apmsj.anpm.roapmsj.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM... · Web viewASUPRA MEDIULUI...

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE

FORAJUL SI ECHIPAREA

SONDELOR

H 1, H 2, H 3 SUPLAC, JUDETUL SALAJ

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

NICULAE GHEORGHE

Atestat nr. R-EIM-03-63/2008

EXECUTANT: S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L. Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010

Cod: EE-396-E/2010

Beneficiar:OMV PETROM

ASSET nr. 4- FIELD CLUSTER SUPLAC

AUGUST 2010

Ploiesti, Malu Rosu 126/10-G/31Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686

www.euroenvirotech.roe-mail: [email protected]

Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR

Prahova

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Rodica GHIMICI

Adrian AVRAM

Mihai NICULAE

Nela ZAMBILA

August 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010

2


CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE---------------------------------------------------------------------------------------------------7

1.1 Titularul proiectului--------------------------------------------------------------------------------------------------------7

1.2 Autorul atestat al studiului------------------------------------------------------------------------------------------------7

1.3 Denumirea proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------7

1.4 Descrierea proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------81.4.1 Necesitate, scop, oportunitate---------------------------------------------------------------------------------------81.4.2 Amplasament----------------------------------------------------------------------------------------------------------81.4.3 Descrierea lucrarilor-------------------------------------------------------------------------------------------------------91.4.4 Principalele faze ale activitatii------------------------------------------------------------------------------------------101.4.5 Amenajare drum de acces-----------------------------------------------------------------------------------------------101.4.6 Amenajare careu sonde--------------------------------------------------------------------------------------------------11

1.5 Durata etapei de functionare--------------------------------------------------------------------------------------------14

1.6 Informatii privind activitatea--------------------------------------------------------------------------------------------141.6.1 Forajul propriu-zis---------------------------------------------------------------------------------------------------141.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj---------------------------------------------15

1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa-----19

1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta---------------201.8.1 Conectare la cai de acces------------------------------------------------------------------------------------------------201.8.2 Conectare la magistrale electrice---------------------------------------------------------------------------------------20

2 PROCES TEHNOLOGIC------------------------------------------------------------------------------------------------------21

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus-----------------------------------------------------------------------------------21

2.2 Metoda de exploatare ce va fi folosita dupa executarea lucrarilor de foraj si echipare--------------------------28

2.3 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus------------------------------------------------31

3. DESEURI-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------35

4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA----------------------------------------------------------------38

4.1 Apa----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------38


3


4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului-----------------------------------------------------------------384.1.2 Alimentarea cu apa--------------------------------------------------------------------------------------------------394.1.3 Managementul apelor uzate----------------------------------------------------------------------------------------414.1.4 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------454.1.5 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------47

4.2 Aerul--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------484.2.1 Date generale---------------------------------------------------------------------------------------------------------484.2.2 Surse si poluanti generati------------------------------------------------------------------------------------------------504.2.2 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------524.2.3 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------53

4.3 Solul---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------534.3.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------534.3.2 Surse de poluare a solului------------------------------------------------------------------------------------------554.3.3 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------564.3.4 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------57

4.4 Geologia subsolului--------------------------------------------------------------------------------------------------------614.4.1 Surse de poluare a subsolului--------------------------------------------------------------------------------------644.4.2 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------654.4.3 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------66

4.5 Biodiversitatea--------------------------------------------------------------------------------------------------------------674.5.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------674.5.2 Prognoza impactul---------------------------------------------------------------------------------------------------694.5.3 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------70

4.6 Peisajul-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------714.6.1 Informatii despre peisaj---------------------------------------------------------------------------------------------714.6.2 Explicarea utilizarii terenului--------------------------------------------------------------------------------------724.6.3 Suprafata de teren ocupata-----------------------------------------------------------------------------------------724.6.4 Impactul asupra biodiversitatii-------------------------------------------------------------------------------------734.6.5 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------73

4.7 Mediul social si economic-------------------------------------------------------------------------------------------------734.7.1 Impactul asupra mediului social si economic--------------------------------------------------------------------744.7.2 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------74

4.8 Zgomotul-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------744.8.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------744.8.2 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------------764.8.3 Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------76

4.9 Protectia impotriva radiatiilor-----------------------------------------------------------------------------------------------77

4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural-----------------------------------------------------------------------77

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR-------------------------------------------------------------------------------------------77

5.1. Analiza alternativei denumita:Varianta 0 (zero)--------------------------------------------------------------------78

5.2. Analiza alternativei denumita:Varianta 1-----------------------------------------------------------------------------78




4


6 MONITORIZAREA-----------------------------------------------------------------------------------------------------------81

7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII--------------------------------------------------------------------------------------81

7.1 Obligatiile proiectantului-------------------------------------------------------------------------------------------------83

7.2 Obligatiile executantului--------------------------------------------------------------------------------------------------84

7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei------------------------------------------------------------------------------------86

7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor--------------------------------------------------------------------------897.4.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------897.4.2 Prevederi specifice--------------------------------------------------------------------------------------------------90

8 SITUATII DE RISC----------------------------------------------------------------------------------------------------------92

8.1 Accidente potentiale-------------------------------------------------------------------------------------------------------92

8.2 Planuri pentru situatii de risc--------------------------------------------------------------------------------------------94

8.3 Masuri de prevenire a accidentelor-------------------------------------------------------------------------------------98

9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR-------------------------------------------------------------------------------------106

10 LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA DOMENIULUI EVALUARII-------------------------------106

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC------------------------------------------------------------------------------110

11.1. Amplasament----------------------------------------------------------------------------------------------------------------110

11.2. Descrierea activitatii-------------------------------------------------------------------------------------------------------111

11.3. Prognoza impactului-------------------------------------------------------------------------------------------------------11211.3.1. Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa---------------------------------------------------------11211.3.2. Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer----------------------------------------------------------11511.3.3. Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol si subsol-----------------------------------------------11611.3.4. Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna----------------------------------------------117

11.4. Gospodarirea deseurilor---------------------------------------------------------------------------------------------------118

11.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase------------------------------------------------------------------------119

11.6. Masuri de diminuare a impactului--------------------------------------------------------------------------------------120

11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------123

12. CONCLUZII SI RECOMANDARI----------------------------------------------------------------------------------------124

12.1. Concluzii----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------124

12.2. Recomandari-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------125

13 Anexe----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------129


5


LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos.

a) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj, a fost intocmit la cererea S.C. OMV PETROM S.A. – Asset nr. 4 - Field Cluster Suplac (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator).b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si echiparea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre S.C. OMV PETROM S.A. – Asset nr. 4 - Field Cluster Suplac, in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene.e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.

In Capitolul 12 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in contextul intregii lucrari.


6


1 INFORMATII GENERALE

1.1 Titularul proiectului

OMV PETROM

ASSET nr. 4 – FIELD CLUSTER SUPLAC

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

NICULAE GHEOGHE


e-mail: [email protected]

[email protected]

www.euroenvirotech.ro

Telefon/Fax: (0244) 597 109

Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

1.3 Denumirea proiectului


7

mailto:[email protected]


FORAJUL SI ECHIPAREA SONDELOR H 1, H 2, H 3 SUPLAC, JUDETUL

SALAJ

1.4 Descrierea proiectului

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Strategia de restructurare si modernizare a OMV PETROM include si

implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in conformitate

cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor

tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii, precum si

realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii.

In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a

gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de

maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant

si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.

1.4.2 Amplasament

Sondele H 1, H 2 , H 3, sonde de exploatare titei, se vor amplasa pe teritoriul

judetului Salaj, comuna Marca, in extravilan, avand careu comun. Terenul apartine

unor proprietari particulari si Consiliului Local al Comunei Marca, avand

destinatia de teren arabil, suprafata ocupata fiind de 2709 m2 (2593 m2 suprafata


8


ocupata de careul sondelor + 116 m2 suprafata ocupata de drumul de acces si

utilitati).

Coordonatele sondei H 1 Suplac in sistem STEREO 70 sunt:

X = 643 253,96;

Y = 316 491,69;

Z = 210 m.


X = 643 244,94;

Y = 316 483,78;

Z = 210 m.


X = 643 235,91;

Y = 316 475,88;

Z = 210 m.

1.4.3 Descrierea lucrarilor

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale

structurii.


9


In cazul sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, durata lucrarilor de realizare a fiecarei

sonde este de circa 22 zile, iar adancimea de foraj este de 230 m, pentru fiecare

sonda.

1.4.4 Principalele faze ale activitatii

In vederea realizarii obiectivelor sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii

– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;

executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;

incheierea procesului de foraj;

demobilizarea instalatiei de foraj si anexelor;

transportul acesteia la alta locatie sau la baza de reparatii;

executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru

exploatare;

echiparea sondei pentru productie si realizarea conductei de amestec,

conductei de gaze de combustie si conductei de injectie abur;

executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin

reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele

necesare procesului de exploatare, in circuitul initial, vechilor proprietari,

prin lucrari de reconstructie ecologica.


10


Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii

drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru

protectia mediului, aferente instalatiei de foraj.

1.4.5 Amenajare drum de acces

Accesul spre locatia sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac se realizeaza din drumul

petrolier existent (pietruit) la sondele 2774, 4214 Suplac si prin construirea unui

tronson de drum nou cu o suprafata de circa 116 m2. (vezi plan de amplasament)

1.4.6 Amenajare careu sonde

Careul sondelor (comun pentru cele 3 sonde) se va amplasa in extravilanul

localitatii Marca pe teren apartinand unor proprietari particulari si Consiliului

Local al comunei Marca, avand destinatia de teren arabil, suprafata ocupata fiind

de 2709 m2 (2593 m2 suprafata ocupata de careul sondelor + 116 m2 suprafata

ocupata de drumul de acces si utilitati).

Pentru amenajarea careului de sonde sunt prevazute urmatoarele lucrari:

decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal (circa

153 m3/sonda), conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat

de Ministerul Petrolului, in incinta careului sondelor, acesta constituind

depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului; terenul

decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la obtinerea

gradului de compactare (98 %);

sistemul rutier al drumului de acces si a celui interior este compus din:

macadam in grosime de 10 cm;


11


piatra sparta in grosime de 30 cm;

nisip pilonat in grosime de 5 cm;

geotextil, totul astenut pe un pat pregatit cu grad de compactare

de minimum 98%.

sistemul rutier al careului de foraj este alcatuit din:



strat nisip in grosime de 5 cm;

geotextil.

sistemul rutier al platformei pentru IC 5 este alcatuit din :




geotextil.

imbracamintea drumului interior si al platformelor carosabile se

incadreaza cu acostamente din pamant compactat;

montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un

strat de balast compactat;

asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin

executia unor santuri betonate cu profil trapezoidal in lungime de 104 m si

adancime de 0,40 m, care descarca in bazinul de colectare reziduuri, ce se va

goli periodic cu vidanja;

haba de reziduuri va avea capacitatea de 40 m3 si se va amplasa in interiorul

careului de foraj in pozitie semiingropata; pentru amplasarea habei se vor

excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip

cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua

straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi

imprejmuita si se va proteja cu un capac.


12


transportarea fluidului de foraj la statia de fluide a constructorului, unde va

fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde.

Acest proces consta in separarea fluidului de detritus prin floculare. Partea

lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la prepararea

fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj,

este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de

Tratare/Neutralizare agreata de OMV PETROM si Agentia de Mediu

(aplicare Waste Management) pentru incinerare sau se poate stoca in zona

pentru refolosire la alte sonde;

pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu

o haba metalica de 54 m3, in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a

sitelor vibratoare;

la gura sondei se va construi un beci betonat, care are rolul de a permite

montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si rolul de

a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe podul

instalatiei de foraj;

pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in

procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de

Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de

protectie;

la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul

de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei

redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,

intreaga suprafata se va reda in circuit;

efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si

arocamentelor din careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor

prin redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;


13


se va asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,

eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si

echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip HH 75 Tacrom

(instalatie termica de foraj).

Tabelul nr. 1.4.6.-1.

Nr. Crt. Proprietarul Domiciliul proprietarului Amplasarea terenului

Suprafata ocupata de

careul sondelor,

m2

Suprafata ocupata de drumul de acces si

utilitati, m2

1 Varga Irina Comuna Marca, judetul Salaj

Comuna Marca, judetul Salaj 939 -

2 Dombi Francisc

Comuna Marca, judetul Salaj


3 Fazakas Iosif Comuna Marca, judetul Salaj


4 Borzasi Andor Comuna Marca, judetul Salaj


5 Consiliul Local Marca

Comuna Marca, judetul Salaj

Comuna Marca, judetul Salaj - 116

Total 2593 116Total general (extravila – arabil) 2709 m2

1.5 Durata etapei de functionare

Durata lucrarilor de realizare a unei sonde este de circa 22 zile.

Probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5. Durata de realizare a

probelor de productie este de circa 2 zile/sonda, dupa care, daca rezultatele sunt

pozitive, sonda intra in productie.


14


1.6 Informatii privind activitatea

1.6.1 Forajul propriu-zis

Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj se vor

executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,

prevazut in proiectul tehnic.

Pentru extractia de petrol si gaze naturale, instalatia de foraj utilizeaza resurse

energetice din categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari,

in tabelul urmator:


Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

DenumireaCantitatea

anuala/ sonda

DenumireaCantitatea

anuala/ sonda

Furnizor

Titei 7300 tone* Petrol / PacuraPetrol Gaze naturale

Gaze naturale Benzine

Energie electrica

Neprecizat in aceasta

faza a proiectului

Energie termicaMotorina 240 tone

Altele* Calcul estimativ pentru un debit brut de circa 20 m3/zi/sonda

1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj


15


In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub

incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea

listei substantelor toxice.

Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic de forare, respecta

prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind

clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.

Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase”

din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008.

In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de

catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului

acestuia, este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este

recuperat de catre acesta si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu

prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest

produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l si prepara, depoziteaza,

recupereaza si utilizeaza.

La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se

pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua

detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in

apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea

unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe

aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,

calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.

Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la

suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat

cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia

fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt

preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in

aceste cazuri, neadecvata.


16


Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri

principale:

Hidrodinamic:

Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de

pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La

forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie

constituie si instrumentul de dislocare a rocii.

Hidrostatic:

Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea

rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din

formatiunile traversate.

De colmatare:

Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,

se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza

pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta

de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de

burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.

De racire si lubrifiere:

Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale

instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt

deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele

impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc

frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul

necesar rotirii.

Motrice:


17


Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de

foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul

aflat deasupra sapei.

Informativ:

Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la

suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din

porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un

mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.

La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de

foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce

urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea

garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de

exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.

Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra

coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de

foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie

utilizat pentru forajul sondei se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii

optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele

discutate in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si

numeroase alte conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondei, fara

accidente si complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara

dificultati, la productivitatea maxima:

fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: sa

nu umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve

rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,

detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;


18


sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:

minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze

(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;

sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate

care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;

sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii

lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in

situ”;

sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin

natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din

stratele traversate;

sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul

intreruperilor de circulatie;

sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;

sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele

freatice;

sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;

sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;

sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar

pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.

1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de forare, nu reprezinta surse de

poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.

Tabelul nr. 1.7.-1.


19


Tip

ul p

olua

rii

Surs

a de

pol

uare

Num

ar su

rse

de p

olua

re

Polu

are

max

ima

adm

isa(

limita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m si

med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere

Mas

uri d

e el

imin

are

/red

ucer

e a

polu

arii

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe z

one

de p

rote

ctie

/res

tric

tie

afer

ente

obi

ectiv

ului

, con

form

le

gisl

atie

i in

vigo

are

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu

luarea in considerare a poluarii de fond

Fara

mas

uri d

e el

imin

are/

red

ucer

e a

polu

arii

Cu

impl

emen

tare

a m

asur

ilor

de

elim

inar

e / r

educ

ere

a po

luar

ii

FIZI

CA

Nu este cazul. Tehnologia de forare are in vedere izolarea – prin cimentare -, a zonelor in care sunt traversate liniile de demarcatie intre diferitele strate geologice astfel incat sa nu

existe comunicare intre ele. Procedeul permite sa nu existe posibilitatea de a se polua stratele geologice - strabatute de coloana de forare -, cu material extras: apa

sarata+titei+gaze arse si de sonda .

BIO

LOG

ICA

Nu este cazul

1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta

1.8.1 Conectare la cai de acces

Accesul spre locatia sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac se realizeaza din drumul

petrolier existent (pietruit) la sondele 2774, 4214 Suplac si prin construirea unui

tronson de drum nou cu o suprafata de circa 116 m2.

1.8.2 Conectare la magistrale electrice


20


Sondele de foreaza cu instalatie termica (HH 75 Tacrom), nefiind necesara linie

electrica de inalta tensiune pentru perioada forajului.

Sonda H 3 SUPLAC

Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din

LEA 0,5 kV, existenta in zona, printr-un racord in lungime de circa 367 m.

Sonda H 2 SUPLAC

Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din

LEA 0,5 kV, existenta la sonda H 3 SUPLAC, printr-un racord in lungime de circa

56 m.

Sonda H 1 SUPLACAlimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din

LEA 0,5 kV, existenta la sonda H 2 SUPLAC, printr-un racord in lungime de circa

35 m.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

Pentru amenajarea careului sondelor sunt prevazute realizarea urmatoarelor

lucrari:






gradului de compactare (98%);


21







de minimum 98%.





geotextil.





geotextil.










22



















sitelor vibratoare;

la gura sondei se va construi un beci betonat, care are rolul de a permite

montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si rolul de

a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe podul

instalatiei de foraj;

pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in

procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de

Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de

protectie;

la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul

de exploatare prin echiparea sondelor pentru productie, restul suprafetei


23


redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,

intreaga suprafata se va reda in circuit;

efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si

arocamentelor din careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor

prin redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;

se va asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,

eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si

echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip HH 75 Tacrom

(instalatie termica de foraj).

Procesul tehnologic de forare al unei sonde consta in saparea unui put avand

diametre descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu

ajutorul unui sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj

se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.

Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de

foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda

de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca

sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondei si transportat la

suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste

operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu

ajutorul pompei tip 2 PN 400, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este

evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il

transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de

sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al

separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat intr-o haba

metalica, cu capacitatea de 54 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat in fluxul

tehnologic de foraj.


24


In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat

printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.

Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,

prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul

corespunzator intervalului sapat.

Tubarea sondei, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor

burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul

sigur de exploatare a hidrocarburilor.

Operatiunea de tubare are in vedere:

consolidarea peretelui gaurii de sonda;

impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonda;

izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror

exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor

superioare.

Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre

coloana si peretele gaurii de sonda.

Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivelor

propuse s-a adoptat urmatorul program de constructie (acelasi pentru fiecare sonda

in parte):

Coloana de ancoraj 13 3/8 in x 20 m - are rolul de a izola formatiunile slab

consolidate de suprafata, caracterizate printr-un grad mare de instabilitate si

permeabilitate. Ea protejeaza formatiunile acvifere impotriva contaminarii si

va fi cimentata la zi. Dupa tubajul si cimentarea coloanei se va monta la gura

putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a eruptiilor care va

asigura desfasurarea forajului pentru faza urmatoare in conditii de

securitate. Se recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine

consolidat.


25


Coloana de exploatare 9 5/8 in pe intervalul 0 – 160m (TVD) - se va tuba

dupa efectuarea investigatiilor geofizice necesare.

Linerul de 7 in se tubeaza gaurit pe intervalul 160 – 230 m (TVD) pentru a

permite executarea operatiilor de impachetare.

Denumirea

coloanei

Diametrul

coloanei (in)

Adancimea de

tubaj (m)

Intervalul de

cimentare (m)

Ancoraj 13 3/8 20 0 - 20

Exploatare 9 5/8 0 - 160 0 - 160

Lyner 7 160 - 230 160 - 230

Timpul necesar executarii lucrarilor de foraj, conform documentatiei tehnice, este

de circa 13 zile/sonda. Timpul total de realizare al fiecarei sonde este de circa 22

zile.

Pentru exploatare fiecare sonda va fi completata cu urmatoarele echipamente si

dispozitive:

Echipamentul de suprafata:

cap de pompare 64 bar care se monteaza pe flansa capului de coloana,

conform SR 9024/1994;

platforma pentru instalatia de interventie 10 x 3 m;

platforma careu productie amenajata cu geotextil, nisip, piatra sparta si

macadam;

unitati de pompare conventionale API 228-173-100, pentru sondele H1 si H3;

platforma betonata pentru unitati de pompare conventionale si pompa LRP;

rampa pentru tevi de extractie si prajini de pompare, mobila 6 x 2 m;


26


motor antrenare pompa LRP centrata pe sonda;

skid de injectie inhibitori de coroziune.

Echipament de adancime:

tevi de extractie, SR EN ISO 11960/2000;

prajini de pompare 41 MoC 11, Ø 7/8 in x 250 mm, SR ISO 10428/1998;

prajina lustruita de pompare Ø 32 x 6 m, STAS 906/1984;

pompa LRP pentru sonda H 2 Suplac;

pompe 30-275-THE-12-2-3-0 API STANDARD;

packer de adancime.

Pentru colectarea productiei si desfasurarea procesului tehnologic la fiecare sonda

se vor monta cate 2 conducte tehnologice si anume:

Pentru sonda H 1 Suplac:

conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si

claviatura proiectata si are o lungimea de circa 300 m;

conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta

de abur existenta si are o lungimea de circa 12 m.





de abur existenta si are o lungimea circa 12 m.


27







Conductele vor fi pozate pe trasee ce vor urmari caile de acces existente si vor fi

protejate contra coroziunii nu traverseaza cursuri de ape si nici nu se afla in

apropierea malurilor acestora.

Conducta de abur va fi postata pe chituci de beton armat, iar conducta de amestec

va fi ingropata la adancimea de 1,20 m.

Punerea in functiune

Tehnologia de exploatare a sondelor este cea de pompaj de adancime.

Se estimeaza ca fiecare sonda va produce un debit brut de circa 20 m3/zi.

Careul de productie este de tip ecologic, protectia mediului fiind asigurata prin

executarea:

beciului sondei din beton monolit 2,00 m x 2,00 m x 1,70 m;

realizarea unui sant colector pentru ape pluviale in lungime de circa 150

m, cat si pentru eventuale scurgeri accidentale tehnologice ce ar putea

rezulta in urma functionarii instalatiei, (santuri betonate cu profil

trapezoidal comune pentru cele trei sonde);

bazin colectare ape si reziduuri de 40 mc - 1 bucata;

parapet proiectat L = 25 m, h = 0,40 m;

piloti forati consolidati cu gabioane L = 72 m si h = 6 m;

parapet metalic proiectat L = 100 m.


28


2.2 Metoda de exploatare ce va fi folosita dupa executarea lucrarilor de foraj si echipare

Sistemul de extractie utilizat este pompajul de mica adancime.

Titeiul de pe structura Suplacu de Barcau este de tipul nafteno-aromatic grupa

neceros-asfaltos-nesulfuros. Continutul in hidrocarburi ciclice saturate, asfaltene si

rasini este mare, favorizand exploatarea zacamantului prin metode termice.

Greutatea specifica a titeiului in conditii standard este de 0,96 kgf/dm3. Viscozitatea

dinamica a titeiului in conditii standard – 20 0C si 1 at - are valoarea de 1800-2000

cP.

Sistemul de colectare a titeiului brut - titei net si apa de zacamant – cuprinde sonde

racordate prin conducte de amestec la parcurile de colectare-separare.

Stimularea sondelor prin metode termice, respectiv combustie subterana si injectie

ciclica de abur, asigura cresterea gradului de recuperare a titeiului din zacamant

de la 9,19 %, pana la 57 %.

Stimularea sondelor se mai face si prin sistemul de injectie de apa de zacamant.

A. Combustia subterana

Procesul de Combustie subterana – proces utilizat in proportie de 50 % din cazuri-,

consta in crearea la nivelul stratului care se exploateaza a unor focare de ardere si

mentinerea acestora prin injectare de aer. Desfasurarea procesului are loc in

urmatoarea succesiune:

injectarea aerului printr-o sonda de injectie pana cand acesta incepe sa iasa

prin cea mai apropiata sonda de reactie;


29


se initiaza combustia subterana prin amorsarea arderii cu gaze naturale sau

electric - procedeu care se practica mai mult in ultima perioada de timp;

alimentarea continua cu aer pentru intretinerea arderii titeiului are ca

rezultat cresterea temperaturii de la 17 0C la circa 270 0C, aceasta

conducand la declansarea unor procese de distilare si cracare a titeiului cu

formare de gaze, cocs si vapori de apa - din apa interstitiala;

cocsul rezultat in urma procesului de cracare serveste drept combustibil

pentru continuarea arderii;

faza de vapori si gazele necondensabile rezultate din ardere, imping catre

sondele de extractie titeiul fluidizat, aflat in strat.

Odata cu titeiul brut, prin sondele de reactie se aduc la suprafata si cantitati

importante de gaze de combustie, acestea avand ca principal component toxic

monoxidul de carbon.

B. Injectia ciclica de abur in strat

Injectia ciclica de abur in strat – este un proces utilizat in proportie de 50 % din

cazuri - se utilizeaza ca metoda de intensificare a extractiei titeiului in zonele

neafectate sau mai putin afectate de combustia subterana. Prin injectia de abur in

strat, titeiul se incalzeste rezultand o micsorare a vascozitatii sale. Totodata aburul

si apa fierbinte care se formeaza au un efect puternic de spalare si de deblocare

mecanica a titeiului.

Injectia ciclica de abur se desfasoara in urmatoarea succesiune:

injectia de abur, in strat, a unei cantitati de circa 70 – 100 tone abur/zi/sonda

timp de 3 pana la 10 zile;


30


se face o pauza de 2 – 3 zile pentru cedarea caldurii aburului si preluarea sa

in strat;

extractia titeiului brut, prin pompaj, minim 2 – 3 luni.

Cu cat cantitatea de abur este mai mare, cu atat debitele de titei obtinute sunt mai

mari si perioada de productie este mai indelungata.

Fluidele extrase din zacamantul Suplacu de Barcau, ca urmare a procesului de

combustie si de injectie ciclica cu abur, ajung - prin intermediul claviaturilor de

intrare -, in habele compartimentate aflate in parcurile de colectare-separare.

Gazele nocive rezultate ca urmare a combustiei sunt colectate de la coloanele

sondelor de reactie, prin conducte cu diametrul de 2 in, care se leaga la o retea de

colectare formata din tronsoane de conducte cu diametre cuprinse intre 4 ½ in si 10

¾ in. La aceasta retea sunt legate si habele compartimentate etanse din parcurile

de colectare–separare.

Gazele nocive trec printr-un separator de lichide, dupa care sunt evacuate in

atmosfera prin intermediul unui cos metalic cu tiraj fortat la inaltimea de 60 sau 90

m.

Dupa separarea completa de gazele de combustie in parcul de colectare–separare,

titeiul brut este dirijat, prin pompare, la Statia de tratare–depozitare titei, printr-un

colector cu diametre cuprinse intre 6 si 8 in.

2.3 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus

Dupa terminarea lucrarilor de foraj – pentru fiecare instalatie de forare, in parte -,

inainte de punerea in exploatare a fiecarei sonde, se vor executa urmatoarele

operatii:

demontarea instalatiei de foraj;


31


transportul instalatiei de foraj din incinta careului la baza de productie,

pentru revizii si operatii de intretinere;

montarea instalatiei de exploatare a sondei;

perforarea coloanei de exploatare, pentru deschiderea stratului productiv;

efectuarea probelor de productie si punerea in exploatare a sondei.

Lucrarile de foraj au caracter temporar; timpul necesar executarii lucrarilor,

conform documentatiei tehnice intocmite in cadrul proiectului tehnologic, este de

circa 22 zile/sonda.

Dupa terminarea perioadei de exploatare a unei sonde, se vor executa lucrari de

dezafectare a obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care

acesta a avut-o, anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.

In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele

etape:

sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si

daca au existat accidental;

sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila

pentru o alta utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,

trebuie sa indeplineasca trei conditii:

stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul

inconjurator;


32


stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un

pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea

publica sau pentru mediul inconjurator;

amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona

inconjuratoare.

In vederea dezafectarii fiecarei sonde – la sfarsitul perioadei sale de activitate -

sunt prevazute a fi executate urmatoarele operatii:

demontarea instalatiei de foraj;

demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondei de cercetare/exploatare;

transportul instalatiei de foraj si a componentelor auxiliare din incinta

careului de cercetare/exploatare a sondei, la baza de productie, pentru

revizii, operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare;

executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondei, in interior, prin

izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura

sondei.

Pentru asigurarea sondei sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de ciment:

primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;

al doilea dop de ciment, la siul coloanei;

al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la

8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele

la rasul beciului.

extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei

sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.

Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de

sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,


33


spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari

de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.

dezafectarea racordului la drumul petrolier de exploatare. La abandonarea

sondei, la sfarsitul ciclului ei de exploatare, racordul la drumul petrolier de

exploatare este dezafectat. Operatiunile care sunt executate in acest caz sunt:

scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,20 m;

sortarea balastului;

transportul materialului rezultat din sortare si utilizarea lui

la/pe noi amplasamente sau depozitarea acestuia in bazele de

materiale ale companiei pana la reutilizare;

materialul ramas se amesteca cu pamant fertil si se asterne pe

suprafata decopertata;

terenul – anterior ocupat de racord/drum de exploatare va fi

prelucrat o data cu restul amplasamentului si in acelasi mod.

deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la

abandonarea sondei, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale

OMV PETROM, pentru revizii si reutilizari:

liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte

amplasamente.

stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie

electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre

depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt

directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de foraj si care – potential -, pot fi

regasite pe amplasamentul sondei care urmeaza a fi abandonata, sunt:

Detritusul. Din foraj rezulta roca sfaramata, inerta, numita detritus,

umectata cu fluid de foraj. Dupa ce este uscat, - in aceasta forma -, se


34


depoziteaza in spatii special amenajate conform contractului Waste

Management cu Prestatorul de Fluide in vederea valorificarii lui, ulterioare;

Slamul/solul infestat rezultate din beciul sondei si de pe suprafata de teren

afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondei este/sunt

colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM in vederea

bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se depoziteaza final

sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru drumuri de exploatare;

Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,

este transportat in depozitul de baza al PETROM-OMV, loc in care

materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre

societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se

reutilizeaza/valorifica in totalitate;

Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,

fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si

racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de

maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in

completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,

acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in

totalitate;

Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale

in amplasamente noi.

Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele

operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,

anterior existentei instalatiei de foraj pentru cercetare/productie:

decopertarea/indepartarea solului poluat din zonele determinate, prin

analize pedochimice si completarea cu sol fertil din aceeasi clasa cu

cel al solurilor vecine;


35


scarificare;

doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

discuire;

fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor sunt executate

determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.

Autoritatea abilitata – in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea solului

rezultat, in raport cu zona in care se afla situat.

3. Deseuri

Tipurile de deseuri rezultate in activitatea de foraj sunt:

Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt

rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele

vibratoare si colectate intr-o haba metalica de 54 m3. Cantitatea de

detritus rezultat in urma saparii fiecarei sonde este de circa 75

tone/sonda. Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata intr-o haba

metalica de 54 m3, de unde va fi transportata periodic, conform

contractului de WASTE MANAGEMENT, la Statia de

Tratare/Neutralizare agreata de catre OMV PETROM si Agentia de

Mediu.

Apele pluviale si apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3,

pentru ca mai tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de

preparare a fluidului de foraj. Partea solida, decantata din apa uzata


36


urmeaza acelasi parcurs ca si detritusul, conform contractului de

Waste Management.

Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare

conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la statia de fluide, a

schelei constructoare, a lucrarilor de foraj si reutilizate. Resturile

menajere vor fi colectate, in containere, si transportate la groapa de

gunoi sau incinerate. Fluidul de foraj ramas, la terminarea lucrarilor

de foraj, va fi transportat la statia de fluide, unde va fi reconditionat si

reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde - nu este

deseu.

Managementul deseurilor, in cadrul careului fiecarei sonde, este, pe scurt, redat in

tabelul urmator:

Tabelul nr. 3.-1.

Den

umir

ea d

eseu

lui

Can

titat

ea

prev

azut

a a

fi ge

nera

tato

ne/s

onda

Star

ea fi

zica

(S

olid

-S,L

ichi

d –

L,

Sem

isol

id-S

S)

Cod

ul d

eseu

lui

Cod

ul p

rivi

nd

prin

cipa

la

prop

riet

ate

peri

culo

asa

Cod

ul c

lasi

ficar

ii st

atis

tice

Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi

generata -

Val

orifi

cata

Elim

inat

a

Ram

asa

in

stoc


37


1 2 3 4 5 6 7 8 9Detritus 75 t S 53 t

Ape uzate 77,1 m3 L Da 77,1 m3

Ambalaje diverse

Necu-antificat S Da

Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul

productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri

rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care

sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate intr-o haba metalica

semiingropata, cu capacitatea de 54 m3, amplasata in vecinatatea sitelor

vibratoare. Depozitarea materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului de

foraj, se face intr-o baraca metalica nedemontabila amenajata special pentru acest

scop. Aceste materiale sunt ambalate, de la livrare in saci de panza sau hartie,

butoaie metalice sau de plastic, pentru sonda luandu-se masuri impotriva

imprastierii acestor ambalaje.

4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

1.8 Apa


38


1.8.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere administrativ perimetrul cercetat se gaseste pe raza localitatii

Marca, judetul Salaj, conform Planului de amplasare anexat.

Amplasamentul de teren al sondelor se regaseste in bazinul hidrografic al raului

Barcau.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului

raului Barcau:

lungimea cursului de apa: 134 km;

altitudinea:

amonte: 590 m;

aval: 100 m;

panta medie: 4 ‰;

coeficientul de sinuozitate: 1,72;

suprafata bazinului hidrografic: 3 397 km2;

suprafata fondului forestier : 47 020 ha;

suprafata lacuri de acumulare permanente: 483 ha;

volumul lacuri de acumulare permanente: 7,80 mil. m3.

1.8.2 Alimentarea cu apa

Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,

astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape


39


uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru

revitalizarea capacitatii de productie a zacamantului.

Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in

emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de

curgere al acestora.

In conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria constructii hidrotehnice aferente

sondei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este

IV, amplasamentul sondei este neinundabil.

STAS-ul 4068-2/1987 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile

normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.

Conform scarii seismice a tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii-montaj s-a

avut in vedere gradul VII.

Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu vidanja din zona si se va

asigura stocul zilnic, in rezervoarele de depozitare aferente instalatiei de foraj.

Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele

categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).

In principiu, cele mai mari volume de apa se utilizeaza la prepararea si

conditionarea fluidului de foraj.

Regimul de functionare al folosintei de apa este strict limitat la perioada forarii

sondei (circa 15 de zile pentru fiecare sonda), apa trebuind sa functioneze continuu

pentru a putea asigura securitatea procesului tehnologic.

Sistemul de alimentare cu apa tehnologica interior careului de foraj, se constituie

din conducta de apa si rezervoare metalice (sau habe metalice de 40 m3) cu

capacitatea de 20 m3 fiecare, de unde apa ajunge prin pompare la principalii

utilizatori.

Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 va fi depozitata in 5 rezervoare cu

capacitatea de 20 m3 fiecare, de unde va fi distribuita la cei doi hidranti de incendiu

montati in incinta careului.


40


Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 a fost calculata conform Normativului

NPCIPG din 1989. In tabelul 9.2.14 din normativ este specificat debitul de apa de

10 dm3/s cu presiunea dinamica la hidranti de 6 bar si faptul ca hidrantii trebuie sa

functioneze timp de 3 ore.

Apa potabila in cantitate de circa 1,0 m3/zi se va asigura din localitatea Marca si se

va depozita la sonda in recipiente etanse (PET-uri), prevazute special acestui scop.

Aceasta va fi folosita in exclusivitate pentru consumul menajer (baut si spalat).

Cerinta de apa

Cerinta de apa potabila pe durata lucrarilor de santier este de circa 15 m3/sonda.

Pentru consumul menajer (apa potabila): Qs

Qzi med = 0,72 m3/zi = 0,03 m3/h = 0,0083 l/s

Qzi max = 0,93 m3/zi = 0,039 m3/h = 0,0108 l/s

Qo max = 0,109 m3/ora = 0,0303 l/s

Pentru consumul tehnologic: Qteh

Qteh 165 m3 (inclusiv rezerva PSI = 100 m3 )

Qteh zi med = 165 m3 : 15 zile =11 m3/zi = 0,46 m3/h = 0,13 l/s

Total general cerinta de apa:

Qt = Qpot + Qteh = 15 m3 + 165 m3 = 180 m3

Qs zi med = 180 m3 : 15 zile = 12 m3/zi = 0, 5 m3/h = 0,14 l/s

Qs zi max = 12 m3/zi x 1,30 = 16 m3/zi = 0,65 m3/h = 0,18 l/s

Bilantul consumului de apa pentru o sonda (m3/zi; m3/an) este redat in tabelul de

mai jos:


41


Tabelul nr. 4.1.2.-1.Pr

oces

tehn

olog

ic

Surs

a de

apa

(fur

nizo

r)

Con

sum

tota

l de

apa,

m3

Apa prelevata din sursa, m3

Apa

re

circ

ulat

a/

reut

iliza

ta,

m3

Com

enta

rii

Tota

l

Con

sum

men

ajer

m3 /z

i Consum industrial m3/zi

Apa

de

la p

ropr

iul o

biec

tiv

Apa

de

la a

lte o

biec

tive

Apa

subt

eran

a

Apa

de

supr

afat

a

Pent

ru

com

pens

are

a pi

erde

rilor

cu

circ

uit

Apa

su

bter

ana

Apa

de

supr

afat

a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

ForajRetea baza petrol

180 12 1 - 11 - - 180 - -

Obs. Cantitatile de apa calculate, se refera la durata de realizare a unei sonde – 15 zile.

1.8.3 Managementul apelor uzate

Restitutii de apa (pentru o sonda)

Restitutii ape uzate menajere

Ca restitutii menajere se considera 80 % din cerinte, astfel:

Qu zi med = 0,8 x 0,72 m3/zi = 0,576 m3/zi = 0,024 m3/h = 0,0067 l/s

Qu zi max = 0,8 x 0,93 m3/zi = 0,74 m3/zi = 0,031 m3/h = 0,0086 l/s

Qu orar max = 0,8 x 0,109 m3/h = 0,087 m3/h = 0,0242 l/s

Apele uzate fecaloid-menajere vor fi colectate intr-o fosa septica impermeabilizata.

Aceasta va fi golita prin vidanjare, iar apele uzate vor fi transportate la cea mai

apropiata statie de epurare.

Restitutii tehnologice


42


din prepararea fluidelor de foraj si paste de ciment – nu rezulta ape

uzate tehnologice.

Ape uzate rezultate din spalarea podului sondei.

Qu spalare med zi = 0,8 x 2,4 m3/zi = 1,92 m3/zi = 0,08 m3/h = 0,022 l/s

Qu spalare max zi = 1,3 x 1,92 m3/zi = 2,5 m3/zi = 0,1 m3/h = 0,028 l/s

Qu spalare max orar = 2,08 x 2,5 m3/zi = 5,2 m3/zi = 0,22 m3/h = 0,061 l/s

Debitul orar minim se calculeaza cu relatia:

Qu orar min = p x Qu max zi

unde: p = coeficient adimensional

p = 0,18 conform STAS 1846/1990, punctul 2.2.1.2.

Qu orar min = 0,18 x 2,5 m3/zi = 0,44 m3/zi = 0,018 m3/h = 0,005 l/s

Aceasta apa este colectata in beciul sondei, care este betonat, de unde este

reintegrata fluxului tehnologic de reconditionare a fluidului de foraj cu ajutorul

pompei 2 PN 400. Beciul sondei are dimensiunile 2,00 m x 2,00 m x 1,70 m, volumul

fiind de 6,8 m3.

Ca ape uzate se pot considera si apele pluviale care cad pe suprafata careului

sondei si care sunt colectate in haba metalica de 40 m3 montata ingropat.

Pentru determinarea debitului apelor meteorice s-a folosit STAS 1846 din 1983

conform cap. 2.1.6. din STAS se calculeaza:

Qp = m x S x Ø x i, in care:

m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, tinand seama de

capacitatea de inmagazinare in timp si de durata ploii m = 0,8;

S - aria sectiunii de calcul (aria careului sondei);

Ø - coeficient de scurgere aferent ariei S, se va alege din tabelul 1, punctul 11,

referitor la teren arabil Ø = 0,07;


43


i - intensitatea ploii de calcul in functie de frecventa f, durata ploii, conform STAS

9470 din 1973, in litri pe secunda la hectar;

f - frecventa ploii de calcul in functie de clasa de importanta a folosintei care este

IV (conform STAS 4273 din 1983 tabelul 13 care este 1/1);

t - durata ploii de calcul

t = tcs + L/VA

t = 15 minute pentru zone de deal

Pentru determinarea valorii intensitatii ploii de calcul s-a folosit STAS 9470 din

1973 diagrama pentru zona 7.

Din diagrama rezulta i = 145 l/s-ha

Suprafata careu = 2593 m2 = 0,26 ha

Qp = 0,8 x 0,26 x 0,07 x 145= 2,1 l/s

Qp = 2,1 x 10-3 x 15 min x 60 sec = 1,9 m3

Daca se considera o ploaie maxima pe zi, rezulta Qp = 1,9 m3/zi

Total restituiri:

Qu med zi = 0,576 + 1,92 + 1,9 = 4,4 m3/zi = 0,18 m3/h = 0,05 l/s

Coeficientul de recirculare interna (Ri)

Conform STAS 1343-0/1979, coeficientul de recirculare interna reprezinta raportul

in procente dintre cantitatea de apa recirculata si necesarul de apa, exprimate in

aceleasi unitati de masura.

In cadrul procesului de foraj se recircula apa colectata in haba de 40 m3, adica

total restituiri.

cerinta de apa este: 12 m3/zi.

volumul de apa recirculata : 4,4 m3/zi.

coeficientul de recirculare interna: Ri = 0,37= 37 %.


44


Bilantul apelor uzate (m3/zi; m3/an), pentru o sonda, este redat in tabelul de mai

jos:

Tabelul nr. 4.1.3. -1.

Surs

a ap

elor

uza

te;

Proc

es te

hnol

ogic

Tota

lul a

pelo

r uz

ate

gene

rate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare recirculare

Com

enta

rii

menajere industriale pluviale in acest obiectiv

catre alte obiective

m3 / z

i

m3 /

an m3 / z

i

m3 /

an

m3 / z

i

m3 /

an

m3 / z

i

m3 /

an

m3 / z

i

m3 /

an

m3 / z

i

m3 /

an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Insta-

latia de foraj

5,14 77,1 0,74 11,1 2,5 37,5 1,9 28,5 4,4 66 - - -

Obs. Cantitatile de apa uzata, de la rubrica m3/an, se refera la durata de realizare a unei sonde -15 zile.

Stocul de apa pentru PSI este de 100 m3 si este depozitata in rezervoarele PSI ale

instalatiei de foraj.

1.8.4 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor


45


Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de

componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de

sonda ce traverseaza aceste formatiuni.

In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a

reziduurilor provenite de la sonda in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de

circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat.

Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a

suprafetei de lucru din sonda si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de

prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale

fluidului de foraj.

Apa uzata va fi colectata in beciul betonat al fiecarei sonde, de unde, cu ajutorul

unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa

tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei

folosite in procesul tehnologic.

Apele meteorice care cad in interiorul fiecarui careu se colecteaza in cate o haba

metalica cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu balast in

grosime de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o

parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata, strat prin sonde

speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.

Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ.

Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si

subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati


46


foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea

de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.

Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:

deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele

situatii accidentale;

aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,

pompa 2 PN 400;

neetanseitati ale unor zone de racord;

fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul

hidraulic – cu insertii metalice –, datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 2 PN 400 si

manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;

neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la

manlocuri);

depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3

avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol

pot ajunge in apele freatice;

diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate

accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de

foraj, depozitate necorespunzator.

Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Prognoza impactului asupra apei in timpul functionarii sondelor


47


In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata.

Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:

aparitia unor fisuri pe traseul conductei de transport amestec titei, de la

sonda la parcul de rezervoare;

neetanseitati ale unor zone de racord.

1.8.5 Masuri de diminuare a impactului

In situatia in care au loc ploi terentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai

mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute -, careul sondelor se poate inunda integral,

fiind supus unei spalari partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus,

materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care

intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval la careu,

pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic,

cat si organoleptic.

Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se

diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a

careului.


metalica cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie

bituminoasa aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de

nisip cu grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce

poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:


48


inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca

impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate

de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.

1.9 Aerul

1.9.1 Date generale

Clima perimetrului cercetat este specifica climatului temperat continental, subtipul

climatului de tranzitie, fiind caracterizata de urmatorii parametri:

Clima si calitatea aerului:

temperatura medie anuala..............................+ 10,5°C;

temperatura minima absoluta........................ – 29,0°C;

temperatura medie a lunii ianuarie.................. -2,4°C;

temperatura medie a lunii iulie............................ 22°C.

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 630 mm/m2 , si reprezinta media

valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

iarna...........................94,6 mm;


49


primavara................ 166,3 mm;

vara...........................221,1 mm;

toamna.......................148,0 mm.

Sunt considerate “cu precipitatii” toate zilele in care apa cazuta sub forma de

ploaie, lapovita, grindina, ninsoare,etc., a totalizat mai mult de 0,1 mm.

Directia predominanta a vanturilor este cea sudica (13,3 %) si sud-vestica (12,1

%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 30,7 %, iar intensitatea medie a

vanturilor la scara Beaufort are valoare de 2,2-4,0 m/s.

Directia predominanta a vanturilor

Adancimea maxima la inghet este de 0,70-0,80 m conform STAS 6054/1977, iar

frecventa medie a zilelor cu inghet T ≤ 0°C este de circa 100 zile pe an.

Din punct de vedere seismic perimetrul studiat se incadreaza in zona seismica de

calcul caracterizata de parametrii seismici ag = 0,08 g si Tc = 0,7 s, conform

normativului N100-1/2006.


50


4.2.2 Surse si poluanti generati

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie

termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar

poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.

Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.

4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -

tabel nr. 4.2.2.-3.:

Tabelul nr. 4.2.2-1.

Denumirea sursei Poluant

Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer impurificat

(Nm3/h) (m3/h)

Concen-tratia in emisie

(mg/Nm3)(mg/m3)

Prag de alerta

(mg/Nm3)(mg/m3)

Limita la emisie = prag de

interventie(mg/Nm3)(mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7

Grup generator

Particule 15,6SOx 32,4CO 270

Hidrocar-buri 44,4

NOx 560Aldehide 3,6

Acizi organici 3,6


Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)1 2 3

Nu este cazul


51



Denumirea sursei Amestec gaze esapament

Poluanti si debite masice(g/h)

1. Particule 46,82. SOx 97,23. CO 8104. Hidrocarburi 133,25. NOx 13326. Aldehide 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,

excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la

esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat

factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul

Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru

aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare.

Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie

sunt (exprimate in kg/1000 litri):

particule 1,560;

SOx 3,240;

CO 27,000;

hidrocarburi 4,440;

NOx 44,400;

aldehide 0,360;

acizi organici 0,360.


52


In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul

de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au

comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:

particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;

SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;

aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

In timpul functionarii investitiei emisiile amintite, mai sus, raman cele eliberate in

atmosfera de catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor

cu ardere interna pe baza de motorina.


Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor





Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.


53


Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.




Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor

In timpul functionarii investitiei, emisiile sunt numai cele eliberate in atmosfera de

catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor cu ardere

interna pe baza de motorina.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.


In acest caz, ca masuri de diminuare a impactului, potential, pot fi urmatoarele:

folosirea, la lucrari, a utilajelor noi sau cu motoare performante si

omologate;

respectarea stricta a tehnologiei de forare.

1.10Solul

1.10.1 Generalitati


54


Din punct de vedere geomorfologic, perimetrele cercetate se gasesc in cadrul

Dealurilor si Campiei Vestice, mai precis in prelungirea vestica a Dealurilor

Silvaniei – Depresiunea Suplacu de Barcau.

Prin pozitie si geneza, aceste dealuri apartin dealurilor pericarpatice din latura

vestica a Carpatilor, avand insa stranse legaturi cu Podisul Somesan.

Aceste dealuri au altitudini joase (150 – 400 m) si energie de relief scazuta, ceea ce

nu exclude ca, pe alocuri, contrastele de relief si peisaj sa fie pregnante.

In peisajul geografic general al acestei subunitati se gasesc niste zone mai ridicate,

datorate unor maguri cristaline (Magura Simleului, Magura Codrului si Magura

Chilioara) considerate resturi ale unei catene muntoase sfaramate, care limiteaza

catre vest o depresiune tectonica importanta. Intre aceste maguri cristaline se

desfasoara largi depresiuni colinare, alungite dupa raurile mari care strabat

regiunea si care au creat terase ocupate de asezari si culturi agricole.

Morfologia de ansamblu se infatiseaza ca o alternanta de culmi deluroase si

culoare largi de vale, intrerupte de magurile cu substrat mai rezistent.

Dealurile Vestice s-au format in cadrul a doua mari cicluri de sedimentare:

ciclul precontinental, care corespunde perioadelor geologice anterioare

pliocenului superior, cand s-au creat conditiile pentru aparitia acestor

dealuri;

ciclul continental, incepe in dacian – romanian cand apele lacului pontic s-au

retras spre vest.

Perimetrul propus pentru amenajarea careului sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac este

reprezentat de un versant cu pante mari – medii acoperit cu o livada rara (la data

cercetarilor efectuate in teren – ianuarie 2010). La partea inferioara a versantului


55


sunt amenajate careurile sondelor 2774 si 4214 Suplac. Catre versant careurile

sondelor sunt prevazute cu un zid de sprijin betonat. La data cercetarilor deasupra

zidului de sprijin se declansase un fenomen de erodare si alunecare care au

degradat pe circa 10 m versantul.

Pe latura estica a perimetrului amenajat pentru careul sondelor 4214 si 2774 se

gaseste un drum de acces pietruit cu pante mari si foarte mari. Careul acestor

sonde este protejat de un zid de sprijin. In spatele zidului de sprijin, catre drumul de

acces la sondele H 1, H 2, H 3 Suplac se constata existenta unui fenomen de

alunecare care poate afecta acest zid de sprijin.

In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc

degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va

ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi

utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul

tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de

foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau

masurile de protectie necesare.

1.10.2 Surse de poluare a solului

Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide:

fluid de foraj;

reziduuri, ca detritusul;

titei;

substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile de protectie

necesare.

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:


56





pompa - incarcator;



hidraulic (cu insertii metalice) datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa si manifoldul

pompei, datorita imbatranirii materialului;


manlocuri);

depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de 40 m3, avand ca

rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge

in apele freatice;

diferite solutii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate



Solutiile utilizate se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.


Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si

subsolului este minim.


57


Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea

zonei decopertate.

Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot

determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot

atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.


Pentru protectia solului, suprafetele inchiriate vor fi decopertate cu depozitarea

stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,

acestea sa fie imprastiate pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea

careului pentru exploatarea fiecarei sonde.

Pe aceste suprafete se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu

instalatia de foraj.

Se va amenaja drumul de acces din interiorul fiecarui careu in constructie

provizorie pentru foraj.


58


Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de

protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si

reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei

dalate din fata rampei de prajini.

Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,

acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,

inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.

In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor

infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj Ø 450 mm la adancimea de 6 m, intr-un put

sapat manual. Coloana se va betona pe toata lungimea.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:

controlul eventualelor manifestari eruptive;

prevenirea contaminarii panzei freatice;

inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare

de la suprafata.

In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri

provenite de la sondele in foraj sau de exploatare in alte sonde.

Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea

instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului de sonde.

Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va

executa urmatoarea succesiune de lucrari:


strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la

amenajarea careului ce a fost scarificat;

imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului de sonde;


59


nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata

totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);

aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,

administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize

agropedologice de teren.

Atat in timpul forajului, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente care pot

avea impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:

a)in timpul forajului pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:

aparitia, pe traiectul sondei, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,

care conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii

unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea

stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei

eruptii libere;

traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea

coloanei de fluid de foraj;

traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de

foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a

fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de

coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.

Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta

evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul

ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele

situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc

incendiu datorita aprinderii gazelor de suprafata.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor

subterane si a aerului.


60


Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:

cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la o sonda;

tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;

cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondelor;

dotarea sondei cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare

solicitarilor maxime estimate;

dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;

stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura

de sonda si restabilirea echilibrului sondei;

respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;

instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.

La amenajarea fiecarei suprafete de teren care se va ocupa temporar, se va avea in

vedere conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren

dupa terminarea lucrarilor.

Dupa demontarea instalatiei de foraj si executarea fazei pentru demobilizare,

ramane inchiriata o suprafata egala cu suprafata careului de exploatare (comuna

pentru cele 3 sonde) necesara efectuarii montarii instalatiei de probare strate,

astefel suprafata care se reda in circuitul agricol este de 0 m2.

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia

unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de

suprafata:

stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de

circa 20 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;

amenajarea unui sant, racordat la haba de 40 m3, pentru colectarea apelor

uzate;


61


inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua

urmatoarele operatii:

scarificare;

doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

discuire;

fertilizare cu ingrasaminte naturale.

1.11Geologia subsolului

Structura Suplac este situata in zona mediana a Bazinului Panonian, fiind un

monoclin in care depozitele panoniene se dispun transgresiv peste cristalin.

Structura din punct de vedere geomorfologic se gaseste in cadrul Dealurilor si

Campiei Vestice, mai precis in prelungirea vestica a Dealurilor Silvaniei –

Depresiunea Suplacu de Barcau.


culuare largi de vale, intrerupte de magurile cu substrat mai rezistent.

Obiectivul principal este Panonianul care cantoneaza importante acumulari de

petrol, gaze asociate si gaze libere.

Coloana stratigrafica care va fi interceptata cuprinde urmatoarele formatiuni

geologice:

Pliocenul interceptat de la 0 m la aproximativ 215 m este dispus

transgresiv si discordant peste fundamentul cristalin si in cadrul lui s-au

evidentiat 2 complexe litologice:


62


a.complexul panonian superior (marnos): interceptat de la

suprafata, constituit din alternante de nisipuri, marne si argile la

partea superioara si predominant marnos - argilos in partea bazala.

b.complexul panonian inferior (nisipos): alcatuit din nisipuri

grosiere slab consolidate, reprezentand obiectivul productiv.

In baza seriei marnoase se dezvolta un strat nisipos de grosime redusa (aproximativ

5 m), mai ales in partea vestica a structurii. In partea estica, sectiunea nisipoasa

prezinta treceri spre un facies marno-nisipos sau chiar marnos.

Cristalinul reprezinta baza structurii si este format din filite, cuartite,

micasisturi cloritoase, sisturi sericito – cloritoase amfibolice, gnaise,

precum si roci eruptive.

Limitele geologice ale sondelor proiectate sunt estimate a fi intalnite la adancimile:

Panonian/Cristalin = 215 m.

Adancimea proiectata = 230 m, pentru fiecare sonda.

Pe amplasamentele viitoarelor sonde, au fost executate 6 foraje care au interceptat

aceeasi succesiune litologica:

Forajul F 1

0,00 – 0,40 m = sol vegetal;

0,40 – 0,80 m = argila cafenie, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;

0,80 – 1,20 m = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii si negricioase,

cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

1,20 – 6,00 = argila galben cafenie cu intercalatii cenusii, cu concretiuni

calcaroase, plastic tare.

La data cercetarilor (ianuarie 2010), in forajul geotehnic nu au fost interceptate

infiltratii de ape subterane.


63


Forajul F 2

0,00 – 0,40 m = sol vegetal;








Forajul F 3

0,00 – 0,40 m = sol vegetal;








Forajul F 4

0,00 – 0,40 m = sol vegetal;







64




Forajul F 5

0,00 – 0,40 m = sol vegetal;




2,20 – 6,00 = argila –nisipoasa, nisip argilos, galben cafeniu cu intercalatii

cenusii, cu concretiuni calcaroase, plastic tare.



Forajul F 6

0,00 – 0,40 m = sol vegetal;




2,20 – 6,00 = argila nisipoasa galben cafenie cu intercalatii cenusii, cu

concretiuni calcaroase, plastic tare.



1.11.1 Surse de poluare a subsolului


65


Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,

polua subsolul, prin padrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe

amplasamentul sondei de foraj, in perioada de forare sonda:

fluid de foraj;

reziduuri, ca detritusul;

titei.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:




pompa 2 PN 400 - incarcator;



manlocuri);



pot ajunge in apele freatice.

Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de exploatare a forajului se poate –

accidental -, polua subsolul, cu:

titei;

apa sarata.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:

neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;

depasirea capacitatii de inmagazinare a beciului sondei, avand ca rezultat

deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot ajunge in

apele freatice.


66



Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondelor

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului

este minim.

Un impact slab, in faza de executie a forajului sondelor, se va inregistra asupra

subsolului.

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondelor


poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati

care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina

afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2

pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica

lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei subsolului, in amplasament.


Atunci cand se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de

sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.


67


In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului de

aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea urmatoarelor

lucrari:

stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite

agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;

volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.

1.12Biodiversitatea

1.12.1 Generalitati

Vegetatia este caracterizata prin predominarea elementelor central – europene,

alaturi de care se intalnesc multe specii carpatice, pe baza carora s-au circumscris

padurile de foioase. Vegetatia este eterogena, intalnindu-se o gama variata de

formatiuni vegetale, de la fagete si gorunete, pana la pajisti si chiar plantatii din ce

in ce mai extinse de conifere.

Padurile sunt raspandite in zona montana si in cea a dealurilor. Predomina fagul

(„Fagus silvatica”) in asociatie cu carpenul („Carpinus betulus”), gorunul

(„Quercus petrae”), stejarul („Quercus robur”), cerul („Quercus cerris”), pinul

(„Pinus silvestris”), paltinul de munte („Acer pseudoplatanus”), teiul („Tilia

cordata”), frasinul („Fraxinus excelsior”), ulmul („Ulmus foliaceae”), etc.

Subetajul stejarului se intalneste in partea inferioara a dealurilor (400 – 500 m


68


altitudine), iar cel al fagului la peste 500 m altitudine. In zonele de munte, de deal si

pe langa paduri se gasesc pasuni si faneturi naturale, a caror vegetatie este

reprezentata prin familiile de composite, graminee, leguminoase, rosacee, etc. De-a

lungul raurilor se gasesc vegetatii specifice (zavoaie).

Printre putinele specii de arbusti intalnite in fagete sunt: vonicerul („Evonymus

europaea”), tulichina („Daphne mezereum”), socul rosu („Sambucus racemosa”)

si negru („Sambucus nigra”), etc., la care se adauga o serie de specii

caracteristice padurilor de gorun: alunul („Corylus avellana”), lemnul cainesc

(„Ligustrum vulgare”), cornul („Cornus mas”), sangerul („Cornus sanguinea”),

clocotisul („Staphylea pinnata”).

Stratul inferior, al ierburilor, este reprezentat prin: vinarita („Asperula odorata”),

trepadatoare („Mercoralis perennis”), coltisor („Dentaria glandulosa”), laptele

cainelui („Euphorbia amygdaloides”), silnic („Glechoma hirsuta”), urzica moarta

galbena („Lamium gleobdolon”), sanisoara („Sanicula europaea”), leurda

(„Allium ursinum”), slabanogul („Impatiens noli tangere”), etc. In stratul ierbos

se mai pot gasi: macrisul iepurelui („Oxalis acetosella”), murul („Rubus hirtus”),

rogozul („Carex silvatica”), graminee („Festuca drymeia”), horsti („Luzula

nemorasa”).

Numeroase elemente faunistice se intalnesc incepand din padurile de stejar pana in

cele de fag (iepurele, vulpea, caprioara, lupul, mistretul, veverita).

Sunt prezente atat in regiunea de munte, cat si in dealurile inalte din judet, animale

de interes cinegetic: lupul (“Canis lupus”), mistretul (“Sus scrofa”), caprioara

(“Capreolus capreolus”), viezurele (“Meles meles”), veverita (“Scirus vulgaris”).

In regiunile depresionare, unde au o larga raspandire pajistile secundare si

derivate, apar mai frecvent iepurele (“Lepus europaeus”), vulpea (“Canis

vulpes”), etc.

Lumea pasarilor este foarte variata, fiind reprezentata prin: pitigoi (genul Parus),

gaita (“Garrulus glandarius”), mierla (“Turdus merula”), privighetoarea


69


(“Luscina megarhynchos”), ciocanitoarea (“Dendrocopos major”), grangurele

(“Oriolos oriolos”).

Dintre reptile se intalnesc: sarpele orb (“Anguis fragilis”), soparla de camp

(“Lacerta agilis agilis”), gusterul (“Lacerta viridis viridis”), broastele (“Rana

temporaria”).

Fauna apelor curgatoare este bine reprezentata, prin pastrav, lipan, mrean, clean si

foarte rar somn. Pe Barcau se intalneste foarte frecvent cleanul, iar pe Somes

scobarul.

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele

umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a

dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct

de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a sondei, se pot evidentia:

ecosistemul agrotehnic;

ecosistemul legat de asezarile umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole si de livezile de pomi

fructiferi; reprezinta ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor

primari.

Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante

spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este

astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta

categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si

anume, cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de

daunatori: insecte, ciuperci.

Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari

a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta

locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem

ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu

destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce


70


la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri

predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales

microbiologice – bacterii, drojdii si fungi –, caracterizate prin specificitati

geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,

existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc

comunitati specifice.

1.12.2 Prognoza impactul

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor

In perioada de executie a investitiilor, vegetatia va fi afectata exclusiv in zonele de

lucru. Pe aceste suprafete de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va

reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.

Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentelor este reprezentata de iepuri,

soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivelor de investitie.

Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentelor aprobate,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.

Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei

obiectivului este minim si de scurta durata.

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor

Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei

terestre si acvatice este nesemnificativ.


71



Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod

sistemic zona.

Amplasarea sondelor in zona propusa nu va avea ca impact starea de fapt existenta

– raportata la biodiversitate -, in acest moment si nu va modifica componentele

biodiversitatii.

Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de

amplasare a sondei de foraj asupra biodiversitatii.

1.13Peisajul

1.13.1 Informatii despre peisaj

Perimetrele cercetate se gasesc in cadrul Dealurilor si Campiei Vestice, mai precis

in prelungirea vestica a Dealurilor Silvaniei – Depresiunea Suplacu de Barcau.

Prin pozitie si geneza, aceste dealuri apartin dealurilor pericarpatice din latura

vestica a Carpatilor, avand insa stranse legaturi cu Podisul Somesan.

Aceste dealuri au altitudini joase (150 – 400 m) si energie de relief scazuta, ceea ce

nu exclude ca, pe alocuri, contrastele de relief si peisaj sa fie pregnante.


72


In peisajul geografic general al acestei subunitati se gasesc niste zone mai ridicate,

datorate unor maguri cristaline (Magura Simleului, Magura Codrului si Magura

Chilioara) considerate resturi ale unei catene muntoase sfaramate, care limiteaza

catre vest o depresiune tectonica importanta. Intre aceste maguri cristaline se

desfasoara largi depresiuni colinare, alungite dupa raurile mari care strabat

regiunea si care au creat terase ocupate de asezari si culturi agricole.


culoare largi de vale, intrerupte de magurile cu substrat mai rezistent.

Dealurile Vestice s-au format in cadrul a doua mari cicluri de sedimentare:

ciclul precontinental, care corespunde perioadelor geologice anterioare

pliocenului superior, cand s-au creat conditiile pentru aparitia acestor

dealuri;

ciclul continental, incepe in dacian – romanian cand apele lacului pontic s-au

retras spre vest.

1.13.2 Explicarea utilizarii terenului

Tabelul nr. 4.6.2-1.Utilizarea terenului Suprafata (mp)

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

1 2 3 4In agricultura:

teren pasune gradini arabil livada

2593 2593

---

Paduri - - -

Drumuri 116 116 -Zone construite (curti, - - -


73


suprafata construita)Ape - - -Alte terenuri:

vegetatie plantat zone umede teren deteriorat teren

neproductivTOTAL 2709 2709 -

1.13.3 Suprafata de teren ocupata

Tabelul nr. 4.6.3.-1

Nr.crt. Denumirea obiectivului Dimensiuni

(m)

Suprafata de teren temporar

necesara(mp)

Nr. Din plan

1.1

Suprafata ocupata de obiectivele instalatiei de

foraj- -

2.2 Suprafata de protectie - - -

3.3 Suprafata incinta careu 2593 -

4.3

Suprafata drum acces + utilitati + camp - 116 -

TOTAL 2709 -

1.13.4 Impactul asupra biodiversitatii

Amplasarea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac in zonele propuse nu vor avea ca impact

starea de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in acest moment si nu va

modifica componentele biodiversitatii.



74



amplasare a sondelor de foraj asupra biodiversitatii.

1.14Mediul social si economic

Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va

conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu

va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin

amplasamentele lor, nu afecteaza in nici un fel asezarile umane.

Sondele se vor amplasa in extravilanul localitatii Marca, judetul Salaj.

Avand in vedere ca distanta la care se afla sondele este mai mare decat cea minima

impusa (50 m) si ca in procesul de foraj nu se folosesc substante radioactive sau

microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

Realizarea investitiei este programata pentru o perioada de circa 22 zile pentru

fiecare sonda. Sondele, prin amplasamentul lor, nu afecteaza, in nici un fel,

asezarile umane.

1.14.1 Impactul asupra mediului social si economic

Amplasarea sondelor de foraj in extravilanul localitatii Marca nu poate avea un

impact semnificativ asupra mediului social si nici asupra mediului economic al

zonei.


75



Nu este cazul.

4.8 Zgomotul4.8.1 Generalitati

Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita

definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o

multitudine de factori:

fizici: ai zgomotului;

personali: determinati de calitatea receptorului etc.

factori greu de identificat si cuantificat.

Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o

perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de

diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat

in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului

de miocard etc.

Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri

reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele

nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului.

Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a

capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si

comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de

disconfort.


76


Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie

multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la inducerea

de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice, agravarea

bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc.

Pentru evaluarea impactului zgomotului, doua aspecte sunt importante:

extinderea impactului - exprimata prin numarul persoanelor afectate;

intensitatea impactului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in

dB.

Avand in vedere faptul ca, activitatile desfasurate in cadrul tehnologiei de

forare si echipare a sondelor de titei se desfasoara cu precadere in spatii

deschise si la o departare convenabila pentru ca zgomotul emis de motoarele

utilajelor folosite – nivel masurat langa acelasi tip de utilaje, aflate in

functiune la sonde asemanatoare -, se poate afirma ca functionarea obiectivului

analizat, nu genereaza zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65

dB(A) – STAS 10009/1988 -, corespunzator unitatilor industriale – masurabil la

limita careului sondei -, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si

acceptabil, impactul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si

aceasta se va intampla doar pe parcursul existentei santierului de forare sonde,

nivelul de zgomot scazand drastic pe timpul functionarii.


Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de

foraj, a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta

careului. Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a

utilitatilor din careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor fi reprezentate de:


77


functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice;

manipularea materialului tubular;

functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului.

Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar, avand ca durata:

utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: circa 7 zile, circa 10

ore/zi, pentru fiecare sonda;

instalatii de foraj: circa 13 zile, 24 ore/zi, pentru fiecare sonda;

manipularea materialului tubular: circa 13 zile, aproximativ 10 ore/zi, pentru

fiecare sonda.


Pentru limitarea potentialului impact al poluarii sonore determinate de

activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii

populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de

lucru;

automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita

amplasamentului in scopul aplicarii de masuri corective privitoare

la poluarea sonora excesiva.

In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor

incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii

populatiei poate fi apreciat ca redus.


78


4.9 Protectia impotriva radiatiilor

In activitatea de foraj nu se folosesc si nu se emit substante radioactive.

4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazul.

2 Analiza alternativelor

Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – foraj si echipare sonde,

potential exploatare sonde –, au fost luate in considerare mai multe

variante/alternative, ale activitatii, previzionata a se desfasura.

5.1. Analiza alternativei denumita:Varianta 0 (zero)

In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a amplasamentului ramane, in

continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele inconveniente:

Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei ar

scadea cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat

in cazul exploatarii zacamantului prin sondele H 1, H 2, H 3 Suplac;

Dezvoltarea economica a localitatii Marca, judetul Salaj, ar incetini;


79


Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar stagna;

Nivelul de trai al locuitorilor ar regresa;

Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar deteriora etc.

In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a amplasamentului ramane, in

continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele efecte pozitive:

Calitatea solului specific zonei ramane la cel actuala.

5.2. Analiza alternativei denumita:Varianta 1

In cazul alegerii variantei unu, situatia actuala a amplasamentului se modifica

pentru a permite executarea forajului si echiparii sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, iar

daca rezultatele forajului de cercetare nu justifica exploatarea zacamantului, atunci

ar rezulta urmatoarele inconveniente:

Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei ar

scadea cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat

in cazul exploatarii zacamantului prin sondele H 1, H 2, H 3 Suplac;

Dezvoltarea economica a localitatii Marca, judetul Salaj, ar incetini;

Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar stagna;

Nivelul de trai al locuitorilor ar regresa;

Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar deteriora etc.

In cazul alegerii variantei unu – situatia amplasamentului, dupa oprirea activitatii-,

ar rezulta urmatoarele efecte pozitive:

Calitatea solului decopertat va ramane neschimbata fata de cea

initiala, dupa refacerea ecologica a amplasamentului, in vederea

redarii lui proprietarului.


80



In cazul alegerii variantei doi, situatia actuala a amplasamentului se modifica, ca

locatie - pe un alt amplasament -, pentru a permite executarea forajului si echiparii

sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac din localitatea Marca, judetul Salaj, iar daca

rezultatele forajului de cercetare justifica exploatarea, pentru productie, a

zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele inconveniente:

Strabaterea stratelor geologice ar fi mai neeconomica din punct de

vedere al inclinatiei forajului;

Forarea catre zacamant din alta pozitie decat cea indicata de

specialistii in forare ar putea avea – potential -, o probabilitate mai

mare de a strabate strate geologice deja afectate de extractiile

anterioare, prin urmare mai vulnerabile de a fi supuse unor poluari

de adancime ale unor strate deja mai poroase.

In cazul alegerii variantei doi – situatia amplasamentului, prin exploatarea

zacamantului de titei, prin sonde forate -, ar rezulta urmatoarele efecte pozitive:

Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar

mari cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat in

cazul exploatarii zacamantului de titei, prin sondele H 1, H 2, H 3

Suplac, din localitatea Marca, judetul Salaj;

Dezvoltarea economica a localitatii Marca, judetul Salaj, ar creste

prin contributia financiara a OMV PETROM la bugetul local;

Nivelul de trai al locuitorilor ar creste;

Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar creste;


81


Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin

fondurile suplimentare la bugetul local etc.


In cazul alegerii variantei trei, situatia actuala a amplasamentului se modifica

pentru a permite executarea forajului si echiparii sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, iar

daca rezultatele forajului de cercetare justifica exploatarea, pentru productie, a

zacamantului, atunci ar rezulta urmatoarele inconveniente:

S-ar actiona asupra solului - prin decopertare -, sol care va fi

prezervat pentru refacerea ecologica a amplasamentului, la sfarsitul

activitatii de extractie.

In cazul alegerii variantei trei – situatia amplasamentului, prin exploatarea

zacamantului de titei, prin sonde forate -, ar rezulta urmatoarele efecte pozitive:

Dezvoltarea economica a OMV PETROM, implicit a Romaniei s-ar

mari cu nivelul financiar preconizat a contribui la bugetul de stat in

cazul exploatarii zacamantului de titei, prin sondele H 1, H 2, H 3

Suplac;

Dezvoltarea economica a localitatea Marca, judetul Salaj, ar creste

prin contributia financiara a OMV PETROM la bugetul local;

Nivelul de trai al locuitorilor ar creste;

Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar creste;

Infrastructura de trafic auto, existenta, s-ar putea intretine prin

fondurile suplimentare la bugetul local etc.


82


3 Monitorizarea

Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare, deoarece

amplasarea acesteia se afla intr-un camp de exploatare in care sunt prezente si in

functiune multe sonde, parcuri de rezervoare si instalatii de producere abur.

Monitorizarea individuala a fiecarei sonde, din punct de vedere al emisiilor in

atmosfera, nu poate fi executata, deoarece ea interfera cu emisiile de la activitatile

mai sunt enumerate.

Timpul total de desfasurare a activitatii care este proiectata a se desfasura este de

circa 22 zile/sonda.

4 Masuri de protectia muncii

La elaborarea prezentei documentatii s-au respectat prevederile din legislatie,

normele si normativele in vigoare referitoare la protectia muncii specifice activitatii

de forare sonde, dupa cum urmeaza:

1. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006.

2. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea

Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006 privind

securitatea si sanatatea in munca.

3. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1050/09.08.2006 privind Cerintele minime

pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de

foraj.

4. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006 privind Cerintele minime

pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca.

5. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 300/02.03.2006 privind Cerintele minime de

securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile.


83


6. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006 privind Cerintele minime de

securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor

individuale de protectie la locul de munca.

7. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146/30.08.2006 privind Cerintele minime

de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a

echipamentelor de munca.

8. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1058/09.08.2006 privind Cerintele minime

pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi

unui potential risc datorita atmosferelor explozive.

9. MMPS Norme specifice de securitate a muncii la lucrarile de foraj sonde,

editia1995.

10. Regulamentul pentru prevenirea eruptiilor la forajul, punerea in productie si

exploatarea sondelor de titei si gaze, editia 1982.

11. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de

stingere, pentru unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990.

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru extractia titeiului, elaborate si

editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii (I.C.S.P.M.)

Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de profil si din cadrul M.M.P.S. si

I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996.

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico -

chimice si mecanice, elaborate si editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru

Protectia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de

profil si din cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996.

4.1 Obligatiile proiectantului


84


La realizarea proiectului s-au aplicat normele de securitate a muncii, precum si

prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii

care se refera la masurile de securitate a muncii. Masurile au fost stabilite functie

de gradul de periculozitate, detaliat pe faze de lucru.

Documentatia tehnica cuprinde lista de dispozitive, instalatii si aparate necesare

asigurarii securitatii muncii, in perioada de executie a lucrarilor, precum si cele

necesare exploatarii, tinandu-se cont ca acestea trebuie sa fie certificate din punct

de vedere al securitatii muncii.

Proiectantul asigura completarea documentatiei cu masurile impuse, cu ocazia

controalelor de protectie a muncii, efectuate de catre organele abilitate.

Proiectantul acorda asistenta tehnica executantului si beneficiarului, in vederea

rezolvarii problemelor de securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de

constructii, garantand eficienta acestora.

La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul

va urmari modul in care constructorul respecta regulile de protectie a muncii

prevazute in proiect, oprind continuarea lucrarilor, atunci cand se constata abateri

de la prevederile proiectului.

La receptia lucrarilor, proiectantul, va verifica daca au fost executate prevederile

de protectie a muncii, cuprinse in proiect, aplicatii care sunt necesare exploatarii,

in deplina siguranta, a constructiei.

La cererea beneficiarului se vor intocmi instructiuni de intretinere si exploatare a

constructiilor, dupa punerea in functiune, inclusiv de protectie a muncii.

Masurile de protectie a muncii, din prezentul proiect, nu sunt limitative, executantul

si beneficiarul urmand a lua si alte masuri care se impun.


85


4.2 Obligatiile executantului

Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa

asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Acesta trebuie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/14.07.2006 privind

securitatea si sanatatea in munca, sa fie autorizat, din punct de vedere al protectiei

muncii, de catre Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Muncii.

In scopul realizarii lucrarilor de constructii, in conditii de necesitate, executantul

are urmatoarele obligatii:

sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al

securitatii muncii si daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand

proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;

sa raspunda cerintelor OMV Petrom;

sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a

muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind

executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare, necesare realizarii

constructiilor;

sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul

realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii–montaj, in

conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul,

cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare,

sa faca propuneri de solutionare si sa solicite, acestora, aprobarile

necesare;

sa ceara beneficiarului, ca proiectantul, sa acorde asistenta tehnica in

vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii, in cazurile

deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii;

sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,

precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.


86


Avand in vedere ca activitatea de constructii montaj se desfasoara cu angajati de

diferite profesii si meserii, folosindu-se utilaje si instalatii cu grade de complexitate

ridicata, la controlul locurilor de munca se vor urmari urmatoarele aspecte:

verificarea modului de respectare a legislatiei si normelor specifice de

securitate a muncii in vigoare, a altor dispozitii legale, organizarea locului

de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina

precum si cerintele HSEQ ale OMV PETROM;

verificarea modului cum sunt respectate tehnologia de lucru sau

instructiunile de lucru, organizarea in conditii de securitate a activitatii;

identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza

a procesului tehnologic, la utilajele si instalatii si in mod deosebit, la

lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;

verificarea modului in care se face instructajul periodic la locul de munca,

precum si eficienta lui;

verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie interzicand

improvizatiile;

verificarea existentei si functionarii aparatelor de protectie pe utilaje si

instalatii:

limitatoare de cursa;

limitatoare de sarcina;

semnalizatoare de oprire;

semnalizatoare optice si acustice de avertizare;

verificarea autorizarii interne a angajatilor pe meserii;

dotarea tuturor angajatilor cu echipament individual de protectie, in

completare la masurile de protectie colectiva, la locurile de munca. Se

acorda o atentie deosebita prevenirii accidentelor prin cadere de la

inaltime si prin caderea de obiecte dupa cum urmeaza:

scule, conform prevederilor din normele specifice;


87


cai de acces amenajate corespunzator;

balustrade de protectie;

golurile din plansee acoperite sau imprejmuite;

platforme de lucru;

avertizarea locurilor periculoase;

existenta autorizatiei de functionare a schelelor autoridicatoare;

angajatii sa fie verificati periodic din punct de vedere medical in functie de

meseriile pe care le exercita;

toate utilajele care sunt in exploatare, pe santier, sa fie verificate conform

graficelor de revizii si reparatii;

aparatura de masura si control sa fie verificata la termenele scadente si in

buna stare de functionare;

verificarea existentei autorizatiilor ISCIR, pentru utilajele care intra sub

aceasta incidenta;

se urmareste modul in care sunt realizate programele privind imbunatatirea

conditiilor de munca, incluse in contractul colectiv al agentului economic.

4.3 Obligatiile beneficiarului investitiei

Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii–montaj,

care sa asigure securitatea muncii. La receptia lucrarilor participa si personalul

din cadrul compartimentului de protectie a muncii.

Cu ocazia receptiei, beneficiarul investitiei are urmatoarele obligatii:

sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de securitate a

muncii si, in cazul in care constata deficiente, lipsuri sau neconcordante

fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului


88


remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau

punerea in concordanta a prevederilor din proiect, cu cele din legislatie;

sa conlucreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de

securitate a muncii pentru lucrarile in care se promoveaza tehnologii noi de

executie;

sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii

anumitor probleme de securitate a muncii;

pentru lucrarile de constructii care se executa in paralel cu desavarsirea

procesului de productie, sa incheie, cu executantul, un protocol – anexa la

contract – in care se vor prevedea urmatoarele:

delimitarea suprafetei in care se executa lucrarile si unde

raspunderea, pentru asigurarea masurilor de securitate a muncii,

revine executantului;

stabilirea drumurilor si cailor de acces;

masurile de securitate a muncii, dispozitivele si echipamentul de

protectie pe care beneficiarul trebuie sa-l puna la dispozitia

executantului, in cazul desfasurarii lucrarilor, paralel cu procesul

de productie;

instruirea personalului constructor de catre beneficiar, pe baza

normelor si instructiunilor proprii de protectie a muncii;

masurile de securitate a muncii pe care trebuie sa le asigure

beneficiarul, in cazul in care solicita interventia executantului,

pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea

instalatiilor sale;

sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii –

montaj, realizarea de catre executant a tuturor masurilor de

securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand


89


receptia lucrarilor de constructii, care nu corespund din punct de

vedere al securitatii muncii.

Conditiile ca o receptie sa fie admisa, din punct de vedere al protectiei muncii, sunt

urmatoarele:

sa fie montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele,

aparatele si instalatiile de protectie a muncii;

sa fie prezentate autorizatiile prealabile, cerute de legislatie si actele

normative in vigoare, pentru a se verifica daca au fost adaugate clauze si

daca acestea au fost realizate;

sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si

pentru instalatiile de ridicat, conform prevederilor ISCIR;

sa fie prezentate buletinele de deteriorari, in timpul proceselor tehnologice;

sa fie prezentate buletinele de masuratori solicitate pentru instalatiile

energetice si de gaze;

sa fie prezentate certificatele de garantie solicitate, in mod expres, de

legislatie si regulamentele in vigoare;

sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand

determinarile privind microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul,

efectuate in timpul probelor tehnologice, nu corespund documentatiei

tehnice;

beneficiarul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente in

conformitate cu prevederile din documentatia tehnico-economica si in ceea

ce priveste normele de securitate a muncii, sa nu efectueze nici o modificare

care ar putea influenta respectarea acestora.

Un alt aspect care trebuie cunoscut de catre beneficiari il constituie modul in care

trebuie realizate conventiile de securitate, ca anexe la contractele tehnico-

economice.


90


Acestea nu au un caracter restrictiv, asa cum poate s-a inteles din proiect, ele

putand cuprinde si alte clauze, functie de conditiile concrete in care se desfasoara

activitatea.

Personalului angajat in cadrul compartimentelor de protectie a muncii ii revine

sarcina de a urmari permanent, prin controale la locurile de munca, aplicarea si

respectarea, intocmai, a obligatiilor ce revin – pe linia protectiei muncii –, celor

trei factori care contribuie la realizarea unei constructii.

4.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor

4.4.1 Generalitati

La elaborarea prezentului proiect si in timpul lucrarilor de constructii, s-au

respectat si se vor respecta prevederile legislatiei, normele si normativele, in

vigoare, dupa cum urmeaza:

Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor;

Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind

aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea

focului – P 118/1999;

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice

de stingere pentru Unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;

Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si

realizarea constructiilor;

Regulament pentru prevenirea eruptiilor la foraj, punerea in productie si

exploatarea sondelor de titei si gaze - M.P. 1982.


91


Masurile de protectie si stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt

limitative, constructorul si beneficiarul urmand sa ia si alte masuri, care se impun.

Dupa punerea in functiune a constructiei este interzisa executarea de lucrari de

completari sau modificari, ale constructiei, fara acordul proiectantului.

4.4.2 Prevederi specifice

Sondele vor intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor prevazute

prin proiect.

Sondele vor fi exploatate si supravegheate de personalul pregatit special in acest

scop. Supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda

de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri pentru

interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul emanatiei - functie

de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi marita – , interzicerea

apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar putea produce scantei.

OMV PETROM – Asset nr. 4 Field Cluster Suplac, proprietarul sondelor, va

organiza puncte de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal

pentru remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea

eventualelor incendii.

La efectuarea unor lucrari de reparatii sau interventii, se vor folosi numai scule

care nu produc scantei prin lovire sau frecare.

In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua

urmatoarele masuri:

se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de

robinete, blindare, izolare, etc.;

se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;

se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de

unde a avut loc deversarea;


92


se va interzice fumatul in zona;

se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de

transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;

va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;

se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;

iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;

pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare

"Pericol de incendiu, interzisa aprinderea focului".

Este interzisa producerea sondelor direct in rezervoarele sau habele parcului, fara

trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.

Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla

permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare

luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.

Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a

se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la

accidente si la emanatii de titei si gaze.

Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor

la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.

La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua

de canalizare.

Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.

In interiorul careurilor sondelor este interzis fumatul si accesul cu chibrituri,

brichete sau alte surse de foc.

Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii

incendiilor.

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea

interveni in caz de incendiu.


93


Se interzice a se pastra in interiorul careului de sonde gazolina sau condensat in

vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii, etc., imbibate cu produse petroliere, se vor

pastra in cutii metalice, cu capac, in locuri anume stabilite, in zona fara pericol de

explozie.

Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi

instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate

in dotarea careului respectiv.

In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma,

sau pulbere si CO2.

5 Situatii de risc

5.1 Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de foraj, nu apar efecte poluante

asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii

corespunzatoare a instalatiei de foraj si a unei organizari si discipline riguroase a

muncii. In timpul forajului sondei este posibil sa apara si incidente, cu posibil

impact asupra mediului, prin declansarea eruptiilor libere, necontrolabile, care se

pot produce datorita urmatoarelor cauze:

A. neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor. Reducerea

contrapresiunii asupra unui strat, se datoreaza, fie scaderii densitatii

fluidului de foraj, fie scaderii inaltimii coloanei de fluid, din gaura de

sonda:

a. scaderea densitatii are loc din cauza patrunderii de fluide mai usoare,

din strat, in fluidul de foraj. Cel mai frecvent caz este gazeificarea


94


fluidului de foraj, in timpul traversarii, cu viteze mari, a stratelor de

gaze;

b. scaderea inaltimii coloanei de fluid de foraj, in gaura de sonda, se

poate produce, in cazul pierderilor de circulatie;

B. necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de

prevenire a eruptiilor;

C. existenta unui echipament de prevenire a eruptiilor necorespunzator, pentru

presiunile la care este supus, la sonda respectiva.

Cuantificarea riscului aparitiei unei eruptii, functie de cauzele care o genereaza:

Tabelul nr. 8.1.-1.

Cauza Probabilitate Clasificarea gravitatii Risc

A.a. 1 (mica) 2 (medie) 2A.b. 1 (mica) 2 (medie) 2B. 1 (mica) 3 (majora) 3C. 1 (mica) 3 (majora) 3

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediu

ambiant a unor cantitati importante de fluid de foraj, hidrocarburi, apa de

zacamant.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.

Tabelul nr. 8.1.-2.

Agent

poluantPericol Sursa Cale Tinte

Atinge-

rea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarilor

de

remediere


95


Hid

roca

rbur

i lic

hide

si

gazo

ase

Exploziv

Stra

t geo

logi

c

Dev

ersa

re d

irect

a

Aer

Sol

Ape de

supra-

fata

Flora

Fauna

Da

Da

Da/Nu

Da

Da

Major

Major

Major

Major

Major

Nu

Da

Da

Da

Nu

5.2 Planuri pentru situatii de risc

Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp

specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:

Risc = Pericol x Expunere

Risc = Probabilitate x Gravitate

Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la

un amplasament, prin identificarea:

agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante;

resurselor si receptorilor expusi riscului;

mecanismelor prin care se realizeaza riscul;

riscurilor importante, care apar pe un amplasament;

masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel

acceptabil.

Pentru a raspunde cerintelor Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei

Mediului nr. 184/21.09.1997, se prezinta in continuare matricea pentru analiza

relatiei sursa-cale-receptor, pentru sursele posibile de poluare prezentate.


96


Tabelul nr. 8.2.-1.

Agent

poluant Peri

col

Surse Cai Tinte

Atin-

gerea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarii de

remediere

1 2 3 4 5 6 7 8

Flui

d de

fora

j

Iner

t

fisuri pe traseul

conductei de refulare

a fluidului de foraj;

neetanseitati ale unor

zone de racord;

fisurare furtun

vibrator;

aparitia fisurilor in

peretii habelor de

depozitare.

Dev

ersa

re

Sol Da Mica Inchiderea

sursei de

poluare.

Colectarea

poluantului

Ape

reziduale

Fito

toxi

c

haba de depozitare

ape reziduale.

Dev

ersa

re

Sol,

Ape

sub-

terane

Da

Nu

Mica

/

Medie

Nu

Solutii

chimice

Fito

toxi

c

produse chimice

necesare tratarii

fluidului de foraj

depozitat

necorespunzator.

Impr

astie

re Sol Da Mica Colectare


97


Fluid de

foraj

Ape

reziduale

Fito

toxi

c

fisuri pe traseul



neetanseitato ale

unor zone de racord;


peretii habelor de

depozitare;

haba de depozitare

ape reziduale.

Dev

ersa

re

Sol Da Medie Colectare

Fluid de

foraj

Solutii

chimice

Fito

toxi

c

fisuri pe traseul




zone de racord;

fisurare furtun

vibrator;


peretii habelor de

depozitare;

haba de depozitare

ape reziduale.

Dev

ersa

re

Impr

astie

reSol Da Medie Colectare

Ape

reziduale

Solutii

Chimice

Fito

toxi

c

haba de depozitare

ape reziduale;

produse chimice

necesare tratarii

fluidului de foraj

depozitat

necorespunzator.

Dev

ersa

re

Impr

astie

re

Sol Da Medie Colectare


98


Fluid de

foraj

Ape

reziduale

Solutii

chimice

Fito

toxi

c

fisuri pe traseul




zone de racord;

fisurare furtun

vibrator;


peretii habelor de

depozitare;

haba de depozitare

ape reziduale;

produse chimice

necesare tratarii

fluidului de foraj

depozitat

necorespunzator.

Dev

ersa

re

Impr

astie

re

Sol Medie Colectare

Cuantificarea riscului:

agent poluant: fluid de foraj

Probabilitate = 1 (mica);

Gravitate = 1 (usoara);

R = 1 x 1 = 1

agent poluant: apa reziduala


Gravitate = 2 (medie);

R = 1 x 2 = 2

agent poluant: solutii chimice


Gravitate = 1 (usoara);


99


R = 1 x 1 = 1

Pe baza celor de mai sus se poate aprecia ca riscul este minim.

5.3 Masuri de prevenire a accidentelor

pastrarea curateniei in fiecare careu de sonda pentru evitarea formarii

solutiilor poluante, din materialele imprastiate in timpul ploilor;

efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, inainte de inceperea

lucrarilor de foraj;

verificarea etanseitatii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj;

depozitarea materialelor chimice necesare tratarii fluidului de foraj, in

baraca de chimicale;

in timpul forajului, cat si dupa terminarea lucrarilor, se interzice deversarea

fluidelor si a altor reziduuri pe alte terenuri, decat in locurile special

amenajate-habe metalice, batale/depozite autorizate.

In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si a

subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:

inchiderea imediata a sursei de poluare;

colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);

limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;

inlaturarea zonei poluante prin decopertare.

Pentru evitarea declansarii unor eruptii necontrolabile, se vor respecta urmatoarele

masuri de siguranta:

a) masuri tehnologice:

executarea lucrarilor de foraj cu respectarea programelor de lucru si a

proiectelor tehnologice de foraj;


100


pe timpul activitatii de foraj detritusul si fluidul de foraj, vor fi depozitate

numai in habe metalice etanse;

organizarea lucrului la sonda si instruirea brigazii in asa fel incat sa se

observe si sa sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondei;

forajul propriu-zis, operatiunile de carotaj si perforare, punere in productie

si exploatare, precum si orice fel de operatii, in gaura de sonda, se vor

executa numai cu instalatii de prevenire si stingere a eruptiilor, montate

complet, corect si mentinute in stare de functionare;

instalatia de prevenire si echipamentele anexe, trebuie sa fie corespunzatoare

presiunii, la care va fi solicitata. De asemenea, aceasta trebuie sa fie

completa, montata, mentinuta in perfecta stare de functionare, probata la

presiune si supusa periodic, in timpul lucrarilor la verificari si probe de

functionare;

este absolut necesar ca sonda sa fie prevazuta cu rezerva de fluid de foraj si

materiale de ingreunat, alimentare cu apa si cu echipament auxiliar

corespunzator;

personalul trebuie sa fie bine instruit asupra importantei, scopului

constructiei, intretinerii si modului de functionare a instalatiei de prevenire;

la sonda trebuie sa existe rezerva de fluid de foraj, materiale de ingreunat

conform “Regulamentului de prevenire a manifestarilor eruptive”, editia

1982.

b) masuri organizatorice:

seful de sonda, seful de formatie, sondorul sef, sa fie autorizati de catre

ICPT Campina, Centrul de Perfectionare a Personalului, sa lucreze in

formatia de foraj sonde, in urma examenului sustinut la tema:

“Prevenirea si tratarea manifestarilor eruptive la sondele de

hidrocarburi”.


101


Riscul producerii de eruptii libere este exclus, intrucat inca din faza de proiectare

se ia in calcul acest factor - prin elaborarea fisei de caracterizare complexa a

coloanei stratigrafice si fundamentare a schemei de tubaj si a programului fluidului

de foraj, pe baza informatiilor obtinute de la sondele de corelare - in vederea

asigurarii sigurantei maxime, pe timpul efectuarii lucrarilor de foraj si asigurarea

masurilor enumerate mai sus.

Masurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapa

de lucru in parte, sunt urmatoarele:

Amenajarea careului sondelor:

se va executa asa cum este descris la capitolul 1.4.6.

Forajul fiecarei sonde:

forajul sondei se executa conform “Proiectului tehnic de foraj” si

respectarea “Normelor specifice de securitate a muncii la lucrarile de

foraj sonde”, editia 1995, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale, a “Regulamentului pentru prevenirea eruptiilor la forajul,

punerea in productie si exploatarea sondei de titei si gaze”, editia

1982, a “Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare

cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului

Petrolului”, editia 1990;

dupa terminarea montajului instalatiei de foraj si inaintea inceperii

forajului, se face receptia acesteia, de catre o comisie formata din

director tehnic, inginer sef mecanic, sef compartiment protectia muncii,

inginer sef energetic al schelei contractoare a lucrarilor de foraj si se

executa probe tehnologice, ale utilajelor instalatiei de foraj;

proba de presiune hidraulica a manifoldului pompelor si a conductelor

de refulare, pana la prajina de antrenare, va fi executata numai in ziua

dinnainte de inceperea forajului sau dupa orice demontare sau

inlocuire de piese sau subansamble, din sistemul de circulatie a


102


fluidului de foraj. Proba se executa la o presiune egala de 1,5 ori

presiunea maxima de lucru;

in procesul de foraj, vehicularea, tratarea si transportul fluidului de

foraj se realizeaza in sistem inchis;

apele reziduale si apele pluviale sunt colectate si dirijate catre un bazin

colector de un sistem de santuri betonate cu profil trapezoidal.

bazinul consta dintr-o haba metalica cu capacitatea de 40 m3, care se

va ingropa si proteja cu capac metalic, urmand ca haba sa fie asezata

pe un strat drenant, de nisip, cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj

haba se va hidroizola cu doua straturi de bitum. In jurul bazinului se va

asigura o imprejmuire de protectie;

pastrarea curateniei in careul sondelor, pentru evitarea formarii

solutiilor poluante din materialele imprastiate, in timpul ploilor;

verificarea etanseitatii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite

poluanti;

traversarea primului interval (pentru tubarea si cimentarea coloanei de

ancoraj) se face cu fluid de foraj natural, care sa afecteze, minimal,

stratele friabile de suprafata si eventualele strate freatice traversate;

datorita diferentei de presiune sonda-strate, in dreptul rocilor

traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turta din particule

solide, care consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab

cimentate sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a

posibilelor acvifere existente;

prin realizarea programului de constructie propus, tubajul coloanelor -

de ancoraj si de exploatare -, cimentarea acestora, se realizeaza

protectia solului si a apelor subterane in timpul forajului, probelor de

productie si a exploatarii sondei;


103


cimentarea coloanelor se executa in sistem inchis, cimentul fiind

transportat in autocontainere. Operatia de cimentare va fi precedata de

probarea intregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte,

furtune, ventile de retinere, la presiunea egala cu 1,5 presiunea

maxima de lucru. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevazute cu

supape de siguranta si manometre;

dupa tubajul si cimentrarea fiecarei coloane se monteaza instalatia de

prevenire a eruptiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea

eruptiilor la forajul, punerea in productie si exploatarea sondei de titei

si gaze”, editia 1982;

detritusul se depoziteaza temporar intr-o haba metalica de 54 m3 si se

transporta periodic in locuri special amenajate: batale de slam sau de

reziduuri autorizate;

produsele chimice necesare tratarii fluidului de foraj ramase

neutilizate se transporta la magazia de materiale a societatii

contractoare a lucrarilor de foraj;

dupa incheierea lucrarilor de foraj se vor executa lucrari de

reconstructie ecologica pe suprafata de teren inchiriata temporar

pentru foraj, mai putin cea necesara pentru montarea instalatiei de

exploatare.

Probe de productie

probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5;

in vederea protectiei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane si

de suprafata, se vor folosi lucrarile de protectie a mediului realizate la

forajul sondei, amintite anterior;

in timpul operatiilor de probare strate si de punere in productie, la

gura sondei se monteaza un cap de eruptie de 210 atm. Operatiile de

pistonare se executa in sistem inchis cu sistem de etansare pe cablu de


104


pistonat, lichidele - apa de zacamant, petrol - fiind recuperate in habe

metalice etanse;

In timpul exploatarii, titeiul este vehiculat in sistem inchis, de la sonda la parcul de

separatoare.

Pentru colectarea productiei si desfasurarea procesului tehnologic la fiecare sonda

se vor monta cate 2 conducte tehnologice si anume:





de abur existenta si are o lungimea de circa 12 m.












105


Conductele vor fi pozate pe trasee ce vor urmari caile de acces existente si vor fi

protejate contra coroziunii nu traverseaza cursuri de ape si nici nu se afla in

apropierea malurilor acestora.

Conducta de abur va fi postata pe chituci de beton armat, iar conducta de amestec

va fi ingropata la adancimea de 1,20 m.

Alte masuri de prevenire:

fiecare sonda va intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor

prevazute prin proiect;

fiecare sonda va fi exploatata si supravegheata de personalul pregatit special

in acest scop;

supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda

de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri

pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul

emanatiei - functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi

marita -, interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar

putea produce scantei.

OMV PETROM – Asset nr. 4, Field Cluster Suplac, proprietarul sondelor, va

organiza puncte de interventie echipate cu mijloace auto, utilaje, unelte si personal

pentru remedierea scurgerilor, colectarea titeiului revarsat si stingerea

eventualelor incendii.

La efectuarea unor lucrari de reparatii si interventii se vor folosi numai scule care

nu produc scantei prin lovire sau frecare.

In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua

urmatoarele masuri:


106


se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de robinete,

blindare, izolare, etc.;

se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;

se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de

unde a avut loc deversarea;

se va interzice fumatul in zona;

se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de

transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;

va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;

se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;

iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;

pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare "Pericol

de incendiu, interzisa aprinderea focului".

Se interzice trimiterea productiei fiecarei sonde direct in rezervoarele sau habele

parcului, fara trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.

Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla

permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare

luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.

Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a

se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la

accidente si la emanatii de titei si gaze.

Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor

la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.

La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua

de canalizare.

Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.

In interiorul careului fiecarei sonde este interzis fumatul si accesul cu chibrituri,

brichete sau alte surse de foc.


107


Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii

incendiilor.

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea

interveni in caz de incendiu.

Se interzice a se pastra, in interiorul careului sondelor, gazolina sau condensat, in

vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii, etc., imbibate cu produse petroliere, se vor

pastra in cutii metalice, cu capac, in anumite locuri stabilite, in zona fara pericol de

explozie.

Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi

instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate

in dotarea careului respectiv.

In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma

sau pulbere si CO2.

6 Descrierea dificultatilor

Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind

alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului, generat

de activitatea de foraj si echiparea sondelor H 1, H 2 , H3 Suplac, judetul Salaj.

7 Lista de control pentru definirea domeniului evaluarii

Intrebari Da/Nu/?/NC

Este posibil ca efectul sa fie semnificativ?

De ce?

Care componente de

mediu pot fi afectate?

Este posibil ca efectul asupra

componentei sa fie semnificativ?

De ce?1 2 3 4 5

Intrebare – Proiectul va implica una din urmatoarele actiuni, care vor crea schimbari in zona ca rezultat al naturii, marimii, formei sau scopului noii investitii?


108


1. Schimbarea permanenta sau temporara a folosintei terenului, a modului de acoperire sau topografiei, inclusive cresterea gradului de folosire?

DA NU A NU

2. Eliberarea terenului existent de vegetatie si cladiri? DA NU A NU

3. Crearea de noi folosinte a terenului? DA NU A NU4. Investigatii preliminare fazei de constructie

(ex. teste de sol, foraje ) DA NU A NU

5. Lucrari de constructii? DA NU A NU6. Lucrari de demolare NU - - -7. Amplasamente temporare folosite pentru

lucrarile de constructii sau locuinte pentru constructori?

DA NU A NU

8. Constructii supraterane, structuri sau lucrari de terasament inclusive excavatii? DA NU A NU

9. Lucrari subterane inclusive mine sau tunele? NU - - -10. Lucrari de imbunatatiri funciare? NU - - -11. Dragare? NU - - -12. Structuri costiere (ex. diguri maritime )? NU - - -13. Structuri marine? NU - - -14. Procese de productie si fabricatie? NU - - -15. Constructii pentru depozitarea marfurilor si

materialelor? NU - - -

16. Instalatii pentru tratarea sau eliminarea deseurilor solide sau a efluientilor lichizi? NU - - -

17. Constructii pentru adapostirea muncitorilor? NU - - -18. Intensificarea traficului de orice fel in timpul

etapei de constructie sau functionare? NU - - -

19. Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate, cai aeriene, cai de trasport pe apasau alte infrastructuri, inclusive statii, portiri, aeroporturi, etc.?

NU - - -

20. Inchiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructura conducand la modificari de trafic?

NU - - -

21. Linii de transport electric sau conducte, noi sau modificate? DA NU A NU

22. Indiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schimbari in hidrologia cursurilor de ape sau a acviferelor?

NU - - -

23. Traversari de rauri? NU - - -24. Prelevarea sau trnsferul apei din subteran? NU - - -25. Modificari de cursuri de apa sau de teren

afectand drenarea sau scurgerea apei? NU - - -

26. Transport de personae sau materiale necesare in timpul fazelor de constructie, functionare sau dezafectare?

DA NU A NU

27. Demontarea sau scoaterea din functiune pe perioade mai mari de timp, sau lucrari de restaurare?

NU - - -

28. Activitati care continua pe parcursul scoaterii din functiune si care pot avea un impact asupra mediului?

NU - - -

29. Aflux permanent sau temporar de populatie? NU - - -30. Introducerea de specii neautohtone? NU - - -


109


31. Pierderea unor specii native sau a diversitatii genetice? NU - - -

32. Orice alte actiuni? NU - - -Intrebare – Proiectul va folosi una din urmatoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile

sau se afla in cantitate mica?33. Terenuri, in special terenuri aflate in stare

naturala ( virgine ) sau terenuri agricole? DA NU A NU

34. Apa? NU - - -35. Minerale? NU - - -36. Agregate/compusi? NU - - -37. Paduri si material lemons? NU - - -38. Energie, inclusive electricitate si combustibili? DA NU A NU39. Orice alte resurse? NU - - -

Intrebare- Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un

risc pentru sanatatea populatiei?40. Proiectul implica folosirea de substante sau

materiale care sunt riscante sau toxice pentru sanatatea populatiei sau pentru mediu ( flora, fauna, alimentari cu apa )?

DA NU A NU

41. Proiectul va conduce la modificari in incidenta bolilor sau va afecta vectorii boala ( ex. boli generate de insecte sau de apa contaminata sau poluata)?

NU - - -

42. Proiectul va afecta bunastarea populatiei ( ex. prin schimbarea conditiilor de viata )? NU - - -

43. Exista grupuri de populatie vulnerabile in mod special, care pot fi afectate de proiect ( ex. pacienti spitalizati, batrani)?

NU - - -

44. Orice alte cause? NU - - -Intrebare – Proiectul va produce deseuri solide in timpul construirii, functionarii sau incetarii activitatii?

45. Materiale excavate, steril sau deseuri de mina? NU - - -46. Deseuri orasenesti ( menajere si/sau

comerciale)? NU - - -

47. Deseuri periculoase sau toxice ( inclusive deseuri radioactive)? DA NU A NU

48. Alte deseuri din procese industriale?49. Surplus de produse? NU - - -50. Namol de canalizare sau din statia de epurare? NU - - -51. Deseuri provenite din constructii sau demolari? NU - - -52. Masini sau echipamente in exces sau care nu

mai sunt utilizate? NU - - -

53. Soluri contaminate sau alte materiale? NU - - -54. Deseuri agricole? NU - - -55. Orice alte deseuri? NU - - -

Intrebare – Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanti sau orice alte substante periculoase, toxice sau nocive?

56. Emisii de la arderea combustibililor fosili din surse stationare sau mobile? DA NU A NU

57. Emisii din procesele de productie? NU - - -58. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusive

depozitarea sau transportul acestora? DA NU A NU

59. Emisii din activitati de constructie, inclusive din instalatii tehnice si echipamente aferente? NU - - -

60. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusive materiale de constructie, ape uzate si deseuri?

DA NU A NU


110


61. Emisii de la incinerarea deseurilor? NU - - -62. Emisii din arderea deseurilor in aer liber (ex.

resturi de la operatiunile de taiere sau din activitatea de constructii )?

NU - - -

63. Emisii din orice alte surse? NU - - -Intrebare – Proiectul va cauza zgomote si vibratii sau va avea ca efect radiatie luminoasa, termica sau alta forma de

radiatie electromagnetica?64. Din exploatarea echipamentelor, ca de exemplu

motoare, instalatii tehnice de ventilare, concasoare?

NU - - -

65. Din procese industriale sau similare acestora? NU - - -66. Din constructii sau demolari? NU - - -67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor

electrici? NU - - -

68. Din traficul generat de lucrarile de constructie sau de functionare curenta? NU - - -

69. Din sisteme de iluminare sau racire? NU - - -70. Din surse de radiatii

electromagnetice(considerand efectele asupra populatiei sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate in apropiere )?

NU - - -

71. Din orice alte surse? NU - - -Intrebare – Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei din emisiile de poluanti pe terenuri sau in

ape de suprafata, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?72. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de

materiale periculoase sau toxice? DADA

MANIPULARE DEFECTUOASA

DADA

MANIPULARE DEFECTUOASA

73. De la descarcarea de ape de canalizare sau a altor efluienti ( indiferent daca acestia sunt sau nu epurati ) in ape sau sol?

NU - - -

74. Prin depuneri in ape sau pe sol a poluantilor emisi in aer? NU - - -

75. Exista riscul ca pe termen lung, poluantii care provin din aceste surse sa se acumuleze in mediu?

NU - - -

Intrebare – Exista riscul ca in timpul construirii sau functionarii proiectului, sa se produca accidente care pot afecta sanatatea populatiei sau mediul?

76. Din explozii, deversari, incendii, etc depozitarea, manipularea folosirea sau producerea de substante periculoase sau toxice?

DADA

IN CAZUL ERUPTIILOR

ADA

IN CAZUL ERUPTIILOR

77. Din evenimente care se situeaza in afara conditiilor normale de functionare ale echipamentelor/sistemelor/ instalatiilor pentru protectia mediului ( ex. avarierea sistemelor pentru controlul poluarii )?

NU - - -

78. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu ( ex. inundatii, cutremure, alunecari de teren etc )?

NU - - -

Intrebare – Proiectul va conduce la schimbari sociale?79. Schimbari in structura populatiei: numar,

varsta, ocupatie, grupuri sociale, etc? NU - - -

80. Prin stramutarea populatiei sau demolarea de locuinte, localitati sau utilitati ale locuintelor? NU - - -

81. Prin migrarea unor locuitori veniti din alte localitati? NU - - -


111


82. Prin suprasolicitarea utilitatilor sau serviciilor locale, ca de ex. cele pentru locuire, educatie, sanatate?

NU - - -

83. Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei de constructie sau functionare sau, invers, prin reducerea locurilor de munca disponibile cu efecte asupra somajului si a economiei?

DA NU A NU

84. Orice alte cauze? NU - - -Intrebare – Exista alti factori care pot fi luati in considerare?

85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltari ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului ( ex. mai multe locuinte, drumuri noi, unitati industriale suport sau utilitati noi, etc )?

DA NU A NU

86. Proiectul va conduce la dezvoltarea utilitatilor suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltari care ar putea avea un impact asupra mediului, exemplu:- infrastructura suport (drumuri,

alimentare cu energie, tratarea deseurilor sau apei uzate etc )?

- dezvoltarea locuintelor?- industria extractiva?- industria pentru furnizarea materiilor

prime?- altele?

DA NU A NU

87. Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioarea a ampasamentului astfel incat sa existe un impact semnificativ asupra mediului?

DA NU A NU

88. Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare? DA NU A NU

89. Proiectul va avea efecte cumulative datorita vecinatatii cu alte proiecte existente sau planificate si care au efecte similare?

NU - - -

90. Proiectul se refera la sistarea definitive / dezafectarea unor activitati? in acest caz, poate exista impact post inchidere?

NU - - -

11. Rezumat fara caracter tehnic

11.1. Amplasament

Sondele H 1, H 2 , H 3, sonde de exploatare titei, se vor amplasa pe teritoriul

judetului Salaj, localitatea Marca, in extravilan, avand careu comun. Terenul

apartine unor proprietari particulari si Consiliului Local al comunei Marca, avand

destinatia de teren arabil, suprafata ocupata fiind de 2709 m2 (2593 m2 suprafata


112


ocupata de careul sondelor + 116 m2 suprafata ocupata de drumul de acces si

utilitati).


X = 643 253,96;

Y = 316 491,69;

Z = 210 m.


X = 643 244,94;

Y = 316 483,78;

Z = 210 m.


X = 643 235,91;

Y = 316 475,88;

Z = 210 m.

11.2. Descrierea activitatii

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale

structurii.


113


In cazul sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, durata lucrarilor de realizare a fiecarei

sonde este de circa 22 zile, iar adancimea de foraj este de 230 m, pentru fiecare

sonda.

In vederea realizarii obiectivelor sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii

– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;

executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;

incheierea procesului de foraj;

demobilizarea instalatiei de foraj si anexelor;

transportul acesteia la alta locatie sau la baza de reparatii;

executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru

exploatare;

echiparea sondei pentru productie si realizarea conductei de amestec,

conductei de gaze de combustie si conductei de injectie abur;

executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin

reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele

necesare procesului de exploatare, in circuitul initial, vechilor proprietari,

prin lucrari de reconstructie ecologica.

Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii

drumului de acces la sonde, amenajarii careului sondelor, precum si lucrari pentru

protectia mediului, aferente instalatiei de foraj.

Probele de productie se vor efectua cu instalatia IC 5. Durata de realizare a

probelor de productie este de circa 2 zile/sonda, dupa care, daca rezultatele sunt

pozitive, sonda intra in productie.

11.3. Prognoza impactului


114


11.3.1.Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa

Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor

Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de

componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de

sonda ce traverseaza aceste formatiuni.

In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a

reziduurilor provenite de la sonda in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de

circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat.

Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a

suprafetei de lucru din sonda si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de

prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale

fluidului de foraj.

Apa uzata va fi colectata in beciul betonat al fiecarei sonde, de unde, cu ajutorul

unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa

tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei

folosite in procesul tehnologic.


metalica cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu balast in

grosime de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o

parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata, strat prin sonde

speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.

Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ.


115


Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si

subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati

foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea

de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.

Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:




pompa 2 PN 400;



hidraulic – cu insertii metalice –, datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 2 PN 400 si

manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;


manlocuri);



pot ajunge in apele freatice;

diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate



Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Prognoza impactului asupra apei in timpul functionarii sondelor


116


In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata.

Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:

aparitia unor fisuri pe traseul conductei de transport amestec titei, de la

sonda la parcul de rezervoare;

neetanseitati ale unor zone de racord.

11.3.2.Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer

Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor





Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.





117


Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor

In timpul functionarii investitiei, emisiile sunt numai cele eliberate in atmosfera de

catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor cu ardere

interna pe baza de motorina.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.

11.3.3.Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol si subsol

Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondelor

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea

zonei decopertate.

Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului cu diverse fluide

(fluidul de foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se

respecta succesiunea corecta a etapelor tehnologice si daca nu se iau masurile de

protectie necesare.

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:

deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot sa apara numai in unele



118


diferite solutii folosite la tratarea fluidului, de foraj sau cu solutii formate

accidental prin spalarea materialelor folosite la tratamentul fluidului de

foraj, depozitate necorespunzator, care se pot infiltra in sol,

contaminandu-l;

detritusul rezultat din procesul de forare, depozitat necorespunzator.

In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si

subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:

inchiderea imediata a sursei de poluare;

colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);

limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;

inlaturarea zonei poluate prin decopertare.

Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondelor


poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot

determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot

atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.

11.3.4.Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna


119


Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondelor

In perioada de executie a investitiilor, vegetatia va fi afectata exclusiv in zonele de

lucru. Pe aceste suprafete de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va

reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.

Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentelor este reprezentata de iepuri,

soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivelor de investitie.

Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentelor aprobate,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.

Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei

obiectivului este minim si de scurta durata.

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondelor

Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei

terestre si acvatice este nesemnificativ.

11.4. Gospodarirea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea de foraj sunt gestionate astfel:

Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt

rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele


120


vibratoare si colectate intr-o haba metalica de 54 m3. Cantitatea de

detritus rezultat in urma saparii fiecarei sonde este de circa 75 tone.

Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata intr-o haba metalica de 54

m3, de unde va fi transportata periodic, conform contractului de WASTE

MANAGEMENT, la Statia de Tratare/Neutralizare agreata de catre OMV

PETROM si Agentia de Mediu.

Deseurile metalice sunt deseuri feroase care rezulta la taierea coloanelor,

cabluri de otel, piese de schimb inlocuite. Aceste deseuri se valorifica la

unitati de colectare specializate.

Deseurile de ambalaje: ambalajele materiilor prime sunt:

butoaie metalice, care se reutilizeaza si se predau la schimb

furnizorului de produse chimice sau sunt trimise la statia de fluide

a Schelei care se ocupa cu lucrarile de foraj;

ambalaje din hartie si carton, care se colecteaza si se predau la

unitatile de colectare autorizate sau se refolosesc.

Deseurile din materiale de constructie: la amenajarea terenului se

folosesc dale din beton armat specifice pentru activitatile de foraj. Dalele

sunt reutilizate la alte locatii, dar exista posibilitatea ca la manipulare sa

se produca deteriorarea unor dale, devenind astfel deseuri. Aceste deseuri

sunt utilizate la repararea si intretinerea drumurilor de schela

(permanente) sau sunt transportate la rampele (bazele) de productie a

societatii, care va castiga licitatia pentru executarea lucrarilor de foraj.

Deseurile menajere, sunt precolectate in containere (pubele) amplasate in

careul fiecarei sonde. Eliminarea deseurilor menajere se face prin

depozitare finala la groapa de gunoi a localitatii din zona obiectivului.

Substantele chimice si materialele neutilizate (nu se poate estima cantitatea) se

transporta la magazia de materiale a schelei.


121


11.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase

Pentru exploatarea hidrocarburilor, se utilizeaza, functie de problemele care apar,

substante specifice: agenti tensioactivi, agenti spumanti, formaldehida, inhibitori de

coroziune, acid clorhidric, etc., substante care sunt depozitate in bazele specializate

ale schelei cu asigurarea conditiilor specifice de stocare.

In cazul transporturilor de materiale, substante toxice si periculoase, soferul trebuie

sa aiba un certificat de pregatire profesionala din care sa reiasa ca are dreptul sa

transporte astfel de substante. De asemenea, trebuie sa mai aiba asupra sa

documente de provenienta a marfii. O alta prevedere este cea referitoare la

echiparea vehiculului care transporta produsul respectiv. Acesta trebuie sa fie

semnalizat cu etichete si panouri specifice din care sa reiasa gradul de pericol al

substantei si trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic circulatiei pe

drumurile publice.

Pentru respectarea prevederilor legale in domeniul protectiei mediului raspunde

constructorul lucrarii si beneficiarul acestora.

Cantitatile si produsele destinate unei anumite operatii sunt ridicate din baza,

transportate, in conditii de siguranta, la fiecare sonda si utilizate imediat, conform

prescriptiilor de utilizare si normelor de protectia muncii.

In cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu energie electrica de la retea,

grupul electrogen preia consumatorii vitali ai instalatiei. Combustibilul cu care se

va alimenta grupul va fi transportat zilnic in canistre de tabla de la baza de

aprovizionare.

Din prezentarea masurilor si dotarilor pentru protectia mediului se constata ca

acestea au un caracter integrat, deoarece ele rezolva, in mod unitar, aspectele

generate de construirea obiectivului. Masurile si dotarile pentru protectia factorilor

de mediu: apa, aer, sol, ecosisteme acvatice, gospodarirea deseurilor si a


122


substantelor toxice si periculoase, fac parte integranta din fluxul tehnologic adoptat

pentru forajul fiecarei sonde.

11.6. Masuri de diminuare a impactului

In situatia in care au loc ploi terentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai

mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute -, careul sondelor se poate inunda integral,

fiind supus unei spalari partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus,

materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care

intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval la careu,

pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic,

cat si organoleptic.

Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se

diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a

careului.


metalica cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie

bituminoasa aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de

nisip cu grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce

poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.


123


Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca

impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate

de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer




Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: sol si subsol

Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea

stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,

acestea sa fie imprastiate pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea

careului pentru exploatarea fiecarei sonde.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:

controlul eventualelor manifestari eruptive;

prevenirea contaminarii panzei freatice;

inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare

de la suprafata.


124


In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri

provenite de la sondele in foraj sau de exploatare in alte sonde.

Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea

instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului de sonde.

Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va

executa urmatoarea succesiune de lucrari:


strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la

amenajarea careului ce a fost scarificat;

imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului de sonde;

nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata

totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);

aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,

administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize

agropedologice de teren.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: flora si fauna

Dupa executia lucrarilor de constructie si foraj, vegetatia va repopula in mod

sistemic zona.

Amplasarea sondelor in zona propusa nu va avea ca impact starea de fapt existenta

– raportata la biodiversitate -, in acest moment si nu va modifica componentele

biodiversitatii.


amplasare a sondei de foraj asupra biodiversitatii.


125


11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va

conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu

va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sondele, prin

amplasamentele lor, nu afecteaza in nici un fel asezarile umane.

Sondele se vor amplasa in extravilanul localitatii Marca, judetul Salaj.

Avand in vedere ca distanta la care se afla sondele este mai mare decat cea minima

impusa (50 m) si ca in procesul de foraj nu se folosesc substante radioactive sau

microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de

foraj, a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta

careului. Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a

utilitatilor din careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

12. Concluzii si recomandari

12.1. Concluzii

1. Factor de mediu: apa


126


In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de

protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui

factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.

2. Factor de mediu: aerul




3. Factori de mediu: solul si subsolul

Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului si subsolului,

prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau

masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor

de amenajare a careului sondelor si a drumurilor de acces, in conditiile de relief

existente.

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului este minim si temporar.

4. Factori de mediu: flora si fauna

Forajul sondelor si probarea stratelor se va desfasura numai in incinta

amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta

ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.

5. Sanatatea populatiei

Avand in vedere faptul ca distanta dintre amplasamentul sondelor si localitate este

suficient de mare si ca desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la


127


poluarea semnificativa a mediului, se estimeaza ca impactul produs asupra

asezarilor umane si a starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.

In concluzie, in conditiile respectarii procesului tehnologic de foraj si a tuturor

masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a vegetatiei si

faunei forestiere, a aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global

produs de aceasta activitate asupra mediului este, in general, redus si temporar.

12.2. Recomandari

Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei

factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de

colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii

normelor de protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se

indice modul de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita

poluarea accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie

ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a

muncii sau chiar concomitent cu acestea.

A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a

trece la masuri ameliorative sau de remediere.

Pentru prevenirea poluarii, cat si a protejarii factorilor de mediu (sol, apa, aer) se

fac urmatoarele recomandari:

realizarea lucrarilor de suprafata, conform standardelor in vigoare;


128







gradului de compactare (98%);






de minimum 98%.





geotextil.





geotextil.






129























sitelor vibratoare;

demontarea drumului interior si a platformei tehnologice de cimentare;

curatirea santului de reziduuri si a habei de colectare;

demobilizarea santului betonat, scoaterea si transportul habelor de detritus si

a habei de reziduuri de pe locatie;

astuparea excavatiilor (gaurilor) unde au fost pozitionate habele;


130


scarificarea si nivelarea suprafetei careului si restrangerea la nivelul

careului pentru exploatarea sondei;

imprastierea pamantului vegetal din depozitul de pamant aflat in apropierea

careului;

aratura mecanica in doua sensuri, discuirea si administrarea de ingrasaminte

chimice si organice, precum si efectuarea a 4 determinari agropedologice de

teren, conform Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului

nr. 184/21.09.1997;

la sfarsitul etapei de cercetare, pentru exploatare, sondele vor fi completate

cu urmatoarele echipamente si dispozitive, care raman in careul restrans:

a) echipamentul de suprafata:

cap de pompare 64 bar care se monteaza pe flansa capului

de coloana, conform SR 9024/1994;

platforma pentru instalatia de interventie 10 x 3 m;

platforma careu productie amenajata cu geotextil, nisip,

piatra sparta si macadam;

unitati de pompare conventionale API 228-173-100, pentru

sondele H1 si H3;

platforma betonata pentru unitati de pompare

conventionale si pompa LRP;

rampa pentru tevi de extractie si prajini de pompare,

mobila 6 x 2 m;

motor antrenare pompa LRP centrata pe sonda;

skid de injectie inhibitori de coroziune.

b) echipament de adancime:

tevi de extractie, SR EN ISO 11960/2000;


131


prajini de pompare 41 MoC 11, Ø 7/8 in x 250 mm, SR ISO

10428/1998;

prajina lustruita de pompare Ø 32 x 6 m, STAS 906/1984;

pompa LRP pentru sonda H2 Suplac;

pompe 30-275-THE-12-2-3-0 API STANDARD;

packer de adancime.

13 Anexe

a) CERTIFICAT DE ATESTARE


b) PLANURI SI PLANSE

Plan de amplasare in zona pentru sondele H 1, H 2, H 3 Suplac;

Plan de situatie cu suprafetele ce se instraineaza pentru amplasarea si

forarea sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac;

Profil amenajare pentru careu de foraj, profil longitudinal pentru drum

acces si detalii careu foraj.


132

Date post:	08-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	doannguyet
View:	227 times
Download:	5 times

apmsj.anpm.roapmsj.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM... · Web viewASUPRA MEDIULUI...

Documents