5/31/2014

MASTER ANTROPOLOGIE ȘI DEZVOLTARE COMUNITARĂ ȘI REGIONALĂ CURS PLANIFICARE ȘI DEZVOLTARE SPAȚIALĂ

PROIECT REGENERARE URBANĂ PENTRU ZONA

MATACHE

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

2

Arealul urban propus pentru proiectul de regenerare urbană: Zona Matache

Delimitarea arealului

Arealul propus cuprinde cinci zone (insule), delimitate prin:

1. Rondul Mircea Vulcănescu, Strada Berzei, Calea Griviței, Strada Atelierului

2. Calea Griviței, Strada Gheorghe Polizu, Strada Buzești

3. Strada Berzei, Strada Mircea Vulcănescu, Strada Popa Tatu

4. Strada Popa Tatu, Calea Griviței, Strada Iulia Hașdeu

5. Strada Buzești, Strada Occidentului, Strada Semicercului, Calea Griviței

Localizare

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

3

Suprafață: cca 15 ha1

Alegerea arealelor pentru intervenția de regenerare urbană a avut drept criterii impactul

transformărilor pe care demararea proiectului Diametrala Buzești-Uranus-Berzei l-a avut asupra

zonei de locuire și prezența (absența, în cazul Halei Matache) unor clădiri semnificative pentru

viața și istoria urbană, fie monumente istorice, fie construcții importante pentru memoria

culturală urbană:

1 Plan Urbanistic Zonal:

http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/31_20130426.pdf ;

http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/01_20100525.pdf ;

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

4

În zona 1 (Rond Mircea Vulcănescu- Strada Berzei - Calea Griviței - Strada Atelierului) au avut

loc exproprieri și demolări în scopul lărgirii șoselei. Cea mai importantă pierdere din punct de

vedere arhitectural este Hala Matache.

Zona 2 (Calea Griviței – Strada Gheorghe Polizu – Strada Buzești) a fost profund afectată de

demolări. Locuitorii clădirilor expropriate au fost evacuați. Insula cuprinde și monumentul istoric

în care își desfășoară activitatea Maternitatea Polizu.

Zona 3 (Strada Berzei – Strada Mircea Vulcănescu – Strada Popa Tatu) nu a fost puternic

afectată de extinderea șoselei, însă este alcătuită dintr-o serie de clădiri aflate într-un stadiu

avansat de degradare. La mijlocul distanței dintre Rondul Mircea Vulcănescu și Strada popa

Tatu, pe Strada Berzi numărul 100 se află clădirea fostei fabrici de confecții “Cehoslovaca”.

Construcția din perioada interbelică poate fi reconsolidată și reintrodusă în circuitul economic

sau comercial local.

În Zona 4 (Strada Popa Tatu - Calea Griviței - Strada Iulia Hașdeu) au avut loc exproprieri și

demolări în scopul lărgirii șoselei.

Zona 5 (Strada Buzești - Strada Occidentului, Strada Semicercului, Calea Griviței) se află într-o

stare generală de degradare. La intersecția Cării Grivița cu Strada Sfinții Voievozi se află Baia

Grivița, monument istoric a cărui stare impune o intervenție promptă de restaurare și reabilitare.

DESCRIEREA PROBLEMELOR

1 Mediul construit

Zona Matache, în prezent un areal urban afectat profund de schimbările la nivelul infrastructurii

rutiere necesită o intervenție care să aibă drept obiectiv conservarea și integrarea clădirilor de

patrimoniu și pe a celor care sunt utilizate în scopul locuirii în noua configurație urbană.

Însă problemele care se reflectă astăzi în nivelul de degradare al acestor construcții și în starea

economică generală precară au cauze de o mult mai mare complexitate și care nu pot fi

soluționate decât printr-o intervenție multilaterală, bazată pe înțelegerea dinamicii comunității și

a actorilor locali.

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

5

Odată cu demolarea – în primăvara anului 2013 – monumentului istoric reprezentat de Hala

Matache, o schimbare dramatică s-a produs, nu numai la nivelul peisajului urban bucureștean, ci

și în spațiul memoriei culturale. Fizic, pierderea este una ireversibilă. Memoria poate fi însă

recuperată prin revalorificarea spațiului fostei Hale Matache.

Orice propunere de regenerare a spațiului urban trebuie să păstreze drept obiectiv această idee

de recuperare a memoriei culturale, esențială pentru identitatea comunității.

Prioritară într-un astfel de proiect este și reconsolidarea și restaurarea clădirilor-monument

istoric din zonă și a celor utilizate în scopul locuirii, aflate într-un stadiu avansat de degradare.

Odată cu demararea proiectului de amenajare a șoselei Buzești-Berzei-Uranus, o serie de clădiri

din zona în care urma să se desfășoare șantierul pentru proiectul de infrastructură rutieră au fost

demolate. Clădirile din Strada Berzei nr. 812, Strada Berzei nr. 89

3, Haralambie Botescu nr. 18

4

au dispărut de pe harta Bucureștiului. Potrivit datelor oferite de publicațiile on-line care au

abordat problema construcției diametralei Buzești-Berzei-Uranus, din 2011 până în prezent au

fost demolate alte peste 70 de clădiri în zona Berzei-Buzești5. Dispariția acestora a determinat

schimbarea întregii configurații a zonei și a afectat în mod direct comunitatea locală, prin

evacuări estimate la 1000 de persoane6. Reconstrucția unor clădiri de locuințe adaptate noului

context zonal poate fi una dintre soluțiile problemei locuirii, soluție care va fi expusă detaliat în

secțiunea dedicată etapelor intervenției de regenerare urbană.

Zona Matache-Grivița păstrează, în pofida demolărilor masive, câteva clădiri semnificative din

punct de vedere al simbolisticii urbane pentru care intervenția de restaurare și reconsolidare

reprezintă soluția pentru reintegrarea într-un context zonal nou: fosta Fabrică de Confecții

„Cehoslovaca”și Baia publică Grivița.

2 www.casecareplang.ro/case/berzei-nr-81/

3 http://www.observatorulurban.ro/autodemolarea-unui-monument-istoric-str.-berzei-nr.-89.html

4 http://www.observatorulurban.ro/demolarea-ultimei-cladiri-ce-statea-in-calea-diametralei-buzesti-

berzei.html 5 http://www.b365.ro/hala-matache-demolata-ilegal-ong-uri-vor-sa-ceara-recontruirea-halei-in-acela-i-loc-pe-

bulevard_196561.html ; http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/berzei-38-cladiri-salvate-hartie-36-deja-demolate 6 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istoria-incotro-disparut-hala-matache

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

6

Prezentarea obiectivelor arhitecturale

Clădirea fostei fabrici de confecții a fost inaugurată în anii ’30, derulând o activitate care reflecta

cooperarea economică dintre România și Cehoslovacia. După cel de-al Doilea Război Mondial,

fabrica a fost naționalizată7. În prezent, clădirea de pe Strada Berzei numărul 100 și-a pierdut

funcționalitatea și este, asemenea multor altor clădiri din zonă, în pericol de demolare. Cu toate

că nu face parte din patrimoniul industrial8 bucureștean, construcția rămâne un exemplu de

arhitectură industrială interbelică, așadar parte a memoriei orașului ce trebuie conservată.

Cel de-al doilea obiectiv arhitectural pentru care proiectul propune o intervenție de reabilitare

este Baia Grivița, singura baie publică din capitală. Spre deosebire de fabrica de confecții,

clădirea de pe Strada Sfinții Voievozi numărul 1 reprezintă încă un obiectiv funcțional, însă

starea avansată de deteriorare fizică reprezintă un pericol pentru siguranța și sănătatea cetățenilor

care beneficiază de serviciile oferite de această facilitate. Inaugurată în ultimul deceniu al

secolului XIX la inițiativa Reginei Maria, Baia Grivița a fost renovată de două ori de la începutul

anilor 20009, însă caracterul parțial al intervenției a însemnat perpetuarea stării de degradare a

clădirii-monument istoric.

Un proiect de reabilitare care să aibă în vedere atât consolidarea structurii de rezistență, cât și

restaurarea exteriorului construcției ar însemna reintegrarea Băii Grivița în circuitul

monumentelor istorice bucureștene. Mai mult decât atât, condițiile adaptate unor standarde de

igienă și confort ar putea atrage și cetățeni din alte zone ale orașului. Un flux de populație din

7 http://www.b365.ro/reclame-din-bucure-tiul-interbelic-inca-vii-pe-cladirile-din-capitala-un-alt-fel-de-

arheologie_188205.html 8 L. Chelcea, Bucureștiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare și regenerare urbană, Polirom, 2008, p. 62 9 http://adevarul.ro/news/bucuresti/singura-baie-publica-bucuresti-grivita-renovata-doua-intr-un-deceniu-afacerea-costa-900000-euro-1_50bdeb587c42d5a663cff196/index.html

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

7

alte puncte ale Bucureștiului către zona Grivița ar contribui la schimbarea percepției asupra

cartierului și la diminuarea stării de izolare în care se află în prezent comunitatea locală.

Un alt obiectiv din zona Matache pe care proiectul de regenerare urbană îl are în vedere este

Maternitatea Polizu. Un exemplu remarcabil de arhitectură interbelică (Cristofi Cerchez, 1925-

1927, aripa veche)10

și modernistă din perioada comunistă (Ion Mircea Enescu, 1951, aripa

nouă)11

, monumentul istoric în care funcționează maternitatea necesită o intervenție de restaurare

și reconsolidare generală.

2 Probleme social-economice

Conceptul de regenerare presupune corelarea reabilitării spațiului construit cu măsuri sociale și

economice12

. Schimbările aduse în zona Matache odată cu demararea proiectului de

infrastructură rutieră se reflectă și în spațiul economic local13

, însă problemele cu care

comunitatea se confruntă din punctul de vedere al stării economice și al configurației sociale au

afectat zona cu mult înaintea începerii acestor lucrări. Unul dintre aspectele pozitive ale

modernizării infrastructurii rutiere rezidă chiar în aducerea în atenția agenților specializați

(organizații non-guvernamentale, administrație locală), dar și a publicului, a unor probleme

ignorate până în prezent, în ciuda impactului profund pe care îl au asupra comunității.

Sărăcia locuitorilor zonei Matache, statutul acestora în raport cu populația majoritară (mare parte

a comunității este compusă din cetățeni de etnie romă) sunt două probleme care contribuie la

10

http://www.arvha.org/sitescd/culture2000/RO/cult2000/haut0000000006428FE7.htm ; http://arhitectura-1906.ro/2012/06/cristofi-cerchez-1872-1955/ 11 http://denisapatrascu.wordpress.com/2009/10/09/recenzie-%E2%80%9Carhitect-sub-comunism%E2%80%9D-ion-mircea-enescu/ 12 http://www.mdrl.ro/_documente/publicatii/2007/Pliant%20REGENERARE%20URBANA%20-%20principii%20si%20practici%20europene.pdf 13 Odată cu evacuările și demolările presupuse de construcția diametralei Berzei-Buzești-Uranus, mulți membri ai comunității locale și-au pierdut locurile de muncă.

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

8

perpetuarea unei stări de degradare și izolare a zonei. O intervenție pentru incluziune socială și

crearea oportunităților economice apare în acest context drept esențială pentru ridicarea nivelului

de bunăstare a comunității locale și pentru schimbarea percepției asupra zonei la nivelul întregii

comunități bucureștene.

Cele mai pregnante probleme legate de gradul de dezvoltare al zonei sunt așadar lipsa

oportunităților de angajare pentru locuitorii cartierului, nivelul de educație scăzut al membrilor

comunității locale, excluziune determinată de un complex de factori dintre care enunț:

Percepția populației majoritare asupra locuitorilor cartierului, în mare parte romi

Sărăcia extremă (o consecință a lipsei oportunităților economice și a nivelului precar de

educație)

Infracționalitatea sporită

Insalubritatea ridicată (multe dintre clădirile utilizate în scopul locuirii nu beneficiază de

instalații de apă, gaze sau curent)

Soluționarea tuturor acestor probleme reprezintă o prioritate pentru inițiativa de regenerare a

zonei, însă aceasta nu se poate face printr-o intervenție punctuală, ci presupune un process care

să aibă la bază înțelegerea nevoilor membrilor comunității și să implice atât membrii acestei

comunități cât și alți actori cu putere de schimbare al profilului zonei, respectiv organizații non-

guvernamentale și autorități locale și municipale.

EVALUAREA POTENȚIALULUI DE DEZVOLTARE AL ZONEI

Capitalul uman al zonei reprezintă una dintre cele mai importante resurse pentru dezvoltare

durabilă, iar creșterea gradului de implicare al membrilor comunității locale în activități cu

caracter economic este esențială pentru atingerea acestui obiectiv.

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

9

În urma demolărilor masive începute odată cu demararea proiectului de construcție a diametralei

Buzești-Berzei-Uranus, o serie de unități economice au fost desființate, iar accesul dificil în zonă

care a redus fluxul de persoane către punctele comerciale a dus la falimentul unor ateliere și

măcelării14

a căror prezență în zona contribuia nu numai la menținerea unui echilibru economic

local, dar și la conservarea unui vechi statut de nucleu comercial pentru cartierul Matache.

Reinserarea pe piața muncii a acestei categorii calificate prin crearea de oportunități adaptate

pregătirii și experienței cetățenilor reprezintă una dintre modalitățile prin care resursele umane

locale pot fi valorificate în scopul dezvoltării durabile.

Proximitatea față de Gara de Nord reprezintă un atu important pentru zona Matache. Odată cu

revitalizarea economică și amenajarea spațiilor publice, arealul ar putea redeveni atractiv din

punct de vedere comercial pentru cetățenii care ajung sau cei care pleacă din capitală prin Gara

de Nord. Amenajarea unor scuaruri, parcuri și zone pietonale ar contribui la creșterea

mobilității15

și la diminuarea stării de izolare în care se află în prezent zona.

Gradul ridicat de interes și potențialul de implicare al actorilor cu din sfera non-

guvernamentală pentru rezolvarea problemelor sociale, economice și ambientale cu care se

confruntă comunitatea locală în mod direct - dar care afectează indirect segmente mult mai mari

de populație – reprezintă un alt aspect important în procesul dezvoltării durabile. Implicarea unor

organizații precum Active Watch, ProDoMo, Miliția Spirituală, Salvați Bucureștiul,

reprezentanți ai proiectului Platforma pentru București16

în manifestațiile care au avut ca scop

respingerea avizelor pentru demolarea Halei Matache demonstrează interesul acestor organizații

pentru evoluția zonei și a comunității locale. Publicarea, în 2012, a lucrării “Cui i-e frică de

cartierul Matache. Principii de Regenerare Urbană pentru Zona Matache – Gara de Nord

14

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istoria-incotro-disparut-hala-matache 15 Ordinul Arhitecților din România, Platforma pentru București, Grupul Arhitecți Voluntari, Regenerare Urbana. Studiu pilot pentru zona Matache, București, 2011, p. 3, accesat prin http://oarsm.files.wordpress.com/2011/10/principii-de-regenerare_18oct.pdf 16 http://www.b365.ro/protest-impotriva-daramarii-halei-matache-barbu-hai-fii-tu-ministru-ca-oprescu-i-doar-sinistru_187196.html

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

10

București”17

din inițiativa grupului Arhitecții Voluntari reprezintă unul dintre cele mai

importante manifeste împotriva distrugerii monumentelor istorice și a habitatului zonei în

procesul amenajării Diametralei Berzei-Buzești-Uranus. Propunerile pentru revitalizarea zonei

Gara de Nord-Matache au fost elaborate însă cu un an înaintea demolării Halei Matache, au fost

așadar gândite păstrând ca reper principal un monument istoric astăzi dispărut.

OBIECTIVELE PROIECTULUI DE REGENERARE URBANĂ

Creșterea potențialului economic al zonei.

Creșterea calității vieții la nivelul comunității locale prin îmbunătățirea condițiilor de

locuire, crearea oportunităților pe piața muncii, modernizarea infrastructurii urbane (rețele

de apă, gaz, electricitate), revitalizarea spațiilor publice prin amenajarea de parcuri, scuaruri

și instalarea de mobilier stradal.

Schimbarea percepției asupra zonei Matache la nivelul întregii comunități bucureștene.

Intregrarea în noul context urban zonal al unor clădiri valoroase din punct de vedere al

simbolismului urban precum și a clădirilor utilizate în scopul locuirii.

Reamenajarea spațiului fostei Hale Matache ținând cont de semnificația pe care edificiul a

avut-o în configurația spațiului urban la nivelul memoriei colective și importanța sa pentru

comunitatea locală.

17 Arhitecții Voluntari, Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de Regenerare Urbană pentru Zona Matache – Gara de Nord București, Pro Patrimonio, București, 2012

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

11

PROPUNERI PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Implicarea comunității locale

Una dintre componentele centrale ale inițiativei de regenerare este implicarea membrilor

comunității locale, stimularea inițiativei și a acțiunii din interior pentru atingerea obiectivelor

proiectului. Transformarea celor cinci insule din zona Matache indicate în introducerea acestei

propuneri18

în spații care să comunice și să prezinte compatibilitate cu structurile urbane și

sociale ale capitalei presupune în primă instanță consultarea reprezentanților comunității. În acest

scop se va inaugura un Centru de Informare și Consultare a Cetățenilor, Rezultatele comunicării

dintre cetățeni și responsabilii gestionării și implementării inițiativei de regenerare vor contribui

la stabilirea unor direcții de dezvoltare adaptate nevoilor și tendințelor comunității.

Transformarea mediului construit

Esențială pentru creșterea calității vieții membrilor comunității zonelor vizate este asigurarea

unui cadru de locuire sigur din punct de vedere al infrastructurii și standardelor de sănătate și

confort. În acest sens, proiectul propune reconsolidarea/reconstrucția clădirilor degradate

respectând specificul arhitectural al zonei și construcția unor clădiri de locuințe noi în spațiile

18

Rondul Mircea Vulcănescu, Strada Berzei, Calea Griviței, Strada Atelierului; Calea Griviței, Strada

Gheorghe Polizu, Strada Buzești; Strada Berzei, Strada Mircea Vulcănescu, Strada Popa Tatu; Strada

Popa Tatu, Calea Griviței, Strada Iulia Hașdeu; Strada Buzești, Strada Occidentului, Strada Semicercului,

Calea Griviței.

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

12

virane rezultate din activitățile desfășurate în timpul șantierului pentru Diametrala Buzești –

Uranus – Berzei.

Numărul de clădiri demolate de la demararea proiectului în zona Berzei – Buzești – Grivița este

estimat între 70 și 10019

.

Numărul de persoane evacuate din clădirile expropriate este de 1.000 de cetățeni20

. Totalul

populației zonei Matache este greu de estimat, având în vedere caracterul ilegal al locuirii și lipsa

actelor de identitate pentru un segment însemnat din locuitorii cartierului, însă raportându-ne la

numărul indivizilor evacuați și la suprafața expropriată, putem discuta despre cel puțin 3.000 de

persoane afectate în mod direct sau indirect de transformările recente din zonă.

Propuneri pentru regenerarea spațiului construit

1 Construirea unui complex de locuințe sociale care să găzduiască cel puțin o parte din

persoanele evacuate din clădirile expropriate și să atragă și alte segmente de populație. Clădirea

va fi amplasată în Zona 2. Arealul dispune în prezent de o suprafață de cel puțin 2 ha de teren

vilan21

pe care se poate ridica acest complex.

2 Reabilitarea/reconstrucția tuturor clădirilor utilizate în scopul locuirii neafectate de

activitățile de demolare din timpul șantierului. Zonele 3, 4 și 5 sunt alcătuite (în procent de peste

50%)22

din astfel de imobile. Reabilitarea va presupune și dotarea cu instalații de apă, gaz și

electricitate, de care majoritatea clădirilor de locuințe nu dispun în prezent. Reconstrucția se va

19 http://www.b365.ro/hala-matache-demolata-ilegal-ong-uri-vor-sa-ceara-recontruirea-halei-in-acela-i-loc-pe-bulevard_196561.html ; http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/berzei-38-cladiri-salvate-hartie-36-deja-demolate 20 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istoria-incotro-disparut-hala-matache 21

Estimare pe baza observației directe a zonei 22 Estimare pe baza observației directe a zonei

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

13

realiza prin utilizarea materialelor originale acolo unde este posibil. Păstrarea specificului

arhitectonic reprezintă o condiție pentru succesul acestei faze a proiectului de regenerare.

3 Restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea și redarea caracterului funcțional unor

construcții cu semnificație puternică pentru istoria și memoria orașului reprezintă o componentă

centrală a inițiativei de regenerare. Fosta fabrică de confecții “Cehoslovaca”, Baia Grivița și

Maternitatea Polizu reprezintă obiectivele acestei faze de implementare a proiectului.

Pentru clădirea „Cehoslovaca” propun o lucrare de restaurare a exteriorului, cu păstrarea

elementelor decorative interbelice și redarea funcției economice prin reconversie. Imobilul poate

găzdui un hote sau poate fi transformat în spațiu pentru activități economice.

Baia Grivița va fi restaurată, reabilitată și modernizată. Un proiect de reabilitare care să aibă în

vedere atât consolidarea structurii de rezistență și modernizarea, cât și restaurarea exteriorului

construcției ar însemna reintegrarea Băii Grivița în circuitul monumentelor istorice bucureștene.

Mai mult decât atât, condițiile adaptate unor standarde de igienă și confort ar putea atrage și

cetățeni din alte zone ale orașului. Un flux de populație din alte puncte ale Bucureștiului către

zona Grivița ar contribui la schimbarea percepției asupra cartierului și la diminuarea stării de

izolare în care se află în prezent comunitatea locală.

Maternitatea Polizu va fi restaurată și modernizată, urmând să îndeplinească în continuare

aceeași funcție de interes public.

4 Revitalizarea spațiului fostei Hale Matache, “inima cartierului”23

, va reda cartierului

vechiul statut de nucleu economic al zonei Gării de Nord. În prezent, suprafața de 268 mp24

pe

care se ridica Hala este neconstruită.

Propunerea acestui proiect este amenajarea unei noi hale, care să găzduiască în primul rând

comercianți și producători de carne și produse din carne prin prezența cărora specificul original

al halei să fie conservat, însă în incinta căreia să fie mutată și actuala piață Matache. Clădirea nu

23

http://www.galasocietatiicivile.ro/participants_project.php?id=11&section_id=5&year=2013 24 http://punctedefuga.ro/2012/11/hala-matache/

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

14

va imita stilul arhitectural al halei demolate, însă va aminti prin nume semnificația locului și va

reda coerența unui spațiu public în jurul căruia a evoluat cartierul Matache începând cu secolul

XIX. Atractivitatea comercială va contribui la creșterea fluxului de populație în zonă, implicit la

ieșirea din starea de izolare în care se află în prezent cartierul. Suprafața actualei Piețe Matache

(ca. 400mp)25

va fi transformată într-un parc.

Amenajarea spațiilor publice

Zona Matache – Gara de Nord nu dispune în prezent de parcuri sau alte zone amenajate care să

asigure un echilibru între mediul construit și spațiile verzi, esențiale pentru bunăstarea

locuitorilor cartierului și pentru estetica zonei. Parcul Gării de Nord este singurul parc din zonă,

însă nivelul crescut de infracționalitate, prezența oamenilor fără adăpost și insalubritatea26

fac

din acest areal unul aproape inaccesibil membrilor comunității locale și publicului (locuitori ai

capitalei, turiști). În acest context, amenajarea unor spații de recreere sigure și adaptate

configurației mediului construit apare ca o necesitate în procesul de regenerare urbană.

Propuneri pentru amenajarea spațiilor verzi

Odată cu transferul actualei Piețe Matache în incinta noii hale, care va ocupa spațiul fostei Hale

Matache, pe suprafața de ca. 400 mp va putea fi amenajat un parc în care membrii comunității și

locale turiștii se vor putea recrea. Parcul va dispune și de o zonă special amenajată pentru copii.

În zona 2, în spatele complexului de locuințe sociale va fi amenajat un al doilea parc.

Zone pietonale și scuaruri

Construcția Diametralei Buzești - Uranus – Berzei a produs un impact negative și la nivelul

mobilității pietonale. Perpetuarea stării de izolare a zonei poate fi explicate și prin lipsa de

25 Estimare pe baza observației directe a zonei 26 http://www.realitatea.net/parc-sau-groapa-de-gunoi-cel-mai-urat-parc-din-capitala_1235545.html

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

15

inițiativă din partea autorităților locale în ce privește amenajarea zonelor pietonale și a

scuarurilor.

Propuneri pentru amenajarea zonelor pietonale și scuarurilor

Străzile Berzei și Buzești (Pe segmentul Rond Mircea Vulcănescu – Piața Buzești) vor facilita

accesul pietonal prin trotuare largi, care să asigure siguranță și confort pentru trecători.

În fața noii Hale Matache va fi amenajat un scuar.

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

16

Anexe

1 Fabrica de confecții “Cehoslovaca”, sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor

http://www.digibuc.ro/

2 Reclamă “Cehoslovaca”, perioada interbelică, sursa:

http://armyuser.blogspot.ro/2010/03/cehoslovaca.html

3 Fotografie contemporană ilustrând clădirea fostei fabrici

4, 5, 6, 7, 8 Fotografii din zona Berzei-Matache

9, 10, 11 Spațiul fostei Hale Matache

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

17

4 5 6

7 8

1

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

18

9 10

11

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

19

Bibliografie

Arhitecții Voluntari, Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de Regenerare Urbană

pentru Zona Matache – Gara de Nord București, Pro Patrimonio, București, 2012

Chelcea, L., Bucureştiul postindustrial - memorie dezindustrializare şi regenerare urbană,

Bucureşti, Polirom, 2008

Ordinul Arhitecților din România, Platforma pentru București, Grupul Arhitecți Voluntari,

Regenerare urbană. Studiu pilot pentru zona Matache, București, 2011, accesat prin

http://oarsm.files.wordpress.com/2011/10/principii-de-regenerare_18oct.pdf la data de

10.05.2014

http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/matache-macelarul-comerciantul-carne-

hala-brandul-azi accesat la 09.05.2014

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istoria-incotro-disparut-hala-matache

accesat la 09.05.2014

http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/31_20130426.pdf

accesat la 07.05.2014

http://www4.pmb.ro/wwwt/L52/docs/01_20100525.pdf accesat la 07.05.2014

http://www.b365.ro/parcare-subterana-spatii-verzi-si-iluminat-arhitectural-in-zona-piata-

matache_200277.html accesat la 12.05.2014

http://www.arhiforum.ro/proiecte/solutie-alternativa-la-diametrala-buzesti-berzei accesat la

11.05.2014

http://www.galasocietatiicivile.ro/participants_project.php?id=11&section_id=5&year=2013

accesat la 13.05.2014

http://www.realitatea.net/parc-sau-groapa-de-gunoi-cel-mai-urat-parc-din-capitala_1235545.html

accesat la 13.05.2014

http://punctedefuga.ro/2012/11/hala-matache/ accesat la 13.05.2014

http://www.arvha.org/sitescd/culture2000/RO/cult2000/haut0000000006428FE7.htm ;

http://arhitectura-1906.ro/2012/06/cristofi-cerchez-1872-1955/ accesat la 13.05.2014

Proiect regenerare urbană

Maria Beldiman

Master Antropologie și Dezvoltare Comunitară și Regională

Curs: Planificare și dezvoltare spațială

An II

20

http://denisapatrascu.wordpress.com/2009/10/09/recenzie-%E2%80%9Carhitect-sub-

comunism%E2%80%9D-ion-mircea-enescu/ accesat la 12.05.2014

http://www.mdrl.ro/_documente/publicatii/2007/Pliant%20REGENERARE%20URBANA%20-

%20principii%20si%20practici%20europene.pdf accesat la 08.05.2014

www.casecareplang.ro/case/berzei-nr-81/ accesat la 09.05.2014

http://www.observatorulurban.ro/autodemolarea-unui-monument-istoric-str.-berzei-nr.-89.html

accesat la 09.05.2014

http://www.observatorulurban.ro/demolarea-ultimei-cladiri-ce-statea-in-calea-diametralei-

buzesti-berzei.html accesat la 09.05.2014

http://www.b365.ro/hala-matache-demolata-ilegal-ong-uri-vor-sa-ceara-recontruirea-halei-in-

acela-i-loc-pe-bulevard_196561.html accesat la 09.05.2014

http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/berzei-38-cladiri-salvate-hartie-36-deja-demolate accesat la

09.05.2014