apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM BUCURESTI/Raport anual... · Web viewSingurele văi...

RAPORT PRIVIND STAREA

FACTORILOR DE MEDIU

REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV

2010

2

CAPITOLUL I PROFIL DE REGIUNE

1.1 Date geografice şi climatice

Regiunea 8 Bucureşti–Ilfov , situată în SE ţării, este constituită din municipiul Bucureşti, capitala României şi judeţul Ilfov. Suprafaţa totală a Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov este de 1821 km2, din care 12,5% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 87,5% judeţul Ilfov. Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 238 km2, are o formă circulară cu axe măsurând 24 km la nord-sud şi 22 km est-vest şi este situat în câmpia Vlăsiei la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina. Suprafaţa judeţului Ilfov este de 1583 Km² şi este situat Câmpia Snagovului cu altitudini absolute de 80-110 m (98.9 m Mogoşoaia; 85,8 m Tunari; 103,7 m Corbeanca) şi o uşoară înclinare spre sud-est. Este străbătut pe direcţia NV-SE de unele râuri precum Cociovaliştea, Vlăsia, Ialomiţa şi de lacul Snagov rezultat prin bararea zonei de vărsare a râului Snagov în Ialomiţa de către aluviunile acestuia. Câmpia Bucureştiului are un aspect plan, prezentând o înclinare uşoară spre SE şi se situează la altitudini absolute variind între 96,3 m la Chiajna şi 54,5 m în valea Dâmboviţei, la Popeşti-Leordeni. Singurele văi care o fragmentează pe direcţia NV-SE sunt cele ale Dâmboviţei şi Colentinei, adâncimea acestora înregistrând 15-20 m. În arealul municipiului Bucureşti, din cauza densităţii mari a construcţiilor şi amenajărilor urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunt atenuate, distingându-se greu aspectele microreliefului. Valea Dâmboviţei, ce trece prin centrul oraşului, străbătându-l pe direcţia NV-SE, are o luncă largă de cca.22 km lungime cu lăţimea maximă de 2,5 km. Valea Colentinei este mai îngustă şi are un coeficient de sinuozitate mai ridicat; la Străuleşti sau la Herăstrău atinge o lăţime de 1-1,5 km. Înclinarea sa uşoara în profil longitudinal favorizează crearea de-a lungul ei a unei salbe de lacuri(Străuleşti, Mogoşoaia, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Cernica, Pantelimon) ce conferă un caracter pitoresc unei importante zone a municipiului. Reţeaua de localităţi a Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov este constituită din 8 oraşe în judeţul Ilfov (Buftea, Otopeni, Popeşti - Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila), la care se adaugă municipiul Bucureşti, 32 de comune(1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra) şi 91 de sate. Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°25'50" latitudine nordică şi 26°05'50" longitudine estică. Regiunea 8 Bucureşti Ilfov este situată numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de vedere hidrografic. Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a municipiului Bucureşti şi pentru arealele din judeţul Ilfov. Clima este temperat-continentală, cu uşoare nuanţe excesive şi cu unele diferenţieri ale valorilor temperaturii aerului cauzate de încălzirea suplimentară a reţelei stradale din interiorul municipiului Bucureşti, de arderile de combustibili casnici şi industriali, de radiaţia exercitată de zidurile clădirilor etc. Astfel, valorile temperaturii medii anuale cresc de la periferia oraşului către centrul acestuia. Temperatura maximă absolută înregistrată

3

a fost de 42,5 oC ( 5 iulie 2000, la staţia meteorologică Bucureşti Filaret), iar minima absolută de -32,2 oC (25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti Băneasa). Verile sunt calde uneori toride şi deseori secetoase, iar iernile sunt reci, cu zăpezi abundente însoţite frecvent de viscole. În general iernile durează de la sfârşitul lunii noiembrie până la sfârşitul lunii februarie. Primăverile sunt de obicei scurte, cu contraste termice evidente de la o zi la alta. Cantitatea de precipitaţii însumează cca. 600 mm anual, cele mai mari valori înregistrându-se în perioada mai-iulie, ploile având şi caracter torenţial. Prima ninsoare cade de obicei în ultima decadă a lunii noiembrie, iar ultima către sfârşitul lunii martie. Vânturile dominante bat dinspre E şi NE ( îndeosebi iarna), cu viteze medii anuale de 3-4 m/s şi dinspre S şi SV în restul anului. Cele mai mari viteze ale vântului se înregistrează iarna, spulberând şi viscolind zăpada. Din datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a reieşit că în anul 2010 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei climatologice.

Principalii parametri climatici la staţiile meteorologice din municipiul Bucureşti şi regiunea Bucureşti- Ilfov în anul 2010 Tabel 1.1.1

Staţia meteoTemperaturamaximă (°C)

Temperaturaminimă (°C)

Temperatura medie anuala

Cantitatea max. de precipitatii în 24 h(mm)

Cantitatea anuală deprecipitaţii(mm)

absolută 2010 absolută 2010 2010 2010 2010

Bucureşti Afumaţi

41.15.VII.200027.VII.2007

37.513.VIII

-30.26.II.1954

-25,126.I - 39,7

04.XII 659.9

Bucureşti Băneasa

42.25.VII.2000

36.813.VIII

-32.225.I.1942

-24.826.I 10.8 41,9

23VI 735,6

Bucureşti Filaret

42.45.VII.2000

38.113.VIII

-30.025.I.1942

-18.926.I 12 33,9

22V 659,6

Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie

4

CAPITOLUL II CALITATEA AERULUI

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi din inventarul de emisii atmosferice întocmit de ARPM Bucureşti şi APM ILFOV. Poluarea aerului în regiunea Bucureşti Ilfov are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul , şi mai ales in municipiul Bucureşti.

SURSE DE POLUARE A AERULUI Concentrarea industrial - urbană a regiunii 8 Bucureşti Ilfov cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi. Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel:surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală) . Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc; În categoria surselor fixe intră şi centralele electrotermice, surse importante prin cantităţile de poluanţi emişi dar care sunt însă favorizate de dispersia ce se realizează la înălţime mare.surse mobile – în regiunea 8 Bucuresti Ilfov, şi mai ales în Municipiul Bucureşti sursa cea mai importantă de poluare o constituie traficul auto. Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât şi compuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special încălzirea rezidenţială, dar şi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte. O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care pot fi încadrate, în funcţie de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcţii de clădiri) cât şi la sursele de suprafaţă (pentru reparaţiile, modernizările arterelor rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt organizate corespunzător, aduc o contribuţie majoră la poluarea cu pulberi.

5

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în regiunea 8 , reţea ce respectă cerinţele Directivelor Uniunii Europene. Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea Bucureşti Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel : - staţie de fond regional – Baloteşti; - staţie de fond suburban – Măgurele; - staţie de fond urban – Crângaşi (APM Bucureşti); - 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional; - 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni. Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din: - 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor; - 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Pădurilor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.R.P.M. Bucureşti.

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiantPoluanţii principali cu efect acidifiant sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot şi

amoniac.

Emisii anuale de SO2. Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti si judetul Ilfov, au fost:

Tabel 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO2

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de SO2

(t/an)- Bucuresti

104097 25452 29382 9626 11110 2157 3265 2400

Emisii anuale de SO2 (t/an)- Ilfov

202 132 190 1348 68 129 82 50

Total regiune

104299 25584 29572 10974 11178 2286 3347 2450

Fig.2.1.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2 în Municipiul Bucureşti

6

În anul 2010 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi industria de prelucrare (grupa 3). Menţionăm că la realizarea inventarului de emisii pe anul 2010 nu am intrat în posesia datelor actualizate privind parcul auto, în consecinţă emisia corespunzătoare grupei 7 (trafic rutier) este cea de la nivelul anului 2009

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Principalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:

Tabel 2.1.1.2 - Emisii anuale de NOx

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de NOx (t/an) Bucureşti

44063 14173 12873 11304 12899 20901 17642 17268

Emisii anuale de NOx (t/an) Ilfov

1245 1270 1608 7779 150 226 467 164

Total Regiune

45308 15443 14481 19083 13049 21127 18109 17432

Fig.2.1.1.2 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

7

Datorită faptului că nu am primit actualizarea datelor privind parcul auto, pentru grupa 7 (trafic) am luat in considerare aceeasi cantitate de emisii ca in anul 2009 (10961 tone)

În anul 2010 emisiile de NOx au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică)

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Tabel 2.1.1.3 - Emisii anuale de NH32003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de NH3 (t/an) Bucureşti

56,83 32,7 29 33.7 38.55 341.13 370.3 370,33

Emisii anuale de

NH3 (t/an) Ilfov

556,43 293.25 145,55 1195,64 617,18 555,91 645,32 678,2

Total regiune

613,26 325,95 174,55 1229,34 655,73 897,04 1015,62 1048,53

Fig.2.1.1.3 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)

8

Datorită faptului că nu am primit actualizarea datelor privind parcul auto, pentru

grupa 7 (trafic) vom lua în considerare aceeaşi cantitate de emisii ca în anul 2009 (335 tone) . În anul 2010 emisiile de NH3 au provenit în special de la trafic (grupa 7 ) şi CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică).

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici 2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori de

minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea încălzirii globale.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de benzină şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili.

Tabel 2.1.2.1 - Emisii anuale de COV

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de COV (t/an) Bucureşti

68427 50053 27772 16071 11478 15476 9153 9240

Emisii anuale de COV

(t/an) Ilfov

165 310 410 11732 1950 1901 1334 1061

Total 68592 50363 28182 27803 13428 17377 10487 10301

9

Fig.2.1.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi in Bucuresti a emisiilor de COV (tone)

Datorită faptului că nu am primit actualizarea datelor privind parcul auto, pentru grupa 7 (trafic) vom lua în considerare aceeaşi cantitate de emisii ca în anul 2009 (7734 tone) .

În anul 2010 emisiile de COV au provenit în special din trafic (grupa 7) şi grupa 6 (utilizarea solvenţilor şi a altor produse).

2.1.3. Emisii de metale grele 2.1.3. Emisii de metale grele

Tabel 2.1.3.1 - Emisii anuale de Cadmiu (tone)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de Cd (t/an)Bucureşti

0.305 0.035 0.048 0.0795 0.08 0.093 0.056 0.054

Emisii anuale de Cd (t/an)

Ilfov

3,97 4,91 6,02 5.41 3,74 2,91 3,5 3,97

Total regiune 4,275 4,945 6,068 5,489 3,82 3,003 3,556 4,024

În anul 2010 emisiile de cadmiu au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) Tabel 2.1.3.2 - Emisii anuale de mercur (tone)

Municipiul

Bucureşti

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de Hg (t/an)

0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261 0.282 0.258 0.018 0.018

10

2.1.4 Pulberi în suspensie

Tabel 2.1.4.1 – Emisii anuale de Pulberi totale

Municipiul

Bucureşti

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de pulberi (t/an)

2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6 764.77 1881.1 994.21 887.5

Fig.2.1.4.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)

Datorită faptului că nu am primit actualizarea datelor privind parcul auto, pentru grupa 7 (trafic) vom lua în considerare aceeaşi cantitate de emisii ca în anul 2009 (577 tone) .

În anul 2010 emisiile de pulberi au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi grupa 1- arderi în industria energetică

Tabel 2.1.4.2 – Emisii anuale de Pulberi PM10Municipiul

Bucureşti

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de pulberi (t/an)

912 952 1591 502 570 254 297.2 1334.6 732.18 698.93

2.1.5. Emisii de plumb 2.1.5. Emisii de plumb Tabel 2.1.5.1 - Emisii anuale de Pb (tone)

2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de

2.06 2.19 1.41 1.48

11

Pb (t/an) Bucureşti

Emisii anuale de Pb (t/an)

Ilfov

2,68 3,69 2,8 3,4

Total regiune 4,74 5,88 4,21 4,88

Fig.2.1.5.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de plumb (kg)

În anul 2010 emisiile de plumb au provenit în special din grupa 3 (arderi în industria de prelucrare).

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi Principalul poluant organic persistent este dioxina. Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că înregiunea

Bucureşti Ilfov incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.

În judeţul Ilfov se pot nominaliza surse staţionare ce pot produce emisii de poluanţi organici persistenţi rezultaţi din:

- incinerare corpuri de animale şi deşeuri din activităţi veterinare- arderi din industria de prelucrare.

Tabel 2.1.5.1 - Emisii anuale de poluanti organici persistenti (kilograme)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale

de dioxina

(kg/an)

Bucureşti

0,0139 0,677 1,827 1,528 2,384 1,284 0,739

12

Emisii anuale

de dioxina

(kg/an) Ilfov

0,51 0,3 0,3 36,26 32,02 9 7

Total regiune 0,5239 0,977 2,127 37,788 34,404 10,284 7,739

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

În anul 2010, cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice a fost de 15.07 kg, provenind în majoritate din grupa 1 (arderi în industria energetică).

2.1.7. 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi Emisii de bifenili policloruraţi În anul 2010 , conform inventarului de emisii, nu au existat emisii de bifenili policloruraţi.

2.1.8. 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzenEmisii de hexaclorbenzen În anul 2010 emisia de hexaclorbenzen (HCB) pe regiunea Bucuresti-Ilfov a fost de 35.41 kg, provenind în special din grupa 3 (Arderi în industria de prelucrare).

2.22.2. . Calitatea aeruluiCalitatea aerului

2.2.1. Dioxidul de azot şi oxizii de azot2.2.1. Dioxidul de azot şi oxizii de azot Tabel 2.2.1.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de azot în anul 2010

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală(μg/mc)

Numar depăşiri ale VL orare

Obs.

Bucureşti

Buc Cercul Militar

Trafic NO2- 1h 8124 65 4

Bucureşti

Buc Mihai Bravu

Trafic NO2- 1h 6472 50 24

Bucureşti

Buc Titan Industrială NO2- 1h 6489 21 0

Bucureşti

Buc Drumul Taberei

industrială NO2- 1h 7232 36 0

Bucureşti

Buc Baloteşti Fond regional

NO2- 1h 6697 8 0

Bucureşti

Buc Măgurele Fond suburban

NO2- 1h 6464 20 0

Bucureşti

Buc Lacul Morii

Fond urban

NO2- 1h 6426 28 0

Bucureşti

Buc Berceni Industrială NO2- 1h 6654 35 45

13

Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2004-2010

Pentru acest poluant a fost necesară alcătuirea Programului Integrat de

Gestionare a Calităţii Aerului (s-a depăşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de mai mult de 18 ori în anii 2007 şi 2008, situaţia continuând apoi şi în anii 2009 şi 2010, după aprobarea programului). Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, iar în anii 2005, 2006 şi 2007 valorile nu au mai depăşit acest prag. În anii 2008 şi 2009 s-a înregistrat din nou câte o depăşire a pragului de alertă, iar în anul 2010 nu a mai fost înregistrată depăşirea acestui prag. Valorile medii anuale au scăzut foarte mult în anii 2009 şi 2010 comparativ cu anii anteriori. Totuşi, valorile medii anuale depăşesc valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu , datorită traficului rutier.

În ceea ce priveşte oxizii de azot (NOx), concentraţia medie anuală înregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti a fost de 9 μg/mc, sub valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei(30 μg/mc).

2.2.2. 2.2.2. Dioxidul de sulfDioxidul de sulf

Tabel 2.2.2.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de sulf în anul 2010

Municipiul Bucureşti

Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (μg/mc)

Număr depăşiri VL

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic SO2- 1h 3140 4.3

0

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic SO2- 1h 5804 9.1

0

14

Municipiul Bucureşti

Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări



Obs.

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 1h 5678 2.9

0

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială SO2- 1h 4455 6.3

0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

SO2- 1h 4951 3.8

0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

SO2- 1h 2730 5.3

0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

SO2- 1h 8184 15.2

0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h 6903 13.8

0


Trafic SO2- 24 h 3140 4.3

0


Trafic SO2- 24h 5804 9.1

0

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h 5678 2.9

0


Industrială SO2- 24 h 4455 6.3

0


SO2- 24h 4951 3.8

0


SO2- 24h 2730 5.3

0


Fond urban

SO2- 24h 8184 15.2

0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 24h 6903 13.8

0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile înregistrate încadrându-se în anul 2010 sub valorile limită orare (350 μg/mc) sau zilnice (125 μg/mc). Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid de sulf se menţin la acelaşi nivel, mult sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane. Pentru dioxidul de sulf, în anul 2010 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare. Media anuală a concentraţiilor de SO2 înregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti nu a depăşit valoarea limită pentru protecţia ecosistemelor (20 μg/mc)

2.2.32.2.3. Pulberi în suspensie . Pulberi în suspensie Pulberile monitorizate, conform cerinţelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 şi

PM 2.5, adică particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, întrucât pot intra foarte adânc în sistemul respirator şi cauza sau acutiza boli pulmonare.

Tabel 2.2.3.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM10 în anul 2010

15


Tip Poluant

Număr determinări




Trafic PM10224 41 57


Trafic PM10323 42 87

Bucureşti Buc Titan Industrială PM10251 36 48


Industrială PM10329 38 70


PM10307 24 25


PM10284 34 46


Fond urban

PM10335 35 52

Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10338 31 38

Figura 2.2.3.1- Evoluţia mediilor anuale de PM10 în perioada 2005-2010

Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului. Şi în anul 2010 concentraţia medie anuală a depăşit Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc) însă doar la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu, staţii de trafic.

Faţă de anii anteriori, se observă o scădere a concentraţiilor medii anuale de pulberi, însă nu suficient, înregistrându-se încă mai mult de 35 de zile cu depăşiri la aproape toate staţiile de monitorizare

16

În ceea ce priveşte pulberile PM 2.5, situaţia statistică este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2.2.3.2 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM 2.5 în anul 2010


Tip Poluant

Număr determinări


Număr depăşiri VL +MT

Obs.

Bucureşti

Buc Cercul Militar

Trafic PM2,5 297 20 0

Bucureşti

Buc Drumul Taberei

Industrială PM2,5 320 27 0

Bucureşti

Buc Lacul Morii

Fond urban

PM10 333 24 0

Concentraţia medie anuală de PM 2,5 nu a depăşit Valoarea limită anuală plus marja de toleranta (30 μg/mc) la niciuna din cele 3 staţii în care se monitorizează PM 2,5.

2.2.4. 2.2.4. Metale greleMetale grele Tabel 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2010


Tip Poluant

Număr determinări




Trafic Pb- medie anuală

169 0.103990


Trafic Pb- medie anuală

160 0.128040

Bucureşti Buc Titan Industrială Pb- medie anuală

128 0.184450


industrială Pb- medie anuală

180 0.091660


Pb- medie anuală

111 0.096230


Pb- medie anuală

93 0.127870


Fond urban

Pb- medie anuală

119 0.116380

Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb- medie anuală

163 0.118940

17

În anul 2010 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0.5 µg/m3).

Tabel 2.2.4.2 – Măsurătorile de cadmiu din anul 2010

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei Tip Poluant Număr determinări

Concentraţia anuală(ng/m3)


Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic Cd- medie

anuală 117 4.970

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic Cd- medie

anuală 100 4.740

Bucureşti Buc Titan Industrială Cd- medie anuală 89 3.97

0

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială Cd- medie

anuală 90 2.930


Cd- medie anuală 44 4.35

0


Cd- medie anuală 70 4.24

0

Bucureşti Buc Lacul Morii Fond urban Cd- medie

anuală 78 3.860

Bucureşti Buc Berceni Industrială Cd- medie anuală 78 4.73

0

Pentru acest poluant nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă anuale (5 ng/mc) la niciuna dintre staţiile de monitorizare, însă la aproape toate staţiile s-a depăşit pragul superior de evaluare. În consecinţă, deşi nu este nevoie de întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului pentru acest poluant, este necesară o atenţie sporită, obligativitatea continuării programului de monitorizare şi întocmirea unui program de mentinere a calităţii aerului, sub valorile limită.

2.2.52.2.5. Monoxidul de carbon . Monoxidul de carbon Tabel 2.2.5.1- Situaţia statistică a concentraţiilor de monoxid de carbon în anul 2010


Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (mg/mc)

Număr zile cu depăşire a VL

Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic CO 7834 0.54 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic CO 6902 0.59 0

Bucureşti Buc Titan Industrială CO 5324 0.34 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială CO 8060 0.7 0

18

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional CO 6453 0.77 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban CO 7167 0.51 0


Fond urban CO 7874 0.32 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială CO 7397 0.6 0

În anul 2010 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.

2.2.6. 2.2.6. Benzenul Benzenul Tabel 2.2.6.1- Situaţia statistică a concentraţiilor de benzen în anul 2010


Tip Poluant

Număr determinări


Număr zile cu depăşire a VL

Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic

Benzen- medie anuală

78 2.20

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic


256 2.60

Bucureşti Buc Titan IndustrialăBenzen- medie anuală

232 3.20

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială


210 2.30



239 1.70



87 2.10


Fond urban


207 2.50

Bucureşti Buc Berceni IndustrialăBenzen- medie anuală

159 4.70

În anul 2010 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită anuale pentru benzen (5 μg/mc). Trebuie menţionat că sistemul de monitorizare a benzenului a funcţionat la unele staţii doar o mică perioadă de timp, iar setul de date existent nu este suficient pentru a permite o evaluare corectă a calităţii aerului pe anul 2010 în ceea ce priveşte concentraţiile de benzen.

19

2.2.7. 2.2.7. Amoniac Amoniac Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti. În Municipiul Bucureşti nu există surse importante care să emită amoniac.

2.2.8. 2.2.8. Ozonul Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)troposferic (poluarea fotochimică) Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt. Prin activitatea antropogenă intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane. Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier. În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C). Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice. Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt: - arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian); - extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere; - extracţia şi distribuţia gazelor naturale; - utilizarea solvenţilor organici.

Tabel 2.2.8.1- Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare


Tip Poluant

Număr determinări


Număr zile depăşire valoare ţintă


Trafic O3- medie 8 h

8201 24.7 0


Trafic O3- medie 8 h

6030 46.9 1

20

Bucureşti Buc Titan Industrială O3- medie 8 h

6902 36.1 0


industrială O3- medie 8 h

7089 26.5 1


O3- medie 8 h

6079 56.5 5


O3- medie 8 h

6722 19.7 0


Fond urban

O3- medie 8 h

8174 43.2 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială O3- medie 8 h

7261 24.7 0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). Deasemenea nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire într-un an calendaristic, conform OM 592/2002. În anul 2010 nu a fost depăşit nici pragul de informare (180 µg/m3 ), valoarea maximă înregistrată fiind de 174,3 µg/m3, la staţia Baloteşti.

Figura 2.2.8.1 Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2004-2010

Pentru acest poluant s-a înregistrat o creştere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţi.

21

2.2.9. 2.2.9. Evoluţia calităţii aerului Evoluţia calităţii aerului În Regiunea Bucureşti Ilfov au fost înregistrate depăşiri în ceea ce priveste pulberile în suspensie (PM10) şi dioxidul de azot. Media anuală de PM 10 a fost depăşită la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu, staţii de trafic. Deşi mediile anuale sunt în scădere, datorită implementării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţii aerului, în anul 2010 s-a depăşit valoarea limită zilnică de mai mult de 35 ori în anul calendaristic la aproape toate staţiile de monitorizare . Calitatea aerului este în îmbunătăţire faţă de anul 2009 în ceea ce priveşte poluarea cu PM10, concentraţiile scăzând ca amplitudine (rezultând implicit scăderea mediilor anuale) dar rămânând multe valori peste valoarea limită. Concentraţiile de dioxid de azot (atât medii anuale cât şi medii orare) sunt mai mici decât cele din anii anteriori. Mediile anuale depăşesc valorile limită doar la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu, datorită traficului rutier Ca şi în anul 2009, în anul 2010 nu au fost înregistrate depăşiri la monoxid de carbon, iar la ozon, numărul de zile de depăşire a valorii ţintă este sub cel permis de Ordinul nr. 592/2002. Dioxidul de sulf şi Plumbul au , ca şi în anii anteriori, valori ale concentraţiilor mult sub valorile limită.

Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti

APM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a fost supus dezbaterii publice. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei Locale şi Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti, Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto Român, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program, datorită depăşirii valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM 10, CO • Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie • Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină) • Surse PM 10- trafic, construcţii,industrie

Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa bazelor de date de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii (inventare de emisii), Comisia Tehnică a putut elabora un set de măsuri menite să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să îmbunătăţească sistemul de control sau să promoveze transportul nepoluant.

Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii etc. Programul de gestionare a calităţii aerului a fost aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008.

APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a Programului Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementarea sau monitorizarea unor măsuri nominalizând persoana responsabilă cu raportarea stadiului îndeplinirii măsurilor din program. Întrucât la finalul anului 2009 s-a constatat că se depăşesc în continuare valorile limită , în special pentru pulberi, Programul a intrat în etapa de revizuire, revizuire finalizată în anul 2010 prin aprobrarea programului revizuit (HCGMB nr. 234/2010).

22

Trebuie însă să menţionăm că depăşirile înregistrate în anul 2009 şi 2010 sunt datorate neimplementării corespunzătoare de către autorităţile publice locale a măsurilor ce le revin şi mai puţin a faptului că PIGCA nu ar conţine măsurile care să conducă la conformarea cu valorile limită.

Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat sunt:

1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1 alocată doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile poluante.

2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a propus o măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace tehnice de aspirare pe sub autovehicule.

3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului, proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finanţare.

Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În cazul declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG 243/2000 aprobată de Legea 655/2001 (legea protecţiei atmosferei) şi HG 543/2004 pentru elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, pot fi traşi la răspundere.

2.3 Poluarea aerului – efecte locale

Poluarea aerului în regiunea 8 are un caracter specific datorită, în primul rând, amplasării si traficului din Municipiul Bucureşti, iar judeţul Ilfov preluând prin dispersie şi emisiile de aici, existenţa unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse.

SURSE DE POLUARE A AERULUISURSE DE POLUARE A AERULUIDezvoltarea socio-economică a regiunii 8 într-un ritm alert faţă de alte regiuni

(judeţe) din ţară, cu larga sa diversitate de activităti antropice, prezintă dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti.

23

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe platformele industriale existente, zone industriale noi, amplasate în general de – a lungul Soselei de Centură a Capitalei, extinderea pe suprafeţe mari cu noi zone de locuit, circulaţia auto, în special de-a lungul drumurilor naţionale ce fac legătura cu Municipiul Bucureşti şi de asemenea circulaţia pe Şoseua de Centură a maşinilor cu tonaj mare, s.a.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:

OBIECTIVE INDUSTRIALEOBIECTIVE INDUSTRIALEObiectivele industriale din regiunea Bucureşti Ilfov sunt amplasate în platformele

existente ce se situau la marginea Municipiului Bucureşti cum ar fi: platforma Jilava, platforma Măgurele, platforma Pantelimon – Neferal, dar şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent alimentară (oraş Popeşti - Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare – comerţ, hipermarketuri. Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse cu o contribuţie majoră la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.). În ceea ce priveşte zonele de locuit, acestea s-au extins masiv, de la an la an, pe teritoriul judeţului. În unele localităţi, locuinţele sunt mai puţin expuse poluării datorită obiectivelor industriale, întrucât acestea nu există, dar sunt localităţi în care s-a dezvoltat concomitent şi zonele de locuit dar şi obiective economice (Otopeni, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Cernica, Voluntari, Afumaţi etc.). În astfel de zone, cartierele de locuinţe pot fi expuse unui potenţial mai ridicat de poluare momentană a aerului, rezultată din desfăşurarea activităţilor.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc. TRAFICUL AUTOTRAFICUL AUTO

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii: - gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul- pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru- componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.- compuşi organici volatili: benzen, butadiena.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta următoarele substanţe principale:- vapori de apă = 13 % ;- bioxid de carbon = 13 % ;- azot = 74 %

24

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Aici este de menţionat traficul de pe DN1, ce străbate oraşul Otopeni. La un trafic înregistrat în 2008 de cca. 30 000 de maşini zilnic, exceptând zilele libere unde traficul se dublează, putem aprecia o poluare momentană ce se menţine la nivel respirator, până la realizarea dispersiei.

În localităţile judeţului Ilfov, faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti, există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic intens, la depărtarea de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

ŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIEREŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIEREPonderea activităţilor de construcţii fata de anii precedenti a scazut, şantierele şi

betonierele, rămânând totusi, surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

CENTRALELE ELECTROTERMICECENTRALELE ELECTROTERMICECET-urile, reprezintă surse majore de poluare a aerului, prin modul de funcţionare

cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă. Ca instalaţii de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă.

Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov.

SURSE DIFUZE DE COMBUSTIESURSE DIFUZE DE COMBUSTIENumeroasele centrale termice pentru încălzirea spaţiilor, locuinţelor, din care,

multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lîngă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanţi deloc neglijabile.

25

De asemenea, încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă cu combustibil solid, combustia neautorizată, în aer liber, a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost montate două staţii:- staţie de fond regională – Baloteşti;- staţie de fond suburbană – Măgurele.Staţiile fac parte din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din

regiunea 8 Bucureşti-Ilfov şi sunt gestionate, alături de celelalte 6 staţii amplasate în Bucureşti, de către personalul calificat din cadrul ARPM Bucureşti.

Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate.

2.4 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În cursul anului 2010, în regiunea 8 Bucureşti Ilfov nu s-au înregistrat poluări cu impact major asupra mediului.

2.5 Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România

Calitatea mediului, factor determinant în ceea ce priveşte sănătatea şi starea de bine a populaţiei, este determinată printre altele şi de compoziţia aerului (cu referire la poluanţii chimici, fizici, biologici sau de altă natură).

Poluarea aerului, deteminată în general de activităţile antropice (industrie, trafic rutier, arderea necontrolată a deşeurilor etc) are ca efecte nedorite depăşirea concentraţiilor maxime admise la emisii, reducera stratului de ozon, degradarea ecosistemelor şi a habitatelor şi au un impact puternic asupra schimbării climatice, sănătăţii şi calităţii vieţii umane, ecosoistemelor şi habitatelor, apei, solului şi chiar asupra mediului construit.

Factorul de mediu aer este supus unei poluări locale în acele zone unde s-a construit şi funcţionează unităţi industriale.

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov este în continuă dezvoltare urbanistică. Sectorul industrial nu este preponderent în această dezvoltare, dar exercită un impact asupra tuturor factorilor de mediu, prin afectarea calităţii aerului, apelor, solului, generarea de deşeuri de diverse tipuri şi prin utilizarea resurselor naturale şi energiei. Dezvoltarea majoră a judeţului este în imobiliare şi servicii. Ca unităţi industriale cu un potenţial impact asupra mediului sunt cîteva unităţi ce s-au menţinut din vechiul sector industrial – prelucrare metale neferoase, instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor, instalaţie pentru eliminarea şi valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale. Putem aprecia o îmbunătăţire majora a activităţii acestor sectoare de activitate

26

in ultimii ani, întrucât s-au făcut investiţii în instalaţii de reţinere a noxelor, în tehnologii ecologice, aparatură de monitorizare, etc.

Pentru anul 2010 au fost investigaţi operatori ale căror instalaţii/activităţi se supun directivei IPPC.

Instalaţiile/activităţile care au fost investigate sunt următoarele: - instalaţie de fabricare tuburi din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă prin metoda de centrifugare- instalaţie de morărit- instalaţii utilizând procedee chimice - fabricarea produselor farmaceutice- instalaţie de recuperare aliaje de metale neferoase din deşeuri- depozit ecologic de deşeuri urbane şi de deşeuri urbane şi industriale asimilabile- instalaţie pentru creşterea intensivă a porcilor- instalaţie pentru creşterea intensivă a păsărilor având o capacitate > 40 000 locuri pentru păsări - tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producţie mai mare de 300 tone produse finite /zi de exploatare (valoare medie trimestrială)- instalaţie pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor animaliere şi a deşeurilor de animale având o capacitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/an.

2.6 Tendinţe

Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat la nivelul municipiului Bucureşti, sunt :

1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1 alocată doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile poluante.

2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a propus o măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace tehnice de aspirare pe sub autovehicule.

3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului, proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finanţare.

Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În cazul declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG 243/2000 aprobată de Legea 655/2001 (legea protecţiei atmosferei) şi HG

27

543/2004 pentru elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, pot fi traşi la răspundere.

Ameliorarea calităţii aerului în zonele industriale, prin achiziţionarea de noi seturi de elemente filtrante (saci şi casete) cu performanţe tehnologice superioare, precum şi implementarea unui sistem de monitorizare trimestrială a calităţii aerului, prin măsurarea emisiilor de gaze de ardere, COV, pulberi în suspensie.

Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului în localităţile judeţului Ilfov, prin extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan conform strategiei judeţene de distribuţie a gazului metan.

Conştientizarea populaţiei privind participarea la procesul de reciclare a deşeurilor astfel încât să se evite arderea acestora în gospodării.

Pentru localitatea Măgurele, în urma centralizării datelor măsurate în anul 2006 la staţia automată ce face parte din sitemul regional de măsurare a calităţii aerului s-au înregistrat depăşiri a valorii limită la poluantul PM10, întocmindu-se Programul de gestionare a calităţii aerului în anul 2008, în cadrul căruia s-au propus măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Pâna în anul 2010 s-a îndeplinit un pachet de măsuri pentru reducerea pulberilor. S-a revizuit Programul de gestionare a calităţii aerului, urmind a aplica măsurile pentru perioada urmatoare 2010 - 2013:

Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat la nivelul judeţului Ilfov, sunt :

- reglementarea prin HCL Măgurele a limitării accesului în centrul oraşului a maşinilor mai mari de 7,5 t şi reducerea vitezei legale în zonele aglomerate;

- utilizarea de către firmele de salubrizare a mijloacelor mecanice de măturare, aspirare, stropire a străzilor;

- colectarea deşeurilor din demolări şi construcţii în containere închise şi/sau transportul acestora cu mijloacele de transport speciale (acoperite);

- controlul legislaţiei de mediu şi condiţiilor stipulate în actele de reglementare privind organizările pentru şantierele de construcţii din zonă (puncte de spălare a autovehiculelor la ieşirea din şantier, stropirea drumurilor de acces pe o rază de 100 m în jurul ieşirii din şantier, instalaţii de pulverizare apă etc);

- Notificarea APM-Ilfov cu privire la deschiderea de noi şantiere atât de către agentul economic cât şi de primărie (data inceperii lucrărilor, perioada derulării lucrărilor)

- îmbunătăţirea activităţii de salubrizare a oraşului prin concesionarea serviciului de salubrizare, firmelor specializate în colectarea deşeurilor menajere, salubrizarea trotuarelor şi străzilor;

- Amenajarea unui parc cu spaţii verzii şi arbori cu coroana mare în localitatea Vârteju

- Îmbunătăţirea stării de calitate a căii rutiere pe un număr de 19 străzi (7,8 km - străzi cu pământ sau pietriş stabilizat) din Măgurele prin asfaltare

- Reducerea la jumătate a traficului în zona centrală - prin realizarea circulaţiei cu sens unic astfel : - str Atomiştilor (zona monumentul eroilor) – str. Aluniş spre Jilava respectiv str. Aluniş-str. Atomiştilor

- Înlocuirea combustibilului solid (lemn, cărbune) utilizat de populaţie şi agenţii economici în încălzirea spaţiilor, prin extinderea reţelei de gaze ( 8 km ) în Măgurele şi localităţile aflate în juristricţia oraşului.

Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile pe teritoriul regiunii 8 Bucureşti Ilfov pentru reducerea zgomotului enumerăm:- întocmirea planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot;

28

- punerea în aplicare a planurilor de acţiune deja elaborate;- amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit;- evitarea construirii de noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot;- utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante;- monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului.

În anul 2010 Comisia Tehnică Regională a verificat Planul de acţiune pentru reducerea zgomotului – tronson Bucureşti N – Chitila inclusiv staţia Bucureşti N elaborat de către Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A, şi a considerat că au fost atinse criteriile cerute de legislaţie. Planul de acţiune nu a fost implementat datorita lipsei fondurilor.Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon

În conformitate cu prevederile Regulamentului 2000/2037/CE substanţele la care s-a sistat producţia sunt : CFC* – 11, CFC* – 12, CFC* – 113, CFC* -114, CFC* – 115 . (*- agenţi frigorifici de tipul carbofluorocarboni cunoscuţi sub denumirea de freoni – 11, 12, 113,114, 115). Aceste substante pot fi însă utilizate în condiţii de siguranţă pentru sănătatea mediului şi a populatiei, în instalaţii existente, până la înlocuirea acestora.

Având în vedere potenţialele mari de distrugere a stratului de ozon (în jur de cifra 1,0) este necesar să se procedeze, pe întreg teritoriul regiunii 8, la actualizarea permanentă a:

- inventarierea agenţilor economici (persoane fizice sau juridice) care defăşoară activităţi de reparaţii ale aparaturii electrocasnice (frigidere, combine frigorifice, vitrine frigorifice, instalaţii de condiţionare aer, instalaţii de făcut gheaţă) pentru a se inventaria cantităţile de agenţi frigorifici (ce nu se mai produc), modul de stocare, modul de manipulare şi utilizare. În acest scop este necesar că aceste activităţi să fie autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului (în prezent aceste activităţi se desfasoară atât în mediul urban cât şi în mediul rural dar pe baza unei declaraţii pe propria răspundere),

- inventarierea tuturor deţinătorilor de agenţi frigorifici (care nu se mai produc) - înmagazinaţi în instalaţii frigorifice mai vechi de anul 1996, inclusiv instalaţiile frigorifice montate pe mijloacele auto. Această inventariere trebuie luată în considerare întrucât cantităţile ce se vor înlocui cu alţi agenţi frigorifici reglementaţi de Regulamentul 20037/2000 trebuie distruse în instalaţii autorizate (în tară sau în alte ţări din UE),

- în cazul halonilor (agenţi frigorifici de tipul: Halon-1211, 1301, 2402), identificaţi a fi utilizaţi pe aeronavele de transport – în extinctoare pentru stingerea incendiilor dar şi stocate se impune supravegherea modului cum sunt stocate cantităţile de haloni (1211, 1301) identificate la Compania Naţională –TAROM ,

- având în vedere că pentru cantităţile înmagazinate pe aeronavele de transport (halon 1211- 57 Kg, şi halon 1301-270 Kg ) se prevede o perioadă de exploatare se impune luarea în considerare a acestor cantităţi – atunci când vor deveni deşeuri - pentru recuperare.

În concluzie, gestionarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este de actualitate alături de substanţele care provin din activităţi antropice. Autoritatea care gestionează importul, exportul şi tranzitul substanţelor care epuizează stratul de ozon este Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Autoritatea Vamală.

29

CAPITOLUL III APA (DULCE)

În acest capitol se evidenţiază principalele aspecte de gospodărire a apelor la nivelul anului 2010 astfel:

evoluţia meteorologică şi hidrologică; situaţia resurselor de apă; lucrările de gospodărire a apelor constând în principal

din satisfacerea folosinţelor consumatoare de apă; modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor; reglementarea folosinţelor de apă.

3.1 Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri

Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. Ilfov - Bucureşti se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi ale judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul S.G.A. Ilfov - Bucureşti este cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi, pâna la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

Tabel 3.1.1.

JudeţResursa de suprafaţă

(mii mc)Resursa din subteran

(mii mc)Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Jud. ILFOV 392.000 216.000 154.000 132.000

În tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anii 2008-2009, a volumelor de apă captate (suprafaţă şi subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă (inclusiv transferurile din alte bazine), remarcându-se o creştere a volumelor, datorită în principal creşterii numărului de folosinţe consumatoare de apă, mai ales a folosinţelor piscicole noi în bazinul hidrografic Mostiştea (cursul superior):

Tabel 3.1.2.

Bazin hidrografic

Volum captat ( mil.mc ) Volum restituit (mil.mc )În anul 2008

În anul 2009

În anul 2010

În anul 2008

În anul 2009

În anul 2010

Argeş 40,802 44,623 61,607 368,550 393,175 441,197Ialomiţa 12,061 10,960 14,059 8,889 8,231 10,923

Mostiştea - - 2,617 - - 2,341Total SGA 52,863 55,584 78,284 377,439 401,406 454,461

30

În anul 2010 nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apă din punct de vedere cantitativ pentru bazinele hidrografice Argeş şi Ialomiţa de pe teritoriul administrat de SGA Ilfov-Bucureşti.

Având în vedere reducerea drastică a cerinţelor de apă faţă de anii 1980 -1990, datorită reducerii masive a ponderii ramurilor industriale, precum şi a agriculturii în structura economiei naţionale, ca ramuri mari consumatoare de apă, se poate spune că oferta de apă se menţine în continuare ridicată, probleme fiind doar în ceea ce priveşte păstrarea apelor într-o stare bună şi corectarea calităţii apelor degradate. Situaţia existentă la nivelul anului 2010 pentru folosinţele consumatoare de apă se prezintă astfel:

B.H.ARGEŞ: 1434 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic, cu un volum captat

de 42,122 mil.mc (transferul din BH Ialomiţa a fost 0) şi volum restituit de 414,081 mil.mc, creşterea numărului de alimentări fiind mai mare în judeţul Ilfov.

52 sisteme de irigaţii cu suprafaţă amenajată de 17796 ha şi irigată efectiv în anul 2010 de 392 ha, volumul captat fiind de 0,463 mil.mc.

61 folosinţe piscicole (total iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţă totală de 1344 ha, volumul total captat fiind de 19,021 mil.mc şi restituit de 17,116 mil.mc.

B.H. IALOMIŢA: 92 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic cu un volum captat de

2,693 mil.mc şi un volum restituit de 0,793 mil.mc. 8 sisteme de irigaţii (mari, prin reorganizare şi locale) cu suprafaţă amenajată de

6618 ha şi irigată efectiv în anul 2010 de 24 ha, volumul captat fiind de 0,083 mil.mc.

37 folosinţe piscicole (total iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţă totală de 585 ha, volumul total captat fiind de 11,025 mil.mc şi cel restituit de 9,923 mil.mc.

B.H. MOSTIŞTEA:

3 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic cu un volum captat de 0,010 mil.mc şi un volum restituit de 0,008 mil.mc.

1 sistem de irigaţii (mare) cu suprafaţă amenajată de 12093 ha, dar fără irigaţii în anul 2010.

12 folosinţe piscicole (total iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţă totală de 120 ha, volumul total captat fiind de 2,607 mil.mc şi cel restituit de 2,333 mil.mc.

Consumurile folosinţelor de apă nu au avut influenţă asupra debitelor surselor de apă de suprafaţă sau subterane. Toate folosinţele consumatoare de apă de pe teritoriul administrat de S.G.A. Ilfov-Bucureşti, au fost satisfăcute din punct de vedere cantitativ, neexistând situaţii de restricţii.

Prelevări de apă în anul 2010PopulaţiaÎn judeţul Ilfov există 8 oraşe în plină dezvoltare: Buftea, Otopeni, Voluntari, Chitila,

Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Pantelimon. Cerinţa de apă pentru alimentarea acestor oraşelor şi a comunelor este în continuă creştere odată cu apariţia unor noi sisteme centralizate de alimentare cu apă pentru cartierele noi. Acesta este şi motivul pentru care cerinţa de apă a fost în creştere faţă de anii anteriori.

Industria

31

Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile directe, dar anul 2010, pe fondul crizei economice la nivel mondial, a adus şi aici o scădere vizibilă a investiţiilor şi implicit, a dezvoltării sectorului industrial.

Ritmul apariţiei de noi folosinţe consumatoare de apă este cel mai ridicat. În bh Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant.

Se constată că dezvoltarea cea mai accentuată o reprezintă sectorul serviciilor, apoi sectorul I.M.M.-urilor. La nivelul anului 2010, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine hidrografice, sunt:B.h. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, United Breweries Tuborg, Neferal SA, Compania Aeroporturi Bucureşti, S.C. Glina SA, Danubiana SA.B.h. Ialomiţa: FI-BA Baloteşti, SNP Petrom SA - exploatare Periş.

Zootehnia În cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul bazinelor hidrografice administrate de SGA Ilfov, există încă mari complexe zootehnice care au o importanţă deosebită atât din punct de vedere al gospodăririi cantitative, cât mai ales din punct de vedere al gospodăririi calitative a apelor. Dintre cele mai importante, care s-au păstrat şi în anul 2010, amintim:B.h. Argeş: SC Avicola Crevedia SA, SC Avicola Tărtăşeşti SA, din judeţul Dâmboviţa,SC Picovit SA – judeţul IlfovB.h. Ialomiţa: SC Romsuintest Periş, I.C.D.B. Baloteşti, INCDBNA, SC Avicola Butimanu.

Tabel 3.1.3.Alimentări cu apă şi restituţii de ape uzate pentru populaţie, industrie şi zootehnie

CATEGORII

B.H.ARGEŞ *** B.H. *

MOSTIS-TEA

B.H. *IALOMITA

TOTALS.G.A.TOTAL BUC. ILFOV **

POP.

+

INST.

Număr captări 228 106 122 1 35 264Număr restituţii 222 102 120 1 34 257

V AO N

L U

U AM LE E(mii mc)

Rîuri inter. - - - - - -Subteran 14347,0 4712,8 9634,2 6,0 1074,0 15427,0

TOTAL 14347,0 4712,8 9634,2 6,0 1074,0 15427,0

RESTITUIT 11477,6 3770,2 7707,4 4,8 859,2 12341,6

INDUSTRIE

Număr captări 1190 516 674 2 53 1245Număr restituţii 1159 494 665 2 51 1212

V AO N

L U

U AM LE E(mii mc

Rîuri inter. 10607,4 121,0 10486,4 - - 10607,4Subteran 16629,1 9996,8 6632,3 4,0 336,0 16969,1

TOTAL 27236,5 10117,8 17118,7 4,0 336.0 27576,5

RESTITUIT 17353,2 7082,4 10270,8 3,2 128,2 17484,6

32

ZOOTEHNIE

Număr captări 16 - 16 - 6 22Număr restituţii 3 - 3 - 1 4

V AO N

L U

U AM LE E(mii mc

Rîuri inter. - - - - - -Subteran 539,1 - 539,1 - 1541,9 2081,0

TOTAL 539,1 - 539,1 - 1541,9 2081,0

RESTITUIT (fără ev teren) 218 - 218 - 14 232

* Bh Mostistea si bh Ialomita sunt sunt cele aferente judetului ILFOV. ** În jud. ILFOV sunt incluse şi câteva unităţi economice din jud. Dâmboviţa, dar numărul lor este foarte mic. *** Apa captată din r.Argeş şi r.Dămboviţa de SC APA NOVA BUC.(309,5 mil mc-acoperă Q salubru şi primenire) este raportată de ABA Argeş-Vedea la jud. Giurgiu, iar volumele restituite sunt fără aportul SC APA NOVA prin reţeaua ei de canalizare.Obs. Apele uzate restituite de către unităţile zootehnice sunt evacuate pe terenurile ce aparţin beneficiarilor.Datele au fost extrase din lucrările de sinteză: Balanţa Apei – 2010 şi Situaţia folosinţelor autorizate – 2010.

Irigaţii în bh Argeş şi IalomiţaÎn anul 2010 nu au fost irigate suprafeţe importante datorită cheltuielilor foarte mari

cu energia şi exploatarea amenajărilor mari pentru irigaţii, excepţie făcând sistemele de irigaţii locale.

Tabel 3.1.4.Sisteme de irigaţii

CATEGORII B.H. ARGEŞ B.H.MOSTIŞTEA

B.H.IALOMIŢA

TOTALS.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Număr sisteme irigaţii amenajate 52 11 41 1 8 61

Supraf.(ha)

Amenajată 17796 35 17761 12093 6618 * 36507Irigată efectiv 392 32 360 - 24 ** 416

V AO NL UU AM LE E

(mii mc)

CAPTATE

Râuri interioare 2,4 - 2,4 - 60,0 62,4Subteran 461,3 367,0 94,3 - 23,0 484,3

TOTAL 463,7 367,0 96,7 - 83,0 546,7

RESTITUITE - - - - - -

* Suprafeţele amenajate pentru irigaţii au fost modificate prin reorganizarea ANIF la sfârşitul anului 2004, o parte din sisteme comasându-se sau au trecut la jud. Giurgiu, Călăraşi sau Ialomiţa (inclusiv lucrari pentru desecare, include si o parte din bh Mostistea).

33

** În anul 2010 nu s-au efectuat irigaţii pe terenurile agricole amenajate ale ANIFdin cadrul b.h. ARGEŞ şi din b.h. IALOMITA, doar pe terenurile aparţinând unor societăţi comerciale.

Amenajări Piscicole

În anul 2010 au apărut folosinţe piscicole noi, şi în bazinul hidrografic Mostiştea, suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate în tabelul următor.

Tabel 3.1.5.Amenajări piscicole

CATEGORII B.H. ARGEŞ B.H.MOSTIŞTEA

B.H.IALOMIŢA

TOTALS.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Număr amenajări piscicole 61 3 ** 58 12 37 110Suprafaţa amenajată (ha) 1344 186 1158 120 585 1909

V AO NL UU AM LE E

(mii mc)

CAPTATE

Râuri interioare 19021 10176 *8845 2607 *11025 32653

Subteran - - - - - -

TOTAL 19021 10176 8845 2607 11025 32653

RESTITUITE 17116 9156 7960 2333 9923 29372

* Volumele de apă anuale captate pentru piscicultură sunt fie ale acumulărilor în salbă, fie volume derivate din alte cursuri de apă (folosinţele piscicole din jud. Dâmboviţa, aferente SGA, sunt incluse la jud. Ilfov sau bh Ialomiţa)** La mun. Bucureşti nu au mai fost incluse amenajările care aveau folosinţă pescuitul de agrement. Nu au fost număraţi deţinătorii, ci s-a avut în vedere lacurile amenajate pt exploatare piscicolă (folosinţa piscicolă).

3.2 Apele de suprafaţă

Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. Ilfov - Bucureşti, acoperind o suprafaţă de 446 km2, este străbătut de râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, componente ale b.h. Argeş, iar în partea de nord spaţiul hidrografic aferent b.h. Ialomiţa este străbătut de râurile: Sticlărie, Cociovaliştea, Snagov, Gruiu, Vlăsia, Maia, ce totalizează 208 km lungime. Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoarele :

B.h. Argeş: Râul Dâmboviţa: - Lungimea totală a râului…..286 km (din care 40 km în jud. Ilfov)

Râul Colentina : - Lungimea totală a râului...…350 km (din care 59 km în jud. Ilfov)

34

Râul Sabar: - Lungimea totală a râului…...……37 km (numai pe teritoriul jud. Ilfov)

B.h. Ialomiţa:Râul Cociovaliştea: - Lungimea totală a râului…….... 40 km

Râul Vlăsia: - Lungimea totală a râului………..32 km Râul Snagov: - Lungimea totală a râului…........... 46 km (din care 27 km în

cadrul jud. Ilfov).B.h. Mostiştea:

Râul Mostiştea: -Lungimea totală a râului.......98 km (din care 24 km în judeţul Ilfov).

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:

Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava-Vidra-Frumuşani; Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).

Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la Staţia Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi irigaţii în jud.Ilfov şi tranzitează debite din râurile Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Bilciureşti-Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani-Dârza.

Lacuri de acumulare

B.h. Argeş Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti.

B.h. IalomiţaCele mai importante lacuri sunt lacul Snagov cu volumul total de 32,2 mil.mc şi

suprafaţa de 565 ha şi lacul Căldăruşani, cu un volum total de 21,0 mil.mc şi o suprafaţa de 325 ha.

Pe celelalte râuri există iazuri piscicole, care în majoritate, sunt realizate prin bararea cursurilor de apă.

Situaţia zonelor umede

Zonele afectate de exces de umiditate la nivelul anului 2010 au cunoscut o stagnare, datorită fenomenelor de secetă mai reduse ca în anul anterior, care au afectat întreaga ţară şi s-au resimtit şi în regiunea Ilfov - Bucureşti.

35

3.3 Calitatea apei dulci

Apele de suprafaţăPentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic a calităţii globale a apei, în

fiecare secţiune de supraveghere au fost calculate, pentru fiecare indicator în parte, valorile medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de „Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă” ; acest normativ prevede împărţirea în cinci clase de calitate.

Indicatorii de caracterizare a calităţii apelor (cuprinşi în Ordinul nr. 161/2006) au fost împărţiţi în 5 grupe principale:

grupa “regim de oxigen” cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn, CCO-Cr ; grupa “nutrienţi” cuprinde: amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total,

clorofila a ; grupa “ioni generali, salinitate” cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu,

magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfaţi; grupa “metale” cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu,

mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanţe prioritare; grupa “micro-poluanţi organici şi anorganici” cuprinde: fenoli, detergenţi, AOX,

hidrocarburi petroliere. Alte substanţe precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan, etc. au fost încadrate la grupa substanţelor prioritare.

36

Tabel 3.3.1

BA

ZIN

HID

RO

GR

AFI

C A

RG

EŞCursul de

apă

Secţiuni de controlcurs de

apă

Total km

Cal.Ikm

Cal.IIkm

Cal.IIIkm

Cal.IVkm

Cal.Vkm

Observaţii(indicatori care

conduc la încadrare

nefavorabilă)

Argeş

Amonte pod km. 36

Autostrada Bucureşti-

Piteşti

350

(44)-

(II)

9.0- - -

Din p.d.v.biologic se încadrează în

categoria mezotrof

ArgeşAmonte

priza Crivina

350(44) - (II)

0.5 - - - -

Canal Argeş

Amonte Lacul Morii

19.3(19.3) - (II)

19.3 - - - -

Argeş Budeşti 350(44) - - (III)

≈5 - - CBO5, CCO-Cr, Fe

Dâmboviţa Brezoaiele 286(40) - - (III)

22.0 - - -

DâmboviţaArcuda

(pod Joiţa) 286(40) - (II)

4.0 - - -


categoria mezotrof

DâmboviţaDragomireşt

i 286(40) - - (III)

5.0 - - -

Dâmboviţa Nod Hidro. Popeşti

286

(40)- (II)

26.0 - - -Din p.d.v.biologic se încadrează în

categoria oligotrof

Dâmboviţa Bălăceanca 286(40) - - - - (V)

14

CBO5, CCO-Cr, Ntotal, Ptotal,

Odiz.,MTS

Dâmboviţa Budeşti 286(40) - - - - (V)

23

CBO5, CCO-Cr, Ntotal, Ptotal,

MTS

Colentina Colacu 101

(59)- (II)

12.5 - - -


categoria mezotrof

IlfovAmonte

confluenţă Dâmboviţa

96(7) - (II)

1.0 - - - -

Valea Saulei

Amonte confluenţă Colentina

6(6)

- - (III)1.0

- - -

37

BA

ZIN

HID

RO

GR

AFI

C

AR

GEŞ

Cursul de apă

Secţiuni de controlcurs de

apă

Total km

Cal.Ikm

Cal.IIkm

Cal.IIIkm

Cal.IVkm

Cal.Vkm



nefavorabilă)

CâlnăuAmonte


31

(12)- - (III)

0.2 - -


categoria hipertrof

Total râu(Buc.+Ilfov) (168) - 72.5 33.2 - 37

Tabel 3.3.2.Calitatea lacurilor

BazinHidrografic Lacul Suprafaţa

haIncadrarea din

punct de vedere biologic

Clasa de calitate din punct de

vederefizico-chimic



nefavorabilă)ARGEŞ Ogrezeni 120 eutrof II -

CREVEDIA CrevediaVII 14 hipertrof IV RO

COLENTINA Ciocăneşti 40 hipertrof IV RO

COLENTINA Buftea 307 hipertrof III RO

COLENTINA Buciumeni 40

Acumularea este golita; sunt in

derulare lucrari de crestere a gradului de siguranta in exploatare.

COLENTINA Fundeni 88 hipertrof III RO

COLENTINA Cernica 341 hipertrof IV RO

VALEA SAULEI

Balta Roşia 19 hipertrof IV RO, AICR

PASĂREA Tunari I 28 hipertrof IV RO,NUTR

PASĂREA Cozieni 18 hipertrof IV RO, NUTR

PASĂREA Brăneşti III 12 hipertrof IV RO, NUTR,AICR

38

PASĂREA Fundeni I 47 hipertrof IV RO, NUTR, AICR

ŞINDRILIŢA Piteasca III 12 hipertrof IV RO, NUTR

DÂMBOVIŢA Lacul Morii 242 hipertrof III RO, AICR

RO - regim de oxigen; AICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX NUTR - regim de nutrienţi

Tabel 3.3.3C E N T R A L I Z A T O R - calitate ape de suprafaţă

Jude

ţ Ilfo

v Ape Km; ha;nr. foraje

Stare ObservaţiiFavorabilă Nefavorabilă Necunoscută

Dâmboviţa 6 Km - 6 Km -Evacuarea apelor uzate orăşeneşti

neepurateLacuri 1328 ha 120 ha 1168 ha 40 haForaje 79 79 - - -

3.3.1 Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuriTabel 3.3.1.1.

Calitate ape dulci

BA

ZIN

HID

RO

GR

AFI

C A

RG

EŞ

Cursul de apă

Secţiuni de control

curs de apă

NITRAŢI FOSFAŢI

val.min.mg/l

val.max.mg/l

val.mediemg/l

val. min.mg/l

val. maxmg/l

val. mediemg/l

ArgeşAmonte pod km. 36 Autostrada

Bucureşti-Piteşti0.06 0.76 0.59 0.045 0.405 0.143

Argeş Amonte priză Crivina 0.027 3.02 0.65 0.033 0.156 0.0604

Canal Argeş Amonte Lacul Morii 0.339 0.86 0.662 0.045 0.168 0.09

Dâmboviţa Brezoaiele 0.368 1.42 0.997 0.042 0.375 0.111

Dâmboviţa Arcuda (pod Joiţa) 0.351 1.64 1.074 0.012 0.0513 0.043

Dâmboviţa Dragomireşti 0.863 3.26 2.08 0.045 0.549 0.36

Dâmboviţa Nod Hidro. Popeşti 0.06 1.33 0.67 0.015 0.045 0.037

Dâmboviţa Bălăceanca 0.03 0.12 0.046 0.03 8.52 3.735Colentina Colacu 0.011 1.604 0.693 0.033 0.447 0.154

39

IlfovAmonte


0.448 2.94 1.607 0.045 0.474 0.337

Valea SauleiAmonte

confluenţă Colentina

0.026 1.32 0.367 0.045 0.33 0.136

CâlnăuAmonte


0.078 0.402 0.263 0.48 1.254 0.772

Tabel 3.3.1.2.

BAZINHIDROGRAFIC Lacul

NITRAŢI FOSFAŢI

media aritmeticămg/l

media aritmeticămg/l

ARGEŞ Ogrezeni 0.484 0.125CREVEDIA CrevediaVII 0.493 0.462

COLENTINA Ciocăneşti 1.105 0.154COLENTINA Buftea 0.417 0.11COLENTINA Buciumeni - -COLENTINA Fundeni 0.511 0.094COLENTINA Cernica 0.338 0.098

VALEA SAULEI Balta Roşia 0.861 0.29PASĂREA Tunari I 0.775 0.296PASĂREA Cozieni 0.454 0.735PASĂREA Brăneşti III 0.862 0.036PASĂREA Fundeni I 0.51 0.167

ŞINDRILIŢA Piteasca III 0.286 0.113DÂMBOVIŢA Lacul Morii 0.311 0.074

3.3.2 Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

Tabel 3.3.2.1

BA

ZIN

UL

AR

GEŞ

Cursul de apă

Secţiuni de control curs de

apă

OXIGEN DIZOLVAT

(Media aritm.) mg/l

MATERII ORGANICE(CCO-Cr)

(Media aritm.) mg/l

AMONIU(Media aritm.)

mg/l

Argeş Amonte pod km. 36 Autostrada

Bucureşti-Piteşti

9.28 17.24 0.376

40

Argeş Amonte priză Crivina 10.77 15.64 0.395

Canal ArgeşAmonte Lacul

Morii 9.25 14.92 0.439

Dâmboviţa Brezoaiele 9.49 13.04 0.244

DâmboviţaArcuda (pod

Joiţa) 10.93 13.45 0.251

Dâmboviţa Dragomireşti 8.43 18.0 0.249

DâmboviţaNod Hidro.

Popeşti 10.63 17.66 0.399

Dâmboviţa Bălăceanca 0.78 122.83 14.06

Colentina Colacu 9.05 14.63 0.574

IlfovAmonte


9.14 19.67 0.424

Valea SauleiAmonte

confluenţă Colentina

10.98 35.51 0.379

CâlnăuAmonte


8.88 42.97 0.495

3.4 Apele subterane

Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apa de suprafaţă). În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60 -160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25-30 m şi sunt despărţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m. Nisipurile de Mostiştea“ (Cuaternar-Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară chiar până la 15-100 m. Pietrişurile de Colentina“ (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10 -15 m funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt

41

reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă. Pentru Câmpia Româna (în care se încadrează şi bh Argeş, bh Mostiştea, bh Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7-8 l/s/foraj.

În anul 2010 au fost analizate 84 foraje din reţeaua de observaţi (6 corpuri de apă subterană) constatându-se următoarele:

corpul de apă subterană ROAG02 monitorizat prin 12 foraje (Alunişu F1, Conţeşti F1,F2,F3,F4,F5,F7,F8, Joiţa F1,F2), cu depăşiri ale valorilor prag în cazul NO2 în zona Conţeşti (F4,F5, F7,F8) şi la NH4 în zona Joiţa (F1,F2);

corpul de apă subterană ROAG03 monitorizat prin 33 foraje (Bolintin Deal F1, Creţeşti F1, Domneşti-Mihăileşti F9, Băneasa F3, Flămânzeni F1, Răcari F1, Săbieşti F1, Dragomireşti F1A, F1, Joiţa F3,F4, F5, F6, Domneşti-Mihăileşti F9, Băneasa F1, F2, F4), cu depăşiri ale valorilor prag în cazul NO2 (Creţeşti, Flămânzeni, Dragomireşti F1, Băneasa F2, F4; Cernica F2; Giuleşti F3); NH4-ului (Cernica F2) şi PO4 ( Creţeşti);

corpul de apă subterană ROAG05 monitorizat prin 16 foraje (Călugăreni F2,F4,F5, Jilava F2, F3, Comana - Vărăşti F1, F3, F4, Domneşti-Mihăileşti F2, F4, F7,F8, Mogoşeşti F1), s-a constatat depăşiri ale valorilor prag în cazul clorurilor (Jilava F3, Domneşti Mihăileşti F4), sulfaţi (Mogoşeşti F1),la amoniu (Comana-Vărăşti F1, F5) şi la azotiţi (Comana Vărăşti F1, F3,F5; Ogrezeni F1; Dârvari -Caţichea F2, Mogoşeşti F1,);

corpul de apă subterană ROAG08 monitorizat prin 4 foraje (Gorneni F1, Călugăreni F1, Domneşti - Mihăileşti F5, Domneşti - Mihăileşti - Vest,) cu depăşiri ale valorilor prag în cazul amoniului la (Domneşti - Mihăileşti Vest) şi azotiţi (Gorneni F1);

corpul de apă subterană ROAG12 monitorizat prin 9 foraje: Uzun F1, Ciorogârla F1, Bolovani F1, Mircea Vodă, fără depăşiri ale valorilor prag.

corpul de apă subterană ROAG13 monitorizat prin 10 foraje: s-a constatat depăşirea valorilor prag în cazul amoniului (Casa Presei Libere, Institut Dr. I. Cantacuzino; Excelent S.A.);

Raportarea valorilor obţinute s-a făcut conform Ordinului nr. 137 din 26 / 02 / 2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România.

3.5 Apa potabilă şi apa de îmbăiere

La nivelul reţelei de distribuţie a Municipiul Bucureşti, s-au fixat împreună cu reprezentanţii producătorului/distribuitorului de apă potabilă SC. APA NOVA BUCUREŞTI SA, în funcţie de volumul de apă produs şi dat spre consum, 49 puncte fixe de recoltare şi analizare a calităţii apei distribuite consumatorilor .

Aceste puncte fixe de recoltare sunt răspândite uniform pe toată suprafaţa capitalei, fiind uşor accesibile, plasate în zone publice cu acces liber pentru reprezentanţii Laboratorului de Analiză a apei din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a Mun. Bucureşti şi a Laboratorului de Calitate a apei din cadrul SC.Apa Nova Bucureşti SA. Orice modificare a compoziţiei apei, faţă de normele stabilite prin legislaţia în vigoare – Legea apei nr.458/2002 modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004, poate constitui un risc asupra sănătăţii celor ce o consumă sau o folosesc şi de aceea pentru prevenirea îmbolnăvirilor datorate unei (eventuale) incărcături bacteriologice din apa de băut, s-a urmărit intens prezenţa clorului rezidual liber (CLR) în apa prelucrată şi distribuită consumatorilor, acesta fiind un element care atestă efectuarea dezinfecţiei apei şi un element de rezervă pentru a acţiona la nevoie pe traseul reţelei de distribuţie.

42

S-a urmărit de asemenea modificarea parametrilor organoleptici, fizico-chimici şi bineînţeles parametrii bacteriologici .

Prezenţa clorului în apa potabilă este considerată ca un “anticorp” în sistemul de distribuţie, oferind un oarecare grad de protecţie împotriva germenilor patogeni care ar putea ajunge ocazional în reţea şi de aici spre paharul consumatorilor.Probele de apă recoltate la staţiile de tratare şi la punctele fixe ale reţelei oraşului au demonstrat potabilitatea apei distribuite populaţiei de către SC APA NOVA BUCUREŞTI SA.

Monitorizarea calităţii apei de băut şi a apei potabile îmbuteliate

a. Staţii de tratare:Total probe recoltate = 309Nr. probe necorespunzătoare = 0Nr. probe cu CRL absent = 0Nr. probe cu CRL > 0,50 mg/l = 267 (86,41%)

b. Puncte fixe:Total probe recoltate = 1534Nr. probe necorespunzătoare = 0Nr. probe cu CRL absent = 34 (2,22%)Nr. probe cu CRL > 0,50 mg/l = 0

c. recoltări apă reţea:Nr. total recoltări = 42Nr. probe necorespunzătoare = 2 (4,76%) probe cu încărcătură bacteriană peste limita admisă, anunţată SC Apa Nova Bucuresti SA; recoltările ulterioare corespunzătoare11 recoltări din totalul celor 42 sunt efectuate în cadrul sesizărilor Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane de la cimitire = probe corespunzatoare

d. Instalaţii proprii de alimentare cu apă potabilă:Nr. total recoltări = 113Nr. probe necorespunzătoare = 56 (49,56%) – majoritatea cu încărcătură bacteriană şi/sau caracteristici organoleptice necorespunzătoare. Probele recoltate dupa dezinfecţie cu substanţe clorigene şi/sau aplicarea de filtre au corespuns normelor.Din totalul celor 113 recoltări de la instalaţii proprii de alimentare 6 au fost efectuate în cadrul sesizării privind cimitirele ( 3 dintre acestea fiind necorespunzătoare bacteriologic sau organoleptic).

e. Puţuri sau fântâni:Nr. total recoltări = 66Nr. probe necorespunzătoare = 64 (96,97%) d.p.d.v. bacteriologic şi/sau organoleptic după dezinfecţie şi/sau aplicare de filtre probele ulterior recoltate au corespuns normelor. Din totalul celor 66 recoltări efectuate de la puţuri şi fântâni un număr de 54 probe (vezi tabel nr.3.5.1) au fost prelevate în cadrul acţiunii nitraţi de la surse de apă aflate în zone periferice ale capitalei, 53 dintre acestea fiind necorespunzătoare d.p.d.v. al încărcăturii bacteriene peste norme şi/sau al caracteristicilor organoleptice necorespunzătoare iar 34 dintre acestea au avut nitraţi peste limita admisa cu valori cuprinse între 51,20 – 124,80 mg/l. Tabel nr. 3.5.1

Locul recoltării

Nr. total de probe recoltate

Probe neconforme chimic

Probe neconforme microbiologic

Procentul de puţuri aflate la distanţa

Procentul de foraje de mică

43

mică de sursele de contaminare

adâncime (< 20 m)

Sect 1 9 9 9 55,55 90Sect 2 10 10 8 80 60Sect 3 10 8 8 100 100Sect 4 9 2 9 42,85 80Sect 5 9 6 5 70 100Sect 6 10 3 10 50 100

Sursa Direcţia de Sănătate Publică a Mun. Bucureşti

După cum se ştie, prezenţa nitraţilor în apa de băut este asociată cu methemoglobinemie, în special la sugari. Cele trei spitale cu profil de pediatrie din Bucureşti nu au raportat cazuri de îmbolnăvire la copii 0-1 an. Având în vedere riscurile importante privind sănătatea populaţiei determinate de folosirea apei cu caracteristicile necorespunzătoare menţionate este necesară continuarea lucrărilor de extindere a reţelelor de apă potabilă şi canalizare spre zonele periferice ale capitalei.

f. Izvoare:2 probe recoltate – ambele necorespunzătoare d.p.d.v. bacteriologic. S-a recomandat afişarea de către Administraţia Parcurilor de panouri cu înscripţia “apă necorespunzătoare” pentru a se evita folosirea acesteia de populaţie în scop potabil.

Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor

Apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât cele de izvor produse în ţară sau importate şi comercializate sub denumirea de apă de masă, se supun Normelor de igienă cât şi Procedurii de notificare reglementate de Ordinul Ministerului Sănătăţii 341/2007 şi se înregistrează la Ministerul Sănătăţii în „Registrul apelor potabile îmbuteliate”.Pe teritoriul municipiului Bucureşti a fost identificată societatea La Fantana SRL, pentru care s-a completat şi transmis chestionarul, conform metodologiei către Institutul Naţional de Sănătate Publică.În anul 2011, în vederea întăririi capacităţii de control oficial, se propune obligativitatea de a efectua cel puţin odată pe an analiza de metale - As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din fiecare sortiment îmbuteliat în cadrul monitorizării de audit, costurile de prelevare şi analiză a probelor fiind suportate de către producătorul de apă potabilă, conform HG 974/2004 art.17.

Localităţile din cadrul jud. Ilfov se află în programul de dezvoltare a sistemelor centralizate de alimentare cu apă, întrucât acestea sunt departe de a satisface nevoile reale ale populaţiei. Doar oraşele Buftea, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Pantelimon, Popeşti-Leordeni şi Voluntari – în b.h. Argeş, iar în b.h. Ialomiţa - Snagov şi Baloteşti au un grad mai ridicat de satisfacere în alimentarea cu apă prin reţele de distribuţie a apei potabile a unui număr mai mare de locuitori. Sursa de alimentare este în toate situaţiile din subteran şi localităţile menţionate au gospodării de apă subordonate Primăriilor localităţilor.

44

În cadrul monitorizării de audit a calităţii apei potabile, Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov a prelevat în cursul anului 2010 probe de apă din localităţi aprovizionate cu apa în sistem centralizat.

Rezultatele monitorizării (cu privire la neconformităţi) Tabel 3.5.2.

Nr.Crt. Localitatea

Parametrul

Nr. probeAmoniu Mn Cd Nitriţi Nitraţi Bacterii

coliforme Enterococi E. coli

Nr. Colonii

la 220C

Nr. Colonii

la 370C

1. Popeşti-Leordeni 9 12 6 2 1 1 3 4

17 (3+

4+6+4+6)

2. Buftea 2 216 (6+

5+5)3. Pantelimon 1 2 3

4. Voluntari-Pipera 2 2 1 4

22 (4+12+6)

5. Chitila 4 1 1 4

6.1

Decembrie +

Copăceni

4 3 1 5

7. Cornetu 4 4 1 4

8. Bragadiru 3 3 114 (4+

5+5)9. Găneasa 1 1 1 6

10. Dărăşti 3 311. Berceni 1 1 3 312. Ciolpani 1 313. Mogoşoaia 2 2 614. Brăneşti 1 315. Voluntari 1 1 1 3

16. Chitila-IPIC 2 2

TOTAL 20 6 2 28 6 7 4 2 14 17 114

Apa de îmbăiere:

Pe malul lacurilor din salba râului Colentina sunt amenajate zone de agrement ce dispun în majoritatea cazurilor de autorizaţii sanitare de funcţionare emise pentru activităţi de cazare, alimentaţie publică sau activităţi sportive şi de agrement, niciuna din ele nefiind însă autorizată ca “ştrand” cu funcţiunea de îmbăiere, deoarece probele de apă recoltate din râul Colentina nu s-au încadrat în parametrii prevăzuţi de HGR 459/2002.

45

Recoltări efectuate din apa râului Colentina la nivelul celor 7 puncte de recoltare din bazele de agrement cele mai reprezentative:

Complexul de Agrement Griviţa II, sectorul 1Complexul Băneasa (SC PALACE SRL, sectorul 1)Complexul de Agrement APA NOVA BUCUREŞTI, sector 1Complexul Floreasca, sector 1Complexul Sportiv RADET, sector 1Baza Sportivă “Cutezătorii”, sector 2Complexul Sportiv Studenţesc “Tei”, sector 2

S-au recoltat 16 probe de apă toate necorespunzătoare d.p.d.v. fizico-chimic (culoare alb-gălbuie şi conţinut de fenoli, CBO5, fosfor total) şi bacteriologic (valori coliformi totali/100 ml, coliformi fecali/100 ml şi streptococi fecali/100 ml peste norme).Deoarece recoltările efectuate au prezentat depăşiri importante ale parametrilor chimici şi/sau bacteriologici în toate probele recoltate, s-a impus menţinerea interdicţiei de îmbăiere în apa râului Colentina, aspect adus la cunoştinţa deţinătorilor de baze de agrement, pentru afişarea de panouri cu inscripţia “ Scăldatul interzis. Pericol de îmbolnăvire ! “, conform prevederilor HGR nr.88/2004. Rezultatele analizelor au fost comunicate ca şi în anii precedenţi Prefecturii Capitalei, Administraţiei Naţionale Apele Române şi Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement din cadrul PMB.

Stranduri – bazine alimentate cu apa de retea

Nr. total recoltări = 14

Nr. probe necorespunzătoare = 3 (21,43%) – d.p.d.v.: organoleptic – aspect fizico-chimic – pH, turbiditate,NH3, azotiţi bacteriologicS-a recomandat golirea bazinelor, spălarea şi dezinfecţia acestora, precum şi primenirea şi dezinfecţia periodică a apei utilizate, probele ulterior recoltate încadrându-se normelor stabilite.

Bazine si piscine

Nr. total recoltari = 52Nr. probe necorespunzătoare = 22 (42,31%)

Sunt recoltări efectuate din bazine şi piscine amenajate în complexe sportive sau de agrement, hoteluri şi unităţi de învăţământ (UMF “Carol Davila”, Şcoala generală nr. 3 “Nicolae Titulescu”). Recomandările efectuate – spălare şi dezinfecţie a bazinelor, precum şi primenirea şi dezinfecţia periodică a apei de îmbăiere, au determinat aducerea indicatorilor necorespunzători (organoleptici, fizico-chimici şi/sau bacteriologice) la normele admise.

Medicii dermatologi sau de alte specialitati din cadrul spitalelor de profil nu au comunicat date de îmbolnăvire prin afecţiuni cutanate, ORL sau oftalmologice, ca urmare a utilizării apei de piscină, ştranduri sau apei din lacurile râului Colentina pe anul 2010.

Morbiditatea prin boli digestive pe anul 2010, exprimată la o sută de mii de locuitori

46

Tabel nr.3.5.3Afecţiunea 2008 2009 2010

Hepatita tip A 4,25 4,22 5,91BDA 337,45 305,24 407,79Dizenterie 1,35 0,77 0,72Febra tifoidă 0,05 0,0 0,05

Sursa Direcţia de Sănătate Publică a Mun. Bucureşti

Comparativ cu anii anteriori se observă o creştere a morbidităţii prin hepatita virală acută de tip A şi boli diareice acute (BDA), dar în producerea sau apariţia acestor afecţiuni pot fi incriminaţi alţi factori şi mecanisme patogene, în special alimentari (lipsa igienei mâinilor, deficienţe de preparare şi păstrare a alimentelor, prezenţa vectorilor etc.).În Bucureşti, în anul 2010, ca şi în anii anteriori, nu s-au înregistrat cazuri de epidemii hidrice sau boli cu poartă de intrare digestivă datorate în mod exclusiv consumului sau utilizării în scop menajer a apei potabile furnizată în sistem centralizat de către SC Apa Nova Bucureşti SA. Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există zone naturale de îmbăiere care să se încadreze în definiţiile din HGR nr. 459/2002, astfel încât nu deţinem date cu privire la calitatea apei de îmbăiere. Zonele tradiţionale de îmbăiere localizate de-a lungul salbei de lacuri Colentina (aflate în dreptul localităţilor Buftea, Snagov, Mogoşoaia) nu sunt autorizate sanitar (nefiind amenajate) şi nu au intrat într-un program de monitorizare deoarece nu sunt frecventate de un număr mai mare de 150 persoane pe zi în timpul sezonului de îmbăiere.

47

3.6 Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

Tabel 3.6.1. Ape uzate – surse de poluare

Nr. Crt.

Surse de poluare/localitatea

Staţie epurareTreaptă epurare

Volum ape epurate mc/an Emisar Poluanţi specifici

0 1 2 3 4 5

1. APA NOVA BUCUREŞTI/Bucureşti

Fără staţie de epurare 413977000 Dâmboviţa

MTS, pH, CBO5,CCOCr, NH4, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Coruri, Sulfaţi, Cianuri, Fenoli, Sulfuri,

Detergenţi, Substanţe extractibile, Mg, Fe, Mn, Cd, Hg, Ni, Pb, Zn, benzen, hexaclorbenzen, pentaclorbenzen, etilbenzen, o-Xilen, m-Xilen, p-Xilen, metilbenzen,

benz-b-fluoranten, benz-k-fluoranten, benz-g,h,i-perilen, indeno-1,2,3-cd-piren, benz-a-piren, fluoranten,

naftalina, fenantren, 1,1,2-tricloretan, 1,1,2,2-tetracloretan, 1,2-dicloretan, diclormetan, triclormetan,

tricloretilena, tetraclorura de carbon, percloretilena, PCB28, PCB52, PCB101, PCB118, PCB138, PCB153,

PCB180, DDT-4,4”, alaclor, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, alfa endosulfan, lindan, alfa-HCH, beta-HCH, clorfenvinfos, clorpirifos, diclorvos, mevinfos, atrazin,

simazin, trifluoralin

2.SC AVICOLA Crevedia

SA/Crevedia

M+B 207000Crevedia-iaz piscicol

nr.7

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Rez., Ca, Mg, Detergenţi

3. CONSILIUL LOCAL JILAVA / Jilava M+B 66000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri4. SC ARTECA JILAVA /

JilavaM+B 85000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, NH4, Ntot, Ptot, Reziduu

filtrabil, Cloruri, Sulfaţi, Ca, Mg, Fe, Mn, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri, benzen,

hexaclorbenzen, pentaclorbenzen, benz-b-fluoranten, benz-k-fluoranten, benz-g,h,i-perilen, indeno-1,2,3-cd-

piren, benz-a-piren, fluoranten, naftalina, fenantren, 1,1,2-tricloretan, 1,1,2,2-tetracloretan, 1,2-dicloretan,

48

Nr. Crt.




0 1 2 3 4 5diclormetan, triclormetan, tricloretilena, tetraclorura de

carbon, percloretilena

5.APĂ CANAL ILFOV

BRAGADIRU /Bragadiru

Fără staţie de epurare 318000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

6.APĂ CANAL ILFOV

CORNETU /Cornetu

Fără staţie de epurare 114000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


7. APĂ CANAL ILFOV BRĂNEŞTI/Brăneşti M+B 90000

Ac Brăneşti IPasărea

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Subst.extract., Sulfuri

8. SC CHIAJNA /Chiajna M 23000 Dâmboviţa MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


9.SC CHEMTRADERS SRL

/Popeşti-Leordeni

M+B 12000 CâlnăuMTS, pH, CBO5,

CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

10.SC COLINA MOTORS

SRLPopeşti-Leordeni

M+B 6000 Câlnău MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

11. INSTITUTUL TEOLOGIC ADVENTIST/Cernica M+B 3000 Lac

CernicaMTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Detergenţi, Substanţe extractibile,Sulfuri

12. IFIN HORIA HULUBEI /Măgurele M+B 60000 Ciorogârla MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


13.SC IFANTIS ROMÂNIA

SA /Otopeni

M+B 12000 Pasărea MTS, pH, CBO5, CCOCr, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Substanţe extractibile

14.I.N.GERIATRIE şi

GERONTOLOGIE “ANA ASLAN” / Otopeni

M+B 65000 Pasărea MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

15. SC IRIDEX GROUP SRL M+B 13000 Dâmboviţa MTS, pH, CBO5, CCOCr, NH4, NO2, NO3, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Cloruri, Sulfaţi, Fe, Mn, Fenoli,Cr, Cu,

49

Nr. Crt.




0 1 2 3 4 5Ni, Pb, Zn, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

16. ICDLF VIDRA /Vidra M+B 44000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


17. SC INDUSTRIAL PARC SABARU SRL / Bragadiru M+B 1000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


18. PRIMĂRIA MĂGURELE /Măgurele M+B 592000 Ciorogârla MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Cloruri, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

19.SC ROMSAD 2001 PRODCOM SRL/

CiorogârlaM+B 3000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Detergenţi, Substanţe extractibile,Sulfuri

20. SC STAR FOOD EM SRLPopeşti-Leordeni M+B 84000 Câlnău MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Cloruri, Detergenţi, Substanţe extractibile

21.SPITAL PSIHIATRIE

“EFTIMIE DIAMANDESCU”

Bălăceanca

Fără staţie de epurare 9000 Dâmboviţa MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


22.SC TRD TNUVA DAIRIES

SRL /Popeşti-Leordeni

M+B 107000 Câlnău MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

23. U.M. 01971 (fost U.M.01295)/Clinceni M+B 55000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


24. U.M. 01961/ Otopeni M+B 59000 PasăreaMTS, pH, CBO5,

CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenti, Substanţe extractibile

25.SC VEOLIA APĂ SERVICII SRL /

OtopeniM+B 615000

Pasărea (prin

canalul de desecare

CCIII)

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

26. SC VISTO PRIMEX SRL/Bragadiru M+B 10000 Sabar MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Detergenţi, Substanţe extractibile

50

Nr. Crt.




0 1 2 3 4 5

27.

C.N. AEROPORTURI BUCUREŞTI SA -

AEROPORTUL INTERNAŢIONAL“HENRI COANDĂ”

Bucureşti - Pluvial I / Otopeni

Fără staţie de epurare 280000 Pasărea MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


28.



Bucureşti - Pluvial II / Otopeni

Fără staţie de epurare 280000 Pasărea MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


29.SC NUSCO

IMOBILIARĂ /Bucureşti

Fără staţie de epurare 30000 Valea

Saulei pH, MTS, Reziduu filtrabil

30. SC MOTOC NIL SRL / Chitila

Fără staţie de epurare 30000 Valea

ManguluiMTS, pH, CBO5, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Sulfaţi,


31.CONSILIUL LOCAL

BALOTEŞTI /Baloteşti

M+B 173000

Ac. Căciulaţi - Cociovalişt

ea

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Fenoli, Detergenţi, Substanţe extractibile, Sulfuri

32.CONSILIUL LOCAL MOARA VLĂSIEI /

Moara VlăsieiM+B 121000 Cociovalişt

eaMTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Detergenţi, Sulfuri, Substanţe extractibile

33. S.N.R. STAŢIA TÂNCĂBEŞTI M+B 7000 Valea

SnagovMTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,


34.SC PROD SERVICE ACT

SNAGOV /Snagov

M+B 205000 Ialomiţa MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Sulfuri, Substanţe extractibile

51

Nr. Crt.




0 1 2 3 4 5

35. U.M. 0490 /Ciolpani M+B 12000 Valea



36. U.M. 01802 /Baloteşti M+B 11000

Ac. Căciulaţi - Cociovalişt

ea

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Sulfuri, Substanţe extractibile

37.Asociaţia Complex

Rezidenţial Baloteşti/Baloteşti

M+B 5000 Cociovaliştea



Rezidenţial Corbeanca /Corbeanca

M+B 38000 Valea Mocanului


39.COMPLEX NAŢIONAL SPORTIV SNAGOV/

GruiuM+B 18000 Valea


Detergenti, Sulfuri, Substanţe extractibile

40. Spitalul de Urgenţă “Dr. Agrippa Ionescu” M+B 48000 Cociovalişt

eaMTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenti, Sulfuri, Substanţe extractibile, Clor liber.

41.APPS-RA PALAT

SNAGOV/Snagov

M+B 12000 Valea Snagov

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Sulfuri Subst.extract.,

42.APPS-RA COMPLEX VILE SCROVIŞTEA /

CiolpaniM+B 28000

Lacul Scroviştea

–Valea Sticlăriei

MTS, pH, CBO5,CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Sulfuri,

Substanţe extractibile

43. SC CASTEL FILM SRL / Ciolpani M+B 8000 Valea



44.COMPLEX OLIMPIC

SYDNEY 2000 /Ciolpani

M+B 5000 Valea Snagov


52

Tabel 3.6.2.Cantităţi de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă

Nr crt Emisar

Poluanţi (t/an)

MTS CBO5 CCOCr Azot Total

Fosfor Total

Det.Sintetici.

Subst Extr.

Sulfuri+hidrogensulfurat

Rez.fix Cloruri Sulfaţi

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121. Dâmboviţa 51347.9 33510.5 89281.5 11105.9 126354 742.15 7766.75 382.62 198203.5 27634.3 284.962. Sabar 852.95 118.43 318.6 33.172 3.58 4.3972 182.55 1.7 521.35 8.168 8.6813. Pasărea 252.46 48.51 140.44 28.52 2.207 0.86 9.371 0.196 863.23 - -4. Câlnău 7.954 3.807 10.934 2.219 3.441 0.035 0.101 0.0067 163.27 12.355 -5. Ciorogârla 78.736 44.583 130.29 24.56 2.97 1.998 10.497 3.52 1133.11 398.897 -6. V. Saulei 0.986 - - - - - - - 9.551 - -7. V. Mangului 0.610 0.169 - 0.0083 0.037 0.003 0 0.0002 15.788 - 3.3898. Cernica 0.089 0.023 0.063 0.045 0.0012 0.0003 0 0.00003 1.376 - -

9. Crevedia-iaz nr 7 61.345 65.235 165.073 22.243 2.75 13.416 - - 198.685 21.647 -

10. Valea Snagov 3.585 2.699 7.87 2.68 0.219 0.104 0.196 0.042 36.765 - -

11. Cociovaliş-tea 64.35 64.35 138.002 20.522 2.312 0.762 8.7 - 363.01 - -

12. Valea Mocanului 6.573 4.154 10.997 1.417 0.213 0.068 0.775 0.032 28.536 - -

13. V. Sticlăriei 52.96 13.34 38.294 11.86 1.309 0.1 0 0.012 10.156 - -14. Ialomiţa 43.453 30.178 82.951 14.652 1.593 1.286 5.918 2.431 209.963 - -


Nrcrt Emisar

Poluanţi (t/an)

Ca Mg Cd Cr Cu Hg Ni Pb Zn Benzen Hexaclorbenzen

0 1 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 231. Dâmboviţa 0.33 3.73 4.46 0.141 2.73 3.63 63.558 4.14 0.00072. Sabar 9.684 3.441 - - - - - - - 0.00085 0.0000001

53


Nr crt Emisar

Poluanţi (t/an)

Pentaclorbenzen

Etilbenzen

m-Xilen

o-Xilen

p- Xilen

Metilbenzen

Benz-b-fluoranten

Benz-k-fluoranten

Benz-g,h,I -perilen

Indeno-1,2,3-c,d-

pirenBenz-a-antracen

0. 1 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 341. Dâmboviţa 0.00041 4.14 4.14 4.14 4.14 4.14 0.0058 0.0031 0.005 0.0031 0.00532. Sabar 0.0000001 - - - - - 0.0000008 0.0000007 0.0000007 0.0000006 0.0000008

Tabel 3.6.5Cantităţi de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă

Nr crt Emisar

Poluanţi (t/an)

Benz-a-piren

Fluoranten Naftalină

1,1,2- Tricloretan

1,1,2,2-tetraclor

etan1,2-Diclor

etanDiclormetan

Triclor-metan

Triclor-etilenă

Tetraclorură

de carbonPercloretilenă

0. 1 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 451. Dâmboviţa 0.0047 0.013 0.282 4.14 2.07 4.14 4.14 2.07 2.07 2.07 2.042

2. Sabar 0.0000006 0.0000035 0.00014 0.00085 0.00043 0.00085 0.00085 0.00043 0.00043 0.00043 0.00021


Nr crt Emisar

Poluanţi (t/an)

PCB 28 PCB 52 PCB 101 PCB 118 PCB 138 PCB 153 PCB 180 DDT-

4,4’ Alaclor Aldrin Dieldrin

0. 1 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 561. Dâmboviţa 0.00083 0.00083 0.0033 0.00083 0.00041 0.00041 0.00041 0.001 0.01 0.00041 0.000412. Sabar - - - - - - - - - - -

Tabel 3.6.7.

54

Cantităţi de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă

Nr crt Emisar

Poluanţi (t/an)

Endrin Isodrinalfa

Endosulfan

Lindan alfa-HCH

betaHCH

Clorfenvinf

osClor

pirifosDiclor

vosMevin

fos Atrazin

0 1 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 671. Dâmboviţa 0.00075 0.00021 0.001 0.0018 0.00075 0.0021 0.0075 0.0035 0.0041 0.0052 0.0122. Sabar - - - - - - - - - - -


Nr crt Emisar

Poluanţi (t/an)Simazin Trifluoralin Fe Fenantren

0 1 68 69 70 711. Dâmboviţa 0.012 0.010 333.94 0.00000352. Sabar - - - 0.000003

55

Reţele de canalizare În Judeţul ILFOV numai o parte din localităţi dispun de sisteme centralizate de canalizare,

în prezent, depunându-se eforturi pentru a obţine finanţare externă în vederea extinderii reţelelor de canalizare pentru toate localităţile judeţului, în perioade de tranziţie, anii 2012-2016.

O parte dintre localităţile limitrofe Municipiului Bucureşti (Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti-Leordeni, Buftea, Mogoşoaia) descarcă apele uzate în reţeaua de canalizare a Capitalei, care este realizată in sistem unitar, asigurând colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale, în canalul colector casetat de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti se află în administrarea S.C. APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. „APELE ROMÂNE”.

În canalul colector casetat, menţionat mai sus, evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.

Pe teritoriul Judeţului Ilfov, în b.h. Argeş, localităţile cu reţele de canalizare realizate parţial sunt: Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Brăneşti, Măgurele, Jilava, Cornetu, 1 Decembrie, Chiajna.

În b.h. Ialomiţa dispun de reţele de canalizare localităţile: Baloteşti, Snagov, iar în Moara Vlăsiei, Corbeanca, Periş şi Ciolpani sunt realizate parţial.

56

Tabel 3.6.9.Lungimea reţelelor de canalizare existente, volume de apă evacuate în reţelele de canalizare si numărul de persoane racordate la reţeaua de canalizare, din Judeţul ILFOV

Nr. Crt.

Judeţul Ilfov

localitatea sursă

receptor nr.

Locuitori echivalenţi

Reţea de canalizare km Staţie de epurare Lucrări necesare reţea canalizare

perioada de realizare cost euro

(mil.). Staţie de epurare perioadă de realizare cost

euro (mil.)

Lucrări de investiţii

în execuţie în

promovare

Tip fonduri

Termen pif

Stadiul realizării fizice a

lucrărilor %

Existenţa lungime

(km) locuitori

echivalenţi racordaţi

Necesară lungime

(km) an de

realizare conformării

Existenţa capacitate staţie de epurare trepte

epurare mc/zi

Necesară an de

realizare a conformării

tipul epurării

mc/zi0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1Buftea

bazin Argeş 28.900

11,8 11.000

33 2010 Me+B

Epurare tertiara 2010

2010 4,624 2010 7,225

0 Fonduri structurale 2010 0

2Otopeni

bazin Argeş 10.400

20 5.000

12 2010 Me


2010 1,664 2010 2,600


3Popeşti Leordeni

bazin Argeş 15.217

11 8.000

26,0 2013 0


2013 2,435 2015 3,804


4Afumaţi

bazin Argeş 6.634

0 0

42 2010 0

Epurare secundara

2010

2010 1,061 2010 0,796


5Berceni

bazin Argeş 4.114

0 0

27,0 2013 0

Epurare secundara

2015

2013 0,309 2015 0,,741


6Bragadiru

bazin Argeş 8.100

7,1 2.040

20 2010

NEFUNCTIONALA


2010 1,296 2010 0,972


7 Braneşti 0,7 42 NEFUNCTI Epurare 2010 0 Fonduri 2010 057

Nr. Crt.

Judeţul Ilfov

localitatea sursă

receptor nr.





euro (mil.)


în execuţie în

promovare

Tip fonduri

Termen pif


lucrărilor %

Existenţa lungime

(km) locuitori


Necesară lungime

(km) an de



epurare mc/zi

Necesară an de


tipul epurării

mc/zi

bazin Argeş 9.100 2.000 2010 ONALA secundara

2010

1,456 2010 1,092

structurale

8Cernica

bazin Argeş 9.432

0 0

23,0 2010 0

Epurare secundara

2010

2010 1,509 2010 1,132


9Chiajna

bazin Argeş 8.065

0 0

26,0 2007 0

Epurare secundara

2010

2010 1,290 2010 ,968


10Chitila

bazin Argeş 12.706

5,8 7.080

28,0 2010 0


2010 2,033 2010 3,177


11Ciorogarla

bazin Argeş 4.931

0 0

22,0 2013 0

Epurare secundara

2010

2013 3,698 2015 0,888


12Clinceni

bazin Argeş 4.951

0 0

42,0 2013 0

Epurare secundara

2015

2013 3,698 2015 0,891


13Cornetu

bazin Argeş 5.024

5,8 1.800

24,0 2010

NEFUNCTIONALA


2010 0,804 2010 0,603


14 Dărăşti bazin Argeş

0 0

11,0 2017 0 Epurare

secundara 2017 0,221 0 Fonduri

structurale 2017 0

58

Nr. Crt.

Judeţul Ilfov

localitatea sursă

receptor nr.





euro (mil.)


în execuţie în

promovare

Tip fonduri

Termen pif


lucrărilor %

Existenţa lungime

(km) locuitori


Necesară lungime

(km) an de



epurare mc/zi

Necesară an de


tipul epurării

mc/zi

2.941 2015 2017 0,529

151

Decembrie bazin Argeş

9700

4,0 4.016

12,0 2013 0

Epurare secundara

2015

2013 1,552 2015 1,164


16Dobroeşti

bazin Argeş 6.565

0 0

28,0 2010 0

Epurare secundara

2010

2010 1,050 2010 0,788


17Domneşti

bazin Argeş 6.338

0 0

28,0 2010 0

Epurare secundara

2010

2010 1,014 2010 0,761


18Dragomireş

ti Vale bazin Argeş

4.296

0 0

12,0 2015 0

Epurare secundara

2017

2015 0,322 2017 0,773


19Găneasa

bazin Argeş 4.219

0 0

31,0 2015 0

Epurare secundara

2017

2015 0,316 2017 0,759


20Glina

bazin Argeş 7.167

0 0

21,0 2008 0

Epurare secundara

2010

2008 1,147 2010 0,860


21 Jilava bazin Argeş

11.918

1,5 145

13,0 2013

0 Epurare tertiara 2015

2010 1,907 2015

0 Fonduri structurale

2015 0

59

Nr. Crt.

Judeţul Ilfov

localitatea sursă

receptor nr.





euro (mil.)


în execuţie în

promovare

Tip fonduri

Termen pif


lucrărilor %

Existenţa lungime

(km) locuitori


Necesară lungime

(km) an de



epurare mc/zi

Necesară an de


tipul epurării

mc/zi2,980

22Măgurele

bazin Argeş 9.700

6,2 2.833

27,0 2010 15,6 l/s

Epurare secundara

2010

2010 1,552 2010 1,164


23Mogosoaia bazin Argeş

5.260

0 0

32,0 2010 0

Epurare secundara

2010

2010 0,842 2010 0,631


24Pantelimon bazin Argeş

16.086

7,0 4.000

27,0 2010 0


2010 2,574 2010 4,022


25Stefăneşti

bazin Argeş 4.140

0 0

34,0 2013 0

Epurare secundara

2015

2013 0,311 2015 0,745


26Tunari

bazin Argeş 3.831

0 0

30,0 2013 0

Epurare secundara

2015

2013 0,287 2015 0,690


27Vidra

bazin Argeş 8.246

0 0

33,0 2013 0

Epurare secundara

2015

2013 1,319 2015 0,990


28Voluntari

bazin Argeş 30.136

18,2 3.786

92,0 2010 0


2010 4,822 2010 7,534


60

Nr. Crt.

Judeţul Ilfov

localitatea sursă

receptor nr.





euro (mil.)


în execuţie în

promovare

Tip fonduri

Termen pif


lucrărilor %

Existenţa lungime

(km) locuitori


Necesară lungime

(km) an de



epurare mc/zi

Necesară an de


tipul epurării

mc/zi

29canal

colector Buftea

Bucuresti

8,8 2007 - 0 - - 0 - 2007 100%

61

VOLUME DE APA ANUALEDISTRIBUITE PRIN RETELELE URBANE

Anul 2010 Tabel 3.6.10

CATEGORIIB.H.

ARGES B.H.MOSTIS

-TEA

B.H.IALOMIT

A

TOTA

L S.G.A.TOTAL BUC. ILFO

V

D I SV A TO N R L U IU A BM L UE E I

T E

(mii mc)

Pentrupopulaţieşidomeniulpublic

Uz casnic 11136

7

10623

75130 - 994 107923

Nevoipublice 5347 4635 712 - 80 4802

Total 116714

110872

5842 - 1074 112725

Pt agenţieconom.racordaţi la reţele

Apă potabilă 31510 31338 172 - 20 16508Apă industrială(r.Argeş+Colent.)

17198 17198 - - - 17198

Pierderi în reţeauade distribuţie potabilă+ind. 10376

410268

41080 - 110 127676

T O T A L volume distribuite 26918

6

*

262090

7094 - 1204 279347

Număr locuitori branşaţi lareţeaua de distribuţie (mii loc.) 1784,2

**

1725,059,2 - 13,2 1797,4

Număr locuitori racordaţi la reţeaua de canalizare (mii loc.)

1762,0 1710,7 52,3 - 9,6 1771,6

Sursa datelor SGA ILFOV-BUCURESTI* Volumul de apă include si apă captată din suprafaţă (jud.Giurgiu+jud.Dâmboviţa), tratată şi distribuită prin reţele de către SC APA NOVA BUCURESTI (inclusiv pierderi în reţele) pentru unităţile şi instituţiile din Capitală.

62

Unităţile industriale din mun. Bucureşti folosesc apă şi din reţeaua industrială a SC APA NOVA, preluată din r.Argeş şi r.Colentina (lacurile Cernica+Pantelimon).** Numărul de locuitori branşaţi la reţelele de distribuţie (sau racordaţi la reţele de canalizare) este cel rezultat din evidenţele contabile ale societăţilor de gospodărie comunală (neţinând seama de migraţia persoanelor cu servicii temporare/sezoniere) .

3.7 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, zone critice

Tabel 3.7.1.Denumire zonă/ râu

(lungime) Clasa de calitate Cauza (poluantul)

Dâmboviţa(tronsonul Glina –

Bălăceanca-Budeşti)V Evacuarea apelor uzate

orăşeneşti neepurate

3.8 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu În anul 2010, la nivelul municipiului Bucureşti nu au fost semnalate poluări accidentale şi accidente majore de mediu. Cele din judeţul Ilfov sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 3.8.1.Nr. Crt.

Data poluarii

Curs de apa afectat Agent poluator Natura poluarii Sanctiuni

1. 02.03.2010 Zona Bâldana

SC CONPET SA Produs petrolier

Amendă în valoare de 35.000 lei

2. 30.08.2010 Râu Sabar SC OMV PETROM SA

Apă de zăcământ şi urme de produs

petrolier

Amendă în valoare de 70.000 lei

3. 15.02.2010 Valea Pasărea

Ac. Ştefăneşti

Ac. Boltaşu

Mortalitate piscicolă

Lipsă acută de oxigen, încărcare organică şi NH4

foarte mare.

Amenzi în valoare de

366.000 lei şi 3avertismente4. 15.07.2010

63

3.9 Presiuni asupra stării de calitate a apelor din România

Tabel 3.9.1.Surse potenţiale de poluareNr.crt.

Agent economic - localitatea Activitatea Receptor

afectat Poluanţi specifici

1.APA NOVA

BUCUREŞTI/Bucureşti

Gospodărire comunală Dâmboviţa

MTS, pH, CBO5,CCOCr, NH4, Ntot, Ptot, Reziduu

filtrabil, Coruri, Sulfaţi, Cianuri, Fenoli, Sulfuri, Detergenţi, Substanţe

extractibile, Mg, Fe, Mn, Cd, Hg, Ni, Pb, Zn,

benzen, hexaclorbenzen, pentaclorbenzen,

etilbenzen, o-Xilen, m-Xilen, p-Xilen,

metilbenzen, benz-b-fluoranten, benz-k-

fluoranten, benz-g,h,i-perilen, indeno-1,2,3-cd-

piren, benz-a-piren, fluoranten, naftalina,

fenantren, 1,1,2-tricloretan, 1,1,2,2-tetracloretan, 1,2-

dicloretan, diclormetan, triclormetan,

tricloretilena, tetraclorura de carbon, percloretilena,

PCB28, PCB52, PCB101, PCB118, PCB138, PCB153, PCB180, DDT-4,4”,

alaclor, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, alfa

endosulfan, lindan, alfa-HCH, beta-HCH,

clorfenvinfos, clorpirifos, diclorvos, mevinfos,

atrazin, simazin, trifluoralin

2.SC AVICOLA Crevedia SA/

Crevedia

Ferma şi abator

Crevedia-iaz piscicol nr.7

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Rez., Ca, Mg,

Detergenţi3. CONSILIUL LOCAL

JILAVA / JilavaGospodărire

comunalăSabar MTS, pH, CBO5, CCOCr,

Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi,

64

Nr.crt.



Substanţe extractibile, Sulfuri

4. SC ARTECA JILAVA / Jilava

Prelucrarea articole de

cauciucSabar

MTS, pH, CBO5, CCOCr, NH4, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Cloruri, Sulfaţi,

Ca, Mg, Fe, Mn, Detergenţi, Substanţe

extractibile, Sulfuri, benzen, hexaclorbenzen, pentaclorbenzen, benz-b-

fluoranten, benz-k-fluoranten, benz-g,h,i-

perilen, indeno-1,2,3-cd-piren, benz-a-piren, fluoranten, naftalina,

fenantren, 1,1,2-tricloretan, 1,1,2,2-tetracloretan, 1,2-

dicloretan, diclormetan, triclormetan,

tricloretilena, tetraclorura de carbon, percloretilena

5.APĂ CANAL ILFOV

BRAGADIRU /Bragadiru

Gospodărire comunală Sabar

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi,


6.APĂ CANAL ILFOV

CORNETU /Cornetu

Gospodărire comunală Sabar



7. APĂ CANAL ILFOV BRĂNEŞTI/Brăneşti

Gospodărire comunală

Ac Brăneşti IPasărea


Subst.extract., Sulfuri

8. SC CHIAJNA /Chiajna

Prel. şi conserv.

legume -fructeDâmboviţa



9.SC CHEMTRADERS

SRL /Popeşti-Leordeni

Întreţinere şi reparaţii

autovehicoleCâlnău

MTS, pH, CBO5,CCOCr, Ntot, Ptot,

Reziduu filtrabil, Detergenţi, Substanţe

extractibile, Sulfuri

65

Nr.crt.



10.SC COLINA

MOTORS SRLPopeşti-Leordeni

Comerţ auto Câlnău



11.INSTITUTUL TEOLOGIC

ADVENTIST/Cernica

Cursuri teologie Lac Cernica


Substanţe extractibile,Sulfuri

12.IFIN HORIA HULUBEI /Măgurele

Cercetare Ciorogârla



13.SC IFANTIS

ROMÂNIA SA /Otopeni

Prod. Carne Pasărea

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Reziduu filtrabil,


14.I.N.GERIATRIE şi GERONTOLOGIE

“ANA ASLAN” / Otopeni

sănătate Pasărea



15. SC IRIDEX GROUP SRL

Rampă de gunoi

ecologicăDâmboviţa

MTS, pH, CBO5, CCOCr, NH4, NO2, NO3, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Cloruri, Sulfaţi, Fe, Mn, Fenoli,Cr, Cu, Ni, Pb, Zn,


16. ICDLF VIDRA /Vidra Ind. Alimentară Sabar



17.SC INDUSTRIAL PARC SABARU SRL / Bragadiru

închiriere Sabar



18.PRIMĂRIA

MĂGURELE /Măgurele

Gospodărire comunală Ciorogârla

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu

filtrabil, Cloruri, Detergenţi, Substanţe


66

Nr.crt.



19.SC ROMSAD 2001 PRODCOM SRL/

CiorogârlaInd. Alimentară Sabar


Substanţe extractibile,Sulfuri

20.SC STAR FOOD EM

SRLPopeşti-Leordeni

Prelucrare cartofi Câlnău


filtrabil, Cloruri, Detergenţi, Substanţe

extractibile

21.SPITAL PSIHIATRIE

“EFTIMIE DIAMANDESCU”

Bălăceanca

sănătate Dâmboviţa



22.SC TRD TNUVA DAIRIES SRL /

Popeşti-LeordeniInd. Alimentară Câlnău



23. U.M. 01971 (fost U.M.01295)/Clinceni apărare Sabar



24. U.M. 01961/ Otopeni apărare Pasărea


Reziduu filtrabil, Detergenti, Substanţe

extractibile

25.SC VEOLIA APĂ SERVICII SRL /

Otopeni


Pasărea (prin canalul de desecare

CCIII)



26. SC VISTO PRIMEX SRL/Bragadiru Spălătorie auto Sabar



27.



Bucureşti - Pluvial I / Otopeni

Transport aerian Pasărea



67

Nr.crt.



28.



Bucureşti - Pluvial II / Otopeni

Transport aerian Pasărea



29.SC NUSCO

IMOBILIARĂ /Bucureşti

Activ. imobiliară Valea Saulei pH, MTS, Reziduu filtrabil

30. SC MOTOC NIL SRL / Chitila

Prelucrare cauciuc

Valea Mangului

MTS, pH, CBO5, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil,

Sulfaţi, Detergenţi, Substanţe extractibile,

Sulfuri

31.CONSILIUL LOCAL

BALOTEŞTI /Baloteşti


Ac. Căciulaţi -

Cociovaliştea


filtrabil, Fenoli, Detergenţi, Substanţe


32.CONSILIUL LOCAL MOARA VLĂSIEI /

Moara Vlăsiei

Gospodărire comunală Cociovaliştea

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Sulfuri, Substanţe

extractibile

33. S.N.R. STAŢIA TÂNCĂBEŞTI telecomunicaţii Valea

Snagov


extractibile

34.SC PROD SERVICE

ACT SNAGOV /Snagov

Gospodărire comunală Ialomiţa


extractibile

35. U.M. 0490 /Ciolpani apărare Valea

Snagov


extractibile

36. U.M. 01802 /Baloteşti apărare

Ac. Căciulaţi -

Cociovaliştea


extractibile37. Asociaţia Complex Gospodărire Cociovaliştea MTS, pH, CBO5, CCOCr,

68

Nr.crt.



Rezidenţial Baloteşti/Baloteşti comunală

Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenţi, Sulfuri, Substanţe

extractibile


Rezidenţial Corbeanca /Corbeanca


Valea Mocanului


extractibile

39.COMPLEX

NAŢIONAL SPORTIV SNAGOV/

Gruiu

Complex sportiv

Valea Snagov

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenti, Sulfuri, Substanţe

extractibile

40. Spitalul de Urgenţă “Dr. Agrippa Ionescu” sănătate Cociovaliştea

MTS, pH, CBO5, CCOCr, Ntot, Ptot, Reziduu filtrabil, Detergenti, Sulfuri, Substanţe

extractibile, Clor liber.

41.APPS-RA PALAT

SNAGOV/Snagov

Servicii admin. publice

Valea Snagov


Sulfuri Subst.extract.,

42.APPS-RA COMPLEX VILE SCROVIŞTEA /

Ciolpani

Servicii admin. publice

Lacul Scroviştea –

Valea Sticlăriei


Reziduu filtrabil, Detergenţi, Sulfuri,


43. SC CASTEL FILM SRL / Ciolpani Prod. film Valea

Snagov


extractibile

44.COMPLEX OLIMPIC

SYDNEY 2000 /Ciolpani

Complex sportiv

Valea Snagov


extractibile

3.10 Tendinţe

Administraţia Naţională „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor,

69

în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare economică.

În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatării

Obiective: - îmbunătăţirea stării de calitate a râului Dâmboviţa, în vederea încadrării în starea de calitate bună, respectiv clasa a II-a;

- îmbunătăţirea stării de calitate a lacurilor de pe Valea Colentinei , Valea Pasărea, Valea Saulei şi Valea Şindriliţa, în vederea încadrării în starea de calitate bună, respectiv clasa a II-a;

Măsuri: - efectuarea de controale periodice în vederea respectării obiectivelor de mediu;

- aplicarea de amenzi în situaţiile în care nu sunt respectate reglementările în vigoare (avize, autorizaţii);

- aplicarea de penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor şi debitelor reglementate;

- eliberarea Autorizaţiilor de gospodărire a apelor cu Programe de Etapizare, în vederea realizării de lucrări de protecţie a calităţii apelor.

70

CAPITOLUL IV UTILIZAREA TERENURILOR

4.1 Solul

Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Ca interfaţă dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplineşte mai multe funcţii vitale:• producerea de hrană / biomasă;• depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe (incluzând apa, carbonul şi azotul);• sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene;• serveşte drept platformă / mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;• sursă de materii prime, bazin carbonifer;• patrimoniu geologic şi arheologic. Până acum, fără accentuarea acţiunilor comunitare, doar nouă State Membre au legislaţie specifică protecţiei solului, celelalte bazându-se pe câteva prevederi de protejare a solului în cadrul altor politici sectoriale. Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confruntă UE sunt:• eroziunea;• degradarea materiei organice;• contaminarea;• salinizarea;• compactizarea;• pierderea biodiversităţii solului;• scoaterea din circuitul agricol;• alunecările de teren şi inundaţiile.

În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de:• depunerile uscate şi umede din atmosferă;• depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător;• deversarea de nămoluri, şlamuri şi apelor uzate pe terenuri agricole sau de altă natură;• chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;• degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.);• poluarea cu plumb specifică pentru zonele cu trafic auto intens.

Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic auto intens. În legătura cu aceasta, în anul 1997, cercetările I.C.P.A. Bucureşti au stabilit conţinutul de Pb prezent în probele de sol recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţie auto intensă conţinutul de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşeşte de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm).

71

Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului sau Şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinut ridicat s-a înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-a determinat un conţinut inferior valorii limită maximă admisă, dar mult mai mare decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm). Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea limitei maxime admisibile. În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care au evoluat în regim natural, conţinutul de Pb total se situează între 5 până la 16,2 ppm. Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decât conţinutul mediu general al plumbului total din soluri. Solurile din Municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic, au un conţinut foarte mare de Pb provenit în cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier. În zona nord a municipiului Bucureşti, interfluviul Dâmboviţa – Mostiştea, sunt necesare lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate. Aceste lucrări se aplică în depresiunile cu soluri hidromorfe, pentru eliminarea excesului de umiditate din Câmpul Otopeni, pe o suprafaţă de cca. 1.000 ha. Lucrările constau în înlesnirea reţelelor de absorţie – regularizare, utilizând ca material drenant sol stabilizat structural. În Bucureşti există soluri poluate în vecinătatea platformelor industriale (CET – uri, Platformele Laromet, I.M.G.B., Vulcan, Faur s.a.), unele perimetre neputând fi localizate precis, investiţiile fiind în derulare. Cauzele care au generat poluarea sunt emisiile de poluanţi industriali (metale grele, sulf, PCBs, suspensii, carbon sau NOX), precum şi fermele comercial intensive (pesticide, nitraţi, PCBs sau PHAs). Aceste soluri sunt încărcate cu poluanţi în cantităţi variabile, pentru aceasta este necesar a se inventaria perimetrele industriale la o scara de 1:25000.

4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în municipiul Bucureşti în perioada 2005 – 2009

Tabel 4.1.1.1

- hectare - 2005 2006 2007 2008 2009Suprafaţa totală 23787 23787 23787 23787 23787Suprafaţa agricolă 4464 4356 3600 3496 3481- proprietate majoritar privată *) 3211 3117 2431 2327 -

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă:- arabil

3622 3514 3047 2955 2940

- păşuni 506 506 418 406 406- vii şi pepiniere viticole 66 66 12 12 12

- livezi şi pepiniere pomicole 270 270 123 123 123

72

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

611 611 611 611 611

Ape şi bălţi 908 908 908 908 908Alte suprafeţe 17804 17912 18668 18772 18694

*) Începând cu anul 2001 conţine proprietatea privată a statului, a unităţilor administrativ – teritoriale, a persoanelor juridice şi fizice.Sursa Datelor: DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – ANUARUL STATISTIC 2009

În judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de la nivelul anului 2010, de 102.122 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie forestieră din judeţul Ilfov la nivelul anului 2010 totalizează 19.060 ha. Cele mai răspândite soluri sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună.

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în judeţul ILFOV în perioada 2001 – 2010

Tabel 4.1.1.2

Nr. crt

Categoria de

folosinţăSuprafaţă (ha)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

1. Arabil 106852 107312 105292 104478 105699 105168 104405 102913 102012 978322. Păşuni 2401 2267 2184 2211 1929 2021 1924 1976 1973 19733. Fâneţe şi

pajişti naturale

38 71 61 73 44 48 83 58 58 58

4. Vii 2009 1951 2073 1842 1552 1488 1559 1433 1412 14125. Livezi 1756 1496 1332 1148 875 952 1061 854 847 847

TOTAL AGRICOL

113056 113097 110942 109752 110099 109677 109032 107234 106302 102122

Sursa datelor: AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ILFOV

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice.Tipuri de poluare a solurilor identificate de I.C.P.A. Bucureşti, sunt:1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;

73

2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri neconforme;3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, săruri, acizi, baze);4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol. In judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează cca. 19.060 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone. Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

Repartiţia solurilor din Regiunea 8 pe clase de calitate şi tipuri Tabel 4.1.2.1.

Nr. Crt. Specific U.M.

Clase de bonitate ale solurilor

I II III IV V Total (ha)

1 Arabil ha 4508 72994 23901 3873 4420 1096962 Pajişti ha 0 34 2077 281 45 24373 Vii ha 148 1711 182 0 0 20414 Livezi ha 0 1657 34 80 0 1771

Total pe clase ha 4656 76396 26194 4234 4465 -

Sursa datelor: REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România

Asupra stării de calitate a solurilor se exercită presiuni prin: exploatarea necorespunzătoare; utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi produselor fitosanitare

(erbicide, insecticide, fungicide), aceasta incluzând atât elementul cantitativ cât şi cel calitativ;

efectuarea de lucrări necorespunzătoare sau în perioade de timp neadecvate;

neefectuarea lucrărilor necesare pentru prevenirea degradării solului; calamităţi naturale.

74

Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice poate duce la acidifierea solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole.

Pesticidele reprezintă substanţele chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului.

Referitor la poluarea solului în urma activităţilor din agricultură, fermele zootehnice din judeţ au amenajate staţii de epurare pentru colectarea dejecţiilor şi stocarea acestora.

Reziduurile zootehnice care duc la poluarea solului sunt: gunoiul de grajd, dejecţiile semilichide şi lichide, resturile furajere şi cadavrele nedepozitate corespunzător. Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către I.C.P.A. Bucureşti, reies următoarele:- reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;- conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice;- conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;- conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la restul de 25 %.

Situaţia calităţii solurilor cu privire la reacţie (pH), fosfor şi potasiu mobil, azot (după indicele de azot) şi humus Tabel 4.1.3.1.

Sol Suprafaţă - haSoluri moderat puternic acide 13841Soluri slab şi puternic acide 4259

Soluri cu conţinut redus de humus 34069Soluri slab aprovizionate cu azot 48974

Soluri slab aprovizionate cu fosfor 93690Soluri slab aprovizionate cu potasiu 19164

Terenuri cu pantă peste 5% 19164Eroziune de suprafaţă 11786

Exces de umiditate 4259

Soluri neevoluate 11711

Soluri cu textură grea 75591 Sursa datelor: AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ILFOV

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

75

În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice puţin influenţate de activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică). Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate felurile în care, prin operaţiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol. A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu intensificarea traficului rutier.Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor.

Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

În anul 2008 a fost aprobată lista localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, listă care a fost publicată în Ordinul 1552/2008 – pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. În termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Române", va revizui zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, şi va întocmi hărţile cu aceste zone.

Tabel 4.1.4.1.Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din judeţul Ilfov

Nr.Crt.

Judeţul Localitatea

1 Ilfov 1 Decembrie2 Ilfov Afumaţi3 Ilfov Baloteşti4 Ilfov Berceni5 Ilfov Bragadiru6 Ilfov Brăneşti7 Ilfov Buftea8 Ilfov Cernica9 Ilfov Chiajna

10 Ilfov Chitila11 Ilfov Ciolpani12 Ilfov Ciorogârla13 Ilfov Clinceni14 Ilfov Copăceni15 Ilfov Corbeanca16 Ilfov Cornetu17 Ilfov Dărăşti-Ilfov18 Ilfov Dascălu19 Ilfov Dobroeşti

76

Nr.Crt.

Judeţul Localitatea

20 Ilfov Domneşti21 Ilfov Dragomireşti-Vale22 Ilfov Găneasa23 Ilfov Glina24 Ilfov Grădiştea25 Ilfov Gruiu26 Ilfov Jilava27 Ilfov Măgurele28 Ilfov Moara Vlăsiei29 Ilfov Mogoşoaia30 Ilfov Nuci31 Ilfov Otopeni32 Ilfov Pantelimon33 Ilfov Periş34 Ilfov Petrăchioaia35 Ilfov Popeşti-Leordeni36 Ilfov Snagov37 Ilfov Ştefăneştii de Jos38 Ilfov Tunari39 Ilfov Vidra40 Ilfov Voluntari

Sursa datelor: Ordinul 1552/2008 – „Ordin pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole”

Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se numără:- constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;- elaborarea bilanţului de mediu;- stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului. Este stabilită obligaţia pentru operatorul economic sau deţinătorul unui teren, ca la încetarea activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei terenului, să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului ecologic Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinţă a terenului.Opţiuni pentru reabilitarea ecologică:- Îndepărtarea întregului material cu sol contaminat.- Acoperire cu sol curat de 1 -1,5 metri.- Stimularea biodegradării naturale.- Nivel mai mare al apelor subterane.- Adaosul de calcar sau argile la material.- Fertilizarea solului(material).- Schimbarea vegetaţiei.

77

4.1.5. Managementul siturilor contaminate

La nivelul anului 2007 s-a elaborat legislaţia referitoare la siturile contaminate şi s-au emis HG nr. 1408/2007 şi HG nr. 1403/2007. În baza HG nr.1408, la nivelul regiunii 8 s-au chestionat autorităţile administraţiei locale şi agenţi economici, în vederea realizării inventarului cu situri contaminate din activităţi cum sunt: agricultura, zootehnie, industrie, etc.

În anul 2010 au fost informaţi agenţii economici care deţin situri contaminate/potenţial contaminate şi s-a intocmit “Lista cu siturile potenţial contaminate”, urmând ca ulterior să se definitiveze “Lista cu Siturile contaminate/potenţial contaminate”.

În vederea realizării inventarului siturilor contaminate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov , Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti precum şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti au transmis chestionare autorităţilor administraţiei publice locale, cât şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi din categoriile: agricultură, zootehnie, industrie, etc.

Inventarul siturilor contaminate în urma activităţii din sectorul industrial la nivelul judeţului Ilfov Tabel 4.1.5.1.

Locatie Nume sit LocalitateaIlfov IMNR PANTELIMONIlfov SC ALUSET ROMÂNIA SRL PANTELIMONIlfov SC APRIL INVESTIŢII SRL PANTELIMONIlfov SC CRIMBO GAS 2000 SRL PANTELIMONIlfov SC NEFERAL SA, Pantelimon PANTELIMON

Ilfov SC PROTAN SA, Popeşti Leordeni POPEŞTI LEORDENI

Ilfov SC ROSAL GRUP SRL PANTELIMON Sursa Datelor: AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ILFOV

Din cei 7 agenţi economici 3 operatori economici deţin terenuri cu poluare istorică, dar nedovedită analitic.

Inventarul siturilor contaminate sau posibil contaminate de pe raza Municipiului Bucureşti. Tabel 4.1.5.2.

78

Nr. Crt. Locaţie

Operator economic şi date de identificare

Tipul de poluant

Domeniu de activitate

Documentaţie justificativă

1. Bucureşti

S.C. PETROM S.A.Şos. Străuleşti nr. 69 Gsector 1În curs de decontaminare

Produse petroliereHTP

Comercializarea produselor petroliere combustibile, lubrifianţi, antigel, recuperarea uleiurilor uzate şi neutralizarea deşeurilor petroliere

Raport la Bilanţul de Mediu Nivel I la încetarea activităţii întocmit deS.C. GEOMED S.R.L.S-au obţinut Avize de Mediu la încetarea activităţii

2. Bucureşti

S.N.T.F.M."C.F.R. MARFĂ" S.A.Str.Neagoe Teodor nr.1sector 1


Transporturi feroviare

Studiu de evaluare cantitativă şi calitativă privind gradul de poluare - 2008, intocmit deS.C. ECOSIMPLEX NOVA S.R.L.

3. Bucureşti

S.N.T.F.C.“C.F.R. CĂLĂTORI” S.A.R.T.F.C. BUCUREŞTICalea Griviţei nr. 347, sector 1



Studiu de evaluare a riscului – 2008, întocmit deS.C. F & R WORLDWIDE S.R.L.

4. Bucureşti

S.N.T.F.C.“C.F.R. CĂLĂTORI” S.A.R.T.F.C. BUCUREŞTIStr. Carpaţi nr. 1 – 3sector 1



Raport de încercare, executat deS.C. ECO LAB CONSULT S.R.L.

5. Bucureşti

S.C. FORADEX S.A.Str. Milcov nr. 5sector 1În curs de decontaminare


Construcţii echipamente pentru foraje

Studiu de evaluare a riscului elaborat în perioada octombrie 2008 - martie 2009 deS.C. E.H. CONSULTANŢĂ MEDIU S.R.L.

6. Bucureşti Sit Orfanîn sector 1


- -

79

Sursa datelor: AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCUREŞTI

4.1.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.

În cursul anului 2010, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov şi Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov au fost înregistrate următoarele poluări accidentale:- avarii la conductele de transport ţiţei, aparţinând SC CONPET SA, pe teritoriul localităţilor Dumitrana, Fierbinţi-Grădiştea, Nuci, Periş, fiind afectate suprafeţe mici de teren. În fiecare situaţie s-a intervenit cu material poliabsorbant şi ulterior s-a decopertat suprafaţa afectată şi s-a transportat pământul poluat în vederea decontaminării, la societăţi autorizate.

În municipiul Bucureşti nu au fost semnalate poluări accidentale şi accidente majore de mediu în anul 2010.

4.2 Starea pădurilor. Evoluţia suprafeţelor ocupate de păduri. Păduri regenerate şi reîmpăduriri

4.2.1.Fondul forestier

La data de 31.12.2010 Direcţia Silvică Ilfov din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, administrează o suprafaţă totală de 19722 ha teren forestier proprietate publică a statului, din care în raza judeţului Ilfov o suprafaţă de 19.060 ha. În raza judeţului, o suprafaţă totală de 3564 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha reprezentând păduri mânăstireşti şi restul reprezentând proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar: Legea 18/1991, Legea 1/2000 cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247/2005.

Pădurile aflate în administrarea Direcţiei Silvice Ilfov sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa). Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti este de 80 m.

Suprafaţa totală de 19.060 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată pe categorii de folosinţă astfel :

- 18.295 ha categoria „pădure”;- 765 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate

adminiatraţiei silvice, terenuri care servesc cultura şi producţia silvică, terenuri afectate împăduririi (97ha).

Fondul forestier proprietate publică a statului din raza judeţului Ilfov este

administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Direcţiei Silvice Ilfov, astfel :

- 5.091 ha Ocolul Silvic Bucureşti- 9.609 ha Ocolul Silvic Snagov- 5.022 ha Ocolul Silvic Brăneşti

80

Fondul forestier total de pe raza Municipiului Bucureşti este de 632 ha fiind amplasat exclusiv pe raza sectorului 1 din care: 395 ha păduri proprietatea statului aflate în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti şi 237 ha păduri particulare aparţinând persoanelor particulare. Din totalul celor 632 ha fond forestier, 592 ha sunt ocupate de pădure, 40 ha fiind terenuri destinate administraţiei silvice.

În anul 2010 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzatoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de constatare a dăunatorilor pe o suprafaţă totală de 10213 ha din care 341 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 9872 ha pentru constatarea insectelor defoliatoare. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului. Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzatoare în pădurile administrate constituie o preocupare a personalului silvic în vederea prevenirii atacurilor de dăunatori şi limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei forestiere.

Pădurile administrate de Direcţia Silvică Ilfov sunt păduri încadrate în grupa I funcţională şi au de îndeplinit ca funcţie de protecţie cea corespunzătoare categoriei de agrement şi recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu prevederile amenajamentelor în vigoare şi în conformitate cu posibilitatea decenală stabilită şi rămasă de exploatat. Volumul de masă lemnoasă ce se poate extrage este stabilit funcţie de posibilitatea pădurii, posibilitate consemnată în amenajamentele silvice. Posibilitatea anuală a pădurilor este de 69 mii mc din care 46 mii mc produse principale. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamente intensive cu regenerare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee şi prin aplicarea de tratamente estensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive cel mai reprezentativ şi des aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri iar din cele extensive tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.

Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 – 2010 în judeţul Ilfov

Tabel nr. 4.2.1.1Anul

2007 2008 2009 2010Suprafaţa

ha 20.711 20.413 19.653 19.060

Figura. 4.2.1.1Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 – 2010 în judeţul

Ilfov

81

Sursa datelor:DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV

Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Ilfov, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, fiind realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor.

În 2010, 35.000 mc au fost valorificaţi conform volumului stabilit către agenţii economici ca masa lemnoasă pe picior, 34.000 mc către populaţie - masa lemnoasă exploatată în regie.

Din cele 395 ha păduri proprietatea a statului de pe raza Municipiului Bucureşti s-au recoltat 500 mc masa lemnoasă din care: 400 mc stejar şi 100 mc diverse esenţe tari.

Din cele 19.060 ha paduri proprietatea a statului de pe raza Judetului Ilfov s-au recoltat 68.400 mc masă lemnoasă din care: 22.900 mc stejar, 22.900 mc diverse esenţe tari şi 17.500 mc diverse specii moi.

În anul 2010 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate a fost parcursă cu tăieri de regenerare o suprafaţă totală de 556 ha din care 356 ha cu tăieri progresive, 55 ha cu tăieri rase, 23 ha cu tăieri de substituiri şi refacere a arboretelor slab productive şi degradate, 60 ha cu tăieri de regenerare în crâng şi 77 ha cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, în anul 2010 s-au executat lucrări de îngrijire pe o suprafaţă totală de 672 ha din care : 60 ha degajări, 48 ha curăţiri şi 564 ha rărituri. În cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o acordăm promovarii şi menţinerii stejarului în arealul său natural. S-a mai parcurs de asemenea cu tăieri de igiena în vederea

Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 – 2010 în judeţul Ilfov

20.711

20.413

19.653

19.060

20.711

20.413

19.653

19.060

18.000

18.500

19.000

19.500

20.000

20.500

21.000

2007 2008 2009 2010Anul

Supr

afat

a - h

a -

82

extragerii arborilor uscaţi o suprafaţă de 2709 ha şi cu tăieri de produse accidentale în suprafaţă de 978 ha.

În raza Municipiului Bucureşti s-au executat rărituri în arboretele prevăzute a fi parcurse cu această operaţiune culturală pe 10 ha şi 40 ha au fost parcurse cu tăieri de igiena în vederea extragerii arborilor uscaţi diferenţa fiind realizată integral pe raza judeţului Ilfov.

Tot arealul cuprins în raza judeţului Ilfov se situează sub media pe ţară de 27% privind ponderea pădurilor. Ca urmare, se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi date în producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră care să îndeplinească rolul de “ plămân verde “ al Municipiului Bucureşti. Zonele cele mai expuse fenomenelor de aridizare şi secetei sunt zonele din partea de sud şi est a judeţului. De asemenea în lunca Argeşului, ca urmare a amenajărilor privind Canalul Argeş – Dunare, excavaţiilor şi balastierelor instalate, au dus la modificarea registrului hidric, apa freatică scăzând cu 10-20m, ceea ce a dus la dispariţia vegetaţiei din vecinătatea sa, fiind necesare lucrări de recontrucţie ecologică deosebit de dificile.

În anul 2010 la nivelul Direcţiei Silvice Ilfov s-au realizat 85 ha regenerări naturale şi 32 ha împăduriri. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 1222 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor. Tot în anul 2010 s-au executat lucrări de completări în plantaţii pe suprafaţă de 26 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat 413 ha lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 755 ha constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitişului natural şi lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 231 mii buc puieţi forestieri.Pregatirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat pe

suprafaţă de 15 ha.

Evoluţia suprafeţelor regenerate pe raza jud.Ilfov în perioada 2004 – 2010

Tabel 4.2.1.2.Anul Regenerări naturale Împăduriri Total2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 682007 72 22 942008 84 20 1042009 65 17 822010 85 32 117

4.3. Tendinţe

83

Utilizarea solurilor determină schimbări fără precedent în peisaje,ecosisteme şi mediu.

Zonele urbane şi infrastructura aferentă sunt utilizatorii de soluri cu cea mai rapidă creştere, în principal pentru terenurile agricole productive.

Peisajele rurale sunt în schimbare datorită intensificării construirii pe terenurile agricole, abandonării terenurilor şi exploatărilor forestiere.

Transformarea deşeurilor biodegradabile în compost care poate să fie folosit ca îngrăşământ agricol (crescând fertilizarea solului), acestea fiind deşeuri solide.

Obiectivele ce se impun a fi luate în stategia privind administrarea corespunzătoare a fondului forestier sunt următoarele:

- creşterea suprafeţei fondului forestier naţional şi implicit a suprafeţei de pădure pe cap de locuitor, indicator care actualmente este sub media europeană;

- scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător şi prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat în contextul schimbărilor climaterice actuale;

- prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, furtuni, tornade, înzăpeziri, eroziunea solului etc;

- interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional;Măsurile ce trebuiesc luate pentru a realiza obiectivele pe care le considerăm oportune sunt:- identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării

pentru a fi împădurite şi redate fondului forestier naţional;- administrarea unitară a fondului forestier naţional de către o singură instituţie

care să asigure respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii;- creşterea suprafeţelor parcurse cu lucrări de regenerare şi aplicarea

tratamentelor intensive cu regenerare sub adăpost;- creşterea numărului de puieţi produşi în pepinierele silvice;- dotarea administraţiei silvice cu maşini performante în vederea executării integral

mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor şi pregătirii solului;- promovarea de acţiuni de conştientizarea şi educare a populaţiei şi în special a

tinerei generaţii privind protecţia vegetaţiei forestiere;- adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi suplu privind legislaţia silvică

inclusiv prin reactualizarea sancţiunilor privind încălcările de fond forestier, poluarea şi distrugerea fondului forestier.

84

CAPITOLUL V PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

5.1. Biodiversitatea României

Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea speciilor, diversitatea genetică, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a organizării sociale a populaţiei umane.

Biodiversitatea trebuie conservată, deoarece generează pe de o parte bunuri - resurse ce alimentează sistemele socio-economice şi asigură servicii direct utilizabile sistemului socio-economic uman - epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi modulează clima, controlul circuitului hidrologic, ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaţilor, etc., iar pe de altă parte menţine procesele ecologice la nivel local, regional şi global.

Biodiversitatea are o valoare directă pentru că oferă resurse regenerabile (bunuri), dar şi valoare indirectă pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educaţională şi ştiintifică, economică, culturală şi recreativă.

5.1.1. Starea biodiversităţii în regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

La nivelul regional, pe teritoriul judeţului Ilfov, există diverse tipuri de habitate naturale : întinderi de lotus indian aclimatizat (caracteristic Lacului Snagov), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum), lacuri distrofice şi iazuri (in apropierea localitaţilor Buftea, Mogoşoaia, Chitila, Cernica, Grădiştea, Snagov, Balta Neagră, etc.), zone de pădure si zone umede.

În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din Municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc, Spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc., o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie, dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viţă de cultură sau sălbatică. Câteva dintre aceste plante sunt declarate monumente ale naturii: Aesculus Hippocastanum (castanul roşu), Torreya nucifera (toreia) sau Sophora japonica (salcâm japonez), etc., fiind incluse pe lista arborilor ocrotiţi din Bucureşti.

Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special câinii fără stăpân, pisicile, etc., dar sunt întâlnite şi specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban. Speciile de păsări sălbatice care pot fi admirate pe lacuri şi în parcuri sunt în număr de 89, din care 15 specii se regăsesc pe Anexa 3, 13 pe Anexa 4 B şi 5 pe Anexa 5 C (este permisă vânătoarea lor); din familia Picidae se întâlnesc 5 specii de ciocănitoare, din care 4 sunt protejate prin O.U.G. nr. 57/2007 – Anexa 3, iar Picus veridis se află şi pe anexa 4 B - specii care necesită o protecţie strictă.

De asemenea există 19 specii de peşti identificaţi în lacurile locale, dintre care amintim: platica, babuşca, şalăul, roşioara, ţiparul (specie protejată), etc., precum şi 4 specii de lilieci - Myotis daubentonii (liliacul de apă), Vespertilio murinus (liliacul bicolor), Nyctalus noctula (liliacul de amurg), Pipistrellus pipistrellus (liliacul pitic) - protejaţi prin Legea nr. 13/1993 şi Legea nr. 90/2000. Se întâlnesc în parcurile cu arbori scorburoşi, podurile de case, biserici, fisuri de stânci etc.

85

Grădina zoologică a Municipiului Bucureşti are o suprafaţă totală de 67.057 mp, întreţine şi expune colecţii de animale vii, sălbatice, indigene şi exotice, detinănd 197 specii de animale. Scopul Grădinii Zoologice Bucureşti este de a contribui la conservarea faunei şi instruirea, educarea şi recreerea publicului vizitator.

Fig. 5.1.1.1 Motacilla alba Fig. 5.1.1.2 Apus Apus (Codobatură albă) (Drepnea neagră) Sursa imaginilor: Societatea Ornitologică Română

Fig. 5.1.1.3 Vespertilio murinus Fig. 5.1.1.4 Pipistrellus pipistrellus Sursa: Internet Sursa: Internet

Judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate. Din punct de vedere ornitologic se remarcă existenţa următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu (Ardea purpurea), cucul (Cucullus canorus), ciuful de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuveaua (Athene noctua), ciuful de câmp (Asio flammeus), prigoria (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescăruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba),

86

sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), egreta (Egretta garzetta), etc.

Fig. 5.1.1.5 Fulica atra (imagine preluata de pe internet)

Fig. 5.1.1.6 Delichon urbica (imagine preluata de pe internet)

O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani. Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi: Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.

Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei unei specii de brânduşe galbene (Crocus banaticus), protejată prin lege.

Fauna sălbatică din judeţul Ilfov este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile: - Mustelidae - dihor (Putorius putorius) - Conv. Berna - vidra (Lutra lutra) - OUG154/2008 , Conv. Berna - jder de copac (Martes martes) - OUG154/2008, Conv.Berna - nevăstuica mică (Mustela nivalis) - OUG154/2008, Conv.Berna - bursuc - OUG154/2008, Conv.Berna - Muridae - bizam (Ondrata zibethica) - OUG154/2008 - Cervidae - căprior (Capreolus capreolus) - OUG154/2008, Conv. Berna - Suidae - mistreţ (Sus scrofa) - OUG154/2008 - Canidae - vulpe (Vulpes vulpes) - OUG154/2008 - Lepuridae - iepure (Lepus europaeus) - OUG154/2008 - Emydidae - ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - OUG154/2008, Conv. Berna - Lacertidae - guşter (Lacerta viridis) - OUG154/2008, Conv. Berna - şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - OUG154/2008, Conv. Berna - Colubridae - şarpele de casă (Natrix natrix) - Conv. Berna

87

- şarpele de apă (Natrix tesselata) - Conv Berna

Fig. 5.1.1.7 Lacerta agilis Fig. 5.1.1.8 Emys orbicularis (imagine preluată de pe internet) (imagine preluata de pe internet)

Fauna piscicolă din Ilfov cuprinde diverse specii, dintre care amintim: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii endemice de guvizi - Gobius sp. şi Broteshoryns sp.

Fig. 5.1.1.9 Perca fluviatilis (imagine preluata de pe internet)

Fig. 5.1.1.10 Silurus glanis (imagine preluata de pe internet)

Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Municipiului Bucureşti. În judetul Ilfov, conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/ comercializare plante şi părţi din plante solicitate de către persoane juridice, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată s-au valorificat economic diverse resurse biologice: tei (Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna), etc. În ceea ce priveşte fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau prelucrată, au fost vânate următoarele specii : căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam

88

(Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă (Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

La data de 31.12.2010 Direcţia Silvică Ilfov din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, administrează o suprafaţă totală de 19.772 ha teren forestier proprietate publică a statului, din care în raza judeţului Ilfov o suprafaţă de 19.060 ha, din care 3.564 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha reprezentând păduri mânăstireşti şi restul reprezentând proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar : Legea 18/1991, Legea 1/2000 cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247/2005.

Suprafaţa totală de 19.060 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată pe categorii de folosinţă astfel :

- 18295 ha categoria „pădure” ;- 765 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate administraţiei

silvice, terenuri care servesc cultura si producţia silvică, terenuri afectate împăduririi (97 ha).

Fondul forestier total de pe raza Municipiului Bucureşti este de 632 ha fiind amplasat exclusiv pe raza sectorului 1, din care: 395 ha păduri proprietatea statului aflate în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti şi 237 ha păduri aparţinând persoanelor particulare. Din totalul celor 632 ha fond forestier, 592 ha sunt ocupate de pădure, 40 ha fiind terenuri destinate administraţiei silvice.

5.1.2. Impactul asupra biodiversităţii

Preocupările actuale pentru stoparea distrugerii biodiversităţii sunt justificate de rata nemaiîntâlnită cu care aceasta este pierdută, fiind într-un real pericol de dispariţie categorii întregi de componente ale sale. Speciile care supravieţuiesc suferă o reducere a variabilităţii genetice. Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.

În afara factorilor naturali (secetă, inundaţii, mişcări seismice, etc.) asupra florei şi faunei se exercită presiuni şi prin: despăduriri, incendii, poluări industriale, testări necontrolate de OMG-uri, substanţe fitosanitare, recoltări şi capturări necontrolate, schimbarea destinaţiei terenurilor etc.

În perioada ce o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă au adus pagube anuale pădurilor. Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi pricipalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive ce sunt situate pe suprafeţe mari la ora actuală.

Tot arealul cuprins în Regiunea 8 se situează sub media pe ţară de 27% privind ponderea pădurilor. Se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu pot fi date în producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră care să îndeplinească rolul de plămân verde al Municipiului Bucureşti. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare şi secetei sunt zonele din partea de S şi E a judeţului Ilfov şi partea de sud a Bucureştiului. De asemenea, în lunca Argeşului, ca urmare a amenajărilor privind canalul Argeş-Dunăre, a excavaţiilor şi balastierelor instalate, s-a ajuns la modificarea regimului hidric,

89

apa freatică scăzând cu 10-20 cm, ceea ce a dus la dispariţia vegetaţiei din vecinătatea sa, fiind necesare lucrări de reconstrucţie ecologică deosebit de dificile.

5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Activităţile umane au un impact din ce în ce mai accentuat asupra mediului, reuşind să modifice toate geosferele şi relaţiile dintre acestea. La rândul lor, aceste modificări influenţează direct dezvoltarea economică, socială şi politică. Dintre componentele umane care determină cele mai importante modificări globale ale mediului pot fi enumerate:- supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponenţială a populaţiei umane şi de creşterea economică;- utilizarea unor tehnologii inadecvate;- distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde supravieţuirea speciilor;- introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea lor;- poluarea genetică cu organisme modificate genetic;- poluarea prin modificarea factorilor de mediu;- defrişările şi distrugerea spaţiilor verzi;- creşterea necesităţilor de energie;- creşterea populaţiei;- creşterea utilizării terenurilor prin creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private;- nivelul inconstant al lacurilor din capitală;- cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini ce a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit, etc.

Viteza cu care oamenii modifică componentele biodiversităţii, gravitatea modificărilor şi consecinţele acestora sunt fără precedent în istoria umanităţii. În funcţie de circumstanţe, activităţile umane pot spori, menţine sau diminua diversitatea specifică, genetică sau a ecosistemelor într-o anumită perioadă, deşi tendinţa generală a fost scăderea ei permanentă.

Presiunea antropică asupra biodiversităţii este determinată de factori cum sunt: - Modificarea şi distrugerea habitatelor. Sunt considerate cele mai importante cauze ale erodării biodiversităţii. Acestea se manifestă direct, prin reducerea suprafeţei ocupate de ecosistemele naturale sau indirect prin efectele poluării asupra condiţiilor de viaţă ale speciei. Modificarea habitatelor survine ca urmare a manifestării unor efecte cumulative la nivel global sau regional, datorită poluării directe, dar şi prin amenajare (infrastructura de transport, turistică, industrială, hidroenergetică etc.).- Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii, fiind al doilea factor după distrugerea şi modificarea habitatelor.Speciile alohtone (exotice, introduse) au în multe cazuri comportament invaziv, întrucât factorii care limitau creşterea populaţiilor nu mai acţionează cu aceeaşi intensitate în noile condiţii, speciile de pe nivelurile trofice inferioare nu au adaptări care să permită evitarea noului prădător/parazit, iar cele de pe acelaşi nivel nu reuşesc să le concureze. - Creşterea populaţiei şi consumarea resurselor.

90

- Evaluarea greşită a mediului şi a resurselor sale. Astfel de situaţii conduc la transformarea unor ecosisteme naturale în terenuri agricole, desecarea zonelor umede, defrişarea pădurilor, distrugerea unor ecosisteme prin amenajări hidroenergetice sau turistice supradimensionate, fiind generate de ignorarea costurilor de mediu a produselor sau serviciilor astfel obţinute.- Inechitatea în distribuţia beneficiilor din protejarea şi utilizarea biodiversităţii determină, pe de o parte, o scădere a interesului pentru conservarea ecosistemelor din partea celor care le utilizează direct (de exemplu, proprietarii de terenuri cu pădure), iar pe de altă parte, orientează investiţiile în sensul exploatării resurselor în arii cu biodiversitate ridicată, fără a asigura măsuri de protecţie.- Diminuarea suprafeţelor ocupate de pădure, altfel spus, defrişarea pădurilor . În ceea ce priveşte exploatările de resurse, presiunile antropice asupra ariilor naturale protejate şi a biodiversităţii în general, se manifestă prin exploatările forestiere, achiziţia şi recoltarea de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, păşunatul iraţional, dar de multe ori şi prin turismul necontrolat şi needucat. Din acest motiv se impune creşterea suprafeţelor din categoria ariilor naturale protejate, unde să se instituie regimuri de protecţie, în special pentru speciile vulnerabile, endemice şi pe cale de dispariţie.

5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor

Fragmentarea habitatelor apare şi atunci când există aglomerări mari de locuinţe, dar şi în cazul celor izolate, datorită construcţiei suplimentare de căi de acces şi utilităţi. Construirea haotică, fără respectarea unei stategii de urbanism coerentă şi consecventă conduce la utilizarea nejudicioasă a zonelor destinate pentru construcţii şi extinderea acestora în detrimentul celor naturale, provocând pierderea spaţiilor verzi din oraşe şi din apropierea lor.

Tabelul 5.2.1.1 Fondul funciar in Regiunea 8, după modul de folosinţă, la 31 decembrie 2009Regiunea Bucuresti-Ilfov

Municipiul Bucuresti

Judetul Ilfov

2006Suprafaţa totală 182115 23787 158328Suprafaţa agricolă 114054 4356 109698Proprietate majoritar privată 104778 3117 101661Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţăArabil 108723 3514 105209Păşuni 2463 506 1957Fâneţe 226 - 226Vii şi pepiniere viticole 1501 66 1435Livezi şi pepiniere pomicole 1141 270 871Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

25907 611 25296

Ape şi bălţi 6219 908 5311Alte suprafeţe 35935 17912 18023

2009Suprafaţa totală 182115 23787 158328Suprafaţa agricolă 110031 3496 106535

91

Proprietate majoritar privată 100274 2327 97947Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţăArabil 105200 2955 102245Păşuni 2379 406 1973Fâneţe 58 - 58Vii şi pepiniere viticole 1424 12 1412Livezi şi pepiniere pomicole 970 123 847Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

25864 611 25253

Ape şi bălţi 6220 908 5312Alte suprafeţe 40000 18772 21228

Sursa: Agenţia Naţională de Cadastru si Publicitate Imobiliară pentru anul 2006 şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2009

După cum se observă din tabelul de mai sus, utilizarea terenurilor din Regiunea 8 s-a modificat puţin de-a lungul anilor, terenurile ”pierdute” din categoriile de folosinţă prezentate fiind folosite în principal pentru construcţia de locuinţe (zone rezidenţiale) şi zone industriale.

Datorită procesului de extindere a zonelor rezidenţiale, comerciale şi industriale (în special în zona de Nord a capitalei), există o presiune continuă asupra zonelor împădurite şi spaţiilor verzi. Ponderea redusă a suprafeţelor împădurite din apropierea capitalei şi lipsa programelor de educaţie ecologică exercită o presiune continuă asupra mediului şi afectează starea de sănătate a populaţiei.

Tabelul 5.2.1.2 Suprafaţa spatiilor verzi în judeţul Ilfov Oraş/Comună Suprafaţa

intravilan (ha)Spaţii verzi în intravilan (ha)

Spaţii verzi în extravilan (ha)

Corbeanca 2960 53 104,8 pădureCiorogârla 2080 391,1 319,6 vegetaţie;

938 teren arabilTunari 3387 170 126 vegetaţieAfumaţi 700 7 (1%) 400 (16,75)Cernica 523,4 27,50 (5,3%) 3257,8Copăceni 1142 28 (2,5%) 230 ha din care:

- 69,6 ha ape- 126 ha păduri- 16,4 teren arabil- 18 ha drumuri

Chiajna 988 9 (1%) 616 ha din care:- 20 ha pădure- 596 ha teren agricol

Dascălu 350 100 ha (28,6%)din care:- 10 ha zona verde de interes public90 ha – zona verde

3549 ha din care:- 173 ha păduri - 90 ha ape- 3134 ha teren

92

amenajata în curţile proprietarilor

arabil- 152 ha islaz

1 Decembrie 1268 48 (3,8) 208 (80%)Dărăşti 160 2,3 1,72%Magurele 4017 6,65 (0,165%) 419,5 (86,85%)Domneşti 1644 411 (25%) 2686Mogoşoaia 578 ha + 184 ha

introduse in intravilan prin PUZ-uri

48,2 (6,4%) 1883,62 ha din care:- 209,9 ha pădure- 1555 ha teren arabil- 118,7 ape

Popeşti - Leordeni

1397 775 (55%) - scuaruri - spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulatie- grădini din cadrul gospodăriilor

3873 teren arabil

Nuci 3084 12 ha 2115 ha din care:- 268 ha pădure- 100 ha ape- 217 ha pasune- 1530 ha teren arabil

Periş 2181,5 170,65 ha (7,82%) 6996,76 ha din care:- 2062 ha pădure - 267 ha ape- 4667,76 ha teren arabil

Vidra 1219,52 352 ha (28,9%) 742Sursa: APM Ilfov şi Primării judeţul Ilfov

Primăria Capitalei a finalizat cadastrul verde al Municipiului Bucureşti. Conform documentului, capitala are 23,21 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafaţă de spaţii verzi este în sectorul 1 - 77,19 mp/cap de locuitor. Până în 2013, cantitatea de spaţiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuie sa ajungă la 26 mp. Cadastrul verde a presupus inventarierea tuturor arborilor şi a spaţiilor verzi de pe domeniul public. Au fost considerate spaţii verzi arborii, iarba şi cimitirele, parcuri, scuaruri, plantaţii de aliniament, etc. Avem 1,7 mil. arbori, dintre care 194.000 în pădure; există 110 arbori ocrotiţi. Raportând datele enumerate la numărul de locuitori, reiese că media pe Bucureşti este de 0,88 arbori, faţă de recomandarea Uniunii Europene de 3 arbori pe cap de locuitor. Cel mai aproape de această recomandare se află sectorul 1, cu 2,55 arbori pe cap de locuitor, la polul opus aflându-se sectorul 2 cu 0,55 arbori pe cap de locuitor.

93

La nivel regional există planuri sau programe ce se vor dezvolta în zona ariei de protecţie specială avifaunistică Gradiştea-Căldăruşani-Dridu. Suprafaţa totală ocupată de planuri/proiecte avizate sau în curs de reglementare este de 5,51 % din suprafaţa sitului de 6.642 ha, având un impact redus asupra habitatelor speciilor de păsări din sit şi asupra integrităţii acestuia. Datorită regulilor urbanistice impuse pentru aceste planuri, efectul cumulativ al acestora este practic redus la minim. Din studiile de biodiversitate întocmite, a rezultat că zonele de amplasare a planurilor nu fac parte din habitatele agreate de speciile pentru care a fost desemnat SPA-ul şi că activităţile propuse nu vor afecta speciile protejate.

Zona se va dezvolta treptat şi se vor avea in vedere adoptarea unor măsuri de diminuare a impactului antropic asupra ecosistemelor sitului, astfel incât să se păstreze nealterate aceste habitate atât de importante pentru speciile ce le populează, atât în perioada de proiectare cât şi în perioada de implementare.

Majoritatea suprafeţelor de teren extravilan (teren agricol) propuse pentru a fi introduse în intravilan, menţionate anterior (atât cele care au obţinut avizul de mediu cât şi cele care sunt în curs de reglementare), sunt prevăzute cu funcţiunea de locuire, prin P.U.G.-urile Comunelor Moara Vlăsiei şi Gruiu (P.U.G.-uri aflate în curs de actualizare şi aprobare).

De asemenea, în zona SPA-ului Grădiştea-Căldăruşani-Dridu se va realiza Autostrada Bucureşti-Braşov, pentru care este necesară defrişarea unei suprafeţe de 4,1848 ha din Pădurea Surlari. În acest scop s-a realizat „Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru scoaterea definitivă din fondul forestier a unei suprafeţe de 4,1848 ha din Pădurea Surlari” (în anul 2008). Investiţia a obtinut acordul pentru defrişarea Pădurii Surlari.

5.2. 2. Creşterea populaţiei

Tabel 5.2.2.1 Populaţia stabilă în judeţul Ilfov în perioada 1990-2009Anul 1990 2000 2005 2009Total 267090 275482 283409 312317

- masculin 134042 134171 137973 152015- feminin 133048 141311 145436 160302

Mediul urban 19285 19400 74014 133204Mediul rural 247805 256082 209395 179113

Tabel 5.2.2.2 Populaţia stabilă în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov la 1 iulie 2010Judetul Ilfov Municipiul

BucurestiRegiunea 8

Bucuresti - IlfovTotal 321007 1942254 2263261

- masculin 156206 906769 1062975- feminin 164801 1035485 1200286

Mediul urban 137678 1942254 2079932Mediul rural 183329 -

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Bucureşti

Se observă o creştere a populaţiei în judeţul Ilfov datorată migrării de la oraş spre zona rurală şi dezvoltării din punct de vedere economic a acestor zone, ceea ce duce la o presiune mai accentuată asupra ecosistemelor naturale.

94

5.2.3. Schimbarea peisajelor şi a ecosistemelor

În ultimele decenii, condiţiile naturale şi peisajul din România au fost influenţate în mod deosebit de evoluţia activităţilor economice, la care se adaugă creşterea economică a ultimilor ani care a condus de multe ori la o exploatare excesiva a resurselor naturale. În aceste conditii, multe specii de plante şi animale sunt ameninţate cu dispariţia, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorării mediului inconjurător.

Prin implementarea planurilor/proiectelor aprobate/în curs de reglementare în Regiunea 8 se vor realiza schimbări în peisaj prin apariţia unor componente antropice noi, care vin în completarea celor deja existente. Pentru diminuarea impactului vizual şi pentru direcţionarea speciilor care traversează spaţiul aerian este necesar să se planteze fâşii de protecţie de copaci în jurul parcelelor. De preferinţă între copaci se vor intercala specii de arbuşti şi tufişuri. Este esenţial plantarea de specii autohtone de copaci , iar in ceea ce priveste componenţa specifică a arbuştilor se vor folosi specii care sunt prezente şi sunt tipice pentru zonă.

Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului în Regiunea 8Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe

plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale. Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri. Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare.

Impactul produs de existenţa autostrăzii asupra configuraţiei spaţiului construit şi localităţilor se va manifesta, cel mai probabil, prin accentuarea presiunilor în sensul extinderii perimetrelor construibile ale aşezărilor aflate în vecinătatea traseului rutier , mai ales în bandă /în paralel cu acesta, în legătură cu creşterea ofertei /cererii de terenuri pentru: construirea de locuinţe individuale cu standard mai ridicat – ca reşedinţe principale sau secundare; clădiri pentru comerţul en-gros; clădiri cu suprafaţă foarte mare pentru comerţul en-detail; clădiri industriale; parcaje şi servicii pentru transportul rutier; servicii hoteliere, de restauraţie şi de agrement, etc.

5.3. Ariile naturale protejate

Arii de interes naţional

În Regiunea Bucureşti Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000) şi zona naturală protejată Scroviştea (declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, a fost denumită rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestieră, având o suprafaţă de 10 ha.

Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

95

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti.

Vegetaţia predominantă este cea forestieră. Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezele şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici, din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele. Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul, un liman fluvial al râului Ialomiţa, este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă, de aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei. Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov.

Aria naturala protejata Lacul Snagov a fost data în custodie S.C .Snagov Tur SRL, în baza conventie de custodie nr. 20451/12.12.2007.

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000, pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

96

În micile golfuri, formate în unele locuri ale malurilor, se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase.

Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în aria naturala protejata se

regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

Arii de interes comunitar

Grădiştea – Căldăruşani - Dridu a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern 1284/2007, având o suprafaţă de 6642.3 ha, făcând parte din regiunea biogeografică continentală. Lacul şi Pădurea Căldăruşani se afla la 45 km de Bucureşti şi reprezintă o importantă zonă turistică. Lacul este un vechi liman fluviatil, pădurea din jurul lui formând o vegetaţie forestieră ce adăposteşte specii de stejar, plop, sălcii, etc. Zona reprezintă un mozaic de habitate ( acvatic, pădure, pajişte), fiind relativ izolată de presiunea antropică. Pe malul lacului se află Mănăstirea Căldăruşani, ctitorită de domnitorul Matei Basarab în anul 1683, lăcaşul reprezentând un important centru de cultură, în care au fost expuse colecţii de manuscrise bisericeşti, cat şi alte tipărituri religioase. Zona Căldăruşani reprezintă un complex de ecosisteme (lac şi pădure), fiind un mediu propice pentru dezvoltarea speciilor de floră şi faună sălbatică. În urma cercetărilor efectuate în teren, au fost identificate aproximativ 70 de specii de păsări, regăsindu-se în Anexa 1 a Directivei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor sălbatice, adoptată la 2 aprilie 1979 ( Ciconia ciconia, Ardea purpurea, Nycticoras nycticoras, Circus pygarus), etc. Situl Natura 2000 Grădiştea - Căldăruşani-Dridu a fost luat in custodie de către Consorţiul format din Asociaţia pentru Protectia Habitatelor Naturale şi Clubul ecologic Unesco Pro Natura - Convenţia de custodie nr. 004/19.02.2010. Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate: stârc galben (Ardeola ralloides), raţa roşie ( Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris),chirighiţa neagră (Chlidonias niger), barza albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), egreta mică (Egretta garzetta), egreta albă (Egretta alba), piciorong (Himantopus himantopus), stârc mic (Ixobrychus minutus), ferestraş mic ( Mergus albellus), bătuş (Philomachus pugnax), cresteţ cenuşiu

97

(Porzana parva), cresteţ pestriţ (Porzana porzana), ciocîntors (Recurvirosta avosetta), chira de baltă (Sterna Hirundo), fluierar de mlaştină (Tringa glareola). Situl este important pentru popuatiile cuibătoare ale speciilor următoare: Aythya nyroca, Ardeola ralloides, Nycticoras nycticoras.

Situl este important în perioada de migraţie pentru : Phalacrocorax pygmeus, Ardeola ralloides, Egretta garzeta, Cygnus olor, Anser albifrons.

În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.

Ca şi categorii de păsări protejate, există: 23 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari; 60 de alte specii migratoare listate în anexele Conventiei asupra specii migratoare ( Bonn); 3 specii periclitate la nivel global.

Importanţa zonelor umede trebuie reliefată prin activităţi de conştientizare privind protejarea acestora, având în vedere că judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate a zonelor umede.

Situl de Importanţă Comunitară Scroviştea a fost declarat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 si se suprapune peste aria naturală protejată Scroviştea.

Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus, etc.

Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrii Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:

– Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition – Lacuri distrofice şi iazuri – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din

Carpinion betuli – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae) – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

98

Fig. 5.3.1. Scroviştea (imagini preluate de pe internet)

5.4. Mediul marin şi costier 5.5. Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier5.6. Tendinţe în protecţia biodiversităţii

Studiul biodiversităţii este în prezent o direcţie prioritară de cercetare, dar există încă diferenţe semnificative în modul în care este definită, delimitată şi studiată. Aceste divergenţe duc la acumularea unor cantităţi impresionante de date care nu permit o analiză exhaustivă pentru a putea fi adecvat interpretate.

Pentru a se putea elabora măsuri eficiente de conservare şi management sunt necesare date calitative şi cantitative asupra diverselor componente ale biodiversităţii, astfel încât acestea să poată fi cuantificate şi comparate. În prezent, există o mare varietate de clasificări ale componentelor biodiversităţii, unele improprii.

Uniunea Europeană a identificat această ameninţare şi a început să contracareze pierderea diversităţii naturale şi a funcţiilor ecosistemelor. Probabil cel mai important pas în acest sens este crearea reţelei ecologice europene Natura 2000. Astăzi reţeaua include situri în toate cele 27 Ţări Membre – dacă toate aceste situri ar fi alăturate ar constitui o zonă cu o suprafaţă de două ori mai mare decât a Germaniei. După cum a subliniat recent UE, conservarea şi managementul acestei reţele ecologice pot contribui seminificativ la stoparea declinului naturii şi a funcţiilor dătătoare de viaţă ale ecosistemelor pe care le oferă.

Pentru înlăturarea principalelor cauze ale declinului biodiversităţii, în regiunea 8 se urmăreşte implementarea completă a legislaţiei existente pentru protecţia naturii şi a sistemului de arii protejate (situri Natura 2000) în vederea imbunătăţirii majore a statutului de conservare a habitatelor şi speciilor, controlul speciilor invazive, dar şi restaurarea ecosistemelor degradate.

CAPITOLULVI. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1 Consumul şi mediul înconjurător

Dezvoltarea economică nu poate fi separată de consecinţele activităţii umane supra mediului.

99

Efectele consumului şi utilizării resurselor, asupra mediului sunt în creştere. O problemă de însemnătate decisivă este aceea a nivelului şi a ritmului dezvoltării economico-sociale.

Ca urmare a creşterii economice generale, a progreselor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omenirea dispune astăzi de mijloace tehnice, atât de perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura în ritm rapid. Fără a impune un control adecvat şi conştient asupra acţiunilor sale, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative atât asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei.

Devine tot mai evident faptul că, în condiţiile unui mediu puternic degradat şi poluat, un standard de viaţă materială fie el şi foarte ridicat îşi pierde orice sens, nemaiţinând seama de influenţa negativă a acestui mediu asupra evoluţiei în perspectivă a fenomenelor naturale şi biologice, asupra creşterii economice înseşi. Din aceste considerente, s-a format treptat convingerea că, în condiţiile civilizaţiei contemporane, activitatea economică presupune nu doar preocuparea de a spori volumul şi calitatea bunurilor materiale şi a serviciilor prin asigurarea în mod curent a unei eficienţe economice ridicate, ci şi o grijă crescândă de a proteja mediul înconjurator, aceasta constituind condiţia materială de bază a creşterii economice.

Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească. Protejarea factorilor naturali se impune astfel ca o cerintă fundamentală a continuităţii vieţii economice şi sociale.

În acest context, se impune elaborarea şi adoptarea unei politici economice de largă perspectivă, în care să-şi găsească locul o strategie ecologică concretizată în acţiuni speciale de protejare a mediului înconjurator, integrate în programe de dezvoltare economică, crearea unor mecanisme economico-sociale de realizare a acestor programe, implementarea unui cadru legislativ şi instituţional adecvat.

Activitatea de protejare a mediului ridică nivelul calităţii acestuia, dar prevenirea degradării mediului este mai puţin costisitoare decât cea de reparare a daunelor.

Ca urmare a celor menţionate, apare necesar ca desfaşurarea producţiei să aibă loc în aşa fel încât materia sa fie utilizată, dacă este posibil, până când se epuizează căile de introducere, în circuitul economic cu respectarea regulilor ecologice a oricărui deşeu sau efluent, restul final urmând dacă nu poate fi evitat să fie redus la minimum. Printr-un consum responsabil putem face loc pădurilor în locul păşunilor pentru animale care încep să ocupe o suprafaţă tot mai mare, putem încuraja biodiversitatea şi protejarea speciilor pe cale de dispariţie, putem micşora efectul de seră şi ceilalţi factori poluanti, pe scurt, ne putem oferi o viaţă calitativ mai buna.

Consumatorul nu risipeşte numai resursele limitate dar contribuie şi la agravarea problemelor mediului.

6.2 Resursele materiale şi deşeurile

Activitatea de producţie este caracterizată ca fiind un proces în care are loc schimbul permanent între om şi natură, desprinderea resurselor din natură pentru prelucrarea lor în

100

produse folositoare şi restituirea în mediul natural a materialelor sub forma finală de deşeuri. În general, utilizarea resurselor şi generarea de deşeuri continuă să crească, întrucât dezvoltarea economică se bazează încă foarte mult pe resursele naturale. Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului, care includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol provenite din activităţi miniere, precum şi producţia, consumul şi producerea de deşeuri. După unele estimări, aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. Deşeurile reprezintă o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conţin sau potenţialul acestora ca sursă de energie). După un anumit timp, cu o întârziere mai mică sau mai mare, o parte din deşeuri sunt integrate în circuitul biologic, iar altă parte, în circuitul economic.

Prima formă de integrare se numeşte reciclarea naturală care are loc mai cu seamă cu ajutorul agenţilor biologici, iar cea de-a doua reciclarea artificială, care se face de către om. Problema este de a păstra la proporţii cât mai reduse cantităţile de reziduuri evacuate în natură, şi anume în limita potenţialului de care dispune mediul natural de a le recicla fără urmări defavorabile de tipul dezechilibrelor ecologice.

Aceasta se poate realiza, pe de o parte, prin desprinderea din natură a unor cantităţi rezonabile de resurse şi prelucrarea eficientă a acestora, fără să rezulte cantităţi mari de deşeuri, iar pe de altă parte, de a capta şi colecta în proporţii crescânde aceste deşeuri, începând de la însăşi sursa lor de producere, şi a le supune prelucrării in procesele de productie.

Prin urmare, buna gestionare a deşeurilor poate proteja sănătatea publică, calitatea mediului, în acelaşi timp susţinând conservarea resurselor naturale.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că se impun îmbunătăţirea eficienţei resurselor în vederea reducerii utilizării în ansamblu a resurselor naturale neregenerabile şi a impactului aferent utilizării de materii prime asupra mediului, precum şi utilizarea resurselor naturale regenerabile la o rată care să nu depăşească capacitatea de regenerare a acestora. La această dată se recunoaşte insuficienta studiere a relaţiilor şi a cerinţelor de ordin economicpentru prevenirea sau redresarea unor factori de mediu, a unor efecte negative precum şi lipsa unui sistem de evaluări economice ale resurselor naturale suficient închegat, de cuprinzator, de eficient şi fundamentat teoretic, sistem care să fie pus în slujba economisirii resurselor naturale şi a conservării factorilor de mediu.

Cea mai eficientă cale de acţiune este prevenirea formării deşeurilor, deoarece în lipsa acestora se elimină şi ameninţările la adresa mediului. Deşi prevenirea are cel mai mare potenţial pentru reducerea presiunilor asupra mediului, politicile de reducere a generării de deşeuri au fost rare şi, adesea, nu foarte eficiente. Valorificarea deşeurilor presupune prelucrarea unui deşeu, căruia dorim să-i creştem durata de viaţă în circuitul economic. Pe de altă parte trebuie remarcat faptul că valorificarea deşeurilor necesită consum de energie, poluează mediul, implică costuri de colectare selectivă, transport, prelucrare (recuperare), pe când evitarea formării deşeurilor nu introduce astfel de costuri, fiind din acest motiv calea preferată.

6.3 Gestionarea deşeurilor

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninţă planeta noastră, o problemă majoră o constituie, fără nici o îndoială, deşeurile. Fiecare dintre noi, aruncă zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare acţionează periodic, golind pubela care adesea depaseste marginile şi le

101

depozitează în depozite ecologice. Depozitarea deşeurilor, pe langă faptul că este un proces tehnologic destul de scump, mai prezintă un dezavantaj: polueaza mediul. Soluţia nu constă în depozitarea acestora, fie chiar şi în spaţii conforme, ci în colectarea selectivă şi reciclarea lor. Aceasta metodă permite recuperarea substanţelor valoroase pentru reciclare. În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri oraşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:- modificări de peisaj şi disconfort vizual;- poluarea aerului;- poluarea apelor de suprafaţă;- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Gestionarea deşeurilor în regiunea 8

În Municipiul Bucureşti, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale se realizează de către societăţile S.C. REBU S.A. şi S.C. Compania Romprest Service - Bucureşti în sectorul 1, S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2, S.C. ROSAL GRUP S.R.L. în sectorul 3, S.C. REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5, S.C. URBAN S.A. în sectorul 6.

În judeţul Ilfov în toate Consiliile Locale există servicii de salubritate (din cele 40 de Consilii Locale, în 8 serviciul de salubritate este asigurat de operatori economici ai Consiliului Local, iar în 32 Consilii Locale serviciul de salubritate este concesionat unor operatori economici de salubrizare, alţii decât cei creaţi de Consiliul Local).

Aceştia sunt următorii: S.C. Compania ROMPREST Service S.A., S.C. RER Ecologic Service București REBU S.A., S.C.ROSAL ECOLOGIC&RECYCLING SYSTEM S.R.L, S.C. SAL-TRANS EXIM S.R.L., S.C. SALSERV Ecosistem S.R.L., S.C. Servicii Salubritate București S.A., S.C. URBAN S.A., S.C. Supercom S.A., Bucureşti, S.C. ECOVOL S.A., S.C. PROD Service Act Snagov S.A.

Depozitele neconforme rurale au fost închise până la data de 16 iulie 2009.Depozitarea deşeurilor menajere colectate de pe raza Municipiului Bucureşti şi judeţul

Ilfov se face pe următoarele amplasamente :- Depozitul IRIDEX din Rudeni, Chitila;- Depozitul VIDRA-Ecosud; - Depozitul GLINA-Ecorec.

În paralel cu depozitarea directă, o parte din deşeuri este supusă operaţiilor de sortare şi balotare, reducând considerabil cantitatea de deşeuri depozitată pe depozitele ecologice.

De asemenea, marea parte din deşeurile biodegradabile sunt procesate în staţia S.C. URBAN S.A. din Bd. Preciziei nr. 40, sector 6, Bucureşti şi trimise spre valorificare în instalaţiile de coincinerare din ţară, fără a mai ajunge pe depozite.

102

Tabel 6.3.1

Operator Depozit Localitate Proprietar OperatorNumar

locuitori deserviţi

Autorizaţie de mediu

Depozit conform Glina

Oraş Popeşti Leordeni, Şos de Centura nr.2, Jud Ilfov

S.C. ECOREC S.A

S.C.ECOVOL S.A.; S.C. SAL-TRANS EXIM

S.R.L.; S.C. Compania ROMPREST S.A.; S.C. RER Ecologic Service Bucureşti REBU S.A.;

Serviciu propriu de salubrizare al comunei Dobroeşti; S.C. PROD

Service Act Snagov S.A.;

110677 57/04.06.2008

Depozit conform Chiajna

Bucureşti, sector 1, Drumul Rudeni – Chitila, nr. 10

S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT

S.R.L.

S.C. SAL-TRANS EXIM S.R.L.; S.C. Compania ROMPREST S.A.; S.C. RER Ecologic Service Bucureşti REBU S.A.;

S.C. PROD Service Act Snagov S.A.

80846 15/30.10.2007

Depozit conform Vidra

Comuna Vidra, Sat Sinteşti, Jud. Ilfov

S.C. ECO SUD S.R.L

S.C. SAL-TRANS EXIM S.R.L.;S.C. RER Ecologic Service

Bucureşti REBU S.A.; Serviciu propriu

Copaceni; Serviciu propriu Vidra

37551 25/11.06.2009

103

Situaţia Staţiilor de Sortare în 2010: Tabel 6.3.2

Judeţ Denumirea proiectului de investiţie/adresa amplasamentului

Beneficiar Facilităţi prevăzute în proiectul de investiţie

Capacităţi Stadiul reglementării

Stadiul de realizare a proiectului de investiţie

Tip finanţare

Observaţii

Bucureşti SORTAREA FLUXULUI DE DEŞEURI COLECTATE SELECTIV, de la populaţie si agenţi economici; adresa :Bdul Preciziei 40 A, Sucursala Bucureşti

SC Urban SA

staţie sortare 30.000 t/an

Autorizaţie de mediu nr. 329/25.07.2008, revizuită la 25.112009

în funcţiune fonduri 100 % proprii

creştere capacitate de sortare de la 15 000 t/an la 30 000 t/an

Bucureşti BALOTAREA DEŞEURILOR RECICLABILE de PLASTIC, CARTON şi ALUMINIU

SC Urban SA

staţie balotare

15.000 t/an

Autorizaţie de mediu nr. 329/25.07.2008, revizuită la 25.112009

în funcţiune fonduri 100 % proprii

linie tehnica - 4 prese

Bucureşti TRATAREA PRIN MARUNŢIRE MECANICA, a sortului ramas de la statia de sortare, deseuri vegetale si voluminoase

SC Urban SA

statie tratare 20.000 t/an

Autorizatie de mediu nr. 329/25.07.2008, revizuita la 25.11.2009

in functiune fonduri 100 % proprii

valorificare energetica a combustibilului alternativ obtinut prin intermediul diverselor fabrici de ciment din Romania

104

Ilfov Statie de sortare/oras Popesti-Leordeni, str. Soseaua de Centura, nr. 2

SC Ecorec SASC ROSAL Grup SRL

-sortare deseuri:H+C,Mase plastice, metalice;-se face balotare-banda transportoare a resturilor de dupa sortare in corpul depozitului

11741,76 t/ancapacitate proiectata

Autorizatie de mediu nr. 97/2007(valabila pana in 2012)

functionala Fonduri private

In anul 2010 a functionat 1230 ore;S-au sortat:19 02 03=1.35 t19 12 04=93.76 t19 12 01=32.98 t

Ilfov Statie de sortare/com Vidra, amplasament conform de deseuri

SC Ecosud SRL

Sortare manuala cu 64 locuri, balotare

1250 t/zicapacitate proiectata

Autorizatie de mediu nr 25/16.06.2009


In anul 2010 a functionat 1300 ore;S-au sortat:19 12 01=9860 t19 12 04=1497 t19 12 03=61 t19 12 02=8.12 t

Ilfov Statie de sortare/oras Pantelimon, b-dul Biruintei nr 98

SC Rosal Grup SRL

Sortare manuala cu 14 locuri, balotare

1100t/an Autorizatie de mediu nr. 415/2007(valabila pana in 2012)


In anul 2010 a functionat 900 ore;S-au sortat:*)15 01 0201 01/19 02 04=306.85 t

*)15 01 01/19 12 01=84.96 t

105

*)15 01 04/19 12 03=2.56 t19 12 04=1.24 t*) reprezinta ambalaje colectate/deseuri sortate

Ilfov Statie de sortare/oras Bragadiru, str. Soseaua Alexandriei, nr. 229

SC Recycle International SRL

Colectare, sortare manuala deseuri nemetalice;Are in dotare o instalatie de balotare

300 t/an Autorizatie de mediu nr. 84/06.06.2009(valabila pana in 2013)


Instalatia de balotare are o capacitate de 360 mc/h, colecteaza deseuri nemetalice, sortate si ,la gramada” pe care le sorteaza si apoi le baloteaza

Ilfov Statie de sortare/com Copaceni

CL Copaceni

Colectare, sortare manuala deseuri nemetalice; are in dotare o instalatie de balotare

250 t/an Este in faza de conectare la curent electric; a solicitat autorizatie de mediu

Nu este functionala

Fonduri europene

Instalatia de balotare are o capacitate de 0.86 mc/h, colecteaza deseuri nemetalice, sortate si ,la gramada” pe care le sorteaza manual si apoi le baloteaza

Ilfov Statie de sortare/com Mogosoaia

CL Mogosoaia

Colectare, sortare manuala deseuri nemetalice;

250 t/an Este in probe tehnologice; a solicitat autorizatie de mediu

Functionala Fonduri europene

Instalatia de balotare are o capacitate de 0.86 mc/h, colecteaza

106

are in dotare o instalatie de balotare

deseuri nemetalice, sortate si ,la gramada” pe care le sorteaza manual si apoi le baloteaza

Tabel 6.3.3 REGIUNEA 8 Bucuresti - Ilfov - evaluarea stadiului implementarii PRGD pe anul 2010Nr. Indicator cuantificabil

Tinta TermenCrt. Denumire U.M.Valoare

2007Valoare

2008Valoare

2009Valoare

2010

II.6 Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

% 88,5 92,5 100 100

100

100

Arie de acoperire 100 % in mediul urban

2009

municipiul Bucureşti

100 100 100

Judeţul Ilfov (in judeţul Ilfov sunt constituite 8 oraşe)

77 85 100

II.6 Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu rural din regiune

% 79,5 86,5 100 100 Aria de acoperire 100 % in mediul rural

2009

II.6 Rata de acoperire cu servicii de salubritate total

% 79,5 86,5 100 100 Arie de acoperire 100 % in mediul

2009

107

din regiune urbanII.6 Numar locuitori

care colecteaza separat deşeuri hartie si carton din regiune

Număr 310000 334000 367700 629890

601000

28890

Minim 500000 locuitori in municipiul Bucureşti şi minim 50 000 în judeţul Ilfov care colecteaza separat deşeurile de hârtie şi carton în cadrul proiectelor ce se deruleaza pe teritoriul judeţului Ilfov

2009


322000 338000 354000

judeţul Ilfov 12000 13300 16800

II.6 Număr de locuitori care colectează separat deşeurile de plastic si metal din regiune

Numar 365000 396500 438250 630675

601000

29675

Minim 600000 locuitori in municipiul Bucureşti si minim 60000 locuitori in judeţul Ilfov colectează separat plastic şi metale

2009


350000 380000 420000

judeţul Ilfov 16000 16900 20250

II.6 Capacitatile staţiilor de sortare (pe tip de material sortat)

tone/an

550In 2006

sortarea si balotarea s-a facut manual

11800 11800 29091,76 Asigurarea capacităţilor de sortare prin realizarea altor staţii de sortare

2013


350 400 400 15000

judeţul Ilfov 10 800 (sortare

11200(sortare

11400În anul 2009

14091,76

108

realizată la Staţia de

sortare a SC Rosal grup

SRL)

realizată la staţia de

sortare a SC Rosal Grup

SRL cat si la Staţia de

sortare a SC Ecosud SRL (s-au facut

probe tehnologice)

a intrat in funcţiune şi

staţia de sortare aferentă

depozitului conform de

deşeuri Vidra-

Ecosud SRL

II.6 Număr staţii de transfer

Număr 0 0 0 0 Optimizarea transportului deşeurilor către depozitele conforme.

municipiul Bucuresti

0 0 0 0

judeţul Ilfov 0 0 0 0 II.7 Număr depozite

neconforme care au sistat activitatea de depozitare (conform planificării)

Numar 10 10 12 0

0

0

Sistarea activităţii depozitelor neconforme.

2009au fost inchise si ecologizate toate cele 28 depozite de deseuri neconforme, listate in PRGD Reg. 8 Bucuresti-Ilfov


0 0 0

judeţul Ilfov 10 10 12

109

II.7 Număr spaţii de depozitare închise si ecologizate în mediul rural

Numar 10 10 12 0

0

Sistarea activităţii depozitelor neconforme. La 30.09.2009, prin ANPM s-a raporatat inchise şi ecologizate toate cele 28 depozite de deşeuri neconforme, listate în PRGD Reg. 8 Bucureşti-Ilfov

2009, raportul de inchidere si ecologizare a fost transmis la ANPM in data de 30.09.2009


II.7

Dep

ozite

de

dese

uri

conf

orm

e in

regi

unea

8

Buc

ures

ti -Il

fov

Total regiune 8 Bucureşti-Ilfov

Număr 3 3

1

2

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Conform PRGDmunicipiul

Bucureşti (depozit cu AIM)

1

judeţul Ilfov (depozite cu AIM)

2

II.8 Număr de puncte de colectare a deşeurilor periculoase municipale

Număr 0 0 Există proiect

0

Implementarea şi functionarea sistemului de colectare separată, tratare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor

permanent


0 0 0 0

judeţul Ilfov 0 Exista proiect Exista proiect

Proiect nerealizat

110

periculoase municipale

II.8 Cantitatea colectată de deşeuri periculoase municipale

tone/an

280

permanent


0 0 0 0

judeţul Ilfov 376 390 249 280II.8 Cantitatea

colectată separat de deşeuri biodegradabile

tone/an

230 567 416918,14


0 300 411600,14

judeţul Ilfov 230 267 248 5318II.9 Cantitatea

colectată de deşeuri voluminoase

tone/an

195,73 Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, valorificare şi eliminare a deşeurilor voluminoase

permanent


53,73

judeţul Ilfov 0 400 140 142

II.10 Cantitatea colectata separat de deşeuri din construcţii şi demolări

tone/an

64838,029

43478,029

21360

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor din

permanent


109 232.4

judeţul Ilfov 24053,255 24501,001 24883,608

111

constr. şi demolări

II.11 Cantitate de DEEE colectată de la gospodăriile particulare

tone/an

753,847 2156,530 8831,01321

21

1300

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a DEEE

permanent


72,847 321,53 4831


II.12 Număr VSU colectate anual, total

număr 23737

18637

5100

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a VSU

Permanent


2088


112

Gestionarea deşeurilor biodegradabile în judeţul ilfov ţinta anului 2010 = 17583 tone

În anul 2009 s-au colectat 248 t deşeuri biodegradabile (materiale nedestinate consumului uman de la aeroportul Bucuresti – Otopeni, magazine de tip METRO, restaurante, cadavre de animale, pensiuni, prelucratori de carne şi produse de carne) care au fost prelucrate în făinuri proteice la unitatea SC Protan SA – Sucursala Popeşti Leordeni dar şi la alte unitati aparţinând de SC Protan SA. ce deservesc orasele Buftea, Voluntari, Popeşti Leordeni. Chitila, Pantelimon, Măgurele, Otopeni, Bragadiru.

Pentru anul 2010:

ÎMPĂRŢIREA PE CONSILII LOCALE A OBLIGAŢIEI DE REDUCERE DE LA DEPOZITARE A DEŞEURILOR BIODEGARADABILE ŞI REALIZĂRILE ANULUI 2010

Tabel 6.3.4Nr. Crt.

Consiliul local Obligaţii de

reducere -ţinta 2010-(tone)

Realizări la ţinta anului 2010

(tone)

Mod de gestionare a deşeurilor biodegradabile reduse de la

depozitare

1. oraş Buftea 1237 1237 - 28 tone, compost în spatele casei (mranita);- 755 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe , inclusiv hârtie şi cartoane nereciclabile;- 17 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 262 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 25 tone , combustibil lemnos;- 150 tone nămol de epurare ape uzate menajere, imprăştiat pe terenuri agricole

2. oraş Bragadiru 523 523 - 12 tone, compost în spatele casei (mranita);- 356 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe;- 14 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 116 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 16 tone , combustibil lemnos; - 9 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitate

3. oraş Chitila 741 741 - 17 tone, compost în spatele casei (mranita);

113

- 12 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 560 tone, depozitate inclusiv din pieţe;- 110 tone , deţeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 20 tone , combustibil lemnos; - 22 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitate

4. oraş Măgurele 483 483 - 20 tone, compost în spatele casei (mranita);- 10 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 287 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe;- 70 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 14 tone , deşeu de lemn, combustibil;- 22 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitat - 60 tone nămol de epurare ape uzate menajere, împrăştiat pe terenuri agricole

5. oraş Otopeni 630 630 - 16 tone, compost în spatele casei (mranita);- 407 tone, depozitate inclusiv din pieţe;- 10 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 131 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 24 tone , deşeu de lemn, combustibil;- 42 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitat

6. oraş Pantelimon 1082 1082 - 24 tone, compost in spatele casei (mranita);- 10 tone, iarba , în hrana animalelor;- 496 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe- 240 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 34 tone , deşeu de lemn, combustibil; - 18 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitat;

114

- 260 tone nămol de epurare ape uzate menajere, imprăştiat pe terenuri agricole;

7. oraş Popeşti-Leordeni

894 894 - 35 tone, compost in spatele casei (mranita);- 11 tone, iarba , în hrana animalelor;- 560 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe,- 240 tone , deseuri din bucatarii si cantine, in hrana animalelor;- 24 tone , deseuri de lemn, combustibil; - 24 tone, hartie si carton nereciclabil, depozitat

8. oraş Voluntari 1859 1870 - 60 tone, compost in spatele casei (mranita);- 20 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 414 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 1300 tone, deşeuri depozitate inclusiv din pieţe;- 34 tone , deşeu de lemn,combustibil ; - 42 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitate

9. Afumaţi 385 385 - 11 tone, compost in spatele casei (mranita);- 8 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 156 tone , desşuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 13 tone , deşeuri de lemn, combustibil; - 197 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil

10. Baloteşti 386 386 - 14 tone, compost in spatele casei (mranita);- 8 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 76 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 15 tone , deşeuri de lemn, combustibil; - 108 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile - 165 tone nămol de epurare ape

115

uzate menajere, imprăştiat pe terenuri agricole;

11. Brăneşti 485 485 - 18 tone, compost în spatele casei (mranita);- 11 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 120 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 24 tone , deşeuri de lemn, combustibil; -312 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

12. Berceni 218 218 - 7 tone, compost în spatele casei (mranita);- 8 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 70 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 7 tone , deşeuri de lemn, combustibil; - 126 tone, depozitate inclusiv hârtie şi cartoane nereciclabile;

13. Cernica 563 563 - 25 tone, compost în spatele casei (mranita);- 11 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 120 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 17 tone , deşeuri de lemn, combustibil; - 390 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

14. Chiajna 492 492 - 15 tone, compost în spatele casei (mranita);- 14 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 130 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 9 tone, deşeuri de lemn, combustibill; -324 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

15. Ciolpani 252 252 - 11 tone, compost in spatele casei (mranita);- 7 tone, iarbă, în hrana animalelor;- 60 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 6 tone , deşeuri de lemn,

116

combustibil; - 168 tone, depozitate inclusiv hârtie si carton nereciclabile;

16. Ciorogârla 292 292 - 12 tone, compost in spatele casei (mranita);- 20 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 67 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 13 tone , deseuri de lemn, combustibil;- 180 tone, depozitate inclusiv hartie si carton nereciclabile;

17. Clinceni 266 266 - 10 tone, compost in spatele casei (mranita);- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 61 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 11 tone , deşeuri de lemn, combustibil;-176 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil.

18. Copăceni 172 172 - 16 tonecompost in spatele casei (mranita)- 7 tone, iarbă, in hrana animalelor- 39 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 5 tone , deşeuri de lemn, cmbustibil;- 105 tone, depozitate, inclusiv hârtie şi carton;

19. Corbeanca 235 235 - 8 tone, compost in spatele casei (mranita);- 9 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 54 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 7 tone , deşeuri de lemn, combustibil; - 157 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile

20. Corneţu 276 276 - 10 tone, compost in spatele casei(mranita);- 12 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 63 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

117

- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil; - 183 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil,

21. Dascălu 146 147 - 5 tone, compost in spatele casei (mranita);- 6 tone, iarba , în hrana animalelor;- 73 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 3 tone, deşeuri de lemn, combustibil;- 60 tone, depozitatae inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

22. Dărăşti-Ilfov 151 151 - 5 tone, compost in spatele casei (mranita);- 5 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 31 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 4 tone , deşeuri de lemn, combustibil;-106 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

23. Dobroeşti 388 388 - 21 tone, compost in spatele casei (ranita);- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 83 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 9 tone , deşeuri de lemn, combustibil; -267 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

24. Domneşti 354 354 - 13 tone, compost in spatele casei (mranita);- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 80 tone, deşeuri din bucătării şi cantine,in hrana animalelor;- 8 tone, deşeuri de lemn, combustibil;- 245 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

25. Dragomireşti-Vale 247 247 - 9 tone, compost in spatele casei (mranita);- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;

118

- 56 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 6 tone , combustibil lemnos; -168 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

26. Găneasa 261 261 - 10 tone, compost in spatele casei(mranita);- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 58 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 8 tone , combustibil lemnos;-177 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

27. Glina 401 401 - 15 tone, compost in spatele casei(mranita);- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 89 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 8 tone , combustibil lemnos;- 281 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

28. Grădiştea 165 165 - 8 tone, compost in spatele casei (mranita);- 7 tone, iarba , in hrana animalelor;- 37 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 5 tone , desşuri de lemn, combustibil; - 108 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

29. Gruiu 390 390 - 20tone, compost in spatele casei(mranita);- 10 tone, iarba , in hrana animalelor;- 87 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 12 tone , deşeuri de lemn, combustibil; -261 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

30. Jilava 533 533 - 27 tone, compost in spatele casei (mranita);- 12 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 118 tone , deşeuri din bucătării şi

119

cantine, in hrana animalelor;- 15 tone , combustibil lemons; - 361 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil

31. Moara Vlăsiei 339 339 - 12 tone, compost in spatele casei (mranita);- 9 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 71 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil; -239 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

32. Mogoşoaia 328 328 - 12 tone, compost în spatele casei(mranita);- 9 tone, iarbă , în hrana animalelor;- 70 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil;-229 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

33. Nuci 166 166 - 6 tone, compost in spatele casei (mranita);- 6 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 68 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 4 tone , deşeuri de lemn, combustibil;- 82 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

34. Periş 408 408 - 10 tone, compost in spatele casei (mranita);- 80 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 9 iarba, in hrana animalelor;- 1 tone , combustibil lemnos;- 123 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile; - 185 tone nămol de epurare ape uzate menajere, imprăştiat pe terenuri agricole;

35. Petrăchioaia 153 153 - 6 tone, compost in spatele casei(mranita);- 8 tone, iarbă , in hrana

120

animalelor;- 35 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 4 tone , deşeuri de lemn, combustibil; -100 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

36. Snagov 350 350 - 15 tone, compost in spatele casei(mranita);- 7 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 80 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 10 tone , deşeuri de lemn, combustibil;- 238 tone, depozitatte inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

37. Ştefăneştii de Jos 255 255 - 8 tone, compost in spatele casei(mranita);- 8 tone, iarba , in hrana animalelor;- 58 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil; - 173 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

38. Tunari 226 226 - 6 tone, compost in spatele casei (mranita);- 7 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 51 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil;- 154 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

39. Vidra 464 464 - 24 tone, compost in spatele casei (mranita);- 13 tone, iarbă , in hrana animalelor;- 106 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 11 tone , deseuri de lemn. combustibil;- 310 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil

40. 1 Decembrie 383 383 - 14 tone, compost in spatele

121

casei (mranita);- 9 tone, iarba , in hrana animalelor;- 87 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;- 6 tone , deşeuri e lemn, combustibil;- 267 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

ÎMPĂRŢIREA, PE DEPOZITE CONFORME DIN REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV, A DEŞEURILOR BIODEGRADABILE DEPOZITATE – LA ŢINTA ANULUI 2010

Tabel 6.3.5Judeţ Ilfov, deşeuri biodegradabile reduse de la depozitare, tinta anului 2010 =

17583 tonemod de gestionare observaţii

compostate in spatele casei 615 tone permite PRGD Reg 8

Bucureşti-Ilfovhrana pentru animale 3856 tone permite PRGD

Reg 8 Bucureşti-Ilfov

lemn, combustibil 472 tone utilizat ca lemn de foc

namol, imprastiat pe sol, subst. uscata 375 tone a fost imprăştiat cu Permis de

aplicare emis de APM Ilfov

depozite de deşeuri autorizate cu autorizaţie de mediu în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Vidra-Ecosud Glina -Ecorec Rudeni-IridexDeşeuri biodegradabile depozitate, total : 12265

tone, din care 1555 tone 498 tone 10212 tone

În Municipiul Bucureşti functionează o Staţie de tratare prin mărunţire mecanică a sortului rămas de la staţia de sortare, precum şi a deşeurilor vegetale şi voluminoase, staţie ce aparţine S.C URBAN S.A. cu o capacitate de 20 000 t/an, construită integral din fonduri proprii.

Incineratorul de deşeuri periculoase Chiajna - Iridex

Incineratorul de deşeuri periculoase Chiajna – IRIDEX se încadrează în categoria de activitate conform Anexei 1 din OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul

122

integrat al poluării, aprobată cu modificari de Legea 84/2006, capacitatea de producţie t/zi);

„5.1 – Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea deşeurilor periculoase,definite potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, avand o capacitate mai mare de 10 tone/zi”

Deţine Autorizaţie integrată de mediu Nr. 40 / 23.10.2006 emisă de ARPM Bucureşti, valabilă pâna la data de 23.10.2016 si are capacitatea de incinerare de 680 kg/h respectiv, de 6.000 t/an.

Incineratorul de deşeuri periculoase Chiajna a fost proiectat şi construit special pentru incinerarea deşeurilor medicale şi a altor tipuri de deşeuri periculoase (medicale şi cele prevăzute în anexa nr. 17 A la Legea nr. 426/2001). Instalaţia de incinerare a fost construită de către firma americană PENNRAM Diversified Manufacturing Corporation – Pennsylvania.

Din punct de vedere constructiv incineratorul este alcătuit din: camera de combustie primară; camera de combustie secundară; alimentator de deşeuri; coş de dispersie; transportor cenuşă de vatră; sistem de epurare a gazelor; bazin decantor ape uzate; sistem de monitorizare şi control.

Principalele componente ale instalaţiei de incinerare sunt:

Hala metalică închisă în care sunt montate:- Sistemul de incinerare a deşeurilor periculoase;- Camera de control şi comandă;- Bazin stocare apă;- Sistem umed pentru controlul emisiilor de gaze acide (scruber umed cu soluţie alcalină);- Depozit frigorific pentru stocarea deşeurilor biodegradabile;- Depozit pentru stocarea deşeurilor periculoase ambalate în containere;- Vestiare şi grupuri sanitare.

Instalaţii pentru răcirea şi epurarea uscată a gazelor constând din:- Tuburi radiante pentru răcirea gazelor;- Sistem uscat de epurare pentru controlul (reducerea) emisiilor de particule (filtre cu saci);- Bazin de stocare a apelor uzate tehnologice şi menajere;- Post de transformare aerian.

Instalaţia este montată şi funcţionează într-o hală cu structură de rezistenţă metalică, cu închideri din panouri metalice termoizolante, având dimensiunile în plan 20,0 m x 25,0 m. - Temperatura de incinerare a deşeurilor în camera de combustie primară este de 850oC.

123

Temperatura de incinerare a deşeurilor în camera de combustie secundară este de 1.100oC. Tipul echipamentului de reţinere a poluanţilor din gazele de ardere:

Sistemul de răcire şi epurare a gazelor: Gazele de ardere sunt răcite înainte de intrarea în sistemul de epurare, evacuarea şi răcirea acestora realizându-se prin conducte de oţel refractar inoxidabil, care eliberează căldura în atmosferă. Gazele răcite intră în sistemul de epurare de tip filtru cu saci pentru reţinerea particulelor.- Filtrul cu saci utilizează filtre textile speciale pentru a reţine aprox. 95-99 % din emisiile de particule (inclusiv metale). Filtrul funcţionează la o temperatură care să împiedice condensarea compuşilor acizi pe suprafeţele interioare. Particulele filtrate se reţin prin partea exterioară a sacilor, fiind necesară aplicarea unui impuls de aer comprimat în interiorul sacilor pentru scuturarea prafului de pe suprafaţa exterioară a acestora. Praful cade la baza pâlniei filtrului, fiind colectat într-un colector etanş. Cenuşa din colector este evacuată manual prin deschiderea unei valve glisante.- Gazele de ardere ies din filtru şi intră într-o cameră de extincţie de gaz, unde temperatura este redusă la 80°C, de unde gazele intră în sistemul de epurare umedă. Gazele de ardere răcite intră în partea inferioară a scruberului, deasupra bazinului şi sub plăcile separatoare, de unde compuşii acizi sunt neutralizaţi şi separaţi de gazele de ardere. Eficienţa de reţinere a acizilor este de aprox. 99 %. Partea superioară a plăcii este permanent inundată, gazele trec de jos în sus, împinse de soluţia de epurare. Valoarea pH-ului soluţiei este menţinută la valoarea de 6-7 prin injecţia unei soluţii de 50 % hidroxid de sodiu, pompată cu ajutorul a două pompe peristaltice.- Gazele de ardere purificate sunt preluate de un ventilator şi evacuate prin coşul de dispersie. Vaporii de apă se condensează pe pereţii coşului şi se scurg înapoi în bazinul scuberului.

Tipul instalaţiei de epurare a apelor uzate tehnologice:

- Apele uzate tehnologice sunt dirijate către instalaţia de epurare cu osmoză inversă tip PALL, care funcţionează şi în cadrul Depozitului de deşeuri nepericuloase Chiajna

Managementul deşeurilor: Tabel 6.3.6

Numele procesului Descriere Capacitate

maximăRecepţie deşeuri

Deşeurile sunt livrate de transportatori autorizaţi pe baza documentelor însoţitoare conforme cu legislaţia în vigoare privind transportul deşeurilor.Deşeurile medicale sunt transportate în ambalaje speciale (saci, cutii, recipiente) inscripţionate conform tipului de periculozitate al acestora.Cântărirea se efectuează cu sistemul de cântărire electronic .Verificarea se face pe baza documentelor însoţitoare şi a inspecţiei vizuale.

6.000 t/an

Depozitare - Deşeurile medicale anatomo – patologice se 6.000 t/an

124

deşeuri stocheaza până la incinerare, in situatia in care este depasita capacitatea de incinerare la momentul sosirii acestora, în camera frigorifică, la temperatura -18o C.- Deşeurile periculoase stabile, care nu intra in reactie cu mediul si nu sunt afectate de conditiile meteo privind umiditatea si temperatura se depozitează în containere din material plastic acoperite cu capac, pe platforma betonată de lângă clădirea incineratorului si se transporta treptat la incinerator.

Incinerare deşeuri

Deşeurile se introduc în incinerator cu ajutorul sistemului de alimentare, în şarje de aprox. 135 kg. fiecare. Ciclul de incinerare are o durată de 12 minute, incluzând arderea deşeurilor în prima cameră de combustie, oxidarea gazelor rezultate în a doua cameră de combustie, epurarea gazelor rezultate din a doua cameră de combustie şi extragerea cenuşii de vatră.

6.000 t/an

Din activităţile principale desfăşurate în cadrul incineratorului rezultă unele deşeuri de producţie, care necesită gestionare specifică.Aceste deşeuri constau în: cenuşa de vatră – care se evacuează în stare umedă din camera principală de combustie; cenuşa de la filtrarea gazelor de ardere – care se evacuează în stare uscată din partea inferioară a tuburilor radiante şi din filtru cu saci; soluţie uzată de la scruberul umed cu soluţie alcalină – care se colectează în comun cu celelalte ape uzate generate din instalaţia analizată.

125

CANTITĂŢILE TOTALE DE DEŞEURI INCINERATE ÎN ANUL 2010CANTITĂŢILE TOTALE DE DEŞEURI INCINERATE ÎN ANUL 2010

TABEL 6.3.7TABEL 6.3.7CATEGORII DE CATEGORII DE

DEŞEURI/GENERATORIDEŞEURI/GENERATORICATEGORII DE CATEGORII DE

DEŞEU CONF. DEŞEU CONF. HG. 856/2002HG. 856/2002

TOTAL TOTAL KG

AVIZATE DSV – SUBPORDUSE DE AVIZATE DSV – SUBPORDUSE DE

ORIGINE ANIMALĂ ORIGINE ANIMALĂ

NEDESTINATE CONSUMULUI NEDESTINATE CONSUMULUI

UMANUMAN

2001220012 2066.72066.7

2010620106 2223322233

2019920199 179551.5179551.5

2020220202 15701570

2020320203 339339

2030420304 1376.781376.78

2050120501 122122

200108200108 1761717617

AVIZATE DSV TOTALAVIZATE DSV TOTAL 224876224876

DEŞEURI INDUSTRIALEDEŞEURI INDUSTRIALE 2010120101 115115

2010220102 99.599.5

2020320203 7.2557.255

2029920299 0.50.5

2030420304 340340

2060120601 146.5146.5

7051470514 420420

8020180201 257257

9010890108 2424

100199100199 1717

120105120105 1717

150101150101 150150

150102150102 821.54821.54

150105150105 8497.278497.27

150106150106 406.62406.62

150203150203 55

160112160112 1717

160509160509 2654926549

170102170102 21802180

170103170103 2222

200101200101 639.22639.22

200108200108 1652416524

200125200125 26832683

126

127

200130200130 170170

200132200132 8048.628048.62

200139200139 10401040

050103*050103* 48174817

061302*061302* 530530

070103*070103* 303.9303.9

070513*070513* 2387423874

080111*080111* 9393

080119*080119* 589589

080312*080312* 3030

080317*080317* 163163

090102*090102* 24412441

090103*090103* 8686

120107*120107* 1515

120116*120116* 500500

130110*130110* 4040

130506*130506* 43614361

150110*150110* 15252.415252.4

150202*150202* 14979.214979.2

160107*160107* 66536653

160114*160114* 100100

160305*160305* 20.3520.35

160506*160506* 983.5983.5

160507*160507* 654654

170603*170603* 215215

200119*200119* 2121

200129*200129* 460460

INDUSTRIAL TOTALINDUSTRIAL TOTAL 146378.4146378.4

DEDE ŞŞ EURI MEDICALEEURI MEDICALE 180101180101 48054.6848054.68

180102180102 61696.361696.3

180104180104 58275827

180107180107 52.552.5

180109180109 6427.326427.32

180201180201 4.54.5

180203180203 4141

180208180208 2189.62189.6

180103*180103* 13067771306777

180106*180106* 35282.0835282.08

128

180108*180108* 75897589

180110*180110* 11

180202*180202* 105105

180205*180205* 55

MEDICAL TOTALMEDICAL TOTAL 14740511474051

TOTAL GENERAL (KG)TOTAL GENERAL (KG) 18453051845305

CENTRALIZATOR DEŞEURI PERICULOASE INCINERATE Tabel 6.3.8.

Categoria de deşeu cf. HG. 856/2002 conf. tabel 1

Starea fizică (S, L, SS)

Managementul deşeurilor transportate la incinerator

Cantitatea în stoc la începutul anului 2010 (t/an)

Cantitatea primită în vederea incinerării 2010 (t/an)

Cantitatea incinerată 2010 (t/an)

Cantitatea rămasă în stoc la sfârşitul anului 2010 (t/an)

Avizate DSV - 224,876 224,876 -Deşeuri periculoase industriale

- 146,378 146,378 -

Deşeuri medicale

- 1474,051 1474,501 -

Total general - 1845,305 1845,305 -

Evenimente şi acţiuni în 2010

Pe parcursul anului 2010 ARPM Bucureşti, APM Bucureşti şi APM Ilfov au procedat la implementarea şi monitorizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu din PRGD pentru Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, prin organizarea de intâlniri şi vizite în teren .

ARPM Bucureşti-Calendarul evenimentelor ecologice privind gestiunea deşeurilor: Campanie de colectare a deşeurilor de echipamente electronice (DEEE) Marea Debarasare, iniţiată de Ministerul Mediului şi Pădurilor cu sprijinul organizaţiilor colective ECOTIP, Environ, Recolamp şi ROREC şi al autorităţilor locale-lunile martie, iunie, septembrie şi decembrie 2010. Ultima ediţie a campaniei „Marea Debarasare” (03.12.2010-04.12.2010)

APM Ilfov-calendarul acţiunilor de conştientizare: Campania de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) de la populaţie, în prima sâmbătă a fiecarei luni Apariţia în ziarul „ Semnal de Ilfov şi Giurgiu” a articolului: Agenţia Pentru Protecţia Mediului Ilfov în colaborare cu primăria oraşului Voluntari prin Direcţia Educaţie Cultural Sportivă şi Îngrijiri Comunitare – 23 martie 2010, evenimentul „Managementul deşeurilor în judeţul Ilfov.” Masa rotunda cu tema „Managementul deşeurilor in judeţul Ilfov.” APM Ilfov în colaborare cu Primăria Voluntari – Direcţia Educaţie Cultural Sportivă şi Îngrijiri Comunitare 23.03.2010

129

Campanie de colectare a deşeurilor de echipamente electronice (DEEE) Marea Debarasare, iniţiată de Ministerul Mediului şi Pădurilor cu sprijinul organizaţiilor colective ECOTIP, Environ, Recolamp şi ROREC şi al autorităţilor locale, în toate localităţile din judetul Ilfov. 26,27.03.2010 Campanie de colectare selectivă a DEEE de la populaţie. 04.04.2010 Grup de lucru pe domeniul deşeurilor, privind implementarea şi monitorizarea acţiunilor cuprinse în cadrul PRAM. 13.04.2010 Campanie de colectare selectivă a DEEE de la populaţie. 03.05.2010 Campanie de colectare selectivă DEEE. 25.06.2010- 26.06.2010 Distribuit broşuri la primăriile din judeţul Ilfov privind realizarea proiectului „EcoAtitudine= Responsabilitate, Informaţie, Acţiune”, proiect ce s-a desfăşurat in Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov şi cuprinde evenimente complexe de mediu. 24.08.2010 Campanie de conştientizare cu tema “CAPACITARE, CONŞTIENTIZARE, COMUNICARE – pentru Consiliile Locale, prin Instituţia primarului privind colectarea selectivă a deşeurilor reciclate, a deşeurilor speciale, gestionarea în condiţii prietenoase mediului a DMS în fiecare localitate din judeţul Ilfov”. 27.08.2010 Distribuirea broşurii „EcoAtitudine=Responsabilitate, Informaţie, Acţiune” la primariile jud. Ilfov in vederea realizării unui proiect cu aceasi temă. Workshop cu tema „Modificări şi noutăţi legislative în domeniul protecţiei mediului”eveniment ce face parte din proiectul „EcoAtitudine = Responsabilitate, Informaţie, Acţiune” Campanie de Educaţie Ecologică şi Mediu. 28.09.2010 Instituţii. Primării, ONG, Şcoli,etc. Eveniment organizat de ARPM Bucureşti, APM Ilfov, APM Bucureşti şi Grupul de presă Reporter. Apariţia în ziarul „ Semnal de Ilfov şi Giurgiu” a articolului: Desfăşurarea celei de-a treia etapă din campania naţională „ MAREA DEBARASARE” privind colectarea selectivă a DEEE de la populaţie, în primele zile ale lunii octombrie (05.10.2010) Apariţia în ziarul „ Semnal de Ilfov şi Giurgiu” a articolului: „Agenţia Pentru Protecţia Mediului Ilfov aduce la cunoştinţa consiliilor locale că în datele de 3 şi 4 decembrie 2010 are loc ultima etapă a Campaniei Marea Debarasare”. 19.11.2010 Ultima ediţie a campaniei „Marea Debarasare” (03.12.2010-04.12.2010)

6.4 Impact (caracterizare)

Toate elementele unui sistem de gestionare a deşeurilor pot avea un impact potenţial asupra mediului. Un sistem modern de management al deşeurilor elimină sau reduce considerabil posibilitatea apariţiei acestora până la un nivel acceptabil din punct de vedere al mediului şi social.

Depozitarea în spaţii neadecvate a deşeurilor, mai ales în mediul rural, a determinat apariţia de depozitări necontrolate pe străzi sau la marginea aşezării rurale. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate cauza înfundarea sistemelor de drenare şi apariţia inundaţiilor.

În depozitele de deşeuri, deşeurile biodegradabile se descompun, producând gaze şi levigat. Dacă nu sunt captate, gazele generate de depozitele de deşeuri contribuie în mod semnificativ la efectul de seră, deoarece acestea constau în principal din metan, care este de 23 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce priveşte efectul asupra schimbărilor climatice în perspectiva orizontului de 100 de ani luat în considerare de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice.

Înainte de adoptarea Directivei privind depozitele de deşeuri, emisiile de metan generate de depozitele de deşeuri reprezentau 30% din emisiile antropice globale de

130

metan în atmosferă. În ipoteza că toate ţările ar respecta dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri, chiar dacă va avea loc o creştere a cantităţii de deşeuri solide municipale, se estimează că, în 2020, emisiile de metan vor fi semnificativ mai mici decât în 2000. Dacă nu este colectat în conformitate cu dispoziţiile Directivei privind depozitele de deşeuri, levigatul poate contamina apele subterane şi solul. De asemenea, depozitele de deşeuri pot avea un impact negativ asupra zonelor învecinate, deoarece acestea generează bioaerosoli, mirosuri şi afectează negativ aspectul zonei din imediata apropiere.

Un alt efect negativ al depozitării deşeurilor este acela că aria de teren utilizată este mai mare decât cea necesară altor metode de gestionare a deşeurilor. Depozitarea deşeurilor biodegradabile nu prezintă aproape niciun avantaj, cu posibila excepţie a capacităţii de „stocare” a carbonului sechestrat în deşeurile pretratate şi a unei cantităţi foarte reduse de energie generată de gazele provenind de la depozitele de deşeuri, dacă respectivele depozite de deşeuri sunt gestionate în mod corespunzător. Implementarea dispoziţiilor Directivei UE privind depozitele de deşeuri va duce la reducerea principalelor efecte negative ale depozitării deşeurilor, însă acestea nu vor fi complet eliminate. De asemenea, depozitarea deşeurilor echivalează cu pierderi irecuperabile de resurse şi de teren. Pe termen mediu şi lung, aceasta nu este considerată ca fiind o soluţie sustenabilă de gestionare a deşeurilor şi, drept urmare, nu este recomandată.

Întreţinerea necorespunzătoare a vehiculelor de colectare a deşeurilor duce la emanarea unor nivele ridicate de gaze de eşapament, fiind eliberate si acestea în atmosferă.

Levigatul format în depozitele de deşeuri menajere influenţează negativ apele de suprafaţă şi cele subterane. Solurile din vecinătatea depozitelor pot ficontaminate cu metale grele şi alţi poluanţi toxici.

Emisiile necontrolate de biogaz contribuie la formarea gazelor cu efect de seră.Reziduurile depozitate pe rampele de deşeuri menajere pot constitui vectori importanţi

în răspândirea infecţiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conţin o gamă diversificată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni. În condiţii prielnice, agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, săptămâni, luni) de unde pot pătrunde în sol, apă de suprafaţă, pânză freatică, putând provoca astfel infecţii şi prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor, ele fiind cunoscute ca purtătoare de boli infecţioase.

Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de descompunere, fiind spălate de ape de precipitaţii, se împrăştie şi pătrund în sol. Se poate polua astfel suprafaţa solului pe întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de materii poluante, prin apele din precipitaţii, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafaţă din apropiere.

Reziduurile provenite din procesele de curăţare şi spălare din gospodăriile individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurător şi prin circulaţia schimbului de materii. Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat). Vântul şi mişcările de aer antrenează praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera.

Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe

131

întinderi foarte mari. Aspectul deprecierii estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al depozitelor de deşeuri.

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agro-silvicdistrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupatepericol posibil de alunecare şi pierderea stabilităţii haldelor, pericol de a provoca alunecări de terendistrugerea suprafeţelor scufundate, inclusiv a construcţiilor şi lucrărilor de artăpulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia având urmări nefavorabile datorate compoziţiei lor chimice sau reacţiilor la care dau naştere in contact cu umezeala şi atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii şi murdăresc clădirile, influenţează negativ posibilităţile de recreere şi turismul.

Datorită grosimii mari a haldelor şi a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă o regenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt şi rămân pustiuri artificiale.

Reziduurile minerale şi substanţele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape şi atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat şi ireversibil.

Exfiltraţiile de la iazurile de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană şi fauna solului.

Sterilele rezultate în urma prelucrării minereurilor în uzinele de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport şi depozitate în iazuri de decantare, care realizează o epurare mecanică şi în unele cazuri, în amestec cu apele de mină şi o epurare chimică.

În ceea ce priveşte bateriile şi acumulatorii, din cauza substanţelor pe care le conţin (metale grele cum ar fi mercurul, plumbul, nichelul, litiul şi cadmiul), bateriile reprezintă un pericol pentru mediu şi pentru sănătatea noastră. Ajunse la groapa de gunoi, bateriile portabile se oxidează şi eliberează metalele grele care ajung în sol, intră în pânza freatică şi ajung apoi în apa de la robinet sau de la fântână.

Incinerate, bateriile portabile degajă în fum aceste substanţe toxice şi poluează aerul. Mercurul conţinut într-o baterie tip pastilă, dintre cele folosite la ceasuri sau la calculatoarele portabile, poate polua cinci sute de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de cincizeci de ani.

Bateriile auto se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar substanţele eliberate prin degradare poluează solul, apele şi aerul. Ele conţin plumb sub formă de ioni solubili. Expunerea la plumb poate duce la intoxicaţii grave. Bateriile auto conţin acid sulfuric, substanţă care produce arsuri dacă este varsată accidental. Schimbarea bateriilor auto este o activitate periculoasă, care necesită personal autorizat şi competent. Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie facuta în containere speciale, rezistente la coroziune.

În cazul vehiculelor scoase din uz, uleiul de motor ars conţine: funingini, răşini, acizi organici proveniţi din oxidarea parţială a uleiului, clor, compuşi aromatici, fenoli şi alte substanţe chimice periculoase. Uleiurile uzate sunt puţin degradabile şi reuşesc să distrugă flora şi fauna dacă sunt deversate fără discernământ. Ars în spaţiu deschis, uleiul de motor degajă hidrocarburi extrem de poluante pentru aer şi cu impact cancerigen asupra oamenilor. Ars în aer liber, uleiul de motor uzat poate elibera acid clorhidric, extrem de poluant pentru atmosferă. Folosit la vopsirea gardurilor din lemn

132

este periculos pentru sănătatea oamenilor. După ploaie, substanţele conţinute de ulei ajung în sol şi contaminează pânza freatică.

6.5 Presiuni

Sănătatea fiecarui om este influenţată de sănătatea mediului: fiecare om afectează mediul in care traieşte. Starea mediului inconjurător este pe an ce trece tot mai ingrijorătoare: spaţiile împădurite se reduc, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subţire, numeroase specii de plante şi animale au dispărut, efectul de seră se accentuează. În general se poate afirma că ţările cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantităţi de deşeuri şi oluanti consumă cantităţi mari de energie şi resurse naturale. Impactul pe care aceste ţări îl au cu ediul natural este puternic distructiv. Se remarcă astfel existenţa unei proporţionalităţi inverse intre nivelul de industrializare şi starea mediului inconjurator.

Întreaga lume este in interrelaţie - fiecare acţiune va produce o reacţie care în complexul sistemelor vii este de multe ori imprevizibilă. Atunci când resursele naturale sunt epuizate pe scara largă şi mediul ambiant este poluat datorită activităţii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit . Sănătatea oamenilor este de asemenea afectată: starea de sănătate nu poate fi menţinută respirând aer poluat, consumând alimente şi apă contaminate cu pesticide sau alte substanţe chimice. De regulă, ceea ce este bun pentru natură, pentru mediul ambiant, este sănătos şi pentru vieţuitoare.

Fiecare om trebuie să realizeze şi să accepte să îşi asume responsabilitatea privind impactul pe care viaţa lui o are asupra vieţii planetei.

Prin structura, amplasamentele şi funcţiile aglomerărilor urbane se exercită o paletă de presiuni asupra factorilor de mediu şi implicit asupra stării de confort şi sănătate asupra populaţiei. Desfăşurarea tuturor activităţilor antropice generează diferite noxe ce influenţează calitatea factorilor de mediu. În acest context se întâlneşte poluarea produsă de activităţile industriale, generarea de către populaţie a deşeurilor şi a apelor uzate, a noxelor mijloacelor de transport, a poluării sonore, precum şi a poluărilor accidentale.

Presiunile produse de aglomerările urbane afectează zonal calitatea vieţii şi a factorilor de mediu, dar prin măsurile tehnico- juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, menţinerea funcţionării la parametrii proiectaţi a staţiilor de epurare existente, exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitelor ecologice de deseuri, organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare şi dezvoltare a spaţiilor verzi, au darul de a îmbunătăţi constant calitatea mediului, starea de confort şi de sănătate a populaţiei.

Presiuni exercitate de mijloacele de transport.O atenţie deosebită o acordă institutiile de protectie a mediului mijloacelor de

transport destinate transportului de substanţe, mărfuri şi deşeuri periculoase. Din acest motiv în demararea procedurii de autorizare a acestei activităţi (cu impact semnificativ asupra mediului) se impun o serie de condiţii ce trebuie respectate de către agenţii economici solicitanţi, în scopul prevenirii şi diminuării accidentelor majore.

6.6 Tipuri de deşeuri

6.6.1 Deşeuri municipale

133

Termenul de “deşeuri municipale” desemnează atât deşeurile menajere cât şi deşeurile voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale).

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora. Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de pericolul potenţial pentru sanătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie de materiale reciclabile a căror valorificare are drept scop economisirea de resurse naturale şi diminuarea consumurilor materiale şi energetice.

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.

În Municipiul Bucuresti, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societăţi :- S.C. REBU S.A. şi S.C. Compania Romprest Service - Bucureşti în sectorul 1;- S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2;- S.C. ROSAL GRUP S.R.L. în sectorul 3;- S.C. REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5;- S.C. URBAN S.A. în sectorul 6.

Situaţia serviciilor de salubritate in judeţul Ilfov este următoarea:În toate Consiliile Locale din judeţul Ilfov exista servicii de salubritate (din cele 40 de

Consilii Locale, în 8 serviciul de salubritate este asigurat de operatori economici ai Consiliului Local, iar in 32 Consilii Locale serviciul de salubritate este concesionat unor operatori economici de salubrizare, alţii decât cei creaţi de Consiliul Local).

În judeţul Ilfov exista 10 operatori de salubrizare, datele lor generale fiind prezentate în tabelul de mai jos.

Operatori de salubrizare din jud. Ilfov:Tabel 6.6.1.1.

Denumire societăţii Adresa Activitatea pentru care este obţinută

licenţa

S.C. Compania ROMPREST Service S.A.

judeţul Ilfov

precolectare, colectare şi transport al deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeuri menajere, cu

excepţia celor cu regim special

S.C. RER Ecologic Service Bucureşti

REBU S.A.Bucureşti



S.C. ROSAL ECOLOGIC&RECY

CLING SYSTEM S.R.L.

judeţul Ilfov



134

Denumire societăţii Adresa Activitatea pentru care este obţinută

licenţa

S.C. SAL-TRANS EXIM S.R.L. judeţul Ilfov



S.C. SALSERV Ecosistem S.R.L. Bucureşti



S.C. Servicii Salubritate

Bucureşti S.A.Bucureşti



S.C. URBAN S.A. Rm. Vâlcea, Bucureşti



S.C. Supercom S.A. Bucureşti Bucureşti



S.C. ECOVOL S.A. judeţul Ilfov salubrizare a localităţilor

S.C. PROD Service Act Snagov S.A. judeţul Ilfov salubrizare a localităţilor

Depozitele neconforme rurale au fost închise/ecologizate până la data de 16 iulie 2009.

135

Spaţii de depozitare neconforme care au fost închise: Tabel 6.6.1.2.

Numele satelor cu suprafeţe de depozitare

Adresa, locaţia suprafeţelor de depozitare

Suprafaţa

m²

Data închiderii

1 Mogoşoaia Satul Mogoşoaia 11.000 20092 Clinceni Clinceni, str. Solariilor 5.000 20094 Afumaţi N-V de Afumaţi 20095 Domneşti com. Domneşti (în spatele UM) - 20096 Com. Darasti com. Darasti (spre com. 1

Decembrie)10.000 2009

7 Ciolpani Satul Ciolpani- Piscu 10.000 20098 Com. Peris Satul Peris 15.000 20099 Com. Ganeasa Şindrilita, Pitesca, Afumaţi 45.000 2009

10 Gruiu Satul Silistea Snagovului, satul Lipia

20.000 2009

11 Dascălu Dascălu - 200912 Vidra Vidra–Creţeşti 35.000 200913 Petrachioaia Petrachioaia 35.000 200914 Berceni Berceni 6.000 200915 Dobroieşti Dobroieşti 30.000 200916 com Jilava Pe un teren aparţinând S.C.

Progesul S.A.5.000 2009

17 Branesti acc. PUG 6896/0203/2000,land 133, parcela 555

35.000 2009

18 Grădiştea Satul Grădiştea, pamantul 15 (AGROMEC)

20.000 2009

19 Com. 1 Decembrie

Baloteşti 8.000 2009

20 1 Decembrie 1 Decembrie 8.000 200921 Măgurele Măgurele- Dumitrana 10.000 200922 Oraşul Buftea Buftea 15.000 200923 Tunari Tunari 25.000 200924 Stefăneştii de

JosStefăneştii de Jos 25.000 2009

25 Bragadiru Bragadiru - Virteju - 200926 Cornetu Cornetu, pamantul 16, parcela 43 9.000 200927 Pantelimon Pantelimon 200928 Ciorogirla Ciorogirla 10.000 200929 Cernica Pe teritoriul satului 5.000 2009

Suprafaţa totala 365.000

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti şi judeţul Ilfov se face pe următoarele amplasamente :

136

- Depozitul IRIDEX din Rudeni, ChitilaDepozitul conform Chiajna Rudeni / Iridex S.R.L. deţine în prezent autorizaţie integrată de mediu, emisă la data de 30.10.2007 şi valabilă până la data de 30.10.2017. Locaţia acestui depozit conform este: Bucureşti, sector 1, Drumul Rudeni-Chitila nr. 10. Activitatea de depozitare se realizează în 5 compartimente care ocupă cca. 16,5 ha din totalul de 27 ha.

- Depozitul VIDRA-EcosudDepozitul conform Vidra / S.C. ECO SUD S.R.L. deţine în prezent autorizaţie integrată de mediu revizuită nr. 25, emisă la data de 11.06.2009 şi valabilă pâna la data de 15.10.2017. Locaţia acestui depozit conform este: comuna Vidra, sat Sinteşti, judeţul Ilfov.

- Depozitul GLINA-EcorecDepozitul conform Glina/ S.C. Ecorec S.A. deţine în prezent autorizaţie integrată de mediu revizuită nr. 57, emisă la data de 04.06.2008 şi valabilă până la data de 01.06.2017. Locaţia acestui depozit conform este: oraş Popeşti-Leordeni, şos. de Centură nr. 2, judeţul Ilfov.Amplasamentul depozitului de deşeuri Glina ocupă o suprafaţă de 119 ha, din care 110 ha reprezintă suprafaţa totală de depozitare.

Compoziţia deşeurilor menajere şi alte deşeuri municipale solide similare (în 1000 tone) în Municipiul Bucureşti, în anul 2007:

Tabel 6.6.1.3.

Tip deşeu

Hârtie Textile Plastic Sticlă Metale Biode-gradabil

e

Deşeuri inerte

Alte deşeuri

Totalcantităţi

Cantitate

produsă

59.8649 24.667 17.7055 60.4402 34.9126 281.3019 79.4967 150.528 708.920

% 8.446 3.4795 2.4975 8.5257 4.9248 39.6805 11.2138 21.2335 100Sursa Datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2007

Situaţia depozitării deşeurilor din judeţul Ilfov în depozitele conforme este prezentată în continuare: Tabel 6.6.1.4.

Cantitate (tone/an)

Anuldepozit conform

Vidra - Eco Sud

depozit conform

Glina -Ecorec

depozit conform

Rudeni - Iridex

2007 3630 13670 16819

137

2008 4937 37418 17798

2009 15722 45280 15797

2010 16203 70836 26476

Operator Depozit Localitate

An înfiinţ

are

An prevăz

ut pentru închide

re

Capacitate totală proiectat

a (mc)

Capacitate

construită (mc)

din care capacitate disponibilă

(mc)

Suprafata ocupată la 31.12.2008

(ha)

Cantitate deseuri depozita

te în 2009 (tone)

Depozit conform

Glina

Oraş Popeşti

Leordeni, Şos de Centura

nr.2, Jud. Ilfov

1977 201726,4 mil

mc24,6 mil

mc23105278 mc 110

292131,45 t -

Bucureşti;

45280,82 t- Ilfov -

Depozit conform Chiajna

Bucureşti, sector 1, Drumul

Rudeni – Chitila, nr.

10

1999 20194500000

mc- 3 mil mc 23,67 ha

15797,00 t - Ilfov

Depozit conform

Vidra

Comuna Vidra, Sat Sintesti, Judetul

Ilfov

2001 20261150000

0 mc- 6358060,9 mc

42 ha - in faza finala

416451,63 t -

Bucureşti;

15722,00 t - Ilfov

Tabel 6.6.1.5.

Cantitatea de deseuri menajere colectata din Municipiul Bucuresti în cursul anului 2010 a fost de 1 672 829, 721 tone/an si eliminata la cele trei depozite ecologice din regiune.

138

6.6.2 Deşeuri industriale (deşeuri de producţie)

Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi economice, acestea putând fi deşeuri nepericuloase sau periculoase.Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici pe baza chestionarelor de anchetă statistică.Aceste date sunt analizate, prelucrate şi utilizate anual de către Institutul Naţional de Statistică la elaborarea Anuarului Statistic al Romaniei. La data întocmirii prezentului raport nu este definitivată prelucrarea datelor din ancheta statistică pentru anul 2009.În Judeţul Ilfov, în anul 2010, au desfăşurat diverse activităţi aproximativ 14.000 agenţi economici (în oraşe şi comune). Tipurile de deşeuri generate din activităţile desfăşurate au fost:- hârtie şi carton rezultate din gestionarea ambalajelor, din activităţi de birou, din procese de producţie, din activităţi de comercializare şi depozitare,- mase plastice de diverse compoziţii: polietilenă de joasă densitate (PE), polietilenă de înaltă densitate (HDPE), polipropilenă (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC), polietilenterftalat (PET), poliamidă (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetacrilat (PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, îmbuteliere, producţie, comercializare, activităţi de producţie încălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de ambalaje etc.,- materiale compozite (carton+masă plastică, carton+aluminiu, metal+masă plastică, carton+masa plastic+metal), textile impregnate rezultate din activităţi de comercializare, din activităţi de cercetare, din activităţi de producţie,- cioburi de sticla rezultate din activităţi de prestări servicii, din activităţi de producţie, din activităţi de îmbuteliere, din demolări de construcţii,- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din activităţi de prestări servicii de reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport energie electrică,- baterii şi acumulatori, rezultate din activitatea de reparaţii mijloace auto, transporturi auto, transport energie electrică,- şpan feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrare mecanică prin aşchiere,- nămoluri din instalaţiile de epurare şi preepurare (apă, aer) existente în dotarea unor agenţi economici,- deşeuri de lemn, inclusiv rumeguş rezultat din activităţi de prelucrare lemn, producţia de ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobilă, etc.,- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate separat,- deşeuri metalice (bucăţi, capete) rezultate din activitatea de confecţii metalice, din ambalaje dezafectate, etc.,- deşeuri de echipamente electrice şi electronice rezulte din activităţi de producţie, prestări servicii de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice,- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz,- deşeuri de amestecuri cu conţinut de mercur şi mercur ca metal,- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope, reşapări de anvelope, prestări servicii de reparaţii mecanice auto,- deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibra şi ţesături,

139

- echipamente electrice şi electronice,- deşeuri din construcţii şi demolări, din activitatea de construcţii civile şi industriale.

Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor aprobate prin HG nr.1470/2004 reprezintă un rol important în dezvoltarea unei gestiuni durabile în domeniul deşeurilor.

Se prognozează o creştere privind generarea şi valorificarea deşeurilor de producţie cu cca. 10% pe an, iar cantităţile de deşeuri rezultate din industrie şi comerţ reciclate vor creşte în medie cu cca. 10% pe an.

Valorificarea energetică va rămâne ca alternativă, într-un procent mai mic în perioada următoare, dar se estimează că după anul 2017, aceasta va depăşi 10% ca urmare a dezvoltării activităţilor de incinerare a deşeurilor.

Tabel 6.6.2.1.

Nr. Crt

.APM Denumire

materialSTOC/(t)

la 01.12.2010

Cantitate/toneStoc/tonecolectată valorificată eliminată

1. Bucuresti

Sticlă 5322.293 1001.69 23.88 0.000 6300.103PET 835.457 119.578 115.467 0.000 839.568PE 8450.226 1566.094 53.326 0.000 9962.994

Hârtie/Carton 16007.585 4640.327 2563.924 0.000 18083.988Deşeuri

lemnoase 87.919 9.145 11.5 0.000 85.564

Rumeguş 59.634 0.000 0.000 0.000 59.634Deşeuri

spitaliceşti 0.000 52.04 0.000 52.04 0.000

2. Ilfov

Sticlă 12.545 4.440 6.470 0.000 10.515PET 49.344 6.180 8.760 0.000 46.764PE 54.495 25.920 31.060 0.000 49.355


lemnoase 47.597 56.000 83.970 0.000 19.627

Rumeguş 0.000 10.780 10.780 0.000 0.000Deşeuri

spitaliceşti 0.000 6.735 0.000 6.735 0.000

Total Regiunea 8 Bucuresti -

Ilfov

Sticlă 5334.838 1006.130 30.350 0.000 6310.618PET 884.801 125.758 124.227 0.000 886.332PE 8504.721 1592.014 84.386 0.000 10012.349


lemnoase 135.516 65.145 95.470 0.000 105.191

Rumeguş 59.634 10.780 10.780 0.000 59.634Deşeuri

spitaliceşti 0.000 58.775 0.000 58.775 0.000

140

6.6.3.Deşeuri generate de activităţi medicale

În România transportul deşeurilor este reglementat prin Hotararea Guvernului nr. 1061 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, care prevede: atribuţiile operatorilor economici; atribuţiile autorităţilor de control; transportul deşeurilor periculoase se realizează în baza formularului pentru aprobarea transportului de deşeuri periculoase (prevazut în anexa nr. 1 la HG) si a formularului de expediţie/transport (prevazut în anexa nr. 2 la HG); transportul deşeurilor periculoase produse într-o cantitate mai mică de 1 t/an, se realizează în baza formularului de expediţie/transport (prevazut în anexa nr. 2 la HG), care trebuie să conţină şi aprobarea APM pe raza careia se afla destinatarul deşeurilor; transportul deşeurilor nepericuloase se efectueaza în baza formularului de încărcare-descărcare, prevazut în anexa nr. 3 la HG. transportul deşeurilor municipale efectuat de către operatorii autorizaţi numai pentru prestarea serviciului de salubrizare în localităţi, nu intră sub prevederile acestei hotarâri.

În conformitate cu prevederile Ord. MS nr. 219/2002 deşeurile rezultate din activităţile medicale, în condiţii de colectare prin separare la locul producerii, se gestionează pe categorii stabilite, astfel:- în saci negri sau transparenţi se colectează deşeuri menajere şi asimilabile (ambalaje pentru materiale sterile, flacoane de perfuzie, care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu excepţia celor provenite de la boli infecţioase), hârtie, bonete şi măşti de unică folosinţă, gips necontaminat cu lichide biologice, mase plastice, recipienţi de sticlă ce nu au venit în contact cu sânge sau alte lichide biologice. Aceste deşeuri se codifică conform HG nr. 856/2002 cu codurile:18.01.04; 18.02.03; 18.01.09; 18.01.02;- saci de culoare galbenă se folosesc pentru colectarea deşeurilor infectioase, de exemplu: părţi anatomice şi anatomopatologice (fetuşi, placente, material biopsic), tampoane, comprese îmbibate cu sânge, sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materiale, instrumente şi echipamente medicale de unică folosinţă, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator. Aceste deşeuri se codifică: 18.01.03*; 18.01.06*; 18.01.08*; 18.02.02*; 18.01.10* (* indică faptul ca deşeurile sunt periculoase);- cutii cu pereţi rigizi, se folosesc pentru colectarea deşeurilor intepatoare, cum ar fi: seringi de unică folosinţă, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatura şi ace, lame de bisturiu de unica folosinţă, sticlărie, deşeuri de la secţii de hemodializă. Aceste deşeuri se codifică: 18.01.03*, 18.02.02* (* indică faptul că deşeurile sunt periculoase). Aşadar din activităţile medicale rezultă deşeuri de tip menajer (deşeuri nepericuloase), care se depozitează în depozitele de deşeuri nepericuloase; deşeuri periculoase dar la care caracterul periculos poate fi eliminat prin tratamente de sterilizare, deşeuri periculoase care necesită incinerare.

În Municipiul Bucureşti, la data de 31 decembrie 2010, erau autorizate pentru activităţile de transport deşeuri medicale periculoase urmatoarele societăţi: S.C. PERFECT CURIER S.R.L. S.C. TEHNO DENTAL SERVICE APARATURĂ STOMATOLOGICĂ S.R.L. S.C. EUROTRANS CHEM SERVICES S.R.L. S.C. SERVICII SALUBRITATE BUCUREŞTI S.A.

141

S.C. MEDICAL WASTE S.R.L. S.C. CVD COLECT SRL S. C. DNN '95 TRANS S.R.L.Pentru activitatea de transport deşeuri periculoase industriale, în Municipiul Bucureşti, la sfarşitul anului 2010 erau autorizate urmatoarele societăţi: S.C. ROMAX TRADING&MARKETING S.R.L. S.C. URBAN S.A. S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. S.C.ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE S.R.L. S.C DANNY TRANSPORT COM SRL S.C. RER ECOLOGIC SERVICE – REBU S.A. S.C. ARI PETROL CHEMICAL S.R.L.-făra activitate din 2009

Conform raportărilor trimestriale ale operatorilor autorizaţi de A.P.M. Bucureşti să transporte deşeuri periculoase , în anul 2010 aceste societăţi au transportat urmatoarele cantitati de deşeuri periculoase (industriale şi deşeuri rezultate din activităţi medicale).

Tabel 6.6.3.1.Trim.I (tone)

Trim.II (tone)

Trim.III (tone)

Trim.IV (tone)

Total 2010 (tone)

529.78 454.21 532.732 540.57 2057.292

Sursa Datelor: raportările trimestriale realizate de A.P.M. Bucureşti privind întocmirea bazei de date privind transportul intern de deşeuri periculoase.

Pentru activitatea de eliminare finală (incinerare) a deşeurilor este autorizată societatea S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L. cu sediul in Şos. Bucureşti - Ploieşti, Nr.17, Sect.1, care deţine Autorizaţiă integrată de mediu Nr.40 / 23.10.2006, valabilă pană la 23.10.2016, pentru punctul de lucru din Bucureşti sectorul 1, Drumul Rudeni/Chitila, nr.10, unde se incinerează deşeuri medicale, deşeuri chimice periculoase, ambalaje contaminate cu substanţe periculoase, etc. la Incineratorul tip PENNRAM Diversified Manufacturing Corporation-Pennsylvania.Cantităţile de deşeuri incinerate la Incineratorul IRIDEX în anul 2010 se prezintă conform tabelului de mai jos:

Tabel 6.6.3.2.Categoria de deşeuri incinerate cf.

HG.856/2002Cantitatea incinerată (tone)

Deşeuri medicale 1474.051Avizate DSV 224.876Deşeuri industriale periculoase 146.378Total 1845,3Pentru activitatea de eliminare preliminară (tratarea prin sterilizare a deşeurilor

medicale periculoase) a deşeurilor medicale este autorizată societatea S.C. MEDICAL WASTE S.R.L., Bd. Preciziei nr. 40 A, sector 6, Bucureşti, care în anul 2010 a colectat şi stelilizat următoarele cantităţi de deşeuri medicale:

Tabel 6.6.3.3.

142

Trim.I (tone)

Trim.II (tone)

Trim.III (tone)

Trim.IV (tone)

Total (tone)

146.87 128.13 118.1 136 529.10În decursul anului 2010, conform procedurii de emitere si control al documentelor

privind transporturile de deşeuri pe teritoriul României, A.P.M. Bucureşti a eliberat un număr de 101 Formulare pentru aprobarea transportului de deşeuri periculoase.

În anul 2010, din activităţile medicale desfasurate în jud. Ilfov au rezultat:

Tabel 6.6.3.4.Deşuri rezultate din activităţi medicale, în jud. Ilfov

u.m. = tone

Deşeuri menajere şi asimilabile, cod: 18.01.04;18.02.03;18.01.09 456,488

Au fost depozitate la depozite ecologice de

deşeuri

Deşeuri infectioase, cod: 18.01.03*;18.01.06*;18.02.02* 228,15

Au fost sterilizate şi depozitate la rampe

ecologice de depozitareDeşeuri intepatoare, cod:

18.01.03*;18.02.02*;si anatomo - patologice

28,338 in care 5,58 anatomo -

patologiceAu fost incinerate

*) indica faptul ca deşeurile sunt periculoase.

Deşeurile infecţioase şi înţepătoare au fost sterilizate la SC Staricare România SRL.Deşeurile periculoase inclusiv anatomo-patologice au fost incinerate la incineratorul ce deserveste Regiunea 8 Bucureşti Ilfov – Rudeni – Iridex, oraş Chitila.

Pentru distrugerea deşeurilor medicale potenţial - periculoase şi infectioase s-a acceptat metoda: Sterilizarea termică cu abur sub presiune. A fost autorizat agentul economic SC Stericare Romania SRL, com. Jilava.

În anul 2010 s-a sterilizat, din judetul Ilfov, cantitatea de 46,03 tone deşeuri infectioase şi potenţial periculoase..

Deşeurile nepericuloase rezultate din activitatea de sterilizare termică au fost depozitate la depozitul, conform, de deşeuri nepericuloase Vidra-SC Ecosud SRL.

Cantităţi de deşeuri medicale periculoase şi înţepătoare incinerate şi deşeuri medicale infecţioase şi potenţial periculoase sterilizate.

Tabel 6.6.3.5.

Anul 2010

Nu au mai existat

crematorii

Anul 2010instalaţii de incinerare

existente în Reg 8 de Mediu Bucureşti-Ilfov = 1 (incineratorul

Rudeni-Iridex)- mod de funcţionare -

Anul 2010instalaţii de sterilizare termică

existente = 1- mod de funcţionare -

Zile/ saptămână

Ore/anÎncărcareorară a

incineratorului

Zile/saptămână

Ore/an

Încărcare orară a

instalaţiei de

sterilizare

143

5/săptămână 1800

640 Kg/hAu fost

incinerate 5,58 tone deşeuri

periculoase antomo-

patologice

6

3168(a staţionat

pentru reparaţii 145 ore)

504,9 Kg/hAu fost

sterilizate:- din Ilfov

46,030 tone :

În anul 2010 din judeţul Ilfov s-au sterilizat 46,030 tone de deşeuri medicale infecţioase la sterilizatorul existent în comuna Jilava.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale menajere, medicamente expirate, deşeuri medicale infecţioase şi potential periculoase, deşeuri medicale periculoase inclusiv anatomo-patologice, în perioada 2006-2010

Tabel 6.6.3.6.

Tipuri deşeuriAnul

u.m = tone2006 2007 2008 2009 2010

deşeuri menajere si asimilabile 145 492 491,856 494,256 456,488

medicamente expirate 25 20 24,7 3,578 2,368

deşeuri medicale infectioase si potential periculose 130 248.67 249,354 300,884 228,15

deşeuri medicale periculoase, inclusiv anatomo-patologice

137.1 128,338

28,338, din care 5,58 anatomo-patologice

Evoluţia sterilizării deşeurilor medicale infecţioase şi potenţial priculoase şi a medicamentelor expirate pentru anii 2006, 2007, 2008, 2009, 2010

Tabel 6.6.3.7.2006 2007 2008 2009 2010

deşeuri medicale infectioase si potential periculose 230 248.67 249,354 300,884 228,15

medicamente expirate 25 20 24,7 3,578 2,368

La unitatea de sterilizare din judeţul Ilfov sunt aduse deşeuri medicale periculoase şi infecţioase şi din alte judeţe. Deşeurile sterilizate, la care s-a înlăturat caracterul periculos, au fost depozitate definitiv la depozitul de deşeuri nepericuloase, conform, Vidra-SC Ecosud SRL.

6.6.4 Fluxuri de deşeuri

144

. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (d.e.e.e.)

Sunt reglementate de Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, Directiva 2003/108/EC de modificare a Directivei 2002/96/EC şi de Directiva 2002/95 CE privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.

A avut o perioadă de tranziţie. La 31 decembrie 2008 această perioadă de tranziţie s-a încheiat.

Principalele obiective ale Directivei 2002/96/EC sunt:● prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a minimiza în bună măsură cantitatea de deşeuri, de acest tip;● îmbunătăţirea performanţelor de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod special al agenţilor economici direct implicaţi în tratarea DEEE. Având în vedere dinamica schimbării EEE, funcţie de cerinţele pieţii, în cazul DEEE se poate vorbi de luarea în considerare a ciclului de folosire al produselor electrice şi electronice.Principalele cerinţe ale acestei Directivei sunt:● crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea, gratuit sau contra unei compensaţii, DEEE la punctele de colectare;● asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a DEEE, de acelaşi tip şi în aceeaşi cantitate cu echipamentul /echipamentele furnizate;● asigurarea unei rate a colectării selective de cel puţin 4 kg/locuitor/an de DEEE din gospodăriile populaţiei până la 31.12.2008;● asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării, a punctelor de colectare necesare, ţinând cont în special de densitatea populaţiei ;● atingerea unor obiective de valorificare de 80 % din greutatea medie pe echipament şi de 75 % valorificare materiala pentru:- aparate de uz casnic de mari dimensiuni,- distribuitoare automate;● atingerea unor obiective de valorificare de 75 % din greutatea medie pe echipament şi de 65% valorificare materiala pentru:- echipamente informatice şi de telecomunicaţii,- echipamente de larg consum;● atingerea unor obiective de valorificare de 70 % din greutatea medie pe echipament şi de 50% valorificare materială pentru:- aparate de uz casnic de mici dimensiuni,- echipamente de iluminat,- unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni),- jucării, echipamente sportive şi de agrement,- instrumente de supraveghere şi control;● pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificării materiale va fi de 80 % din greutate.

În legislaţia naţională a fost transpusă prin:a) H.G. nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, respectiv H.G. nr. 1037/octombrie 2010;

145

b) Ord. MMGA nr. 1223/2005 (modificat şi completat) privind procedura de înregistrare a producătorilor şi modul de raportare a datelor;c) Ord. MMGA nr. 901/2005 privind componentele periculoase din DEEE;d) Ord. nr. 1225/2005 (modificat şi completat) privind procedura de autorizare a organizaţiilor colective pentru preluarea responsabilităţii gestionarii DEEE.

Gestionarea deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice (DEEE) are ca obiective principale prevenirea producerii de deşeuri, refolosirea, reciclarea sau alte forme de valorificare a acestora, precum şi reducerea volumului de deşeuri eliminate.

PUNCTE DE COLECTARE DEEE ÎN JUDEŢUL ILFOV ÎNFIINŢATE ÎN BAZA ART. 5 AL HG 448/2005: Tabel 6.6.4.1

NR.CRT. Localitate Amplasament punct de colectare

1. Jilava SC Romrecycling SRL2. Jilava SC Remat Bucureşti Sud SA,

SC STENA DTM SRL3. Buftea SC Remat Bucureşti Nord SA4. Chiajna SC Atra Eco SRL, magazinul

BRICOSTORE5. Voluntari magazin METRO6. Voluntari magazin PRACTIKER7. Ciolpani SC Ugur Yapysan SRL8. Popeşti Leordeni SC Remat Iasi SA9. Bragadiru SC Lematec Trade Inter Impex

SRL10. Chitila SC 3 R Green SRL

PUNCTE DE COLECTARE DEEE ÎN BUCUREŞTI:SECTOR 1Intrarea Străuleşti nr.17-37, sector 1 ROMPREST S.A. şi ENVIRONSECTOR 2Ion Heliade Rădulescu, nr. 33 SUPERCOM S.A.Str. Baicului nr. 69SECTOR 3 S.C. ROSAL GRUP S.R.L.1. Strada Cruceru Udricani x Bd. Corneliu Coposu2. Strada Theodor Sperantia3. Strada Unitatii4. Strada Banu Udrea5. Strada Borceag6. Strada Alexandru Magatti7. Bd. Liviu Rebreanu – Vaporas8. Strada Rotunda9. Bd. Fizicienilor10.Sos. Mihai Bravu – platou Miraj

146

11.Splaiul Unirii – Institut12.Strada Ticusi13.Bd. 1 decembrie 1918 – Poarta 414.Strada Codrii Neamtului15.Bd. Dudesti – Pantelimon – capat Republica16.Str. Fumaritei (Primaria S 3)SECTOR 4Aleea Niculiţel nr. 6 S.C.REBU S.A.+ S.C. ADPP4 S.A.SECTOR 5Aleea Sălaj, intersecţie cu str. Soldat Pricopan şi str. DunavăţSECTOR 6Bd. Preciziei nr. 40A, sector 6 S.C. URBAN S.A.Precizări:- în anul 2007 s-au colectat 681 t DEEE atât de la persoane fizice, cât şi de la persoane juridice, atingându-se ţinta de 2,437 Kg DEEE/locuitor, pentru o ţintă propusă de 3 kg DEEE/loc/an,- în anul 2008 s-au colectat 1837 t DEEE atât de la persoane fizice, cât şi de la persoane juridice, atingându-se ţinta de 6,48 Kg/loc/an (s-a depasit ţinta propusă de 4 kg DEEE/loc/an),

Cantităţi colectate de DEEE în judeţul Ilfov în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008,2009 Tabel 6.6.4.2

Colectori, valorificatori Cantitati colectate (tone/an)2004 2005 2006 2007 2008 2009

SC Romrecycling SRL 56 74 177 101,666 147,613 130

SC Remat SA Bucuresti Nord 50 67 87 125,06 82,51 61SC Lematec Trade Inter Impex SRL 58 52 160 75,3 25,67 9

Magazin METRO, Voluntari 0 10 3,80 5,23 6,039 14SC Atra Eco SRL 0 5 90 94,3 24,34 27

SC STENA D.T.M SRL(incinta SC ARTECA SA Jilava) 20 33 0,13 242,21

41424,80

0 5400

SC Remat SA Iasi-Punct de lucru Popesti Leordeni 10 15

4,237,56 74,11 30

SC 3 R GREEN SRL/oras Chitila 0 0 0 0 29,494 85SC Praktiker Romania SRL

- Magazin de constructii si amenajari ,oras Voluntari

0 0 0 0 0,615 0,5

SC CNDPI ROMSOFT SAadresa de corespondenta:

str. Splaiul Independentei, nr. 319, Corp OB, 17C, sector 6, Bucuresti

0 0 0 0 19,28 -

SC BRICOSTORE Romania SApunct de lucru

Centrul Comercial Bricostore,comuna Chiajna

0 0 0 0 3,124 0,7

Sc Ugur Yapisan SRL, 0 0 0 0 0 1

147

punct de lucru com CiolpaniSC Remat Bucuresti Sud SA,

punct de lucru com Jilava 0 0 0 0 0 0

SC Sal Serv Ecosistem SRL, oras Bragadiru - - - - 25 150

SC Camelon Invest SRL, com Stefanestii de Jos - - - - - 22

SC Rosal Grup SRL, oras Pantelimon - - - - 2,2 26

SC Tahu Company SRL, com Tunari - - - - - 445

TOTAL 194 256 508 681,45 1837,59 6400In cadrul Campaniei de colectare „Marea debarasare” iniţiată de Ministerul Mediului şi

Pădurilor cu implicarea masivă a organizaţiilor colective au fost colectate în anul 2010, următoarele cantităţi:- 21 tone/an in Municipiul Bucuresti;- 1300 tone/an in Judeţul Ilfov.

La nivelul Regiunii 8 (Bucureşti, Ilfov) s-au colectat 1321 tone de DEEE în anul 2010.Cantitatea totală de 21 tone/an colectată de DEEE în cadrul acestei campanii

trimestriale în Municipiul Bucureşti, în anul 2010, a fost strânsă astfel: 9,525 tone în martie; 5,270 tone în iunie; 5,292 tone în sptembrie; 0,890 tone în decembrie.

În România, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, costurile suplimentare de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, sunt preluate în prezent de 6 organizaţii colective autorizate pentru preluarea responsabilităţilor şi anume: ECOTIC, ROREC, RECOLAMP, ENVIRON, S.C. Logistic Systems RO S.R.L., S.C. Asociaţia Ecosys Recycling S.R.L.

În anul 2009 în judeţul Ilfov s-a atins ţinta de colectare selectiva a DEEE de 4 Kg/loc/an.

Atingerea ţintei de colectare a fost favorizată de poziţia strategică a judeţului (ca un inel în jurul municipiului Bucureşti) care a condus la un management corespunzător.Pentru Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov trebuie luat în considerare:- este regiunea cea mai industrializată,- judeţul Ilfov a asigurat şi asigură alimentarea municipiului Bucureşti şi a oraşelor din judeţ cu legume, fructe, zarzavaturi, lapte, carne, brânzeturi, ouă ceea ce necesită DEEE pentru stocare îndelungată, transport în condiţii de frig;- numărul unităţilor de învăţământ este mare,- numărul instituţiilor este mare;- numărul spitalelor, căminelor de bătrâni este mare;- teritoriul este zonă de câmpie,- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate ca în alte regiuni;- nu există localitati izolate,- drumurile sunt în mare parte asfaltate,

148

- toate localităţile sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

Lista colectorilor de DEEE aferenta anului 2010 Tabel 6.6.4.3.Nr. crt.

Judeţ Denumire operator

Adresă sediu Autorizaţie(nr./data/valabilitate)

1. BucureştiS.C. AS METAL COM SRL

Bucureşti 10/ 08.01.2009 valabilă 08.01.2014

2. Bucureşti

S.C. URBAN S.A. Ramnicu Valcea

Bucureşti,

329 din 25.07.2008, revizuită la 25.11.2009, valabilă până la 25.07.2013

3. BucureştiS.C. SUPERCOM S.A

Bucureşti, 196/2006, dosar depus in 2007 pentru revizuire

4. Bucureşti

S.C. REMATHOLDING Co S.R.L.

Bucureşti, 350/26.07.2006 revizuita la 19.12.2008 valabila pana la 26.07.2011

5. BucureştiS.C. REMAT BUCURESTI SUD

Bucureşti 194/11.05.2006 valabilă 11.12.2010

6. Bucureşti

RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI REBU S.A

Bucureşti, 255/06.06.2006 revizuita in 21.06.2007 valabila pana la 21.09.2012

7. Bucureşti

CENTRUL NATIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT S.A.

Bucureşti 495/21.09.2007 valabila pana la 21.09.2012

8. Bucureşti


Bucureşti, 302 din 09.07.2008 valabila pana la 09.07.2013

9. Bucureşti CENTRUL NATIONAL DE


149

DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT S.A.

10. Bucureşti



11. Bucureşti



12. Bucureşti



13. Bucureşti


Bucureşti 307 din 09.07.2008 valabila pana la 09.07.2013

14. BucureştiS.C. GREENWAY S.R.L.

Bucureşti, 379/29.08.2008 valabila pana la 29.08.2013

15. Bucureşti S.C. AGROPROMPT '93

Bucureşti,

Str. Balinesti nr.10A, sector 5

631/30.11.2007 revizuita 14.05.2008 valabila pana la

150

IMPEX S.R.L. 30.11.2012

16. BucureştiS.C. CORE MATALIAT EXIM S.R.L.

Bucureşti, 355/04.08.2008 valabilă 04.08.2013

17. Bucureşti

S.C. ACTIV GENERAL TRANSPORT S.R.L.

Bucureşti, 123/06.03.2009

18. Bucureşti

S.C. EDMEE REC DIAMANT S.R.L.

Bucureşti, 40/22.01.2009

19. Bucureşti

S.C.ANDRADA SERVEXIM S.R.L.

Bucureşti, 485/30.09.2009

20. Bucureşti

S.C. MAGNET DESEURI S.R.L.

Bucureşti 78/08.02.2007 valabila pana la 08.02.2012 revizuita la 30.10.2009

21. Bucureşti

S.C. DETACO IMPEX 2000 S.R.L.

Bucureşti, 216/20.02.2009 valabilă 14.05.2013

22. ILFOVSC ROMRECYCLING SRL

com. Jilava, Aut. Mediu 35/02.02.2009(revizuita la 18.02.2009)

23. ILFOVSC REMAT BUCURESTI NORD SA

Buftea,

Aut. Mediu 94/03.07.2007(03.04.2012)

24. ILFOV

SC LEMATEC TRADE INTER IMPEX SRL

Bragadiru,

Aut. Mediu 81/31.03.2006(31.03.2011)

25. ILFOV SC ATRA ECO SRL comuna Chiajna,

Aut. Mediu 355/25.10.2008(25.10.2012)

26. ILFOV SC STENA DTM SRL

com Jilava, Aut. Mediu 251/15.09.2006(revizuita /25.10.2008)

27. ILFOV SC UGUR Yapisan SRL

OTOPENI, Aut. Mediu 64/14.03.2007valabila 2012

28. ILFOV SC Remat Iasi SA

Iaşi str. Aurel Vlaicu nr. 88

Aut Mediu 170/16.06.2006

151

(16.06.2011)

29. ILFOVSC Remat Bucuresti Sud SA

Bucureşti, Aut. Mediu 122/27.04.2006(revizuita 27.04.2008)

30. ILFOV SC 3 R GREEN SRL

Chitila, Aut. Mediu 235/15.08.2008

31. ILFOV

SC BRICOSTORE Romania SA

Bucureşti,

Aut. Mediu 93/03.04.2007(revizuita 30.07.2008)

32. ILFOV SC ROSAL GRUP SRL

Bucureşti

Aut. Mediu 415/12.12.2007(12.12.2012)

33. ILFOVSC Cameleon Invest SRL

comuna Ştefăneştii de Jos, Aut. Mediu 334/08.12.2008(08.12.2013)

34. ILFOV

SC Praktiker Romania SRL

oraş Voluntari, Aut. De Mediu nr. 410/07.12.2007(valabila 07.12.2012)

35. ILFOV

SC METRO cash & carry Romania SRL

oraş Voluntari, Aut. Mediu 89/03.04.2008(03.04.2011)

36. ILFOVSC SalServ Ecosistem SRL

Bucureşti Aut. Mediu 335/19.12.2006(revizuita 12.06.2009)

LISTĂ TRATATORI D.E.E.E.-URI AFERENTĂ ANULUI 2010 Tabel 6.6.4.4

Nrcrt


Autorizaţie(nr./data/valabilitate)

1 BUCURESTIS.C. AS

METAL COM SRL

10/ 08.01.2009 valabilă 08.01.2014

2 BUCURESTIS.C.REMAT BUCURESTI

SUD

194/11.05.2006 valabilă 11.12.2010

3 ILFOV SC STENA DTM SRL

Aut.Mediu 251/15.09.2006(revizuita /25.10.2008)

4 ILFOV SC UGUR Aut. Mediu

152

Yapisan SRL 64/14.03.2007valabila 2012

Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

În urma apariţiei Hotărârii de Guvern nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori care conţin substanţe periculoase, prin care s-a impus producătorilor să organizeze un sistem propriu de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, S.C. CARANDA BATERII SRL şi S.C. START ENERGIA S.R.L. au organizat un sistem de colectare a acestui tip de deşeu, prin care preiau la schimb acumulatorii uzaţi auto, industriali şi pentru sistemul feroviar (redresoare de locomotive 320-360 MG).

În general, bateriile şi acumulatorii uzaţi folosite în gospodării sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi) sau unor firme specializate de reciclare şi colectare.

De asemenea, în Bucureşti si judetul Ilfov sunt autorizate centre de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi auto, industriali şi portabili, care colectează, în general, doar acumulatori de tip auto şi industrial, neexistând încă o reţea extinsa de colectare a celor de tip portabil.

După colectare, bateriile sunt trimise către centre de tratare de pe raza administrativă a altor judeţe, unde sunt înlăturate substanţele periculoase.

Situaţia gestionării deşeurilor de baterii şi acumulatori colectate din Municipiul Bucuresti şi judetul Ilfov pe parcursul anului 2010 este prezentată în tabelele următoare:

Cantităţi de deşeuri de baterii şi acumulatori auto şi industriali gestionate în 2010 din Municipiul Bucuresti Tabel 6.6.4.5

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali în stoc la 01.01.2010 (tone)

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali colectaţi (tone)

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali valorificaţi (tone)

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali rămase în stoc la 31.12.2010 (tone)

2091,299 5104,600 4685,459 2510,45Sursa Datelor: ARPM Bucuresti, raportări operatori economici

Cantităţi de deşeuri de baterii şi acumulatori auto şi industriali gestionate în 2010 din judetul Ilfov Tabel 6.6.4.6

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali în stoc la 01.01.2010 (tone)

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali colectaţi (tone)

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali valorificaţi (tone)

Cantitatea de acumulatori auto şi industriali rămase în stoc la 31.12.2010 (tone)

1005,75 15242,22 15443,08 804,89Sursa Datelor: APM Ilfov, raportări operatori economici

În tabelul următor se prezintă evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori auto colectate şi valorificate în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 din judeţul Ilfov:

153

Evoluţia deşeurilor de baterii şi acumulatori auto (tone/an) Tabel 6.6.4.7ANUL 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Cantităţi colectate 18.423 19.533 19781,00 21265,990 15585,098 9844.942 20905

Cantităţi valorificate 18.623 19.654 19682,990 21364,990 16475,859 9319.848 20474

Sursa Datelor: APM Ilfov, raportări operatori economici

Lista colectorilor de deseuri de baterii si acumulatori aferenta anului 2010

Tabel 6.6.4.8Nr.

crt.


Adresă punct de lucru Autorizaţie

(nr./data/valabilitate)

CAEN

1

Ilfov SC ROMRECYCLING SRL

com. Jilava str. Drumul Sabarului jud. Ilfov nr. 35/08.02.2008

valabila 08.02.2013

4677, 3831, 3832, 3821

2

Ilfov SC PRAKTIKER ROMÂNIA SRL

com. Voluntari jud. Ilfov

nr. 410/07.12.2007 valabila 07.12.2012

4675, 4531, 4719, 4742, 4741, 4743

3

Ilfov SC METRO CASH & CARRY RO SRL

com. Voluntari,jud. Ilfov nr.

89/13.04.08.valabila 13.04.2013

4675, 4531, 4719, 4742, 4741, 4744

4

Ilfov SC STENA DTM SRL

com. Jilava, jud. Ilfovnr. 251/15.09.06

valabila 15.09.2011

4677, 3831, 3832, 3811

5

Ilfov SC LEMATEC TRADE INTER IMPEX SRL

com. Bragadiru,jud. Ilfov nr. 81/31.03.06

valabila 31.03.2011

4677, 3831, 3832, 3821

6

Ilfov SC REMAT NORD SA

com.Buftea,jud. Ilfovnr. 94/30.04.08

valabila30. 04.2013

4677, 3831, 3832, 4531

7 Ilfov SC REMAT SUD SA

str. Sabarului nr. 1 Jilava jud. Ilfov

nr.122/27.04.06 valabila 27.04.2011

4677, 3831,

154

3832, 4532

8

Ilfov SC APRIL INVESTITII SRL

BD Biruintei nr 102, Pantelimon, tel/fax: 021351334/ 0213518122

Nr 184/ 18.06.2007 valabila 18.06.2012

4677, 3831, 3832, 3811

9Ilfov SC ECO

PROTECT SERVICE SRL

str Mierlari nr 38, Jilava

Nr 176/ 30.09.2010 valabila 30.09.2020 3832

10

Ilfov SC ESTERN EUROPE LOGISTICS & MANAGEMENT SRL

Sos Giurgiului nr 33A, Jilava Nr 22/29.01.201,

revizuita 12.11.2010,

valabila 29.01.2020 382211 Bucureşti S.C. ATLET

IMPEX S.R.L. Str.Halmeu nr.25, sect.2Tel.0722659625

Nr.116/28.03.2006, valabilitate 5 ani

5157

12 Bucureşti S.C. CARANDA BATERII S.R.L.

Str.Drumul intre Tarlale nr.42, sect.3Tel.0722410774; 021/2561828,[email protected];


2720

13 Bucureşti S.C. REMAT BUCURESTI SUD S.A.

Sos.Berceni Fort nr.5, sector 4

Nr.194/11.05.2006, valabilitate 11.12.2010

3710, 3720, 5157

14 Bucureşti S.C. AS METAL COM S.R.L.

Sos.Berceni nr.104G, sect.4021/3193957


3831, 3832, 4677

15 Bucureşti S.C. REMAT VEST S.A.

Str.Barsanesti nr.23, sect.6


3832

16 Bucureşti S.C. REMAT BUCURESTI SUD S.A.

Bd. Pieptanari nr.68B, sect.5Tel: 021/3345668


3710, 3720, 5157

17 Bucureşti S.C. REMATHOLDING CO S.R.L.

Sos.Chitilei nr.499, sect.1tel:021/3345668

Nr.350/26.07.2006 revizuita in 19.12.2008, valabilitate 26.07.2011

3831, 3832, 4677

18 Bucureşti S.C. ZMEURA S.R.L.

Str.Izvorul Rece nr.36, sect.4Tel.0721325994


4677

19 Bucureşti S.C. GETIC PROD COM S.R.L.

Str Nadeş nr. 21 A sect.1, BucurestiTel: 0721261716


1920, 4677

20 Bucureşti S.C. SIMMETAL FE S.R.L.

Str Toporaş nr. 62, sect 5, BucurestiTel: 0744545967


4677

21 Bucureşti S.C. AFRODITA Str. George Mihai Nr.320/13.06.2007, 3831

155

NET S.R.L. Zamfirescu nr. 28, sect. 6, Bucuresti,Tel: 0720556566

valabilitate 5 ani

22 Bucureşti S.C. ALRO METAL GHENCEA S.R.L.

Str. Prel Ghencea nr. 89 F, sect.6, Bucuresti


3832

23 Bucureşti S.C. RODI IMPEX S.R.L.

Bd. Timişoara nr. 61-63, sect. 6, Bucuresti,Tel: 0721655287, 021/4447727


3832

24 Bucureşti S.C. CATA & DAN COM S.R.L.

Str. Foişorului nr. 148, sect. 3, Bucuresti,Tel: 0728832280


3811

25 Bucureşti S.C. VIC NIK PRODIMPORT S.R.L.

Str. Ciodrina nr. 18, sect. 4, Bucuresti ,Tel: 0722371282


4677

26 Bucureşti S.C. AGROPROMPT 93 IMPEX S.R.L.

Str Malcoci nr. 305, sect. 5, Bucuresti,Tel: 0723546271

Nr.631/30.11.2007 revizuita 14.05.2008, valabilitate 30.11.2012

4617, 3710, 3720, 5157

27 Bucureşti S.C. ADY IMPORT EXPORT S.R.L.

Sos. Dudeşti – Pantelimon nr. 59, sect. 3, Bucuresti,Tel: 0743335467, 0722 234 782


3811, 3832, 4677

28 Bucureşti S.C. EURO RAF S.R.L.

Str. Democraţiei nr. 32, sect. 4, Bucuresti,Tel: 0720463258


5157

29 Bucureşti S.C. OZON TOTAL GROUP S.R.L.

Str. Cărăuşilor nr. 29, sect. 2, Bucuresti , Tel: 0728 085 308


3832, 4677

30 Bucureşti S.C. IMA STAR S.R.L.

Şos Berceni nr. 104 sect. 4, Bucuresti,Tel: 0721281718


3832

31 Bucureşti S.C. SCRAP RECYCLING INDUSTRY S.R.L.

Şos. Pantelimon nr. 39, sect. 2, Tel: 021/6422800


3710, 3720, 5157

32 Bucureşti S.C. JOMAR Şos. Fundeni nr. 52, Nr.199/09.05.2008, 3811,

156

FIER S.R.L. sect 2, Bucuresti,Tel: 0724069909

valabilitate 5 ani 3832, 4677

33 Bucureşti S.C. NICU COLECT S.R.L.

Str. Ocna Sibiului nr. 29, sect 1, Tel: 0744337841


3710, 3720

34 Bucureşti S.C. DOVA COM S.R.L.

Str. Dambovitei nr.14-16, sect.6


5157, 6024

35 Bucureşti S.C. MET MANAGEMENT S.R.L.

Str. Fizicienilor nr.15, sector 3, Bucuresti,Tel: 021/331 75 25


5157

36 Bucureşti S.C. CORE MATALIAT EXIM S.R.L.

Str. Intrarea Blejoi nr. 8-16, sector 6, Bucuresti,Tel: 021.319.67.65 ;


3710, 3720, 5157

37 Bucureşti S.C. MAGNET DESEURI S.R.L.

Str. Gheorghe Şerban nr.61, sector 2, Bucureşti,Tel: 0751 502 283


3710, 3720, 5157

38 Bucureşti S.C. FERONAT CARTON S.R.L.

Str. Ramuri Tei nr. 12

(incinta S.C. BIT S.A.), sector 2, Bucureşti,Tel: 0722 965 259


4677

39 Bucureşti S.C. SIMMETAL FE S.R.L.

Str. Voicu Tomescu nr. 2, sector 5, Bucureşti,Tel: 0744545967


4677

40 Bucureşti S.C. CĂTĂ&DAN COM S.R.L.

Str. Orăştiei nr. 1, sector 4, Bucureşti,Tel: 0728 83


3811, 3832, 4677

41 Bucureşti S.C. ADY IMPORT EXPORT S.R.L.

B-dul Gloriei nr. 19, sector 1, Bucureşti,tel: 234 782


3811, 3832, 4677

42 Bucureşti S.C. RRR AMBIENT COLECT S.R.L.

Str. Drumul Cheile Turzii nr. 111, sector 4, Bucureşti,Tel: 0722 353 568


3832, 4677

43 Bucureşti S.C. START ENERGIA

Str. Poiana Pietrei nr. 15-19, sector 1, Buc, Tel: 0788 181 291


2720

44 Bucureşti S.C. DETACO IMPEX 2000 S.R.L.

Str.Zabrautului, nr.15,sect.5 Bucuresti, Tel: 021/3357396;

Nr.216/14.05.2008 revizuita la 20.02.2009, valabilitate 5 ani

5157, 3710, 3720

157

021/3357230 45 Bucureşti S.C. MAGNET

DESEURI S.R.L.Şos. Gara Căţelu nr. 26, sector 3, Bucureşti,Tel: 0751 502 283

Nr.78/08.02.2007 revizuita in 30.10.2009, valabilitate 5 ani

3831, 3811, 4677

46 Bucureşti S.C. REMATHOLDING CO S.R.L.

Soseaua Berceni nr.110, sector 4, Tel: 021/334.56.68


3832 , 3811, 3812, 4677

47 Bucureşti S.C. ELIS MET S.R.L.

Str. Crinul de Gradina nr. 13, sector 3, Tel.021/341.18.01

Nr.70/09.02.2009, valabilitate

3832

48 Bucureşti S.C. ROV IMPACT S.R.L.

Str. Fizicienilor nr. 15, sector 3 Bucuresti, Tel: 0733.930.620


3832

49 Bucureşti S.C. VALZIG METAL S.R.L.

Str. Sebastian nr. 16, sector 5 Bucuresti, Tel: 0728.986.460


3811, 3821

50 Bucureşti S.C. ROV IMPACT S.R.L.

Str. Democraţiei nr. 32, sect. 4, Bucuresti,Tel: 0733930620


3832

51 Bucureşti S.C. LAROMET 2004 S.R.L.

Intrarea Stroe Vasile nr. 20, sector 5 Bucuresti, Tel. 0746.138.148


3832, 4677

52 Bucureşti S.C. SIMETRIE S.R.L.

Str. Libelulei nr. 2, sector 1 Bucuresti,


3832, 4672, 4677

53 Bucureşti S.C. ACCES METAL S.R.L.

Sos. Fundeni nr. 278, sector 2 Bucuresti, Tel. 0731.682.753


3832

54 Bucureşti S.C. DANVERONI COMSERV S.R.L.

Str. Medic Zlatescu nr.22, sector 2 Bucuresti,


4677

55 Bucureşti S.C. METAL PROVIDER S.R.L.

Bd. Energeticienilor nr. 13-15, sector 3 Bucuresti, Tel. 0724.404.599


3832

56 Bucureşti S.C. METAL PROVIDER S.R.L.

Calea Vitan nr. 281 A, sector 3 Bucuresti,


3832

57 Bucureşti S.C. I & C METAL CONECT S.R.L.

Sos. Fundeni nr. 32, sector 2, Bucureşti,

Nr.315 din 08.06.2007

3811, 3832,

158

Tel. 0724.404.599 revizuita in 01.07.2008, valabilitate 5 ani

4677

58 Bucureşti S.C. I & C METAL CONECT S.R.L.

Str. Liviu Rebreanu nr. 22, sector 3 Bucuresti, Tel.0731.682.753


3811, 4677

59 Bucureşti S.C. MARI COM AUTO TRANS S.R.L.

Bd. Energeticienilor nr. 13-15, sector 3 Bucuresti, Tel: 0744.316.044


3832, 4677

60 Bucureşti S.C. ANDRADA SERVEXIM S.R.L.

Bd. Metalurgiei nr.164, sector 4, Bucureşti,

Nr.485/30.09.2009, valabilitate 10ani

3811, 3812, 3831, 4677

61 Bucureşti S.C. EROII IMPORT-EXPORT S.R.L.

Str. Durbac Dumitru Raducu nr.75, sector 1, Bucureşti,

Nr. 64/09.02.2010, valabilitate 10 ani

3811, 3832

62 Bucureşti S.C. GIMPET COMERT S.R.L.

Str. Tutunari nr.1, sector 5, Bucuresti, Tel: 0769.904.480


4677

63 Bucureşti S.C. GIMPET COMERT S.R.L.

Sos. Andronache nr. 78, sector 2 Bucuresti,


4677

64 Bucureşti S.C. HEFAISTOS METAL COM S.R.L.

Str. Clopotului nr.5, sector 2, Bucuresti,


3832, 4677

65 Bucureşti S.C. EDIL MAR NORD EST S.R.L.

Str. Infratirii nr.10, sector 1, Bucuresti,


3811, 3832, 3831, 4677

66 Bucureşti S.C. REMAT VEST S.A.

Sos. Berceni nr. 104, Sector 4, Tel.021/434.10.29, 021/434.09.05


3832, 3831

67 Bucureşti S.C. SILNEF M.G. S.R.L.

Str. Industriilor nr. 3-5, sector 3, Bucuresti,


3811, 3832, 3831, 4677

68 Bucureşti S.C. LS ANGELLY COMPROOD AGRO S.R.L.

Str. Arcuşului nr. 7, sector 3, Bucuresti,


3710, 3720

69 Bucureşti S.C. JOMAR FIER S.R.L.

Str. Oituz nr 4, sector 2, Bucuresti, Tel:


4677, 3832, 3831

159

70 Bucureşti S.C. ANCUTA S.R.L.

Str. Luică nr. 176, sector 4, Bucuresti,


4677

71 Bucureşti S.C. METAL RECYCLING ACCES S.R.L.

Bd. Theodor Pallady nr. 46 E, sector 3,


3811, 3832, 4677

72 Bucureşti S.C. NICO COMINVEST S.R.L.

Str. Lanternei nr. 1, sector 2, Bucuresti,


3811, 4677

73 Bucureşti S.C. TOMAR PROD S.R.L.

Sos Alexandriei nr. 213A, cam 1, sector 5,


4677, 3832

74 Bucureşti S.C. DOR COLECT RRR S.R.L.

Sos. Viilor nr. 19A, Sector 5,

Nr. 457/22.10.2010, valabiliotate 10 ani

4677

75 Bucureşti S.C.I&C METAL CONECT S.R.L.

Bd. Energeticienilor nr. 13-15, sector 3,


3832, 4677

76 Bucureşti S.C. VSS RECUPERARI RECICLABILE S.R.L.

str. Vasile Lascar, nr. 216, sector 2,


3832

77 Bucureşti S.C. MCM RECYCLING S.R.L.

Aleea Hamului nr. 14, 16, sector 6, Bucuresti


3832

160

Listă tratatori baterii şi acumulatori aferentă anului 2010 Tabel 6.6.4.9Nr. crt.


Adresă sediu

Adresă punct de lucru

Autorizaţie(nr./data/valabilitate)

CAEN

1. Ilfov SC NEFERAL SA

Bd Biruintei nr. 100, Pantelimon

Bd Biruintei nr 100, Pantelimon

Autorizaţie integrată de mediu nr. 27/20.12.2007 eliberată de ARPM Bucureşti valabilă până la 31.12.2014

2743, 2744, 2742, 2753, 2754, 2745, 3710, 3720, 2513

Vehicule scoase din uz (V.S.U.)

Gestionarea vehiculelor scoase din uz este reglementată prin HG nr. 2406/2004, cu modificările şi completările aduse de HG 1313 din 20 septembrie 2006 şi HG nr.1633 din 29 decembrie 2009,care transpun Directiva nr. 2000/53/CE.

Principalele obiective ale acestei Directive sunt prevenirea producerii de deşeuri provenite de la VSU precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a VSU şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării. De asemenea activitatea de colectare şi tratare VSU trebuie să se desfăşoare conform prevederilor legale pentru a se preveni impactul negativ asupra mediului. Directiva prevede responsabilitatea producătorului, care încă de la faza de proiectare a produsului trebuie să acorde atenţie limitării utilizării unor substanţe periculoase şi să prevadă posibilităţile de dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor. Operatorii economici au fost informaţi cu privire la obligaţiile ce le revin în conformitate cu HG 1313/2006, art.15, în vederea realizării obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare, acordându-se întâietate reutilizării şi reciclării.

La primirea vehiculului uzat, operatorul economic eliberează certificatul de distrugere pe baza căruia se realizează radierea vehiculului, precum şi o notă din care reies părţile componente lipsă.

În Regiunea 8 Bucureşti- Ilfov la nivelul anului 2010 erau autorizaţi pentru activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase din uz 18 operatori economici, dintre care 9 în Municipiul Bucureşti şi 9 în judeţul Ilfov. Dintre aceştia, REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI şi MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR- Direcţia Economico Administrativă- Baza pentru asigurarea misiunilor dezmembrează doar VSU din parcul propriu. Toţi aceşti operatori deţin autorizaţii de mediu, dar şi autorizaţie tehnică de la RAR şi aviz de funcţionare de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bucureşti.

Caroseriile rezultate în urma dezmembrării sunt shrederizate în instalaţia tip ZERDIRATOR pentru recuperarea materialelor refolosibile deţinută de S.C. ROMRECYCLING S.R.L. în str. Berceni Fort nr. 5, sector 4. Materialele rezultate (fracţia uşoară de shredder) sunt apoi introduse în staţia de sortare Steinert cu rol de separare neferoase de nemetalice, alcătuită din: benzi transportoare, site rotative, separator inductiv prevăzut cu magnet. Staţia de sortare funcţionează pe baza inducţiei magnetice.

161

Lista operatorilor economici autorizaţi pentru desfăşurarea activităţilor de colectare/dezmembrare a VSU în Regiunea 8- Bucureşti- Ilfov

Tabel 6.6.4.10.Nr. crt. Operatori economici Puncte de lucru

1 SC AS METAL COM SRL Şos. Berceni 104G, sector 4, Bucureşti

2 SC REMAT Bucuresti SUD SA Şos. Berceni Fort nr. 5, sector 4, Bucureşti

3 SC DETACO IMPEX 2000 SRL Str. Zăbrăuţiului nr. 15, sector 5, Bucureşti

4 SC REMAT VEST SA Str. Bârsăneşti nr. 23, sector 6, Bucureşti

5 SC REMATHOLDING Co SRL Şos. Chitilei nr. 499, zona II, sector 1, Bucureşti

6 SC CORE MATALIAT EXIM SRL Str. Intrarea Blejoi nr. 8-16, sector 6, Bucureşti

7 SC ANDRADA SERVEXIM SRL Bd. Metalurgiei nr. 164, sector 4, Bucureşti

8 REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI

Str. Dr. Grozovici nr. 2-4, sector 2, Bucureşti

9

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR- Direcţia Economico Administrativă- Baza pentru asigurarea misiunilor

Bd. Timişoara nr. 10 B, sector 6, Bucureşti

10 SC ROMRECYCLING SRL Str. Sabarului nr. 1, Jilava, Jud. Ilfov

11 SC M SRL Str. Răsăritului nr. 4A, Buftea, Jud. Ilfov

12 SC LEMATEC TRADE INTER IMPEX SRL

Şos. Alexandriei nr. 77, Bragadiru, Jud. Ilfov

13 SC REMAT BUCURESTI NORD SA

Str. Şos. Veche Bucureşti - Piteşti , Km. 15,2 , Buftea, Jud. Ilfov

14 SC REMAT ILFOV SRL Şos. de Centură nr.10, Pantelimon, Jud. Ilfov

15 SC M.A.R PRODUCT CONSTRUCT SRL

Şos. Giurgiului nr. 288, Jilava, Jud. Ilfov

16 SC ROMMETALCOM SRL Şos. Olteniţei nr. 202A, Popesti-Leordeni, Jud. Ilfov

17 SC ECONET AUTO SRL Str. Viilor nr. 2, Ştefăneştii de Sus, Jud. Ilfov

18 SC TRIMOND SRL Şos. de Centură nr 5, Bragadiru, Jud. Ilfov

162

În anul 2010 s-a realizat situaţia gestionării vehiculelor scoase din uz pentru anul 2009, bazată pe centralizarea datelor transmise de agenţii economici autorizaţi pentru colectarea şi dezmembrarea VSU. Numărul total de vehicule colectate în Regiunea 8 a fost 8692. Situaţia colectărilor în cele două judeţe din regiune este prezentată în tabelul de mai jos:

Situaţia vehiculelor colectate în Regiunea 8 în anul 2009 Tabel 6.6.4.11.

Judeţul Bucureşti Ilfov Regiunea 8Nr. vehicule colectate

5299 3456 8755

Nr. vehicule dezmembrate

5292 3327 8619

Stoc la 31.12.2009

7 129 136

Situaţia vehiculelor colectate în Bucureşti în anul 2010 Tabel 6.6.4.12.

Judeţ Agent economic VSU colectat

VSU tratat

VSU stoc la 31.12.2010

Bucureşti SC REMAT VEST SRL 2938 2938 0Bucureşti SC REMATHOLDING Co 4192 4192 0Bucureşti SC REMAT BUCURESTI

SUD5488 5488 0

Bucureşti SC DETACO IMPEX SRL 2344 2239 105Bucureşti SC CORE MATALIAT

EXIM SRL2024 2024 0

Bucureşti SC AS METAL SA 755 742 13Bucureşti SC ANDRADA SERVEXIM

SRL896 896 0

TOTAL 2010

18637 18519 118

Numărul total vehicule colectate pe parcursul anului 2010 În Municipiul Bucureşti este de 18637 (în cantitate totală de 13659.736 tone).

Se constată, din cele prezentate mai sus, că în Municipiul Bucureşti a crescut numărul de vehicule colectate şi predate spre dezmembrare în 2010 faţă de 2009, datorită Programului de reînnoire a parcului auto, desfăşurat în România . Datele din 2010 sunt cu titlu informativ, ele nefiind încă validate la nivel naţional, ci sunt rezultate din raportările agenţilor economici autorizaţi.

Anvelope uzate

În conformitate cu prevederile HG nr.170/12.02.2004, privind gestionarea anvelopelor uzate, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi sau uzate destinate reutilizării, au obligaţia să asigure colectarea acestora în limita cantităţilor introduse pe piaţă în anul precedent.

Obiectivele de recuperare se realizează etapizat astfel: în anul 2005 trebuia colectată 60% din cantitatea introdusă pe piaţă în 2004, în anul 2006, 70% din întreaga cantitatea introdusă pe piaţă în anul 2005, iar din anul 2007 procentul de recuperare a crescut la 80%, acesta menţinându-se şi în prezent.

Persoanele juridice care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate 163

destinate reutilizării au obligaţia de a plăti suma de 1 RON/kg anvelope la Fondul pentru mediu. Suma menţionată se va plăti numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în anexa nr. 3 din HG nr.170/2004. Plata se face pe diferenţa dintre obligaţiile anuale prevăzute şi obligaţiile realizate efectiv de persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării. Obligaţiile pot fi îndeplinite individual sau prin transferarea responsabilităţii către persoane juridice autorizate, potrivit Ordinului comun MMGA nr. 243/2004 şi MEC nr. 386/2004.

Valorificarea cantităţilor de anvelope uzate colectate la nivelul regiunii s-a făcut în general prin coincinerare în instalaţii de ardere aferente fabricilor de ciment.

Situaţia cantităţilor de anvelope uzate generate/colectate şi valorificate în decursul anului 2010 la nivelul Regiunii 8 Bucureşti- Ilfov este redată în tabelul următor: Tabel 6.6.4.13.

Stoc la 01.01.2010. (tone)

Cantitate colectată

Cantitate valorificată

Stoc la 31.12.2010. (tone)

Regiunea 8 1604.11 3932.737 3972.594 1564.253

Sursa: Fluxul lunar de deşeuri centralizat de ARPM Bucureşti

Uleiuri uzate

H.G. nr. 235/2007 reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate, inclusiv a filtrelor de ulei uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. În această Hotărâre sunt specificate condiţiile de colectare şi asocierea în categorii de colectare a tipurilor de uleiuri uzate, condiţii ce trebuie respectate de către toţi generatorii de uleiuri uzate.

Conform legislaţiei specifice, principalii factori implicaţi in colectarea, recuperarea şi reciclarea uleiurilor uzate sunt:- staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi alţi operatori economici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie; - producătorii şi importatorii de uleiuri;- generatorii de uleiuri uzate;- valorificatorii de uleiuri uzate

Operatorii economici care introduc uleiuri pe piaţa internă (producători sau importatori) au obligaţia prin lege de a organiza recuperarea uleiurilor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţă.

Colectarea uleiurilor uzate în scopul valorificării se realizează pe 3 categorii de colectare, în funcţie de tipul de ulei uzat, respectiv 12.01.07*, 12.01.10*, 12.01.19*, conform Anexei 1 din HG 235/2007. Livrarea cantităţilor colectate se realizează conform Anexei 2 (Declaraţie pentru livrarea uleiurilor uzate)

Valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare, în cazul în care uleiurile uzate se pretează acestei operaţii. În cazul în care condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea, valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte operaţii de valorificare. În cazul in care valorificarea nu este aplicabilă, se realizeaza eliminarea prin incinerare.

Situaţia gestionării uleiurilor uzate la nivelul anului 2010 este prezentată în tabelele de mai jos:

Uleiuri uzate colectate în 2010

164

Tabel 6.6.4.14.

Judeţ

Număr agenţi

economici

colectori

Stoc la 01.01.2010

(tone)

Cantitate colectata

(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Stoc la 31.12.2010

(tone)

Bucureşti 2 17.05 125.780 107.03 35.8Ilfov 4 64.938 70.113 111.659 23.392

TOTAL Regiunea 8 6 81.988 195.893 218.689 59.192

Uleiuri proaspete utilizate în 2010 Tabel 6.6.4.15.

Judeţ

Categorie de agenţi economici utilizatori

Cantitate de ulei prospăt consumată (tone)

Cantitate de ulei uzat în stoc la 01.01.2010 (t)

Cantitate de ulei uzat generată(tone)

Cantitate de ulei uzat predată(tone)

Cantitate de ulei uzat în stoc la 31.12.2010(tone)

Bucureşti Generatori 339.761 45.555 163.512 139.672 69.275Bucureşti Service-uri 301.775 10.39 218.848 220.283 8.005Ilfov Generatori 65.316 1361.016 22.072 424.004 959.084Ilfov Service-uri 265.322 3.985 172.852 172.619 4.220TOTAL Regiunea 8

Generatori 405.077 1406.571 185.584 563.676 1028.359

TOTAL Regiunea 8

Service-uri 567.097 14.375 391.700 392.902 12.225

Situaţia cantităţilor de filtre de ulei colectate şi incinerate în Regiunea 8 este de asemenea prezentată în tabelul de mai jos:

Situaţia filtrelor de ulei în Regiunea 8 Tabel 6.6.4.16.

JudeţCantitatea în stoc la 01.01.2010(t)

Cantitatea filtre de ulei uzate (t)

Cantitatea predată (t)

Cantitatea în stoc la 31.12.2010 (t)

Cantitatea valorificată prin co-incinerare, (t).

Cantitatea eliminată prin incinerare, (t).

Bucureşti 0.417 16.875 15.625 1.667 10.615 5.010Ilfov 0.040 11.587 11.532 0.095 10.481 1.051TOTAL Regiunea 8

0.457 28.462 27.157 1.762 21.096 6.061

De asemenea, în decursul anului 2010 agenţii economici importatori din Municipiul Bucureşti au introdus pe piaţa internă o cantitate de 17041.880 tone de uleiuri proaspete, iar în judeţul Ilfov a fost introdusă pe piaţă cantitatea de 2028.241 tone, totalul pe întreaga Regiune 8 fiind de 19070.121 tone.

În conformitate cu OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, modificată cu Legea 167/2010, societăţile care introduc pe piaţa internă uleiuri sunt obligate să plătească la Fondul pentru mediu o taxă de 2 lei/litru, începând cu 1 ianuarie 2011 pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obligaţiilor anuale de gestionare şi cantităţile de uleiuri uzate gestionate. 165

Etapizarea obligaţiilor anuale de gestionare a uleiurilor uzate este prezentată în tabelul de mai jos, conform Anexei 4 din OUG nr. 196/2005:

Etapizarea obligaţiilor anuale de gestionare a uleiurilor uzate Tabel 6.6.4.17.

Anul Obligaţia*2011 40%2012 60%Începând cu 2013 80%

*Procentajul din cantitatea de uleiuri introduse pe piaţa naţională

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje stabileşte măsuri care au ca scop:- prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje;- reutilizarea ambalajelor;- reciclarea deşeurilor de ambalaje;- alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor eliminate prin depozitare finală.Cantităţi importante de deşeuri de ambalaje se regăsesc în deşeurile menajere colectate de la populaţie (deşeuri de ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal, sticla, lemn) cât şi în deşeurile asimilabile colectate din industrie, instituţii, comerţ, etc.Transpunerea Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deseurile de ambalaje, în legislaţia naţională s-a realizat prin H.G. nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin H.G. nr. 1872/2006, precum şi prin Ordinul nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, responsabilitatea implementării acestui document revenind operatorilor economici care produc/importă şi introduc pe piaţă ambalaje şi/sau produse ambalate, cât şi Consiliilor Locale Orăşeneşti. Obligaţiile legale, care reies din legislaţia mai sus menţionată, pot fi realizate de către agenţii economici individual sau prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – deţinător al unei Licenţe de Operare.

In anul 2009, la nivel naţional, cinci operatori economici erau autorizaţi (deţinea Licenţă de Operare) pentru preluarea responsabilităţii realizării obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje.

LISTA SOCIETATILOR CARE PREIAU RESPONSABILITATEA RAPORTARII

166

AMBALAJELOR Tabel 6.6.4.19.

Nr. Denumirea societatii

1 S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A.

2S.C. INTERSEMAT

S.R.L. (fost S.C.

INTERSEROH S.R.L.)

3 S.C. ECOLOGIC 3R S.R.L.

4 S.C. ECO-X S.R.L.

5 S.C. SOTA GRUP 21 S.R.L.

167

Anual se realizează o bază de date privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. Informaţiile sunt relevante la nivel naţional, deoarece operatori economici care au mai multe puncte de lucru în judeţe diferite raportează o singură dată la agenţia pentru protecţia mediului din judeţul în care au sediul social, iar pentru operatorii economici care au transferat responsabilitatea raportează, direct la A.N.P.M., operatorii economici autorizaţi care au preluat responsabilitatea.

Redăm mai jos informaţiile aferente anului 2009 introduse de A.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov în baza naţională de date, pe baza raportărilor primite de la:

1173 operatori economici şi primării din Municipiul Bucureşti care introduc pe piaţa naţională ambalaje şi 353 care au transferat responsabilitatea realizării obiectivelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje către una dintre cele 5 societăţi abilitate; 160 operatori economici şi consilii locale din Judeţul Ilfov care introduc pe piaţa naţională ambalaje şi 42 care au transferat responsabilitatea realizării obiectivelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje către una dintre cele 5 societăţi abilitate.

Situaţia gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje din Municipiul Bucureşti, la nivelul anului 2009, este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 6.6.4.20.

MaterialulAmbalaje

introduse pe piaţa internă

(tone)

Ambalaje corespunzătoare

produselor ambalate introduse pe piaţă de către producători şi importatori (tone)

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de către agenţii economici

autorizaţi şi primării (tone)

Sticlă 7874.35 12043.82 29737.17

Plastic11400.45 din care 676.56 ambalaje de desfacere

93392.07 32074.10

Hârtie şi carton

8318.03 din care 1126.32 ambalaje de desfacere

144897.68 37410.99

Metale 4845.23 9836.59 10719.19

Lemn2202.88 din care 1.25

ambalaje de desfacere

30203.54 1.80

Altele 3.95 519.67 108223.90Total 34644.89 290893.37 218167.15

Sursa Datelor: Baza de date A.P.M. Bucureşti

168

Figura 6.6.4.1.

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţă de către producători şi importatori (tone)


Sticla

Plastic

Hartie/Carton

Metal

Lemn

Altele

Figura 6.6.4.2.

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de către agenţii economici autorizaţi şi primării (tone)


Sticla

Plastic

Hartie/Carton

Metal

Lemn

Altele

Situaţia gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje din Judeţul Ilfov, la nivelul anului 2009, este prezentată în tabelul de mai jos:

169

Tabel 6.6.4.21.

MaterialulAmbalaje

introduse pe piaţa internă

(tone)

Ambalaje corespunzătoare

produselor ambalate introduse pe piaţă de către producători şi importatori (tone)

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de către agenţii economici

autorizaţi şi primării (tone)

Sticlă 1.82 8943.61 2581.15

Plastic2889.02 din care 824.24 ambalaje de desfacere

8023.98 4213.19

Hârtie şi carton

4688.97 din care 366.98 ambalaje de desfacere

15424.40 13324.55

Metale436.39 din care 49.97

ambalaje de desfacere

3041.01 743.36

Lemn1268.10 din care 694.16 ambalaje de desfacere

6685.25 1830.47

Altele 0.00 139.87 3833.91Total 9284.30 42258.12 26526.63Sursa Datelor: Baza de date A.P.M. Ilfov

Figura 6.6.4.3. Ambalaje introduse pe piaţa internă (tone)

Judetul Ilfov

Sticla

Plastic

Hartie/Carton

Metal

Lemn

Altele

Figura 6.6.4.4.

170

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţă de către producători şi importatori (tone)

Judetul Ilfov

Sticla

Plastic

Hartie/Carton

Metal

Lemn

Altele

Figura 6.6.4.5.

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de către agenţii economici autorizaţi şi primării (tone)

Judetul Ilfov

Sticla

Plastic

Hartie/Carton

Metal

Lemn

Altele

171

Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari

Bifenilii policloruraţi şi alţi compuşi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizaţi în scop industrial atât în aplicaţiile / sistemele închise, cât şi în aplicaţiile deschise, încă din anul 1929 în SUA, descoperirea lor fiind considerată un miracol ştiinţific datorită caracteristicilor lor deosebite pe care le prezentau în exploatare.

Au fost utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foiţă, cerneală, ruj de buze.

Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisă în SUA şi ulterior şi în alte ţări, după descoperirea impactului negativ asupra sănătaţii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii policloruraţi deja contaminaseră planeta.

Unii compuşi aparţin substanţelor care au efecte similare dioxinei, ce dăunează sănătăţii oamenilor şi animalelor, acţionând asupra dezvoltării sistemului hormonal al acestora.

În cazul aplicaţiilor deschise PCB-urile sunt în contact direct cu mediul înconjurător pe care îl pot uşor contamina. Datorită acestui fapt contaminarea cu PCB este o problemă mult mai importantă în cazul aplicaţiilor deschise decât în cazul celor închise. Din această cauză în Europa utilizarea PCB-urilor în aplicaţii deschise, precum cerneluri de imprimerie şi adezivi a fost interzisă începând cu anul 1979.

În aplicaţiile / sistemele închise compuşii bifenili policloruraţi sunt izolaţi, fiind închişi ermetic într-o incintă. În condiţii normale, PCB-ul conţinut nu intră în contact direct cu mediul sau cu utilizatorii, totuşi emisiile de PCB pot aparea în timpul remedierii unor defecţiuni, al scoaterii din funcţiune, sau ca rezultat al unor avarii. În România compuşii bifenili policloruraţi se găsesc în mod special în condensatoarele de putere din instalaţiile de distribuţie.

CADRUL LEGISLATIV Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a trifenililor policloruraţi (PCB/PCT). Hotărârea de Guvern nr.173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005), Hotărârea de Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007), Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007). Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr. 966/1.11.2005) privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) şi de Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1349/2007 (MO nr. 629/13.09.2007).

APM/ARPM Bucureşti a efectuat în anul 2010 acţiuni pentru monitorizarea stadiului eliminării echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului Bucureşti.

172

http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=112

http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=87

Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2010 Tabel 6.6.4.22.

Agent economicSituatia juridical

(Functioneaza/Faliment)

Stoc ian. 2010 ( buc)

Eliminat- 2010(buc)

Stoc dec. 2010(buc)

Planificat pentru

eliminare sf. exist.

utile (buc.)

Agent ec. eliminator

SC AGAM SRL (a preluat sediul SC

Energoreparatii SA)Funcţionează 135 0 135 135 -

SC Tehnologica Tub SRL

nu funcţionează-

faliment81 0 81 - -

MAHARASHTRA SEAMLESS

LIMITED-INDIAN PIPE (a cumparat

utilajele si echipamentele SC Republica SA -in

faliment) reprezentata prin

RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL

BUCURESTI

Faliment L85/2006 673 0 673 - -

SC Timpuri Noi SA Funcţionează 5 5 0 0

SC ECO FIRE

SISTEMS SRL

Constanta

SC Textila Unirea SA dezafectat 8 0 8 - -

SC Textila Dacia SA

Nu funcţionează AVIZ

INCHIDERE 3/29.01.2008

29 0 29 - -

SC Tubinox SA

Functioneaza societate in

conservare din 24 sept.2009

60 0 60 60

SC EASTERN

Europe Logistics&Management

SRL

SC Antilopa SA Funcţionează 48 48 0 -

SC EASTERN

Europe Logistics&Management

SRL

173

SC Romaero SA Functioneaza 135 0 135 136 -

Uzitex SA desfiinţat 16 0 16 - -

SC Cascade Consult SRL

Nou inventariatFuncţionează 41 0 41 41 -

SC ELECTROTEHNICA

ECHIPAMENTE ELECTRICE (a preluat de la SC

Electroaparataj SA Bucuresti obligatiile

de mediu)

Funcţionează 29 0 29 0 -

SC ICE Felix SA predat obligatiile de

mediu la SC GREEN NET SA, care la

randul ei le-a predat la SC FARMEXIM SA

Funcţionează 24 0 24 0 -

SC GRANTMETAL SA Funcţionează 24 0 24 24 -

SC AVERSA SA Nou inventariat Funcţionează 32 0 32 32 -

TOTAL BUCURESTI 1340 53 1287 - -

Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2010 Tabel 6.6.4.23

Agent economic

Situatia juridical


Stoc ian. 2010 ( buc)

Eliminat 2010 (buc)

Stoc dec. 2010(buc) Agent ec. eliminator

SC Tehnologica Tub SRL 88 0 88 -

SC Timpuri Noi SA Funcţionează 722 722 0

SC ECO FIRE SISTEMS SRL CONSTANTA

SC Vlist International Transport Services Romania SRL

în curs de lichidare 27 0 27 -

SC Textila Unirea SA dezafectat 15 0 15 -

SC Textila Dacia SA dezafectat 58 0 58 -

174

SC Tubinox SA

Funcţioneaza societate în conservare din 24 sept.2009

106 106 0 S.C. Eastern Europe Logistics&Management SRL

SC Romaero SA funcţionează 20 0 20 -

SC GRANTMETAL SA funcţionează 88 88 0 SC Tehnologii SRL

SC CELPI SA Nou inventariat funcţionează 5 5 0 SETCAR BRAILA

SC INDUSTRIA IUTEI SA Nou inventariat

funcţionează 33 33 0 API SORELIA SRL

TUBAL METALICA SA Nou inventariat

funcţionează 70 70 0 SETCAR BRAILA

VALPLAST INDUSTRIE SRL Nou inventariat

funcţionează 26 26 0 SC PETROMAR INTERMED SRL

TOTAL BUCURESTI 1258 1050 208 -

Situaţia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi pot fi transportaţi Tabel 6.6.4.24

Agent economic

Situaţia juridică


Stoc ian. 2010

( buc)

Eliminat 2010 (buc)

Stoc dec. 2010(buc)


SC Romaero SA funcţionează 35 0 35

Situaţia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi nu pot fi transportaţi (datorită gabaritului) Tabel 6.6.4.25

Agent economic

Situaţia juridică

(Funcţionează/Faliment)

Stoc ian. 2010 (buc)

Eliminat

2010 (buc)

Stoc dec. 2010 (buc)

Planificat pentru eliminare sf. exist. utile(buc.)


MAHARASHTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN

Faliment L85/2006 1 0 1 0

175

PIPE (a cumparat utilajele si echipamentele SC Republica SA -in faliment reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCURESTI ) SC ICE Felix SA a predat obligatiile de mediu la SC GREEN NET SRL-care la randul ei, le-a predat la SC FARMEXIM SANou inventariat

Funcţionează 2 0 2 0

Total Bucuresti 3 0 0 3

Sursa Datelor: Birou Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase, ARPM Bucureşti

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorului staţiei de epurare şi anume:- elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;- identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;- anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol;- contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;- obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

Aceasta Directivă încurajează utilizarea nămolului în agricultură şi reglementează utilizarea lui astfel încât să prevină efectele nocive asupra solului, plantelor, animalelor şi populaţiei. În agricultură se folosesc nămolurile cu conţinut organic şi de nutrienţi, aşa cum sunt nămolurile orăşeneşti şi cele rezultate de la epurarea apelor uzate din industria alimentară.Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti.

În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.

În judeţul Ilfov, de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, în anul 2010, au rezultat 7450 tone nămoluri (cu umiditate 95 %).

176

S-au colectat date de la staţiile de epurare, după cum urmează: staţia de epurare Baloteşti ce deserveşte comuna Baloteşti, dar şi agenţi economici din comuna Corbeanca; în anul 2010 staţia de epurare Baloteşti a fost în reparaţie şi modernizare, dar a funcţionat; a generat 150 tone nămol (stocat pe patul de uscare); staţia de epurare Măgurele ce deserveşte oraşul Măgurele a generat 26 tone; staţia de epurare Bragadiru ce deserveşte oraşul Bragadiru (staţia nu mai este functională din anul 2004); staţia de epurare Arteca ce deserveşte agentul economic SC Arteca Jilava SA dar şi o parte din blocurile de locuinţe din comuna Jilava- a generat 5,5 tone; staţia de epurare Snagov - Sanţu Floreşti-foloseşte procedeul de epurare cu nămol activ; staţia de epurare (de capacitatae mică) care deserveşte agentul economic SC Doraly SRL , comuna Afumaţi; staţia de preepurare ce deserveşte complexul agrozootehnic al Societăţi Agricole „ORIZONT”, oraş Pantelimon a generat 100 t nămol; staţia de epurare ape uzate ce deserveste complexul agrozootehnic a SC ROMSUINTEST SA Periş a generat 7.050 tone nămol cu umiditate 95%.

Nămolurile colectate s-au împraştiat pe terenuri agricole pe baza permisului de aplicare obţinut de unii agenţi economici în anul 2010.

Staţia de epurare Buftea, aferentă oraşului Buftea nu a funcţionat deoarece oraşul Buftea a fost conectat la canalizarea oraşului Bucureşti.

Nămol din staţii de epurare ape uzate menajere – compoziţie (conform buletinelor de analiză):

Tabel 6.6.4.26

Component nămol unitate de măsura

Staţie de epurareBaloteşti

2010Măgurele

2010*pH unităţi 6,75 7,42

umiditate % 89 63,28cenuşă % 39,6%

substanţă organică % 21,58substanţă anorganică % 15,14

materie organică mg/kg.s.u 165000materie anorganică mg/kg.s.u 376000

sulf total mg/kg.s.u 1639,7azot total mg/kg.s.u 2459 15735

fosfor total mg/kg.s.u 1123 2159aluminiu mg/kg.s.u 36837

siliciu mg/kg.s.u 25731calciu mg/kg.s.u 15836

fier mg/kg.s.u 41363mangan mg/kg.s.u 252,7

magneziu mg/kg.s.u 123945cadmiu mg/kg.s.u <1 23,36cupru mg/kg.s.u 21 153,74arsen mg/kg.s.u <1crom mg/kg.s.u 9,3

177

mercur mg/kg.s.u <1 nedetectabilnichel mg/kg.s.u 3,9 34,8plumb mg/kg.s.u 11,5 61,8zinc mg/kg.s.u 169 884

PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) mg/kg.s.u <0,02 <0,02PCB (bifenili policlorurati) mg/kg.s.u <0,002 nedetectabil

dioxine mg/kg.s.u*)Buletin de analiză nămol evacuat din staţia de epurare Măgurele, datat: 20.06.2010

Dacă şi apa uzată evacuată in rîul Sabar are conţinut mare de Azot (N) si Fosfor (P) este necesară retehnologizarea staţiei de epurare Măgurele prin introducerea treptei de epurare terţiară pentru reducerea concentraţiei azotului şi fosforului la valori sub 15 mg/l pentru azot, respectiv sub 2 mg/l pentru fosfor. Retehnologizarea şi introducerea treptei de epurare terţiară este necesară cu atât mai mult cu cât România a declarat toate zonele de recepţie ape uzate epurate ca fiind zone sensibile la eutrofizare.

Nămoluri generate de apele uzate industriale

Staţii de epurare ce deservesc agenţi economici, în judeţul Ilfov, există la: S.C. ARTECA JILAVA S.A. - a generat 5,5 tone nămol, SC PIELOREX SA - a generat 8 t nămol, depozitat la depozitul conform Glina-SC Ecorec SA, SC ROMSUINTEST SA (a generat in 2010, 6135 tone nămol s.u); a imprăştiat nămolul pe suprafeţe agricole proprii; SC ROMVAC COMPANY SA detine o staţie de preepurare ape uzate care datorită restrângerii activităţii practic nu funcţionează; SC TUBORG SA (o staţie de epurare cu treaptă biologică); SC TRD TNUVA ROMANIA DAIRIES SRL a generat 275 tone nămol s.u. în 2010.

Cantităţile de nămol generate de aceste staţii (mai puţin SC ROMSUINTEST PERIŞ SRL) sunt uscate în paturi de uscare şi eliminate la depozitele de deşeuri ecologice existente pe teritoriul judeţului Ilfov. Se fac eforturi pentru preluarea nămolului uscat de către fabricile de ciment pentru coincinerare. În anul 2010 nu s-a semnalat coincinerarea nămolului la agenţi economici din industria cimentului.

Nămol din staţii de epurare ape uzate industriale tip agrozootehnic – compoziţia (conform buletinelor de analiză)

Tabel 6.6.4.27

Component nămol Unitate de măsură SC Romsuintest SA, Periş

pH unitati 6,8Umiditate % 62,97Cenuşă %

Substanţă organică % 77,3Materie organică mg/kg.s.u

Materie anorganică mg/kg.s.uSulf total mg/kg.s.uAzot total mg/kg.s.u 16600

Fosfor mg/kg.s.u 11400Aluminiu mg/kg.s.u

178

Siliciu mg/kg.s.uCalciu mg/kg.s.u 2,45

Fier mg/kg.s.uMangan mg/kg.s.u 558

Magneziu mg/kg.s.u 0,47Cadmiu mg/kg.s.u 0,6Cupru mg/kg.s.u 301Arsen mg/kg.s.uCrom mg/kg.s.u

Mercur mg/kg.s.u 0,935Nichel mg/kg.s.u 20Plumb mg/kg.s.u 25Zinc mg/kg.s.u 672

PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) mg/kg.s.uPCB (bifenili policloruraţi) mg/kg.s.u

dioxine mg/kg.s.u

Analiza nămolului rezultat din epurarea apelor uzate la un operator economic care procesează produse lactate SC TRD TNUVA Romania SRL

Tabel 6.6.4.28Informaţii privind calitatea nămolului 2006 2007 2008 2009 2010

Compoziţia nămolului

(medii anuale)

pH 8.2 7.6Substanţă uscată % 32.7 17.0Materiale volatile %

Azot total mg/kg su 9.3 4.2Fosfor total mg/kg su 1.3 1.2

Potasiu mg/kg su 0.2 5.7Calciu mg/kg su

Cadmium mg/kg su <0.5 <0.5 <0.05Cupru mg/kg su 25.3 56.1 84.0Nichel mg/kg su 58.2 59.5 37.7Plumb mg/kg su <3 7.2 2.5Zinc mg/kg su 648.0 101.7 48.0

Mercur mg/kg su 0.1 <0.1 <0.05Crom mg/kg su 141.0 29.0 83.9Cobalt mg/kg su 8.4 3.1Arsenic mg/kg su <1 <1

AOX (suma compuşilor organohalogenaţi) mg/kg su

PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice) mg/kg su 2.6 4.0

PCB (bifenili policloruraţi) mg/kg su <0.002 <0.002

PCDD/F (dioxine) ng TE/kg suPuterea calorifică

inferioară kJ/kg

Puterea calorifică superioară

kJ/kg

179

Informaţii privind calitatea nămolului 2006 2007 2008 2009 2010Alţi parametrii <inseraţi> <>

Alţi parametrii <inseraţi> <>



Cantităţi de nămol gestionate în anul 2010 Tabel 6.6.4.29

Staţie de epurare Cantitate nămol cu 95% umiditate Observaţii

Buftea – staţia orăşenească 0 Nu a funcţionatMăgurele – staţia orăşenescă 26 tone nămol menajerSnagov-Santu Floreşti – staţia comunală, cu treaptă biologicăBaloteşti – staţia comunală, a

funcţionat parţial datorită lucrărilor de modernizare

150 nămol menajer, stocat pe patul de uscare

Pielorex, Jilava – staţie industrială 8 tone nămol industrial, eliminat la depozitul conform Glina-Ecorec

Arteca, Jilava – epurare ape uzate 5,5 tone nămol menajer, stocat pe patul de uscare

Arteca, Jilava - staţie industrială 1,0 tone nămol menajer, stocat pe patul de uscare

SC Romsuintest, Periş – staţie agrozootehnică 6135 tone s.u nămol din dejecţii animaliere,

împrăştiat pe solSC Agro Fit Com SRL - oraş

Pantelimon, staţie de preepurare ce deserveşte complexul

agrozootehnic de creştere a porcinelor

200 tone

A fost împrăştiat pe terenurile Societăţii agricole ‘OROZONT: pe baza Permisului de aplicare emis

de APM Ilfov în anul 2009

SC TRD TNUVA România Dairies SRL 275 tone Depozitat la depozite conforme

Staţia de epurare aferentă localitaţii “1 Decembrie” este funcţională în proporţie de 100 % (constructie terminată). A obţinut proiect de execuţie pentru retehnologizare pe fonduri europene. La sfîrşitul anului 2010 staţia urma să fie racordată la curent electric şi gaze naturale.

Deşeuri din construcţii şi desfiinţări

Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.

180

Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt: deşeuri din beton, deşeuri de cărămizi, deşeuri de ţigle, deşeuri de materiale ceramice, deşeuri de lemn, deşeuri de sticlă, deşeuri de materiale plastice şi deşeuri de metale (inclusiv aliajele acestora).Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor prevede:- deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;- primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări;- producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economici autorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şi demolări în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract.

În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora, fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate.

În anul 2009 (cele mai recente date) situaţia acestor tipuri de deşeuri s-a prezentat, în Municipiul Bucureşti, astfel: Tabel 6.6.4.30

Agent Economic

Cantităţi colectate în 2009 Cantităţi eliminate în

2010Cod eliminareDe la populaţie De la unităţi

economiceS.C. URBAN

S.A. - 3306.58 8432.38 D 5

S.S.B. - 1989.97 1989.97 -COMPANIA ROMPREST - - - -

A.D.P.P. S 4 - - - -SUPERCOM

S.A. - 5200.43 9585.18 D 1

ROSAL GRUP S.A. - 11041.40 13801.75 D 1

REBU S.A. - 5393.67 9668.75 D 1Sursa Datelor: Ancheta Statistică 2009 – A.R.P.M.B.

În 2010, în judeţul Ilfov există în zona oraşului Popeşti-Leordeni şi zona oraşului Chitila un agent economic care gestionează deşeuri din construcţii şi demolări pentru a produce şi valorifica diverse materiale reciclabile (deşeuri metalice feroase, neferoase, beton spart, cărămizi, lemn, sticlă, materiale plastice) utilizate în construcţii.

Date validate în ceea ce priveşte cantitatea anuală generată de deşeuri din construcţii şi demolări trebuie sa fie raportate de birourile de mediu existente la fiecare Consiliu Local cu atât mai mult cu cât OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin legea 265/2006 (modificată şi completată ) prevede existenţa birourilor de mediu la fiecare Consiliul Local.

181

Consiliile Locale trebuie să specifice locurile de eliminare sau platformele de reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolari.

Deoarece baza de date statistică gestionată de ANPM a realizat o cuantificare a deşeurilor din construcţii şi demolări pentru judeţul Ilfov pentru anuii 2007, 2008 (datele certe), iar pentru anii 2009 şi 2010 - cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt cele raportate de operatorul economic SC Ecorecycling SRL pentru amplasamentele din oraşul Popeşti – Leordeni şi oraşul Chitila, redăm mai jos, tabelar, cantitătile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate si eliminate pentru perioada 2007-2010:

Deşeuri din construcţii şi demolări colectate şi eliminate pentru perioada 2007-2010

Tabel 6.6.4.31

Anul u.m = tonecolectate eliminate

2007 31,7 31,72008 15,9 15,92009 23,732 23,7322010 21,36 21,36

Cantităţile prezentate reprezintă doar resturi din deşeurile de construcţii şi demolări eliminate pe amplasamente autorizate.

Înainte de eliminare deşeurile de construcţii şi demolări sunt dezmembrate pentru :Colectare cărămizi care reprezintă aportul persoanelor neautorizate, colectare metale feroase şi neferoase, colectare lemn utilizat pentru incălzirea locuinţelor.

Agentul economic SC Ecorecycling SRL cu sediul social in Bucureşti, str. Bahluiului, nr. 11, ap. 4, sector 1, deţine punct de lucru în oraş Popeşti-Leordeni, cod cadastral 1952/1, 1953/1, tarlaua 1 cât şi pe raza oraşului Chitila. Agentul economic este autorizat cu Autorizaţia de mediu nr. 47/17.02.2006 şi este dotat cu instalaţie de concasat.

6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau valorificarea energetică a acestora şi numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau incinerare.

În conformitate cu planul de implementare al Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005, modificată şi completată prin H.G. nr. 1872/2006, ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie.

Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania şi le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2010, s-au solicitat informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în derulare în municipiul Bucureşti.

S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare.

182

Ca urmare a dezvoltării sistemelor de colectare a deşeurilor reciclabile, se vor avea în vedere crearea şi dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării.

În Municipiul Bucureşti se derulează 8 proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru reciclare PET-uri, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate), astfel : Proiectul ”Să colectăm selectiv în gospodărie” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind Asociaţiile de Locatari de pe raza sectorului 1 Bucureşti. Proiectul "Si eu ocrotesc natura" aflat în derulare şi care este finanţat de S.C RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind unităţi de învăţământ din sectorul 1. Program cu proiectele "Să colectăm selectiv în gospodărie" şi " Verde Curat" aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind 31 Asociatii de proprietari de pe raza sectorului 4. Program "Şi eu ocrotesc natura", finanţat de S.C. RER Ecologic Service REBU S.A, care se derulează pe perioada anului şcolar în 13 unităţi de învăţământ din sectorul 4. Programul " Primul pas spre reciclare e al tău !" cu proiectele "ERA Colect" şi "Ajută Natura- Te va ajuta", finanţat de S.C. URBAN S.A. în cartierele Crângaşi şi Militari din sectorul 6. Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile municipale publice” cu valoarea de 13500 EURO aflat în desfăşurare din martie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Group S.R.L., beneficiari fiind Locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Group S.R.L. Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la asociaţiile de proprietari şi agenţii economici” cu valoarea de 10500 EURO aflat în desfăşurare din iulie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Grup S.R.L., beneficiare fiind Asociaţiile de proprietari şi agenţii economici/ S.C. Rosal Group S.R.L. Proiectul ”Staţie de sortare deşeuri urbane Glina” cu valoarea de 1.900.000 EURO aflat în desfăşurare din martie 2007 este finanţat conform Contractului de asociere în participaţiune încheiat între S.C. Rosal Grup S.R.L. şi S.C. ECOREC S.R.L., beneficiari fiind locuitorii sectorului 3.

Extinderea colectării selective ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI la nivelul anului 2010 s-a realizat şi prin următoarele proiecte:- pentru Sectorul 1: parteneriat CL cu S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. si S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la operatori economici, instituţii şi unităţi de invăţământ (nr. arondat 238 217). Cantitatea de 300 610 kg PET/plastic colectată a fost predată către S.C. ATRA ECO S.R.L., cantitatea de 1 281 190 kg hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. VRANCART S.A. ADJUD şi S.C. REPAP S.R.L., cantitatea de 94 040 kg sticla colectata a fost predata catre S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 11 720 kg metal colectată a fost predată către unităţi tip REMAT.- pentru Sectorul 2: parteneriat CL cu S.C. SUPERCOM S.A. şi S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la populatie. Cantităţile de 19 851 kg PET si 96 815 kg hartie/carton colectate au fost predate catre S.C. ECORECOVER S.R.L., cantitatea de 2 779 kg plastic colectată a fost predată către S.C. AGROTOTAL S.R.L. , cantitatea de 6 556 kg sticlă colectată a fost predată către S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 130 kg metal colectată a fost predată către unităţi tip REMAT.- pentru Sectorul 4: S.C. REBU S.A. – colectare PET/plastic şi hârtie/carton de la asociaţii de proprietari, unităţi de învăţământ şi puncte de colectare stradale (nr. locuitori arondaţi 51 292). Cantitatea de 23 430 kg PET colectată a fost predată către S.C. ATRA ECO S.R.L., cantitatea de 1520 kg plastic colectată a fost predată către S.C.

183

EURORECYCLING S.R.L., iar cantitatea de 118 660 kg hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. Marvimpex Recycling S.R.L.- pentru sectorul 6: S.C. URBAN S.A. – colectare PET/plastic, hârtie/carton şi sticlă de la populaţie (nr. locuitori arondaţi 350 000). Cantitatea de 121 509 kg PET/plastic colectată a fost predată către S.C. GREEN-PET S.R.L., cantitatea de 205 387 kg hârtie/carton colectată a fost predată către ECOPAPER, iar cantitatea de 55 230 kg sticlă colectată a fost predată către S.C. STIROM S.A.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere, funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile

IN JUDEŢUL ILFOV:Operatorul de salubritate - SC URBAN SA filiala Otopeni, desfăşoara proiectul pilot:

"Să reciclăm hârtia, Să reciclăm materialele plastice", finanţat din surse proprii. Populaţia prinsă în acest proiect conform datelor furnizate de operator este de 9300 de locuitori, pe raza oraşului Otopeni sunt amplasate un numar total 314 containere repartizate astfel: PET:14 containere - 1,1 mc; 96 containere - 0,24 mc; Hârtie / Carton: 14 containere - 1,1 mc; 96 containere - 0,24 mc; sticla:10 containere de 1.1 mc; 74 containere de 0.24mc . Din datele primite de la SC URBAN SA prin acest proiect, in anul 2010 s-au colectat 34900 kg PET si 285370 kg hartie si carton.

Judeţul Ilfov beneficiază de proiecte finalizate derulate prin Programul PHARE prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Regionala Bucureşti-Ilfov-Departamentul Programe Guvernamentale şi de Pre-Aderare, astfel:1. PHARE 2004 «Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionarea deşeurilor (Faza extinsă)»

Beneficiari:- Consiliul Local Mogoşoaia : « Colectarea selectivă a deşeurilor în comuna Mogoşoaia, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 25.11.2006 – 25.05.2009.- Consiliul Local Vidra : « Imbunătaţirea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere în comuna Vidra, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 25.11.2006 – 25.05.2009. 2. PHARE 2005 CES « Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu »

Beneficiar :- Consiliul Local Copăceni : « Imbunatăţirea calităţii mediului prin colectare selectivă, transport şi depozitarea deşeurilor menajere în comuna Copăceni, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 01.03.2008 – 01.06.2010.3. PHARE 2006 CES « Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu » (Schema de granturi : Investiţii publice în sectoarele de mediu)

Beneficiar :- Consiliul Local Buftea : « Inchiderea depozitului neconform Buftea » - perioada de implementare : 01.12.2008 – 30.11.2009.Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2010, pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov Tabel 6.6.5.1

184

Material / Deşeu

Cantităţi totale deşeuri de ambalaje colectate

selectiv, toneCantitate reciclata

Cantitate valorificata energetic / valorificata

PET 853.850 841.142 0Plastic 470.615 387.011 73.490Hârtie / Carton 3518.334 3438.229 66.000

Sticlă 331.327 261.727 0Metal 16.522 16.522 0Lemn 0 0 0

Sursa Datelor: Biroul Deşeuri şi substanţe chimice priculoase, ARPM Bucureşti Figura 6.6.5.1

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2010, pentru

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

0 1000000 2000000 3000000 4000000

PET

Plastic

Hartie /Carton

Sticla

Metal

Lemn

Cantitate valorificataenergetic / valorificata

Cantitate reciclata

Cantităţi totale deşeuri deambalaje colectateselectiv, tone

Implementarea proiectelor pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2010, pentru Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov

Tabel 6.6.5.2

Material / Deşeu

Cantităţi totale deşeuri de ambalaje colectate

selectiv, toneCantitate reciclata

Cantitate valorificata energetic / valorificata

PET 24.600 24.600 0185

Plastic 0 0 0Hartie / Carton 139.110 139.110 0

Sticla 0 0 0Metal 0 0 0Lemn 0 0 0

Figura 6.6.5.2

Implementarea proiectelor pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2010,

pentru Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov

0 50000 100000 150000

PET

Plastic

Hartie /Carton

Sticla

Metal

Lemn

Cantitate valorificataenergetic / valorificata

Cantitate reciclata

Cantităţi totale deşeuri deambalaje colectateselectiv, tone

6.7 Planificare (răspuns)

6.7.1 Directiva cadru privind deşeurile

Obiectivul principal al Directivelor din domeniul gestionării deşeurilor îl constituie reglementarea activităţilor de producere şi gestionare a deşeurilor, cu asigurarea unui

186

nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. Figura 6.7.1.1

Obiective prioritare ale gestionării deşeurilor

- Prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora- Reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Implementarea directivei cadru a deşeurilor

Directiva privind deşeurile are o importanţă deosebită pentru România având în vedere dificultăţile şi costurile pe care le implică acest sector.

România a obţinut 5 perioade de tranziţie pentru sectorul privind managementul deşeurilor, cea mai lungă fiind acordată până la 16 iulie 2017, pentru implementarea Directivei privind depozitarea deşeurilor.

Implementarea tuturor directivelor din acest sector presupune un efort financiar de circa 3,8 miliarde Euro).

În acelaşi timp, România are în prezent un sistem de gestionare a deseurilor municipale bazat în cea mai mare parte doar pe colectare neselectivă şi eliminare prin depozitare.Probleme cheie:• Prevenirea şi minimizarea deşeurilor la sursă• Reducerea periculozităţii deşeurilor şi minimizarea deşeurilor periculoase• Colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie (se va lua în considerare colectarea separată a deşeurilor pe tipuri de material)

187

• Creşterea cantităţilor de deşeuri reciclate/valorificate şi scăderea cantităţilor de deşeuri depozitate• Creşterea colectării selective şi a valorificării pe anumite fluxuri de deşeuri: ambalaje, DEEE, baterii, uleiuri uzate, C&D• Dezvoltarea infrastructurii pentru reciclarea/valorificarea deşeurilor• Se va avea în vedere inclusiv valorificarea energetică a deşeurilor• Reducerea treptată a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, colectarea separată şi introducerea unor metode de gestionare a acestui tip de deşeu (compostarea, în principal, TMB, incinerarea, etc)• Creşterea reciclării pentru deşeurile C&D şi scăderea cantităţilor depozitate.

Factori mobilizatoriFactorii care vor mobiliza schimbarea în modul în care se face gestionarea deşeurilor

în România sunt influenţaţi de:- Politica europeană de mediu, care determină necesitatea de a conserva şi de a gestiona raţional şi eficient resursele naturale.- Dezvoltarea globală a economiei şi necesitatea ca economia României să fie suficient de eficientă pentru a fi competitivă pe plan european şi mondial.

Influenţa directă a legislaţiei specifice pentru deşeuri, care conduce la necesitatea creşterii standardelor de proiectare şi operare în gestionarea deşeurilor.

Pentru ca SNGD şi PNGD să aiba succes, este nevoie de o schimbare substanţială în atitudine: Creşterea conştientizării populaţiei pentru problema deşeurilor; Îmbunatăţirea calităţii datelor şi a fluxului de informaţii; Modificarea comportamentului faţă de deşeuri al factorilor cheie implicati (populatie, autoritati locale, agenţi economici); Dezvoltarea initiaţivei pentru avansarea în piramida ierarhiei deşeurilor, de la depozitare la valorificare şi prevenire; Dezvoltarea reţelei naţionale de instalaţii de gestionare a deşeurilor; Stimularea şi încurajarea investiţiilor în infrastructură; Dezvoltarea pieţei de materiale reciclate şi a industriei deşeurilor.

Implementarea unei noi directive cadru a deşeurilor urmareşte: proces de simplificare legislativă; claritate în enunţuri pentru a evita intervenţia Curţii Europene de Justiţie; legislaţia în concordanţă cu problemele actuale şi cu măsurile prevăzute în strategiile de dezvoltare durabilă şi cea privind reciclarea deşeurilor; aplicarea eficientă a legislaţiei comunitare în toate Statele Membre

Noua Directivă cadru a deşeurilor abrogă următoarele Directive: 75/439/EEC privind gestiunea uleiurilor uzate, 2006/12/ EC - actuala Directiva cadru a deseurilor, 91/689/EEC privind deşeurile periculoase,

Responsabilitatea producătorilor, unul dintre cele mai importante elemente ale politicilor de gestionare a deşeurilor prin: Încurajarea prevenirii generării de deşeuri prin influenţarea luării deciziilor corecte în diferite etape ale ciclului de viaţă (incluzand proiectarea, fabricarea, comercializarea); Concentrarea pe impactul asupra mediului a produselor; Creşterea reciclării deşeurilor – în spiritul realizării “unei societăţi a reciclării".

TENDINŢA

188

Deşi a crescut procentul de reciclare, depozitarea deşeurilor reprezintă încă o mare risipă de resurse şi o ameninţare la adresa mediului; Legea comunitară a deşeurilor va conduce la creşterea reciclării materialelor din deşeurile de ambalaje şi din alte deşeuri; O cheie a succesului pentru politicile actuale în domeniul gestionării deşeurilor este obligaţia statelor membre ale UE de a reduce semnificativ depozitarea deşeurilor biodegradabile.

ABORDAREADe dezvoltare pe termen lung într-o manieră durabilă Schimbări fundamentale în modul în care vom produce şi consuma O abordare globală:

dimensiunea internaţională a pieţelor de resurse dimensiunea internaţională a impactului asupra mediului

IERARHIA DEŞEURILORSe aplică ca o ordine prioritară în cadrul legislaţiei şi al politicii de prevenire a generării şi gestionarii deşeurilor: prevenirea; pregătirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică ; eliminarea

PREVENIREA PRODUCERII DEŞEURILORComisia va prezenta Parlamentului European şi Consiliului următoarele rapoarte:a) până la sfârşitul anului 2011, un raport preliminar referitor la evoluţia producerii de deşeuri şi la domeniul de aplicare; inclusiv definirea unei politici de proiectare ecologică a produselor;b) până la sfârşitul anului 2011, elaborarea unui plan de acţiune pentru adoptarea unor măsuri de sprijin suplimentare la nivel european, în special a unor măsuri de modificare a modelelor de consum actuale.c) până la sfârşitul anului 2014, stabilirea obiectivelor (pt 2020) de prevenire a generării deşeurilor şi de decuplare – în fc de cele mai bune practici în vigoare

VALORIFICAREA Statele Membre vor lua măsuri pentru a garanta că toate deşeurile sunt supuse unor operaţiuni de valorificare Deşeurile vor fi colectate separat şi nu se vor amesteca cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite.

REUTILIZARE ŞI RECICLAREStatele Membre adoptă măsurile corespunzătoare pentru: Crearea şi sprijinirea unor reţele de reutilizare şi reparare Reciclare de înaltă calitate

- introduc sisteme de colectare separată, dacă acestea respectă standardele de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare.- pană în 2015: sisteme de colectare separată pentru hartie, metal, plastic şi sticlă

OBIECTIVE DE RECICLARE

189

până în 2020, pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor, cum ar fi, cel puţin, hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din gospodării şi, posibil , provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării, creşte la minimum 50% din masa totală; până în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, deşeuri nepericuloase provenind din activităţi de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Catalogul european al deşeurilor (CED), creşte la minimum 70% din masă

RESPONSABILITATEA PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR

Statele Membre iau măsurile necesare pentru: a se asigura că orice producător iniţial de deşeuri sau alt deţinător de deşeuri efectuează el însuşi operaţiunea de tratare a deşeurilor, sau a transferat această operaţiune unui comerciant, unei unităţi sau întreprinderi care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui colector de deseuri public sau privat, conform prevederilor directivei

PRINCIPIILE AUTONOMIEI ŞI PROXIMITĂŢII Statele Membre iau măsuri pt stabilirea unei reţele integrate E-V Prin derogare de la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, statele membre pot limita, în vederea protejării propriei reţele, intrările transporturilor de deşeuri destinate incineratoarelor clasificate ca instalatii de valorificare, unde astfel de transporturi ar avea ca rezultat eliminărea în afara ţării a deşeurilor naţionale sau ar presupune tratarea respectivelor deşeuri într-un mod care nu este consecvent cu planurile lor de gestionare a deşeurilor. Statele Membre notifică orice astfel de decizie Comisiei.

DEŞEURILE PERICULOASE• Ambalarea şi etichetarea conf. standardelor comunitare• Migrarea Deşeurilor Periculoase pe teritoriul unei ţări va folosi acelaşi document de transport ca şi în cazul transportul transfrontalier • Interzicerea amestecării deşeurilor periculoase (inclusiv diluarea acestora).• Derogări: SM pot autoriza amestecarea în anumite condiţii• măsuri care să garanteze urmărirea şi controlul de la generare pană la destinaţia finală.• Păstrarea evidenţelor –min 3 ani.

BIO-DEŞEURILE

Statele Membre trebuie să ia măsuri, pentru a încuraja: colectarea separată a bio-deşeurilor în vederea compostării şi fermentării bio-deşeurilor; tratarea bio-deşeurilor într-un mod care asigură un înalt nivel de protecţie a mediului; folosirea unor materiale sigure pentru mediu produse din bio-deşeuri

PLANURILE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Planurile, considerate individual sau în combinaţie, acoperă întregul teritoriu geografic al statului membru în cauză.

190

Planurile de gestionare a deşeurilor cuprind: o analiză a situaţiei actuale a gestionării deşeurilor pe teritoriul geografic în cauză, precum şi măsurile care trebuie luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, reciclării, valorificării şi eliminării deşeurilor precum şi o evaluare a modului în care planul va ajuta la punerea în aplicare a obiectivelor şi dispoziţiilor prezentei directive.

CONCLUZII

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii: autorităţi publice locale şi centrale, instituţii social-economice, intreprinderi şi, nu în ultimul rând persoane individuale în calitate de consumatori. Transformarea recuperarii si reciclarii intr-un mod de viata si de actiune economică şi socială asigură succesul implementării strategiei de dezvoltare durabilă. Necesitatea intensificării si eficientizării colaborarii interinstituţionale.

6.8 Perspective 6.8.1 Strategia naţională privind deşeurile

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborată pentru perioada 2003 – 2013, urmând a fi revizuită periodic în conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului.

Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) se aprobă prin Hotărâre de Guvern şi se revizuieşte periodic.

Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modifcări şi completări prin Legea 426/2001.

Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt clasificate, în mod formal, în: deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi deşeuri de productie nepericuloase şi deşeuri de productie periculoase; deşeuri generate din activităţi medicale: sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare, organe anatomo-patologice, deşeurile provenite de la secţiile de boli infecţioase, etc. şi alte deşeuri exclusiv cele menţionate mai sus, care intră în categoria deşeuri asimilabile.

191

CORELAREA CU POLITICA DE MEDIU

Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii generale: conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor; dezvoltarea durabilă; evitarea poluării prin măsuri preventive; conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate; conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice; principiul “poluatorul plăteşte”; stimularea activităţii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt: menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii; menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale; apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor; respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor internaţionale privind protecţia mediului; maximizarea raportului beneficiu / cost; integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen mediu până în anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sunt cuprinse pe lângă obiectivele stabilite în strategie şi ţintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri precum şi măsurile pentru atingerea acestora.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare – 233 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen scurt şi 53 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de proiecte referitoare la gestiunea deseurilor.

PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE

Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmează:

principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor,

192

cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

principiul prevenirii – stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.

principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestor.

principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.

principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.

principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

principiul integrării – stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor:

prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri; reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri; valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei; eliminarea – prin incinerare şi depozitare.

Tabel 6.8.1.1. Obiective strategice generale pentru gestionarea deşeurilor

Domeniul / Activitatea

OBIECTIVE PRINCIPALEOBIECTIVE PRINCIPALE Obiective subsidiare

193

1. Politica şi cadrul legislativ

1.1. Armonizarea politicii şi legislaţiei naţionale în domeniul gestionării deşeurilor cu politicile şi prevederile legislative europene, precum şi cu prevederile acodurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

1.1.1.Crearea cadrului legislativ adecvat pentru întreg sistemul de gestionare a deşeurilor cu specificarea clara a tuturor “parţilor implicate (asoc. prof., patronale,ONG-uri, sindicate, soc. civilă etc.)”, responsabilitaţilor şi obligaţiilor acestora.

1.2. Integrarea problematicii de gestionare a deşeurilor în politicile sectoriale şi de companie.

1.2.1.Corelarea politicii şi a actelor normative interne cu prevederile legislative europene şi internaţionale în domeniul gestiunii deşeurilor.

Creşterea eficienţei deaplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor.

1.3.1.Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlului acesteia.1.3.2. Întarirea capacităţii instituţionale 1.3.3.Încurajarea iniţiativei private în domeniul gestionării deşeurilor

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene.

2.1.1.Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activitaţilor de gestionare a deşeurilor.2.1.2.Întarirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale la toate nivelele (naţional, regional, judeţean, local) cu competenţe şi responsabilităţi în aplicarea legislaţiei

3. Resursele umane

3.1. Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1.Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi cu dotări corespunzatoare la toate nivelele atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat.

4. Finantarea sistemului de gestionare a deşeurilor

4.1. Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării

4.1.1.Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile

194

principiilor generale, cu precădere a principiului poluatorul plăteşte

4.1.2.Optimizarea utilizării tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc) pentru cheltuielile de capital în domeniul gestionării deşeurilor4.1.3.Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale (calculare taxe, programe naţionale speciale de la buget)4.1.4.Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor industriale (deşeuri rezultate direct din activităţi industriale), inclusiv a celor industriale periculoase.4.1.5.Crearea şi susţinerea unor mecanisme economico-financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri speciale: acumulatori şi baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice si electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit, responsabilizarea producătorului, mecanisme de eco-finanţare)4.1.6.Utilizarea completă şi eficientă a fondurilor naţionale şi internaţionale disponibile (ISPA, etc)4.1.7.Finanţarea sistemului naţional de monitorizare în domeniul gestionarii deşeurilor4.1.8.Finanţarea securizării intermediare şi a reabilitării finale a zonelor contaminate orfane

5. Conştientizarea parţilor implicate

5.1 Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

5.1.1.Intensificarea comunicării între toate părţile implicate5.1.2.Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei

195

5.1.3.Stimularea agenţilor economici ce finanţează acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul pentru Mediu5.1.4.Elaborarea de ghiduri legislative şi documente informative

6. Colectarea şi raportarea de date şi informatii privind gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

6.1.1.Îmbunătăţirea sistemului naţional de colectare, prelucrare şi analizare a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor6.1.2. Îmbunătăţirea sistemului de raportare la nivel european şi internaţional a datelor privind gestiunea deşeurilor

7. Prevenirea generării deşeurilor

7.1.Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

7.1.1.Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii în industrie7.1.2.Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consumator

8. Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1. Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

8.1.1.Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale reciclate8.1.2.Decuplarea generării deşeurilor de creşterea economică şi realizarea unei reduceri globale a volumului de deşeuri.

8.2. Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

8.2.1.Promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

196

8.2.2.Promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament energetic ridicat în cazul in care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic, beneficiul energetic rezultat în urma incinerării este pozitiv şi există posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate

9. Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea deservirii unui

număr cât mai mare de generatori

de deşeuri de către sistemele de

colectare şi transport a deşeurilor

9.1.1.Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural9.1.2.Optimizarea schemelor de transport

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor, în vederea unei cât mai eficiente valorificări

9.2.1.Stabilirea unor principii şi cerinţe unitare care să stea la baza funcţionării tuturor companiilor de salubritate9.2.2.Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase9.2.3.Introducerea şi extinderea colectării selective la sursa a deşeurilor 9.2.4. Controlul activităţii de transport deşeuri pe plan intern:întărirea capacităţii instituţionale de control ;9.2.5.Eficientizarea controlului activităţii de transport deşeuri peste frontieră :- stabilirea cadrului legal şi

instituţional care să permită aplicarea directă a Regulamentului 259/93/CEE;

- stabilirea autorităţii competente;

- întărirea capacităţii instituţionale de control ;

implementarea Regulamentului 259/93/CEE.

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

10.1.1.Încurajarea tratării deşeurilor în vederea: valorificării facilitării manipulării diminuării caracterului

197

periculos diminuării cantităţilor de

deşeuri eliminate final în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

11. Eliminarea 11.1. Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

11.1.1. Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal.11.1.2. Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme cu cerintele UE

12. Cercetare - dezvoltare

12.1 Încurajarea şi susţinerea cercetării româneşti în domeniul gestionării integrate a deşeurilor.

12.1.1.Adaptarea la condiţiile locale a unor tehnologii curate de producţie.12.1.2.Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea şi eliminarea deşeurilor periculoase.12.1.3.Creşterea disponibilităţii pentru dezvoltarea de noi soluţii pentru prevenire, minimizare, reciclare şi eliminare a acestora.12.1.4. Diseminarea informaţiilor privind noi soluţii precum şi noi tehnologii

INSTRUMENTE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE

Instrumente de reglementare – va fi completat şi îmbunătăţit cadrul legislativ referitor la activităţile de gestionare a deşeurilor prin:- acte de reglementare a impactului asupra mediului;- acte de reglementare a activităţilor de valorificare materială şi energetică;- acte de reglementare vizând responsabilităţile generatorilor de deşeuri/producatorilor de bunuri care devin deşeuri;- acte de reglementare vizând responsabilităţile autorităţilor publice şi relaţiile ce trebuie definite între acestea şi ceilalţi factori implicaţi.

Instrumente economice care să încurajeze reflectarea costurilor activităţilor de gestionare a deşeurilor atât în preţul produselor, cât şi în statutul pe piaţă al producătorului. Aplicarea corectă a stimulentelor financiare pe de o parte, şi a penalităţilor pe de altă parte, va încuraja activităţile de gestionare prin prevenire, reducere şi recuperare, conducând în acelaşi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin în contradicţie cu principiul “poluatorul plăteşte”.

Instrumente statistice pe baza cărora să se obţină date corecte referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor şi care să permită evaluarea situaţiei actuale şi

198

stabilirea obiectivelor de îndeplinit. Este necesară îmbunătăţirea şi adaptarea sistemului actual de colectare, validare şi raportare a datelor la nivel judeţean şi naţional.

Alte instrumente- aplicarea şi controlul aplicării legislaţiei existente;- elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor;- crearea unor comitete care să cuprindă reprezentanţi ai tuturor factorilor implicaţi în activităţile de gestionare a anumitor tipuri de deşeuri;- analiza ciclului de viaţă al produselor şi realizarea “bilanţurilor ecologice”, în scopul implementării celor mai bune practici de gestionare a deşeurilor.

FACTORI IMPLICAŢI

Pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene în domeniul gestionării deşeurilor este necesară implicarea, practic, a întregii societăţi, reprezentată prin:- autorităţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe);- generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice);- asociaţii profesionale şi institute de cercetare-dezvoltare;- societate civilă (consumatori de bunuri, organizaţii non-guvernamentale etc.).

199

CAPITOLUL VII. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

7.1 UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice

Schimbările climatice reprezintă modificări ale climatului ce pot fi atribuite în mod direct sau indirect activităţilor omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile.

Efectele schimbărilor climatice atrag modificări ale temperaturii, precipitaţiilor, creşterea nivelului oceanului planetar, sau alternarea unor temperaturi extreme.

Studiile efectuate au arătat că în anumite regiuni se vor înregistra creşteri ale temperaturii mai mari decât media globală. Regiunile situate în latitudinea nordică vor fi cele mai afectate.

Specialiştii consideră că până în anul 2100 nivelul oceanului planetar va creşte cu circa 48 cm. Cele mai multe calcule prezic o creştere mai importantă în Oceanul Arctic şi mai scăzută în cel din sud. Se estimează că Groenlanda şi Oceanul Artic pot creşte nivelul apei cu 70 m, în condiţiile în care s-ar înregistra o topire a gheţarilor acestora.

Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare, creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii. Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio de Janeiro, în 1992 (The Earth Summit) reprezintă un instrument fundamental pentru gestionarea acestei problematici.

Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice constituie un pas important în abordarea internaţională a fenomenului schimbărilor climatice. România este parte la ambele instrumente juridice. Perioada următoare este crucială pentru elaborarea şi aprobarea de către statele membre ONU a unui nou cadru (acord) de gestionare a problematicii schimbărilor climatice post-Kyoto.

Eforturile internaţionale în privinţa schimbărilor climatice nu au fost reflectate în cadrul ultimei Conferinţe a Părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice - COP 15 de la Copenhaga. Acordul de la Copenhaga nu prevede nici un angajament clar în privinţa ţintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din partea grupului ţărilor celor mai dezvoltate.

Uniunea Europeană si-a fixat două noi obiective dificile pentru negocierile mondiale asupra climei: reducerea cu 10 % a emisiilor companiilor aeriene şi cu 20 % a celor ale vapoarelor până în anul 2020, dar proiectul este departe de a caştiga unanimitatea.

Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, în decembrie 2008 Parlamentul European a adoptat pachetul legislativ "Energie – Schimbări climatice" prin care la nivel European s-a stabilit realizarea a 3 obiective pe termen lung:- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % până în anul 2020 (faţă de anul 1990) şi cu 30 % în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional;- o pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE de 20 % până în anul 2020, incluzând o ţinta de 10 % pentru biocombustibili din totalul consumului de combustibili utilizaţi în transporturi;- creşterea eficienţei energetice cu 20 % până în anul 2020.

200

Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră face parte din pachetul legislativ şi se va aplica tuturor Statelor Membre începând cu anul 2013 (EU ETS post - 2012).

H.G. nr. 1300/2010 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de instituire a unui sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră.

Ordinul M.M.P. nr. 2069 din 26.10.2010 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008 – 2012.

H.G. nr. 60/2008 pentru aprobarea PNA privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012.

Ordinul nr. 254/2009 privind aprobarea metodologiei pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate pentru perioada 2008 – 2012.

Directiva 2009/28/CE, privind promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.

Directiva 2009/31/CE, privind captarea şi stocarea geologică a dioxidului de carbon.

7.2 Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

În partea superioară atmosfera este alcătuită dintr-un strat de gaze, care înconjoară planeta formând un ecran protector faţă de radiaţiile ultraviolete şi permiţând totodată pătrunderea căldurii solare care împiedică îngheţarea apelor. Distrugerea stratului de ozon din atmosferă, de o grosime de câţiva mm intensifică proprietăţile de absorbţie ale atmosferei lăsând să treacă radiaţiile solare în cantităţi exagerate şi implicit o mare parte din radiaţiile infraroşii. În felul acesta, echilibrul balanţei energiei de radiaţie a pământului este astfel perturbat. În limite normale, gazele existente în atmosferă asigură o temperatură medie a globului de cca 15 oC, situaţie care favorizează existenţa vieţii pe pământ. Orice perturbare a echilibrului, datorită emisiilor de gaze poluante din activităţile umane, deteriorează pătura de ozon şi declanşează “efectul de seră”.

Prin arderea combustibililor fosili (cărbunele, benzina sau petrolul) se emit oxizi de sulf, carbon şi azot în atmosferă. Aceşti oxizi se combină cu umezeala din aer şi formează acid sulfuric, acid carbonic şi acid azotic. Când plouă sau ninge, aceşti acizi ajung pe pământ sub forma a ceea ce numim ploaie acidă. În secolul XX, aciditatea aerului şi ploaia acidă au ajuns să fie recunoscute ca o ameninţare capitală la adresa calităţii mediului. Cea mai mare parte a acestei acidităţi este produsă în ţările industrializate din emisfera nordică şi majoritatea ţărilor din Europa de Est şi de Vest.

Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viaţă, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt însă mai vizibile în lacuri, râuri şi pârâuri şi la nivelul vegetaţiei. Aciditatea apei omoară practic orice formă de viaţă. La începutul anilor '90,

201

zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acidă. Cele mai grave probleme au existat în Norvegia, Suedia şi Canada.

Activităţile umane (arderea combustibililor fosili, depozitarea deşeurilor, folosirea gazelor industriale fluorurate, schimbarea folosinţei terenurilor, etc.) contribuie la creşterea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinând schimbarea compoziţiei acesteia şi încălzirea climei.

Emisii anuale de CO2-echivalent

Tabelul 7.2.1 - Emisii anuale de CO2-echivalent din Regiunea Bucureşti-Ilfov

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Mun. Bucureşti -

Emisii anuale de

CO2 eq(mii t/an)

7212 4 999 4 206 4 739 7 096 7 469 7 278

Judeţul Ilfov

- Emisii anuale de

CO2 eq (mii t/an)

4 20,21 475,79 896,32 2 237,49

1 617,37 75,73 73,37

Regiunea 8- Emisii anuale de

CO2 eq (mii t/an)

7 254,21 5 474,79

5 102,32

6 976,49

8 713,37

7 544,73

7 351,37

Sursa: Inventarul de emisii atmosferice întocmit de A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.

Emisii anuale de dioxid de carbon

Tabelul 7.2.2 - Emisii anuale de CO2 din Regiunea Bucureşti-Ilfov

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Municipiul Bucureşti-

Emisii anuale de CO2 (mii

6 990 4 974 4 136 4 660 6 905 7 365 7 212

202

t/an)Judetul Ilfov-Emisii

anuale de CO2 (mii

t/an)

379,94 465,16 788,24 2 215,72 1 600,39 53,83 51,03

Regiunea 8 -

Emisii anuale de CO2 (mii

t/an)

7 027,94 5 439,16 4 924,24 4 924,24 8505,39 7 418,83 7 263,03

Sursa: Inventarul de emisii atmosferice întocmit de către A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.

Fig 7.2.1 - Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi în Bucureşti

Sursa: Inventarul de emisii atmosferice întocmit de către A.P.M. Bucureşti. Aşa cum se observă din grafic, în anul 2010, emisiile majoritare de CO 2 au provenit din sectorul energetic, de la CET-uri şi din la traficul rutier.

Emisii anuale de metan Tabelul 7.2.3 - Emisii anuale de CH4 din Regiunea Bucureşti-Ilfov

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Municipiul Bucureşti -

Emisii anuale 0,611 0,165 0,205 0,183 0,806 0,297 0,292

203

de CH4 (mii t/an)

Judeţul Ilfov -Emisii anuale de CH4 (mii

t/an)

1,754 0,327 4,841 1,0019 0,709 0,952 0,990

Regiunea 8 -Emisii anuale de CH4 (mii

t/an)

2,365 0,492 5,046 1,1849 1,515 1,249 1,282


Emisii anuale de protoxid de azot Tabelul 7.2.4 - Emisii anuale de N2O din din Regiunea Bucureşti-Ilfov

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Municipiul Bucureşti -

Emisii anuale de N2O (mii

t/an)

0,676 0,071 0,213 0,244 0,561 0,316 0,287

Judeţul Ilfov - Emisii anuale de N2O (mii

t/an)

0,011 0,012 0,020 0,0023 0,006 0,006 0,005

Regiunea 8 - Emisii anuale de N2O (mii

t/an)0,687 0,083 0,233 0,2463 0,567 0,322 0,292


Tabelul 7.2.5 - Estimarea emisiilor de metan rezultate din tratarea anaerobă a apelor uzate industriale din producţia de bere în anul 2009

Anul2009

Producţia de bere

Cantitatea de metan

recuperata si/sau arsa in procesul de epurare

a apelor uzate

industriale

Cantitatea de metan

recuperată şi/sau arsă în procesul de

tratare a nămolului

rezultat din epurarea

Observaţii

204

apelor uzate industriale

Unitatea de

masuramii hl/an tone tone

2009 1 614 193,1 193,1

Bio-gazul rezultat a

fost recuperat parţial şi

prin instalaţia

de co-generare care intră

în funcţiune în 2010

Sursa: Inventarul naţional de emisii de gaze cu efect de seră, întocmit de către A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.

Emisii anuale de gaze fluorurate

Domeniile în care se utilizează aceste substanţe sunt: refrigerare şi aparate de aer condiţionat, spume, solvenţi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice, semiconductori – HFC: Frigidere - sector commercial; Frigidere - sector transporturi (camioane, trenuri, vapoare cu compartimente frigorifice); Frigidere - sector industrial; Aparate mobile de aer condiţionat (autoturisme, autobuze, trenuri, etc); Spume – celule deschise; Spume – celule inchise.

Tabelul 7.2.6 - Consum de HFC/PFC/SF6 pe anul 2009Categorii de

surse1Cantitatea de

substantă introdusă în echipamente

noi 2

[kg/an]

Cantitatea de substanţă

utilizată pentru reumplerea unor

echipamente aflate în funcţiune (media

stocului anual)3

[kg/an]

Cantitatea de substantă rămasă în

echipament,la scoaterea

acestuia din uz 4

[kg/an]

Cantitatea de substanţă recuperată

dupa scoaterea din uz a

echipamentului 4

[kg/an]Total Regiunea Bucureşti-Ilfov 6 040,18 7 658,32 - -

205

Total Municipiul Bucureşti 503,78 1 909,82 - -

Total judeţul Ilfov 1 275,78 5 748,50 - -

Sursa: Inventarul naţional de emisii de gaze cu efect de seră pentru anul 2009, întocmit de către A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.

1. Inventarierea se face pe “Categoriile de surse” menţionate mai sus şi pe fiecare substanţă care intră în clasa poluanţilor de interes: HFC, PFC şi SF6.

2. “Cantitatea de substanţă introdusă în echipamentele noi” se aplică unităţilor cu profil de producţie frigidere, aparate aer condiţionat, spume, solvenţi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice, semiconductori. care utilizează ca fluid de umplere una dintre substanţele de interes.

3. “Cantitatea de substanţă folosită pentru reumplerea unor echipamente aflate deja în funcţiune” se aplică unităţilor cu profil de service pentru frigidere, aparate aer condiţionat, care utilizează aceste substanţe pentru reumplerea aparatelor.

4. Informaţii referitoare la recuperarea acestor substanţe. “Cantitatea de substanţă rămasă în aparat după scoaterea din uz a acestuia”, precum şi “Cantitatea de substanţă recuperată”.

Informaţiile prezentate în acest subcapitol provin în totalitate din Inventarul de emisii atmosferice întocmit de către A.R.P.M. Bucureşti şi A.P.M. Ilfov.

Această inventariere s-a făcut în anul 2010, cu datele calculate din anul 2009, raportate de către agenţii economici din Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (S.C. Jonson Controls International România S.R.L., S.C. Frigoterm Group S.R.L., S.C. Top Kapa International S.A., S.C. Termoport S.R.L. si S.C. Den Braven România Comex S.R.L.).

7.3 Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România

7.3.1 Creşteri ale temperaturilor

Înregistrarea unor temperaturi extreme – va deveni un fenomen din ce în ce mai frecvent. Ca fenomene „foarte probabile” vor fi: înregistrarea de temperaturi extreme pozitive, din ce în ce mai multe zile caniculare, temperaturi minime extreme, diferenţe considerabile între temperaturile din timpul zilei şi cele din timpul nopţii etc. Din categoria celor „probabile” sunt: înregistrarea tot mai frecventă a fenomenului de secetă, vânturi puternice, precipitaţii intense.

- Temperatura medie anuală a aerului (ºC) la staţiile meteorologice din Bucureşti şi

regiunea Ilfov-Bucureşti.

Tabelul 7.3.1

206

StaţiaTemp. medie

anuală (2010)

Normala climatologică(1961-1990)

Bucureşti-Afumaţi - 10,5

Bucureşti-Băneasa 10,8 10,6

Bucureşti-Filaret 12,0 11,2

Sursa: Administratia Naţională de Meteorologie

Proiecţiile viitoare folosind modele numerice globale şi regionale sugereazǎ cǎ tendinţele de creştere a temperaturior lunare, sezoniere şi anuale, vor continua şi chiar se vor intensifica în deceniile ce urmeazǎ, în condiţiile schimbǎrii climatice. Rezultatele experimentelor numerice realizate cu generaţia actualǎ de modele sugereazǎ cǎ pentru orizontul de timp 2020-2050, comparativ cu intervalul de referinţǎ 1961-1990, temperaturile medii sezoniere în Bucureşti ar putea creşte iarna şi toamna cu valori cuprinse între 1,7 ºC - 1,8 ºC, vara cu valori cuprinse între 1,8 ºC - 1,9 ºC, iar primǎvara cu valori cuprinse între 1,3 ºC - 1,4 ºC.

7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii

- Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (mm) la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti. Tabelul 7.3.2

Staţia

Cantitatea anuală

de precip. (2010)

Normala climatologică (1961-

1990)

Cantitatea max. de precip. în 24 ore (2010)/ Data

de producere

Cantitatea max. absolută de precip. în 24 ore/ Data de

producere

Bucureşti-Afumaţi 659,9 611,9 39,7/04.12.2010 152,3/20.09.2005

Bucureşti-Băneasa 735,6 596,1 41,9/23.06.2010 126,4/20.09.2005

Bucureşti-Filaret 659,6 611,3 33,9/22.05.2010 161,4/20.09.2005

Sursa: Administratia Naţională de Meteorologie

Menţionăm că valorile cantitatii maxime absolute de precipitaţii căzută în 24 de ore (tabelul 7.3.2) au fost extrase din toată perioada de funcţionare a staţiilor meteorologice.

În Regiunea Bucureşti-Ilfov, cantitatea de precipitaţii însumează cca. 600 mm anual, cele mai mari valori înregistrându-se în perioada mai-iulie, ploile având şi caracter torenţial. Creşterea continuă a gradului de poluare în interiorul oraşului, ca urmare a numărului mare de întreprinderi industriale, automobile, şantiere de construcţii etc.,

207

sporeşte considerabil numărul de zile în care se produce ceaţa. Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie.

Efectele schimbărilor climatice atrag modificări ale temperaturii, precipitaţiilor, creşterea nivelului oceanului planetar, sau alternarea unor temperaturi extreme.

Studiile efectuate au arătat că în anumite regiuni se vor înregistra creşteri ale temperaturii mai mari decât media globală. Regiunile situate în latitudinea nordică vor fi cele mai afectate.

Creşterea nivelului oceanului planetar – specialiştii consideră că până în anul 2100 nivelul oceanului planetar va creşte cu circa 48 cm. Cele mai multe calcule prezic o creştere mai importantă în Oceanul Arctic şi mai scăzută în cel din sud. Se estimează că Groenlanda şi Oceanul Artic pot creşte nivelul apei cu 70 m, în condiţiile în care s-ar înregistra o topire a gheţarilor acestora.

La nivel global vor fi înregistrate şi creşteri ale cantităţilor de precipitaţii, mai ales în latitudinea nordică. Singura regiune de aici care va suferi o scădere a precipitaţiilor, mai ales în lunile de vară, este regiunea mediteraneană. Din aceste modificări va rezulta şi o schimbare a duratei efective a sezonului de vară şi a celui de iarnă. Fenomenele meteorologice extreme din ultimii ani - inundaţii brutale, canicula severă, furtunile violente şi uraganele atotdistrugătoare ş.a. - arată că ordinea climatică instaurată în ultimii zeci de mii de ani este pe cale de a se deregla.

Aşteptările societăţii faţă de ştiinţă şi faţă de oamenii de ştiinţă se schimbă şi ele: nevoia de a formula semnalele de alertă este însoţită din ce în ce mai mult de o cerere de ajutor în elaborarea şi dimensionarea corespunzătoare a reacţiei societăţii. Este o sarcină dificilă, marcată de complexitatea problematicii şi încărcată de responsabilitatea majoră a existenţei vieţii pe planetă şi asigurării succesiunii generaţiilor.

7.3.3 Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme

În prezent, ca urmare a schimbărilor climatice, principalelel dezatre hidrologice ce se manifesta pe glob sunt inundaţiile şi seceta.

Inundaţiile (revărsarea unei mari cantitati de apă a râurilor peste maluri şi diguri) sunt hazarde hidrografice foarte întâlnite, care produc pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti.

Seceta este un dezastru hidro-meteorologic cu perioade lungi de instalare, pe suprafete intinse, ce provoacă pagube, foamete şi boli.

7.4 Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice

Emisiile din sectoarele ETS (operatorii economici care fac parte din schema de comercializare a certificatelor de emisii) vor fi reglementate prin uniformizarea la nivel european a metodelor de alocare şi distribuire a certificatelor. Se prevede ca, pentru anul 2020, numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel european să se reducă.

Combaterea schimbărilor climatice este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în momentul de faţă. Dacă nu luăm rapid măsuri globale pentru a stabiliza creşterea temperaturii, riscăm producerea unor pagube ireversibile şi catastrofice.

UE a adoptat, în decembrie 2008, o politică integrată în materie de energie şi schimbări climatice, care prevede obiective ambiţioase pentru anul 2020. Astfel, Europa

208

s-ar putea îndrepta către un viitor durabil şi o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazată pe un consum mai redus de energie, prin acţiuni care vizează:♦ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % (sau chiar 30 %, dacă se ajunge la un acord internaţional în acest sens); ♦ reducerea consumului de energie cu 20 %, prin creşterea eficienţei energetice; ♦ acoperirea a 20 % din necesarul energetic prin folosirea surselor regenerabile.

Încălzirea globală este determinată de cantitatea enormă de energie pe care oamenii o produc şi o consumă. Pe măsură ce nevoile noastre energetice cresc, devenim din ce în ce mai dependenţi de combustibilii fosili (petrol, gaze naturale şi cărbune). Utilizarea acestui tip de combustibili, care generează emisii ridicate de CO2, acoperă aproximativ 80 % din consumul energetic al UE.

UE are nevoie de o reformă majoră în domeniul producţiei şi consumului de energie, pentru a-şi putea atinge obiectivele propuse şi pentru a combate schimbările climatice. Acţiunile UE vor viza, aşadar, anumite arii esenţiale precum piaţa electricităţii şi a gazelor naturale, sursele de energie, comportamentul consumatorilor şi consolidarea cooperării internaţionale.

Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC, Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat conform metodologiei IPCC, utilizând formatul de raportare comun tuturor ţărilor. Conform obligaţiilor asumate la nivel internaţional, ultimul inventar naţional al României a fost transmis în anul 2009 şi conţine estimările emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 1989-2007. Emisiile totale de gaze cu efect de seră (excluzând contribuţia sectorului Folosinţa Terenurilor, Schimbarea Folosinţei Terenurilor şi Silvicultură) au scăzut în anul 2007 cu 44,83 %, comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1989. Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează mediul şi sănătatea populaţiei. Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea populaţiei. România va trebui sa majoreze cota parte a surselor regenerabile (solara, eoliana, hidro, geotermala, biogazul etc.).

În anul 2010 toţi operatorii economici din Regiunea 8, Bucureşti–Ilfov, care deţin instalaţii ce intră sub incidenţa prevederilor H.G. nr. 1300/2010 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră au realizat şi depus, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti planurile de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2011. În Regiunea 8, Bucureşti-Ilfov sunt în prezent inventariaţi 12 operatori care intră sub incidenţa Directivei 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE. Aceştia au fost autorizaţi pentru perioada 2008-2012, pentru instalaţiile identificate la data notificării Planului Naţional de Alocare către Comisia Europeană, odată cu aprobarea propunerii de plan de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (conform Art. 8 alin. 1 al Ordinului M.M.P. nr. 2069/2010 pentru modificarea şi completarea

209

anexei la Ordinul M.M.D.D. nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008 – 2012, astfel: în Municipiul Bucureşti :

- S.C. CET GRIVIŢA S.R.L.- S.C. VEST- ENERGO S.A.- S.C. STIROM S.A.- RADET Bucureşti -CTZ Casa Presei Libere- S.C. NUSCO IMOBILIARA S.R.L.- S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A.

• CET BUCUREŞTI VEST • CET TITAN • CET BUCUREŞTI SUD • CET PROGRESU • CET GROZĂVEŞTI

- S.C. DOOSAN IMGB S.A.- S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.;

în Jude ţ ul Ilfov: - S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.

Aceşti operatori au fost autorizaţi de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru anul 2008, pe baza Planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, depus până la data de 15 decembrie 2007, conform Art. 8. alin. 3 al Ordinului M.M.D.D. nr. 1897/29.11.2007.

Au fost identificate, în Regiunea Bucureşti-Ilfov, douăsprezece societăţi care deţin instalaţii ce vor intra sub incidenta Anexei 1 a Directivei 2009/29/CE (EU ETS post 2012) de modificare a Directivei 2003/87/CE (S.C. CET GRIVIŢA S.R.L., S.C. VEST-ENERGO S.A., S.C. STIROM S.A., RADET Bucureşti - CTZ Casa Presei Libere, S.C. NUSCO IMOBILIARA S.R.L., S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A. cu cele 5 CET-uri: CET BUCUREŞTI VEST, CET TITAN, CET BUCUREŞTI SUD, CET PROGRESU, CET GROZĂVEŞTI, S.C. DOOSAN IMGB S.A. şi S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.).

7.5 TendinţeSchimbarea climaticǎ se evidenţiazǎ în datele de observaţie, în cazul Bucureştiului,

prin tendinţe crescǎtoare ale valorilor temperaturii lunare, sezoniere şi anuale (figura 7.5.1). Aceste tendinţe ale temperaturilor medii sunt însoţite de tendinţe de creştere a temperaturilor extreme, mai ales în anotimpurile de varǎ şi iarnǎ.

Proiecţiile viitoare folosind modele numerice globale şi regionale sugereazǎ cǎ aceste tendinţe vor continua şi chiar se vor intensifica în deceniile ce urmeazǎ, în condiţiile schimbǎrii climatice. Rezultatele experimentelor numerice realizate cu generaţia actualǎ de modele sugereazǎ cǎ pentru orizontul de timp 2020-2050, comparativ cu intervalul de referinţǎ 1961-1990, temperaturile medii sezoniere în Bucureşti ar putea creşte iarna şi toamna cu valori cuprinse între 1,7 ºC-1,8 ºC, vara cu valori cuprinse între 1,8 ºC-1,9 ºC, iar primǎvara cu valori cuprinse între 1,3 ºC -1,4 ºC.

Figura 7.5.1 Evoluţiile temperaturilor medii lunare de iarnǎ şi varǎ pe perioada cu observaţii instrumentale la staţia Bucureşti-Filaret.

210

Iarna

-12.0

-10.0

-8.0

-6.0

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

1896

1901

1907

1912

1917

1923

1928

1933

1939

1944

1949

1955

1960

1965

1971

1976

1981

1987

1992

1997

2003

2008

An

Tem

pera

tura

med

ie lu

nara

Vara

15.0

17.0

19.0

21.0

23.0

25.0

27.0

29.0

1896

1901

1906

1912

1917

1922

1928

1933

1938

1944

1949

1954

1960

1965

1970

1976

1981

1986

1992

1997

2002

2008

An

Tem

pera

turi

med

ii lu

nare

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Umanitatea este convinsă de importanţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta este posibil fără să afectăm nivelul şi calitatea vieţii. Trebuie modificate comportamentul şi obiceiurile noastre pentru a consuma mai puţină energie. Dezvoltarea tehnologiilor curate va participa la reducerea emisiilor.

Schimbarea climatică nu va dispărea imediat, dar cu cât mai repede o vom lua în consideraţie şi vom reacţiona, cu atât vom putea stăpâni mai bine viitorul nostru, păstrând frumseţea şi diversitatea planetei noastre.

211

CAPITOLUL VIII MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1 Poluarea aerului şi sănătatea

Factorul de mediu aer este supus unei poluări locale în acele zone unde s-a construit şi funcţionează unităţi industriale. De asemenea, poluarea aerului are loc şi în zonele cu trafic auto intens. Nominalizarea poluanţilor atmosferici cu posibil efect rapid / lent asupra sănătăţii populaţiei sunt: - poluanţi atmosferici (NO2, SO2, O3, Pb, PM10,CO). - poluatorii cu efect asupra sănătăţii populaţiei în flux rapid (CO, NO2, SO2, PM10) şi în flux lent (PM10, Pb, O3,benzen) Afecţiunile generate de o posibilă poluare atmosferică cu aceste noxe (acumulări peste concentraţia maximă admisă la NO2, SO2, PM10 ) sunt :

212

intoxicaţii acute (ce apar numai accidental în caz de avarii industriale, avarierea unor cisterne cu poluanţi iritanţi etc.) cu afectarea aparatului respirator şi ocular

agravarea bronşitei acute creşterea semnificativă a mortalitaţii şi morbidităţii prin boli respiratorii şi cardio-

vasculare acumulări peste concentraţia maximă admisă la CO pot provoca tulburări produse

de hipoxie sau anoxie funcţie de procentul de carboxihemoglobina format, cu creşterea morbidităţii prin afecţiuni ale SNC şi cardio-vasculare şi a mortalităţii cardio-vasculare

acumulări peste concentraţia maximă admisă la Pb în timp pot duce la tulburări neuropsihice, sanguine (anemii), cardio-vasculare (HTA), renale etc., în special la copii.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile, oricum este evident impactul negativ al traficului asupra sănătăţii umane, fapt pentru care OMS, Comisia Europeană şi majoritatea ţărilor au stabilit o serie de standarde şi reglementări referitoare la calitatea aerului citadin. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici. În anul 2010, nu au fost raportate cazuri de îmbolnăviri datorate poluării aerului în localităţile aflate pe teritoriul regiunii8 .

Efectele aerului poluat asupra sănătăţii populatiei.Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările

ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai arareori acţiunea unui singur poluant. Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:

Poluanţi cu actiune iritantă: Pulberi (sedimentabile sau în suspensie) ce acţionează la nivelul căilor respiratorii

care, deşi prezintă mecanisme de protecţie faţă de efectele nocive ale poluanţilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de inflamaţii, rinite, faringite, laringite, bronşite sau alveolite. Dacă acţiunea poluantului este de lungă durată pot apărea afecţiuni cronice ca broho-pneumopatia cronică nespecifică.

Oxizii sulfului, ce apar în aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritaţii ale căilor respiratorii ce se traduc prin salivaţie, expectoraţie, spasme şi dificultăţi in respiraţie, care permanentizate duc la apariţia bronşitei cronice.

Oxizii azotului , rezultă la fel ca cel ai sulfului şi produc la nivelul căilor respiratorii blocarea miscărilor cililor epiteliilor brohice şi traheale. La nivel sangvin, se combină cu hemoglobina rezultând methemoglobina care impiedică transportul gazelor respiratorii (oxigenului) către ţesuturi.

Poluanţi cu acţiune asfixiantă: Oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combină cu hemoglobina dând

carboxi hemoglobină, generând fenomene de lipsa de oxigen cu consecinţe dintre cele mai grave asupra respiraţiei diferitelor ţesuturi şi celule, ce se manifestă clinic prin dureri de cap, ameţeli, somnolenţă, greaţă, aritmii, etc.

Poluanţi cu acţiune toxică sistemică

213

Plumbul, eliminat în atmosferă sub formă de vapori care se condeanseaza relativ repede, poate pătrunde în organismul uman atât pe cale respiratorie (mai periculoasă pentru că ajunge direct în sânge) cât şi pe cale digestivă (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului). Acţiunea nocivă a plumbului se exercită la nivelul sângelului determinând apariţia de anemii, şi la nivelul sistemului nervos, provocând rămanerea în urma a dezvoltării intelectuale la copii.

Poluanţi cu acţiune cancerigenă: Poluanţi organici ce rezulta din arderea incompletă a combustibililor solizi şi lichizi.

Se concentrează în organism în condiţiile unei expuneri prelungite. Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanţi anorganici,

prezenţi mai ales în mediile industriale. Poluanţi cu actiune alergizantă:

Pulberile minerale sau organice ca şi gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau substanţele volatile din insecticide, detergenţi, mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau manifestări oculare (conjunctivite şi blefarite) sau cutanate (exeme, urticarii, etc).

Poluanţi cu acţiune infectantă: Sunt reprezenţi de diversi germeni patogeni din atmosferă. Deşi majoritatea

germenilor ce cauzează boli infecţioase cu poartă de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc, au o rezistenţă scazută în aer datorită unor factori ca: uscăciunea, temperatura scazută, radiaţiile ultraviolete, totuşi, contaminarea produsă prin aer este responsabilă pentru un număr mare de boli.

În acest sens s-a efectuat o corelare dinamică între creşterea peste CMA(concentrarea maxima admisa) a poluanţilor iritanţi din aer şi creşterea morbidităţii şi mortalităţii prin boli respiratorii şi cardiovasculare.

Tabel nr. 8.1.1 1 DATE DE MORTALITATE 2008 2009 2010

numarrata calculata numar

rata calculata numar

MORTALITATE INFANTILA 120 127 109

MORTALITATE INFANTILA PRIN BOLI RESPIRATORII 26 15 22

MORTALITATEA GENERALA - TOTAL 19034 18811 19167

MORTALITATEA PRIN AFECTIUNI RESPIRATORII 768 756 829

MORTALITATEA PRIN AFECTIUNI CARDIO-VASCULARE 10662 10646 10708

MORTALITATEA PRIN TUMORI MALIGNE 4668 4693 4603

MORTALITATEA PRIN ANOMALII CONGENITALE 33 51 30

2 DATE DE MORBIDITATE 2008 2009 2010



MORBIDITATEA GENERALA- TOTAL 757.299 751.573 828.946

MORBIDITATEA PRIN AFECTIUNI RESPIRATORII 370.437 370.566 381.907

MORBIDITATEA PRIN AFECTIUNI CARDIO-VASC. 40.982 38.724 48.613

MORBIDITATEA PRIN TUMORI MALIGNE 2.237 5.140 6.248

214

MORBIDITATEA PRIN ANOMALII CONGENITALE 76 186 293

3DATE DE MORBIDITATE SPECIFICA RESP. 2008 2009 2010



MORB.I.A.C.R.S. 87.679 86.796 76.184 MORB.PNEUMONIE-J12-J18 27.143 26.223 21.677

MORB.BRONSITA ŞI BRONSIOLITA AC.-J20;J21 37.806 38.460 45.316

MORB.BRONSITA CR.-J41;J42 1.209 1.270 1.324 MORB.EMFIZEM-J43 43 26 22 MORB.ASTM BRONSIC-J45;J46 840 930 793

4DATE DE MORBIDITATE SPECIFICA PRIN TUMORI MALIGNE RESPIRATORII 2008 2009 2010



MORB.TUM.TRAHEE,BRONHII,PLAMANI-C33;C34 165 366 563

MORB.ALTE TUM. MALIGNE ALE ORG. RESP.-C30;C39 14 26 38

MORB.TUM.MALIGNE ALE TES.MEZOTELIAL-C45;C49 1 7 27

Sursa :Serviciul de Statistică Medicală din cadrul DSP Bucureşti

Din aceste date a reieşit că mortalitatea prin afecţiuni respiratorii în anul 2010 a crescut faţă de anul 2009, atât în rândul copiilor, cât şi a adulţilor, la aceştia din urmă adăugându-se şi o creştere a mortalităţii prin boli cardiovasculare.Un lucru îmbucurător este faptul că morbiditatea prin IACRS, emfizem pulmonar şi astm bronşic a scăzut în anul 2010, în schimb morbiditatea prin afecţiuni la nivelul bronhiilor (în special bronşită acută/cronică/bronşiolita acută) a crescut faţă de anul 2009. Cauza creşterii morbidităţii prin boli respiratorii în rândul populaţiei indiferent de vârstă trebuie căutată în corelarea mai multor factori printre care cei mai importanţi ar fi:

poluarea atmosferică (factori declanşatori sau de acutizare a unor predispoziţii faţă de aceste boli sau a unor afecţiuni preexistente)

gradul de aglomerare în locuinţă microclimat de habitat neadecvat (temperatura, mod de încălzire, grad de aerisire), fumatul în locuinţă alte afecţiuni ale organismului.

Totodată se produce o suprasolicitare a sistemului imunitar al organismului cu reducerea capacităţii sale de răspuns la agresiunile mediului înconjurător. Exodul rural spre oraş cu supraaglomerarea aferentă din locuinţe, schimbarea obiceiurilor populaţiei dislocate, cunoştintele deficitare privind igiena alimentaţiei neraţionale, sunt toţi atâţia factori ce influenţează creşterea morbidităţii copiilor prin afecţiuni respiratorii acute şi cronice.

8.2 Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Accesul la apa potabilă este esenţial pentru sănătate, este un drept fundamental al omului şi o componentă activă a politicilor de protejare a sănătăţii.

215

Apa este esenţială pentru susţinerea vieţii, iar alimentarea cu apă potabilă trebuie să fie disponibilă pentru toţi. A îmbunătăţi accesul la apa potabilă înseamnă a obţine efecte tangibile pentru sănătate. Apa potabilă, aşa cum este definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, este apa care consumată de-alungul întregii vieţi nu produce niciun risc semnificativ pentru sănătate. Grupele cu cel mai mare risc la bolile transmise prin intermediul apei sunt reprezentate de nou-nascuţi şi copii, persoanele imunodeprimate, persoanele care trăiesc în condiţii insalube şi persoanele vârstnice.

Apa poate influenţa sănătatea populaţiei fie în mod direct prin calităţile sale biologice, chimice şi fizice, fie indirect. Astfel cantitatea insuficientă de apă duce la menţinerea unei stări insalubre, a deficienţelor de igienă corporală, a locuinţei şi a localităţilor, rezultând răspândirea unor afecţiuni digestive (dezinteria şi hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.

Principala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urmă căreia, datorită în special deficienţelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restituţie directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare care nu dispune încă de o staţie de epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de degradare calitativă.

Marea majoritate a problemelor de sănătate legate de consumul de apă sunt rezultatul contaminării microbiologice. Totuşi, un număr apreciabil de cazuri de îmbolnăviri se datorează şi contaminării chimice a apei de băut.

Garantarea siguranţei alimentării cu apă potabilă se bazează pe existenta mai multor bariere, de la captarea surselor de apă până la consumator, necesare prevenirii contaminării apei sau reducerii contaminării până la un nivel care să nu afecteze sănătatea.

În termeni generali, cele mai mari riscuri microbiene sunt asociate ingestiei de apă contaminate cu materii fecale de origine umană sau animală. Acestea pot fi sursă de germeni patogeni, virusuri, protozoare şi helminţi. Calitatea microbiologică a apei variază adeseori rapid şi pe arii întinse. Un vârf de concentraţie de germeni patogeni chiar pe o perioadă scurtă de timp creşte riscul considerabil de apariţie a epidemiilor hidrice (hepatita virala acuta de tip A, boala diareica acuta, dizenteria, febra tifoida). Mai mult, până când contaminarea microbiană să fie detectată, deja mulţi oameni au fost expuşi apei contaminate. Din aceste motive, pentru asigurarea calităţii microbiologice a apei, conformarea nu trebuie testată numai în punctele finale, ci pe întreg sistemul de distribuţie a apei potabile.

Există trei componente în planificarea siguranţei apei de băut: Managementul siguranţei din punct de vedere microbian a apei potabile, care

necesită o evaluare sistemică a pericolelor potenţiale Identificarea măsurilor de control necesare reducerii ori eliminării pericolelor

şi monitorizarea operaţională pentru a se asigura faptul că barierele din interiorul sistemului funcţionează eficient

Dezvoltarea planurilor de gestionare a acţiunilor aplicate atât în condiţii normale de funcţionare, cât şi în situaţii de avarie în sistemul de distribuţie a apei.

Complementar germenilor patogeni de origine fecală, există şi alte pericole microbiene importante pentru sănătatea publică, cum ar fi de exemplu Dracunculus medinensis, cyanobacterium şi Legionella. Etapele infecţioase din dezvoltarea multor helminţi, cum ar fi geohelminţii şi teniile, pot fi transmise la om prin intermediul apei de

216

băut. O singură larvă sau un singur ou de parazit este suficient pentru declanşarea bolii, de aceea aceştia trebuie să fie absenţi din apa de băut.

Dezinfecţia este de o importanţă covârşitoare în potabilizarea apei. Distrugerea germenilor patogeni este esenţială, iar cel mai des agent chimic utilizat este clorul. Dezinfecţia este o barieră eficace pentru mulţi germeni patogeni, facând parte din tratarea atât a apelor de suprafaţă, cât şi a celor de profunzime. Utilizarea dezinfectanţilor chimici la tratarea apei atrage după sine formarea de produşi secundari. Cu toate acestea, riscurile pentru sănătate provocate de aceşti derivaţi secundari sunt cu mult mai reduse în comparaţie cu riscurile asociate unei dezinfecţii insuficiente.

Preocupările pentru sănătate asociate cu constituenţii chimici ai apei de băut se datorează capacităţii anumitor substanţe chimice de a provoca efecte adverse pe sănătate după lungi perioade de expunere. Puţine substanţe chimice pot conduce la afectarea stării de sănătate după o singură expunere. Mai mult, experienţa arată că în majoritatea incidentelor de contaminare chimică accidentală masivă, apa devine improprie consumului prin gustul, mirosul şi aspectul inacceptabil. De aceea, este mai eficientă concentrarea de resurse pentru acţiuni de remediere prin găsirea şi eliminarea sursei de contaminare, decât instalarea unui proces costisitor de tratare suplimentară de eliminare a acelei substanţe chimice.

De exemplu, expunerea la concentraţii mari de fluor poate conduce la pătarea dinţilor, iar în cazurile severe la deformări osoase. În mod similar, arsenicul poate apărea în mod natural în apă, iar expunerea la arsenic poate duce la creşterea semnificativă a cancerului şi leziunilor dermatologice. Prezenţa nitraţilor şi a nitriţilor în apă a fost asociată cu methemoglobinemia, în special la sugari alimentaţi artificial cu lapte praf şi apa de fantana. In cazurile respective s-au făcut recomandări de dezinfecţie cu substanţe clorigene a sursei de apă şi/sau folosirea de sisteme locale de filtrare a apei, întreţinerea igienică a fântânilor cu păstrarea perimetrului de protecţie sanitară, efectuarea de analize periodice de verificare a calităţii apei, utilizarea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură , precum şi interzicerea folosirii apei cu conţinut crescut de nitraţi la prepararea laptelui praf pentru alimentaţia sugarilor 0-1 an.

Există câteva substanţe chimice care pătrunse în organism odată cu apa au un efect de prevenire a îmbolnăvirilor. Un exemplu este efectul fluorului din apa de băut în combaterea apariţiei cariei dentare.

Apa potabilă trebuie să nu aibă gust şi miros inacceptabile pentru majoritatea consumatorilor. La aprecierea calităţii apei de băut, consumatorii se bazează în principal pe propriile simţuri. Constituenţii fizici, chimici şi microbiologici din apă pot modifica aspectul, mirosul şi gustul apei, iar consumatorul va evalua calitatea şi acceptabilitatea apei pe baza acestor criterii. Apariţia unor modificări de aspect, gust sau miros a apei din sistemul de aprovizionare poate semnaliza modificări ale sursei de apă brută ori deficienţe ale proceselor de tratare, schimbări care trebuie investigate imediat.

Cea mai importantă schimbare legislativă în domeniul apei potabile o reprezintă Legea nr. 458/2002 (M.O.nr.522/29.07.2002) completată cu Legea nr. 311/2004 care reprezintă transpunerea Directivei 98/83/CE – Calitatea apei destinate consumului uman. Legea reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a acesteia, prin asigurarea calităţii ei de apa curată şi sanogenă.

Începând cu anul 2000, pentru o perioadă de 25 ani, Apa Nova Bucureşti este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Bucureşti. Obiectul său principal de activitate este gestiunea resurselor de apă, tratarea şi distribuirea apei către populaţie, precum şi evacuarea apelor uzate.

Date generale:

217

Populaţia municipiului Bucureşti: 1.954.268 de locuitori (în anul 2010)Nr. populaţie racordată la sistemul de aprovizionare cu apă: 1.725 010 locuitori

(decembrie 2010)Procentul de populaţie care beneficiază de serviciile Apa Nova: 88%Volum total de apă distribuită (anul 2010): 241,8131 milioane m3

Surse de apă captate: 1. Râul Dâmboviţa, prin staţia Arcuda 2. Râul Argeş, prin staţiile Roşu şi Crivina Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti efectuează monitorizarea de

audit a calităţii apei, conform HGR. 974/15.06.2004 - Norme de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.

În cursul anului 2010, la Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov au fost înregistrate următoarele îmbolnăviri datorate apei poluate:

în luna august-septembrie 2010 în oraşul Popeşti-Leordeni, pe teritoriul judeţului Ilfov, a fost racordat ilegal colectorului de ape uzate fecaloid-menajere (aparţinând unui ansamblu de locuinţe de pe strada Fermei), la una dintre conductele de aducţiune a apei potabile ce aprovizionează oraşul Popeşti-Leordeni în sistem central, ceea ce a dus la furnizarea de apă neconformă fizico-chimic şi bacteriologic. Consumul apei de calitate necorespunzătoare a avut impact asupra stării de sănătate a consumatorilor din oraşul Popeşti-Leordeni, cu apariţia unui focar de enterocolită, înregistrându-se 108 cazuri.

Categorii de boli produse prin apa poluată:

Boli infecţioase produse prin apa poluată (epidemii - afectează un număr mare de persoane sau endemii - forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă):- bolile bacteriene febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy),poate fi combătută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienăpersonală;

- dizenteria, produsă de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele sale de deshidratare;- holera, produsă de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poatereapărea, chiar pe arii extinse;

- bolile virotice: - poliomielita, o boală invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare;- hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa contaminată, nudoar prin contactul cu omul bolnav;

- boli parazitare; - lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti;- strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman;- tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat);- fascioloza sau distomatoza.Boli neinfecţioase produse prin apa poluată:

- intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant); - intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric); - intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale, are de asemenea efecte teratogene(produce malformaţii la făt); - intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scădereaeritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei;

218

- intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce latulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli; - intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale; - intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.

Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării mediului asupra sănătăţii umane. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar în concentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite.De asemenea, sistemele de alimentare învechite pot permite contaminareamicrobiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităţi existente. Pentru apa potabilă o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată şi utilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie. Având în vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.

8.3 Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei

În regiunea Bucureşti Ilfov, Direcţia de Sănătate Publică a mun. Bucureşti acordă o atenţie deosebită tipului de deşeuri rezultate din activitatea medicală, cu scopul de a preveni contaminarea mediului, de protejare a sănătăţii populaţiei şi a personalului medico-sanitar care este expus riscului de îmbolnăvire (hepatitele virale acute tip B şi C, HIV/SIDA etc.).

Pentru anul 2010 au fost raportate date Institutului de Sănătate Publică de către 41 de autorităţi de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru trimestrele I, II, III şi IV. Datele transmise reprezintă tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate din activitatea medicală, precum şi modul de gestionare a acestei categorii de deşeuri, la nivelul unităţilor sanitare cu paturi. Din municipiul Bucureşti au raportat date în medie de 31 de spitale, dintr-un total de 56 de unităţi. Datele respective au fost raportate pe baza metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date, aprobată prin Ordinul MS nr. 219/2002, cu modificările şi completările ulterioare (ordinul şi metodologia se află în procedura de revizuire).

Tabelul nr.8.3.1 prezintă situaţia raportărilor cantităţilor de deşeuri transmise de către spitalele municipiului Bucureşti:

Tabelul nr. 8.3.1

TRIMESTRUL DEŞEURI ASIMILABILE

(KG)

DEŞEURI TĂIETOARE-

ÎNŢEPĂTOARE (KG)

DEŞEURI INFECŢIOASE

(KG)

SUBTOTAL (KG)

I 720.745 46.457 314.901 1.082.103II 774.319 42.326 254.541 1.074.186III 792.397 3.466 259.510 1.055.373IV 703.330 36.256 247.744 987.330

Total 2.990.791 128.505 1.076.696 4.198.992Sursa Direcţia de Sănătate Publică a mun. Bucureşti

Din analiza datelor prezentate, se observă că unităţile sanitare realizează o separare corectă a deşeurilor. Deficienţa legată de colectarea deşeurilor înţepătoare/tăietoare, în

219

special în ceea ce priveşte lipsa ambalajulului specific modului de colectare a acestei categorii de deşeuri (recipient confecţionat din polipropilenă, prevăzut cu sistem de închidere temporară şi definitivă) este prezentată într-un procent foarte mic. Acest lucru s-ar putea datora modului incorect de gestionare a deşeurilor periculoase înţepătoare/tăietoare, care poate prezenta riscuri majore de contaminare pentru personalul medical şi nu numai. Din analiza datelor privind transportul intern al deşeurilor, reiese că această activitate se realizează în mare parte (70%) manual. Se folosesc mijloace speciale de transport (cărucioare, lift, containere mobile), dar nu rezultă existenţa unui traseu separat faţă de cel al pacienţilor şi vizitatorilor în majoritatea cazurilor. În ceea ce priveşte depozitarea temporară a deşeurilor, există spaţii special amenajate în majoritatea unităţilor sanitare investigate (92%), iar utilizarea containerelor mobile în aceste spaţii a reieşit într-un procent de 91%. Eliminarea finală reprezintă practic ultima etapă a sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea unităţilor sanitare. Încă din anul 2008, în România au fost închise toate crematoriile unităţilor sanitare, utilizate pentru arderea deşeurilor periculoase medicale. Unităţile sanitare au externalizat serviciile de tratare prin sterilizare termică/incinerare a deşeurilor periculoase medicale. O altă alternativă privind tratarea deşeurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii), deşeurile tratate fiind apoi depozitate în depozitul de deşeuri nepericuloase din regiunea respectivă În ceea ce priveşte deşeurile menajere, morbiditatea prin boli infecţioase şi parazitare se corelează cu insalubrizarea factorilor de mediu şi în special a solului şi surselor de apă. Cele mai grave efecte ale unui management defectuos al deşeurilor, constau în poluarea chimică şi contaminarea surselor de apă, folosite în scop potabil sau recreaţional, ceea ce conduce la creşterea riscului de îmbolnăvire prin agenţi patogeni, manifestările la populaţie putând fi uneori epidemice. Unele boli infecţioase sunt în relaţie directă cu îndepărtarea sau depozitarea inadecvată a deşeurilor, populaţia este afectată în principal de:

pericolul îmbolnăvirii datorită rozătoarelor şi insectelor care se dezvoltă în punctele de precolectare deschise, din zonele de locuit,

pericole de îmbolnăvire prin contaminarea apei de băut sau a alimentelor,

mirosuri neplăcute din puncte de precolectare, din apropierea depozitelor sau în timpul colectării deşeurilor.

8.4 Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor.

O nouă politică UE privind chimicalele o reprezintă Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restrictionarea si autorizarea substantelor chimice – REACH - care a intrat în vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieşte o serie de directive europene printr-un sistem unic. Însăşi denumirea REACH este un acronim pentru trei, din cele patru elemente cheie ale Regulamentului – înRegistrarea, Evaluarea , Autorizarea şi Restricţionarea substanţelor CHimice

• Obiectiv: Dezvoltare durabilă– Protejarea sănătăţii umane şi a mediului– Menţinerea/îmbunătăţirea inovării/competitivităţii

220

– Menţinerea pieţii interne– Creşterea transparenţei şi conştientizării consumatorilor– Integrare cu eforturile internaţionale– Promovarea altor teste decat cele pe animale– Conformare cu obligaţiile OMC

• Introduce UN Sistem unic coerent pentru substanţe noi (neetapizate) şi existente (etapizate)La 20 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al

Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 . Acest Regulament are ca scop :

armonizarea criteriilor de clasificare a substanţelor şi amestecurilor şi a regulilor privind etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor periculoase;

garantarea unui nivel ridicat de protecţie a sănataţii umane şi a mediului, precum şi libera circulaţie a substanţelor, amestecurilor şi articolelor.

În prezent in Romania a intrat in vigoare HG nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase publicată în M.O.nr. 813 din 4 decembrie 2008, instituie cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii pepiaţă a acestora

( cu anexele 1 - 6). Începând cu data de 10.08.2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr.790/2009 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic şi ştiinţific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.

Poluanţii organici persistenţi (POPs)

Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice cu proprietăţi toxice, rezistente la degradare, se acumulează în organisme vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale fiind depozitate departe de locul lor de emisie unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice.

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor în care sunt implicaţi produşi organici persistenţi (POPs) este realizată prin :

1. Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE ;

2. Hotărârea nr. 561 din 28/05/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE.

La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică poluanţii organici este realizată prin:1. Legea nr. 261 din 16 iunie 2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici

persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 2. Ordinul nr. 396 din 2 septembrie 2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul

României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active 3. Ordinul nr. 911 din 1 octombrie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului

ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi

221

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/Ordin_911-2005.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/Ordin_396_2002.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/Legea_261-2004.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/HG_561_2008.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/export_import/Regulamentul_850-2004.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/Regulamentul-1272_2008.pdf

ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.396/707/1.944/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active.

Convenţia de la Stockholm, transpusă in România prin Legea 261/2004, ia în considerare riscul produs de cei 12 mari dăunatori chimici consideraţi ca fiind cei mai periculoşi. Lista cuprinde: 8 pesticide organo-clorurate: aldrin, chlordan, DDT, dieldrin, eldrin, heptachlor, mirex şi toxafen; 2 produse chimice industriale : hexachlorbenzen, bifenilpolichlorurati (PCB, PCT) ; 2 grupe de produse secundare: dioxinele şi furanii. Există propuse propuse pentru a fi incluse în Protocol urmatoarele substante chimice : octaBDE- substanţă sever restricţionată; pentaBDE – substanţă sever restricţionată; naphtalina polichlorurată, paraphinachlorurată (SCCPs); dicofol; endosulphon. Agenţii economici din regiunea 8 care au desfăşurat activităţi cu compuşi organici persistenţi:

S.C. MAKHTESHIM AGAN ROMANIA MAROM SRL care a desfăşurat in anul 2010 activităţi de import.

SC MILSER SRL care deţinea în stoc la începutul anului 2010 deşeuri de pesticide. Aceste cantităţi de deşeuri au fost ulterior eliminate prin intermediul SC VIVANI SALUBRITATE SA.

De asemenea, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ARPM Bucureşti a chestionat în luna aprilie 2010 agenţii economici de pe raza Municipiului Bucureşti prin intermediul cărora a fost distribuit produsul THIONEX 35EC, cu un conţinut de 35% endosulfan în vederea eradicării rozătoarelor de câmp. Aceşti agenţi economici au fost : SC ALCEDO SRL şi respectiv SC AGRICOVER SRL.

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu au fost identificate substanţe din grupele menţionate, dar se utilizează în anumite condiţii substanţa DDT pusă pe piaţă de SC Alcedo SRL , dintr-un depozit situat pe teritoriul judeţului Giurgiu. În anul 2010, pe teritoriul judeţului Ilfov nu au fost identificate substanţe de tipul dioxinelor şi furanilor. Din categoria produşilor organici persistenti (POPs) fac parte şi produsele chimice şi preparatele listate în Anexa I, Partea 3 la Regulamentul 689/2008/CE. Sunt produse care se supun procedurii PIC şi au fost precizate în Convenţia de la Rotterdam.

Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (Procedura PIC)

Se realizează în baza Regulamentului (CE) nr.689/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind exportul şi importul de produse chimice periculoase precum şi a următoarelor acte normative:

- Hotarâre nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi

- Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi.

222

http://www.anpm.ro/admin/afisareact.aspx?id_act=293

http://www.anpm.ro/admin/afisareact.aspx?id_act=291

Importurile substanţelor care se regăsesc în Anexele Regulamentului sunt notificate şi avizate de Agenţia Naţională pentru Protectia Mediului, intrarea lor în ţară fiind interzisă de autoritatile vamale fară acest aviz de import.

La solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, A.R.P.M. Bucureşti a realizat inventarierea şi identificarea operatorilor economici de pe raza Municipiului Bucureşti care în decursul anului 2010 au importat substanţe/preparate chimice periculoase sub incidenţa Regulamentului 689/2008 privind importul/exportul anumitor produse chimice periculoase.

În Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import produse chimice periculoase:

Tabel 8.4.1

Operator economic importator

Denumire amestecimportat

Denumire substantaimportata

Procentul substanteiin amestec

importat(%)

Cantitate amestec importat(kg)

Op. econ. exportator

Utilizare specifică

Operator economic comerciant din aval

HSH CHEMIE SRL

Rocima 224

Permetrin 12,5 -< 15,0

100 Acima Chemical Industries Ltd (Elvetia)

Produse pentru biocide

Loy Constructii SRL L

NATUREVO SRL

CERLIT fluroxipir 25 2.880,00 Dow AgroscieceBV (Belgia)

erbicid

KARATHANE GOLD 350

2,4-dinitro-6-(1-metilheptil) fenil crotonat

35 1.440,00 Dow Agroscieces Limited (Anglia)

erbicid

S.C BAYER SRL

DECIS 2,5 EC

DeltametrinCalciu bis(tetrapropilen-benzensulfonat2-metilpropan-1-olSolvent naftha (petrol) usor arom.

2,8>1,00 -25,00

>1,00 -< 5,00> 25,00

317 Bayer Turk Kimya Sanayi Ltd.Sti (Turcia)

insecticid Alcedo SRL

Acid cromic cristaleTrioxid de crom (VI)

Acid cromic cristaleTrioxid de crom (VI)

100 18000 Lanxess (PTY) LTD (Africa de Sud)

auxiliar tratari metale

SC Industrialchim SRL

K&N EFTHYMIADIS SRL

Efasate 36S

Glifosat sub forma de sare de isopropil amina

41,5 57479 SINON CORP. TAIWAN

Erbicid utilizat in agricultura

SC EUROTOTAL COMP SRL

Permethrin Permethrin 100 60 Taegeuk - Corp (Korea)

insecticid de uz casnic 2%

SC GNV OMEGA TRADING SRL

insecticid Killsect

Permethrin 0.2 28305,22 Aerosol Valf Snayi A.S

tetramethrin 0.2

223

piperonil butoxid

0.5

SC STERA CHEMICALS SRL

Nonfix15 sau Slovafol 915

Nonilphenol etoxilat

7800 7800 Sasol (Slovacia)

ind. petroliera (reprez. punere pe piata )

SC Mopeka Impex SRL

2400 2400 Sasol (Italia)

Nonfix40 Nonilphenol etoxilat

67000 67000 Sasol (Italia) ind. petroliera (reprez. punere pe piata )

SC Mopeka Impex SRL

SC MAKHTESHIM AGAN ROMANIA - MAROM SRL

Acetogan 900 EC

acetoclor 900 gr/l

80-85 22.032,00

AGAN CHEMICAL MANUFACRURES (Israel)

erbicid SC Alcedo SRL

Arrow 240 EC

cletodim 23-26 7.091,88 AGAN CHEMICAL MANUFACRURES (Israel

erbicid Nufarm

Bromotril 400 EC

bromoxinil 400 gr/l

49-54 7.800,00 AGAN CHEMICAL MANUFACRURES (Israel


Pendigan330 EC

pendimetalin330 gr/l



Galigan 240 EC

oxifluorfen240 gr/l



Raser250 EC

fluorocloridon250 gr/l



Sultan 50 EC

metazaclor 500 gr/l

41-45 23.930,17

AGAN CHEMICAL MANUFACRURES (Israel


Tomigan 250 EC

fluroxipir250 gr/l

25 8.316,00 AGAN CHEMICAL MANUFACRURES (Israel


Glyphogan480 SL

glifosat360 gr/l

39-43 230.394,00



Leopard 5 EC

quzalofop-P-etyl 50 gr/l



Trek 334 SE

pendimetalin64 gr/l

3-3.4 15.000,00

AGAN CHEMICAL MANUFACR

erbiciderbicid

SC Alcedo SRLterbutilazin 23-27

224

270 gr/l URES (IsraelRimon10 EC

novaluron100 gr/l


insecticid SC Glissando SRL

Pyrinex 48 EC

clopirifos480 gr/l


insecticid SC Alcedo SRL

Shavit F72 WDG

triadimenol20 gr/l

2 29.600,00


fungicid SC Alcedo SRLfolpet

700 gr/kg70

Pyrinex quick

clorpirifos250 gr/l

23 14.784,00



deltametrin6 gr/l

0,5 AGAN CHEMICAL MANUFACRURES (Israel

Pyrinex 25 CS

clorpirifos250 gr/l

25 24.024,00


insecticid SC Victoria Intermed SRL

LamdexEC 5

lamda-cihalotrin50 gr/l

5 89.634,00


insecticidT+, N, R/5053

SC Alcedo SRL

Merpan 80 WDG

captan 800 gr/kg

80 72.100,00


fungicid SC Alcedo SRL

Merpan 50 WP

captan 50 gr/kg

50 15.360,00


fungicid, T+, canc. 3,N,R51/53

SC Cooperativa de Intreprinzatori AGROSTOC

Orius 25 EW

tebuconazol 25 30.624,00

Irvita Plant Protection (Olanda)


Quizalofop- P-etyl

quizalofop-P-etyl

20 23.400,00



Soprano 125 SC

epoxiconazol 12,5 13.164,00

Irvita Plant Protection (Olanda)

fungicidcanc.3, repr.3, N, R51/53

SC Total Agri 1997 SRL

Tornado SC

metamitron 700 gr/l

70 36.960,00

MakhteshimAgan Holding (Elvetia)


Shavit F72 WDG

triadimenol20 gr/l

1,5 45.600,00

AGAN CHEMICAL Works LTD

fungicid, can.3, N,R50/53

SC Redoxim SRL

225

Industrial Zone,(Israel)

folpet 700 gr/kg

70

Folpan 80WDG

folpet 80 42.560,00

AGAN CHEMICAL Works LTD Industrial Zone,(Israel)


Kohinor 200 SL

imidacloprid 20 2.772,00 Cesius Proprety BV (Elvetia)

insecticid SC Maria Invest Holding SRL

Goltix 70 WP

metamitron 700 gr/l

70 20.000,00

Quenna Plant Protection (Olanda)

erbicid, Xn, N,R50/53

SC Alcedo SRL

Agil 100 EC

propaquizafop 9.1-10.3 7.200,00 Quenna Plant Protection (Olanda)


Tionex 35 EC

endosulfan350 gr/l

35 48.000,00

AGAN CHEMICAL Works LTD Industrial Zone,(Israel)


În Regiunea Bucureşti-Ilfov SITUAŢIA EXPORTULUI DE SUBSTANŢE ŞI AMESTECURI Periculoase (Procedura PIC) în anul 2010 se prezintă astfel:

Tabel 8.4.2

Operator economic exportator

Denumire amestecexportat

Denumire substanţăexportată

Procentul substanţeiîn amestec

exportat(%)

Cantitate amestec exportat(kg)

Operator economic importator

Utilizare specifică

HSH CHEMIE SRLBUCURESTI

Rocima 224 Permetrin 12,5 -< 15,0

340,00 Acima Chemical Industries Ltd (Olanda)

produs biocid

OMV PETROM SA BUCURESTI

Benzen Benzen 100 8870.45 Master Chem Oil Ltd (Malta)

solvent, reactiv intermediar pentru sinteza altor compuşi chimici

10017.85 Alte tari intracomunitare

SC MAKHTESHIM AGAN MAROM SRL

2.4 D 600 SL

sare de dimetyl amina

60 9600 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

226

ILFOV Acetogan 900 EC

acetochlor 900 gr/l

80-85 12240 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Agil 100 EC propaquizafop

9.1-10.3 8276 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Appolo 50 SC

Clofentezine 50 600 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Ardent 50 SC

kresoximetyl 50 108 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Bumper super 490EC

propiconazol 9 1500 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

procloraz 40 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Folpan 80 WDG

folpet 80 500 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Galigan 240 EC

oxifluorfen 240 gr/l

23-25 558 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Glyfogan 480 SL

glifosat 360 gr/l

39-43 15787,02 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Goltix 70WP

metamitron 70 9100 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Kohinor 200 SL

imidacloprid 20 300 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Lamdex 5 EC

lamda-cihalotrin50 gr/l


ierbicid

leopard 5 EC

quizalofop-P-etyl50 gr/l


ierbicid

Mavric 2 F tau-fluvalinat 24 250 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

227

Merpan 50 WP

captan 50 6580 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

fungicid

Momentum Extra-Expo MAX

folpet 25 3090 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

fungicid

fosetil de aluminiu


ierbicid

Orius 25 EW

tebucunazol 25 1120 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Orius 6 FS

tebucunazol 6 200 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Pyrinex 48 EC

clorpirifos480 gr/l


insecticid

Ratibrom 2 flakes

Bromadiolon 0,6 252 Cooperativa de Întreprinzători AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Savage 5 FS

tebuconazol 2 1700 Cooperativa de Intreprinzatori AGROSTEC (Moldova)

ierbicid ierbicid

imazalil 3

Shavit F72 WP

triadimenol20 gr/l

1,5 18640 Cooperativa de Intreprinzatori AGROSTEC (Moldova)

ierbicid ierbicid

folpet 700 gr/l

70

Sultan metazaclor500 gr/l

41-45 1400 Cooperativa de Intreprinzatori AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Trek P 334

pendimetalin64 gr/l

3-3.4 60 Cooperativa de Intreprinzatori AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

terbutilazin270 gr/l

23-27 Cooperativa de Intreprinzatori AGROSTEC (Moldova)

ierbicid

Abrow240 EC

cletodim 23-26 11088 AGAN CHEMICAL MANUFACRURESNothern Industrial Zone, Haashlag st. Asdod 77520

ierbicid

228

În regiunea Bucureşti - Ilfov nu există producători de substanţe sau preparate ce fac obiectul procedurii PIC – reglementată de Regulamentul 689/2008.

În anul 2010 au mai fost chestionaţi Direcţia Fitosanitară a Municipiului Bucureşti, Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov şi Serviciul Judeţean Ilfov de Dezinsecţie şi Ecologizare.

Dintre produsele menţionate, urmatoaresele identificate: acedogan (conţine acetochlor); merpan 80WDG, merpan 50WP, (conţin captan), sunt utilizate în tratarea seminţelor sau ca pesticide. Sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul României, fiind clasificate ca pesticide din grupa III şi IV de toxicitate.

Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon. Încă din 1974, oamenii de ştiintă au transmis o avertizare că stratul de ozon va fi rapid depreciat dacă nu se stopeză utilizarea chimicalelor care au aceste proprietăţi destructive. Eliberate în atmosferă, acestea se ridică şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionând şi distrugând moleculele de ozon (până la 100000 de molecule de ozon la o singură moleculă de CFC)..

În fiecare an, ziua de 16 Septembrie marchează data în care a fost semnat acordul internaţional de la Montreal, cunoscut drept Protocolul de la Montreal pentru Protejarea Stratului de Ozon. Pentru a sublinia importanţa Protocolului, în 1994 Adunarea generală a Naţiunilor Unite a proclamat data de 16 septembrie drept Ziua Internatională pentru Protejarea Stratului de Ozon.

Substanţele care distrug stratul de ozon şi principalele lor aplicaţii sunt:-cloroflorocarburi (CFC) - utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli

farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare,- haloni - substanţe împotriva incendiilor,- hidrocarburi parţial halogenate (HCFC) - ca agenţi frigorifici,- tetraclorura de carbon şi metilcloroformul – ca solvenţi.- bromura de metil

În urma realizării inventarierii agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu substanţele reglementate prin Regulamentul CE 1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 şi care înlocuieşte Regulamentul 2037/2000,, situaţia existentă in Municipiul Bucureşti si Judeţul Ilfov se prezintă conform tabelului de mai jos:

Situaţia agenţilor frigorifici în 2010 în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov Tabel 8.4.8

JUDET AGENT ECONOMICTIPUL

ACTIVITATII CU AGENTI

FRIGORIFICI*

DENUMIREAGENT

FRIGORIFIC

STOC LA

01.01.2010

(KG)

CANTITATEAGENT

FRIGORIFIC(KG)

STOC LA

01.01.2011(KG)

Bucuresti SC BILLA ROMANIA SRL climatizare şi refrigerare R 404A 0 3055 0

Bucuresti AEROLUX SERVICE SRL service R134 34.4 613.5 200.9

229

Bucuresti AEROLUX SERVICE SRL service R22 18 95 15Bucuresti AEROLUX SERVICE SRL service R407 3.4 83.4 0Bucuresti AEROLUX SERVICE SRL service R410 55.35 70.8 14.55Bucuresti CARREFOUR UNIRII Utilizare în

producţie R 404 A 0 780 0

Bucuresti CARREFOUR UNIRII Climatizare R 407 C 0 71 0Bucuresti CARREFOUR BANEASA Utilizare în

producţie R 404 A 0 1486 0

Bucuresti CARREFOUR BANEASA Climatizare R 407 C 0 113 0Bucuresti ROMANIA

HYPERMARCHE CORAInstalaţii refrigerare si congelare

R 404A 2150 - 2150

Bucuresti ROMANIA HYPERMARCHE CORA

ClimatizareR 404A 795.6 - 795.6

Bucuresti S.C. IMPEX CRISTIM SRL Echipamente de refrigerare industrială

R22 0 215 0

Bucuresti SC ISOVOLTA SA condiţionare aer R22 56.7 56.7 56.7Bucuresti SC ISOVOLTA SA condiţionare aer R404A 12.7 12.7 12.7Bucuresti ITU REFRIGERATION SRL producţie R-134a 61.5 210 72Bucuresti ITU REFRIGERATION SRL producţie

R-143a 47.5 290.5 92.5

Bucuresti ITU REFRIGERATION SRL producţie R-125 40 268.5 86Bucuresti ITU REFRIGERATION SRL service R-134a 1.5Bucuresti ITU REFRIGERATION SRL service R-143a 10.5Bucuresti ITU REFRIGERATION SRL service R-125 9Bucuresti SC JOHNSON CONTROLS

INTERNATIONAL ROMANIA SRL

serviceR410a 0 160 0

Bucuresti SC JOHNSON CONTROLS INTERNATIONAL ROMANIA SRL

serviceR407c 110 2900 120


serviceR134a 50 1350 50


serviceR404a 90 1820 0

Bucuresti MEGA IMAGE SRL instalaţii frigorifice comerciale

R404a 9285 3600 11415


R134a 30 7.8 32


R407C 389 26 389


R410A 715 437 1135

Bucuresti MEGA IMAGE SRL instalaţii frigorifice R22 1830 0 1830

230

comercialeBucuresti METRO CASH&CARRY

ROMANIA S.R.L.MAGAZIN BANEASA

refrigerare, climatizare, congelare

R404 A 1650 1650 1650

Bucuresti METRO CASH & CARRY ROMANIA S.R.L. MAGAZIN BERCENI


R 404A 1500 1500 1500

Bucuresti METRO CASH & CARRY ROMANIA S.R.L. MAGAZIN PALLADY


R404A 1500 1500 1500

Bucuresti MIDAL comercializare R134a 5600 39900 18200Bucuresti MIDAL comercializare R507 386 1019 20Bucuresti MIDAL comercializare R404A 7280 22126 5200Bucuresti MIDAL comercializare R407C 1900 11605 2300Bucuresti MIDAL comercializare R410A 1084 7529 25Bucuresti MIDAL service R134a 156Bucuresti MIDAL service R404A 500Bucuresti S.C. ROMAERO S.A. climatizare 407C 5,5 28,6 28,6Bucuresti SELGROS CASH &

CARRY MAGAZIN BANEASA

RăcireR404A 1050 1050 1050

Bucuresti SELGROS CASH & CARRY MAGAZIN BERCENI

RăcireR404A 1200 1200 1200

Bucuresti SELGROS CASH & CARRY MAGAZIN D.TABEREI

RăcireR404A 1400 1400 1400

Bucuresti UNISON ENGINE COMPONENTS -BUCHAREST SA

Răcire hala producţie FREON-R22 70 R22=70 Kg 70


Răcire hala producţie R410A 0 0 36.9


Răcire birouriR410A 0 13.34 13.34


Răcire birouriR407C 0.75 0.75 0.75

Bucuresti CLIMALUX CENTER SRL Service InstalaţiiR134A 0 106 0

Bucuresti CLIMALUX CENTER SRL Aer CondiţionatR407C 75 1490 105

Bucuresti CLIMALUX CENTER SRL Aer CondiţionatR410A 15 1275 120

Bucuresti KAUFLAND VULCAN Instalaţii frigorifice R 404 A 970

Bucuresti KAUFLAND COLENTINA Instalaţii frigorifice R 404 A 1000

Bucuresti KAUFLAND BARBU VACARESCU

Instalaţii frigorifice R 404 A 1120

Total ARPM Bucureşti 40375.9 114852.99 52857.94

231

ILFOV MEGA IMAGE SRL instalaţii frigorifice comerciale

R404a 700 340 1010


R134a 4 0 4


R407C 0 20 20


R410A 60 60 120

Ilfov METRO CASH&CARRY SRL MAGAZINVOLUNTARI


R 404A 1500 1500 1500

Ilfov SELGROS CASH & CARRY MAGAZIN PANTELIMON

RăcireR404A 1050 1050 1050

Ilfov SC UGUR YAPISAN SRL producţie echipamente de refrigerare industrială

R134a 50 78 128

service/producţieR404a 34 39 73

Ilfov SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA

echipamente climatzare auto R134a 222.4 188.5

echipamente climatizare birou R410a 25 25

echipmente climatizare birou R407c 11.5 11.5

Ilfov

SC EISBERG SRL

sistemul de răcire - producţie HCFC 22 150 44 150

echipamente climatizare birou R404a 20 20

echipamente climatizare auto R134a 7 7

Ilfov MADRLABORATORUL CENTRAL FITOSANITAR

echipamente climatizare birou HCFC 22 76 0 76

chiler YLS R407c 20 20chiler YCAAB

R407c 20 20

instalatii frigoriifce R404a 59 59

Ladă frigorifică Electrolux R600a 3 3

ladă frigorifică Juan R507 3 3

echipament climatizare auto R134a 1 1

Ilfov SC TRD TNUVA ROMANIA DAIRIES SRL

utilizare in producţie R 717 (NH3) 10000 0 10000

aer condiţionat - R 407c 10 0 10232

birouri, nr buc = 10, capacitate încarcare = 1Kgmijloace auto de transport marfă:la începutul anului nr buc = 29; la sfârşitul anului nr. buc =18,capacitate încărcare = 2 Kg

R 134a 58 0 36

Ilfov SC AGROALIM LOGISTIC SA

utilizat în instalaţii industriale R404a 681.73 20 681.73

condiţionat aer în birouri R 407c 11.5 0 11.5

echipament climatizare în mijloace de transport auto

R134a 0.96 0 0.96

echipamente de răcire HCFC 22 10.41 0 10.41

echipament de răcire R600a 2.64 0 2.64

Ilfov SC ANGST ROMANIA SRL producţie R404a 405producţie HCFC 22 700producţie R407c 51climatizare mijloace auto R404a 31

Ilfov SC TERMOPORT SRL asigurare service

R134a 44.62 540.32 45.3

R403b 52 25.4 26.6R404a 61.65 1191.05 140.6R407c 0 3 3R409a 24 37.3 7.5R410a 10 6 6

Ilfov SC PARMALAT ROMANIA SRL

aparate de aer condiţionat

HCFC 22 8.8 0 8.8

aparate de aer condiţionat

R407c 10 0 10

instalaţie racire pasteurizator HCFC 22 5.5 0 5.5

camera frigorifică R404a 90 10 90Ilfov SC UNITED ROMANIA

BREWERIES BEREPROD TUBORG SRL

utilizare în producţie R134a 58 6 64

producţie, cameră frigorifică HCFC 22 40 0 40

aparate de aer condiţionat R410a 10 6 16

233

producţie, răcire instalaţie R717(NH3) 55000 2000 57000

aparate de aer condiţionat R407c 60 66

Ilfov SC LINDE GAZ ROMANIA SRL

comerţ cu gaze refrigerante îmbuteliate

R134 12576.000 283437.000 12532.000

R404a 6848.000 147697.000 11902.000R407c 8404.000 33583.000 5898.000R410a 6283.000 15960.000 4545.000R507 2843.000 3557.000 579.000

R422d 402.500 2256.000 2679.000R417 48.000 1199.000 4116.000

R422a 0.000 132.000 2871.000R427 0.000 198.000 2191.000

conditionare aer R407c 60.000 0.000 60.000

TOTAL ILFOV

107730.21 496182.07 120144.54

TOTAL Regiune 8

BUC-ILFOV148106.1

1 611035.06 173002.480

Au fost identificaţi agenţii economici din Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov, care au utilizat

Hidrofluorocarburi (HFC), haloni,agenţi de spumare, tetraclorura de carbon şi diverşi solvenţi în 2010. Acestia sunt prezentaţi in tabelele centralizatoare de mai jos.

Situaţia halonilor utilizaţi în 2010 Tabel 8.4.9

JUDET AGENT ECONOMIC

TIPULHALONULUI

STOC LA

01.01.2010(KG)

STOC LA

01.01.2011(KG)

UTILIZARE

Ilfov

SC CN DE TRANSPORTURI AERIENE TAROM SA

1301 300 300

stoc: 240 kg în magazie; 60 kg în atelierul de intreţinere pe avioane:- ATR 38.79 kg, în extinctoare- B 737 271,92 kg în extinctoare şi pt. motor-A 310 162 kg în extinctoare-A 318 134,28 kg în extinctoare şi pt. motor

1211 248 248

stoc: 184 kg în magazie; 60 kg în atelierul de întreţinere pe avioane:- ATR 18 kg, în extinctoare- B 737 53,68 kg în extinctoare şi pt. motor-A 310 16 kg în extinctoare-A 318 16 kg în extinctoare şi pt. motor

Total 2512 548 548234

Situaţia agenţilor de spumare utilizaţi in 2010 Tabel 8.4.10

JUDET AGENT ECONOMIC TIPULAGENTULUI DE SPUMARE*

STOC LA 01.01.2010(KG)

CANTITATEAGENT SPUMARE UTILIZAT(KG)

STOC LA 01.01.2011(KG)

Bucuresti

ITU REFRIGERATION SRL

HFC-134a 5 81.7 13

IlfovSC DEN BRAVEN ROMANIA COMIMPEX SRL

R134a 9999.9 13870.15 22829.8

Solkane 365/227 contine : 1,1,1,3,3-pentafluorobutane si 1,1,1,2,3,3,3-heptafluoropropane

2454.8 1655.76 799.04

TOTAL Regiune 8 Buc-Ilfov 12459.7 15607.6 23642

Situaţia tetraclorurii de carbon utilizată în 2010MADR Laboratorul Central Fitosanitar din Ilfov deţine pe stoc o cantitate de 42,93

kg utilizată pentru efectuarea de analize fizico-chimice. Agenţii economici care utilizau tetraclorura de carbon - CCl4 (în special ca agent de curăţare a textilelor) au înlocuit deja în activitatea lor acest solvent cu percloretilena ramânând în uz doar pentru cercetare şi în laboratoare de analize. Cantităţile de percloretilena precum şi alţi solvenţi utilizaţi în anul 2010 sunt prezentate în tabelul următor:

235

Situaţia solvenţilor cloruraţi utilizaţi în 2010 Tabel 8.4.11

AGENT ECONOMIC

DENUMIRESOLVENT

STOC la

01.01.2010

(kg)

CANTITATE

SOLVENT

UTILIZATA (kg)

STOC la

01.01.2011

(kg))

CANTITATE

SOLVENT

RECUPERAT (kg)

CANTITATE DE

SOLVENT RECICLAT

(kg)

CANTITATE DE

SOLVENT DISTRUS

(kg)

MODUL DE DISTRUGE

RE/INSTALATI

A

UTILIZARE

SC DRY CLEANING SERVICES SRL

percloretilena

533 336 278 58 s-au predat spre distrugere controlată firmei autorizate SC FOX CLEAN SRL Rm.Vâlcea

curăţătorie chimică

SC ROGART SRL

percloretilena

300 curăţătorie chimică

SC WORLD TRADE CENTER BUCURESTI SA

percloretilena

215 76 76 curăţătorie chimică

S.C. ARCA MONDO CHIM S.R.L.

percloretilena

307,2 0 307,2 0 0 0 Fabricare soluţii de întreţinere şi curăţare pentru diferite industrii (decapanţi, soluţie curăţat rotoare, detergenţi pentru beţe de aluminiu şi inox),

236

GRUPUL INDUSTRIAL ALCA S.R.L.

percloretilena

330 419.49 240 0 0 0 nu este cazul

Îmbunătăţire calităţii

produselor tricotate

SC TURBOMECANICA SA

percloretilena (tetracloetilena)

1500 18150 1500 0 0 0 0 Utilizat In instalatii la degresare

piese metaliceSC ECO CLEAN SRL

percloretilena

1250 9250 1000 184 0 184 incinerarae curăţare chimică

SC LAVA&CUCE RO SRL PUNCT DE LUCRU MALL VITAN

percloretilena


SC LAVA&CUCE RO SRL PUNCT DE LUCRU AUCHAN

percloretilena


SC LAVA&CUCE RO SRL PUNCT DE LUCRU BERCENI

percloretilena


SC LAVA&CUCE RO SRL PUNCT DE MILITARI

percloretilena


SC LAVA&CUCE RO SRLPUNCT DE MILITARI

percloretilena


SC.TOP CLEAN percloretilen 5763 5731 5669 85 0 625 incinerarae curăţare 237

SRL. Toate punct.de lucru din Bucureşti

a chimică

SC CRISCAR 200 SRL

percloretilena

1009.02 806.31 1003 0 0 0

total arpm bucuresti 12411.0

243308.

8 12219.71 3061 278 3323

SC STERA CHEMICALS SRL

percloretilena

029880

24172.6 0 0 0 0 Din cantitatea importata de 29880 a fost

comercializata 11566.6 kg.

Cantitatea de 5859.2 a fost preluata din

intern si retururi

percloretilena

05859.2

0 0 0 0 0

SC TOP CLEAN SRL

percloretilena

132 152 138 6 0 146 Incinerare laSC FOX

SRL

curăţare chimică

SC ARTECA JILAVA SA

percloretilena

0 4633.5 320 0 0 0 0 solventul intra in compozitia

solutiei de aderizare

straturi cauciuc, benzi, furtune

MADRLaboratorul Central Fitosanitar

cloroform 42.178 2.218 41 0 0 0 analize labclorobutan 1.76 0 1.76 0 0 0 0 analize labdiclormetan pa

99.76 127.77 57 0 0 0 0 analize fiz-ch

diclorbenzen (1,4)

1.000 0.000 1 0.000 0.000 0.000 0.000 analize fiz-ch

238

dicloretan (1,2)

1.250 0.000 1,25 0.000 0.000 0.000 0.000 analize fiz-ch

SC Den Braven Romania Comex SRL

clorura de metilen

390 0 390 0 0 0 0

Total Ilfov 667.948 41322.6

25122.56 6 0 146

Total Regiune 8 Buc-Ilfov

13078.97

84631.4 37342.27 3067 278 3469

239

În judeţul Ilfov nu există producători de clorofluorocarburi (freon-11, freon-12, freon – 112, freon – 113, freon 114, freon – 115) alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorură de carbon, 1,1,1 – tricloretan, hidrobromofluorocarburi.

Bromura de metil nu se mai produce începând cu data de 01.01.2005. În judeţul Ilfov nu se produce bromură de metil. Utilizarea bromurii de metil este permisă pentru operaţiuni de carantină şi pre-expeditie. Importul bromurii de metil pentru operaţiuni de carantină şi pre-expediţie este permis pe baza de derogări excepţionale dacă nu există cantităţi reciclate sau regenerate de bromura de metil. În cazuri de urgenţă când proliferarea unor paraziţi sau boli impune acest lucru, la solicitarea Autorităţilor competente ale unui stat membru Comisia poate autoriza utilizarea temporară a bromurii de metil, pentru o perioadă de maxim 120 zile şi în cantitate de maxim 20 tone. Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov a precizat, că în judeţul Ilfov nu există cantităţi de bromură de metil şi nici nu a fost utilizată în anul 2010.

Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

Principalul obiectiv al Regulamentului 842/2006 este izolarea, prevenirea şi, astfel, reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto şi, astfel, protecţia mediului. Majoritatea gazelor fluorurate cu efect de sera care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto (Anexa A) şi a prezentului regulament (Anexa 1) au un potential de încălzire globală ridicat. Prezentul regulament se refera la:

- izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa I: hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) si hexafluorura de sulf (SF6) ş preparatele care conţin aceste substanţe.

- etichetarea ş eliminarea produselor ş echipamentelor care conţn gazele respective;

- raportarea informaţilor referitoare la gazele respective;- controlul utilizăilor menţonate la articolul 8 ş interzicerea introducerii pe

piaţă a produselor şi echipamentelor menţionate la articolul 9 si de anexa II;

- formarea şi certificarea personalului şi a societătilor comerciale implicate în activităţile prevazute de prezentul regulament.

În anul 2011 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenţi de refrigerare cu potenţial de încălzire globală a atmosferei. Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC) şi diverşi solvenţi în anul 2010. Situaţia a fost prezentată anterior, în tabelul 8.4.8 Situaţia agenţilor frigorifici în 2010 în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Biocide (utilizare, import, export)

Ministerul Sănătatii este autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul României şi răspunde de aplicarea politicii în acest domeniu. Baza legislativă principală o constituie Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide. Legislaţia are ca obiectiv evaluarea riscurilor substanţelor existente pentru oameni, inclusiv lucrători şi consumatori, şi pentru mediu, cu scopul de a asigura o mai bună gestionare a acestor riscuri in cadrul dispoziţiilor comunitare. Biocidele sunt produse ce conţin una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Biocidele sunt clasificate in patru grupe principale:

-grupa I-dezinfectante şi produse biocide utilizate pentru,igiena umană,spaţii private şi zone de sănătate publică, igiena veterinară, industria alimentară şi de preparare a furajelor,apa potabilă.

-grupa a II a-conservanţii utilizaţi pentru produsele îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc, zidărie, instalaţii de răcire pe bază de lichide şi a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol.

-grupa a III a - pesticidele utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor -grupa a IV a –alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse

alimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produse toxidermale.

În Bucureşti a fost identificat operatorul HSH Chemie SRL care a importat/exportat in 2010 de la Acima Chemical Industries Ltd preparatul Rocima 224 , utilizat ca produs biocid, cu conţinut de permetrin 12,5-15%. (prezentat în Tabelul 84.2 privind importul/exportul anumitor produse chimice periculoase-Procedura PIC).

În judeţul Ilfov a fost identificat operatorul economic SC Eurototal SRL care a importat şi utilizat 60 kg permethrin , iar SC GNV Omega Trading SRL a importat insecticid contra ţânţarilor (la doze sub presiune) pe baza de permethrin 56.62 kg. şi tetramethrin 56,62 kg.

Ministerul Sănătăţii este mandatat să pună bazele unui sistem de supraveghere şi inspecţie cu privire la condiţiile de plasare pe piaţă şi comercializarea produselor biocide.

Metale restricţionate

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase (cu modificarile şi completarile ulterioare), ale Ordinului nr. 1238/1461/718/2007 pentru modificarea şi completarea Anexei nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 şi având în vedere că la 1 iulie 2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) 552/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr.1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce priveşte anexa XVII, în luna ianuarie 2010 ARPM Bucureşti a realizat actualizarea inventarelor

241

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/restrictionare/Ordin_1238.doc

http://www.anpm.ro/doc/chimicale/Directiva%2098_8.pdf

privind metalele restricţionate (Ni,Cd,Pb,Cr,Sn,As) şi compuşii acestora, inclusiv gestionarea deșeurilor cu conţinut de metale grele (Ni, Cd, Pb, Cr, Sn, As).

Informaţiile aferente anului 2009 precum și situația (stocurile) existentă la data de 1 ianuarie 2010 din Municipiului Bucureşti sunt prezentate în tabelele urmatoare:

Metale restricţionate la 01.01.2010 (Nichel, Cadmiu, Plumb, Crom, Staniu, Arsen)

Tabel 8.4.3

Judet Denumire metal

Cantitate utilizată/importată/exportată

in 2009(kg)

Stoc la 01.01.2010

(Kg)

Bucureşti Nichel 1323.25/0/0 424.9

Bucureşti Cadmiu 627.9/0/0 1005.9

Bucureşti Plumb 0/1064/0 176

Bucureşti Crom 0/0/0 0

Bucureşti Staniu 9026.8/8151/0 2030.9

Bucureşti Arsen 0 0

Bucureşti

Deşeuri cu conţinut de

metale (Ni,Cd,Pb,Cr

,Sn,As)

Compuşi ai metalelor restricţionate la 01.01.2010 Tabel 8.4.4

Judet Denumirea compusuluiCantitate

utilizată/importată/exportată(kg)

Bucureşti compuşi ai Nichelului 3122.1

Bucureşti compuşi ai Cadmiului 6489.16

Bucureşti Compuşi ai plumbului 4533.16Bucureşti Compuşi ai cromului 80054.17/15264.16 /

242

Bucureşti Compuşi ai cobaltului 2046.12/2017.43 /

Bucureşti compuşi ai Arsenului 3.25

Bucureşti Deşeuri cu conţinut de metale restricţionate (stoc la 01.01.2009) 6.25

Bucureşti Deşeuri cu conţinut de metale restricţionate (generate) 8518.60

Bucureşti Deşeuri cu conţinut de metale restricţionate (incinerate) 5165.13

Nichelul este listat in Anexa XVII –Restricţii la producerea, introducerea, pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe, preparate şi articole periculoase, din Regulamentul 1907/2006. Potrivit prevederii legale menţionate, nichelul nu poate fi utilizat în ansambluri de tije care sunt introduse în urechi, alte părţi ale corpului uman perforate, purtări prelungite ca cercei, coliere, brăţări, inele, lanţuri. Caracteristica de măsurare a impactului asupra corpului uman este rata de eliberare a nichelului care nu poate depăşi 05 μg/cm2/săptămână.

O serie de compuşi (preparate) ale nichelului sunt cancerigene de categoria 1, dintre care amintim: oxidul de nichel (II), dioxidul de nichel (IV), troxidul de nichel (III), sulfura de nichel, disulfura de trinichel. În cursul anului 2010, APM Ilfov a inventariat ageţii economici care au introdus pe piaţă nichel metallic, clorura de nichel- SC Azelis România SRL (fosta SC Arnaud România Chemicals SRL).

S-au identificat şi alte preparate cu proprietăţi cancerigene - bicromatul de sodiu, cromatul de sodiu la agenţii economici: SC Azelis România SRL (fosta SC Arnaud Romania Chemicals SRL), SC Drukfarben România SRL, SC Romtechnochim SRL, SC Fabryo Corporation SRL. Mercurul

În Uniunea Europeană, reglementarea activităţilor cu mercur şi a produselor chimice ce conţin mercur se realizează prin Directiva 2007/51/CE din 25 septembrie 2007 care modifică Directiva 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restricţiile privid introducerea pe piaţă a anumitor dispozitive de măsurare care conţin mercur. În Directiva menţionată se pecizează expres că “Statele membre adoptă şi publică, până la 03.10.08 acte cu putere de lege şi actele adminstrative necesare pentru a se conforma prezentei Directive.

Directiva prevede următoarele:- se restricţionează introducerea pe piaţă a dispozitivelor de măsurare, care conţin mercur, prin impiedicarea mercurului de a pătrunde în circuitul deşeurilor şi în consecinţă se restricţionează de la vânzarea către publicul larg a termometrelor medicale şi a altor dispozitive de măsură ;-se permite importul dispozitivelor de măsurare care conţin mercur şi au o vechime de peste 50 ani (se referă la antichităţi);

243

- producţia de barometre care conţin mercur se va dimina progresiv până la încetarea introducerii pe piaţă a unor asemenea barometre;- în sectorul sanitar se vor căuta soluţii pentru eliminarea dispozitivelor de uz profesional sau industrial şi în special a sfigmanometrelor . Din anul 2008 problematica gestionării mercurului şi compuşilor cu mercur este realizată de REGULAMENTUL (CE) NR. 1102/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic. La solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, ARPM Bucureşti a inventariat agenţii economici din Municipiul Bucureşti care desfăşoară activităţi cu mercur metalic, compuşi sau amestecuri de mercur (respectiv import, utilizare, export, precum şi gestionarea deşeurilor cu conţinut de mercur). În urma centralizării răspunsurilor primite de la agenţii economici care au avut date de raportat (aferente anului 2009 precum și situația existentă la data de 1 ianuarie 2010) rezultă următorele:

Compuşi cu mercur pe stoc la 01.01.2010 Tabel 8.4.5Judeţ BUCUREŞTI Denumirea compusului Cantitate

utilizată/importată/exportată(kg)

SC BIOFARM SA COMPUŞI:Thimerosal

Deşeuri cu conţinut de compuşi cu mercur

0,2532

5.7112

SC TYD ELAN SRL Compuşi cu mercur 1,8

SC OVM ICCPET Compuşi cu mercur 0.15

SC ICE FELIX -Fabrica de Calculatoare Electronice SA

Compuşi cu mercur

Deşeuri cu conţinut de mercur

0.084

0.083

S.C. ROMAERO S.A. Compuşi cu mercur 3.182

Deşeuri cu conţinut de mercur

1.6

S.C. ROMAERO S.A. Compuşi cu mercur 3.075

244

Mercur metalic pe stoc la 01.01.2010

Tabel 8.4.6JUDET BUCUREŞTI Tipuri de articole cu

mercurCantitate conţinută (kg)

Cantitate Hg recuperăt (kg)

S.C. GENERAL TURBO S.A.

6 termometre etalon 0.012

SC BIOFARM SA deşeu 13,745

SC CADBURY ROMANIA SA

termometre de laborator 19deşeu 5.8

SPITALUL CLINIC SF. PANTELIMON

AMC industriale(kg mercur conţinut)

0.2

termometre medicale(kg mercur conţinut)

0.363

SPITALUL CLINIC UNIVERSITAR


2.391

SPITALUL CLINIC BAGDASAR ARSENI

AMC industriale(kg mercur conţinut

0.033


0.491

SPITALUL CLINIC SF.IOAN


0,562

SPITALUL CLINIC M.S.CURIE

termometre medicale(kg mercur continut)

1,032

SPITALUL CLINIC DE URGENTA


3,071

mercur pur (kg) 8,7785termometre medicale 55lămpi cu vapori de Hg (buc)

4 buc. (microscop cu fluorescenta); 1 lampa pt. vizualizare cromatogramelor

mercur pur (kg) 2.24Deşeuri cu Hg 8.0

S.C. ICE FELIX -FABRICA DE CALCULATOARE ELECTRONICE SA

mercur pur (kg) 10,969AMC industriale(kg mercur conţinut)

0.22

SC LASSELSBERGER SA

deşeu 19.68 eliminat( cu o firma

245

specializata)SC MECANICA FINA SA

AMC industriale 280 termometre 5 manometre cu tub şi rezervor - in stoc

S.C. ROMAERO mercur pur (kg) 10.67SC OVM ICCPET SA - laborator de incercari combustibili şi aspecte de mediu

Termometre (kg mercur) 17.6034

Deşeu cu conţinut de mercur

14.0

S.C. STIROM S.A. lămpi cu vapori Hg (buc)

22

AMC industriale 0.03SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI - CET VEST

AMC industriale(kg mercur conţinut)termometre medicale(kg mercur conţinut)lămpi cu vapori Hg (buc)

0.06

0.02

1480

SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCURESTI - CET SUD

AMC industriale(kg mercur continut)termometre medicale(kg mercur conţinut)lămpi cu vapori Hg (buc)

6.026

0.0015

300

SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCURESTI - CET PROGRESU

AMC industriale(kg mercur continut)termometre medicale(kg mercur conţinut)lămpi cu vapori Hg (buc)

2.016

0.001

420

SUCURSALA ELECTROCENTRALE BUCURESTI - CET TITAN

AMC industriale(kg mercur conţinut)lămpi cu vapori Hg (buc)

0.022

164

TERMODENSIROM AMC industriale(kg mercur conţinut)

10.75

mercur pur 1541,5deşeu 311,5 (circa

90%)SC TURBOMECANICA SA

AMC industriale(kg mercur continut)

8.044

246

mercur pur (kg) 38.422

SC VULCAN SA deşeuri cu conţinut de mercur predat in totalitate catre TERMODENSIROM SA

24,098

DISTRIGAZ SUD SA

mercur pur 1072 314

SC FAUR SA mercur pur 24.765 0.5deşeuri cu Hg 13.823

PROTECT CHEMICAL SRL

lămpi cu vapori Hg 2

În anul 2010 APM Ilfov a procedat la inventarierea prezenţei mercurului şi

compuşilor cu mercur în judeţul Ilfov constatându-se :• Prezenţa mercurului metalic la :- SC DANUBIANA SA-21,337 kg- SC AMCO SRL Otopeni-18,885 kg- ŞCOALA nr. 1 Dascalu -1 kg- ŞCOALA nr. 1 Gruiu -0,7 kg- ŞCOALA nr. 2 Periş-0,875 kg- SC Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române-TAROM S.A – 1,585 kg- Spitalul Judeţean " Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" Bucureşti-2,5 kg- SC BĂNEASA SA (fosta IPRS)-4,5 kg- SC GIRUETA SA – 18kg-SC ARTECA JILAVA SA-18,945 kg- Institutul Naţional de C& D pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"-IFIN –HH-30,5 kg.;• Prezenţa lămpilor cu vapori de mercur la:- Spitalul de Psihiatrie "Eftimie Diamandescu" Bălăceanca- 50 buc.- SC DEN BRAVEN ROMANIA COMEX SRL-158 buc.- Şcoala. 2 şi 3 cu clasele I-VIII, sat CREŢEŞTI, com SINTEŞTI-192 buc.;• Prezenţa compuşilor chimici cu conţinut de mercur:

- azotat de mercur, clorura de mercur, acetat de mercur (în cantităţi mici) la Liceul teoretic "Alexandru Rosseti" com Vidra

- Institutul Naţional de C& D pentru Fizica şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"-IFIN –HH

- SC Laropharm SRL,- Spitalul Judeţean " Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" Bucureşti- SC Băneasa SA (fosta IPRS).

Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

247

În UE reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de azbest amendată de Directiva 83/478/CEE privind protecţia sǎnǎtǎţii şi securitǎţii lucrǎtorilor faţǎ de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare.

La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin:- H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu

azbest;- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.124/2003:- H.G. nr. 210/2007;- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 (MO nr.

217/15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu;

- Hotărârea 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi siguranţei muncitorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, modificatǎ de Hotǎrârea 601/2007.

Conform HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, cu modificările ulterioare, de la 1 ianuarie 2007 s-au interzis toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest, cu excepţia produselor care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005, care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora. Principalele utilizǎri ale produselor cu conţinut de azbest sunt urmǎtoarele:

- în articole: plăci de azbociment, tuburi din azbociment, produse de fricţiune, produse de etanşare, membrane electrolitice, măşti pentru sudură, fir de azbest, carton azbest, deşeuri cu azbest.- în construcţii: pereţi cu azbest, acoperişuri cu azbest, materiale de izolaţie termică, deşeuri cu conţinut de azbest.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului a actualizat inventarul privind azbestul în Municipiul Bucureşti la data de 31.12.2010. Conform raportǎrilor agenţilor economici care figurează în baza de date proprie, conform avizelor de mediu la încetarea activităţii sau vânzare, cu obligaţii de mediu privind azbestul , situaţia se prezintă conform tabelului următor:

Tabel 8.4.7

Judeţ AGENT ECONOMIC/DEŢINĂTOR

Pereţi cu azbest(m2)

Acoperişuri cu azbest

(m2)

Deseuri cu conţinut de azbest

(tone)Bucureşti SC CELPI SA 747 2134 0Bucureşti S.C. FORADEX

S.A.0 1800 9,36

Bucureşti SC FIROS SA 2500 500 0Bucureşti DOOSAN IMGB SA 459 372 N/A

Ilfov IBNA BALOTEŞTI 106 14749 0Ilfov SC PETROMAR IMPEX 0 0 1290

248

SRLSC CITY GATE SA

Ilfov SC ENEL DISTRIBUTIE SA- SUCURSALA MUNTENIA SUD

0 364.88 0

Ilfov SC PROTAN SA 0 0 0.002Ilfov SC CONSERV BUFTEA

SA 0 100 0

Ilfov COM DARASTI-ILFOV 0 1500 0Ilfov MOARA VLASIEI 0 14760 0Ilfov COM GANEASA 0 12000 0Ilfov COM BERCENI 0 5000 0Ilfov COM. JILAVA 0 12824 0Ilfov SC BI-AL ALUMINIU SRL 0 7000 0

Ilfov SC FNC SUBARU SRL 0 7000 0Ilfov SC EASTERN EUROPE

LOGISTICS & MANAGEMENT SRL

0 01.797

Ilfov SC STENA DTM SRL

0 0 0.484 0 850 0 0 8250 0

Ilfov SC MAER TOOLS SRL 0 2500 0Ilfov SC AGROINDUSTRIALA

SA PANTELIMON

0 5500 0

Ilfov SC PRESTO SERV GENERAL SRL

0 0 37.05 0 300 0

TOTAL REGIUNEA 8 3812 97503.88 1338.693

În anul 2010 , A.P.M. Ilfov a informat prin adrese Consiliile Locale şi agenţii economici deţinători de produse cu continut de azbest că :

de la 01.01.2007 nu se mai permite comercializarea şi utilizarea produselor care conţin azbest ;

produsele cu conţinut de azbest care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de 01.01.2005 pot fi utilizate până la terminarea ciclului de viaţă.

S-au furnizat informaţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, tuturor solicitanţilor de « mod de gospodărire a deşeurilor cu conţinut de azbest rezultate din constructii şi demolari ». Este necesar ca actele de reglementare ce se referă la gestionarea substanţelor, preparatelor şi deşeurilor din construcţii şi demolări cu conţinut de azbest să informeze beneficiarul înscrisului asupra faptului ca prezenţa azbestului conduce la etichetarea ambalajelor cu inscripţia “atenţie produs periculos , se manipulează numai sub jet de apă. Se depozitează în depozite de deşeuri nepericuloase conforme, dar numai în celula separată” sau în depozite pentru deşeuri periculoase, conforme.

249

Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH

Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restrictionarea şi autorizarea substanţelor chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătaţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole.

Prezentul regulament intrat în vigoare la 1 iunie 2007, stabileşte dispoziţii referitoare la substanţe şi preparate. Aceste dispoziţii trebuie să se aplice fabricării, introducerii pe piaţă sau utilizării unor asemenea substanţe ca atare sau în compoziţia preparatelor sau a articolelor, precum şi introducerii pe piaţă a preparatelor.

Regulamentul 1907/2006 se bazează pe principiul că este în sarcina fabricanţilor, a importatorilor şi a utilizatorilor din aval să se asigure că fabrică, introduc pe piaţă sau utilizează substanţe care nu au efecte negative asupra sănătăţii umane sau mediului. Dispoziţiile sale se subordonează principiului precauţiei.ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI SPECIFICE ale ACTORILOR DIN REACHIndustria:Rolul companiilor în cadrul REACH este determinat de activităţile pe care le efectuează legat de o substanţă. Se pot distinge următoarele tipuri de actori din industrie: - Producători de substanţe: Marea majoritate a obligaţiilor conform REACH se aplică producătorilor şi importatorilor de substanţe din UE.- Importatori (de substanţe şi articole) - Utilizatori din aval: Fabricanţii de preparate pe bază de formulă (ex. vopsea, clei, detergenţi, plastic sau cauciuc), utilizatorii de substanţe (ex. uleiuri, lubrifianţi, spume de protecţie) în procese industriale, utilizatori profesionali (ex. ateliere de reparaţii auto şi curăţătorii) sau producători de articole (ex. componente electronice, computere, jucării sau automobile). - Distribuitori. Distribuitorii şi consumatorii nu sunt consideraţi utilizatori din aval conform REACH. Însă distribuitorii trebuie să se asigure că sunt oferite informaţiile privind siguranţa (ex. fişa de date de siguranţă) odată cu substanţele pe care le vând şi că sunt transmise informaţiile relevante în lanţul de aprovizionare.

În vederea realizării de către România către Comisia Europenă şi Agenţia Europeană de Substanţe Chimice a Raportului Anual referitor la implementarea Regulamentului 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a solicitat în 2010 APM-urilor colectarea datelor aferente anului 2009 de la agenţii economici care importă, produc şi/sau utilizează substanţe chimice ca atare, în amestecuri sau în articole.

Informaţiile solicitate se refereau la toate domeniile de activitate în care sunt implicate substanţe chimice vehiculate în cantităţi de cel puţin 1 tonă pe an.

Pe raza Municipiului Bucureşti 78 agenţi economici au raportat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti că au importat, produs şi/sau utilizat substanţe chimice ca atare, în amestecuri sau în articole în cantităţi de cel puţin 1 tonă pe an.

250

8.5 Mediul şi sănătatea – perspective

Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor. Se estimează, de exemplu, că aproape 16% din bolile şi decesele înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de calitatea factorilor de mediu. Oamenii sunt liberi să ia anumite decizii care le vor afecta stilul de viaţă şi sănătatea, însă cu toţii se aşteaptă, în acelaşi timp, ca autorităţile publice să ia măsuri pentru a-i proteja în faţa ameninţărilor pentru sănătate.

Rezultatele preliminare ale unui studiu efectuat în Belgia, Finlanda, Franţa,Germania, Italia şi Ţările de Jos, indică faptul că 6 - 12% din sarcina totală a bolii ar putea fi atribuită unor factori de mediu selectaţi, nouă la număr, din care pulberile în suspensie, zgomotul, radonul, şi fumul de tutun conduc detaşat. Din cauza incertitudinilor, rezultatele trebuie interpretate cu precauţie, ca un clasament orientativ al impactului de mediu numai asupra sănătăţii.

Diferenţe semnificative ale calităţii mediului în cadrul Europei depind de presiunile legate de diferite aspecte, de exemplu, de urbanizare, poluare şi utilizare a resurselor naturale. Expunerile şi riscurile asociate de sănătate, precum şi beneficiile de reducere a poluării şi de un mediu natural, nu sunt uniform distribuite în cadrul populaţiilor. Studiile arată că, condiţiile precare de mediu afectează în special grupurile vulnerabile.

În ce priveşte impactul gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei se arată:

gestionarea integrată a deşeurilor presupune prevenirea generării deşeurilor, minimizarea apariţii lor, iar atunci când sunt generate să se realizeze sortarea, pregătirea pentru reutilizare, reutilizarea, transportul, reciclarea , eliminarea în condiţii sigure de mediu şi sănătate umană. O asemenea abordare ar trebui să asigure protejarea sănătăţii omului.

În practică, şi s-au făcut studii, s-a constatat că: pentru locuitorii din apropierea locaţiilor de depozitare s-a constatat

greutate mică la naştere a fătului, apariţia unor malformaţii congenitale diverse (se presupune ca şi cauză emisiile unui numar mare de poluanţi majoritatea la concentraţii mici dar care se adună în timp). Pentru lucrătorii din domeniul gestionării deşeurilor apar deseori accidente şi probleme musculo-scheletice. Cert este că boala “cancer” sau alte boli apar la perioade mari de timp pentru cei care locuiesc in apropierea depozitelor de deşeuri, incineratoarelor sau au fost implicaţi direct in activitatea de gestionare a deşeurilor; un aspect de luat în considerare în cazul depozitelor de deşeuri este controlul asupra gazului de depozit care prin infiltrare în afara amplasamentului poate produce acumulări cu generarea de explozii; tot pentru zona depozitelor de deşeuri este caracteristic apariţia mirosurilor dezagreabile generatoare de disconfort pentru spaţiile de locuit.

pentru locuitorii din apropierea locaţiilor de incinerare controlată apare cu o frecvenţă destul de mare diverse tipuri de cancer, simtome respiratorii de la emisiile de Nox, pulberilor în suspensie.

251

8.6 Radioactivitatea mediului

Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu. Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare (centrale nuclear-electrice, reactoare de cercetare, etc.) şi accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (ex. accidentul nuclear de la Cernobîl).

8.6.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului. Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) sunt realizate de Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi de staţiile automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer. Obiectivele activităţii de monitorizare a radioactivităţii mediului sunt: • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional; • notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real; • controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional; • evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii datorate practicilor sau accidentelor radiologice;

252

• urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică; • furnizarea de informaţii către public. În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul de date se realizează orar.

8.6.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

În cursul anului 2010 Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) Bucureşti a derulat un program standard de activitate monitorizare a radioactivitaţii factorilor de mediu de 24 ore din 24, prin măsurarea: • activitaţii beta globale a probelor de: - aer

- depuneri atmosferice - ape - vegetaţie - sol • măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer în situaţii normale şi de urgenţă radiologică şi transmiterea acestor date către Serviciul Laborator Radioactivitate (Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM ) care este coordonatorul din punct de vedere tehnic şi ştiinţific al Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.). Activitatea staţiei se desfăşoară conform OM 1978/2010, care cuprinde procedurile de lucru la Staţiile de Supraveghere a Radioactiviţii Mediului în situaţii normale şi în situaţii de urgenţă radiologică şi în baza Normativelor de dotare şi a specificaţiilor tehnice pentru echipamente stabilite de Serviciul Laborator Radioactivitate-Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM, în conformitate cu ROF-ANPM în vigoare. Fluxul de date atât în situaţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă, este asigurat de către SSRM Bucureşti prin raportări zilnice, lunare şi anuale către LRM-ANPM, datele fiind introduse în Baza Naţională de date de radioactivitate a mediului din România, ce este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date între România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). Analizele de radioactivitate efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului 2010, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2010 nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului (conform valorilor de avertizare stabilite prin OM 338/ 2002).

În anul 2010, staţia de monitorizare a radioactivităţii aerului aferentă APM Ilfov nu a funcţionat ea fiind introdusă într-un program experimental de transmitere a datelor. Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2010 în cadrul SSRM Bucureşti a fost de 5582. Probele prelevate de către SSRM Bucureşti sunt retransmise către ANPM pentru analizele gama spectrometrice.

253

8.6.3. Radioactivitatea aerului

Aerosoli atmosferici

Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul programului de lucru specific Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii Bucureşti, cu un program de lucru standard de 24 h efectuând 4 aspitaţii: 02 – 07, 08 – 13, 14 – 19 şi 20 – 01. Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare, timp de 5 ore, prin filtre, care apoi sunt analizate beta global. Filtrele prelevate sunt analizate beta global după 3 minute de la încetarea aspiraţiei, determinându-se activitatea beta globală imediată a aerosolilor. Măsurarea are ca scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului. Filtrele sunt apoi remăsurate după 20 ore, determinându-se nivelul radioactivităţii naturale a descendenţilor radonului şi toronului – gaze radioactive inerte (datorate emanaţiilor de scoarţa terestră în mod natural). Ultima remăsurare a filtrelor se face după 5 zile de la prelevare, determinând-se nivelul global al radioactivităţii artificiale a mediului. Influenţa variaţiilor diurne asupra activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici aspiraţi la SSRM Bucureşti se poate observa în Tabelul 8.6.3.1 şi figurile nr. 8.6.3.1 – 8.6.3.4

Tabel 8.6.3.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).Aspiraţii de ziaspiraţia 08: 00 - 13:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 3,4 5,5februarie 1,8 3,4martie 0,9 1,9aprilie 0,9 2,1mai 1,1 3,3iunie 0,9 1,7iulie 1,1 2,3august 1,5 4,7septembrie 1,2 2octombrie 1,2 2,6noiembrie 2,1 4,6decembrie 1,4 3,8

Aspiraţii de noapteaspiraţia 20: 00 - 01:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 2,3 4,9februarie 2 4,6martie 1,3 2,9

254

aprilie 1,8 4,4mai 2 7,9iunie 1,9 5,1iulie 2,5 6,4august 3,5 6,6septembrie 3,1 9,1octombrie 2,5 8,2noiembrie 2,8 9,6decembrie

aspiraţia 14: 00 - 19:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 1,9 3,9februarie 1,5 2,3martie 0,7 1,5aprilie 0,7 1,3mai 0,7 1,5iunie 0,8 1,5iulie 0,9 1,9august 1,2 2,2septembrie 1,1 2octombrie 1,3 2,5noiembrie 1,9 4,6decembrie

aspiraţia 02: 00 - 07:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 2,3 5,3februarie 2 5,7martie 1,5 3,7aprilie 3,1 9,6mai 3,1 8,8iunie 2,8 7,9iulie 3,1 6,4august 5,2 9,9septembrie 4 8,6octombrie 2,9 7,5noiembrie 4,6 10,6decembrie 2 6,3

figura 8.6.3.1

255

figura 8.6.3.2

figura 8.6.3.3

256

figura 8.6.3.4

Valorile din figurile anterioare reprezintă media lunară a rezultalelor analizelor beta globale obţinute zilnic de SSRM Bucureşti, pentru fiecare interval de aspitaţie. Valorile înregistrate în cursul nopţii sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (maxima obţinâdu-se în intervalul de aspiraţie 02 - 07), datorită condiţiilor reduse de difuzie în atmosferă.

Debitul dozei gama în aer

Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata programului de lucru (24h). Valorile prezentate în figura nr. 8.6.3.5 au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate în anul 2010, având la dispoziţie

257

un număr total de 7296 valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%.

Tabel 8.6.3.2 Debitul dozei gamma externe (μGy/h).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 0,121 0,133februarie 0,109 0,123martie 0,097 0,118aprilie 0,087 0,091mai 0,087 0,090iunie 0,087 0,092iulie 0,091 0,101august 0,098 0,103septembrie 0,096 0,116octombrie 0,106 0,117noiembrie 0,102 0,114decembrie 0,112 0,133

figura nr. 8.6.3.5

Debitul dozei gamma externe,microGy h-1, anul 2009

0,000

0,050

0,100

0,150

0,200

0,250

ianua

rie

februa

riemar

tieap

rilie

maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrie

Deb

itul d

ozei

gam

ma

exte

rne,

mic

roG

y h-1

media lunaramaxima lunara

Limita de avertizare: 1.0 microGy h-1.

Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

258

Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă de 0,3 m2, a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate, pentru SSRM Bucureşti în anul 2010, este prezentată în Tabelul 8.6.3.3 şi figura nr.8.6.3.6

Tabel 8.6.3.3 Depuneri atmosferice, activităţi beta globale imediate (Bq/m2/zi).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 1 6,2februarie 1 7,3martie 1,5 10,9aprilie 1,2 7,8mai 2,1 17,3iunie 1 7,1iulie 0,7 1,7august 1,1 7,7septembrie 1,3 3,6octombrie 1,5 2,9noiembrie 1 1,8decembrie 2,2 9,1

Figura 8.6.3.6

259

Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii, de câte ori se înregistrează de-a lungul fiecărei luni. După colectare şi pregătire, probele sunt retransmise pentru analiza beta spectrometrică către ANPM.

Radioactivitatea apelor

SSRM Bucureşti efectuează analize de radioactivitate pentru probe de apă de suprafaţă prelevate din Lacul Colentina şi pentru probe de apă de adâncime, dintr-un foraj de pe platforma de la Afumaţi. Prelevarea probelor se efectuerază cu frecvenţă zilnică. Probele prelevate sunt pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile. Probele cumulate lunar sunt transmise spre analiză gama spectrometrică. Mediile lunare ale acestor analize sunt prezentate în Tabelele 8.6.3.4 şi 8.6.3.5 respectiv, în figurile 8.6.3.7şi 8.6.3.8

Tabel 8.6.3.4. Apă brută Colentina, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 161,0 249,7februarie 149,6 196,0martie 153,8 402,8aprilie 150,9 416,6mai 145,1 205,1iunie 145,6 236,0iulie 148,0 252,3august 145,4 252,3septembrie 190,1 317,0octombrie 203,9 269,4noiembrie 197,7 241,8decembrie 171,1 193,5

260

figura 8.6.3.7

Tabel 8.6.3.5 Apă potabilă (foraj adâncime Afumaţi), activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 128,9 152,4februarie 101,9 115,1martie 114,6 169,5aprilie 132,9 175,4mai 110,9 134,1iunie <110,9iulie 123,9 123,9august 164,5 179,0septembrie <176,6octombrie 162,0 164,3noiembrie 189,0 238,0decembrie

261

figura 8.6.3.8

Valorile activităţilor specifice beta globale ale probelor de apă brută şi apă potabilă s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale.

Radioactivitatea solului

Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează saptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. În luna iunie, se recoltează o probă de sol de pe o suprafaţă necultivată de 10x10 cm2, până la adâncimea de 5 cm, care se analizează gama spectrometric. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masă uscată (m.u.). Tabelul 8.6.3.6 şi figura nr. 8.6.3.9 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de sol necultivat recoltate la SSRM Bucureşti în anul 2010. Valorile au fost obţinute prin medierea valorilor săptămânale din anul 2009.

Tabel 8.6.3.6 Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)

262

figura nr. 8.6.3.9

Valoarea maximă anuală a activităţii specifice beta globale a probelor de sol necultivat în anul 2008 a fost înregistrată în luna octombrie şi a fost de 443,3 Bq/kg.

Radioactivitatea vegetaţiei Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate saptămânal, masurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. Perioada de prelevare a probelor de vegetaţie spontană este aprilie – octombrie 2010. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masa verde (m.v.). Valorile prezentate în tabelul 8.6.3.7 şi figura nr. 8.6.3.10 au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare, din anul 2010. Tabel 8.6.3.7.Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie - -februarie - -martie - -aprilie 343,3 375,0mai 387,7 437,9iunie 512,1 555,3iulie 306,8 439,2august 336,6 374,6septembrie 352,4 422,5octombrie 351,7 452,1noiembrie - -decembrie - -

263

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie - -februarie - -martie - -aprilie 289,1 441,2mai 166,7 218,9iunie 205,7 246,3iulie 236,3 285,5august 264,3 353,7septembrie 131,8 131,8octombrie 237,6 376,7noiembrie - -decembrie - -

figura nr. 8.6.3.10

În luna iunie se prelevează o proba de vegetaţie spontană de pe suprafaţa de 1 m2, care se analizează gama spectrometric la ANPM. Rezultatele analizelor arată că valorile obţinute în cursul anului 2010 pentru toţi factorii de mediu se încadrează în limitele normale de variaţie.

264

8.7 Poluarea fonică şi sănătatea

Nocivitatea zgomotului depinde de intensitatea lui, de durata de expunere şi de particularităţile individuale ale persoanelor expuse. Zgomotele foarte puternice pot provoca leziuni temporare sau definitive ale urechii interne şi pot compromite total auzul. În industrie, însă, zgomotul exercită de obicei o acţiune cronică şi provoacă reducerea auzului în mod progresiv şi chiar invaliditate profesională. Interferenţa zgomotului cu comunicarea poate duce la un număr mare de probleme ca şi: dificultăţi ale auzului, lipsa de concentrare, nesiguranţa, lipsa de încredere proprie, frustrare, neîntelegere, scăderea capacităţii de muncă, agresiune, probleme în relaţiile dintre oameni, reacţii comportamentele legate de problemele de stres.

Probleme ale urechii interne pot fii cauzate de către zgomote puternice. Energia evenimentului sonor produs este foarte mare şi de multe ori de scurtă durată. Mai pot fii cauzate de expunerea la zgomot în perioade de timp mai lungi. Aceste cazuri apar la locurile de muncă, în zonele din jurul aeroporturilor şi a autostrăzilor. Nivelul de zgomot nu este foarte mare dar este de lungă durată. Celule senzoriale de tip par (sensory hair cells) din urechea internă sunt cele mai vulnerabile şi sunt primele care se rănesc la expunerea la zgomot.

Este bine stiut că ascultarea de muzică la volum mare sau experimentarea unui zgomot puternic lângă ureche poate duce la perioada temporară de slăbire a auzului. În acest caz este necesar câteva ore până la o săptămână de linişte pentru recuperare.

Dereglările cronice ale somnului pot contribui la:– boli cardiovasculare– nevroze– frică– agresivitate Zgomotul poate crea dificultăţi în procesul de învăţare, în special în cadrul şcolilor, unde este necesar un nivel foarte scăzut al zgomotului.

Zgomotul generat de traficul aerian sau terestru reprezintă sursa cheie pentru această stare de iritabilitate. Expunerea continuă la zgomot poate duce al dereglări cronice ale sistemului psihologic – în special la creşteri ale producerii hormonilor ce cauzează stresul. Aceşti hormoni ai stresului (adrenalina şi noradrenalina) duc la creşterea colesterolului în sânge.

Dovezile arată că zgomotul mai puternic de 80 dB(A) duce la scăderea comportamentului normal şi la creşterea celui agresiv.

În anul 2010 Comisia Tehnică Regională la care Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov este parte, a verificat Planul de acţiune al Căilor Ferate tronson Bucureşti N – Chitila, inclusiv staţia Bucureşti Nord şi a considerat că au fost atinse criteriile cerute de legislaţie.

În acelaşi an au fost programate datele consfătuirilor publice în vederea realizării Planului de acţiune pentru reducerea zgomotului, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România pe tronsoanele de drum afectate (amplasate in zone locuite).

În judeţul Ilfov unităţile productive industriale sunt amplasate în general în afara localităţilor sau concentrate de-a lungul şoselei de centură a Bucureştiului.

265

Din analiza „Rapoartelor de încercare” cu privire la zgomot, realizate de agenţii economici, în conformitate cu capitolul Monitorizare din Autorizaţia de mediu se constată un nivel al zgomotului la limita incintelor cuprins între 45-56 dB (A), limita admisibilă pentru zona industrială fiind de 65 dB (A).

Sunt şi excepţii unde poziţionarea zonei industriale este pe o parte a unui drum naţional, iar pe cealaltă parte sunt locuinţe. În aceste cazuri, s-a constatat faptul că nu se poate asigura limita admisibilă pentru zona de locuit, respectiv 50 dB (A) ziua şi 40dB (A) noaptea. Relevante în cadrul judeţului Ilfov sunt platformele industriale existente, de care s-au apropiat foarte mult complexele rezidenţiale.

Nivelul de zgomot la limita incintei industriale se impune a fi mai mic decât cel prevăzut în standard şi luarea unor măsuri speciale pentru reducere. Zgomotul persistent, peste limitele admisibile 50dB (A) pe timp de zi şi 40 dB(A) pe timp de noapte la care este expusă populaţia din zonele urbane aglomerate şi din apropierea unor activităţi industriale – economice, afectează starea de sănătate biologică şi psihică. Sursele poteţiale pot fi: transporturi tereste, şantiere de construcţii civile şi industriale, transportul aerian, căi ferate, activităţi de petrecere a timpului liber - discoteci, jocuri mecanice etc.

Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile pe teritoriul judeţului enumerăm:- punerea în aplicare a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot;- amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit;- evitarea construirii de noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot;- utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante;- monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului.

În anul 2010 nu s-au înregistrat efecte ale poluării fonice asupra stării de sănătate a populaţiei din regiunea Bucureşti Ilfov.

APM Ilfov nu deţine laborator şi nici aparatură specifică pentru determinări ale nivelului de zgomot în diverse locaţii: incintă industrială, piaţă, spaţii comerciale, instituţii de sănătate şi educaţie, parcuri şi zone de recreere, trafic sau zone de locuit.

În urma efectuării acţiunilor de control şi inspecţie de către Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, a fost verificat modul de respectare a prevederilor autorizaţiilor de mediu privind obligaţia asigurării măsurătorilor de zgomot, impunându-se măsuri de raportare a acestora la autoritatea de mediu emitentă. Nu s-au constatat situaţii deosebite care să impună sancţionarea contravenţională.

8.10 Tendinţe

- utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a materialelor fonoabsorbante pentru construcţiile industriale

- izolarea zonelor ce produc zgomot de zonele liniştite, ale unei incinte industriale- urbanizarea pe baza unor planuri şi programe supuse evaluării de mediu- inventarierea zonelor cu valori ale zgomotului ridicat- promovarea investiţiilor în funcţie de hărţile de zgomot

266

CUPRINS

CAPITOLUL I PROFIL DE REGIUNE 3

1.1 Date geografice şi climatice 3

CAPITOLUL II CALITATEA AERULUI 5

2.1 Emisii de poluanţi atmosferici 5 2.2 Calitatea aerului 13. 2.3 Poluarea aerului – efecte locale 23 2.4 Poluări accidentale.Accidente majore de mediu 26 2.5 Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România . 26 2.6 Tendinţe 27

CAPITOLUL III APA (DULCE) 30

3.1 Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri 30 3.2 Apele de suprafaţă 34 3.3 Calitatea apei dulci 36 3.3.1 Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri .38 3.3.2 Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor 393.4 Apele subterane .40 3.5 Apa potabilă şi apa de îmbăiere 41. 3.6 Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate 47 3.7 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, zone critice 62 3.8 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. 62 3.9 Presiuni asupra stării de calitate a apelor din România 63 3.10Tendinţe 68

CAPITOLUL IV UTILIZAREA TERENURILOR 70 4.1 Solul 70

4.1.1 Repartiţia pe clase de folosinţă 71 4.1.2 Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor 72 4.1.3 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România 73 4.1.4 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor 75 4.1.5 Managementul siturilor contaminate 77 4.1.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. 79 4.2 Starea pădurilor. Evoluţia suprafeţelor ocupate de păduri. Păduri regenerate şi reîmpăduriri 79

4.3 Tendinţe 83

CAPITOLUL V PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA 84

5.1 Biodiversitatea României 84 5.1.1 Stare 84

5.1.2 Impact .88

267

5.2 Presiuni antropice asupra exercitate biodiversităţii 89 5.2.1 Creşterea acoperirii terenurilor 90

5.2.2 Creşterea populaţiei 93 5.2.3 Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor 93

5.3 Ariile naturale protejate 94 5.4 Mediul marin şi costier 98 5.5 Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier 98 5.6 Tendinţe 98

CAPITOLUL VI MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 99

6.1 Consumul şi mediul înconjurător 99 6.2 Resursele materiale şi deşeurile .. 100 6.3 Gestionarea deşeurilor 101 6.4 Impact (caracterizare) 128 6.5 Presiuni 130 6.6 Tipuri de deşeuri 131

6.6.1 Deşeuri municipale 131 6.6.2 Deşeuri industriale 136 6.6.3 Deseuri generate de activitati medicale 1386.6.4Fluxuri de deşeuri 1426.6.5 Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor 177

6.7 Planificare (răspuns) 1826.7.1 Directiva cadru privind deşeurile 182

6.8 Perspective 1876.8.1 Strategia naţională privind deşeurile 187

CAPITOLUL VII SCHIMBĂRILE CLIMATICE 196

7.1 UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice 196 7.2 Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES 197 7.3 Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România 202

7.3.1 Creşteri ale temperaturilor 2027.3.2 Modificări ale modulelor de precipitaţii 2037.3.3 Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme 204

7.4 Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice 205 7.5 Tendinţe 206

CAPITOLUL VIII MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 209

8.1 Poluarea aerului şi sănătatea 209 8.2 Efectele apei poluate asupra stării de sănătate 212

8.3 Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei 215 8.4 Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu 217 8.5 Mediul şi sănătatea – perspective 246 8.6 Radioactivitatea mediului 247 8.7 Poluarea fonică şi sănătatea 260 8.8 Tendinţe 261

268

Precizăm că acest document s-a realizat cu informaţiile furnizate de către următoarele instituţii:

- Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov, - Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti- Administraţia Bazinală de Apă - ARGEŞ – VEDEA , Sistemul de Gospodărire a

Apelor Ilfov - Bucureşti- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov- Direcţia Silvică Bucureşti- Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, Comisariatul

municipiului Bucureşti- Direcţia Regională de Statistică a munipiului Bucureşti- Administraţia Naţională de Meteorologie- ARPM Bucureşti compartimentele monitorizare, arii protejate, deşeuri şi

substanţe chimice, sol şi subsol, schimbări climatice- APM ILFOV – compartimentele - calitatea aerului, monitorizare, arii protejate,

deşeuri şi substanţe chimice, sol şi subsol

269

Date post:	06-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM BUCURESTI/Raport anual... · Web viewSingurele văi...

Documents