Raportul de Mediu a fost ntocmit - apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM...

R A P O R T DE M E D I U PENTRU PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

Pag.

ILFOV

1

C U P R I N S INTRODUCERE 4 CAP. I CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPLAE ALE PLANULUI 9 1.1. OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI 9 1.1.1. OBIECTIVELE PJGD 10 1.1.2. SCOPUL ŞI LIMITELE PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR 12

1.1.3. PRINCIPII 14 1.1.4. ORIZONTUL DE TIMP AL PJGD 16 1.1.5. PREVEDERI LEGISLATIVE 17 1.2. CONŢINUTUL PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR 17 1.2.1. STRUCTURA PJGD 17 1.2.2. ELEMENTE PRINCIPALE DE CONŢINUT AL PJGD 18 1.3. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 34 CAP. II STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI 35 2.1. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE ALE MEDIULUI 35 2.1.1. POZIŢIE GEOGRAFICĂ 35 2.1.2. CONDIŢII GEOMORFOLOGICE 35 2.1.3. CLIMA 36 2.1.4. STAREA ATMOSFEREI 37 2.1.5. HIDROLOGIE 40 2.1.6. SOLUL 45 2.1.7. ELEMENTE DE GEOLOGIE ŞI HIDROLGEOLOGIE 48 2.1.8. RESURSE NATURALE 50 2.1.9. BIODIVERSITATEA 51 2.1.9.1. VEGETAŢIA 51 2.1.9.2. FAUNA 52 2.1.9.3. REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII 53

SC NHN ECOINVEST SRL, str. George Georgescu nr 4, et. 2, Bucureşti sector 4, tel:+40 (0)21 3360142; tel/fax: +40 (0) 21 336 1516; e-mail: [email protected] ; http://www.nhn.ro


Pag.

ILFOV

2

2.1.9.4. REŢEAUA NATURA 2000 54 2.1.10. INFRASTRUCTURA 58 2.1.11. AŞEZĂRI UMANE 60 2.1.12. UTILITĂŢI 61 2.1.12.1. ALIMENTAREA CU APĂ ŞI SISTEMELE DE CANALIZARE 61 2.1.12.2. SISTEME DE ÎNCĂLZIRE 66 2.1.12.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ 66 2.1.12.4. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE 54 2.1.13. ASPECTE ECONOMICE 68 2.1.14. ASPECTE CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL 71 2.2. EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI 73 CAP.III CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATĂ

SEMNIFICATIV 77

CAP. IV PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE 78 CAP. V OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU

PJGD 81

CAP. VI EFECTE POTENŢIALE ASUPRA MEDIULUI 84 CAP. VII POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN

CONTEXT TRANSFRONTIERĂ 91

CAP. VIII MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

91

CAP. IX VARIANTE ALESE ŞI DESCRIEREA MODULUI ÎN CARE S-A

EFECTUAT EVALUAREA 106

9.1. FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ GESTIONAREA DEŞEURILOR ŞI EVALUAREA ALTERNATIVELOR

106

9.2. ANALIZA POSIBILELOR ALTERNATIVE DE GESTIUNE A DEŞEURILOR MINUCIPALE

108



Pag.

ILFOV

3

CAP. X MĂSURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI 117

CAP.XI REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 11.1.1. Obiectivelor principale ale planului 11.1.2. Expunerea conţinutului 11.1.3. Relaţia cu alte Planuri şi Programe relevante 11.2. Evoluţia stării mediului în situaţia neimplementării Planului 11.3. Probleme de mediu existente 11.4. Efecte potenţiale asupra mediului 11.5. Variante alese şi descrierea modului în care s-a efectuat

evaluarea 11.6. Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării planului



Pag.

ILFOV

4

INTRODUCERE

BAZA CONTRACTUALĂ

Lucrarea intitulată „Raportul de mediu pentru Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Ilfov” este realizată de către executantul SC NHN ECOINVEST SRL, în baza contractului nr.

5750/05.06.2008.

Prezentul studiu are ca scop evaluarea impactului produs asupra mediului de activităţile

prevăzute în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Ilfov.

Lucrarea serveşte la obţinerea avizului de mediu .

BAZA LEGISLATIVĂ

Raportul de mediu pentru Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Ilfov este elaborat

în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri si programe si Manualului privind aplicarea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.

HG 1076/2004 reprezintă transpunerea în legislaţia românească a Directivei

2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) .

Obiectivul prezentei hotărâri este de a asigura un nivel înalt de protecţie a mediului şi de

a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor

planuri şi programe, în scopul promovării dezvoltării durabile, prin efectuarea unei evaluări de

mediu a planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Subliniem faptul că înscrisurile cuprinse în prezentul studiu sunt destinate în

exclusivitate beneficiarului.

Orice utilizare a informaţiilor furnizate în prezentul studiu fără acordul beneficiarului cade

sub incidenţa legislaţiei în vigoare şi se pedepseşte ca atare.



Pag.

ILFOV

5

SUPORTUL DOCUMENTAR

Documentaţii care au stat la baza elaborării lucrării:

HG nr. 1076/8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificata si aprobata de Legea nr. 265/2006 care transpune DC 85/337/CEE (modificata prin DC 97/11/CE); DC 90/313/CE; DPEC 2001/42/CE; DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE; DC 91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE; DC 75/439/CEE; DC 91/157/CEE; RC 259/93; DC 92/43/CEE; DC 79/409/CEE;

Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei care transpune DC 96/62/CEE; DC 1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE;

Legea nr. 24/06.05.1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 care transpune Decizia 2004/280/CE si DC 93/389/CEE modificata de DC 99/296/CEE;

Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei ;

Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor si preparatelor chimice periculoase care transpune DC 67/548/EEC, D 88/379/EEC, R 793/93;

Legea nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000 care transpune prevederile Directivei Consiliului 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase si ale Directivei 1999/45/CE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase;

Legea nr. 426/2001 de aprobare a Ordonanţei nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor care transpune DC 75/442/CEE (amendata de DC91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE;

H.G. nr. 1159/2003 pentru modificarea H.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC 75/439/CEE (amendata de DC87/101/CEE si de DC 91/692/CEE);

Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor in conformitate cu Catalogul European al Deşeurilor care transpune Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deşeurilor;

H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deşeurilor de ambalaje care transpune in legislaţia naţionala Directiva Parlamentului si Consiliului nr. 94/62/CE privind ambalajele si deşeurile de ambalaje, amendata prin Directiva Parlamentului si Consiliului


http://www.arpmb.ro/Compartiment Avize, Acorduri, Autorizari_files/New Folder/00066841.htm


Pag.

ILFOV

6

2004/12/CE, Decizia Comisiei Europene 97/129/CE privind sistemul de identificare si marcare a materialelor de ambalaj, Decizia Comisiei Europene 2005/270/CE privind formatul referitor la sistemul de baze de date;

H.G. nr. 124/30.01.2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluării mediului cu azbest, modificata de H.G. nr. 734/2006 care transpune Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987 cu privire la prevenirea si reducerea poluării mediului cauzate de azbest;

H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor care transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor;

H.G. nr. 321/14.04.2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental care transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea si managementul zgomotului in mediul înconjurător – Declaraţia Comisiei formulata in cadrul Comitetului de Conciliere privind evaluarea si managementul zgomotului;

H.G. nr. 352/21.04.2005 pentru modificarea H.G. nr. 188/28.02.2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate care transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE;

H.G. nr. 448 din 19 mai 2005 privind deşeurile de echipamente electrice si electronice care transpune Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice si electronice si Directiva nr. 2003/108/EC de modificare a Directivei nr. 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice si electronice.

H.G. nr. 268 /2005 pentru modificarea si completarea H.G. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor care transpune Directiva 2000/76/CE.

Legea nr. 107/1996 - Legea apelor; STAS 12574-87 - Aer din zonele protejate - condiţii de calitate; STAS 1342-91 - Apa potabilă - condiţii de calitate; Ordinul nr. 462/1993 - Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei şi Norme

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;

Ordinul nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementărilor privind evaluarea poluării mediului

STAS 10009-88 - Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;

STAS 6161/3-82- Determinarea nivelului de zgomot în localităţi urbane;

D. Ghinea - Enciclopedia Geografică a României, Ed. Enciclopedică, Bucureşti 1998,

Strategia protecţiei mediului, Bucureşti 1996,

Arhive digitale de arheologie, Institutul de Memorie Culturală şi Institutul de Arheologie



Pag.

ILFOV

7

„Vasile Pârvan”, 2003 -2007 Anuarul Statistic - Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor

2005 P-100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-

culturale, agrozootehnice şi industriale, INCERC Bucureşti

SR 11100/1/ 93 - Zonarea seismică - Macrozonarea teritoriului României

Gh. Blaga, I. Rusu, S. Iudrescu, D. Vasile – Pedologie, Ed. Didactica şi Pedagogică, RA, Bucureşti 1996,

Monografia geografică a României, Geografia Fizică, Editura Academiei, 1960 Cartea Roşie a vertebratelor din România, Acad. Nicolae Botnariuc ,Dr. Victoria Tatole,

Bucureşti, 2005

Pădurile României, Parcuri Naţionale şi Parcuri Naturale, Regia Naţională a pădurilor Romsilva, Bucureşti, 2004



Pag.

ILFOV

8

CAPITOLUL I . OBIECTIVELE PRINCIPALE ŞI CONŢINUTUL PLANULUI

1.1. OBIECTIVELE, SCOPUL, PRINCIPIILE ŞI ORIZONTUL DE TIMP AL PJGD

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor reprezintă un document strategic a cărui

utilitate se reflectă în :

- diversificarea şi dezvoltarea cantitativă a fluxurilor de deşeuri,

- organizarea gestionarii acestora, inclusiv în ce priveşte estimarea necesarului de

investiţie pentru atingerea ţintelor prevăzute la nivel judeţean ce decurg din

implementarea aquis-ului comunitar în domeniu.

Planul reprezintă o obligaţie legală a Consiliului Judeţean Ilfov, prin care se urmăreşte:

Obţinerea datelor şi informaţiilor necesare descrierii situaţiei existente şi a datelor

de intrare în modelele tehnico-economice pe care se fundamentează calculul capacitaţii

infrastructurii de colectare, transport, depozitare, tratare şi reciclare a deşeurilor;

Identificarea infrastructurii si echipamentelor necesare pentru respectarea

responsabilităţilor care revin autorităţilor locale din planul de implementare al directivelor

referitoare la gestionarea deşeurilor;

Estimarea nevoii de investiţie pentru respectarea responsabilităţilor care revin

autorităţilor locale din planurile de implementare al directivelor;

Fundamentarea predicţiilor privind fluxurile de deşeuri menajere si asimilabile

celor menajere în judeţul Ilfov, în vederea dimensionării capacitaţilor de colectare, transport,

depozitare si reciclare, precum si a celor necesare colectării si tratării deşeurilor biodegradabile,

deşeurilor din echipamente electrice, nămolurilor de la staţiile de epurare si vehiculelor scoase

din uz.

1.1.1. OBIECTIVELE PJGD

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

reprezintă strategia de gestionare a deşeurilor sincronizată cu orientarea

judeţului realizată prin Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor.



Pag.

ILFOV

9

serviciile de

emisii cauzate de deşeurile biodegradabile, conform

ţintelor naţionale/ regionale/judeţene

permite utilizarea avantajelor locale (de exemplu: supra-capacităţile de reciclare

existente în judeţ ) pentru a atinge ţintele stabilite pentru toată regiunea.

creează interfaţa în vederea elaborării unei strategii de gestionare a deşeurilor

care nu pot fi administrate sau finanţate de un singur judeţ (de exemplu: datorită cantităţilor prea

mici de deşeuri).

reprezintă un instrument pe baza căruia se va putea solicita şi obţine suport

financiar din partea Uniunii Europene, prin integrarea armonioasă în Planul Regional de

Gestionare a Deşeurilor.

este un instrument care permite judeţului să primească un suport financiar din

partea UE, pentru conformarea regiunii cu cerinţele legale şi atingerea ţintelor naţionale.

Obiectivul global al PJGD

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor stabileşte obiectivele strategice pe care

trebuie să le îndeplinească judeţul, precum şi măsurile necesare în următorii 10 de ani, în

domeniul gestionării deşeurilor.

Obiective specifice ale PJGD

Stabilirea obiectivelor şi ţintelor generale pentru gestionarea deşeurilor;

Stabilirea obiectivelor şi ţintelor specifice privind gestionarea anumitor fluxuri de

deşeuri;

Stabilirea obiectivelor şi ţintelor generale pentru gestionarea deşeurilor periculoase;

Stabilirea obiectivelor şi ţintelor pentru gestionarea anumitor tipuri de deşeuri

periculoase.

Obiectivele principale ale PJGD

atingerea unui nivel înalt de colectare a deşeurilor generate prin conectarea la

salubrizare a unui număr cat mai mare de generatori de deşeuri

reducerea potenţialului de



Pag.

ILFOV

10

reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate şi creşterea cantităţilor reciclate conform

ţintelor naţionale/ regionale/judeţene,

asigurarea de capacitaţi suficiente de depozitare şi închiderea vechilor depozite

neconforme

1.1.2. SCOPUL ŞI LIMITELE PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

Scopul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Scopul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) este de a crea cadrul de

programare judeţean necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem durabil de

gestionare a deşeurilor, care să asigure un sistem eficient din punct de vedere ecologic si

economic, în conformitate cu cerinţele si priorităţile naţionale si ale Uniunii Europene

Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionari

durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri si

opţiunile de gestionare a acestora.

Mai in detaliu, planurile de gestionare a deşeurilor prezintă cadrul de planificare pentru:

a. Conformarea cu politica UE privind gestionarea deşeurilor si atingerea ţintelor propuse:

- planurile de gestionare a deşeurilor reprezintă instrumente importante care

contribuie la implementarea politicilor si la atingerea ţintelor stabilite in domeniul

gestionarii deşeurilor.

b. Stabilirea capacitaţilor suficiente si caracteristice pentru gestionarea deşeurilor:

- planurile de gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile si cantităţile de deşeuri care

trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la

asigurarea de capacitaţi si moduri de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a

deşeurilor funcţie de deşeurile care trebuie gestionate.

c. Controlul masurilor tehnologice:



Pag.

ILFOV

11

- prezentarea fluxurilor de deşeuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare

masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri.

d. Prezentarea cerinţelor economice si de investiţie:

- planurile de gestionare a deşeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea

cerinţelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si

eliminare a deşeurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesităţile pentru

investiţiile in instalaţii de reciclare, tratare si eliminare a deşeurilor.

e. Posibilitatea de atingere a ţintelor - PJGD-ul reprezintă legătura între ţintele regionale şi posibilităţile şi opţiunile de a

atinge aceste ţinte la nivel local, la nivel de judeţ;

Limitele planului judeţean de gestiune a deşeurilor Planul judeţean enumera şi propune metode de colectare şi tehnologii de tratare şi

reciclare a deşeurilor, dar nu poate prezenta în detaliu o soluţie tehnică şi economic viabilă

pentru o anumită investiţie determinată. Din acest punct de vedere el poate reprezenta doar un

punct de plecare pentru investiţiile necesare pentru conformarea cu aquis-ul comunitar în

domeniu.

Elaborarea planului judeţean de gestionare a deşeurilor a pornit de la date de intrare privind cantităţile de deşeuri care sunt în majoritate estimări bazate pe mediile naţionale sau regionale şi ale UE şi nu pe măsurători locale. Condiţiile şi caracteristicile locale au însă un rol important în determinarea compoziţiei deşeurilor, fluxurilor şi posibilităţilor practice de management, astfel încât pentru fundamentarea precisă a capacitaţilor de procesare necesare

Planul judeţean nu detaliază conţinutul Studiilor de Fezabilitate, deşi o parte din

informaţiile prezentate, în special cele referitoare la cantităţile de deşeuri estimate şi la

tehnologiile utilizabile facilitează elaborarea caietelor de sarcini pentru proiectele de investitii şi

chiar elaborarea studiilor de fezabilitate. Ca urmare, planul nu descrie necesarul de proiecte



Pag.

ILFOV

12

tehnice şi nu include calculul costurilor de execuţie sau de procurare a echipamentelor şi

utilajelor necesare.

Deşi planul oferă informaţii esenţiale despre infrastructura de transport, populaţia ce

urmează a fi deservită şi folosinţele terenului, fundamentarea deciziei de amplasare a staţiilor

de reciclare, de transfer şi de procesare a diverselor categorii de deşeuri trebuie să facă

obiectul unor studii de bază separate (geologice, cadastrale şi alte asemenea), de

prefezabilitate şi fezabilitate.

Planul nu îşi propune să detalieze aspectele ce trebuie avute în vedere la evaluarea

impactului asupra mediului pentru investiţiile în infrastructura respectivă.

Nu fac obiectul planului procedurile de operare ale infrastructurii şi sistemelor de

colectare şi de tratare a deşeurilor (se vor elabora pentru fiecare caz în parte, pe baza

standardelor aplicabile şi a instrucţiunilor tehnice ale utilajelor respective) şi regulamentele de

organizare a activităţii (ce vor fi elaborate conform procedurilor din Ordinele aplicabile ale

ANRSC).

1.1.3. PRINCIPII

Principalele principii care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt

enunţate în cele ce urmează:

1. Principiul protecţiei resurselor primare - stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza

utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile. Acesta este formulat în

contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă”, punând accentul pe utilizarea

materiilor prime secundare.

2. Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune

tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”), stabileşte că, pentru orice activitate

(inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte

principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea

şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.



Pag.

ILFOV

13

3. Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea

descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor,

tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu;

4. Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel

al responsabilităţii utilizatorului, stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi

economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de

generatorul acestora.

5. Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii

prime nepericuloase;

6. Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile trebuie să

fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul judeţean şi cât mai aproape de sursa de

generare;

7. Principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie

luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii

uniforme la nivel judeţean, regional şi naţional.

8. Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă

din activităţile social-economice care le generează

1.1.4. ORIZONTUL DE TIMP AL PJGD

Orizontul de timp al PJGD, pentru planificare a fost stabilit la 10 ani, pe de o parte pentru

a pentru a fi în conformitate cu cerinţele legale iar pe de altă parte pentru asigurarea coerenţei



Pag.

ILFOV

14

în timp a acţiunilor. Anul de referinţă a fost considerat 2005 iar ori de câte ori a fost posibil au

fost luate in considerare informaţii din 2006 şi din 2007.

Planul trebuie revizuit, în conformitate cu cerinţele legale în vigoare, o data la 5 ani de la

elaborare. Revizuirea va avea în vedere:

verificarea informaţiilor privind situaţia existentă, în special actualizarea acestora,

unde este posibil, cu date din studii si analize bazate pe măsurători ale fluxurilor si compoziţiei

deşeurilor, mai degrabă decât pe utilizarea mediilor naţionale si a metodelor de calcul indirect;

actualizarea bazelor de date, masuri de perfecţionare a metodelor de colectare,

înmagazinare si validare a datelor;

actualizarea situaţiei cantitative, pe fluxuri si categorii, a cantităţilor de deşeuri

periculoase din deşeurile menajere;

actualizarea structuri pe categorii a deşeurilor colectate

includerea rezultatelor proiectelor pilot si ale celor la scara reala în masurile si

acţiunile propuse în continuarea orizontului de planificare;

includerea concluziilor si recomandărilor studiilor de pre-fezabilitate, a planurilor

de investiţie si a altor studii si cercetări finalizate până în momentul revizuirii;

re-analizarea tehnologiilor disponibile si recomandabile, ca urmare a progresului

tehnic si a rezultatelor aplicării în judeţ a unor tehnologii la scara pilot sau reala;

analizarea relevantei indicatorilor de monitorizare a masurilor incluse în plan;

actualizarea situaţiei managementului deşeurilor pe plan judeţean din punct de

vedere instituţional, legal si administrativ, atât ca urmare a evoluţiei legislaţiei naţionale cât si ca

urmare a modificărilor ţintelor si obiectivelor stabilite la nivelul Uniunii Europene.

Un studiu de pre-fezabilitate privind colectarea selectiva, ce se va încheia până în

momentul revizuirii, va reprezenta un cadru de referinţa.

Planul regional de gestionare a deşeurilor în regiunea Bucureşti-Ilfov, menţionează că în anul 2009 (anterior reviziei planificate) se va atinge un grad de colectare a deşeurilor de la populaţie de 100%, ceea ce presupune extinderea sistemelor de colectare (selectiva) la toate localităţile din judeţ. Aceasta presupune ca structura şi



Pag.

ILFOV

15

ea optima a tehnologiilor si dimensionarea unitarilor de colectare, tratare si eliminare.

1.1.5. PREVEDERI LEGISLATIVE

Prevederile legislative aplicabile gestionarii deşeurilor in judeţ sunt:

niunii Europene;

• normele de organizare a salubrizării, emise de ANRSC.

1.2. CONŢINUTUL PANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

1.2.1. STRUCTURA PJGD

abordăr

le ale judeţului, relevante pentru organizarea planificării masurilor

de ges

xistente în domeniul gestionarii deşeurilor si a elementelor de

infrastr

în regiunea Bucureşti-Ilfov, pentru Consiliul Judeţean Ilfov si pentru autorităţile locale

din jud

-condiţie pentru

dimensionarea investiţiilor necesare gestionarii integrate eficiente a deşeurilor;

cantităţile de deşeuri generate sa fie cunoscute, în acel moment, în principal din date de măsurători, ceea ce va facilita planificarea si îmbunătăţirea masurilor de gestionare a deşeurilor, inclusiv în ce priveşte aleger

• textele normative ce transpun directivele U

• legislaţia naţionala aplicabila in domeniu;

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor reflectă succesiunea logică a planificării şi a

ii integrate a managementului deşeurilor la nivel judeţean, fiind organizat după cum urmează:

Descrieri genera

tionare a deşeurilor;

Descrierea situaţiei e

uctura publica relevante;

Stabilirea obiectivelor, ţintelor si a responsabilităţilor ce deriva din implementarea

directivelor referitoare la gestionarea deşeurilor si din Planul Regional de Gestionare a

Deşeurilor

eţ;

Predicţia/scenarii privind generarea deşeurilor în judeţul Ilfov ca pre



Pag.

ILFOV

16

Descrierea tehnică a principalelor opţiuni pentru infrastructura necesară

managementului integrat al deşeurilor pornind de la situaţia existenta si de la ipotezele utilizate

pentru prognoza fluxurilor de deşeuri în judeţ;

Estimarea costurilor de investiţie si operare a infrastructurii propuse, pe baza

prognozelor fluxurilor de deşeuri;

Planul de acţiune, cu masuri, obiective, termene şi responsabilităţi precise;

Lista indicatorilor pentru monitorizarea implementării planului de acţiune.

Cuprinsul si conţinutul Planului de gestionare a deşeurilor în judeţul Ilfov respectă

metodologia indicată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în mai 2007.

1.2.2. ELEMENTE PRINCIPALE DE CONŢINUT AL PJGD

Dintre elementele principale şi specifice judeţului Ilfov, prezentate şi analizate în PJGD

menţionăm următoarele:

Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere si asimilabile din comerţ, industrie

si instituţii), la care se adăuga alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje,

deşeurile din construcţii si demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din

uz şi deşeuri de echipamente electrice si electronice.

Planul judeţean de gestiune a deşeurilor nu se referă la:

- deşeurile medicale periculoase;

- deşeurile industriale;

- deşeurile rezultate din procese termice;

- deşeurile radioactive;

- deşeurile miniere (indiferent de tehnologia de excavare si tratare);

- deşeurile de animale si rezultate din prelucrarea acestora (cadavre, carcase);

- emisiile în aer si apa (indiferent de sursa acestora);



Pag.

ILFOV

17

Procesul de planificare stabilit în baza planului judeţean de gestionare a deşeurilor

urmăreşte dezvoltarea unui sistem controlat de gestionare a deşeurilor, concentrat pe

principalele cerinţe care au următoarele ţinte:

recuperarea şi reciclarea deşeurilor (ţintele de recuperare si reciclare vor fi atinse

conform prevederilor legale);

depozitarea deşeurilor:

- închiderea depozitelor neconforme;

- depozitarea deşeurilor biodegradabile: reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile

depozitate.

Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări nu prezintă variaţii mari datorită ritmului

rapid de realizare a construcţiilor şi a faptului că o mare parte din cantităţile generate au ajuns

la depozitele ne-ecologice de deşeuri gestionate de Consiliile Locale.

Pentru evaluarea generării deşeurilor în judeţul Ilfov s-au luat în considerare valorile de

0,4 kg/locuitor. zi în mediul rural şi de 0,9 kg/locuitor. zi in mediul urban, în conformitate cu

mediile naţionale, aplicându-se o corecţie egală cu +0,8% anual, pe orizontul de prognoză

(conform metodologiei) pentru a reflecta creşterea cantităţilor de deşeuri odată cu sporirea

veniturilor personale şi a nivelului de trai.

Cantităţile de deşeuri menajere sunt estimate ţinând cont de cantităţile raportate de

Consilii Locale, operatori de salubrizare, ADP-uri.

S-a considerat că, faţă de anul 2002, compoziţia deşeurilor menajere a rămas aceeaşi,

adică: 20 %- hârtie si carton, 7%-sticla, 12 %- plastice, 5%- lemn, 4 %- metal, 2 %- compozite,

3%-textile, 39 %- biodegradabile, 2 %- minerale, 3 %- fracţii fine, 3 % - altele.

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile menajere utilizata în proiecţii a fost cea

din studiile la nivel naţional existente

Din punct de vedere instituţional colectarea şi transportul deşeurilor în judeţul Ilfov se

realizează astfel:

• de către serviciile specializate ale primăriilor, cu sau fără personalitate juridică;



Pag.

ILFOV

18

• de către companii private prin contract de concesiune a serviciului;

• de către companii private prin contract de prestări servicii.

In Regiunea Bucureşti-Ilfov erau licenţiaţi de către ANRSC până la data de 08-10-2007,

17 operatori de salubritate şi 16 operatori de colectare a deşeurilor menajere (incluzând 7

Consilii Locale).

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor menţionează ca în anul 2004 un număr de

31 de companii deserveau aproximativ 104.000 locuitori, ceea ce reprezintă o rata de conectare

de 38%. Acest lucru indică o conectare la servicii de salubritate a populaţiei urbane de 100% şi

a populaţiei rurale de 25% .

Raportat la totalul populaţiei judeţului Ilfov -280.403 locuitori, rezultă că pentru 5,9%din

populaţie nu există sisteme de colectare a deşeurilor în localităţile de domiciliu, nici în gestiune

proprie nici în delegare de gestiune.

Cinci localităţi din judeţul Ilfov însumând o populaţie stabilă în anul 2007 de 18526

locuitori, nu beneficiază de servicii de salubritate. Acestea sunt :

- Dobroieşti

- Dărăşti

- Petrăchioaia

- Grădiştea

- Nuci

Conform raportărilor efectuate la APM Ilfov, la sfârşitul lui 2006, aveau contract cu

operatorii de salubritate licenţiaţi, 64.120 persoane fizice, ceea ce reprezintă aproximativ 22%

din populaţia judeţului.

În localităţile Ciolpani, Gruiu, Cornetu, Copăceni, Vidra şi Glina, serviciile de salubritate

sunt furnizate direct de Consiliile Locale fără licenţa.



Pag.

ILFOV

19

Deşeurile periculoase, ca parte a deşeurilor menajere şi deşeurilor asimilabile celor

menajere nu au fost colectate separat în judeţul Ilfov, până în anul 2007,.

În conformitate cu PRGD, între anii 2005-2008 se estimează că gospodăriile particulare

şi firmele mici vor genera aproximativ 6000 t/an de deşeuri periculoase, în judeţul Ilfov. În cadrul gospodăriilor particulare sau al firmelor mici se foloseşte un număr relativ mare

de materiale periculoase, care, în final sunt eliminate împreună cu deşeurile municipale. Este necesar ca la nivelul judeţului, să fie iniţiate mai multe activităţi, în paralel, pentru a

reduce generarea deşeurilor periculoase şi pentru a evita depozitarea necontrolată a acestora.

Dintre acestea se pot menţiona:

Colectarea separată prin sistemul de colectare selectivă a deşeurilor periculoase din

gospodării;

Utilizarea preferenţială a produsele tehnice cu conţinut redus de substanţe

periculoase.

Organizarea colectării, transportului, tratării şi eliminării deşeurilor periculoase

necesita o serie de masuri specifice:

Determinarea cantităţilor şi compoziţiei acestor deşeuri prin măsurători directe;

Introducerea activităţii respective, inclusiv în ce priveşte responsabilităţile, modul de

contractare şi organizarea generală a monitorizării şi raportării în regulamentele

serviciilor de salubritate respective şi, acolo unde este cazul, introducerea acesteia

în caietele de sarcini ale operatorilor de salubritate privaţi sau în contractele de

delegare de gestiune;

Stabilirea unor modalităţi de responsabilizare şi raportare;

Asigurarea cunoştinţelor de specialitate privind manipularea acestor deşeuri îi a

utilajelor de eliminare a acestora;

Asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare, pe întreg lanţul de gospodărire a

deşeurilor periculoase: depozitarea în gospodarii/la generatori, depozitare temporara

la punctele de colectare, manipularea deşeurilor periculoase, transportul şi

eliminarea acestora.

Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor prevede o serie de opţiuni pentru

colectarea deşeurilor periculoase, aplicabile în judeţul Ilfov:



Pag.

ILFOV

20

- Colectare prin unităţi mobile

- Colectare directă de la gospodării

- Punctele de colectare a deşeurilor periculoase în acelaşi loc cu containerele de aport

voluntar

- Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase, amplasate

separat

- Colectarea prin magazine sau companii specializate

Pentru colectarea deşeurilor din echipamente electrice şi electronice sunt urmărite

ţintele la nivel naţional.

În plan local obligaţiile autorităţilor legale privind colectarea DEEE sunt:

Asigurarea colectării separate a DEEE de la gospodăriile particulare;

Punerea la dispoziţia producătorilor/asociaţiilor acestora a spaţiilor necesare pentru

înfiinţarea şi funcţionarea punctelor de colectare selectivă a DEEE (aceste zone de

colectare trebuie amplasate astfel încât sa se asigure un acces facil al populaţiei si

sa se găsească în apropierea centrelor populate cu densitate mare);

Verificarea, împreună cu agenţiile locale de protecţia mediului, a platformelor de

depozitare, permanente sau temporare pentru a se asigura ca sunt

impermeabilizate, prevăzute cu instalaţii de colectare şi evacuare a scurgerilor

lichide şi ca au la dispoziţie prelate reziste.

Pe teritoriul judeţului Ilfov sunt 9 puncte de colectare situate în 7 localităţi. Din aceste

puncte au fost colectate 146.164 kg de DEEE, în perioada ianuarie – iunie 2007, înregistrându-

se o creştere substanţială în comparaţie cu perioada ianuarie–martie 2005 când în întreaga

Regiune au fost colectate 30 de tone de DEEE.

În octombrie 2007 existau în judeţul Ilfov 2 puncte pentru colectarea vehiculelor scoase

din uz. Un al treilea punct arondat judeţului Ilfov este înregistrat pe teritoriul judeţului Dâmboviţa.



Pag.

ILFOV

21

Despre celelalte componente ale lanţului de eliminare a VSU (instalaţiile de tratare a

VSU la nivelul judeţului şi la nivel regional, instalaţii de valorificare a deşeurilor provenite din

dezmembrarea/tratarea VSU) precum si despre evoluţia pe ultimii 5 ani, nu există înregistrări.

Un număr de trei agenţi economici colectează VSU la nivelul judeţului Ilfov .

În 2007 , în judeţul Ilfov erau active 5 parcuri de dezmembrări autorizate.

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există unităţi industriale care ar putea să preia şi să

proceseze oţelul rezultat din dezmembrări.

Pentru judeţul Ilfov se recomandă platformele de dezmembrare, faţă de echipamentele

tip SHREDDER destinate tocării în întregime a VSU.

Este de aşteptat prin urmare ca în judeţul Ilfov sa apară în anii 2007-2008 o cantitate de

deşeuri de la aceste operaţiuni ce să fie depozitată la rampele ecologice din judeţ, contribuind la

scăderea duratei de viata a acestora. O alternativă de eliminare a acestor reziduuri este

incinerarea lor, posibilă în incineratoarele pentru deşeuri menajere.

Pentru cele 6.000 autovehicule ce ar urma sa fie procesate anual din parcul auto din judeţul Ilfov, rezulta o masa de deşeuri nevalorificabile de 994,800 kg (aproximativ 1.000 de tone).

Pentru a contracara aceasta ameninţare, în judeţul Ilfov se vor încuraja proiectele ce

includ componente de procesare VSU cu recuperarea avansată a materialelor ne- metalice.

Introducerea unor sisteme eficiente de managementul mediului în operare va fi încurajata în judeţul Ilfov.

Costul de depozitare a reziduurilor rezultate din VSU colectate in judeţul Ilfov (1.000 tone/an) este de aproximativ 50.000 EUR.

În aceste valori sunt incluse numai costurile de operare si întreţinere, nu şi valorile de

investiţie.

Din cele 6.000 de VSU depuse anual în judeţul Ilfov va rezulta o cantitate de 3,95% x 869 kg/VSU x 6000 VSU = 206 tone/an deşeuri periculoase.



Pag.

ILFOV

22

Deşeurile periculoase sunt foarte diverse (deşi se găsesc în special in fracţia lichidă),

astfel încât colectarea, depozitarea şi manipularea lor sunt operaţiuni dificile, care necesită

instruire şi supraveghere.

Transportul VSU, al materialelor feroase şi neferoase rezultate din recuperare, al

deşeurilor periculoase şi al celor din materialul ne - valorificabil de la tocător, se va realiza pe

drumurile judeţului Ilfov, pentru întreaga cantitate colectată şi rezultată în Regiune. Acest lucru impune măsuri suplimentare în proiectare şi întreţinere a drumurilor judeţene şi chiar locale, acolo unde este cazul.

În anul 2007 nu exista nici în Judeţul Ilfov dar nici în Regiunea 8, capacitate de

depozitare pentru deşeurile din construcţii şi demolări.

In prezent în judeţul Ilfov există în zona oraşului Popeşti-Leordeni un agent economic

care colectează deşeuri din construcţii şi demolări pentru a produce şi valorifica diverse

materiale reciclabile (deşeuri metalice feroase, neferoase, beton spart, cărămizi, lemn, sticlă,

materiale plastice) utilizate în construcţii.

Deşeurile sunt eliminate în marea lor majoritate necontrolat (deşeurile generate de

activitatea de reconstrucţie, reamenajare şi refacere a unor construcţii pentru care nu se solicită

autorizaţie de mediu).

Lipsesc date validate în ceea ce priveşte cantitatea anuală generată de deşeuri din

construcţii şi demolări. Pentru acest motiv ar trebui să existe birouri de mediu la fiecare Consiliu Local care să înregistreze cantităţile de deşeuri rezultate din construcţii si demolări, sa valideze aceste date, sa le raporteze.

Consiliile Locale trebuie să specifice locurile de eliminare sau platformele de reciclare. Ţintele şi obiectivele referitoare la sistemul de gestionare a deşeurilor din

construcţii si demolări, în judeţul Ilfov sunt:

Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii si demolări pentru a putea fi

valorificate (material sau energetic) sau/si eliminarea finala în siguranţa



Pag.

ILFOV

23

u/si eliminare finala în siguranţa

ucţiei de drumuri

egiunea 8 nu există capacitate de depozitare specifică pentru deşeurile din

constru

PRGD menţionează cantitatea totala de deşeuri generate în Regiunea 8 ca fiind de

513.00

şeuri din construcţii de locuinţe si ansambluri rezidenţiale în judeţu

reutilizate în construcţii (drumuri, rampe ecologice), rămânând de depozitat 30% x

36,000

Tratarea deşeurilor contaminate provenite din drumuri, clădiri si săpături pentru

valorificare sa

Refolosirea si reciclarea deşeurilor din construcţii si demolări daca nu au fost

contaminate.

Refolosirea si reciclarea deşeurilor provenite din săpături, daca acestea nu au

fost contaminate

Implementarea tehnologiei de reciclare si valorificare materiala pentru 50% din

deşeurile rezultate în urma constr

Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deşeurile din construcţii si

demolări ce nu pot fi valorificate. In R

cţii şi demolări. Deşeurile sunt eliminate în marea lor majoritate împreună cu deşeurile

menajere.

Lipsesc date validate în ceea ce priveşte cantitatea anuală generată de deşeuri din

construcţii şi demolări în judeţul Ilfov.

0 t/an (~250.000m³) în zonele urbane si 6.700 t/an (~3.000m³) în zonele rurale.

Volumul total de del Ilfov va fi prin urmare, în anii 2008-2009 de: 5.500 m3 + 12.500 m3 = 18.0000 m3

anual. La o densitate medie de 2 tone/m3, masa deşeurilor din construcţii ar putea ajunge

în Ilfov până la 36.000 tone pe an. Din aceasta cantitate, aplicând tehnologii de concasare şi separare, aproximativ 70% ar

putea fi

tone = 10.800 tone/an, cel puţin pentru perioada 2008-2009, după care ar putea să

scadă.

In judeţ există 2 platforme de concasare, proprietate privată, a căror capacitate şi

vechime sunt necunoscute.



Pag.

ILFOV

24

embrie 2005, din cei 782 km drumuri publice, modernizaţi sau acoperiţi cu

îmbrăc

ora la nivel judeţean, creşterea

conomică de peste 5% pe an în perioada 2004-2007 a condus la apariţia, în special în preajma

cure

va continua odată cu creşterea PIB-ului.

taţiile de epurare orăşeneşti

începâ c

ozitarii ilegale.

e cât posibil, a utilizării, în agricultura, a nămolului necontaminat ca

îngrăşământ.

.000 tone substanţă uscata pe an în cazul judeţului Ilfov ar însemna o

investiţ

estora, până la uscare. Deşi în mod evident costurile de capital şi de operare sunt

extrem

a

O altă cantitate de deşeuri din aceasta categorie va rezulta din modernizarea drumurilor

din judeţ. La 31 dec

ăminţi uşoare rutiere erau doar 597 km. Se poate presupune ca diferenţa de 185 km se

reabilitează începând cu 2006-2007, prin finanţare din programul PHARE şi, ulterior, prin

Fonduri structurale.

Construcţiile industriale şi cele realizate de IMM-uri, reprezintă o altă sursă de deşeuri

din aceasta categorie. Deşi nu există o statistică a acest

e

Bu ştiului a unui mare număr de hale de producţie şi spatii de depozitare, tendinţă ce se

poate presupune ca

Ţinte privind gestionarea nămolurilor rezultate de la s

nd u 2007

Prevenirea dep

Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă.

Promovarea, p

Uscarea sau pre-tratarea nămolului pentru co-incinerare în cuptoare de ciment sau

incineratoare.

Tratarea a 51

ie de 51.000 tone x 1.206 EUR/ tona = 61.506.000 EUR. Aceasta investiţie însă are în

vedere cooperarea în cadrul Regiunii pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor respective prin

tehnologiile amintite.

Varianta cu cost scăzut a tratării nămolurilor consta într-o simplă depozitare pe termen

lung a ac

de reduse în aceasta opţiune, costul ridicat al terenului ocupat si pericolele pentru

mediu, ca şi dificultatea controlului acestor paturi de uscare în timp nu recomandă o asemene

metodă.



Pag.

ILFOV

25

e obişnuirea utilizatorilor cu aceste tehnol omica a nămolurilor tratate (un alt

cu utilizarea în scop agricol.

aţii sau platforme de obţinere a compostului din deşeurile

biodeg

jere nu sunt tratate termic.

martie 2007 de

către d

pacitate de prelucrare proiectată de 18 tone/oră şi deserveşte în principal

populaţia din sectorul 3 al Bucureştiului şi mai puţin populaţia din judeţul Ilfov.

rtia, plasticul, sticla, metalele.

ietăţilor

comer

ile colectate de acestea provenind atât din Bucureşti cat si din Ilfov.

area responsabilităţii în vederea

ri pentru sticlă (2), hârtie şi carton(8), mase plastice(4) şi

În judeţul Ilfov, într-o prima etapa este nevoie dogii de tratare, ca şi cu metodele de valorificare econ mod decât răspândirea pe terenuri agricole), pe calea instruirilor si a proiectelor-

pilot, în paralel Tratarea, sortarea şi valorificarea deşeurilor In regiune nu există staţii de tratare mecano-biologică.

În judeţul Ilfov nu există instal

radabile.

În judeţul Ilfov deşeurile mena

Patru societăţi comerciale din judeţul Ilfov, deţin incineratoare care tratează deşeurile

periculoase şi cadavrele de animale.

În judeţul Ilfov există o staţie de sortare care a fost pusă in funcţiune în

oi operatori cu capital privat.

Staţia are o ca

Principalele materiale sortate sunt: hâ

In judeţul Ilfov nu sunt puse în practică alte metode de tratare sau valorificare a

deşeurilor menajere.

Reciclarea deşeurilor municipale Piaţa de materiale reciclabile în regiune se caracterizează prin prezenta soc

ciale ce oferă servicii mixte: unele doar colectează deşeurile reciclabile, altele colectează

si valorifica deşeurile reciclabile, iar altele doar valorifica deşeurile reciclabile.

Firmele ce colectează si valorifica deşeuri au sediul în Bucureşti sau în localităţi din

judeţul Ilfov, cantităţ

Există trei operatori economici autorizaţi pentru prelu

realizării obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje

Există reciclatorii de deşeu

deşeuri textile(12).



Pag.

ILFOV

26

-

-

v în 3

depozite conforme. trei rime le m te

fu ontractele comerci nate î rul de e care

transporta deşeuri şi operatorul depozitului.

lul nr.1.- 1.- Depozite de d şeuri care preiau deşeuri din judeţul Ilfov

ozit conform/

tip* Suprafaţa totală (ha)

Capacitate totală de

proiectata* (mc)

Volum ocupat până în

(mc)

An deschidere /an închidere

Prelucrarea in vederea reciclării/valorificării constă în:

sortarea manuală pe grupe de materiale, dezmembrare, mărunţire, presare, balotare –

operaţii de prelucrare primară

reciclarea /valorificarea propriu-zisă

Eliminarea deşeurilor municipale prin depozitare se realizează în judeţul Ilfo

Cele depozite p

a m

sc şi deşeuri

ntre operato

enajere colecta

salubritat

în Bucureşti în

ncţie de c le se colectează şi

Tabe

Dep

e

localitate depozitare prezent

SC IRIDEX SRL „b” 27 120.000,00to 1999/2019com. Chiajna Rudeni

SC SYSTSRL , cVidra

42 6.600.000,00 1.214.000,00

2001/2023EMA om.

„b”

SC ECcom. Glina S.A

45OREC „b” 119 26.400.000,00 2001/20

Sursa: Autorizaţia integrată de mediu Nota: 1. la o densitate de 0,5 tone/m3.

2. *clasa b- depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349/2005 (art. 4)



Pag.

ILFOV

27

ţiune: 15 ha la

Chiajna

v

ursa LAPM Bucureşti, ediţia 2007, în consultare publica).

M

eurile provenite din Ilfov in aceste depozite sunt sub 4-5% din totalul depozitat.

Prin urmare, rata de umplere si durata de exploatare a depozitelor ecologice din Ilfov d ti.

a deş le prin depozitare, se realize n 29

d for necon judeţul Ilfov tabelul

următor.

Tabelul nr. 1 - 2. -Suprafaţa şi datele de închidere din l Ilfov

Nr. Crt.

Numele satelor

ţe

depozitare

, locaţia suprafeţelor de

Suprafaţa acoperita

Capacitatea proiectată se poate atinge în 14-15 ani de la darea în folosinţă, adică

înainte de anul 2018 (fără a se socoti capacităţile care urmează a se da în func

/Rudeni, 16 ha la Glina si 4,2 ha la Vidra.

Deşeurile care se depozitează la IRIDEX reprezintă 37% din totalul deşeurilor generate

în municipiul Bucureşti, restul fiind depozitate la depozitele VIDRA si GLINA din Judeţul Ilfo

(S : P

Depozitele de deşeuri de pe teritoriul judeţului Ilfov deservesc atât judeţul Ilfov cât si

unicipiul Bucureşti, ale cărui deşeuri sunt in totalitate depozitate in judeţul Ilfov.

Deş

epind în principal de generarea şi colectarea deşeurilor din municipiul Bucureş

Eliminare eurilor municipa ază în judeţul Ilfov şi î

de epozite necon me le . Depozite form din e sunt prezentate în

ale depozitelor neconforme judeţu

cu suprafede

Adresa

depozitare m²

Data sistării activităţii prevăzută prin lege

1. Mogoşoaia Satul Mogosoaia 11.000 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

2. Clinceni Clinceni, str. Solariilor

5.000 2007, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

3. Afumaţi N-V de Afumati Necunoscuta 2009 4. Domneşti com. Domneşti (în

spatele UM) cuta Necunos 2009

5. Com. Dărăşti )

com. Dărăşti (spre com. 1 Decembrie

10.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului



Pag.

ILFOV

28

lpani - Piscu

6. Ciolpani Satul Cio 10.000 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

7. Com. Periş Satul Periş 15.000 2009 8. Com.

Găneasa sca,

Afumati Şindrilita, Pite 45.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de

mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

9. Gruiu Satul Siliştea Snagovului, satul Lipia

Necunoscuta 20.000 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de

mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

10. Dascălu Dascălu Necunoscuta 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

11. Vidra Vidra–Creţeşti 35.000 2009 12. Petrăchioaia 35.000 e

si Petrăchioaia 2008, sem II, prin solicitare de Aviz d

mediu pentru sistarea depozitariiecologizarea amplasamentului.

13. Berceni 6.000 e ii si

ecologizarea amplasamentului

Berceni 2007, sem II, prin solicitare de Aviz dmediu pentru sistarea depozitar

14. Dobroieşti Dobroieşti 30.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

15. com Jilava n aparţinând SC Progesul SA

Pe un tere 5.000 2007, sem II, prin solicitare de Aviz demediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

16. Brăneşti acc. PUG 6896/0203/2000, land 133, parcela 555

35.000 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

17. a Satul Grădiştea, pământul 15 (AGROMEC)

20.000 de Grădişte 2008, sem II, prin solicitare de Avizmediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

18. Com.1 Decembrie

Baloteşti 8.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

19. Măgurele Măgurele - na

10.000 , prin solicitare de Aviz de Dumitra

2008, sem IImediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

20. Oraşul Buftea 15.000 e pentru sistarea depozitarii.

Depozitul este listat in HG 349/2005 si

04 izare,

a

Buftea 2009, sem I prin solicitare Aviz dMediu

are termen de sistare a depozitarii la 17.07.2009. Din data de 01.01.20a concesionat serviciul de salubriar depozitarea deşeurilor la depozit



Pag.

ILFOV

29

fost sistata. 21. Tunari Tunari 25.000 2008, sem II prin solicitare de Aviz de

mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

22. Ştefăneştii de Jos

e Jos Stefanestii d 25.000 2009

23. Bragadiru Bragadiru - Virteju viz de 2008, sem II prin solicitare de Amediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului.

24. Cornetu Cornetu, pământul 43

9.000 diu 16, parcela

2008, sem II. Deţine Aviz de mepentru sistarea depozitarii

25. Pantelimon Pantelimon e ii si

2007, sem II, prin solicitare de Aviz dmediu pentru sistarea depozitarecologizarea amplasamentului

26. Ciorogirla Ciorogirla 10.000 e ii si

cologizarea amplasamentului

2008, sem II prin solicitare de Aviz dmediu pentru sistarea depozitare

27. Nuci Nuci Necunoscuta 2008, sem II, prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

28. ozitarii si tului

Copaceni Copaceni Necunoscută 2008, sem II prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depecologizarea amplasamen

29. Cernica Pe teritoriul satului 5.000 2008, sem I prin solicitare de Aviz de mediu pentru sistarea depozitarii si ecologizarea amplasamentului

Suprafaţa totala 365.000 Sursa: Planul Judeţean pentru Gestionarea deşeurilor

dacă închiderea acestor depozite are termenul legal în anii 2007-2009.

În perioada şeuri

nepericuloase de pe teritoriul judeţului Ilfov: itila, Chiajna, Corbeanca, Otopeni,

Domne

Etapizarea închide cologizării celorlalte d neconforme este red tabelul

următor.

Tabelul nr. 1 - 3.- Planificarea închiderii depozitelor de deşeuri neconforme

Depozitarea deşeurilor menajere a fost sistată la cele mai multe dintre acestea până in

2007, chiar

2004 -2006 au fost închise si ecologizate 6 depozite neconforme de de

Snagov, Ch

şti.

rii şi e epozite ată în



Pag.

ILFOV

30

d u

Etapizarea i si- în conformitate cu HG 349/2005-

in judeţ l Ilfov

închideri ecologizării

2007 202008 09

Număr depozite

sem I sem II sem I II sem I sem II sem

1 4 7

17

1

se închid şi se

Clinceni

limon

Cernica Mogoşoaia

Găneasa Gruiu

Dascălu Petrăchioaia

Dobroeşti Brăneşti

Grădiştea

brie Măgurele

Tunari Bragadiru Cornetu

Nuci Copăceni

Buftea Afumaţi Domneşti

Periş Vidra

Ştefăneştii de Jos

ecologizeazăBerceni Jilava

Dărăşti Ciolpani

1 Decem

Pante

Sursa: PJGD

E RELEVANTE

între planul naţional şi planul regional stabilind

ţintele, obiectiv

cu PRGD reprezentând răspunsul judeţului la

cerinţele regiunii nr.8 Bucureşti - Ilfov precum şi la cele naţionale şi europene luând in

şeurilor sincronizata cu strategia

PJGD-ul este un instrument care permite judeţelor sa primească un suport

financiar adiţional din partea Uniunii Europene.

Deşeurile continuă să se depoziteze în depozitele conforme:

- depozitul Ecorec Glina,

- depozitul Ecosud Vidra,

- depozitul Iridex Rudeni

1.3. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAM

PJGD-ul reprezintă legătura

ele şi responsabilităţile ce trebuie atinse la nivel local.

PJGD-ul este în strânsă corelaţie

considerare caracteristicile specifice regiunii.

PJGD-ul reprezintă strategia de gestionare a de

de gestionare a deşeurilor la nivel regional.



Pag.

ILFOV

31

CAPIT

principală sursă de documentare “RRaappoorrttuull pprriivviinndd ssttaarreeaa ffaaccttoorriilloorr ddee

nnuull 22000077”” eellaabboorraatt de Agenţia de Protecţia Mediului Ilfov, o

sinteză

itudine estica. Judeţul este localizat la 60 km nord

de Dun Neagra, fiind dispus ca o

centur

km pătraţi

din populaţia României, fiind

distribuită după cum urmează:

uitori (7,04%);;

• in zone rurale 257 935 locuitori (92,96%)..

2.1.2. C

OLUL II. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI

2.1. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE ALE MEDIULUI

Având ca

mmeeddiiuu iinn jjuuddeeţţuull IIllffoovv îînn aa a stării actuale a mediului pe teritoriul judeţului Ilfov se prezintă după cum urmează:

2.1.1. POZIŢIE GEOGRAFICĂ

Judeţul Ilfov este situat in zona central-estică a Câmpiei Române, în bazinele inferioare

ale râurilor Argeş, Dâmboviţa, Colentina, având ca vecini judeţele Prahova la nord, Ialomiţa la

est-nord est, Călăraşi la est-sud est, Giurgiu la sud-sud vest si Dâmboviţa la vest –nord vest.

Conform zonării teritoriului ţării, judeţul Ilfov face parte din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov,

amplasată în partea de sud – sud est a României, centrul geografic al judeţului fiind la

44°24’49’’ latitudine nordica si 26°05’48’’ long

ăre, 100 km sud de Carpaţii Orientali si 250 km vest de Marea

a în jurul Bucureştiului. Teritoriul sau prezintă o înălţime cuprinsa între + 49 m si + 119 m

fata de nivelul Marii Negre.

Judeţul Ilfov are o suprafaţă de peste 1.583

Populaţia este de 277.476 locuitori, reprezentând 1,23 %

• in zone urbane 19.541 loc

ONDIŢII GEOMORFOLOGICE

Din punct de vedere geomorfologic, suprafaţa studiată face parte din marea unitate de

relief a Câmpiei Române, diviziunea Câmpia Vlăsiei, subdiviziunea Câmpia Bucureştiului.



Pag.

ILFOV

32

- Pasărea), netede, cu aspect de câmpuri ce coboară în pantă

lină pe

Relieful de câmpie este uşor vălurit, format din interfluvii largi (Sabar-Dâmboviţa,

Dâmboviţa - Colentina, Colentina

direcţia NNV-SSE. Valea Dâmboviţei are o luncă largă (lăţimea max. 2,5 km) şi malul

drept (10-15m) mai înalt decât malul stâng(4-6m) dominat de mai multe coline (sau dealuri) sub

forma unor pinteni proeminenţi.

Pe teritoriul judeţului Ilfov se pot delimita următoarele unităţi morfologice : câmpul Bărăganului,

câmpul Mosti tei, câmpul Vlăsiei, câmpul Găvanu-Burdea, câmpul Burnasului, iar ultima unitate o ş

constituie terasele si luncile râurilor : Argeş, Dâmboviţa, Neajlov si lalomiţa.

2.1.3. CLIMA

Clima este temperat-continentală, cu nuanţă excesivă, cu veri călduroase şi secetoase şi

ierni friguroase, dominate de prezenţa frecventă a maselor de aer rece continental din E, sau

arctic din N şi de vânturi puternice care viscolesc zăpada.

In judeţul Ilfov , regimul termic se caracterizează prin temperaturi medii multianuale ce

variază , in cea mai mare parte a judeţului, intre 10,5°C (Fundulea) si 10,7 °C (Videle). Zona

sudica a judeţului , mai ales lunca Dunării prezintă un regim termic uşor mai ridicat, astfel ca

i , s-au înregistrat in ziua de 5 iulie 2000 si au depăşit 42 °C - Videle,

Bucure

) si -32,2°C Bucureşti -

Băneas

edia anuala a precipitaţiilor este de 460-500 mm.

l iernii c e pot

depăşi

mediile anuale ating 11,0 °C – 11,2°C (Giurgiu 11,2°C). Maximele absolute ale temperaturii

aerului, la nivelul judeţulu

şti - Băneasa - 42,2 °C, Fundulea - 42,4 °C, Giurgiu - 43,5 °C.

Minimele absolute s-au situat intre – 26,5°C (Fundulea – 14.02.1985

a – 25.01.1942). Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor oscilează în jurul valorii de 500mm (la

Brăneşti şi Vidra). M

Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor dinspre NE (21,6%) şi

E(19,7%) care bat cu viteze medii anuale de 2-2,5m/s, cu maxime pe timpu

125km/oră.

Majoritatea fenomenelor periculoase se semnalează în anotimpurile de iarnă şi vară, iar

în anotimpurile de tranziţie, primăvara şi toamna, ele sunt întâlnite mult mai rar.



Pag.

ILFOV

33

enelor meteorologice periculoase caracteristice sezonului cald s-au

semnalat grindina în anotimpul de tranziţie, primăvara. Un alt fenomen periculos specific acestui

interva

judeţul Ilfov are un caracter specific datorită, în primul rând,

plas

pe

le existente, zone industriale noi, amplasate în general de – a lungul

ţe mari cu noi zone de locuit, circulaţia

auto, în special de-a lu

ăgurele,

platforma Pantelimon – Neferal, dar

o

contribuţie majoră la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul construcţiilor (staţii de

betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.).

Din categoria fenom

l de timp a fost orajul (descărcări electrice) între lunile aprilie-septembrie.

2.1.4. STAREA ATMOSFEREI

Poluarea aerului în

am ării teritoriale faţă de Municipiul Bucureşti, preluând prin dispersie emisiile de aici,

datorate existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o

repartiţie neuniformă a acestor surse.

Surse de poluare a aerului

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate

platformele industria

Şoselei de Centură a Capitalei, extinderea pe suprafe

ngul drumurilor naţionale ce fac legătura cu Municipiul Bucureşti şi de

asemenea circulaţia pe Şoseaua de Centură a maşinilor cu tonaj mare, s.a.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in câteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industriale

Obiectivele industriale din judeţul Ilfov sunt amplasate în platformele existente ce se

situau la marginea Municipiului Bucureşti cum ar fi: platforma Jilava, platforma M

şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent

alimentară (oraş Popeşti - Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare – comerţ,

hiper marketuri. Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse cu



Pag.

ILFOV

34

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată:

e şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd),

gaze s

uto

ecente peste 150 de compuşi si grupuri de

e străbate oraşul Otopeni

e trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de

r semnalată în zonele suburbane sau rurale.

egulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi

antiere de construcţie şi betoniere

r de construcţii a crescut foarte mult, şantierele şi betonierele

rămânâ

Ox, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă

volantă

prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale

mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă.

Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din

localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov.

pulberi organic

i vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc.;

Traficul a

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi

diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii r

compuşi.

Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate,

unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Este de menţionat traficul de pe DN1, c

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic

intens ,la depărtarea de arterele d

ra

Singura excepţie de la această r

poluanţi generaţi de traficul auto.

Ş

Ponderea activităţilo

nd surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermice

CET-urile, deşi nu sunt amplasate pe teritoriul judeţului Ilfov, reprezintă surse majore de

poluare a aerului, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de

sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, N

. Ca instalaţii de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx si SO2 , au fost alese

variante constructive ce prevăd dispersia



Pag.

ILFOV

35

Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice pentru încălzirea spaţiilor, locuinţelor, din care, multe

funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul

precedent, lipsită însă, pe lângă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin

coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită ne-automatizării arderii,

randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanţi deloc

neglijabili.

De asemenea, încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă cu combustibil solid, combustia

neautorizată, în aer liber, a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice,

deşeuri stradale, ne-întreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a

reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de

poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile,

aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic,

inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă in funcţiune

reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului in regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, care

funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost montate două staţii:

- staţie de fond regională – Baloteşti;

- staţie de fond suburbană – Măgurele.

Staţiile fac parte din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din regiunea 8

Bucureşti-Ilfov şi sunt gestionate, alături de celelalte 6 staţii amplasate în Bucureşti, de către

personalul calificat din cadrul APM Bucureşti.

Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov (poluanţii măsuraţi

fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv

publicului – şi provin de la toate cele 8 staţii automate.

Pe teritoriul judeţului nu există punte de informare pentru cetăţeni.



Pag.

ILFOV

36

2.1.5. HIDROLOGIE

Ape de suprafaţă

Reţeaua hidrografică cu o densitate de 0,2-0,3 km/km2, se caracterizează prin prezenţa

câtorva râuri mari care tranzitează sau care formează pe distanţe mici, limita judeţului Ilfov cu

alte judeţe.

Teritoriul judeţului este străbătut de reţeaua hidrografică a râurilor Argeş, Dâmboviţa,

Sabar, Colentina(care aprovizionează cu apa oraşul Buftea) si de râul Ialomiţa împreuna cu

afluentul sau Gruiu., la care se adaugă şi câţiva afluenţi tributari dar şi râuri mai mici care îşi au

obârşia pe teritoriul judeţului cum sunt râul Pasărea, Mostiştea, Câlnău, Cociovaliştea, Slotea,

sau Cocioc, Ilfov, Vlăsia, ş.a.

Multe dintre râurile mici au un curs semi - permanent, secând in timpul verilor secetoase.

Lacurile naturale (predominant din categoria limanelor fluviatile) si antropice sunt concentrate, cu

precădere, in partea de N, de V si de E a judeţului.

In judeţul Ilfov exista 2 bazine hidrografice majore: Argeş si Ialomiţa.

Bazinul hidrografic Argeş cuprinde următoarele râuri: râul Argeş (de la intrarea in judeţ

pe teritoriul comunei Ciorogârla pana la ieşirea din judeţ - teritoriul comunei Vidra), râul

Dâmboviţa , râul Sabar, râul Colentina (amenajat pe acumulări), râul Pasarea, râul Câlnău, râul

Ciorogârla.

Bazinul hidrografic Ialomiţa cuprinde râurile: râul Ialomiţa (de la intrarea in judeţ in

dreptul satului Burias şi până la ieşirea din judeţ în dreptul satului Micşuneştii Mari), râul

Cociovaliştea, râul Vlăsia si râul Snagov.

Calitatea apelor in subsistemele celor 2 bazine hidrografice este monitorizata de SGA –

Ilfov – Bucureşti.

Alimentarea râurilor se face predominant din ploi şi zăpezi, aportul apelor subterane fiind

moderat.

Lacuri

Principalele lacuri naturale din regiune sunt :

Lacul Snagov cu suprafaţa de 575 ha si volumul de 17,3 mil. mc



Pag.

ILFOV

37

Căldăruşani cu suprafaţa de 224 ha si volumul de 4,5 mil. mc.

Buftea cu suprafaţa de 307 ha,

Buciumeni cu suprafaţa de 60 ha,

Mogoşoaia cu suprafaţa de 92 ha,

Pantelimon cu suprafaţa de 313 ha,

Cernica cu suprafaţa de 360 ha

Ciolpani

Scroviştea s.a.

Suprafaţa ocupată de ape este de 5479 ha în 2001 faţă de 6515 în anul 1996.

Principalul lac antropic din regiune este :

Mihăileşti cu suprafaţa de 1013 ha si volumul de 76,30 mil. mc

STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de

- activitatea industriala

- depozitele de deşeuri industriale şi menajere

- activităţile agricole

Activitatea industrială poate constitui o sursă de poluare când, datorită deficientelor de

funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate in emisarii naturali, odată cu apele

uzate si o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natura anorganica si/sau

organica si poluează, după caz, fie apele de suprafaţa prin restituţie directa, fie prin intermediul

reţelei de canalizare urbana care nu dispune inga de o staţie de epurare finala, astfel încât o

parte din cursurile de apa ale teritoriului prezintă indici de degradare calitativa.

Depozitele de deşeuri industriale si menajere neamenajate corespunzător, constituie o

sursa de poluare atât a apelor de suprafaţa cu substanţe nocive si germeni patogeni antrenaţi

de apele meteorice de şiroire, cat si a apelor subterane prin infiltrarea acestora in sol.



Pag.

ILFOV

38

Activităţile agricole prin folosirea unor metode agrochimice necorespunzătoare sau

folosirea in exces a pesticidelor si îngrăşămintelor chimice generează aceleaşi tipuri de efecte.

Calitatea apelor din bazinul hidrografic Argeş

Starea de calitate înregistrată pe baza evaluării rezultatelor analizelor efectuate în cursul

anului 2007 este următoarea:

Starea râurilor interioare

• Starea chimică În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi

micropoluanţi organici; acestea din urmă sunt: a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi :

b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici

c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor: atrazin, simazin şi trifluralin.

Situaţia înregistrată în bazinul hidrografic Ialomiţa indică o stare bună pentru lacul

Tâncăbeşti II şi proastă pentru lacurile Snagov şi Căldăruşani iar in bazinul hidrografic Dunăre,

o stare bună pentru lacul Petrăchioaia.

APE SUBTERANE

Ape subterane freatice: În anul 2007 au fost monitorizate foraje reprezentative din

reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele:

zona Domneşti – Mihăileşti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10). S-a constatat

depăşirea indicatorilor de calitate la substanţe organice, amoniu, azotaţi, fier şi mangan

în toate forajele monitorizate.

Zona Malu Spart - depăşiri pentru substanţe organice, amoniu, Fe şi încărcare

bacteriană.



Pag.

ILFOV

39

Zona Cernica - încărcare organică şi azotaţi.

Zona Otopeni - încărcare organică şi azotaţi.

Zona Dragomireşti - Rudeni - încărcare organică, nutrienţi, Fe şi Mn.

Zona Buftea - depăşiri la încărcare organică.

Zona Joiţa - încărcare în nutrienţi, Fe şi Mn.

Zona Bragadiru - concentraţie ridicată pentru amoniu, încărcare bacteriană.

Zona Jilava - 30 Decembrie - încărcare mare în Fe; F3 amoniu.

Zona Flămânzeni - valori ridicate pentru amoniu şi Mn.

Zona Ciocăneşti - încărcare organică, amoniu şi Mn;

Zona Ghimpaţi - încărcare în nutrienţi (amoniu şi azotaţi);

Zona Slobozia Moara - depăşire pentru Mn;

Zona Răcari - încărcare mare în amoniu.

Zona Dârvari – Catichea - încărcare organică, nutrienţi, Mn.

Zona Gorneni – Găvanu – Burdea - depăşire la amoniu.

Zona Mogoşeşti- Găvanu - încărcare organică, nutrienţi, Fe, Mn;

Zona Darvari-Catichea -depăşiri la nutrienţi, substanţe organice, Fe şi Mn.

Zona Creţeşti - depăşiri la amoniu, Fe şi Mn, încărcare organică.

Zona Berceni - depăşiri similare zonei anterioare.

Zona Bolintin – Deal - încărcare în Fe şi Mn şi substanţe organice.

Valorile au fost raportate la limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002 modificată şi

completată cu Legea nr. 311/2004.

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A CELOR SUBTERANE

Ca zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă de pe teritoriul judeţului Ilfov,

pot fi amintite zonele de deversare a apelor menajere fără existenţa staţiilor de epurare cum ar

fi, râul Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş , râul Sabar, râul Ciorogârla,

Cociovaliştea, Pasărea şi altele.



Pag.

ILFOV

40

2.1.6. SOLUL

Fondul funciar al judeţului este constituit din terenuri cu destinaţie agricolă(arabil,

păşuni şi fâneţe, vii şi livezi), suprafeţe cu vegetaţie forestieră, suprafeţe ocupate de ape,

drumuri, căi ferate, construcţii şi terenuri de productive

La nivelul anului 2007 existau:

Terenuri neagricole - Păduri şi vegetaţie forestieră – 25296 ha

- Teren neproductiv - 917 ha

- Râuri, lacuri, bălţi - 5311 ha

- Altele (Drumuri, construcţii) – 17106 ha

Suprafaţa arabila - 104405 ha din care:

- cultivată – 82843 ha

- ogoare şi rămas neînsămânţat – 21562 ha

Suprafeţe scoase din circuitul agricol - 1161 ha în vederea realizării de investiţii ca

(locuinţe, birouri, hale, împrejmuiri, racorduri utilităţi, fose septice, puţuri, alei şi alte investiţii şi

utilităţi). Surse de poluare a solului - depunerile uscate si umede din atmosfera

- depozitarea inadecvata de deşeuri si reziduuri menajere si industriale pe terenuri

neamenajate corespunzător

- deversarea de nămoluri, şlamuri si ape uzate pe terenuri agricole sau de alta natura

- chimizarea in exces a terenurilor si culturilor agricole

- degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizata de practici greşite

(despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare si apărare, etc.)

- poluarea cu plumb este specifica pentru zonele cu trafic auto intens



Pag.

ILFOV

41

Soluri afectate de reziduurile zootehnice

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general o reacţie bună, la impactul

multor agenţi poluanţi datorita capacitaţii de tamponare bune.

Pe suprafeţe mici au fost puse in evidenta procese de poluare a solurilor cu ape uzate,

nămoluri de la staţiile de epurare si reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din

zonele Periş, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei agricole in toate aceste situaţii a

variat intre 25 şi 100 %.

Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare / agricole Suprafeţele de teren amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare ( irigaţii,

desecare)de pe teritoriul judeţului Ilfov s-au redus de la an la an datorită extinderii intravilanului

construibil. Reţelele de irigaţii au fost dezafectate în zonele construite. Au rămas funcţionale

canalele de desecare care preiau apele pluviale şi apele în exces.

Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

În urma activităţilor din sectorul industrial siderurgic, s-au identificat cca. 100 ha de teren

poluat cu metale grele în zona platformei industriale Pantelimon (poluare istorică). Din

rapoartele de amplasament şi bilanţurile de mediu efectuate pentru societăţile de pe platformă,

poluarea solului nu este profundă, solul având în această zonă o capacitate ridicată de

regenerare. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona

canalului Argeş şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape

uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

S-au identificat câteva restricţii rezultate din acţiunea entropica – activitati industriale,

agro-zootehnice, ceea ce a dus la degradarea clasei iniţiale de calitate a solului prin poluarea

cu diverşi poluanţi.

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu s-au identificat terenuri degradate prin acţiunea eoliana

sau alunecări de teren.



Pag.

ILFOV

42

Principala restricţie a calităţii solurilor din judeţul Ilfov au fost solurile cu exces de

umiditate, (cca. 2030ha la nivelul anului 2005)pe care s-au realizat lucrări de ameliorare în

suprafaţă de 1201 ha si soluri degradate ca urmare a excavaţiilor pentru exploatarea

agregatelor de râu (balastiere).

De asemeni, o cauza importanta o reprezintă dezvoltarea rapida a construcţiilor pe

întreg teritoriu judeţului.

2.1.7. ELEMENTE DE GEOLOGIE ŞI HIDROGEOLOGIE

ELEMENTE DE GEOLOGIE

Din punct de vedere geologic, zona judeţului Ilfov face parte din marea unitate

structurală cunoscută sub numele de Platforma Moesică.

Formaţiunile geologice care iau parte la alcătuirea ei aparţin Paleozoicului, Mezozoicului

şi Neozoicului, toate depuse peste un fundament cutat, constituit din şisturi cristaline verzi. La

partea superioară se întâlnesc formaţiuni Cuaternare.

Pentru studiul de faţă prezintă o importanţă deosebită numai depozitele de vârstă

cuaternară. Pe teritoriul judeţului Ilfov, depozitele sedimentare atribuite acestui interval

stratigrafic (pleistocen-holocen) au fost depuse în medii foarte diferite, perioada menţionată

caracterizându-se printr-o mare varietate a condiţiilor de sedimentare - uscat, mlăştinos, uneori

lacustru - în care alternează depunerea unor pietrişuri în vaste conuri de dejecţie, cu depuneri

marnoase şi nisipoase şi în final loessoide; grosimea acestor depozite în zona de studiu este

cuprinsă între 70 şi 350 m.

Succesiunea stratelor Cuaternarului se prezintă astfel:

La partea inferioară Stratele de Frăţeşti cu grosimi de 100-180m, alcătuite din pietrişuri şi

nisipuri grosiere alternate cu argilă.



Pag.

ILFOV

43

Complexul marnos (lacustru) cu grosimi de 70 -100 m, constituit din nisipuri fine şi argile

marnoase.

Nisipurile de Mostiştea, reprezentate prin bancul gros de nisip de 10-20 m, cu adâncimi ale

patului de circa 30 m, alcătuite din nisipuri fine galben - verzui, separate de rare argile cu

grosimi mici.

Depozitele intermediare cu grosimi de 0 - 10 m, alcătuite din argile şi uneori din nisipuri, cu

dezvoltare discontinuă şi adâncimi variabile ale patului.

Partea superioară alcătuită din Pietrişurile de Colentina, cu grosimi de 10-20 m, purtătoare

de apă, cu adâncimi variabile ale patului .

Depozitele de argile nisipoase superioare cu grosimi de 5-10 m constituite din luturi

loessoide, compacte, plastice cu mare conţinut de argilă.

La suprafaţă sunt formaţiunile de luncă, aparţinând Cuaternarului Superior, constituite din

materiale aluvionare heterogene, nisipuri, pietrişuri, pietrişuri nisipoase, argile grase, argile

prăfoase.

HIDROGEOLOGIA

Din punct de vedere hidrogeologic, depozitele complexului marnos constituie un ecran

predominant impermeabil ce desparte două complexe acvifere bine individualizate.

Complexul inferior al apelor subterane este situat în Stratele de Frăţeşti.

Complexul superior al apelor subterane (acviferul freatic) este cantonat şi depozitat în

pietrişurile de Colentina şi nisipurile de Mostiştea, cu nivel hidrostatic de circa 6-9 m, uneori

până la 18 m, niveluri care suferă oscilaţii sezoniere importante.

Pânzele acvifere situate mai jos de pietrişurile de Frăţeşti nu au o importanţă deosebită.

Apele freatice cantonate în nisipurile de Mostiştea şi în Stratele de Frăţeşti sunt pânze

sub formă de ape captive.

Apele din Stratele de Frăţeşti se găsesc sub aşa-numitul complex argilo-marnos şi sunt

divizate în trei orizonturi (A, B, C), despărţite prin strate argiloase. Spre nord, Stratele de

Frăţeşti devin tot mai fine şi nu mai sunt permeabile. Adâncimea acestor strate este de 60-

160m în sud şi coboară la 200-360 m în nord. Fiecare din orizonturile A-C au câte 25-30 m



Pag.

ILFOV

44

grosime, iar argilele din ele au cam 20 m grosime. Debitele ce se obţin prin foraje variază între

3 şi 10 l/s (media cam 5 l/s). Apele sunt bicarbonatate - sodice, cu o mineralizaţie totală de 225-

325 mg/l, fiind potabile.

Rezultatele lucrărilor de cercetare întreprinse în zonă au permis evidenţierea a trei

resurse acvifere subterane, diferenţiate pe criterii de adâncime, facies şi vârstă, după cum

urmează:

- complex acvifer de mică adâncime,

- complex acvifer de medie adâncime,

- complex acvifer de mare adâncime.

2.1.8. RESURSE NATURALE

Resurse geologice naturale neregenerabile

Resursele naturale sunt limitate, in subsolul judeţului Ilfov. Din categoria resurselor

minerale neregenerabile de pe teritoriul judeţului fac parte: zăcăminte de ţiţei si gaze naturale, în

formaţiunile mio-pliocene din arealele localităţilor Periş, Moara Vlăsiei, Pasarea, Căţelu,

Bragadiru, Jilava.

Resurse naturale regenerabile

Din categoria resurselor geologice regenerabile fac parte :

a. Ape geotermale de mare adâncime (2500 m) ce au temperaturi de cca. 36 °C si un

conţinut ridicat de sulf – care se regenerează prin infiltrarea apelor de suprafaţă în adâncime

unde se produce mineralizarea acestora.

b. Nisipurile şi pietrişurile din albiile minore ale râurilor care se regenerează în timpul

viiturilor mai mari datorită unor ploi abundente sau topirii rapide a zăpezii în timpul primăverii, cu

menţiunea că în ultimii 3-4 ani gradul de regenerare a fost foarte mic, din cauza lipsei

fenomenelor mai sus menţionate. Exploatări de nisip si balast se efectuează in albiile râurilor



Pag.

ILFOV

45

mari, în special in lunca Argeş - Sabar (la Bragadiru si Jilava) dar exploatări ocazionale se fac

practic pe toate pâraiele care sunt bogate în aceste materiale şi chiar pe terase.

2.1.9. BIODIVERSITATEA

2.1.9.1. VEGETAŢIA

Preponderenta regiuni de câmpie favorizează o vegetaţie de şes lipsind etajarea pe

verticală specifică zonelor montane.

Pe teritoriul judeţului se evidenţiază:

- vegetaţie ierboasă

- vegetaţie de pădure

- vegetaţie hidrofilă

Vegetaţia naturală, înlocuită in mare parte de culturile agricole, aparţine stepei şi silvostepei.

Vegetaţia ierboasă este predominant reprezentată de graminee şi leguminoase. Pajiştile,

dezvoltate pe suprafeţe restrânse, sunt puternic degradate (din cauza păşunatului intens), fiind

alcătuite din păruşca de stepa (Festuca valesiaca), troscot (Polygonum aviculare), firuţa cu bulb

(Poa bulbosa), pir gros (Cynodon dactylon), obsiga (Bromus tectorum), pătlagina (Plantago major),

trifoi (Trifolium repens) s.a.

Vegetaţia forestieră, mult mai bine reprezentată face parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii

de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia

predominantă – formează masive în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumati, iar

salcâmul si teiul se întâlnesc în masiv în pădurea Scroviştea.

Pădurile de foioase sunt constituite din stejar (Quercus robur), cer (Quercus cerris), ulm

(Ulmus carpinifolia), carpen (Carpinus betulus), arţar tătăresc (Acer tataricum), salcâm (Robinia

pseudacacia ) tei, fag, frasin, paltin, jugastru, corn, alun s.a.

Suprafaţa ocupată de păduri in judeţul Ilfov este de 21.875 ha., din care cele mai mari

trupuri de pădure se găsesc in următoarele ocoale silvice: Ocolul Silvic Snagov – Snagov Parc



Pag.

ILFOV

46

cu S = 1655 ha, Balta Neagra cu S = 1750 ha, Vlădiceasa cu S = 1733 ha, Buruiaş cu S = 979

ha, Brânzească cu S = 1553 ha, Ocolul Silvic Bucureşti - Râioasa cu S = 1400 ha, Valea

Mocanului cu S = 1180 ha., Baloteşti cu S = 1565 ha., Ocolul Silvic Brăneşti - Zocaru cu S =

250 ha., Pasarea cu S = 1040 ha, Pusnicu cu S = 876 ha, Cernica cu S = 2073 ha.

Sub-arboretul acestor păduri este format din corn (Cornus mas), porumbar (Prunus

spinosa), lemn câinesc (Lygustrum arvense), păducel (Crataegus monogyna), măceş (Rosa

canina) s.a., iar covorul floral din ghiocei, viorele, toporaşi, brebenei, lăcrimioare etc.

In luncile marilor râuri se dezvolta păduri de esenţe moi (plop, salcie), in preajma lacurilor

se întâlnesc formaţiuni stuficole, iar pe unele lacuri o bogata vegetaţie acvatica plutitoare (in

special nuferi) si submersa (brădiş). Marginile bălţilor şi lacurilor sunt brodate cu nuferi şi stânjenei de baltă.

Pe terenurile agricole se cultivă cu precădere următoarele plante: grâu, porumb, lucernă,

orz, secară.

2.1.9.2. FAUNA

Fauna, reprezentată prin elemente specifice Câmpiei Romane, cuprinde o mare

varietate de specii de mamifere, pasări, reptile, insecte etc. adaptate la viaţa de pădure, de câmp

sau din preajma apelor. In păduri se întâlnesc mistreţi, căpriori, veveriţe, vulpi, fazani (colonizaţi),

gaiţe, ciocănitori, piţigoi, cinteze, cuci, mierle etc., şerpi, şopârle s.a. Fauna de câmp este dominată

de rozătoare(popândăi, hârciogi, şoareci si şobolani de câmp, cârtite, iepuri, dihori s.a.), de

pasări (prepeliţe. privighetori, ciocârlii, hereţi, şorecari, ulii, vrăbii. porumbei, guguştiuci etc.),

reptile si insecte.

In apropierea apelor există o bogată şi variată aglomerare de pasări de apă (locală sau în

pasaj), printre care se remarca raţele, gâştele, berzele, stârcii. gârliţele, lişiţele, fluierarii, nagâţii s.a.,

iar lacurile sunt populate cu variate specii de peşti (crap, ştiucă, roşioară, plătică, babuşcă, biban

s.a.).



Pag.

ILFOV

47

Fauna de pădure este reprezentată de cerb lopătar, iar pădurile Balta Neagra, Ciolpani,

Snagov, Comana si Gruiu sunt populate cu cerb precum şi cu căprior, vulpe, veveriţa.

Pasările, ce dau adevărate concerte în păduri şi luminişuri sunt ciocârlia de pădure,

privighetoarea, ciocănitoarea, etc.

2.1.9.3. REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII

Zone protejate Patrimoniul natural al regiunii prin ansamblul componentelor floristică si faunistică si al

structurilor fizico-geografice este specific zonei de câmpie.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate, în cazul

judeţului Ilfov, stipulează un număr redus de valori de patrimoniu natural care necesită protecţie,

respectiv Pădurea Snagov (10 ha) si Lacul Snagov (100 ha) .

În afară de acestea menţionăm şi cele trei zone naturale protejate, declarate prin acte

legislative anterioare Legii nr.5/2000: Pădurea Căldăruşani, Pădurea Râioasa si Zona naturală

Scroviştea

Pădurea Snagov este zona ştiinţifică unde cresc unele specii de fag (Fagus sylvatica),

fagul caucazian (Fagus orientalis) si câteva exemplare de Fagus taurica – un hibrid între fagul

comun şi fagul caucazian.

Lacul Snagov cuprinde o serie de specii de fauna şi flora importante din punct de

vedere ştiinţific şi anume: lamelyibranhiatul Dreissenapolymorfa – relict ponto-carpatic,

copepodul Eudiaptomus gracilis – specific lacului Snagov, guvizi (gobius gymnostrache.

In comuna Cernica – la Mânăstirea Cernica există 2 exemplare de stejari seculari –

declarate monumente ale naturii.

In ce priveşte fauna sălbatică în judeţul Ilfov există un număr mare de specii protejate

prin OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată de Legea nr. 462/2001.



Pag.

ILFOV

48

2.1.9.4. REŢEAUA NATURA 2000

Noţiunea de "habitat natural”, aşa cum este definită în Directiva Habitate nr.92/43/CEE

privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, se referă la zone terestre

sau acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice, în întregime naturale

sau seminaturale.

Conservarea diversităţii biologice se realizează prin intermediul Reţelei Ecologice

„Natura 2000”. Programul Natura 2000 reprezintă o structură de protejare a naturii, protejare

care nu înseamnă neapărat „limitări şi restricţii”. Natura 2000 permite atât conservarea cât şi

dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României.

Reţeaua Natura 2000 este principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea

naturii. Este o reţea pe teritoriul Uniunii Europene unde speciile de plante şi animale vulnerabile,

cât şi habitatele importante, trebuie protejate. Este alcătuită din:

Arii Speciale de Conservare, pentru conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbatice incluse în Directiva Habitate;

Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, pentru conservarea păsărilor sălbatice

incluse în Directiva Păsări;

În baza Ordinului nr. 776/5 mai 2007 ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind

declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România şi Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de

protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România a fost declarat ca Sit de Importanţă Comunitară(SCI) la nivelul judeţului Ilfov un

sit(SCI):

ROSCI0224 SCROVIŞTEA

şi 1 sit (SPA) – arii de protecţie specială avifaunistică:

ROSPA0044 GRĂDIŞTEA –CĂLDĂRUŞANI - DRIDU



Pag.

ILFOV

49

Dintre acestea situl SPA se suprapune peste aria naturală protejată.

Suprafaţa ocupată de situl SPA Natura 2000 la nivelul judeţului este de 7,68% iar de

situl SCI Natura 2000este de 7,69%

Harta Sitului ROSCI0224 Scroviştea este prezentată în fig. nr. 3.9.-1. iar cea a Sitului

ROSPA0044 Grădiştea- Căldăruşani- Dridu este prezentată în fig. nr.3.9.-2.



Pag.

ILFOV

50

Fig.3.9.-1.- Harta Sitului ROSCI0224 Scroviştea



Pag.

ILFOV

51

Fig. nr. 3.9.-2.- Harta Sitului ROSPA0044 Grădiştea- Căldăruşani- Dridu



Pag.

ILFOV

52

2.1.10. INFRASTRUCTURA

Reţeaua de transport rutier

Judeţul Ilfov dispunea la 31 decembrie 2005 de 782 km drumuri publice, dintre care 369

km modernizaţi şi 228 cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Din totalul drumurilor publice 201 km

reprezintă drumuri naţionale.

Menţionăm drumul naţional (DN 5) ce leagă capitala - Bucureştiul, de poarta fluvială şi

auto - Giurgiu, important nod de legătura cu tarile din sudul Europei, Asia şi Orientul Apropiat.

Drumul naţional (DN 1) ce leagă Bucurestiul de zona de nord-vest, respectiv centrul ţării şi

vestul Europei. Drumul naţional (DN 2) ce face legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord-

estul şi estul Europei. Drumul naţional (DN 3) spre poarta maritimă a ţării - Constanţa şi Canalul

Dunăre - Marea Neagră. Autostrada Bucureşti-Piteşti, ce leagă capitala de zona de sud-vest a

ţării şi a Europei. Această reţea radială este intersectată de Şoseaua de centură a Capitalei,

aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov.

În viitor se află în construcţie în prezent încă trei autostrăzi vor porni din judeţul Ilfov şi

vor lega capitala de vestul ţării, respectiv vestul Europei (spre Braşov-Oradea), estul Europei

(Ploieşti-Albiţa) şi spre sud-est (spre portul maritim Constanţa).

Reţeaua feroviară:

La 31 decembrie 2003, existau în total 182 de linii de cale ferată în exploatare, din care

electrificate 143, cu ocale 80 iar cu două căi 102.

Reţeaua aeriană

Judeţul Ilfov găzduieşte doua aeroporturi internaţionale: Bucureşti - Otopeni si

Bucureşti-Băneasa.

Aeroportul International Henri Coandă (IATA: OTP, ICAO: LROP) este cel mai mare

aeroport din România şi unul dintre cele două aeroporturi importante ce deservesc Bucureştiul

(celălalt este Aeroportul International Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa).



Pag.

ILFOV

53

Aeroportul Henri Coanda este situat în afara zonei urbane a Bucureştiului, în oraşul

Otopeni, judeţul Ilfov.

Traficul pe acest aeroport este în continua creştere, rezultând o cantitate semnificativa de

deşeuri asimilate celor menajere. Nu exista o statistica a deşeurilor colectate de pe acest

aeroport, dar presupunând că se generează o cantitate similară celor de pe aeroporturile

europene, adică 0,22 kg de deşeuri pe călător, rezultă ca în anul 2005 cantitatea de deşeuri

generată a fost de 667 tone/an.

Reţeaua navigabilă

In regiunea Bucureşti –Ilfov se afla realizat in proporţie de 60% canalul Argeş – Dunăre

care va oferi posibilitatea unei legături navigabile pe Dunăre cu toate ţările riverane acesteia,

Dunărea fiind parte din coridorul VII de transport pan-european.

Se studiază reluarea navigaţiei pe râul Argeş – port 1 Decembrie – care în ultimii ani, din

considerente economice, a suferit o amânare a finalizării construcţiei.

De asemenea se studiază si posibilitatea realizării unui canal navigabil Glina – Budesti

cu port la Glina.

Navigaţia pe viitoarele canale poate fi considerată un factor de dezvoltare socio-

economic a regiunii si de integrare a regiunii în sistemul de transport european, cu posibilitatea

de a fi inclusa în principalele coridoare de transport euro-asiatice

2.1.11. AŞEZĂRI UMANE

Demografie

În conformitate cu Planul de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov 2007-2013, populaţia

judeţului Ilfov este localizată în zone urbane în proporţie de numai 10,8% , faţă de 57,3%

pentru România, ca întreg.

În 2005, în mediul urban din judeţ trăiau 74.014 persoane din totalul de 283.409 locuitori

ai judeţului, adică 26,1% (Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Ilfov), rezultând o dublare a

populaţiei urbane în numai 2 ani.



Pag.

ILFOV

54

În judeţul Ilfov, densitatea populaţiei era în 2005 de 179 locuitori/km2 (Sursa:Anuarul

Statistic al României), mai ridicată faţă de media naţională (20,7 locuitori/km2) .

Reţeaua de localităţi – jud. Ilfov

Judeţul Ilfov cuprinde 8 oraşe (Buftea, Otopeni, Voluntari, Popeşti-Leordeni, Bragadiru,

Pantelimon, Chitila, Măgurele) si 32 de comune si 67 sate.

2.1.12. UTILITĂŢI

2.1.12.1. ALIMENTAREA CU APĂ ŞI SISTEMELE DE CANALIZARE

Alimentarea cu apa Sursele de alimentare cu apa a judeţului Ilfov sunt :

aducţiunea Potlogi – Bucureşti, locul de priză este resursă subterană din zona Potlogi,

locul de debuşare este mun. Bucureşti, L = 40 km si qtr = 2,0 m3/s:

aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, locul de priză acviferul de adâncime din zona

Călugăreni, locul de debuşare mun. Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s;

aducţiunea Crivina - Bucureşti, L = 25 km, qtr = 6 m3/s (în etapa finală);

derivaţia Glina – Argeş, din râul Dâmboviţa în râul Argeş, L = 22 km, qtr = 10 m3/s;

derivaţia Mihăileşti - Sabar, din acumularea Mihăileşti în râul Dâmboviţa, L = 28 km, qtr =

2 m3/s, alimentează cu apă industrială partea de S-E a mun. Bucureşti.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile în anul 2006 a cuprins 292,3 km repartizaţi în18

localităţi dintre care 8 oraşe.

APA POTABILĂ (distribuţia centralizată a apei, reţele de alimentare cu apă – zone rurale şi urbane, surse de apă, calitatea apei)



Pag.

ILFOV

55

În judeţul Ilfov, reţelele de alimentare cu apă sunt deficitare la nivelul anului 2007.

Impactul lipsei/insuficienţei reţelelor de alimentare cu apă asupra sănătăţii umane, calităţii vieţii

şi ecosistemelor se reflectă în următoarele aspecte:

populaţia rurală este expusă riscului unor boli hidrice. Sistemele de alimentare cu

apă în sistem necentralizat (necontrolat )nu sunt supuse unui control riguros al calităţii apei de

consum şi permit mult mai uşor contaminarea cu poluanţi, în special datorită lipsei sistemelor de

protecţie corespunzătoare. De asemenea, comunităţile rurale sunt mai vulnerabile la

degradarea surselor naturale de apă potabilă;

accesul comod la apa potabilă corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi

cantitativ, reprezintă un indicator al calităţii vieţii;

sistemele necentralizate de alimentare cu apă ( foraje de mică adâncime) conduc

la utilizarea neraţională a acestei resurse, asupra lor neputându-se aplica sisteme eficiente de

monitorizare;

Sunt necesare investiţii pentru realizarea instalaţiilor de captare şi tratare a apei

potabile,cu acoperirea necesarului pentru populaţie. La nivelul anului 2005 ,în judeţ au fost

cartografiate un nr. de 44.645 fântâni individuale, 175 fântâni publice şi 112,9 km reţea de

distribuţie a apei potabile. Sunt necesare lucrări de extindere ale acestei reţele pe o lungime de

cca. 1135 km.

Din punct de vedere calitativ, conform monitorizărilor efectuate la diverse foraje de către

A.N. Apele –Române – Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov- Bucureşti, apa nu se

încadrează în toate cazurile în limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002 modificată şi

completată cu Legea nr. 311/2004, prezentând depăşiri la substanţe organice, amoniu, nutrienţi,

încărcare bacteriană.

Având în vedere faptul că judeţul este în continuă dezvoltare socio – economică, numărul

de fântâni individuale este în creştere şi de aceea, este necesară accelerarea implementării

proiectelor de alimentare cu apă în sistem centralizat.



Pag.

ILFOV

56

Evacuar

Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în canalizările orăşeneşti şi comunale, cât

şi pentru

vacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizarea orăşenească,

remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea de noi staţii de

epurare.

aţii verzi

Jud ov UM 2006

ea apelor uzate

calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane există cerinţe legale standardizate.

Strategia de îmbunătăţire a calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcărilor cu poluanţi

a apelor e

Tabelul nr. 2.-1.- Canalizare publică şi sp la 31 decembrie 2006

eţul Ilf

Localităţi cu are publică instalaţii de canaliz

Total

număr 17

muni aşe număr 8 cipii şi or

Lun re 3 gimea totală simplă a conductelor de canaliza km 20,7publică

Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi oraşe ha 230 Sursa : Anuarul Statistic Ilfov 2007

Surse

hidrografic Argeş - sunt monitorizate 44 surse de poluare.

total,

ărcare

acteriana, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale.

înregistrat nici o poluare accidentală

majore de poluare şi cazuri de poluări accidentale În bazinul În bazinul hidrografic Ialomiţa sunt monitorizate de către laboratorul APM Ilfov 16

surse de poluare.

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau

impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot

amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare înc

b

În anul 2007 nu s-a produsă .



Pag.

ILFOV

57

LIZARE

pă m

depunându-se eforturi pentru a obţine finanţare externă în vederea extinderii

grafic Argeş, localităţile cu reţele de canalizare realizate parţial sunt:

.

bazinul hidrografic Ialomiţa dispun de reţele de canalizare parţiale numai localităţile

Staţii d

a

proiect

IA.

şti, nu au putut fi modernizate şi lucrează necorespunzător.

În anul 2007 a intrat in funcţiune şi staţia de epurare a localităţii Moara Vlăsiei, prin

finanţare europeană.

REŢELE DE CANA

A enajeră

Numai o parte din localităţile judeţului dispun de sisteme centralizate de canalizare

parţiale, în prezent

reţelelor de canalizare pentru toate localităţile judeţului, obţinându-se perioade de tranziţie până

în anii 2012-2016.

În bazinul hidro

Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni,

Bragadiru şi Măgurele

În

Baloteşti şi Snagov.

e epurare orăşeneşti şi comunale

Bazinul hidrografic Argeş Din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc

localităţile: Otopeni, Bragadiru, 1 Decembrie, Cornetu, Brăneşti, Popeşti-Leordeni, Pantelimon,

Voluntari, Chitila, sunt practic scoase din funcţiune, odată cu preluarea lor de către Consiliile

Locale ale localităţilor respective. Doar staţia de epurare Buftea lucrează peste capacitate

ată, depăşind indicatorii de calitate ai apelor evacuate în lacul Buciumeni. Serviciile de

alimentare cu apă şi canalizare pentru oraşul Otopeni au fost preluate de societatea VEOL

Bazinul hidrografic Ialomiţa: Din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc

localităţile Snagov şi Balote



Pag.

ILFOV

58

2.1.12.

În anul 2006 volumul de lemn recoltat a fost în judeţul Ilfov de 89.000 m3 in scădere de

la 98.000 m3 în 2005.

rat scăderii utilizării lemnului de foc şi înlocuirii

acestuia cu alte sisteme de încălzire (în special de cel cu gaze).

e electrică a localităţilor din judeţul Ilfov, a consumatorilor casnici

şi industriali se asigură de S. C. Filiala de Distribuţie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica

Munteni buţie si

furnizare (110/20/0,4 kV) Situa ec Mun era la 31

decembrie 2006 urm

Ta elele de distribuţie a curentului e c în j v

Lungimea reţelelor electrice de distribuţie aeriene km 174.06,27

2. SISTEME DE INCĂLZIRE

Încălzirea spaţiilor de locuite în localităţile judeţului se realizează preponderent cu

lemne.

Conform Anuarului Statistic Ilfov 2007, la 31 decembrie 2006 nu existau localităţi în care

să se distribuie energia termică.

Se poate aprecia ca scăderea s-a dato

2.1.12.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Alimentarea cu energi

a Sud” S.A., cu sediul principal în Bucureşti, prin reţeaua proprie de distri

ţia reţelei de distribuţie a El trica tenia Sud

ătoarea:

belul nr.2.-2.- Reţ lectri udeţul Ilfo

Lungimea reţelelor electrice de distribuţie

subterane km 28.878,48

Transformatoare buc. 7.469,00



Pag.

ILFOV

59

arată o creştere rapidă a numărului de localităţi în

care se distribuie gazele naturale precum şi a volumului gazelor distribuite. Astfel numărul

localităţilor în care se distribuie gaze naturale a crescut de cca 5 ori în anul 2005 faţă de anul

turale distribuite a crescut de 2 ori pentru volumul total şi de 2,5

ori pentru volumul distribuit pentru uz casnic.

2.1.12.4. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Statisticile realizate la nivelul judeţului

2000, iar volumul gazelor na

2.1.13. ASPECTE ECONOMICE

Economia judeţului Ilfov este puternic influenţată de prezenţa în hinlerlandul său a

municipiului Bucureşti. Judeţul are un profil agro-industrial. Cu toate ca sectorul agricol este

preponderent în cadrul economiei, industria ocupă, un loc important datorită influenţei pe care o are

capitala în relaţiile economice cu acesta. Aşa se explica faptul ca unele localităţi din imediata

apropiere a municipiului Bucureşti au devenit de-a lungul anilor adevăraţi ,,sateliţi industriali" ai

capitalei.

ţia vegetală şi animală a judeţului a însumat 663.943.000RON iar

ă a rezultat dintr-o cifra de afaceri de 20.880.000.000RON (conform

Monog

dustrial, ambalaje pentru industria alimentara, confecţii, tricotaje, ţesături, fire de in si de

ânepa, prefabricate din beton, cărămida, placi si dale din ceramica, nutreţuri combinate,

iecte din lemn, seruri si vaccinuri, conserve din legume si fructe, preparate din

arne si lapte, băuturi alcoolice, bere, băuturi răcoritoare, produse de panificaţie si altele.

În anul 2005, produc

producţia industrial

rafiei Judeţului Ilfov şi anuarului statistic 2006).

Industria

Industria ilfoveană se remarcă printr-o gama variată de produse, de la energie electrică

şi termică, la anvelope şi articole din cauciuc, acumulatori, aparate si instrumente de măsurare

si control, pana la utilaje de transporturi, fire si fibre artificiale, produse chimice, oxigen

in

c

mobilier si ob

c



Pag.

ILFOV

60

de mari rezerve si posibilităţi de

ateriale si forţa de

faţa

eale, plante tehnice şi nutreţuri.

nsumului populaţiei judeţului precum şi pentru a

asigura

itul unor importante cantităţi de

peşte pentru nevoile locuitorilor din judeţ şi ale capitalei.

Corbea

egistrat la agenţii economici cu personalitate juridica. Totuşi, în

Agricultura

Agricultura judeţului ocupa un loc important, dispunând

dezvoltare determinate de calităţile solurilor, factori de clima, dotări tehnico-m

munca adecvată. Aproximativ 95% din potenţialul agricol al judeţului Ilfov îl deţine supra

arabilă, restul de 5% fiind ocupat cu pomi, vii, pajişti şi fâneţe.

Suprafaţa agricolă este folosită în funcţie de condiţiile pedoclimatice.

Pe lunci, se cultivă legume şi zarzavaturi, pe pante şi terenuri slab productive cresc

pomi fructiferi, iar restul terenurilor sunt cultivate cu cer

Legumicultura a cunoscut o mare dezvoltare, pentru a putea satisface nevoile

crescânde de aprovizionare a capitalei, a co

materia prima fabricilor de conserve din judeţ.

Comunele în care legumicultura se afla pe primul plan sunt: Nuci, Măgurele, Dărăşti,

Berceni, 1 Decembrie, Vidra, Ciolpani, Gruiu.

De asemenea, în judeţ se practică apicultura, sericicultura, pescuitul.

Cele peste 10 lacuri din cadrul judeţului, asigura pescu

Lacurile Periş şi Bâlteni, Snagov, Căldăruşani, Afumati, Găneasa, Ştefăneştii,

nca, constituie importante zone de pescuit ale judeţului.

În sectorul zootehnic lucrurile nu prezintă o situaţie diferită de cea a restului agriculturii.

Actuala structură a raselor din cadrul exploataţiilor zootehnice reflectă consecinţele

negative ale lichidării, începând cu 1997, a numeroase complexe cu acest profil, ceea ce a

determinat reducerea numărului de animale. Actualul nivel al raselor este mai mic decât acum

zece ani, ca efect al reducerii accentuate si constante a efectivului de animale, al deteriorării

puterii de cumpărare a populaţiei, al penuriei de fonduri la instituţiile publice cu consumuri

colective (spitale, unitati militare, creşe, cămine), precum si a lipsei de competivitate la export.

Ponderea gospodăriilor populaţiei în acest domeniu a crescut uşor, ceea ce arata ca scăderea

efectivului de animale s-a înr



Pag.

ILFOV

61

judeţ a

e

ale ţăranilor şi de reducerea substanţiala a ajutorului acordat de către stat, poate fi oprită în cel

puţin două moduri : prin investiţii orientate către optimizarea condiţiilor oferite de mediul natural

le locale de cercetări.

mânăstirii Snagov face referire la judeţul

Ilfov ”ş

, epoca geto-dacica (Buftea, Măgurele, Baloteşti),

epoca

re a teritoriului naţional –

Sec de valoare naţională şi

uni :

· Ansamblul fostei mânăstiri Snagov, comuna Snagov;

· Ansamblul Palatului Brâncovenesc, comuna Mogosoaia;

u rezistat câteva complexe zootehnice industriale reprezentative, destul de puternice

pentru a revigora în viitor sectorul zootehnic, precum Romsuintest Periş pentru porcine, si

Avicola Buftea pentru pasări.

Evoluţia negativă a agriculturii ultimilor ani, cauzată de posibilităţile financiare modest

şi prin aplicarea rezultatelor cercetărilor agronomice obţinute de institute

2.1.14. ASPECTE CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Cea dintâi menţiune documentară referitoare la judeţul Ilfov, cunoscută până astăzi, se

află într-o diplomă a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), data la 23 martie

1482 la Gherghiţa. Diploma de întărire a proprietăţilor

i iarăşi oricâte sate are sfânta mânăstire în judeţul Elhov, iar la ele să se ia birul de la

vecinii mânăstirii de către birarii care vor fi, să-l aducă la sfânta mânăstire, cât va sta sfânta

mânăstire, să fie pentru lucrarea viilor mânăstirii.... ”.

Prezenţele arheologice semnalate pe actualul teritoriu al judeţului Ilfov, care datează din

paleolitc (Pantelimon, Măgurele), neolitc, culturile Boian (Glina-Căţelu) şi Gumelniţa (Buftea,

Alunişu-Măgurele, Baloteşti), epoca bronzului, culturile Glina şi Tei (Glina, Vidra, Pantelimon,

Popeşti-Leordeni), situate în preajma râurilor Dâmboviţa, Colentina, Sabar, Ciorogârla, epoca

fierului (Popeşti-Leordeni, Dobroieşti-Fundeni)

daco-romana (Afumaţi, Cernica-Căldăraru), epoca medievală (Afumati, Bragadiru),

atestă existenţa numeroaselor aşezări pe aceste meleaguri cu soluri fertile, cu un important

fond forestier şi o bogată reţea hidrografică.

Legea nr.5/2000, privind aprobarea Planului de amenaja

ţiunea a III-a – zone protejate, publica lista monumentelor istorice

versală (grupa A), judeţul Ilfov având următoarele nominalizări la categoria arhitectură



Pag.

ILFOV

62

cu valoare culturală de interes naţional sunt nominalizate comunele

Mogoş

tele istorice de valoare naţională şi universală (grupa A) din judeţul Ilfov,

Cat

;

ca;

Domneşti;

on;

ogic, punct ”Tell-ul Vidra”, sat Vidra, comuna Vidra.

Cat

omuna Afumati;

uci;

ea Maicii Domnului” a fostului schit Turbaţi, sat Siliştea Snagovului,

Biserica ”Sf. Nicolae” a fostului schit Bâlteni, sat Bâlteni, comuna Periş.

judeţului Ilfov cuprinde următorul număr de

monumente

te

· Biserica ”Sf. Eftmie” – Fundenii Doamnei, sat Fundeni, comuna Dobroeşti.

Tot aici, la capitolul unitati administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a

patrimoniului construit

oaia şi Snagov.

Lista Monumentelor Istorice publicată în anul 2004 completează lista, din Legea nr.

5/2000, cu monumen

după cum urmează:

egoria I. arheologie

Situl arheologic, punct ”La Carna”, oraş Buftea;

Situl arheologic, punct ”Movila Filipescu”, sat Alunişu, comuna Măgurele

Situl arheologic, punct ”Tellul-Glina”, sat Bălăceanca, comuna Cernica;

Situl arheologic, punct ”Mănăstirea Iezerul”, sat Caldararu, comuna Cerni

Situl arheologic, punct ”Pe malul stâng al Sabarului”, comuna

Situl arheologic, punct ”Chitila Ferma”, comuna Mogosoaia;

Situl arheologic, punct ”Pădurea Tănganu”, comuna Pantelim

Aşezare,epoca geto-dacica, sat Tănganu, comuna Cernica;

Situl arheol

egoria II. arhitectura

Ansamblul fostului Palat Ştirbei, oraş Buftea;

Ansamblul fostei curţi a Stolnicului C-tin Cantacuzino, c

Mânăstirea Balamuci, sat Balta Neagra, comuna N

Mânăstirea Căldăruşani, sat Lipia, comuna Gruiu;

Biserica ”Naşter

comuna Gruiu;

Lista Monumentelor Istorice – 2004 a

istorice, clasificate in cele 4 categorii:

Arheologie – 557 poziţii cu 140 situri arheologice

Arhitectura – 125 poziţii cu 17 ansambluri, 108 monumen



Pag.

ILFOV

63

Monumente memoriale/funerare – 14 poziţii cu 2 ansambluri, 12 monumente

Monumente de for public – 17 poziţii cu 17 monumente



Pag.

ILFOV

64

2.2. E

age după sine o

erie de dezavantaje dintre care unele majore în acţiunea de gestionare a deşeurilor de pe

raza ju rmări deosebite în activitatea de protecţie a mediului.

- tele la nivel local şi regional

usă

la nivel regional

În cazul ne implementării Planului nu s-ar respecta Principiile ce stau la baza activităţilor

de ges

zul neimplementării Planului nu se vor minimiza cantităţile de deşeuri

rezultate, nu se vor recicla corespunzător în scopul utilizării lor ca materii prime

C

în cazul neimplementării Planului, nu se vor putea stabili atât măsurile de

ăsurile fezabile din punct de vedere economic.

siguranţă

pentru mediu se vor face necorespunzător şi mai mult decât atât nerespectând

activitatea de apariţie a deşeurilor cantitatea acestora va creşte necontrolabil.

VOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

Neimplementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor atr

s

deţului Ilfov, cu u

Ele se referă la:

- nu vor fi respectate cerinţele naţionale/europene şi regionale pentru judeţul Ilfov.

nu vor fi atinse ţin

- nu se va respecta strategia de gestionare a deşeurilor sincronizată cu cea prop

- nu va exista posibilitatea de a primi suport financiar din partea Uniunii Europene

tionare a deşeurilor prezentate la cap.113.

1. Principiul protecţiei resurselor primare

în ca

secundare.

2. Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEE

protecţia mediului, cât şi m

3. Principiul prevenirii în cazul neimplementării Planului, nu va mai fi respectată ierarhizarea activităţilor

de gestionare a deşeurilor, iar activităţile de tratare şi eliminare în condiţii de



Pag.

ILFOV

65

4. cipiul responsabilităţii

p

cazul neimplementării Planului, nu se vor cunoaşte decât parţial generatorii de

deşeuri

5. P

plementării Planului, tratarea şi eliminarea deşeurilor se va realiza în

mod haotic.

6. P

e gestionare a deşeurilor nu va

face parte integrantă din activităţile social-economice.

judeţ poate avea o evoluţie negativă prin neîndeplinirea

planulu ionare a deşeurilor.

fel:

toate fazele de existenţă ale

acestora, de la

toate fazele de existenţă ale

acestora, de la

Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu prin

roducătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului,

în

rincipiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei

în cazul neim

rincipiul integrării

în cazul neimplementării Planului, activitatea d

Starea calităţii mediului în i de gest

Ast

Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane poate să se deterioreze prin

menţinerea depozitelor de deşeuri neconforme, lipsa impermeabilizărilor în sol/subsol,

continuarea depozitărilor necontrolate de deşeuri pe malurile apelor de suprafaţă, lipsa de

controale, măsuri şi soluţii privind gestionarea deşeurilor în

producere până la valorificare/depozitare finală.

Calitatea aerului poate să se deterioreze local, prin lipsa sistemelor de colectare

a biogazului la depozitele de deşeuri neconforme, prin arderi de deşeuri necontrolate, prin

necolectarea şi transportul periodic al deşeurilor, prin menţinerea unor utilaje neperformante în

manipularea deşeurilor, prin nereciclarea şi nevalorificarea unor categorii de deşeuri prin lipsa

de controale, măsuri şi soluţii privind gestionarea deşeurilor în

producere până la valorificare/depozitare finală.

Calitatea solului/subsolului poate să se deterioreze local prin menţinerea

depozitelor şi depozitărilor neconforme fără sisteme de protecţie a acestuia faţă de efectele



Pag.

ILFOV

66

deţului

şi nece

în

toate fazele de

e, măsuri şi soluţii privind gestionarea deşeurilor în toate fazele de

existen

direct prin deteriorarea calităţii aerului, apei sau solului, pe

termen scurt, mediu sau chiar lung.

negative, prin proliferarea prelucrării unor categorii de deşeuri fără măsuri şi facilităţi de

protecţie a solului şi subsolului, prin mărirea cantităţilor de deşeuri generate la nivelul ju

sitatea disponibilizării unor suprafeţe noi de terenuri pentru depozitarea acestora.

Calitatea biodiversităţii, inclusiv a tuturor categoriilor de arii protejate, poate să se

deterioreze local prin menţinerea depozitelor şi depozitărilor neconforme în imediata vecinătate

sau în interiorul acestora, cu consecinţe asupra diversităţii biologice, prin scăderea populaţiilor

speciilor protejate, prin lipsa de controale, măsuri şi soluţii privind gestionarea deşeurilor

existenţă ale acestora, de la producere până la valorificare/depozitare finală.

Calitatea aspectelor de dezvoltare urbană, incluzând aspectele culturale,

peisajul, turismul, infrastructura de transport ş.a. poate fi afectată negativ prin necolectarea

sistematică şi completă a tuturor categoriilor de deşeuri, prin menţinerea depozitelor şi

depozitărilor neconforme, prin lipsa soluţiilor permanente de reciclare, valorificare şi depozitare,

prin lipsa de controal

ţă ale acestora.

Sănătatea populaţiei judeţului poate fi afectată atât în mod direct prin menţinerea

unor categorii de deşeuri în apropierea centrelor urbane, a zonelor de locuire, de muncă sau de

recreere sau servicii cât şi în mod in



Pag.

ILFOV

67

CAPITOLUL III. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL AFECTATE SEMNIFICATIV

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor conţine în sinteză, elemente de organizare

privind generarea, colectarea, transportul, valorificarea şi depozitarea definitivă a deşeurilor,

elemente de instruire necesare atingerii ţintelor şi obiectivelor precum şi propuneri de investiţii

necesare atingerii ţintelor. Dintre acestea, elementele generale care caracterizează activitatea

de gestionare a deşeurilor în prezent sunt organizate şi influenţează următoarele categorii de

zone:

- Zonele colectivităţilor umane prin generarea de deşeuri, depozitare temporară,

colectare,

- Zonele adiacente căilor de transport al diverselor categorii de deşeuri,

- Zonele adiacente amplasamentelor de depozitare temporară, prelucrare şi

valorificare a deşeurilor,

- Zonele adiacente depozitărilor definitive a deşeurilor.

PJGD nu a realizat o analiză şi o prezentare detaliată a acestor categorii de zone posibil

afectate de prezenţa deşeurilor .

La aspectele prezentate se adaugă investiţiile necesare care implică ocuparea de

amplasamente(noi sau vechi) şi organizarea de activităţi specifice asupra deşeurilor. Acestea

se referă la:

- două staţii de sortare şi transfer,

- un punct de transfer,

- o staţie de sortare,

- trei staţii de tratare biodegradabile,

- patru staţii de compostare zonale,

- opt staţii de compostare orăşeneşti,

- investiţii neprecizate în sectorul de afaceri pentru procesarea DEEE, VSU şi a

deşeurilor din construcţii şi demolări.

Amplasarea acestor investiţii nu este precizată în cadrul PJGD.



Pag.

ILFOV

68

Zonele posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PJGD, prin activităţile

desfăşurate în prezent şi care vor avea o continuitate în cadrul planului precum şi activităţile noi

prevăzute, pot fi încadrate în următoarele categorii:

- Zonele cu comunităţi umane oraşe/sate,

- Zonele cu depozite neconforme de deşeuri,

- Zonele cu depozitări necontrolate de deşeuri, în vecinătatea apelor de suprafaţă şi în

apropierea căilor principale şi secundare de transport,

- Zonele situate de-a lungul căilor de transport al deşeurilor,

- Zonele din vecinătatea depozitelor definitive de deşeuri,

- Zonele din vecinătatea amplasamentelor pe care se desfăşoară activităţi de

prelucrare, reciclare, valorificare a deşeurilor,

- Zonele în care se desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor situate în imediata

vecinătate sau în interiorul ariilor naturale protejate, monumentelor naturii, siturilor

Natura 2000, monumente istorice.

În astfel de zone, pot fi afectate calitatea aerului, apelor de suprafaţă sau subterană, a

solului şi subsolului, a biodiversităţii, sau a sănătăţii umane.

Caracteristicile de mediu prezentate în Raportul privind starea factorilor de mediu pe

anul 2007, elaborat de Agenţia de Protecţia a Mediului Ilfov, nu prezintă elemente specifice de

vulnerabilitate la nivelul judeţului care să poată fi asociate activităţilor conţinute în PJGD.

Faptul că PJGD nu prezintă elemente de localizare detaliată a activităţilor incluse face

ca analize suplimentare a caracteristicilor de mediu a zonelor posibil afectate să poată fi

efectuate în această etapă de realizare a Raportului de mediu, în plus faţă de datele prezentate

de APM Ilfov.

Aspectele prezentate vor trebui , însă, luate în considerare şi analizate în toate studiile

care vor fi realizate pentru atingerea ţintelor în etapele ulterioare de implementare a PJGD.



Pag.

ILFOV

69

CAP. IV. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE

Calitatea mediului în judeţul Ilfov la momentul actual nu afectează implementarea PJGD.

Calitatea factorilor de mediu pe teritoriul judeţului este influenţată de sistemul existent de

gestionare a deşeurilor, după cum urmează:

Emisii atmosferice de noxe datorate sistemelor necorespunzătoare de colectare,

transport şi depozitare temporară a deşeurilor.

Poluare locală a atmosferei datorită emisiilor de biogaz de la depozitele neconforme.

Poluări locale ale atmosferei produse de arderi necontrolate de deşeuri.

Poluări locale ale atmosferei cu compuşi chimici cu efecte asupra aerului, apei,

solului, biodiversităţii, produse de depozitele de deşeuri industriale.

Antrenarea particulelor în suspensie sau a diferitelor materiale uşoare de pe

depozitele de deşeuri, în special a depozitelor neconforme

Mirosuri dezagreabile şi efecte negative asupra stării de confort a populaţiei în

zonele de depozitare a deşeurilor, în special a zonelor de depozitare necontrolată şi

neconformă.

Producerea de focare de infecţii şi efecte nefavorabile asupra stării de sănătate a

omului şi a biodiversităţii în general.

Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane datorită amplasării

necorespunzătoare a depozitelor neconforme şi a depozitărilor necontrolate de

deşeuri.

Poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane datorită administrării

necorespunzătoare a depozitelor de deşeuri.

Aport la producerea de inundaţii prin obturarea albiilor râurilor sau a construcţiilor

hidroenergetice.

Poluarea solului, subsolului şi a apelor subterane datorită infiltrării în subsol a

levigatului produs de depozitarea necontrolată şi neconformă a deşeurilor din mediul

urban sau din zonele rurale.



Pag.

ILFOV

70

Poluarea factorilor de mediu datorită gestionării incorecte a deşeurilor din

construcţii şi demolări.

Ocuparea unor suprafeţe mari de teren pentru depozitarea deşeurilor de toate

categoriile.

Poluarea ariilor protejate produsă de sistemele ineficiente de gestionare a deşeurilor

sau lipsa acestora inclusiv a controlului cu consecinţe de diminuare a diversităţilor

biologice, periclitare a populaţiilor cu statut de conservare sau diminuare a surselor

de hrană.

Degradarea peisajului natural şi cultural în lipsa serviciilor de salubrizare care să

asigure colectarea transportul şi depozitarea deşeurilor.

Efecte de poluare locală, mirosuri şi disconfort a populaţiei pe traseele de colectare

şi transport a deşeurilor.

Scăderea potenţialului turistic al zonelor în care se există gestionare

necorespunzătoare a deşeurilor.

Disfuncţionalităţi în fluxul informaţional adresat populaţiei.

Slaba preocupare privind Protecţia mediului în structurile administraţiei publice;

locale, inexistenţa serviciilor de salubrizare aferente localităţilor.

Lipsa unor programe specifice pentru educarea populaţiei pentru colectarea

selectiva a deşeurilor.

Insuficienţa din punct de vedere al ariei acoperite cu servicii de colectare organizată

în mediul rural .

Insuficienţa programelor de conştientizare privind colectarea selectivă.

Lipsa serviciului de salubritate în unele localităţi din Judeţul Ilfov, cum sunt:

Grădiştea, Nuci, Dărăşti, Dobroieşti, Petrăchioaia.



Pag.

ILFOV

71

CAP. V. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PJGD ILFOV

Analiza Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Ilfov scoate în evidenţă obiectivele

de protecţie a mediului care vor apărea ca şi consecinţă a implementării acestuia. Aceste

obiective, în concordanţă cu obiectivele generale de protecţie a mediului definite şi stabilite la

nivel internaţional, naţional şi comunitar se referă la :

Prevenirea, minimizarea şi limitarea poluării mediului înconjurător la nivele care să nu

afecteze semnificativ ecosistemele, sănătatea umană, sănătatea mediului, prin crearea

de facilităţi şi a unor sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor corespunzătoare

standardelor şi normelor europene privind producerea, colectarea, transportul şi

depozitarea categoriilor de deşeuri care fac obiectul PJGD.

Minimizarea şi limitarea poluării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane la nivele care

să nu afecteze semnificativ ecosistemele, sănătatea umană, sănătatea mediului, prin

reducerea efectelor generate de infiltrarea levigatului, închiderea, ecologizarea şi

monitorizarea depozitelor neconforme şi a depozitărilor necontrolate de deşeuri,având

ca şi consecinţă finală scăderea emisiilor de poluanţi în apele de suprafaţă şi subterane.

Prevenirea şi minimizarea poluării aerului la nivele care să nu afecteze semnificativ

ecosistemele, sănătatea umană, sănătatea mediului, chiar şi scăderea emisiilor de gaze

cu efect de seră prin micşorarea cantităţii de deşeuri generate şi depozitate, interzicerea

arderii necontrolate a deşeurilor, implementarea colectării selective şi a depozitării

controlate, extinderea sistemelor de colectare şi valorificare a biogazului produs de

depozitele de deşeuri, având ca şi consecinţă finală scăderea emisiilor de noxe în aer

asociate sectorului de gestionare a deşeurilor,

Reducerea suprafeţelor de teren afectate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor

prin reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile şi a deşeurilor periculoase

depozitate, precum şi implementarea unor sisteme de gestiune a deşeurilor care să

asigure colectarea selectivă, transportul, reciclarea, sortarea, valorificarea, tratarea şi



Pag.

ILFOV

72

eliminarea corespunzătoare a deşeurilor având ca şi consecinţă micşorarea suprafeţelor

afectate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor şi reducerea gradului de poluare

a solului şi subsolului.

Menţinerea calităţii tuturor categoriilor de arii protejate, monumente ale naturii,

monumente istorice, prin promovarea unor sisteme de gestionare eficientă a deşeurilor la

nivelul judeţului, de reabilitare ecologică a zonelor cu depozite neconforme şi depozitări

necontrolate, având ca şi consecinţă finală conservarea diversităţii biologice şi protejarea

populaţiilor cu statut de conservare din toate tipurile de arii protejate şi din exteriorul

acestora, pe teritoriul întregului judeţ, menţinerea unui peisaj plăcut, sporirea gradului de

confort al populaţiei, protejarea zonelor importante din punctul de vedere al elementelor

naturale şi al comunităţilor umane.

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei judeţului prin implementarea unor sisteme

eficiente de gestionare a deşeurilor privind colectarea transportul şi depozitarea acestora

având ca şi consecinţă finală îmbunătăţirea gradului de sănătate şi a calităţii vieţii atât în

zonele urbane dens populate cât şi în zonele rurale.

Asigurarea conservării peisajului natural şi cultural al judeţului prin promovarea

sistemelor eficiente de gestionare a deşeurilor şi ecologizarea zonelor degradate, având

ca şi consecinţă finală valorificarea mai bună a patrimoniului natural şi cultural al

judeţului.

Optimizarea traficului rutier şi reducerea disconfortului populaţiei asociat colectării şi

transportului deşeurilor prin modernizarea sistemului de colectare şi transport al

deşeurilor, dotarea cu mijloace de salubrizare şi transport eficiente, optimizarea traseelor

de colectare şi transport al deşeurilor, având ca şi consecinţă finală îmbunătăţirea

condiţiilor d e viaţă ale populaţiei.

Utilizarea şi conservarea resurselor naturale ale judeţului pe baza principiilor dezvoltării

durabile prin reducerea generării de deşeuri, extinderea gradului de colectare selectivă a



Pag.

ILFOV

73

deşeurilor la nivelul judeţului şi creşterea gradului de valorificare a acestora având ca şi

consecinţă finală protejarea resurselor naturale.

îmbunătăţirea atitudinii şi comportamentului faţă de mediul înconjurător prin acţiuni de

instruire şi educare a populaţiei şi a resurselor umane angrenate în implementarea

sistemului de gestiune a deşeurilor, cu privire la efectele nocive cauzate de gestionarea

necorespunzătoare a acestora, având ca şi consecinţă finală creşterea gradului de

conştientizare a publicului asupra problemelor de mediu generate de gestionarea

deşeurilor şi a gradului de participare a acestuia în programele iniţiate de autorităţile

responsabile .

CAP.VI. EFECTE POTENŢIALE ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea PJGD are ca scop identificarea acelor potenţiale neconcordanţe dintre

obiectivele propuse pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale în judeţul Ilfov

cu obiectivele de referinţă pentru protecţia mediului.

Planul în sine are ca scop protejarea mediului înconjurător prin eliminarea practicilor şi

facilităţilor existente foarte poluante în paralel cu propunea unui nou sistem care să respecte

toate normele legislative privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor.

Lipsa unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor poate avea efecte extrem de

negative asupra factorilor de mediu.

Factorii de mediu afectaţi direct de lipsa unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

sunt: biodiversitate, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, aerul, apa, solul.

Efectele negative ale ne-implementării PJGD – ului :

• depozitarea necontrolată a unor deşeuri menajere pe sol;

• prin depozitarea necontrolată în depozite neamenajate sau prin împrăştierea

necorespunzătoare a nămolului provenit de la staţiile de epurare se modifica fertilitatea

solului



Pag.

ILFOV

74

• depunerea (pe sol) a agenţilor poluanţi antrenaţi în atmosferă de pe depozitele

de deşeuri;

• emisii de CH4, H2S, CO2 rezultata de la exploatarea necorespunzătoare a

depozitelor de deşeuri duce la majorarea efectului de sera

• apele meteorice contaminate cu poluanţii de pe depozitele de deşeuri;

• transportul pulberilor de pe depozitele de deşeuri către vânt ;

• infiltrarea in sol a apelor contaminate din depozitele de deşeuri;

• poluarea mediului geologic, implicit a pânzei freatice, cu levigat rezultat de la

depozitele de deşeuri amenajate necorespunzător;

• poluarea apelor de suprafaţă cu deşeuri eliminate necontrolat;

• deteriorarea chimica (organica) a apei de suprafaţa cu repercusiuni asupra

vieţii acvatice

• deteriorarea fizico-chimica a calităţii a apei şi a solului li subsolului, precum şi

răspândirea metalelor grele;

• depozitarea necontrolată pot apărea deprecieri estetice a cadrului natural

(impact vizual);

• emanarea de mirosuri neplăcute ;

• proliferarea animalelor (şobolani, câini, păsări) pe lângă depozitele de deşeuri

spontane, purtătoare şi transmiţătoare de microorganisme şi bacterii ce pot aduce

prejudicii sănătăţii umane.

Riscurile majore rezultate din depozitarea lor, din neaplicarea masurilor de neutralizare

înainte de eliminare sau de reducere a volumului acestora apar, mai evident in situaţii de

evenimente meteorice extreme, precipitaţii puternice, viituri, care antrenează cantităţi de deşeuri

de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafaţa, blocarea drumurilor de circulaţie,

a podurilor, etc.

Efectele pozitive ale implementării PJGD – ului :

1. scopul principal al planului este de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea

şi implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor eficient din punct de



Pag.

ILFOV

75

vedere ecologic şi economic, prin atingerea scopului se vor reduce

semnificativ efectele negative produse de gestionarea deşeurilor (enumerate

mai sus).

2. evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a mirosurilor neplăcute, prin

compostarea controlată a deşeurilor biodegradabile şi prin colectarea

biogazului.

3. închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri neconforme existente reducând

astfel efectele negative enunţate mai sus.

4. colectarea selectivă a deşeurilor şi depozitarea lor în condiţii conforme.

5. conectarea la serviciile de salubrizare a unui număr cât mai mare de

generatori de deşeuri, astfel încât se va atinge un grad înalt de colectare a

deşeurilor generate.

6. evitarea depozitării necontrolate (chiar şi temporară) a deşeurilor.

7. creşterea etapizată a procentului de recuperare şi reciclare a deşeurilor va

reduce cantitatea de deşeuri depozitate.

8. monitorizarea exactă a traseelor parcurse de deşeuri de la producere până la

eliminare.

9. monitorizarea cantităţilor de deşeuri produse, reciclate, recuperate şi

depozitate.

10. conservarea biodiversităţii prin utilizarea avantajelor locale din regiune (de

exemplu : supra-capacităţile de reciclare existente dintr-o zonă din regiune).

11. realizarea de noi depozite ecologice la standarde înalte, prin obţinerea

suportului financiar din partea UE.

Cu privire la evoluţia prognozată globală a calităţii factorilor de mediu se fac următoarele

aprecieri:

Aerul atmosferic

Este influenţat într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico - sociale.



Pag.

ILFOV

76

Implementarea planului propus va elimina parţial efectele negative asupra calităţii

aerului înconjurător. Indicatorii de calitate ai aerului nu se vor modifica în sens negativ.

Se va asigura colectarea emisiilor de gaze din depozite şi eliminarea disconfortului

olfactiv.

Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane Din punctul de vedere al stării ecologice şi al indicatorilor fizico-chimici, calitatea

corpurilor de apă din judeţul Ilfov, nu va suferi modificări.

Restituţiile de ape uzate şi pluviale vor putea fi controlate de instalaţii eficiente, fezabile

din punct de vedere tehnic şi care nu necesită costuri excesive de investiţii şi operare.

Se va asigura colectarea şi tratarea apelor uzate în staţii de tratare care să asigure

realizarea condiţiilor de calitate prevăzute de H.G.nr.352/2005, cu modificările ulterioare.

Solul şi subsolul. Implementarea planului propus, va contribui la minimizarea efectelor negative, asupra

solului şi subsolului generate de vechile şi actualele practici de gestionare a deşeurilor.

Amplasamentele viitoarelor proiecte, vor trebui alese astfel încât să existe bariere

geologice naturale, care amplificate prin soluţiile constructive care se vor adopta, să împiedice

migrarea poluanţilor în sol şi subsol.

Impactul asupra solului, va fi în primul rând mecanic şi va fi produs de lucrările de

amenajarea şi sistematizarea amplasamentelor pentru viitoarele proiecte, care vor implementa

obiectivele Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

Măsurile avute în vedere prin reglementările existente vor controla posibilul impact al

unor poluări chimice, minimizând la maximum astfel de efecte.

Deficitul de specii Implementarea planului propus, nu va influenţa starea de conservare a speciilor şi va

contribui la minimizarea apariţiei speciilor dăunătoare de rozătoare şi insecte.



Pag.

ILFOV

77

Sănătatea umană. Efectele dăunătoare ale modului în care gestiunea deşeurilor se realizează în prezent

vor fi eliminate.

Pentru aprecierea impactului Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor s-a utilizat o

metodă de evaluare globală a stării de sănătate şi de poluare a mediului. În acest sens,

calitatea factorilor de mediu, s-a încadrat într-o scară de bonitate, cu acordarea unei note care

să exprime apropierea sau depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la -2 la +2, unde 0 reprezintă starea de

normalitate, fără impact, sau situaţia în care impactul nu poate fi evaluat:

+2 impact pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu

+1 impact pozitiv asupra obiectivului de mediu

0 nici un impact sau impactul nu poate fi evaluat

-1 impact negativ asupra obiectivului de mediu

-2 impact negativ semnificativ asupra obiectivului de mediu

Cu privire la evoluţia prognozată globală a calităţii factorilor de mediu analizaţi la

capitolul 5, pentru domeniile (D) şi obiectivele (O) conţinute în PJGD, se fac următoarele

evaluări (E):

D1: Politici locale şi regionale O1: Reglementări judeţene şi locale E= 0

O2: Sporirea eficienţa aplicării legislaţiei E= +1

O3: Creşterea eficienţei implementării legislaţiei E= +1

D2: Aspecte instituţionale şi organizatorice O4: Dezvoltarea instituţiilor E= 0

D3: Resurse umane O5: Necesar de resurse umane E= 0



Pag.

ILFOV

78

O6: Pregătire resurse umane E= 0

D4: Finanţarea activităţilor O7: Utilizarea eficientă E= 0

D5: Conştientizarea factorilor implicaţi O8: Promovare sisteme de informare şi conştientizare E= +1

D6: Colectare, verificare şi raportare informaţii O9: Obţinerea operativă de date şi informaţii E= 0

D7: Minimizarea generării deşeurilor la nivel micro-economic O10: Minimizarea generării deşeurilor E= +2

D8: Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor O11: Eficienţa instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor economice E= +2

O12: Valorificarea materială şi energetică E= +2

D9: Colectarea şi transportul deşeurilor O13: Capacităţi de colectare şi de transport E= +2

O14: Colectare selectivă, reciclare şi depozitare finală E= +2

D10: Tratarea deşeurilor O15: Utilizarea eficientă a capacităţii depozitelor E= +2

O16: Extinderea capacităţii de depozitare E= +2

O17: Mijloace de eliminare a deşeurilor E= +2

D11: Deşeuri biodegradabile O18: Reducerea cantităţilor depozitate sau incinerate conform ţintelor stabilite E= +2

O19: Dezvoltare instituţională şi tehnologii pentru aplicare E= +1

D12a: Deşeuri de ambalaje. Obiective generale O20: Reducerea cantităţii generate E= +2

O21: Valorificarea şi reciclarea E= +2

O22: Creare şi optimizare, valorificare pentru ambalaje nereciclabile E= +2

O23: Creare şi optimizare, valorificare materială a deşeurilor E= +2

D12b: Ţinte ale gestionării ambalajelor O24: Atingerea ţintelor privind gestionarea ambalajelor E= +2



Pag.

ILFOV

79

O25: Creare şi optimizare, valorificare pentru ambalaje nereciclabile - 10% valorificare

energetică E= +2

O26: Creare şi optimizare, valorificare materială a deşeurilor - 50% din deşeuri E= +2 D13: Deşeuri din construcţii şi demolări O27: Separarea pe fracţii E= +2

D14: Deşeuri voluminoase O28: Implementarea colectării E= +2

O29: Asigurarea durabilităţii financiare a sistemului de colectare şi procesare E= +1

D15: Nămol de la staţiile de epurare O30: Gestionarea ecologică raţională E= +2

D16: Vehicule scoase din uz (VSU) O31: Crearea unui sistem de colectare, valorificare şi reciclare E= +2

D17: Echipamente electrice şi electronice O32: Colectare selectivă a DEEE conform ţintelor E= +2

D18: Deşeuri periculoase din deşeuri municipale O33: Implementare servicii de colectare şi transport E= +2

O34: Eliminare ecologică E= +2

D19: Eliminarea deşeurilor O35: Eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană E= +2

O36: Asigurarea celor mai potrivite mijloace de eliminare a deşeurilor E= +2

D20: Gestionarea altor categorii de deşeuri O37: Modalităţi specifice de colectare şi procesare mai eficiente decât cele prevăzute

pentru fluxurile generale E= +1

D21: Arii protejate O38: Scăderea impactului deşeurilor şi a activităţii de procesare a acestora asupra ariilor

protejate E= +1

Aprecierile cu privire la modul în care obiectivele principale necesare implementării

Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor vor influenţa calitatea factorilor de mediu şi



Pag.

ILFOV

80

sănătatea a populaţiei au însumat 57 de puncte. Punctajul maxim pentru un impact pozitiv

semnificativ al tuturor obiectivelor principale este de75 de puncte.

Din datele prezentate rezultă un indice de realizare a unui impact pozitiv cumulat asupra

factorilor de mediu de către obiectivele PJGD, dat de raportul celor două situaţii, de 1,32%.

CAP.VII . POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Măsurile propuse în cadrul PJGD Ilfov au aplicabilitate la nivel judeţean. Nu au fost

identificate potenţiale efecte asupra mediului sau asupra sănătăţii umane în context

transfrontieră.

CAP. VIII . MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Măsurile de implementare propuse în PJGD, se referă la :

Elaborarea de studii care să contribuie la realizarea ţintelor

Estimarea necesarului de investiţie pentru atingerea ţintelor

Instruirea resursei umane

Toate măsurile menţionate includ direct sau indirect acţiuni de prevenire, reducere şi

compensare a efectelor adverse asupra mediului produse de implementarea planului. Datorită

acestei consideraţii, se prezintă în continuare o analiză sintetică a acestora.

ELABORAREA DE STUDII CARE SĂ CONTRIBUIE LA ATINGEREA ŢINTELOR

PJGD propune efectuarea următoarelor studii:

Prognozarea cantităţilor de deşeuri bazata pe date de intrare care au la baza măsurători



Pag.

ILFOV

81

Studiu pentru înfiinţarea unui sistem de raportare operativ (posibil on-line) privind

informaţiile relevante pentru implementarea si monitorizarea PJGD Ilfov

Studiu de pre-fezabilitate privind înfiinţarea unui sistem de colectare selectivă la nivel

judeţean

Studiu pentru estimarea compoziţiei deşeurilor menajere prin măsurare

Studiu de prefezabilitate in vederea obţinerii unor date de pornire pentru planificarea

gestiunii deşeurilor în vederea estimării capacitaţii unor instalaţii noi de tratare si înlăturare a

deşeurilor (sistem de măsurare a indicatorilor din PJGD); analiza datelor de intrare, altele decât

cele de raportare a cantităţilor de deşeuri, pentru Înregistrarea efectelor schimbării condiţiilor

socio-economice locale

Auditul sistemului de management integrat al deşeurilor si pregătirea, controlul si

evaluarea eficientei masurilor în ce priveşte atractivitatea si eficienta economica a reciclării si

valorificării deşeurilor

Studiu de fezabilitate privind investiţiile necesare procesării deşeurilor biodegradabile

Studiu de fezabilitate pentru staţiile de transfer si staţiile de sortare

Analiza de piaţa privind generarea si reutilizarea deşeurilor din construcţii

Studiu privind disponibilitatea capitalului privat de a investi în salubritate şi măsuri

posibile de atragere a acestuia; ghid pentru delegarea gestiunii salubrităţii de către localităţile

mici

Studii de fezabilitate pentru introducerea colectării selective in localităţile unde nu exista

sistem de colectare de deşeuri menajere sau unde colectarea deşeurilor are loc pe baza unor

contracte de servicii temporare

ESTIMAREA NECESARULUI DE INVESTIŢIE PENTRU ATINGEREA ŢINTELOR, se referă la:

- 2 staţii de sortare şi transfer

- 1 punct de transfer cu container autocompactor

- 1 compostor

- câte 30 de pubele integrate în peisaj pentru 7 zone turistice



Pag.

ILFOV

82

- câte 1 container pentru deşeuri periculoase pentru 60 de puncte

- 100 containere pentru deşeuri din construcţie şi demolări

INSTRUIREA RESURSEI UMANE

Instruirea resursei umane în vederea atingerii nivelului de pregătire necesare pentru

atingerea ţintelor şi obiectivelor prevăzute în plan se grupează după cum urmează:

Instruire în domeniul achiziţiilor publice

Instruire în domeniul aspectelor tehnice şi legale în activitatea de management a

deşeurilor,

Instruire în domeniul proiectelor de investitii în domeniul gestionarii deşeurilor şi

asigurarea lucrului cu consultanţi

Măsurile de implementare a obiectivelor PJGD (M) se referă la :

D1: Politici locale şi regionale O1: Reglementări judeţene şi locale

M = Formarea de asociaţii intercomunitare, acţiuni de instruire pentru proiecte de investiţii,

obligativitatea furnizării de informaţii pentru fluxuri de deşeuri şi monitorizare, schimburi de

experienţă, campanii de informare publică.

O2: Sporirea eficienţa aplicării legislaţiei

M = cooperarea autorităţilor locale cu organele de control, furnizarea de informaţii privind

situaţiile locale, întâlniri de lucru, schimburi de experienţă.

O3: Creşterea eficienţei implementării legislaţiei

M = emisiuni de radio-TV, dezbateri publice, întâlniri cu factori de decizie din MMDD, cooperare

Consiliul Judeţean şi APM.

D2: Aspecte instituţionale şi organizatorice O4: Dezvoltarea instituţiilor

M = Parteneriate şi asociaţii intercomunitare, portofolii de instruire specializate.



Pag.

ILFOV

83

D3: Resurse umane O5: Necesar de resurse umane

M = Responsabilităţi de mediu în fişa posturilor, instruiri, cursuri de pregătire, documentaţii

tehnice specializate, resurse financiare în planurile de investiţii ale Consiliilor Locale,

O6: Pregătire resurse umane

M = Elaborarea de proiecte pentru POS, programe de instruiri, dezbateri periodice.

D4: Finanţarea activităţilor O7: Utilizarea eficientă

M = Includerea investiţiilor de gestionare a deşeurilor în bugetul judeţean, comunicări privind

disponibilităţi de investiţii în bugete locale, necesităţi de investiţii noi, la primării unde nu există

sisteme de gestionare a deşeurilor, studii de oportunitate, cereri de finanţare din fonduri

structurale şi PHARE, identificare surse alternative de finanţare, analize de politici tarifare,

analize de capacitate de plată a populaţiei, cooperarea cu sectorul privat.

D5: Conştientizarea factorilor implicaţi O8: Promovare sisteme de informare şi conştientizare

M = Întâlniri tematice, vizitarea facilităţilor de gestionare a deşeurilor, acţiuni şi tematici pentru

şcoli, acţiuni ale sectorului privat, plan de comunicare, campanii şi acţiuni de conştientizare.

D6: Colectare, verificare şi raportare informaţii O9: Obţinerea operativă de date şi informaţii

M = Fonduri de investiţii pentru mijloace tehnice, instruire resursă umană, organizare a unui

sistem de monitorizare şi grup de lucru inter-instituţional.

D7: Minimizarea generării deşeurilor la nivel micro-economic O10: Minimizarea generării deşeurilor



Pag.

ILFOV

84

M = Strategie de prevenire împreună cu MEF şi Patronatul firmelor de ambalaje, introducerea

sistemului de plată a deşeurilor.

D8: Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor O11: Eficienţa instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor economice

M = Condiţii favorabile reciclării în autorizaţiile de construcţie, sisteme de achiziţie pentru

„produse verzi”, studii de pre-fezabilitate şi fezabilitate pentru investiţiile necesare, participare la

diseminări de informaţii tehnice şi ştiinţifice

O12: Valorificarea materială şi energetică

M = Studii de fezabilitate şi proiecte de finanţare din fonduri structurale şi PHARE, identificarea

de deşeuri pentru coincinerare şi cogenerare şi încheierea de contracte cu industriile respective,

controlul balanţei de uleiuri uzate şi al deversărilor ilegale, supravegherea circuitului uleiurilor

uzate.

D9: Colectarea şi transportul deşeurilor O13: Capacităţi de colectare şi de transport

M = studii de fezabilitate şi caiete de sarcini cu date tehnice detaliate, studii de fezabilitate

pentru POS mediu, proiecte pentru fonduri structurale şi PHARE, sume pentru co-finanţări în

bugete locale, colaborări cu RATB şi Electrica pentru asigurarea infrastructurii, studii de

fezabilitate pentru obiective de investiţii, documentaţii cadastrale.

O14: Colectare selectivă, reciclare şi depozitare finală

M = Regulamente de salubritate şi caiete de sarcini cu prevederi tehnice specifice, documentaţii

cadastrale, prevederi de fonduri financiare necesare.

D10: Tratarea deşeurilor O15: Utilizarea eficientă a capacităţii depozitelor

M = Inspecţii comune cu organe de control specializate, includerea măsurilor stabilite de

controale şi a fondurilor financiare necesare, în planul Consiliului Judeţean şi ale Consiliilor

Locale

O16: Extinderea capacităţii de depozitare



Pag.

ILFOV

85

M = Identificarea necesarului de noi alveole, şi includerea în caietele de sarcini pentru

proiectarea extinderilor.

O17: Mijloace de eliminare a deşeurilor

M = Mecanisme de consultare cu patronatele relevante pentru preluare şi prelucrare separată,

acţiuni de monitorizare şi control, acţiuni de cooperare inter - instituţională.

D11: Deşeuri biodegradabile O18: Reducerea cantităţilor depozitate sau incinerate conform ţintelor stabilite

M = Înfiinţarea a cel puţin un compostor regional în funcţiune până în 2009, studiul compoziţiei

şi fluxurilor acestor deşeuri, manual de operare a compostului, mijloace de transport adecvate,

analize pentru alegerea tehnologiilor, includerea colectării resturilor de la compostare în sarcina

de colectare a operatorilor.

O19: Dezvoltare instituţională şi tehnologii pentru aplicare

M = Asigurarea în operare a cel puţin două tipuri diferite de tehnologii până în anul 2013,

propuneri de proiecte pilot pentru finanţare din fonduri structurale, acţiuni de instruire, acţiuni de

cooperare cu sectorul academic, cu Camera de Comerţ, cu patronatele, acţiuni în cadrul

târgurilor şi expoziţiilor, acţiuni şi studii de marketing, cooperare cu APM şi operatorii depozitelor

conforme

D12a: Deşeuri de ambalaje. Obiective generale O20: Reducerea cantităţii generate

M = Acţiuni la emisiuni radio –TV, acţiuni pe internet cooperări cu MMDD, monitorizare

indicatorilor de eficienţă a colectării selective,

O21: Valorificarea şi reciclarea

M = Campanii locale de informare şi promovare, discuţii publice, promovarea subiectelor,

recomandarea subiectelor pentru activităţi educative.

O22: Creare şi optimizare, valorificare pentru ambalaje nereciclabile

M = Studii de fezabilitate pentru posibilităţi de prelucrare, convenirea cu operatorii de incinerare

a cantităţilor şi reţetelor optime de amestec pentru tratare.

O23: Creare şi optimizare, valorificare materială a deşeurilor



Pag.

ILFOV

86

M = Prevederi în planul de investiţii pentru deşeuri din construcţii şi demolări, ţarcuri pentru

butelii PET şi alte facilităţi speciale, mijloace de transport speciale, contracte de prelucrare,

campanii de informare pentru pre-colectare

D12b: Ţinte ale gestionării ambalajelor O24: Atingerea ţintelor privind gestionarea ambalajelor

M = Punerea în funcţiune a cel puţin două staţii de sortare la depozitele conforme existente,

două staţii de transfer prevăzute cu instalaţii de sortare în zona nordică a judeţului,

monitorizarea valorificării acestora, punerea la dispoziţie de spaţii pentru investiţii private.


energetică

M = Iniţierea unui sistem de preluare a acestor ambalaje şi livrare la instalaţii cu preluare a

energiei din ardere.

O26: Creare şi optimizare, valorificare materială a deşeurilor- 50% din deşeuri

M = Obligativitatea colectării selective, promovarea de tarife diferenţiate sau redevenţe

diferenţiate după gradul de colectare selectivă, sistem contractual de preluare a deşeurilor

generate în cantităţi zilnice mari.

D13: Deşeuri din construcţii şi demolări O27: Separarea pe fracţii

M = Sprijinirea investiţiilor în utilaje specifice şi acces la fonduri europene specifice, pentru

IMM-uri, parteneriate public-private, includerea de criterii/condiţii pentru construcţiile publice de

interes şi în autorizaţiile de construcţie pentru sectorul privat

D14: Deşeuri voluminoase O28: Implementarea colectării

M = Introducerea în PUG/PUZ a localizărilor pentru puncte de colectare, informarea populaţiei.

O29: Asigurarea durabilităţii financiare a sistemului de colectare şi procesare

M = Organizarea unor baze de date cu valorificatori, cantităţi, etc., obţinerea de finanţări,

obligaţii în caiete de sarcini şi regulamente specifice.



Pag.

ILFOV

87

D15: Nămol de la staţiile de epurare O30: Gestionarea ecologică raţională

M = Informarea populaţiei , promovarea de tehnici alternative de tratare, introducerea acestor

problematici în proiecte finanţate din fonduri europene, investiţii de la nivelul a cel puţin 1-2 staţii

de epurare, informarea autorităţilor responsabile cu închiderea de depozite neconforme privind

stocuri de nămoluri necontaminate.

D16: Vehicule scoase din uz (VSU) O31: Crearea unui sistem de colectare, valorificare şi reciclare

M = Publicitate pentru predarea VSU, participarea la campanii, asigurarea accesului la puncte

VSU, încurajarea investiţiilor private în procesarea VSU, includerea deşeurilor din procesarea

VSU în fluxuri de valorificare energetică, implementarea măsurilor pentru valorificarea

procentajelor ţintă din masa medie pe vehicul, pregătirea măsurilor detaliate pentru perioada

2013-2015

D17: Echipamente electrice şi electronice O32: Colectare selectivă a DEEE conform ţintelor

M = Plan detaliat conform legislaţiei specifice, includerea punctelor de colectare în PUG-uri şi

PUZ-uri, baze de date, menţinerea unei baze de date.

D18: Deşeuri periculoase din deşeuri municipale O33: Implementare servicii de colectare şi transport

M = Proiecte de conştientizare, colaborări cu sector comercial, instruiri, materiale tehnice

informative, participare la emisiuni radio şi TV, colaborări pe Internet.

O34: Eliminare ecologică

M = Organizări instituţionale, analize de risc şi elaborarea de măsuri de reducere a riscurilor,

identificarea de terenuri disponibile pentru astfel de activităţi, includerea tematicii în cadrul

comitetului pentru situaţii de urgenţă, stabilirea de responsabilităţi la Consiliul Judeţean, Primării

şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, supravegherea transporturilor de deşeuri periculoase



Pag.

ILFOV

88

D19: Eliminarea deşeurilor O35: Eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană

M = Realizarea bilanţurilor de mediu la închiderea depozitelor neconforme, realizarea

programelor de monitorizare stabilite, accesarea instrumentelor specifice pentru reducerea

gazelor cu efect de seră, punerea la dispoziţie a sectorului privat interesat în afacere, instalarea

sistemului de colectare a gazelor şi tratament lichefiat la Glina, Vidra şi Chiajna-Rudeni,

organizarea detaliată a serviciilor eficiente de colectare şi transport.

O36: Asigurarea celor mai potrivite mijloace de eliminare a deşeurilor

M = Încurajarea sectorului privat pentru capacităţi noi de incinerare, asigurarea infrastructurii de

utilităţi publice necesare, ca mijloc de încurajare.


pentru fluxurile generale

M = Includerea acestor activităţi în caiete de sarcini sau delegarea separată pentru operatori

licenţiaţi.


protejate

M = Reactualizarea periodică a informaţiilor cu privire la lista ariilor protejate pentru evitarea

amplasării punctelor de colectare, prelucrare, sau a rutelor de transport în zone cu posibil

impact asupra acestora.

Capitolele anterioare au exemplificat efectele potenţiale semnificative asupra mediului

produse de implementarea PJGD fără ca această implementare să genereze efecte negative

asupra mediului.

Pentru viitoarele proiecte de investiţii care vizează sectorul de gestionare a deşeurilor

se recomandă parcurgerea evaluării de impact asupra mediului conform legislaţiei în vigoare,



Pag.

ILFOV

89

pentru a putea fi identificate toate elementele de impact negativ posibil produse de acestea.

Evaluările de impact vor identifica efectele potenţiale de mediu ale proiectelor analizate cele

mai bune tehnici disponibile pentru activităţile prevăzute, măsurile necesare prevenirii, reducerii

şi dacă este nevoie a compensării efectelor negative asupra mediului generate de proiecte,

precum şi măsurile pentru monitorizarea acestora.

În cadrul procedurilor de eliberare a autorizaţiilor de mediu pentru activităţile specifice de

gestionare a deşeurilor există posibilitatea suplimentară a identificării aspectelor de impact

negativ şi a verificării conformării proiectelor şi activităţilor cu legislaţia de mediu în vigoare.

Într-o abordare diferită dar complementară pot fi considerate o serie de măsuri pentru

prevenirea, reducerea sau compensarea oricăror efecte negative asupra următoarelor

problematici de mediu:

CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A APELOR SUBTERANE Se are în vedere minimizarea şi /sau limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane

la nivele care să nu afecteze ecosistemele prin reducerea efectelor de poluare generate de

infiltrarea levigatului, închiderea şi monitorizarea depozitelor neconforme existente, eliminarea

depozitărilor necontrolate,

Măsuri propuse:

închiderea depozitelor neconforme precum şi a spaţiilor de depozitare necontrolate

din mediul rural, cu asigurarea măsurilor pentru evitarea poluărilor accidentale şi eliminarea

riscurilor privind apariţia ulterioară a unor poluări în mediu geologic,

evitarea zonelor cu potenţial ridicat de inundabilitate şi cu apă freatică situată la

mică adâncime, la amplasarea viitoarelor investiţii în domeniul gestiunii deşeurilor,

platforme betonate pentru oprirea infiltrării poluanţilor în mediul geologic, la toate

amplasamentele pentru procesare sau depozitare de deşeuri,

sisteme de impermeabilizare la facilităţile de depozitare a deşeurilor pentru evitarea

infiltrări poluanţilor în mediul geologic,



Pag.

ILFOV

90

instalaţii de colectare şi epurare a levigatului şi a apelor pluviale din perimetrele

depozitelor,

monitorizarea calităţii apelor de supafaţă în care se face evacuarea efluenţilor din

staţiile de epurare,

măsuri de apărarea împotriva inundaţiilor şi respectare zonelor cu interdicţii de

construire.

CALITATEA AERULUI ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE Se au în vedere măsuri de prevenire a poluării aerului şi de menţinere a calităţii acestuia

la nivelele prevăzute de legislaţia în vigoare, fără să afecteze sănătatea umană şi ecosistemele,

precum şi scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activităţile de gestionare a

deşeurilor.

Măsuri propuse:

minimizarea cantităţilor de deşeuri municipale generate şi depozitate,

interzicerea arderilor necontrolate a deşeurilor,

implementarea colectării selective şi a depozitării controlate,

implementarea sistemelor de colectare şi stocare a biogazului produs în depozitele

de deşeuri,

respectarea distanţelor de securitate faţă de aşezările umane, pentru depozite de

deşeuri, facilităţi de prelucrare, reciclare, valorificare,

utilizarea celor mai bune tehnici disponibile cu potenţial redus de poluare,

eficientizarea sistemelor de transport al deşeurilor,

eficientizarea consumurilor energetice în activităţile specifice gestionării deşeurilor,

reducerea emisiilor de praf şi materiale de pe depozitele de deşeuri şi din facilităţile

de prelucrare a acestora,

crearea de zone verzi şi perdele de protecţie în jurul facilităţilor de prelucrare a

deşeurilor,

asigurarea de măsuri şi dotări pentru protecţia fonică a surselor generatoare de

zgomot şi vibraţii din activităţile de gestionare a deşeurilor,



Pag.

ILFOV

91

CALITATEA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI Se au în vedere măsuri pentru micşorarea suprafeţelor afectate de gestionarea

necorespunzătoare a deşeurilor, pentru cunoaşterea şi prevenirea poluării solului şi subsolului

şi pentru menţinerea calităţii acestuia la nivelele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Măsuri propuse:

reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate,

valorificarea deşeurilor reciclabile,

închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme şi a depozitărilor necontrolate,

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale şi rurale,

interzicerea depozitării pe sol a deşeurilor în toate etapele de gestionare a acestora,

implementarea unui program de investigare a poluărilor în mediul geologic produs

de depozitele de deşeuri şi promovare de proiecte de refacere a mediului conform legislaţiei în

vigoare.

CALITATEA BIODIVERSITĂŢII Se au în vedere măsuri pentru protecţia florei şi faunei şi pentru menţinerea calităţii

habitatelor la nivelele prevăzute de legislaţia în vigoare atât în ariile protejate cât şi pe întreg

teritoriul judeţului.

Măsuri propuse:

reconstrucţia ecologică a zonelor de depozitare neconforme şi de depozitări

necontrolate,

reabilitarea ecologică a malurilor apelor de suprafaţă şi a apelor de suprafaţă,

evitarea amplasării oricăror facilităţi de gestionare a deşeurilor în vecinătatea sau în

interiorul ariilor naturale protejate,

respectarea regimului de construire şi a distanţelor de protecţie faţă de ariile

protejate,



Pag.

ILFOV

92

controlul proliferării speciilor faunistice care se concentrează în jurul depozitelor de

deşeuri.

SĂNĂTATEA UMANĂ Se au în vedere măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei .

Măsuri propuse:

respectarea legislaţiei şi a normelor de protecţia mediului în vigoare,

promovarea unui sistem integrat de colectare, transport, valorificare şi depozitare a

deşeurilor,

instituirea de zone de siguranţă sanitară în jurul facilităţilor de gestionare a

deşeurilor,

controlul emisiilor atmosferice produse de facilităţile de gestionare a deşeurilor,

colectarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice provenite din facilităţile de

gestionare a deşeurilor,

interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor, realizarea de perdele de vegetaţie

de protecţie în jurul depozitelor de deşeuri,

minimizarea şi gestionarea eficientă a deşeurilor cu potenţial de producere de

focare de infecţii.

PATRIMONIUL CULTURAL Se au în vedere măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural judeţean.

Măsuri propuse:

extinderea serviciilor de salubrizare pentru asigurarea colectării şi transportului

deşeurilor din zonele tuturor categoriilor obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural,

refacerea ecologică a zonelor degradate de prezenţa deşeurilor,

interzicerea depozitărilor necontrolate de deşeuri în vecinătatea obiectivelor de

patrimoniu cultural,



Pag.

ILFOV

93

interzicerea amplasării de facilităţi de prelucrare şi depozitare a deşeurilor în

vecinătatea obiectivelor din patrimoniul cultural.

PEISAJUL Se au în vedere măsuri pentru protecţia peisajului natural şi refacerea celui deteriorat

prin depozitarea neconformă şi necontrolată a deşeurilor.

Măsuri propuse:

extinderea serviciilor de salubritate pentru asigurarea colectării şi transportului

deşeurilor din zonele cu peisaj valoros,

refacerea ecologică a zonelor cu peisaj degradat de activităţi de gestionare a

deşeurilor,

interzicerea depozitărilor necontrolate de deşeuri în zone cu peisaj valoros,

interzicerea amplasării de facilităţi de gestionare a deşeurilor în arii protejate şi zone

cu peisaj valoros,

crearea de zone verzi şi perdele de protecţie în jurul facilităţilor de prelucrare a

deşeurilor.

TRANSPORTUL Se au în vedere măsuri pentru reducerea efectelor asociate transportului de deşeuri .

Măsuri propuse:

modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport a deşeurilor prin dotarea

cu mijloace moderne şi eficiente,

optimizarea traseelor de colectare şi transport,

minimizarea disconfortului asociat activităţilor de colectare şi transport.

TURISMUL Se au în vedere măsuri pentru creşterea activităţii turistice pe raza judeţului .



Pag.

ILFOV

94

Măsuri propuse:

extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate şi eficientizarea acestora

în zonele turistice, confirmate şi în zonele noi cu potenţial turistic,

interzicerea depozitării necontrolate de deşeuri în zonele turistice, confirmate şi în

zonele noi cu potenţial turistic.

RESURSE NATURALE Se au în vedere măsuri pentru utilizarea eficientă şi conservarea resurselor naturale.

Măsuri propuse:

minimizarea producerii de deşeuri,

extinderea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor,

extinderea acţiunii de reciclare şi valorificare a deşeurilor,

promovarea utilizării în agricultură a nămolului de la staţiile de epurare,

promovarea utilizării în agricultură a compostului,

crearea unei pieţe judeţene pentru materii şi materiale secundare provenite din

deşeuri.

CONŞTIENTIZAREA POPULAŢIEI Se au în vedere măsuri pentru îmbunătăţirea comportamentului populaţiei faţă de

mediul înconjurător.

Măsuri propuse:

promovarea de campanii de educare şi conştientizare a populaţiei privind efectele

produse de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor ,

promovarea de campanii privind implicarea populaţiei în programele desfăşurate de

autorităţile responsabile cu gestionarea deşeurilor,

promovarea de campanii privind implicarea autorităţilor administraţiei publice locale

în programele de gestionare a deşeurilor,



Pag.

ILFOV

95

promovarea de campanii privind implicarea populaţiei în activităţile de colectare

selectivă, reciclare şi valorificare a deşeurilor.

CAP. IX . VARIANTE ALESE ŞI DESCRIEREA MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA

9.1. FACTORI CARE INFLUENTEAZĂ GESTIONAREA DEŞEURILOR ŞI EVALUAREA

ALTERNATIVELOR

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depinde de diferiţi factori care pot influenţa în principal

cantitatea şi compoziţia deşeurilor.

Factorii care influenţează gestionarea deşeurilor pot fi grupaţi în :

Factori generali

Factori specifici

Factori generali : Factorii importanţi luaţi în considerare care pot influenţa prognoza cantităţilor de deşeuri

şi alegerea alternativelor, sunt:

• evoluţia populaţiei la nivelul judeţului

• schimbările în economia judeţului, dezvoltare economică (dezvoltarea industriei

şi a sectorului economic, evoluţia venitului populaţiei, evoluţia ratei şomajului, evoluţia

PIB-ului)

• schimbările privind cererea şi natura bunurilor de larg consum;

• schimbările în tehnologiile de producţie.

• dezvoltare infrastructura (gradul de acoperire cu infrastructura de transport

rutier, feroviar etc., gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apa şi canalizare,

gradul de acoperire cu sisteme centralizate de încălzire)

• utilizarea terenului (zone rezidenţiale – urban dens, urban şi rural; zone

industriale, zone turistice, zone miniere; suprafeţe teren agricol; habitate naturale –



Pag.

ILFOV

96

pajişti, păşuni, fâneţe, turbării, stâncării, păduri) caracteristice fizice (relief),

caracteristici climatice (regimul precipitaţiilor, temperatura)

• zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protecţie

a resurselor de apă, etc.)

Factori specifici:

• aria de acoperire cu servicii de salubritate

• cantitatea de deşeuri provenind de la populaţie, precum şi cantitatea de deşeuri

asimilabile provenind din industrie, sectorul economic, cantitatea de deşeuri din grădini,

pieţe, cantităţi de deşeuri stradale, cantităţi de nămol de la staţiile de epurare, cantităţi

de deşeuri din construcţii şi demolări,

• cantităţi de deşeuri colectate separat ;

• compoziţia deşeurilor;

Dintre factorii enumeraţi, un rol important în gestionarea deşeurilor îl au

• dezvoltarea demografică – evoluţia populaţiei

• dezvoltarea economică – numai în ceea ce priveşte dezvoltarea industriei şi a

sectorului economic şi evoluţia venitului populaţiei

• aria de acoperire cu servicii de salubritate

• cantitatea de deşeuri colectate de la populaţie şi de la agenţi economici,

• cantitate de deşeuri din grădini, pieţe, cantitate de deşeuri stradale, cantitate de

nămol de la staţiile de epurare, cantitate de deşeuri din construcţii şi demolări

Pentru o corectă prognoză a cantităţilor de deşeuri, PJGD ia în considerare unele

ipoteze şi anume:

a. Populaţia va cunoaşte o creştere uşoară, dar diferenţiată în mediul rural fata de cel urban;

b. Populaţia urbana va creste atât datorita sporului natural cât si următoarelor fenomene:

• Declararea ca oraşe a unor comune care îndeplinesc condiţiile legale;

• Darea în folosinţa a unor ansambluri rezidenţiale de tip condominium;



Pag.

ILFOV

97

• Creşterea numărului de locuinţe individuale amplasate în judeţ pentru populaţia

judeţului;

c. Tehnologiile de ambalare nu se vor schimba semnificativ faţă de anul 2005;

d. Obiceiurile de consum se considera stabilizate la nivelul anilor 2005-2006;

e. Ţintele de colectare generala si de colectare selectiva vor fi atinse aşa cum sunt planificate

Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor de

ambalaje arată că:

• Evoluţia populaţiei - Nu există date cu privire la sporul populaţiei în judeţul Ilfov, ca rezultat

al construirii de noi cartiere de locuinţe pentru populaţia Bucureştiului, deşi se poate presupune

că perioada de maxim a influxului migrator a trecut în anul 2006.

• Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare - Se presupune ca până în anul

2009, această rată va fi de 100% atât în urban cât şi în rural, rata la care se va ajunge în mod

treptat, pornind de la actualele valori.

• Evoluţia anuală a indicatorului de generare a deşeurilor municipale - A fost considerat

acelaşi procent de creştere a indicelui individual de colectare ca şi în PRGD (0,8% anual),

conform indicaţiilor metodologice.

9.2. ANALIZA POSIBILELOR ALTERNATIVE DE GESTIUNE A DEŞEURILOR MUNICIPALE

Selectarea alternativelor propuse în PJGD a fost realizată ţinând cont de următoarele

aspecte:

• Obiectivele propuse şi ţintele legislative;

• Opţiunile tehnice cunoscute;

• Particularităţile de natură socio-economică şi geomorfologică ale judeţului Ilfov.

În PJGD au fost evaluate mai multe alternative pentru proiectarea unui sistem integrat

de gestionare a deşeurilor municipale şi anume:



Pag.

ILFOV

98

• Alternative de valorificare energetică a deşeurilor

- arderea deşeurilor cu recuperarea energiei

- gazeificarea (piroliza deşeurilor),

- utilizarea gazului colectat de la depozitele de deşeuri ecologice,

- fermentarea anaerobă a deşeurilor urbane,

• Compostarea

• Incinerarea

• Sortarea deşeurilor menajere

Alternativele de realizare(A) a obiectivelor PJGD se referă la :

D1: Politici locale şi regionale O1: Reglementări judeţene şi locale

A = Nu sunt analizate alternative

O2: Sporirea eficienţa aplicării legislaţiei


O3: Creşterea eficienţei implementării legislaţiei


D2: Aspecte instituţionale şi organizatorice O4: Dezvoltarea instituţiilor


D3: Resurse umane O5: Necesar de resurse umane


O6: Pregătire resurse umane




Pag.

ILFOV

99

D4: Finanţarea activităţilor O7: Utilizarea eficientă


D5: Conştientizarea factorilor implicaţi O8: Promovare sisteme de informare şi conştientizare


D6: Colectare, verificare şi raportare informaţii O9: Obţinerea operativă de date şi informaţii


D7: Minimizarea generării deşeurilor la nivel micro-economic O10: Minimizarea generării deşeurilor


D8: Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor O11: Eficienţa instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor economice


O12: Valorificarea materială şi energetică


D9: Colectarea şi transportul deşeurilor O13: Capacităţi de colectare şi de transport


O14: Colectare selectivă, reciclare şi depozitare finală


D10: Tratarea deşeurilor O15: Utilizarea eficientă a capacităţii depozitelor



Pag.

ILFOV

100


O16: Extinderea capacităţii de depozitare


O17: Mijloace de eliminare a deşeurilor


D11: Deşeuri biodegradabile O18: Reducerea cantităţilor depozitate sau incinerate conform ţintelor stabilite

A1 = Cel puţin o staţie de compostare de capacitate medie până în 2010, încurajarea

compostării in-situ (în oraşe) şi a microtehnologiilor şi tehnologiilor inovative până în 2013,

compostarea deşeurilor din zone verzi.

A2 = Cel puţin două staţii de compostare de capacitate medie, capacităţi de compostare

distribuite în teritoriu cu minimizarea transportului, linii separate de compostare a deşeurilor din

zone verzi, tehnologii în reactor şi utilaje rotative pentru restul materialului biodegradabil.

O19: Dezvoltare instituţională şi tehnologii pentru aplicare


D12a: Deşeuri de ambalaje. Obiective generale O20: Reducerea cantităţii generate


O21: Valorificarea şi reciclarea


O22: Creare şi optimizare, valorificare pentru ambalaje nereciclabile


O23: Creare şi optimizare, valorificare materială a deşeurilor


D12b: Ţinte ale gestionării ambalajelor O24: Atingerea ţintelor privind gestionarea ambalajelor



Pag.

ILFOV

101

A1 = Cel puţin o staţie de sortare în funcţiune până în 2010, ataşarea de staţii de sortare la

staţiile de transfer din nordul judeţului, colectare selectivă pe două fluxuri prin aport voluntar,

trecerea treptată la colectare pe trei fluxuri, încurajarea automatizării staţiilor de sortare,

creşterea eficienţei colectării selective şi a sortării la staţii.

A 2 = Staţii de sortare la toate depozitele conforme şi staţiile de transfer, automatizarea

completă a staţiilor de sortare, sisteme automatizate de înalt randament.


energetică

A1 = Nu sunt analizate alternative

A2 = Introducerea pe scară largă a obţinerii de biogaz

O26: Creare şi optimizare, valorificare materială a deşeurilor- 50% din deşeuri

A1 = Sprijinirea formării pieţei şi a procurării de utilaje specifice.

A2 = Formarea de parteneriate.

D13: Deşeuri din construcţii şi demolări O27: Separarea pe fracţii


A2= Formarea de parteneriate, sprijinirea obţinerii de tehnologii de procesare a acestor

materiale.

D14: Deşeuri voluminoase O28: Implementarea colectării

A1 = Procurarea de mijloace specifice de transport.

A2 = Tehnologii de recuperare şi valorificare specifice.

O29: Asigurarea durabilităţii financiare a sistemului de colectare şi procesare

A1 = Procurarea de mijloace specifice de transport, sprijinirea formării pieţei şi a procurării de

utilaje specifice.

A2 = Tehnologii de recuperare şi valorificare specifice.

D15: Nămol de la staţiile de epurare



Pag.

ILFOV

102

O30: Gestionarea ecologică raţională

A1 = Tehnologie de condiţionare a nămolului pentru utilizare în agricultură, adaptarea

funcţionării utilajelor la coincinerare, tehnologie de condiţionare a nămolului ca sol de acoperire.

A2 = Tehnologie de condiţionare a nămolului pentru utilizare în agricultură, adaptarea

funcţionării utilajelor la coincinerare, tehnologie de condiţionare a nămolului ca sol de acoperire.

D16: Vehicule scoase din uz (VSU) O31: Crearea unui sistem de colectare, valorificare şi reciclare

A1 = Tehnologie IT de înregistrare şi monitorizare, asigurarea limitării impactului asupra

mediului, sprijinirea formării pieţei şi a procurării de utilaje specifice.

A2 = Tehnologie IT de înregistrare şi monitorizare, sisteme de monitorizare a impactului asupra

mediului, prospectarea pieţei pentru valorificarea energetică, sprijinirea formării pieţei şi a

procurării de utilaje specifice, procurarea de utilaje cu randament ridicat.

D17: Echipamente electrice şi electronice O32: Colectare selectivă a DEEE conform ţintelor



D18: Deşeuri periculoase din deşeuri municipale O33: Implementare servicii de colectare şi transport


O34: Eliminare ecologică


D19: Eliminarea deşeurilor O35: Eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană

A1 = Promovarea coincinerarii şi a sistemelor de captare a gazelor.

A2 = Acţiuni de reabilitare şi de redare a folosinţei terenurilor.

O36: Asigurarea celor mai potrivite mijloace de eliminare a deşeurilor



Pag.

ILFOV

103

A = Nu sunt analizate alternative.


pentru fluxurile generale



protejate


Analiza alternativelor propuse arată că:

există domenii de activitate şi obiective pentru care nu au analizate şi propuse

alternative de realizare,

există măsuri identice propuse pentru ambele alternative prezentate (A1 şi A2),

există problematici de mediu care se regăsesc într-o singură alternativă (exemplul:

reabilitarea şi redarea folosinţei terenului)

PJGD menţionează faptul că pentru atingerea ţintelor au fost selectate, dintre

tehnologiile potenţiale trei combinaţii care formează trei alternative de organizare a sistemului

de gestionare a deşeurilor:

- o alternativă pornind de la colectarea pe două fluxuri (uscat şi umed) preponderentă

utilizării în agricultură a nămolurilor de la staţiile de epurare;

- o alternativă pornind de la colectarea pe trei fluxuri şi adăugarea unor facilităţi de

valorificare energetică a nămolurilor de la staţiile de epurare;

- o alternativă pornind de la utilizarea unui incinerator pentru deşeuri municipale.

Primele două alternative prevăd ca eliminarea resturilor care nu pot fi procesate sau

care rezultă în urma procesării să fie realizată prin depozitare într-unul din cele trei depozite



Pag.

ILFOV

104

conforme existente în judeţ. A treia alternativă este fezabilă numai în urma demonstrării

viabilităţii sale, evaluare care se poate realiza la sfârşitul intervalului de timp utilizat în

prognozele realizate.

Tabelul următor prezintă analiza multicriterială a alternativelor tehnologice propuse de

organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor, realizată în cadrul PJGD.

Tabelul nr. 9 -1.- Analiza multicriterială a alternativelor tehnologice de organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor în judeţul Ilfov

Pondere Criterii principale Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3

40% Beneficii de mediu

Sub-criterii

Impactul asupra solului si apelor

8 9 10

Impactul asupra calităţii aerului

9 9 1

Reducerea cantităţii deşeurilor depozitate

6 6 10

Reducerea cantităţii de deşeuri generate

8 10 5

Beneficii imediate si demonstrabile asupra mediului

10 8 60

Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate

10 6 2

Contribuţia la atingerea ţintelor privind colectarea deşeurilor biodegradabile

9 10 4

Contribuţia la atingerea ţintelor privind ambalajele

7 10 6

Viabilitatea combinaţiei cu sistemul de gestiune a VSU79,00

6 8 10

Viabilitatea combinaţiei cu sistemul de gestiune a DEEE

6 8 10

Suma 1 79,00 84,00 64,00

Suma x ponderea 31,60 33,60 25,60 20% Beneficii sociale



Pag.

ILFOV

105

Sub-criterii

Creşterea gradului de igiena si salubritate

8 8 10

Conformarea cu capacitatea de plata

10 6 1

Reducerea cantităţii deşeurilor depozitate

6 6 10

Beneficii sociale directe si demonstrabile

10 8 2

Posibilitatea de aplicare cu eficienta maxima încă de la iniţierea sistemului

10 6 2

Acceptarea sociala 10 6 1

Suma 2 54,00 40,00 26,00

Suma x ponderea 10,80 8,00 5,20 40% Beneficii economice

Sub-criterii

Disponibilitatea tehnologiei 10 8 4

Necesarul de investiţie 10 7 1

Crearea de noi locuri de munca

9 10 7

Stimularea unor afaceri adiţionale

9 10 8

Contribuţia la volumul si diversitatea venitului local

7 10 2

Suma 3 45,00 45,00 22,00

Suma x ponderea 18,00 18,00 8,80

SUMA TOTALA 60,40 59,60 39,60 Sursa: PJGD Ilfov

PJGD apreciază că alternativa 1 are un uşor avantaj, generat în principal de simplitatea

sa şi de uşurinţa implementării şi acceptării sociale. Cea de-a doua alternativă se află însă la

mică distanţă faţă de prima, avantajele sociale ale primei fiind depăşite de avantajele de mediu

ale celei de-a doua.



Pag.

ILFOV

106

CAP. X. MĂSURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Efectele datorate implementării vor fi monitorizate atent pe toată perioada de derulare a

acestuia, pentru a se elimina soluţiile neadecvate şi pentru a introduce noi metode mai eficiente

ce vor avea ca scop atingerea obiectivelor principale.

Monitorizarea efectelor implementării se face în fiecare an de către autorităţile

responsabile în acest sens.

Obiectivele principale de monitorizare, sursele de informare privind indicatorii, indicatorii

cuantificabili, măsurile pentru asigurarea eficienţei monitorizării sunt prezentate în cadrul

PJGD.

O sinteză a obiectivelor şi a indicatorilor de monitorizare este prezentată în tabelul

următor:

Tabelul nr. 10.-1.- Obiective şi Indicatori de monitorizare

Obiective principale monitorizate

Indicatori cuantificabili

1. Dezvoltarea unei politici judeţene de gestionare a deşeurilor, integrate, documentate si acceptate social si perfecţionarea sa continua. Completarea strategiilor locale de gestionare a deşeurilor si de salubritate până la sfârşitul anului 2008,strategie integrata judeţeana adoptata până la sfârşitul anului 2009.

Numărul de planuri si strategii locale si regionale, judeţene adoptate prin hotărâri de consiliu local si judeţean.

2.Dezvoltarea instituţionala a structurilor administrative judeţene si locale pentru a implementa eficient politica de investitii. Eficienta economica si transparenta, responsabilitate fata de beneficiari (structuri organizatorice definite in fiecare primărie responsabile de gestiunea deşeurilor) Eficienta în monitorizarea contractelor de concesiune, sau in evaluarea performanţei structurilor organizatorice proprii.

Schema organizatorica conţinând numărul, poziţia si pregătirea angajaţilor, numărul de persoane responsabile pentru urmărirea gestionarii deşeurilor Lista domeniilor de activitate definite

3. Formarea de resurse umane in administraţia localităţilor judeţului si in Consiliul Judeţean Ilfov. Urmărirea realizării obiectivului de „flexicuritate” (concept susţinut de Strategia Lisabona)

Număr, durata si participanţii la instruirile realizate de către INA. Numărul de proiecte de instruire derulate in POS – Resurse umane si îmbunătăţirea capacitaţii administrative

4. Finanţarea corespunzătoare a sectorului de gestionare a deşeurilor, in special in localităţile cu venit redus si in cele la care salubritatea este data in delegare de gestiune

Fonduri solicitate comparat cu fondurile necesare conform planului Fonduri primite comparat cu fondurile necesare conform planului Suma investiţilor private rezultate in urma delegării



Pag.

ILFOV

107

de gestiune sau in iniţiativa.

5. Existenta si funcţionarea corecta a unui sistem de colectare si raportare a datelor si informaţiilor privind gestionarea deşeurilor

Frecventa actualizării datelor

6. Punerea in practica a principiului de prevenire a generării de deşeuri

Indicele de generare a deşeurilor Compoziţia deşeurilor

7. Nivelul valorificării termice a deşeurilor. Data limita de atingere a ţintelor: 2020

Energia obţinuta din valorificarea termica

8. Nivelul de valorificare a materialelor recuperabile si reciclabile. Data limita de atingere a ţintelor: 2010

Cantităţile recuperate si refolosite si valoarea acestora

9. Existenta unui sistem operativ de colectare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere

Cantităţile colectate si neutralizate. Frecventa identificării în deşeurile menajere a unor cantităţi sau tipuri de deşeuri periculoase inacceptabile.

10. Rata de deservire în zona urbana Numărul de gospodarii deservite. Frecventele de colectare.

11. Rata de deservire în zona rurala Numărul de gospodarii deservite. Frecventele de colectare.

12. Tratarea si eliminarea finala a deşeurilor menajere Volumul depozitat Cantitatea depozitata

13. Gradul de colectare selectiva Procentul de colectare selectiva Nivelul de introducere a sistemului de pre-colectare pe 3 fluxuri separate, comparativ cu nivelul de introducere a sistemului pe 2 fluxuri si cu colectarea generala

14. Depozitarea corespunzătoare a deşeurilor din demolări şi valorificarea acestora

Volumul de deşeuri din demolări depozitat in condiţii controlate. Gradul de utilizare a deşeurilor din construcţii şi demolări

15. Colectarea si depozitarea/eliminarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase

Volumul de deşeuri colectat

16. Utilizarea în agricultura a nămolului provenit din epurarea apelor uzate municipale

Cantitatea de nămol astfel utilizată

17. Incinerarea în cuptoare de ciment a nămolului provenit din epurarea apelor uzate municipale

Cantitatea de nămol astfel procesată

18. Colectarea, eliminarea şi valorificarea VSU Numărul de VSU colectate. Cifra de afaceri din valorificarea VSU. Numărul de utilaje de procesare a VSU în operare privata în judeţ.

19. Colectarea, dezmembrarea si valorificarea DEEE Cantitatea de DEEE colectata şi Cantităţile valorificate

20. Închiderea corespunzătoare şi urmărirea post-închidere a depozitelor de deşeuri neconforme şi a alveolelor închise din depozitele conforme

Perioada de exploatare a alveolelor, comparativ cu cea prevăzută în proiect.



Pag.

ILFOV

108

Autorităţile pot lua în considerare şi alţi indicatori relevanţi pentru monitorizarea

implementării planului de gestionare a deşeurilor.

În acest sens, într-o abordare diferită dar complementară pot fi luate în considerate o

serie de acţiuni de monitorizare a efectelor aplicării măsurilor pentru prevenirea, reducerea sau

compensarea oricăror efecte negative asupra următoarelor problematicilor de mediu, analizate

în cap.8:

CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A APELOR SUBTERANE Indicatori

număr de evenimente de poluări accidentale cu efecte asupra apei produse de

gestionarea deşeurilor;

număr de evenimente şi valori ale indicilor de calitate pentru caracterizarea apelor

uzate la ieşirea din staţiile de epurare;

număr de evenimente şi valori ale indicatorilor de calitate pentru caracterizarea

receptorilor naturali în zonele de deversare a apelor din staţiile de epurare;

număr de amplasamente autorizate, cu facilităţi de gestionare a deşeurilor care au

depăşit limitele stabilite de descărcare a apelor uzate.

CALITATEA AERULUI ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE număr de evenimente legate de gestionarea deşeurilor cu efecte negative asupra

calităţii aerului; număr de reclamaţii pentru disconforturi produse de mirosuri;

cantităţi de gaze colectate şi valorificate de pe depozitele de deşeuri;

cantităţi de emisii de gaze cu efect de seră, produse de depozitele de deşeuri;

cantităţi de emisii atmosferice de noxe produse de depozitele de deşeuri.

CALITATEA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

număr de evenimente cauzate de gestionarea deşeurilor, cu efecte negative asupra

solului şi subsolului;

număr de depozite de deşeuri neconforme închise şi reabilitate;



Pag.

ILFOV

109

suprafeţe de teren acoperite cu depozitări de deşeuri necontrolate, ecologizate;

suprafeţe de teren acoperite de facilităţi de gestionare a deşeurilor, ecologizate;

număr de situri poluate istoric, reabilitate;

CALITATEA BIODIVERSITĂŢII număr de evenimente privind gestiunea deşeurilor în arii protejate;

număr de amplasamente deteriorate prin gestionarea deşeurilor refăcute prin

reconstrucţia ecologică;

SĂNĂTATEA UMANĂ număr de evenimente de sănătate umană produse, investigate sau soluţionate,

generate de gestionarea deşeurilor;

număr de reclamaţii privind prezenţa sau operarea facilităţilor de gestionare a

deşeurilor;

număr de evenimente şi indicatori ai îmbolnăvirilor populaţiei, produse de

gestionarea deşeurilor.

PATRIMONIUL CULTURAL număr de evenimente produse de gestionarea deşeurilor, în vecinătatea sau în

interiorul obiectivelor culturale;

număr de amplasamente cu poluare istorică sau poluare actuală, refăcute în

vecinătatea sau în interiorul obiectivelor culturale;

număr de facilităţi de gestionare a deşeurilor realizate în interiorul sau în vecinătatea

obiectivelor culturale

PEISAJUL suprafeţe de teren afectate de gestionarea deşeurilor, refăcute prin reconstrucţie

ecologică.

TRANSPORTUL



Pag.

ILFOV

110

număr de utilaje de transport al deşeurilor;

raport între capacitatea totală a mijloacelor de transport şi cantitatea totală de

deşeuri transportate

TURISMUL

număr de zone cu activităţi turistice acoperite cu servicii de salubrizare;

număr de zone cu potenţial turistic acoperite de servicii de salubrizare. .

RESURSE NATURALE raport între cantitatea de deşeuri colectate şi cantităţile de deşeuri colectate selectiv;

rapoarte între cantităţile de deşeuri colectate selectiv şi cantităţile de deşeuri

valorificate.

CONŞTIENTIZAREA POPULAŢIEI număr de proiecte pentru conştientizarea populaţiei;

număr de comunicate de presă, întâlniri, emisiuni radio / TV, materiale de informare;

aria de acoperire cu servicii de salubritate(număr de locuitori, localităţi);

rata de conectare a populaţiei la serviciile de salubritate.

Pentru fiecare dintre indicatorii menţionaţi în PJGD dar şi pentru cei precizaţi anterior,

se va analiza:

Impactul evoluţiei indicatorului asupra obiectivelor planului

Impactul asupra probabilităţii de atingere a ţintelor

Masuri propuse pentru îmbunătăţirea monitorizării indicatorului

Pentru fiecare indicator se evaluează si se marchează grafic trendul.

În paralel cu monitorizarea planului, vor fi derulate acţiuni specifice de stimulare si

sprijinire a entităţilor implicate în gestionarea deşeurilor pentru dezvoltarea unor instrumente si

metode de înregistrare a cantităţilor colectate, manipulate, predate si procesate.



Pag.

ILFOV

111

Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual către Ministerul Mediului si

Dezvoltării Durabile si ANPM. Raportul va fi disponibil pentru consultare oricărei persoane fizice

sau juridice.

Metodologia nu menţionează regimul administrativ şi juridic al Raportului de

monitorizare, astfel încât se poate presupune ca îl urmează pe acela al Planului la care se

referă, fiind astfel necesar să fie aprobat în Consiliul Judeţean.

În următoarele situaţii constatate în monitorizare este recomandabila revizuirea

planului: unul sau mai multe variabile de intrare prezintă o altă evoluţie decât cea luată în

considerare la întocmirea prognozei;

concluzii şi recomandări privind orientarea planului sau revizuirea sa

indicatorii prezintă valori mai descurajante fata de situaţia descrisă în plan, deşi măsurile

prevăzute au fost luate corespunzător planificării;

o parte a obiectivelor este în pericol de a nu fi atinsă şi se pot identifica măsuri de

corectare;

au avut loc sau sunt pe cale de a avea loc modificări semnificative ale cadrului de

finanţare sau de natură legislativă;

progresul tehnic a condus la tehnologii mai avantajoase faţă de cele prevăzute în plan.

Monitorizarea implementării PJGD trebuie să urmărească, încă din fazele iniţiale de

derulare ale planului, identificarea efectelor semnificative asupra mediului, îndeosebi a celor

neprevăzute, în scopul de a elabora acţiunile necesare de remediere. Monitorizarea trebuie să

se refere la toate tipurile de efecte semnificative asupra mediului, pozitive sau negative,

cunoscute şi analizate sau noi.

În general, instrumentele de monitorizare avute în vedere se referă la studii de

specialitate, cu date cantitative sau calitative, sau raportări statistice ale indicatorilor

cuantificabili.



Pag.

ILFOV

112

Subliniem faptul că aşa cum am menţionat, PJGD propune măsuri de monitorizare a

implementării planului, la care prezentul raport propune şi completează monitorizarea de

indicatori relevanţi de caracterizare a efectelor de implementare a planului, asupra mediului.

Responsabilitatea evaluării indicatorilor propuşi prin prezentul raport revine aceluiaşi

grup de lucru responsabil de elaborarea raportului de monitorizare prevăzut în PJGD.


Date post:	11-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

Raportul de Mediu a fost ntocmit - apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents