sunt români dai' faptele il contrazic.

A serărit acest рэрог materialiceşte sufleteşte ia decFzut In aşa mesura Încât

tl priveşti cu durere de inimă că e perdat ѳ fără conştiinţă de drept şi umanitate ѳ chiar prostituit şi la toata acesta cine 'i-a adas? Necultura Iul. lipsa de hrană sufle­teasca, pentru-că pioneril culturel lui uniţi şi neuniţi stau tafricaţl şi strtngéad mâna cu vrăjmaşii zilei se întrec In Întunecimea turmei lor, el Inîra el tosă so plâng asupra soiţii fără a lumina a puaa umër lângă umor să se ajutore.

Şi e mal dureros atunci, când inteli­genţa poporului cunoaşte greutăţile lui, su­era cu el Împreună, cunoaşte calaa legală

de mântuire, şi sa Întrece a sa linguşi tn feliurite forme umilind misiunea el sublimă, cinstea neamului românesc fără a încerca lupta cu demnitate — onoare escepţiu nilor.

N'a trecut de mult adunarea generală tnvă-ţătorească dia Făget, s'aacris un roman Întreg despre demersui el, deosebit deapra iubirea de neam şi patriotismul arötat între pahare să aduseeo elegii nespuse găzduiturilor din Făget, şi eată fructul entusiaamăril a dege­nerat înaintea luptei cu votarea secretă, a eseelat prin inerţia celor preamăriţi, şi s'a umilit ihiar.

Na plângem tn contra sistemului stă pànirel, plâDgem a jala înaintea ginţilor surori francezi, italian! şi spanioli, cercând alinare îa suspinurl şi îa intervenţia mo rală a acestor neamuri, dar' causa ade vëra'a este in noi cărturarii aşezaţi în munţi şi văl.

Omul cu inima calda cătră neamul seu şi cu duh umilit cătra dreptate nici că mal poate respirarea da miasmele stupidi tăţiî unor pretinşi luminători şi nepăsării inteligenţii unui popor blând şi loial aşa zat din spre Lugoj şi pâoă la poalele Ar dealului.

Năseud. — Ia ziua da 28 Noemvrie a. c. au

fost alegerile municipale în cercul Năseudu-lui. Românii cu lista lor au căzut cu 8 vo­turi. In lista protopretorulul Bodo au fost aleş! şi trei prietini al lui Ciocan : Ghotie, Pletos şi V. Pop, cari cu toate că înainte de alegeri au declarat că dacă vor fl aleş! tn lista oficioasă vor abzice, ceea-ce până acumr. nu au făcut. Ba deochiatul Ghtţie, a abzia de membru al casiael româna.

Romàailor Nfteöudenl această tragere pe sfoară din partea prietinilor lui Ciocan Bă le fie da InveţăturS.

deca din următoarele date statistice privitoare la exportul sëu :

Ungaria a exportat anume tn : 1897 în valoare de 1081 milioane coroane 1898 „ „ „ 1103 „ 1899 , 1200 „ 1900 182T „

Compărând exportul cu importul, iese tn favorul celui dintâiu un plus de 100 milioane coroane.

Sunt interesante relaţiunile co­merciale cu America.

Ungaria a exportat adică In A-merica :

1898 articole în valoare de 2,105.000 cor.

Exportul Ungariei. In ce mesura a progres ú corner

ciul Ungariei, mal bine se poate ju

1899 1900

5,155.000 10,294.009

Ceea-ce însemnează că In trei an! s'a tncincit exportul. Zahăr se exportă In valoare de 3 milioane ; fasole în valoare 1,803.000 coroane ; bastoane de lemn înainte cu trei ani s'au exportat In valoare de 34.000 cor. ear anul trecut 239.000 coroane.

C â t e o s t ă r ë s b o i u l b u p o - e u g l e z

Agenţia .Paris Nouvelles' dă .dîpa o pubiieaţiune financiară engleză1*, urmă­torul tablou care permite a evalua cifra totală a cheltuelüor de iöíboiu pâna la 31 Martie viitor :

1899-1900 L re sterlire

Credite 23.000 000 Interese 217 000 j

23.217.OC0' 1900-1901

Credite 63.737000 Interese 1383 000

65.120.000

56 070 OOOl 6 500.1

100 00(1 62 670 ooq

8.2 >0I 3.360(

1901-Credita budgatara Credite suplimentare

•1902

Total la luna Ojtomvria . . Interese Cheltuell da trésorerie . . ._

Total după datele oficiale . Credita suplimentare probabile

69.2801 15000." 84.280.

Total general 172 617 Acest total, care represintă aproap

4 miliarda şi jumőtate de franci şi nu ci prinde chaltuelila de transport şi de rep triere, nu va fi suficient da cât dacă rí boiul va fi terminat la 11 Martie 1902

RAMURA DE LILIAC de

O U I B A . (Urmare).

Nimic alta nu se auza •. De odată ea mo privi şi tntr'un oftat

'ml zise: — Sunt singură, singarică. Ce trebuea să mal gândesc I Ea continuă să më privească şi cu un

aer de dispreţ şi cochet, murmură repede plângând :

— Më Inţalegl? Eşti atât de urât şi atât de bleg, al o gară de broasca şi nişte ochi da peşte; dar eşti atât de bun şi ştii să spui atâtea lucruri frumoase şi sunt singurica.

Atunci de abia înţelesei ceia ce voia să gpuie.

N'o fi fost totul decât o minciuna? M'am întrebat adesea.

Nu... ea era tinSră şi săraca şi ostenită de retragerea sa solitară? aşa ca a fost tn stare să iubească un om Blut ca mine.

Şi atunci nici nu'ml veni să gândesc că nu e decât o minciună tot ce'ml spunea dânsa.

Ea nu m'a iubit nici odată, dar ştia ca o adoram şi poate s'o fl gândit:

.Mal bine să urmez pe acest sërman băiat In toată lumea decât a'ml parde tine reţea mea a broda pentru alte ferne!.*

Poate că o fl auz t că am geniu, că aşi putea tntr'o zi sâ'ml fac un renume şi Bă ajung mare.

Poate că nici nu resona, nici nu re­flecta Ia momentul când ti spuneam că o iubesc, eum nici un alt bărbat n'a mal iubit vr'o alfă femee.

Cum fu, nu ştiu ; ea plânse un moment, apoi tml suit se,' dulce, neştiind nici ea ce vrea, la drept vorbind, şi neprevëzônd da loc viitorul.

Da, asta e mal probabil decât toate. Ea nu më minţea de loc. Mo Insural cu ea. Ştii ce devenise vieaţa pentru mina? Un paradis, paradisul unul nebun fără

îndoita, un paradis care nu şti'; de nori, nici de nelinişte, nici de părere de rea. Ea më iubea, căci mi-a spus-o şi mi a şi dovedit-o.

Ziua şi noaptea bine cuventam cerul căci începusem a crede şi tn Dumnezeu. Cine, afară de Dumnezeu, patea să facă astfel de perfecţiuni.

Câcd contemplam tn zorile zile! somnul el liniştit şi când tml adneeam aminte că această fiinţă făcută din aur, lapte şi tranda­

firi, tml aparţină mie, credeam că visez, atât tml era da mara fericirea că o posed.

In fie-care zi bine cuvêntam întâmplarea norocită, caro a făct ca pasul meu să se îndrepte în spre acest loc tocmai tn luna când înfloreşte liliacul.

Nu m'aşî fi despărţit nici odată de ramura de liliac, deşi i-та de ofilită şi uscaiă, căci îmi era scumpă.

Na m'aşl fl mirat da asemenea de a o vedea înflorind într'o dimineaţă, căci dacă viaţa mea s'a sihimbat aşa d<3 bine, totul era pasibil.

Nu ştiu dacă dânsa putea să înţeleagă până la ca punct o iubeam.

Săracii nu'şî pot manifesta simţirile lor da iubire prin cadouri sau alte daruri, cum le stă bogaţilor în putinţă.

Nu ştiu cum Iţi e, când nu satisfac dor'nţele şi poftele dragei tale.

O femee tinecă trebuo să creadă ceea ce se petrecea latr'un bărbat într'o astfel de situaţie.

Când, In loc de diamante şi haina scumpe trăsuri şi lux, nu-î poţi da decât o Imarăcăminte simplă, o haină şi mal simplă, fem; il-; cugetă ş8 şl găsească un amant care >-ă le satisfacă toate pcf:ela ini-mei lor.

Erem sărac şi nu puteam schimba i vieţii m?la de szi pa mâna. Făceam to! ca i satisfac dorinţele şi să-i щѵ privaţiunile şi lipsurile.

Ceea ce un om bogat face dintt! singur gast, dintr'o singură trăsătură condeiu, noi cei-l'alţl muritori, nu parvei decât încet, cu grau şi prin muncă nein! ruptă.

O femee nu ţine b tine, dacă nu posibil imposiblull

Mi se făcuse oroare da obiceiurile vagabond, ca atât da mult îmi era să o espun pe ea, care e atât de frum şi tir*eră. aste tml părea ceva odios. Pt prima oră tn viaţa mea cunoşteam ce e gelesia şi invidia.

Ce n'aşl fl dat să I pot da de lo o vilă sau un castel imposant.

In tot d'a una, când treceam pe ele, le admiram zicôad tn mine, ci sunt oameni fericiţi pe această lume; a Insă tml ziceam : Pentru ce n'are ea gr şi pa lat urî cum au şi ce! bogaţi? ce aceşti copil se nasc tn sărăcia, pe ceM'alţi tn bine?

N'aşl fl simţit toate acestea, dai mi-ar fl părut mulţumită de starea a mediocră. (Va un

F a d a c d o c 8 « % 1 t t t ( c

218 21 Noemvrie (4 Decemvrie) 1901 3

N O U T A T L ARAD, 3 Decemvrie n. 1901.

Din canea Sf. Sărbători de mâne, nő­méről proxim al foü noastre va apare nu-mal Tineri la amuzi ca nnmër dabin.

Alegere de primar în Arad. Dapă-cam se ştie, alegerea de primar al Aradu­lui va fi la 11 c. Corniţele snprem a întru­nii erl consilieri din ambele partide : şi?-Iu* Varjassy şi ala! Insîitcris, cu gâ:>d doar e'ar pa!é face o ÎLţ<îIrg?ra întră ale aşa fe!, eă s'ar hotărî ea anul să fi • ales primar ear celalalt viceprimar, pist ea s'ar institui d'aci încolo. Ambala partida se ţin insă tari ji ast fel înţelegerea nu s'a putut stabili ei s'au înţalas numai că la 11 Dac. se va alega primar, ear celalalte alegeri sa vor faca în Ianuarie.

Specula Iui Moldovan Gergely, Be ştie că renegatul Moldovan caută să facă speculă cu cele româneşti : s - dă adică între UtgurI — ca chiorul între orb! — drept mare cunoscător al obiceiurilor şi al literaturii noastre. S>rie apa! tot felul da nuvela şi piese de teatru, cu car! caaiă Bă câiiga şi bani. Că ce valoare au iuerările iui, Ro­mânii o ştiu şi piesa lut teatrală a şi fost fluierată. Acum ear a scris u .a pe care Insă nici chiar zisr-le maghhra n'o laudă ci spun că esta o lucrare fără valoare. Ja-cată în teatrul naţional dm Budapesta, piesa a şi căzut cu toats — gloria . . . Sa vede ti şi Ungurilor ii s'a ürít da aceşti renegaţi tari fac Epecuiă până şi din litsraiura.

*

Kecskméthy. Nainte ев câteva zile se icria că în Nizza ar fi prias pe Keesmé hy. Acum însă se ştia ca eigaranţi, că nu 'i-s'a dai do urmă şi că poliţia şi de astă-dată s'a înşelat. Nu era Кесккешѳ hy cel deţi­nut, ci un tinőr din Pesta un anumit Szü ;s Arnold, cara рігсаѳа cu încă doi priatanT. El singur povesteşte caşul astfel : In 25 1. c. petreceau In Moata Carlo, unde ebsarva-seră că sunt urmăriţi : îreî jidan! polonezi erau mereu în arma lor. Câ id erau în tren li plece mal daparta, observară că jidani! eant şi e! ear în urma lor. Sos ui in Nizza B'au dat jos si în restaurantul delà tren, rin la ei cei trei bărbaţi îmbrăcaţi ea ji­dani, şi îi declară deţinuţi îa narasle hgil. |Pe lângă toata că eî şi au declinat naţio-[aalul, nu au fost crezuţi şi astfel i-su due la Fiume, de unda apoi sub paz\ stricta po-liţenaască au fo3î duş! la K'lenföíd. Aici i-au condus înaintea căpitanului poliţii! Boer-jepy unde iau primit ca întrebarea: Ua-de-l janătitea da railioa ? Ani apo? s'a l i

ol murit chestia : pa Szibs ii luaseră dri pt Kecßkemethy. După umblare de câîe-va eia lari delà un oficiaat la altul, abia l ia suc­ces a sa verifi ;a pa deplin. A eşit la lumină

iejcl poliţia ear s'a îoşaiat. Cei trei tineri aa reclamat do altfel

ret Îs justiţie şi cer daspSgabirî pentru naplă cerca ce U-s'a făcat. |Î, *

Wolff, care atâta vrem ÎS fasase spaimfe eichertíthulu! austriac, după cum sa ştie, demisionat din mandat. Asupra cauzelor

emisiei lui foile ausíhace publică B.c.-m amănunte picante. Woiff a fost adică un craidon mare şi întreţinuse releţiun! de ragoste cu o domnişoară, pa caraîaurffiă o măritase cu profesorul Saidl. îndată după căsătorie însă profesorul alungase po soţia

şi numai In urma interveniri! Iu! Wo ff d sa arătasa dispus a o primi îndărăt. In-tr'aste aflase însă c i Wo ff sa iubise eu nevastă sa, şi d'aci duel I După duel, se în-ielcga, presa scrise mult despre afacere şi astfel desvSlindu se întreg scandalul, iascşţ khiherer sili pa Wo!ff să renunţe la man­dat. Rămâne astfel ca el să 'ş! verse i-Q cezul numai prin ziarul seu Ostdeutsehe Rund­EM.

чі ОЙ dove?

Bietul Ugron. Ziarele maghiare înre­gistrează ştirea — cele kossuthiste cu multă bucurie — că la Ugron acasă se bate toba 1 Banca „ Magyar yelzálog" a cerut adecă tn contra lui Ugron licitaţie pentru suma de 296.139 coroana. Licitaţia se ţine tn săptă­mâna viitoare.

Dar' mite când s'or porni să liciteze pe la ceilalţi SScui, ajunşi Ia faliment în urma gospodăriei băncii conduse de Ugron ! Ce bucurie vor avea -— Ovreii 1...

• Contele Ráday, faimosul comisar regal,

care în anii 60 şi 70 băgase în groază pe bsndiţi! de pe pustele Ungare şi care prin­sese şi pe Rózsa Sándor, a Incetat din vieaţă îa BudapssSa, în vârstă de 72 ani.

Vênatorile Ţarului. Níeolae II, în ul­tima vânătoare făcută în pădurea imperială delà Skiernievice, a ucis peste 200 de cerb! şi capre.

Trebue lns% să sa spue că pădurea Skiernieviae e cea ma! vastă rezervă de vânătoare din toată Earopa.

Şeful vânătorilor imperiale din Skier­nice e parochul din Pazaiborg, vânător în­drăcit, în care Nicolae II are deplina în­credere.

Ca aghiotant da pSdure, parochul are рэ paroclisarul său, csre e îa stare să omoare şi o muscă dia sbor.

* Prinderea unul anarchiát. La Eszék

a fost arestat anarchistul Ne wetser Károly, care Ia luna О.Чотѵгіе ѵоізе să atenUzi la vieaţa Suveranului nosfcu. S J dusese adică îa Gölö ö şi a tot urmărit pa mo-aarch, pâaă ca a ajans Iz apropiere de 28 paşi de El. Gendarmil aa pus mâna însă pe el şi luându-1 pe sas, l'au dus. Nefiind proba de intenţiile sale criminale, a IVSL

pus în libertate. D'atunc! s'au găsit şi probe. De-aceea ei a fost aeum arestat în dram spre Budapesta.

* La regele. Puţini ţăran! vor fi avut

ocasiaaea fl .oaspeţi! regelui". De aceea ѳ dema do nota*, următoarea istorie auten­tică: Pe dădaca micei prinsese lolanda. fiica reg .lu; italian a cuprins-o un mare dor de ţ?ară. Inzădar se ruga da doamnă, sa, regina Elena, sa-i permită a merga pe două tre! zile acasă. Dar bebaul regesc nici pe o zi nu puté a se lipsi da doică, Şi sşa regina nu putè satisface dorinţa în­tristate! ţărance. Tinăra şi buna regină se gândia să facă doica! o earptindere plăcută. A adus 2a curte tot nc-amul doicei : pe băr-batai ei cu 2 copl>. Regina a îmbrăţişat pe ce! doi copii dâada le maita daruri, ear' familia doicei a îaviiato la masă. In ziua următoare s'a întors acaiă fericita fa­milie şi mereu sa lauda ţăranilor că au fost ,la regele,la masS".

In contra d el ui ci. Ia şedinţa de Vi­nerea trecută în Reichstagul german s'a vorbit, du. ä cum вэ ştie, foarte mult în-contra duelului. Ministrul Gasslar a spus, în numele împăratului, că îa armată se va face tot posibilul pántra a sa puae capăt dueiuluï. Lnpëratul este în contra duelului, la EngUter» deja sub Cronvell s'au pedep-

aspru ceï-еѳ duelau. Numai aşa s'a pu­tut pune cspăt aceste! barbarii. Ioaif II, împăratul Austrie! zisese şi el odată: „Nu vreau şi cu voiu tolera ca în armata mea să se dueleza*. Ear Maria Terasia eraaiât de înverşunată încontra celor cari duelau, în cât pedepsea cu moarte rână şi pe mar­torii dualanţilor.

Ia Prusia Frederich I şi Fridrich dü­heim au combătut cu energia duelul, după cam Fridrich cel mare a oftat şi el odată cu durere : .Părerile falşe asupra onoarel se pun în luptă până şi cu cale mal aspre legi.'

Milioane defracdate. Sa anunţă din Liverpool că oficiantul unei bănci din Li­verpool Gandie, defraudâaa aproape 4 mi­lioane coroane în b ni gata a fugit. Gondie a avat şi complici pe car! cercetarea poli­

ţiei va trebui să ÎI descopere. Se crede ţ

că defraudaatul n'a putut scăpa tn străi­nătate, deosre ce Ia un cias după defrau-dare a fost avisată poliţia tuturor porturilor engleza. Şi sinuciderea e eschisă, deoare-ce de atunci îi aflau deja cadavrul. Gandie de mult cultiva cu mare pasiune toate spor­turile, la loterii si alergarea cailor a perdut sume considerabile. Dapă toată posibili­tatea pe Gondie îl ţin ascuns prietenii cari îi sunt totdeodată şi complici. Poliţia en­gleză face tot pasibilul pentru aflarea de-fraudantululul, dar până acum nu i-a suc­ces a l priade.

Sa veda că întră Englezi sunt ani! car! vor să întreacă gloria la! Knvány şi Kací-k mé'y , . .

M nioriiie lui Bismarck. Se scrie din Berlin: Ceie două volume din memoriile lui Bismarck vor avea o urmare. Editorul Cotta anunţă că va face să apară doaă noui vo lume conţinând corespondenţa fostului can celar de fier.

Primul voiam va fl consacrat exclusiv scrisorilor adresate de marele bărbat poli­tic Împăratului Vilhelm 1. Al doilea voiam va cuprinde o seria da scrisori schimbate eu prinţii şi cu suveranii.

Dacă din primai volum se va putea face o idee despre adevăratele rebţiuni ce aa existat între suveran şi cancelar, în al doilea se vor găsi documente de o valoare nespus de mare p antra istoria contimpo­rană. Ceea-еѳ va reeşi tisă în mod clar şi isbitor din această corespondenţă, va fl mai po sas de toate spiritnl libsral, no­bila lealitate a impëratolai Frederik IU şi necurmata îngrijire a acestuia pentru măi tarea şi prosperitatea Prusiei.

Varietăţi. Un fenomen curios geologic. Se

asurţâ an fenomen curios geologic in apro­piere de Friren, lângă Marsilia. Da mult timp o mică baltă are o apă caldă,

Ç&p-vn curioşi veniţi spre a examina 1 au vroit să 8(?cdez9 fundul ЫІ

ţel şi su observat că era cu mpulillŞU 8 sa cunoaşte adâncimea, cad sonda nu în-timpina nici un obstacol.

Şi eeea-ee e mal curios, acest puţ natura! sa lă'geşte mereu şi apa se pri­meneşte IbtL'ana, sosind din fund la supra­faţă apa clocotind.

A V I S . într'o cancelarie advocaţiala din

Arad se caută un adjunct (scriitor), care are praxă, poseda limba română şi maghiară perfect şi are scrisoare rumoasä. — Doritorii au a-şi trimite

ofertele la administraţia ziarului „ Tri­buna Poporului". 659 3—3

BIBLIOGRAFIE „Noua Revistă Română" Nr. 44 delà

15 Noamvria are următorul cuptias : Paul GreeeaoH, 911/« milioana de fl it ; . * , Ce-siuiea impositaîor ; N. Situaţia Tesaurulu! p-ablii: ; Gr. O'ănosni Statist qae Me des prêt^ hypothécaires ; A. PopcvicI, Industria врігішіаі ; Gr. R. Geblasen, Constanţa Port-Fr ше ; N. lor ga, S*te si preoţi din Ardeal mal ales în secolul al XVIII lea, după co respoader.ţa, acum descoperită a episcopa lui naanit Dionisie Novacovicî ; Marin Du­mitrescu, 23 Noemvrie ; iiie Nicolescr, Din genealagia familial Goleseu; Florian I. Ba-ceseu, Morala eternului (poesia) ; Lorellino, Celebritatea provincială ; Radu Popes^u, Numele da bot z ai lai Eufrosia Potoca ; N. Vasehida: Ctim trebuieşte înfăţ şată fe-gaa fundamentală psiha fleică a raportului dintre sonsaţia şi excitaţie ; Dr. Ghiţă Pop, Răspuns d lui Săineana ; Charles Loiseau, L'qailibre adriai Ine. — Cursuri universi­tare.

Calimdaral пэа pe snal coman 1902, anal Ш, editară Tipografie! Ciurcu din Bra­şov a apărut şi se vinde exemplarul ca 50 bani.

U L T I M E S T I E L Roma, 2 Decemvrie. Din sorginte

Higcirá se dă ştirea câ papa e grav bolnav. Medicii se tem că el poate muri în ori ce moment.

â. apărut şi se află de vânzare la administraţia „Tribuna Poporului* următoarele opuri:

Din „Biblioteca noastră" se află următoarele numere :

Cer. fii. Nr. 3—4 Versuri şi prozA, de Q. Coşbuc . —.66

„ 5 Fabule alese, de Gr. M. Alexán-drescu —.23

„ 7 întocmai, comedie franceză intr'un act, de Zotti Hodoş . . . — .28

„ 8—9 „Istoria Ţiganilor", de Octav G. Lecca —.56

„ 10 „ConTorbirî pedagogice" de G. Hodoş —.28

„ 11—12 „Cuntece bănăţene", de G, Hodoş —.58 „ 13 „Cântece cătăneştt", de G. Hodoş - . 2 8 „ 14 „Copiii de găsit", snoave, legende,

de G. Crăciunescu . . . — .28 „ 15—17 „Numiri de localităţi" cu mai multe

ilustraţiunî, de Iosif Bălan . . —.84 Alte scrieri diverse.

„Gteografla Comitatului Arad", pentru clasa a IH-a a şcoalelor poporale, de Damasehin Medre, inveţător; aprobată de Ven. Con­sistor, ilustrată cu chărţî geografice . . —.70

„Lupta peniru drept", de Dr. Rudolf Ihering, traducere de T. V. Păcăţeanu . . . 2,—

„Judecătoriile cu juraţ i" , de Teodor V. Pă­căţeanu —.80

„Libertatea", de loan Stuart Mill, tradusă de T. V. Păcăţeanu 2.—

„Principiile politicei", după Dr. T. de E i ­tzendorf, de T. V. Păcăţeanu . . . 4.—

„Caractere morale", exemple şl sentinţe cu­lese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de loan Popea, profesor în Braşov 2.50

„Resboiul pentru neatêrnare", de G.'Cofbïïïr 1 — > v y i e r i t u l " , de Petru Vanei] . . . 1.— „Teoria Dramei", de Dr. Iosif Blaga . 3.60 „Jurenil ia", de Sextil Puşcariu . . . 1.60 „Pribeag", de loan Iosif Sceopul . . 1.50 Instrucţiuni populare despre „Datorinţele şi

Drepturile purtătorului de dare" , edate de Wilhelm Niemandz . . . . 1.29

„loan Botezătorul", tragedie in 5 acte şi un preludiu, tradusă de II. Chendi şi C. Sandu, după Hermann Sudermann . . 2.—

Henric Ibsen „Zina Іптіегеі", Epilog dra­matic In 3 acte, traducere de II. Chendi şi C. Sandu 1.—

„Zece ani do mişcare" literară in Transil­vania 1890—19Ü0 de Uariu Chendi . . 1.—

„Poesiî", de Maria Cunţan . . . . 1.50 „Musa Sonieşană", doine şi cântece poporale

de Iuliu Butnariu Sălăuţanu . . . —.80 „Călătoriile în Rusia" ale preotului bănă­

ţean Mihail Popovrci; publicate de N. Iorga —.40 „Yatra părăsită", de loan Slavici . . 1.50 „Istoria literaturi! române" tn secolul al

ѴШ-1ѳа. Vol. I. şi II., de N. Iorga . . 30 — „Mic Catechism", de Silvestru M. Andreevici —.30 „Monografia" comunei bis. gr. ort rom. a

sflnteî adorm, din cetatea Braşovului, do Bartolomeiu Baiulescu . . . . 4.—

„Drepturile şi datoriile înyeţătorilor (înyë-ţătoarelor) români. Pentru Invoţătoriî şi înreţătoarele romane delà şcoalele popo­rale, elementare, superioare şi civile ; pen­tru elevii şi elevele delà preparandii şi delà cursurile pentru asile de copii; pen­tru senate şcolare (scaune şcolare, eforii) confesionale ; pentru preoţi, direcţiuni şco­lare, autorităţi bisericeşti, susţiitori de scoale ; pentru inspectorate confesionale diecesane şi pentru antistii comunale. Pe temeiul legilor, regulamentelor, ordinaţiu-nilor, instrucţiilor, hotărlrilor şi decisiu-nilor principiare. Scrisă şi compusă do Dr. Mihai Szabó, inspector regesc al co­mitatului Torontal. Tradusă de Eugen Zaslo, profesor 5.20

„Amicul Poporului", Îndreptar in cause ad­ministrative şi judecătoreşti pentru poporul romun, de Titu Vuculesou, pretor . . 1.—

La comande să se mai adaugă de flecare op 10 flleri spese postale.

Celor-ce cumperă un numër mai mare de exemplare, cu deosebire librarilor şi peste tot vîn\ătorilor, se dă rabatul cuvenit.

V

1 /

Editor Aurel Popovici Bartiann. Red. respons. loan Rnssu Siriana.

4 Nr Ш

î l e F e r a t e U n g a r e M e r s u l T r e n u r i l o r .

— In vigoare delà 1 Octomvrie. Pleacă din Arad:

Spre Oradîa Tron do persoane la orelo 5.10 a. m. Tron accelerat . , 8.18 a. ra.

de persoane , . 11.20 a. m. „ mixt , , 3.56 p. m.

accelerat „ . 4.21 p. m. , (ie pesoane „ . 9.35 p. m.

Spre Ardeal: Tren de persoane ., 6.35 a. m.

12.11 p. ni. 2.04 p. m.

de persoane „ , 4.30 p. m. „ accelerat „ „ 7.28 p. m.

Spre Timişoara : Tron do persoane „ ,, 6.20 a. m

« „ „ 1 1 5 6 a. m.

Soseso la Arad: Delà Budapesta.

Tren de persoane „ mixt „ accelerat „ de persoane „ accelerat

6.05 a. m. 9.10 a. m.

12.51 p. m. 3.55 p. m 7.11 p. m.

accelerat „ pană la Soborşin „

mixt p. m. Spre Seghedin

Ггеп de persoane „ „ 7.12 a. m я я n r>

Spre Brad i'rcn do perseaue „ mixt

4.09 p. m.

până la B. Sebiş

6,25 a. m. 12.06 p. m. 5.20 p. m.

Dinspre Ardeal. Delà Soborşin la orele 6.50 a. m.

Tren de persoane „ „ 10.50 a. m. „ „ seara 2.30 p. m. „ Delà Kadna după amiaz 2.30 p. m. „ Tren accelerat „ „ 4.06 p. m

Delà Seghedin Tren mixt seara „ „ 8.38 p. m.

„ do persoane „ „ 7.0« p. m.

Delà Brad Tren de persoane „ „ 8.— a. m.

„ mixt „ „ 11.03 a. m. „ de persoane seara „ 6 36 p. m.

%'VÀ Г.4

M

Ш

Ш

E A Ş i R XJ M т ES A ş i R u M т Б A ş i M XJ M т Ж A Ş i H u 1£ т E A ş i ££. n M т I £ A Ş i M M т ID A Ş i Ш u M т JES A Ş i H XJ M

Cel mai bsn şl cel юааі sfgnr magazin de compëraro este la

si Щ 652 4 - 20

Si

marc ueposit de droguons şi parfsmerle în A R A D .

Ф

n

Ш

u 0

©

> i

C R E M A M A R G A R E T A este cel mai sigur mijloc pentru producerea, perfecţionarea şi

conservarea

I f!pumuseţei I Acest minunat preparat nevotăiriător, curat şi fură grăsime

are un efect uimitor. In căte-va zile face să dispară alunele, petele de f<cat, coşii,

jupuiturile, bibiţele, punctele negre (coraedonele) şi tote afecţiunile pielei. Netezeşte înrcreţifcurile şi ciupiturile de versat (bubát), avônd efect chiar şi asupra celor mai înaintaţi în verstă, cărora le face pielea tineră şi frumoasă.

Dr. Mor.engeil şi Metzger, гепглпіііі profesori, vindecă Încreţi­turile de po obraji cu ajutorul m&s&giulul. Spre acrst scop Crema Margareta este cea mai potrivi-a. Dacă se masează zilnic faţa cu Crema Margareta, dispar nu numai ALUNIŢELE, petele de ficat, şi altd necurăţenii de piele, ci şi încreţiturile, ciupiturile de bubat şi alte anomalii e&us'ite prin betrâneţe, griji, boale etc. etc.

Un pe>rservfctiv în contra arşţei soarelui şi a vörotului. So poate, şi ziua шігооштна. Crema M a r g a r e t a 1 fbcou 1 coroană. Pudra d e <lamö M a r g a r e t a 1 tor. 20 fiii. 553 76— S a p m m l M ă r g ă r e a 70 fii. P a s t a îîfi d i n ţ i M a r g a r e t a costa 1 cor, R e g e n e r a t o r u l perului, care produce coloare originală

perului încărunţit, 2 cor. Blondlnisarea perului de огі-сѳ coloare, pria care pöral

primeşte A V,OÍOHRÜ »urie, 1 şi 2 oo?1. P o m a d a iauoohiu in icà , cei mai ban mijloc spre cultivarea

şi creşterea porului, 70 fii. şi 1 cor. Reduci tor de m u s t i ţ i Bonus de Vüagos, apre cultivavea

mu-ităţiior, 50 şi 70 fii.

. 12. A r a d , s t r a d a D e á k F e r e n o z R^prî-Sôsiant general pentru România, :

D o m n u l Moritz Polîak B u c u r e ş t i , C a l e a V ă c ă r e ş t i Nr. 5. Se {.Ui ű<- vê?;zare la drogueziito ; Jîrag*. Economul & Co., M. Stoineseo,

I. Tetzn, I. Zanfireai'ö • şi în en gros ŞI detail ia Fraţii Alhacbary şi la tatáé farmacii»*?.

Dovadă despre eficacitatea foiosiriï егсшоі Margareta e şi urmutoerea орівіоіа: IMal Gistorl Földes Kelemen, în Arad.

Folosesc demult Crema-Msrgareta. Primeşte simpsiüle mele peuûû efectul bun al acestei creme.

Bucuroşii Maris Ioaaşcn_ R i-iistă ia Теаілі Naţional.

- cu I D o m i c a асея*

Cruce duplă electro-magnetică vindecă şi inviorază sub garanţie.

Aparatul acesta, vindecă şi foloseşte contra durerilor de cap, urechi şi dinţi, migrene, neuralgie, Irsapcdsearea circu-laţlunei sângelui, anemie, ame-ţs.I! ţiuituri da ureche, bataio de I?)IMS. fgârcinr! de inimă, mm&, asziü gren, sgârciurl de sto­mac, lipsa pofto! mâoeare, *аяеаШ І Й mâni şi picioare, reama Podagra ií-Thias, udului In pat, ЬАЬіізяа. In somata epilepsia circaîsţia neregu­

lată a sângelaî şi multor altor boale cart Ia tractare nor­mali a medicului se vindecă p r i n electricitate. Î N S U Ş I R E A acestui aparat este cS vindeca su numai din timp in timp ci Introduce constant în corpul

omenesc bmef&aätorul cureat, când pa deoparte v i n d e c ă cu кас?ея boalele Е Й Л І О А Г Е , earä pe D E aha parte e cel шаі bun Beut contra Ï E I B C L N A V I V I L O R .

Deosebită atenţiune e a se da împrejurărei cö acest aparat vindecă boale vechi âe 15 an\.

In cane daria mea se află atestate incurse in toate pSrţilsîumeî í?.íi prêtasse сз mnlţumire invenţienea mea şi oricine poate examina aceste atestate. Acel pacient, care în decurs de 45«zile nu ee va vindeca i-se retrimite banii.

Unde ori-co încercare s'a constata} zSdirnicä, rog a proba aparatul mea. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului cá aparatul meu nu e permis 8& se confunde eu apară tal .Volta" deoarece „Ciasul-Volta* atât la Germania cât şi îa Auetro-Ungaria a fost oficios oprit fiind nefolositor, pa fiând aparatal meu e în gesere ennoseut apreciat şi cercetat.

Dejg» ieftinäiatea crucei mele etecira-magneiice o recomanda îndeosebi.

624 32—50

Ш

Preţui aparatnluî mare ѳ fl. S, saa Cor. 6. — foiobb 1 3a moiburi cari rju i-unt ікаі vfcchi de 15 ani.

Pretai aparatului mie e fl. 2, sa« Cor. 4. — folosibil la copil şi femei o"e constituţie foarte Biabă.

E x p e d i ţ i e din c e n t r a şi l o c u l de vônzare pentru ţeara şi străinătate e :

ПІП V., str. Vadász 42. K Щ ULUţ Oolţul str. Kálmán. Щ

T m n i u t o r i a D E c l o p o t e ş l M E T A L , f a b r i c ă D E

p o m p e , a r a n g e a t ä P E M O T O R d e V A P O R ,

S ' a f o n d a t L A i S ^ O .

Premiată ia 1890 en cea mai mare medalie de stat.

Cu GARANŢIE pe mai mulţi ani şi pe lângă cd" mai favorabile condiţii de plutire — R--comandă clopotele SALE cu patentă ces. ŞI rea., IUVC-:ţi№;- - , cart au avardaghd că, faţă cu orï-cô site clopote, la turnarea unui aceluiaşi clopot tare şi cu sunet odânc9

— S Ô face O ECONOMIE de 20 ~S0°/0 la. gre U TA TEA wetahdui.

V. I Rocomaadă totodată clopotele de fer, ce se pot bïvêrîi şi postamentele de fer, prin

a căror Inirebuinfaro clopotelo se pot scuti de crepat şi chiar şi celo ma i mart clopote se pot t r age , fără-ca să c iu l ine turnul.

Recomandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate inverti, cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor ai elepote noue pe lângă 0 s u p T u -solvire neînsemnată.

Liste de preţur i şi cu i l u s t r a ţ i u m — la dor inţă se t r imi t gratis .

543 44—52

a ï̂ 'TïSivS KiifiVff̂ s .

ÉL

* 1 ' І Р О ^ ? « Й » В"Х'|ІЙ-:-;ІІЙ РЙЙЙШІВ»*' AATÍ»I Î ' Ş ^ T I V U S Ş . Ьырѵ&т.