Anul XI Nr. 106

Aprilie-Mai 2018Poate fi citit în format electronic la adresa: www.primariacugir.ro Se distribuie gratuit

Buletin de informare editat de Consiliul Local și Primăria orașului Cugir

C MY K

Maternitatea cugireană se modernizează cu fonduri europene

Reabilitarea blocului NATO, calificări profesionale, servicii socio-medicale,

prin proiectul european INCLUSIV

Orașul Cugir, ca orice fostă zonă monoindustrială, își creează acum un nou drum pe calea dezvoltării durabile. Ne-am concentrat eforturile în sensul accesări fondurilor europene întrucât avem nevoie de aceste resurse financiare pentru a investi în ceea ce s-a dovedit important pentru locuitori. În perioada precedentă am reabilitat șapte străzi din Cugir și Vinerea și am modernizat Ambulatoriul Spitalului Orășenesc, absorbind peste 3,5 milioane euro. Pentru această perioadă ne orientăm către îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, prin modernizarea altor străzi din oraș și prin reabilitarea termică a clădirilor, cu scopul reduceri costurilor publice

În data de 10 mai, la ADR Centru, am semnat contractul pentru cererea de finanțare a proiectului “Creșterea eficienței energetice în clădirea publică Secția Maternitate și Pediatrie - Spital Orășenesc Cugir”. Aproximativ 14 milioane de lei vor fi investiți în următorii doi ani și jumătate, în reabilitarea acestui ultim pavilion al spitalului. Pe lângă eficientizarea consumurilor de curent și gaz, în urma lucrărilor va crește calitatea condițiilor oferite pacienților și personalului medical.

Conform proiectului vor fi executate lucrări de reabilitare exterioară și interioară cum ar fi: izolarea termică, înlocuirea tâmplăriei, lucrări de consolidare, recompartimentări, înlocuirea instalațiilor termice, electrice și a celor de apă și canalizare, reabilitarea sistemului de climatizare, folosind și resurse de energie regenerabilă solară și pompe

Printre multiplele obiective pe care administrația locală și le-a propus, se numără îmbunătățirea calității vieții unei categorii extrem de vulnerabile, aceea a persoanelor de etnie romă. Problemele acestei comunități sunt complexe: de la lipsa educației, a unui loc de muncă, a actelor de stare civilă și proprietate, până la condiții de locuire precare, probleme de sănătate, abandon familial și acțiuni infracționale. De-a lungul timpului primăria a implementat o serie de proiecte care să contribuie la integrarea romilor în comunitatea locală. În momentul de față, avem posibilitatea de a continua eforturile începute, datorită proiectului INCLUSIV-investiție europeană pentru dezvoltarea socială în Cugir, care va fi implementat de către Primăria Cugir, în parteneriat cu: SPAS Cugir, Școlile gim-naziale “Singidava” și “Iosif Pervain”, Asociația “Alternative Sociale Millenium”, Asociația Centrul de Resurse si Formare în Profesiuni Sociale “Pro Vocație”

În localitatea noastră avem trei zone locuite cu precădere de persoane de etnie romă, unde condițiile de trai sunt extrem de sărăcăcioase. Este vorba de străzile George Coșbuc, Râul Mic și strada Rozelor unde din cei 3015 locuitori, 1893 sunt de etnie romă. Multe familii din aceste zone nu au apă curentă, electricitate, toaletă în locuințe. Pentru mulți este greu, aproape imposibil să își găsească un loc de muncă, atât datorită lipsei studiilor, cât și a condițiilor de igienă care își lasă amprentă asupra lor. Pentru a veni în sprijinul lor, prin proiectul INCLUSIV vor fi luate măsuri și vor avea loc acțiuni care vizează toate domeniile: educație, ocupare, condiții de locuire.

Concret, pe parcursul celor 3 ani de implementare, persoanele de etnie rromă vor beneficia de servicii socio-medicale complexe, de eficientizarea procesului educativ, vor primi sprijin să se califice profesional, să acceseze locuri de muncă sau chiar să-și dezvolte propriile planuri de afaceri. Totodată, vor beneficia de asistență juridică pentru reglementări de acte de proprietate și identitate, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire. Spre exemplu, prin intermediul proiectului, cele 68 de locuinte din blocul denumit „NATO” vor fi reabilitate astfel încât condițiile de viață ale acestor oameni sa se imbunătățească considerabil. Cele aproximativ 150 de persoane de etnie romă care trăiesc în acest imobil degradat, vor avea șansa să locuiască în condiții decente.

Proiectul INCLUSIV se va derula pe parcursul a trei ani și este finațat în baza Programu-lui Operațional Capital Uman, Axa Prioritară: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, având o valoarea totală de 14.431.852 lei.

Călin FURDUI, Viceprimar

de căldură. Fiecare salon va avea grup sanitar, va fi montat un sistem de supraveghere video pe circuit închis și un sistem de supraveghere bolnavi, iar ascensorul va fi înlocuit cu unul care să asigure accesul cu targă.

Aceste investiții erau necesare, deoarece degradarea fizică și morală a clădirii reprezenta principalul impediment pentru care niciuna dintre nașterile înregistrate în Cugir în ultimii ani nu a avut loc în secția „Maternitate și Pediatrie” din cadrul Spitalului Orășenesc Cugir. Anticipăm că reabilitarea și modernizarea acestei secții va atrage noi cadre medicale și noi pacienți, atât din oraș, cât și din localitățile învecinate. Totodată, investiția face parte din obiectivul major pe care ni l-am propus în urmă cu 8 ani, acela de a transforma spitalul într-o unitate medicală capabilă să ofere servicii și condiții decente.

Tot în vederea reducerii costurilor publice și a emisilor de CO2, ne-am propus să reabilităm unitățile de învățământ din oraș cu bani europeni, întocmind în acest sens o serie de proiecte. O parte dintre acestea au fost deja depuse, cum ar fi cele pentru reabilitarea Școlii Gimnaziale “Singidava”, a Școlii Gimnaziale “Iosif Pervain” și a grădinițelor aparținătoare lor, precum și a Colegiului Tehnic I.D. Lăzărescu. În zilele următoare vom înainta spre finanțare și proiectul pentru reabilitarea Școlii Gimnaziale Nr.

3 Cugir, urmând să așteptăm ca toate aceste proiecte să treacă cu bine peste etapele de evaluare și să primească finanțarea necesară. Adrian TEBAN, Primarul Orașului Cugir

Problema mirosului înțepător care se simte de multe ori în Cugir, mai ales în proximitatea societății care-l emană, S.C Tecno Plast Cugir SRL, se află de mai mult timp în atenția primăriei. Deoarece competențele sale legale în această problemă sunt limitate, administrația publică locală a solicitat intervenția Gărzii de Mediu- Serviciul Comisariatului Județean Alba, ca instituție abilitată să verifice dacă sunt respectate normele legale cu privire la nive-lul de poluare. Ca urmare a mirosului înțepător și înecăcios de pe străzile din oraș și a reclamațiilor venite din partea cetățenilor, Primăria Cugir a demarat în luna martie primele verificări la unitatea de producție mase plastice. Conform competențelor pe care le are, verificarea s-a făcut prin Poliția Locală la nivelul actelor de funcționare ale firmei, a autorizațiilor și rapoartelor de mediu. S-a costatat că societatea deține autorizația de mediu revizuită la termenul legal, iar conform Raportelor de încercare realizate în luna octombrie 2017, concentrațiile măsurate de către institutul INSEMEX Petroșani nu depășeau valorile limită de emisie conform Legii nr. 278/2013 (75 mg C/Nm3). În aceste condiții, conducerea administrației locale a decis să sesizeze Garda de Mediu, instituția abilitată să verifice dacă sunt respectate normele legale privind nivelul de poluare. “Ne-am exprimat preocuparea cu privire la mirosul provenit în ultimul timp de la unitatea de producție mase plastice. Întrucât acest miros nu s-a simțit de la începutul funcționării sale și nu se simte nici acum în permanență, am considerat că e posibil să nu fie respectate unele obligații pe care le are societatea economică. Acest lucru îl poate constata Garda de Mediu către care am trimis două sesizări, în lunile martie și mai ale acestui an. Este instituția care poate să dea un răspus abilitat sesizărilor, interpelărilor sau petițiilor legate de mirosul degajat de agentul economic,“ a declarat primarul Cugirului, Adrian Teban, Răspunsul Gărzii de Mediu-Serviciul Comisariatului Județean Alba a sosit în data de 31 mai și preciza că în vederea stopări mirosurilor, societatea a efectuat lucrări de întreținere și reparații, mai exact, a schimbat filtrele din interiorul camerelor de vopsire. “De asemenea se vor instala filtre suplimentare din fibră de sticlă pe sitemul de evacuare la coș. După efectu-area acestor dotări, se vor emite rapoarte de încercare insoțite de interpretarea datelor referi-toare la emisiile de compuși organici volatili, de către un laborator acreditat” se precizează în adresa Gărzii de Mediu Alba. În situația în care S.C Tecno Plast Cugir SRL se află în insolvență, urmând ca activitatea să fie preluată de către alți proprietari, primarul Adrian Teban a solicitat o întâlnire cu actuala și viitoarea conducere a societății. Întâlnirea a avut loc la sediul Primăriei Cugir, în urmă cu aproximativ două săptămâni, în prezența unui expert neutru. Cu ocazia întîlniri s-a luat în discuție un plan de măsuri de îmbunătățire a condițiilor de mediu, pe care l-au garantat atât actualii, cât și viitori proprietari ai firmei. Luminița BIRĂESC

Demersurile primăriei în problema mirosului înțepător de la fabrica de mase plastice

Curierul de Cugir2

DE LA O LUNÃ...LA ALTA...

C MY K

În ultima ședință din luna mai a Consiliului Local Cugir, aleșii locali au aprobat un proiect de hotărâre inițiat de pri-marul Adrian Teban privind modernizarea a patru străzi din Cugir și Vinerea. Este vorba de străzile Șureanu, Dealului, Merilor și Tractoristului, pe care deplasarea se desfășoară an-evoios, datorită deteriorării părții carosabile. Starea avansată de degradare a străzilor fac nesigură exploatarea lor și pun în pericol siguranța pietonilor și a celorlalți participanți la trafic. De aceea prin reabilitarea și modernizarea lor, se dorește îmbunătățirea condițiilor de circulație auto, creșterea gradului de siguranță a circulației publice, mărirea gradului de siguranță în exploatare, scăderea gradului de poluare, re-ducerea uzurii vehiculelor participante la trafic și nu în ul-timul rând redarea unui ambient plăcut zonei.

Valoarea totală a investiţiei este de 5.638.823,00lei, iar lucrările vor fi eşalonate pe o perioadă de 9 luni, pe parcursul a 2 ani calendaristici.

Patru străzi din Cugir și Vinerea vor fi modernizate

Ca în fiecare an, Primăria, Consiliul Local și Casa de Cultură Cugir îi comemorează pe Eroii care au pierit pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale. În cin-stea lor, în data de 17 mai, la Monumentele Eroilor din Cugir și Vinerea au avut loc slujbe religioase de pomenire și par-astase închinate celor care și-au dat viața pentru apărarea patriei. Din păcate, pe băncile pe care ne-am obișnuit să-i vedem pe o parte din bravi eroi , anul acesta i-am regăsit doar pe doi dintre cei cinci, aflați în viață: Chineja Victor (98 ani) și Pamfil Aurel (85 ani)

Atât la Vinerea, cât și la Cugir, preoții parohi Gheorghe Mihăilescu, Adrian Aldea, Adrian Cebotari și Andrei Dănilă au celebrat slujbe religioase de pomenire şi parastase închinate veteranilor de război și eroilor cugireni trecuți în neființă. În semn de respect și prețuire pentru aceștia, elevii școlilor gimnaziale au recitat poezii și au cântat cântece pa-triotice, iar reprezentanții Primăriei, Consiliului Local și ai partidelor politice au depus coroane de flori.

Pe tot parcursul manifestărilor, ordinea a fost asigurată de Grupa de jandarmi din Cugir, Poliția Locală și Poliția Orașului Cugir.

Ziua eroilor celebrată la Cugir și Vinerea

După dezbateri publice intense, memorii, proteste și marșuri ale elevilor, părinților și profesorilor, Inspectoratul Școlar Județean Alba a revenit asupra deciziei de renunțare la o clasă de a IX-a de la Colegiul Național”David Prodan”. În data de 29 mai, ISJ Alba a anunțat că în noul an școlar 2018-2019, CNDP își va păstra cele trei clase cu specializările matematică - informaticș, științele naturii și filologie, “pentru a înlătura orice suspiciune privind o eventuală viciere a actului educațional la această prestigioasă uni-tate de învățământ preuniversitar din județul nostru.”

Decizia inspectoratului a venit după mai multe luni de nemulțumiri manifestate de părinții elevilor de clasa a VIII-a și de profesorii de la CNDP, cu privire la planul de școlarizare aprobat de către ISJ Alba, potrivit căruia colegiul teoretic ar fi urmat să aibă doar două clase de liceu ( una de matematică-informatică și o clasă cu dublu profil chimie-filologie) și o clasă de seral filologie (destinată absolvenților de clasa a X-a). Potrivit conducerii ISJ Alba, acest plan de școlarizare a fost întemeiat în primul rând pe numărul mic de absolvenți de clasa a VIII-a (pentru 5,6 clase pe oraș) și pe cerințele mediului economic. Aceste argumente nu i-au convins pe părinți, care au considerat că oferta educațională aprobată nu respectă opțiunile elevilor, numărul celor care si-au exprimat dorința de a învăța la CNDP fiind între 82-90, suficient pentru aprobarea a trei clase. La rândul lor, profesorii și-au expri-mat îngrijorarea cu privire la reducerea sub 300 a numărului de elevi, fapt ce ar atrage pierderea personalității juridice a colegiului teoretic.

În aceste condiții, atât părinții, cât și profesorii au înaintat memorii către ISJ Alba, Ministerul Educatiei si Institutia Prefectu-lui Alba, prin care au solicitat pastrarea celor trei specializari ex-istente la CNDP. Un real sprijin a venit din partea reprezentanților prefecturii, subprefetul Monica Popescu si Directorul de Cancelar-

Colegiul Național “David Prodan” își păstrează cele trei clase de a IX-a

Asistența medicală comunitară a orașului Cugir, desfășoară campania de promovare a vaccinării, prin acțiuni de informare, edu-care și comunicare în rândul populației, cu scopul de conștientizare a necesității vaccinării ca cel mai important mijloc de imunizare împotriva bolilor contagioase , grave și uneori mortale.

Ce este vaccinarea? Vaccinarea reprezintă acțiunea prin care oamenii pot deveni imuni la boală. Vaccinarea antirujeolică Conform statisticilor realizate de Biroul Regional OMS pentru Europa a județului Alba, la nivelul orașului Cugir au fost înregis-

trate 25 de cazuri de rujeolă între anii 2016-2017. Începând cu luna septembrie 2017, în județul Alba nu s-au mai înregistrat cazuri noi de rujeolă, datorită campaniilor de vaccinare suplimentare organizate la nivel național cât și la nivel local.

Ce este imunizarea colectivă? O boală contagioasă se transmite direct de la persoană la persoană. Procentul de populație care trebuie vaccinată pentru a se ajunge la imunitatea colectivă variază pentru fiecare boală, dar ideea e

simplă: dacă destul de multe persoane sunt protejate , acestea vor proteja persoanele vulnerabile din comunitate, prin reducerea trans-miterii bolii. De exemplu, dacă cineva cu rujeolă este înconjurat de persoane vaccinate împotriva rujeolei, boala nu se poate transmite ușor la nimeni și va dispărea rapid.

Aceasta se numește imunitate sau protecție colectivă și furnizează protecție celor vulnerabili, cum sunt nou-născuții, vârstnicii sau cei prea bolnavi pentru a putea fi vaccinați.

Despre bolile severe ce pot să apară dacă nu se respectă calendarul imunizarilor. Difteria este o boală infecțioasă severă, prin care se poate forma o membrană în porțiunea posterioară a nasului și gâtului, împiedicând astfel respirația. Se poate preveni prin vaccinarea DTP.

Rujeola este o boală potențial severă. Ea poate determina febră mare si complicații de tipul infecției la nivelul ochiului și al urechii medii, surditate, crup, pneumonie și mult mai rar, complicații la nivelul creierului. Se poate preveni prin vaccinare VVR.

Tusea convulsivă este o infecție bacteriană periculoasă, mai ales la sugari. Tusea are un aspect particular - copilul are crize de tuse lătratoare care se termină printr-un horcăit. Acest horcăit inspirator poate fi înlocuit printr-un stop al respirației.

Complicațiile includ convulsii, pneumonie, infecție otică, hernii si uneori complicații cerebrale. Se poate preveni prin vaccinare DTP.

Tetanosul este o infecție care poate duce la deces. Ea apare atunci când o rană (chiar superficială) este contaminată cu pământ conținând spori de tetanos. Afectează Sistemul Nervos Central (creierul si măduva spinării). Este foarte important să preveniți boala prin vaccinare si revaccinare periodică. Se poate preveni prin vaccinare DTP.

Poliomielita este o boală virală care afectează Sistemul Nervos Central. Poate determina paralizii ale membrelor, si uneori par-alizii extensive, cuprinzând mușchii respiratori, meningita și chiar moartea.Protecția impotriva acestei boli este esențială. Se poate preveni prin vaccinare anti-polio VPI. Florin ȘTIRB și Paraschiva POPA, Asistenți medicali comunitari

Săptămâna europeană a vaccinării 23-29 aprilie

13,5 milioane lei pentru reabilitarea şi modernizarea Şcolii Gimnaziale nr. 3 din Cugir

În ultima ședință a Consiliului Local Cugir din luna mai, aleșii locali au aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) pentru „Reabilitare, modernizare, echipare infrastructură educaţională la Şcoala Gimnazială nr. 3, Cugir”. Hotărârea a fost luată în contextul în care Primăria Orașului Cugir intenționează să acceseze din fonduri U.E, aproximativ 13,5 milioane de lei pentru modernizarea și dotarea școlii amintite.

Administrația intenționează să realizeze lucrări de: reabili-tare termică a anvelopei, modernizare şi extindere a unităţii de învăţământ, dotare cu echipamente didactice şi echipamente IT, precum și de creare de facilităţi speciale pentru persoanele cu dizabilităţi. Valoarea totală a investiției este de 13.663.583,80 lei, urmând ca lucrările să fie finalizate în termen de doi ani.

Școala Gimnazială nr. 3 din Cugir are în componență trei corpuri de clădire, toate având funcţiunea de şcoală: prima clădire este situată pe Aleea Constructorului nr. 1, a doua clădire este situată pe strada Doinei nr. 3 şi a treia clădire se află pe strada Merilor nr. 4 (localitatea Vinerea).

Victor SAVA, Sef Serviciu Urbanism

Sute de cugireni s-au bucurat și în acest an de muz-ica folk promovată prin intermediul Festivalului “Zilele Tineretului”. Organizat în perioada 5-6 mai, în centrul localității, pe Bulevardul Alexandru Sahia, spectacolul a adus în fața publicului cugirean atât talente locale, trupe tinere, cât și pe veteranii muzicii folk.

Au concertat pe scena amplasată pe bulevard: Grupul „Anotimpuri”, Vally Iloae, Clasa de chitară din cadrul Cercului de Canto, pian și chitară al Casei de Cultură Cu-gir, Vasile Palfi, Grupul „Aprentis”, Trupa de Beat alături de solistele locale Denisa și Antonia, „Happy Hippie”, Trupa „Serenity”, Trupa „Millenium C”. Publicul cu-girean a avut plăcerea să-i revadă pe artiștii trupei albai-uliene „The Puzzles” care au devenit destul de îndrăgiți in urma evenimentelor la care au participat la noi in oraș. O altă trupă care a captat atenția iubitorilor de muzică folk a fost „Punct Rom” din Cluj Napoca.

Așa cum ne-am obinuit de fiecare dată, de la evenimnet nu pot lipsi numele sonore ale acestui gen de muzică. Pe scena festivalului a urcat în prima seară Mircea Vintilă, iar în a doua seară, veteranii muzicii rock/folk reuniți în rândurile trupei „Pasărea Rock”: Mircea Baniciu – voce solo, cor, chitară acustică, Josef Ioji Kappl – chitară bas, Ovidiu Lipan Țăndărică – tobe, percuție, Sorin Voinea – clape și Nicu Patoi – chitară electrică și semiacustică.

Evenimentul a fost organizat de către Primăria Orașului Cugir în colaborare cu Consiliul Local și Casa de Cultură Cugir.

Festivalul “Zilele Tineretului”

ie al Prefectului, Cornel Murg care s-au adresat Ministerului Educației, solicitând transformarea clasei de seral-filologie, în clasă de liceu.

În lipsa unui răspuns din partea autorităților compe-tente, părinții, elevii și profesorii și-au continuat demer-surile, astfel că în data de 7 mai au organizat un miting de protest la Colegiul Național “David Prodan”, iar în 24 mai au pornit în marș, pe ruta colegiu- Bulevardul Alexandru Sa-hia. Simultan acestor acțiuni, a fost lansată o petiție online de către un fost elev al CNDP, Florea Bogdan, petiție ce a adunat aproximativ 1400 de semnături de susținere a unității de învățământ. S-au alăturat și partidele politice din oraș:

PNL a adunat semnături pent-ru menținerea celor trei clase, iar PSD și-a afirmat public sprijinul față de demersurile făcute.

În cele din urmă, soli-daritatea creată la nivel lo-cal a dat roade, astfel că în data de 29 mai, Inspecto-rul General Școlar, Marcela Dărămuș, alături de Directo-rul de Cancelarie al Prefectu-lui, Cornel Murg au anunțat în cadrul unei conferințe de presă că Ministerul Educației

Naționale a decis existența a trei clase de liceu la Colegiul Național “David Prodan”, după cum urmează: matematică-informatică, științele naturii și filologie.

Trebuie să precizăm că Primăria Cugir a susținut încă de la început păstrarea celor trei clase la CNDP, conducerera instituției cerând acest lucru în cadrul întâlnirilor repetate cu reprezentanți ISJ Alba. Mai mult decât atât, prin proiectul planului de școlarizare, Consiliul de Administrație al Cole-giul Național “David Prodan”a aprobat toate cele trei clase existente.

L.B.

Curierul de Cugir 3

Curierul Stării CivileMai 2018

NAŞTERI ÎNREGISTRATE:- MĂRGINEAN MIRUNA-MARIA-ALEXANDRA - ACT TRANSCRIS, născută în CLOP-PENBURG - GERMANIA;- BORZA DAN-CASIAN - ACT TRANSCRIS, născut în MUNCHEN - GERMANIA.

CĂSĂTORII ÎNREGISTRATE:

- BORZA ADRIAN-MARIUS și RĂDUȚ ANDREEA-ALEXAN-DRA;- BUMBU MIHAI și BUMBU RAFILA;- DANDEA OVIDIU și MIHOIU ANDREEA-BIANCA;- LAURIA RICCARDO și POPA CORINA-VERONICA - ACT TRANSCRIS, căsătoriți în BAD WORISHOFEN - GERMANIA;- ANGHEL IOAN și VINEREAN LUCIA-VICTORIA;- SABĂU IOSIF-CONSTANTIN și TOLAN CRUCIȚA-ELENA;- DRAGOMIR FLORIN-ADRI-AN și BENEA LIDIA;- GOMILIN GEORGE-SEBAS-TIAN și LAZEA MARIA-MAG-DALENA;- CRISTEA VIRGIL-ROMULUS și SCROB GABRIELA;- COSTINAȘ BOGDAN-NICO-LAE și FULOP IULIA.

DECESE ÎNREGISTRATE:- POPA EUGENIA, cu ultimul domiciliu în Cugir, str.Drăgana nr.71;- COMĂNESE VASILE, cu ul-timul domiciliu în Cugir, str.Horea nr.10;- ROȘU ȘTEFAN, cu ultimul domiciliu în Cugir, str.Tranda-

firilor nr.4;- BIȚIANU NICOLAE, cu ul-timul domiciliu în Cugir, str.Vic-toriei nr.19;- SABĂU ROBERT-MARIAN - ACT TRANSCRIS, decedat în MUNCHEN - GERMANIA, cu ultimul domiciliu în Cugir, str.G.Coșbuc nr.24;- BUDI ANA, cu ultimul domi-ciliu în Cugir, str.Șt.O.Iosif nr.11;- CRĂCIUN IOAN, cu ultimul domiciliu în Cugir-Vinerea, str.Principală nr.285;- BÂRLUȚIU ROZALIA, cu ultimul domiciliu în Întregalde, Dealu Geoagiului;- OBREJAN NICOLAIE - ACT TRANSCRIS, decedat în GUI-DONIA MOTECELIO- ITA-LIA, cu ultimul domiciliu în Cu-gir-Vinerea, str.Codrului nr.9A;- NICOARĂ REMUS, cu ul-timul domiciliu în Cugir, str.Alex.Sahia nr.22;- ADAM GHEORGHE, cu ul-timul domiciliu în Cugir, str.Alex.Sahia nr.7;- PLEȘA CONSTANTIN-MI-HAI, cu ultimul domiciliu în Cu-gir, str.Crinului nr.7;- MARC SOFIA, cu ultimul domiciliu în Cugir, str,Victoriei nr.43;- SIMEDRU NICOLAE, cu ultimul domiciliu în Cugir-Vi-nerea, str.Principală nr.221;- CIUCIU SAVETA, cu ultimul domiciliu ]n Cugir, str.Alex.Sa-hia nr.13.

Rodica CRĂCIUN DRĂGOI,Adina ARION,Ofițeri stare civilă

C MY K

”Doamna de franceză” Rodica Florea sau povestea omului care sfințește locul

Deși în prezent este directorul Casei de Cultură a orașului Cu-gir, Rodica Florea este și va rămâne în memoria colectivă a generații și generații de elevi cugireni ca ”doamna de franceză”. Dacă din întâmplare o întâlnești pe Champs-Élysées, zici că-i de-a lor, de acolo: fragilă, zâm-bitoare, cu accent. Dacă o întâlnești prin Cugir, e o altă poveste: una de dragoste, dragoste față de oraș, de oamenii ei, de familie, de tradiții. Ne spune cu convingere că de fapt locul ei este aici. Asta o spun și cei din jurul ei, și foștii elevi cărora le-a călăuzit destinul: cum că omul sfințește locul…

În 1971 a absolvit Universitatea “Babeş Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Filologie, Franceză / Română. De la absolvire pînă în 2008 a activat ca profesor titular gr. I-la Colegiul Naţional “David Prodan”. Între 2005-2010 a fost implicată în mai multe proiecte cu parteneri francezi. A obținut mai multe diplome și distincții: Excelenţă Olimpicii şcolii româneşti (Guvernul României); de Excelenţă pentru întreaga activitate (Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului); Medalia de Onoare a Primăriei Castel-nau-le-Lez, Franţa; Medalia de Onoare a Primăriei Saint Affrique, Franţa; Medalia de Cetăţean de Onoare a Oraşului Castelnau-le-Lez; Medalia Ly-ons Club Montpellier Maguelone pentru activitate socială la Cugir; Meda-

lia Lyons Club Montpellier Maguelone pentru sprijinirea activităţii medicale la Cugir. - Profesor, om politic, viceprimar, director de casă de cultură, femeie de succes și nu în ultimul rând, mamă

și soție. Ne-ați arătat că o femeie le poate duce, și încă bine, pe toate. Dați-mi voie să vă salut – Bonjur madame la professeure! – și să vă întreb: probabil că toate aceste ocupații v-au împlinit, dar, de care v-ați simțit definită?

- Dacă m-aș mai naște o dată și m-ar întreba Dumnezeu ce aș vrea să fiu, i-aș spune: profesor. Am iubit și iubesc copii iar faptul că le modelezi sufletele și gândirea, te face să fii împlinită. Chiar dacă nu întotdeauna nu am fost mulțumită de remunerația pe care o primește un profesor, m-am implicat cu arme și bagaje în tot ceea ce înseamnă a fi profesor: la clasă, ca diriginte, la activități agricole înainte vreme, culturale… Mi-am dat și sufletul ca lucrurile făcute cu copii să fie reușite. Am făcut parte dintr-o echipă de elită a Colegiului Național ”David Prodan”, oameni care s-au străduit tot timpul ca lucrurile să se împlinească la cel mai înalt nivel.

- De ce Cugir și nu Paris?- De ce Cugir… Pentru că așa cum am iubit și iubesc copii, tot așa iubesc Cugirul, iubesc România. Am avut

parte, în decursul existenței mele, de trei oferte, toate serioase, de a rămâne în Franța. Niciodată nu am pus în balanță dacă să rămân acolo sau aici. De câte ori am fost în diferite delegații, în străinătate, după câteva zile îmi visam curtea, pietrele din curte, cărămizile casei, oamenii dragi din Cugir. Pentru nimic în lume nu aș fi plecat de aici. Cei din străinătate m-au apreciat și așa: am primit opt medalii pentru activitate, din partea francezilor. Sunt și președinta asociației Pro Europa, româno-franceză, care din 1990 până acum derulează acțiuni umanitare în Cugir. De exemplu, din 1990 până în prezent acordăm împreună cu prietenii francez burse elevilor cu rezultate foarte bune la învățătură dar cu situație materială precară, la Casa de Copii Speranța copiilor, foarte mulți ani la spitalul din Cugir…

- O curiozitate: ar fi productiv să comparăm elevii și profesorii de dinainte de 1989 cu cei de după? - Există o mare diferență, pentru că trăim în alte vremuri, sunt alte atitudini, alte concepții despre viață, alte orizon-

turi de atins. Mă bucur și îi mulțumesc lui Dumnezeu că am trăit și într-o perioadă în care învățământul cugirean era pe cele mai înalte trepte. Elevii cugireni erau foarte studioși, foarte muncitori, având rezultate foarte bune la învățătură. Nu degeaba fostul Liceu Industrial nr. 1 din Cugir, pe baza rezultatelor obținute atât de elevi dar și de profesori, pe linie profesională, a fost declarat în 1995 Colegiu și ulterior, în 1996, Colegiu Național. Asta înseamnă o recunoaștere a muncii elevilor și profesorilor. Și în ziua de azi, Colegiul ”David Prodan” figurează în rândul liceelor de elită din Alba, dar numărul elevilor a scăzut dramatic. De exemplu, am avut perioade în care la liceul nr. 1 învățau 1700 de elevi. Numărul acestora a scăzut sub 1000 cu timpul, ca acum să fie doar 301 elevi. Sunt alte vremuri, alte priorități, alte idei.

- Să ne întoarcem la dvs: care sunt reperele la care nu ar trebui să renunțe, niciodată, o femeie, în viață?- Fiind fiică de dascăli, am fost crescută după niște standarde destul de aspre. Mama și tata ne-au învățat, pe mine

și pe fratele meu, să avem niște principii serioase, bazate pe corectitudine, responsabilitate, onestitate, demnitate și sinceritate. Din cauza sincerității mele am pierdut destul de mult: am obiceiul să spun exact ceea ce gândesc.

- Aveți o bogată și frumoasă experiență de viață: din ce vă amintiți, acum, pe moment, împărtășiți-ne și nouă o bucurie ce va rămas definitiv în memorie…

- Bucuria cea mai mare a fost atunci când l-am născut pe Bogdan. Vedeți, eu nu cred în fericire… Există momente de fericire, dar nu există fericire continuă. Dar momentele acelea de fericire sunt intense. Acel moment de fericire intensă l-am avut în 23 august 1976, când s-a născut Bogdan. Alte momente de fericire au fost pe linie profesională… Acum dau dovadă de lipsă de modestie dar trebuie să vă spun că din 1974 încoace am avut întotdeauna elevi la ol-impiada națională de limba franceză. Cea mai mare bucurie mi-a adus-o Cristina Eșeanu care mi-a luat premiul I pe țară. A fost meritul ei. Eram și eu pe acolo, un antrenor care și-a încurajat discipolul. M-am mai bucurat și cu prilejul concretizării celor trei proiecte Comenius…

- Ați cunoscut oameni memorabili. Cum v-au împlinit ei existența?- Persoana care mi-a stabilit destinul a fost regretata mea profesoară de limba română Ana Andreiciuc –

extraordinară, nemaipomenită, care m-a determinat să mă îndrept către facultatea de filologie. Tot în categoria oamenilor extraordinari care mi-au influențat existența sunt și Marie și Etiene Bondoc, familia de francezi care au locuit la Cugir. Vreau să-l adaug neapărat și pe părintele Gheorghe Donu, pe prietenii mei din Franța, cu care am colaborat aproape 20 de ani, dr. Jean Ginestie şi fiica acestuia, dr. Michele Vidal Ginestie, care au făcut extraordinar de multe lucruri pentru comunitatea din Cugir. În 1993 au venit cu un autocar supraetajat, cu tot echipamentul medical necesar și au făcut 57 de operații de cataractă în Cugir. Patru medici și opt asistente. A fost un moment marcant în viața mea. Eram translator între medicul francez și pacienții români, chiar și în timpul operațiilor de cataractă. Lucram de la 7 dimineața la 10 seara. Medicii au venit de atunci au în fiecare an. A fost nemaipomenit. Mai bine de 20 de ani, “Les Amis de Cugir” împreună cu asociaţia cugireană „Pro Europa – R. G. Chardronnet” au sprijinit Cugirul.

- În calitate de director al Casei de Cultură Cugir, vă întreb, de ce avem parte în ziua de azi, în România: ”cultură fast food” sau ”cultură À La Carte”?

- Tehnologia a avansat, toată lumea este prinsă de televizor, tinerii de internet, tablete, telefoane… Dacă până în 1989 sala de spectacole era arhiplină, azi, vine lume la spectacole, dar nu pe măsura așteptărilor. Și noi chiar ne străduim! Cred că lumea așteaptă lucruri simple, la îndemână, ca și cum ar consuma un produs fast food. Eu rămân în continuare adepta culturii clasice – cum spuneați, ”À La Carte”, și îmi pare foarte rău că, deocamdată nu este un domeniu solicitat și apreciat. Un rău major, din punctul meu de vedere, ni-l face și mass-media, pentru că știrile de nivel național sunt despre cum vedeta X, despre care nu știm exact cu ce se ocupă, își petrece concediul în Dubai și are botezul copilului de mii de euro, sau fotbalistul Y și-a cumpărat o mașină de sute de mii de euro sau patronul nu știu cărei firme a mai achiziționat un elicopter, și nu mi se par cele mai teribile informații pe care ar trebui să le aflăm. Prea puțin se vorbește despre savanți, descoperiri ale științei, despre tineri valoroși, olimpici, care rămân în umbră, nici măcar colegii lor de vârstă, de pe rețelele sociale, neacordându-le atenție… Rămân adepta unei culturi serioase, și cât voi mai fi în această funcție, mă voi strădui să păstrez rigorile actului de cultură de bună calitate. O să aduc în continuare filme bune, deși lumea nu prea vine la film, spectacole de teatru, de muzică, în afara festivalurilor și pro-gramelor cu tradiție în oraș.

- Vă mulțumesc pentru amabilitate! Luminița BIRĂESC Nicoleta IDITA - TOMUȚA

Scoala Gimnaziala nr. 3 Cugir a primit titlul de Școala Etwinning

eTwinning este comunitatea şcolilor din Europa si oferă personalului didactic (profesori, directori, bibliotecari etc.) ce activează în şcolile din ţările europene participante o platformă de comunicare, colaborare si demarare proiecte şi schimb de informaţii, pe scurt, un spaţiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă comunitate educaţională din Europa.

eTwinning este parte integrantă Erasmus+ și promovează colaborarea şcolară în Europa prin intermediul tehnologiilor comunicării şi informaţiei (TIC), oferind asistenţă, instrumente de lucru şi servicii şcolilor. De asemenea, eTwinning oferă profesorilor oportunităţi de dezvoltare profesională continuă, online şi gratuită.

Lansat în 2005 drept componenta fundamentală a programului eLearning al Co-misiei Europene, eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru Educație, Formare, Tineret și Sport, din 2014. Biroul Central de Asistenţă eTwinning este administrat de European Schoolnet, un parteneriat internaţional for-mat din 31 ministere europene ale educaţiei, ce concepe instrumente de învăţare pentru şcolile, cadrele didactice şi elevii din Europa. La nivel naţional, eTwinning beneficiază şi de sprijinul a 38 de birouri naţionale de asistenţă.

În urma colaborării din anul școlar 2008, deci de 10 ani, având mai multe proiecte create ca fondator, alături de Grecia, Ucraina, Spania, Italia, doamna profesor Nicoletta Hustiuc și doamna director adjunct Laura Teban, colaborând cu alte cadre didactice din școală au dovedit faptul că Școala nr. 3 este activă în cadrul acestor proiecte și respectiv în mediul virtual, promovând siguranța on line și proiectele de colaborare internațională. Menționăm că pe blogul ambasadorilor etwinning din România a apărut o hartă a școlilor etwinning din țară. În acest an școala noastră este singura din județ care a primit acest titlu drept recompensă pentru întreaga activitate desfășurată pe platforma etwinning și în cadrul acestor proiecte internaționale etwinning, în care a fost mai mulți ani la rând coordinator fondator alături de instituții școlare din alte țări, respectiv: Spania, Grecia, Turcia.

Prof. Nicoletta Huștiuc, Prof. Laura TebanȘcoala Gimnazială nr. 3 Cugir

Curierul de Cugir4

Realizat de Primăria și Consiliul Local Cugir

Coordonare generală: ADRIAN TEBANRedactor: Luminița Birăesc

Tehnoredactare: Mircea M. SimuCorectare text: Mircea Adrian

Adresa: Cugir, Str. I.L. Caragiale, nr.1, Județ Alba, cod 515600, tel. 0258/751.001, curieruldecugir@yahoo.com

www.primariacugir.ro

C MY K

Cupa PrietenieiDuminică, 06.05.2018, la iniţiativa celor doi preoţi parohi din

Vinerea, Adrian Cebotari (Biserica ,,Sf. Ap.Petru şi Pavel’’) respec-tive, Andrei Dănilă ( Biserica ,,Sf. Ierarh Nicolae’’), a început un campionat de minifotbal între parohii, denumit ,, Cupa Prieteniei”, la care participă echipe formate din tineri jucători cu vậrsta de pậnă la 18 ani din parohiile Vinerea, Sălişte, Şibot şi Şugag, toate aparţinậnd Protopopiatului Ortodox Sebeş

În prima etapă, pe stadionul ,,Olimpia” din Vinerea, în prezenţa a peste 200 de spectatori, s-a disputat partida dintre echipele din Vi-nerea şi Şugag. După un meci spectaculos echipa din Şugag a reuşit să se impună.Cel mai bun jucător de pe teren a fost Flavius Budin din Şugag ( legitimat la ,,U” Cluj) iar, de la gazde s-a remarcat por-tarul Alexandru Cebotari.

Partida a fost condusă de către o brigadă de arbitri formată din Gavril Dănilă din Şugag şi Traian Mihăilă din Vinerea. Delegaţia din Şugag a avut în frunte pe preotul paroh Dan Maniu – Biserica Ortodoxă ,,Sf. Ierarh Nicolae” .

La meci au asistat, printre alţii, Adrian Teban – primarul oraşului Cugir, Călin Mureşan – directorul Clubului Sportiv Orăşenesc Cugir, Dorin David – preşedintele Societăţii Culturale Vinereana, precum şi membrii Consiliilor Parohiale ale celor două biserici ortodoxe din Vinerea.

La sfậrşit a urmat şi mult aşteptata repriză a treia organizată de către gazde la un local din localitate, unde la o gustoasă tocăniţă de miel la ceaun şi un pahar de suc sau de vin, s-au schimbat impresii, s-au legat prietenii şi s-a discutat despre viitoarele întậlniri.

Delegația Cugirului în Proiectul “Piețe Mici în Inima Economiei

În perioada 16 - 21 mai 2018, o delegatie a orașului Cugir s-a deplasat în Casalborgone, Italia, pentru a participa la a cincea conferință europeană organizată în cadrul proiectului “Piețe mici în Inima Economiei Europene”. Delegația condusă de primarul Adrian Teban a fost compusă din 8 persoane, consilieri locali și artiști din cadrul Casei de Cultură.

În fiecare zi din această perioadă au fost făcute vizite la micii producători din zona Casalborgone, care se ocupa cu plantații de aluni si procesarea lor, apicultori și procesarea mierii, cultivatori de cereale și procesarea acestora, podgorii și crame.

Au fost facute vizite la obiective istorice cum ar fi biserici și mănăstiri foarte vechi și foarte bine păstrate datorită zonei izolate în care se află. A mai fost făcută o vizită în orașul Torino, unde datorită unui ghid experimentat am avut ocazia să cunoaștem și să intrăm într-o mică parte din marea istorie a acestui oraș.

În data de 17 mai, delegația a participat la Conferința cu tema “Nevoia de microintreprinderi și ajutorul acordat aces-tora”, unde fiecare delegație a facut o prezentare în Power Point, legată de această temă.

Sâmbăta, 19 mai, la întâlnirea de la conferința finală pe acest proiect, care a avut loc pe platoul fermei viticole din Pianfiorito, Albugnano, s-a semnat de către fiecare edil participant, actul care oferă înregistrarea gratuită ca partener în noul proiect pe 2018 “Citta del Bio”.

Fiecare zi a fost presărată cu mici surprize din partea organizatorilor cum ar fi, participarea la Festivalul Mazării, seri de concerte de muzica clasică și rock. De asemenea, fiecare delegație a susținut câte o seara muzicală, unde Orașul Cugir a fost reprezentat prin Casa de Cultură.

Pe durata întregului proiect Cugirul a fost bine reprezentat, de fiecare dată, drept dovadă, relațiile făcute în timp cu reprezentanții fiecărei țări, au dus la semnarea actului pentru noul proiect mai sus menționat.

Camelia BARTALICS

Grădiniţa “Prichindel” va fi modernizată pentru a putea găzdui

viitoarea creșă Grădinița “Prichindel” va intra într-un amplu proces de

modernizare, astfel încât aici să poată funcţiona, pe lângă grădiniţă, şi o creşă destinată copiilor mai mici de 3 ani. Primarul Adrian Teban s-a aflat în data de 30 mai a.c. la Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, unde a semnat con-tractul de finanțare pentru proiectul „Reparație capitală gradiniță si creșă Prichindel”. Peste 4.760.000 lei vor fi investiți în această unitate astfel încât să ofere un climat educaţional favorabil, pliat pe necesităţile fiecărei grupe de copii.

“Am dorit să venim în sprijinul părinţilor din localitate care, atunci când revin la serviciu la finalul concediului de îngrijire, sau mai devreme, sunt în situaţia dificilă de a nu avea cu cine să-i lase pe micuţi. Prin acest proiect vom înființa grupe în regim de creşă și vom amenaja spațiile în așa fel încât copiii să beneficieze de condiții și îngrijiri corespunzătoare vârstei lor. Investițiile vor fi finațate de la bugetul statului cu suma de 4.389.368,66 lei, prin programul Naţional de Dezvoltare Locală, iar din bugetul local vom aloca 374.561,52 lei, pentru a acoperi cheltuielile neeligibile.” a declarat primarul, Adrian Teban.

Pe parcursul a 13 luni, la grădinița “Prichindel” vor fi efectuate lucrări de recompartimentare şi modernizare a în-tregii clădiri, de dotare cu echipament şi mobilier specific care să corespundă nevoii de educaţie şi îngrijire a copiilor. Clădirea se va reabilita termic prin executarea izolaţiei pereţilor exteriori, în-locuierea instalaţiei de încălzire şi executarea instalaţiei de asigu-rarea a climatului ambiental cu ventiloconvectoare. De asemena, se vor înlocui cazanele de producere a agentului termic cu cazane de performanţă ridicată, şi se vor monta panouri fotovoltaice pentru re-ducerea consumului de energie electrică. Mobilierul va fi adecvat vârstei, astfel încât să ofere copilului o ambianţa familială, sigură şi confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educaţional fa-vorabil şi să permită modularea, după necesităţile grupelor de copii. Spaţiul va fi amenajat, împrejmuit și dotat corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber.

Prin realizarea acestor investiţii, unitatea va respecta preve-derile legale în vigoare referitoare la condiţiile igienico-sanitare, de siguranţă, de odihnă și activitate care îi privesc pe copiii mai mici de 3 ani.

În data de 14 mai, la Casa de Cultură Cugir a avut loc Conferința europeană “Viitorul comunităților montane europene. Perspective Carpatice”, organizată de către Comitetul European al Regiunilor și Primăria Cugir. Desfășurată în cadrul inițiativei “Re-flecting on Europe”, conferința și-a propua să inițieze o dezbatere privind oportunitatea dezvoltării unei strategii macroregionale a Munților Carpați. Întâlnirea, la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai CoR şi ai unor comunităţi locale şi judeţene din România, a reprezentat o primă dezbatere pe această temă. În condiţiile în care, în România, se află peste 40% din întregul areal al Munţilor Carpaţi, o soluţie în acest demers ar reprezenta un mare avantaj pentru ţara noastră. O astfel de strategie nu va aduce direct bani către aceste comunităţi, dar va prespune identificarea nevoilor şi găsirea unor soluţii comune pen-tru locuitorii din cele opt ţări pe teri-toriul cărora se află Munţii Carpaţi.

“Avem nevoie de dezvoltarea in-frastructurii, să sprijinim turismul, să protejăm mediul şi să conservăm m o ş t e n i r e a culturală. Noi, aici, am iniţiat o asociaţie de dez-voltare în Munţii Şureanu cu primarii din zonă pentru a dezvolta, în primul rând, in-frastructura în zona domeniului schiabil. Regiunea carpatică e prin-tre cele mai puţin dezvoltate în comparaţie cu media europeană, infrastructura e slab dezvoltată, resursele sunt puţine şi există o perspectivă slabă a oamenilor din zonă, înregistrându-se un trend negativ demografic”, a spus primarul oraşului Cugir, Adrian Teban, membru CoR. În opinia acestuia, cel mai important proiect care ar avea un efect pozitiv ar fi ”Via Carpatia”, o autostrada care să lege Marea Baltică de Constanţa şi apoi până în Grecia la Marea Egee.

Marco Onida, Înalt funcţionar al Comisiei Europene, DG REGIO, Expert în Direcţia Generală pentru Politica Regională şi Urbană, fost Secretar General al Convenţiei Alpine, a precizat că la nivelul Comisiei Europene există, deocamdată, o reticenţă în ceea ce priveşte existenţa unei astfel de strategii a Carpaţilor, dar această poziţie s-ar putea schimba în viitor. ”Nu avem încă un pro-gram transnaţional pentru Carpaţi şi nu ştim dacă se va întâmpla în viitorul apropiat. Există de mai mulţi ani posibilitatea cooperării

interregionale, care promovează proiecte în domeniul energiei la nivel regional, între diferite regiuni fără ca acestea să se învecineze în mod necesar”, a spus Marco Onida. Acesta a spus că o strat-egie macro-regională pentru Carpaţi este necesară doar dacă aduce valoare adăugată, dacă aduce ceva în plus, respectiv proiecte pen-tru viitor. Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională ”Cen-tru”, Simion Creţu, a fost mult mai tranşant şi a susţinut că existenţa unei Strategii a Dunării nu ajută cu nimic comunităţile din regiunea Centru. “De ce să ne opunem unui program pentru o strategie mai ales că nu este vorba de bani. Cred că ar trebui făcut un grup de acţiune la care să participe toate Consiliile Judeţene, ADR-urile, Ministerul Turismului, MAE astfel încât acest demers să fie asumat la nivel naţional. Există această temere de suprapunere pe SUERD

(Strategia UE pentru Regiunea Dunării – n.r.)”, a spus Simion Creţu.

Au mai vorbit în cadrul Conferinţei, Alin Nica, primar al comunei Dudeştii Noi din Timiş, mem-bru CoR, Csaba Bor-borly – preşedintele CJ Covansa, ambii membrii CoR, precum şi reprezentanţi ai Consiliilor Judeţene din Sibiu şi Braşov. De asemenea, au

luat cuvântul Harald Egerer din partea Secretariatului General al ”Convenţiei Carpatice” şi Christoph Promberger, reprezentant al fundaţiei ”Conservation Carpathia”. La dezbateri au mai participat primarii comunelor Săliştea, Pianu şi Şugag, precum şi preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel. Dezbaterea a fost moderată de Raul Cazan, preşedinte al asociaţiei non-guvernamentale ”2Celsius”, cu activi-tate şi proiecte în domeniul protecţiei mediului. ”Am organizat dezbaterea în ideea de a construi lucruri pe termen mediu şi lung. În momentul în care avem o strategie şi o viziune pe termen lung putem vedea progrese. În Cadrul CoR vom continua discuţiile şi sperăm ca împreună cu guvernele naţionale şi cu repreznetanţii Co-misiei Europene să putem evolua, fie că vorbim de Convenţia Car-patica, fie că vorbim de dezvoltarea Carpaţilor în cadrul Strategiei Dunării. Important este să vedem că se fac progrese pentru oamenii care trăiesc în aceste comunităţi montane”, a concluzionat Adrian Teban.

L.B.

Dezbatere europeană la Cugir pe tema viitorului comunităţilor din Munţii Carpaţi