Statutul comunei Cosminele, judetul Prahova

CAPITOLUL I. DATE GEOGRAFICE

I.1. Asezarea comunei

Comuna Cosminele este asezata in partea de nord-vest a judetului Prahova, la 42 de kilometri distanta de municipiul Ploiesti.

Accesul in comuna se face pe DJ 218, ce vine dinspre comuna Valcanesti.

Localitatea se afla situata in zona premontana a județului, la altitudinea de 400 metri, între oraşul Slănic şi municipiul Câmpina.

Comuna Cosminele se învecinează cu următoarele localități:

‐ la nord – comuna Aluniş

‐ la nord‐est – comuna Vărbilău

‐ la sud – comuna Vâlcăneşti

‐ la vest – comuna Telega.

I.2. Suprafata comunei

Suprafața totală a comunei Cosminele este de 2501 hectare, din care terenurile agricole reprezintă aproximativ 48%, iar fondul forestier, 47% din totalul suprafeței neagricole.

Situaţia utilizării teritoriului administrativ al comunei Cosminele este urmatoarea:

SUPRAFAŢĂ TOTALĂ = 2501 ha

Suprafaţă agricolă = 1209 ha

Suprafață arabilă = 69 ha

Suprafață păşuni = 476 ha

Suprafață fânețe = 634 ha

Suprafață livezi = 30 ha

Suprafaţă neagricolă = 1292 ha

Suprafață – ape, bălți = 7 ha

Suprafață păduri = 1182 ha

Alte suprafețe = 103 ha.

I.3. Relieful comunei

Comuna Cosminele are un relief de o mare frumusete, deluros, cu inaltime de până la 900 m. Dealurile sunt acoperite cu păduri de foioase, considerate chiar bogăția comunei. Comuna este situată în zona dealurilor subcarpatice, corespunzătoare structurilor paleogen – neogene, şi se caracterizează morfologic prin culmi deluroase, cu orientarea NV‐SE şi NE‐SV.

Suprafața localității poate fi structurată astfel:

a. zona colinară – formată din dealuri cu altitudinea de 400 – 500 metri, fragmentată cu văi şi viroage.Versanții sunt lungi, cu pantă generală cuprinsă între 15% şi 25%. Dealurile prezintă pante abrupte pe valea Cosmina.

În perioada precipitațiilor abundente sau a topirii zăpezii, văile cu caracter torențial provoacă rupturi accentuate. Constituită din roci friabile, puțin rezistente la eroziune, zona deluroasă oferă condiții favorabile dezvoltării alunecărilor de teren.

b. zona ce se desfăşoară de‐a lungul drumului județean şi urmăreşte parțial cursurile căilor Cosmina şi Dumbrăviara, se caracterizează printr-o suprafață de teren cu aspect plan şi stabil. Altitudinea în această zonă este de aproximativ 300 metri.

In partea sud-vestica a comunei se intinde cel mai inalt deal din aceasta zona, Dealul Macesul, de 816 m.

I.4. Clima comunei

Situat pe cele trei trepte principale de relief, teritoriul județului Prahova aparține în proporție de 80 % sectorului de climă continental (ținuturile de câmpie şi subcarpații) – zonă în care se încadrează şi comuna Cosminele ‐ şi în proporție de 20 % sectorului de climă continental-moderată (ținuturile montane). Din punct de vedere climatic, localitatea se încadrează în regiunea cu climă temperat ‐ continentală, cu ierni în general reci şi veri călduroase. Trecerea de la iarnă la vară se face brusc, primăvara fiind scurtă.

I.5. Hidrografia comunei

Principalul curs de apă al comunei Cosminele îl constituie pârâul Cosmina, ce străbate teritoriul comunei pe direcția nord-vest – sud-est şi pârâurile Scutăreasca şi Dumbrăvioara, pe direcția vest-est, acesta din urmă afluent al pârâului Cosmina. Cursurile de apă principale sunt alimentate prin izvoare de pantă şi viroage, cursuri de apă intermitente pe care le colectează.

Freaticul este situat la adâncimi mici, de 2‐3 metri, în mod obişnuit, şi chiar la adâncimi mai mici pe terasele joase, fiind exploatat prin fântâni gospodăreşti. În mare parte, aceste ape nu sunt potabile, atât din punct de vedere chimic, cât şi bacteriologic.

În localitate sunt izvoare cu apă sulfuroasă şi iodată, neexploatate încă decât de locuitori.

CAPITOLUL II - PAGINI DE ISTORIE

II.1. Atestarea comunei

Comuna pare a fi foarte veche, dar aproape necunoscută.

Numele oficial al satului Cosmina de Jos era Vârtejari, iar vechia denumire a Cosminei de Sus era Sandulesti sau Scutari. Numele satului Draghicesti provine de la un patronim, cele mai multe gospodarii apartinand unei singure familii intinse pe mai multe generatii si cu numerosi copii. Denumirea de Podul Ursului, a acestui sat, trebuie pusa in relatie cu substantivul “pod”, ce semnifica un platou in zona dealurilor, in care, spune traditia, se intalneau ursi. Denumirea satului Poiana Trestiei trebuie raportata la substantivul “poiana” cu determinativul care sugereaza ca pe locul umed crestea odinioara un fel de trestie, popular – trestioara, care forma tufe inalte.

Cercetandu-se cele mai vechi documente, s-a ajuns la concluzia ca asezarea a fost intemeiata in luna a III-a a anului 1370, pe timpul lui Vladislav Voievod (Vlaicu Voda). Primii romani veniti aici au fost cei din Codrul Vlasiei, fugiti din fata diferitelor invazii, indeosebi invazia tatarilor. Nu se cunoaste vreo legenda referitoare la intemeierea satului. Cele mai vechi informații se referă la o biserică din lemn, înălțată prin secolul al XVIII‐lea, de Emanoil Pangal, arsă prin 1799, refăcută apoi între timp, şi la o casă care, de asemenea, nu mai există. Este vorba de „Casa Simache”, construită în jurul anului 1800, de către logofătul Chițu Cosmineanu, cu ajutorul meşterilor locali. Edificiul alcătuia un monument de arhitectură specific zonei submontane, construit pe temelie din piatră, din lemn implicat în zidărie şi având parter supraînălțat, caracteristic zonei.

Tradiția locală susține că, în 1821, în ea ar fi fost cartiruiți câțiva panduri de‐ai lui Tudor Vladimirescu. Construcția a fost reparată, prin 1880, 1930 şi 1942, dar, în urma distrugerilor suferite din cauza seismului din 4 martie 1977, a trebuit să fie demolată. Nu a figurat în „lista monumentelor istorice” (1956), deşi era, la acea dată, cea mai veche casă din localitate.

Un document propriu‐zis care atestă aşezarea este cartea domnească dată de Ioan Gheorghe Caragea, spre sfârşitul domniei sale, la 23 martie 1818, paharnicului Antonache Teohari, prin care îi acorda permisiunea să deschidă două puțuri de păcură pe moşia Cosmina din județul Saac, cu scutire de dări. În anul următor, acest privilegiu era întărit de Alexandru Şuțu, acordându‐i‐se „slobozenie” să deschidă în aceeaşi localitate încă o „gură de puț”.

La fondare, satul a primit denumirea de Cozmina. La sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul sec. al XIX-lea, a purtat numele de “Costescu”, nume dat dupa numele unei mosierese, fosta proprietara a suprafetei de pamant a satului. A revenit apoi la numele de Cozmina, nume de origine slava, care inseamna “coasta”.In anul 1845 oficialitatea i-a schi,bat numele in Cosminele, care tradus in limba latina ar insemna Delureni.

La 1872, comuna Cosmina de Sus făcea parte din plaiul Teleajen şi avea în subordine satele: Boroceşti, Cosmina de Jos, Podul Ursului şi Poiana Trestiei.

Prin 1887, mai mulți locuitori din comună se plângeau împotriva primarului pe care îl socoteau un adevărat tiran. Periodicul „Democratul” (martie 1888), după ce făcuse o anchetă la fața locului, denunța faptele abuzive ale primarului, arătând că acesta, fără a încunoştiința consiliul comunal, „dăruise”, ca din partea sa, un teren pentru cimitirul localității, situat pe o râpă care începuse să alunece. Organul județean mai semnala că locuitorul N. Simache fusese arestat şi i se întocmise un proces verbal, prin care era acuzat de hoție pentru că, găsind caprele primarului în pădurea proprietate personală, le‐a sechestrat în curtea sa, deoarece nu exista un obor comunal.

În 1897, istoria petrolului consemnează că în zona Cosminele-Scorțeni, societate „Ozinga et. Comp.” Exploata petrolul cu ajutorul a două puțuri productive şi 13 neproductive („sleite între timp”).

În perioada interbelică, din comuna Cosminele a plăşii Vărbilău făceau parte satele: Cosmina de Jos, Cosmina de Sus (reşedință), Poiana Trestiei şi cătunul Podu Ursului.

În 1921, lua ființă societatea cooperativă de producție şi consumație „Logofătul Chițu”, depunând la tribunal actul constitutiv pentru obținerea personalității juridice.

După război, prin H.C.M. nr. 1116/1968, comuna are actuala componență, iar reşedința comunei se mută în Cosmina de Jos.

CAPITOLUL III - ASPECTE DEMOGRAFICE

III.1. Populatia comunei

Se crede ca cel mai vechi locuitor al asezarii, daca nu chiar intemeietorul, a fost un oarecare Stefan Moraru.

In anul 1599, Mihai Viteazul isi concentreaza la Ploiesti, la 13 octombrie, o mare parte a armatei sale, iar la 16 octombrie pleaca spre Transilvania, trecand prin Valeni si pe Valea Buzaului. La 1600, Mihai Viteazul se reintoarce din Ardeal, la 8-9 octombrie, pentru a apara Tara Romaneasca contra polonezilor care ocupasera déjà Buzaul. De aceea este valabila posibilitatea ca satul Cosmina de Sus sa fie intr-adevar fondat de soldatii din aceasta armata ramasi in zona , scutarii-capitanii de osti ai lui Mihai Viteazul.

In satul Poiana Trestiei se pare ca primii locuitori au fost ciobanii ardeleni. Urmele lasate de acestia sunt foarte putine. De amintit totusi topica “Baciu” si unele traditii, obiceiuri si superstitii. Locuitorii comunei au trait vremuri destul de grele. Pamantul apartinea celor doi boieri – Ioan Alexiu si Balasa Trandafir Djuvara. Cativa locuitori erau mosneni, iar restul de peste 380 familii erau tarani saraci. Ca sa poata trai se imprumutau iarna la boieri , iar vara munceau ca sa plateasca datoriile la care se adaugau dobanzile inrobitoare.

Dupa ce burghezia romana si cea straina au inceput exploatarea titeiului in localitatile Bustenari-Runcu, taranii saraci au luat drumul spre schelele petroliere, unde lucrau 12-16 ore pe zi pentru un salariu de mizerie. Multi au murit accidentati in schelele petroliere.

In anii 1931-1933, petrolistii s-au ridicat la lupta contra cruntei exploatari. Cei mai multi grevisti care au luat parte la grevele din anul 1933, au fost cosmineni. Printre cei care au infruntat jandarmii trimisi de burghezie au fost locuitorii: Grigore Popescu, Ion Enescu, Nicolae Radulescu, Constantin Gheorghe si multi altii.

La reforma agrara din 1945, taranii cosmineni au primit pamant, pe care l-au muncit. Ocupatiile lor de baza erau: cresterea animalelor, exploatarea lemnului, tesatoria.

III.2 Numarul locuitorilor

In prezent, din punct de vedere demografic, localitatea Cosminele este o comuna de marime mica. Evolutia demografica a comunei Cosminele, se prezinta astfel: în 1872=700 de locuitori, in 1895=758 locuitori, 1965=1843 locuitori, 1970=1762 locuitori, 1975=1716 locuitori, iar în 1980=1738 locuitori.

Conform datelor statistice de la ultimul recensamant din anul 2011, numarul locuitorilor comunei Cosminele este de 1068, din care 532 sunt barbati si 536 sunt femei.

CAPITOLUL IV – ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA SI AUTORITATILE PUBLICE LOCALE

IV.1. Structura comunei

Comuna Cosminele, in structura ei actuala, este o asezare rurala formata din patru sate: Cosmina de Jos - satul de resedinta; satul Cosmina de Sus - in partea de nord a comunei; satul Drăghiceşti – in partea estica si satul Poiana Trestiei – in partea de vest, pe valea paraului Dumbravioara.

IV.2. Rangul comunei

Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a IV-a – Reteaua de localitati, satul resedinta de comuna are rangul IV, iar satele component au rangul V.

IV.3. Autoritati publice

Consiliul Local Cosminele (9 consilieri locali – constituit prin H.C.L. nr. 20 / 21.06.2016), are initiativa si hotarareste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale. Consiliul local exercita urmatoarele atributii:

1. atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;

2. atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei;

3. atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei;

4. atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;

5. atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.

Primarul comunei Cosminele reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie. Semnul distinctiv al primarului este esarfa in culorile drapelului national al Romaniei. Primarul indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:

1. atributii exercitate in calitate de reprezentant legal al statului, in conditiile legii;

2. atributii referitoare la relatia cu consiliul local;

3. atributii referitoare la bugetul local;

4. atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor;

5. alte atributii stabilite prin lege.

CAPITOLUL V - INFRASTRUCTURA SI ECONOMIA

V.1. Infrastructura

Accesul în comună, comunicațiile rutiere şi transporturile de mărfuri sau călători se fac pe următoarele drumuri clasificate:

‐ DJ 218 Com. Cosminele - Municipiul Ploiesti

‐ DC 13 Com. Cosminele ‐ Com. Vărbilău

‐ DC 11C Com. Cosminele ‐ Com. Telega (sat Bustenari).

Comuna nu are acces direct la rețeaua feroviară de transport.

De asemenea, se afla in derulare proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Distanța față de municipiul reşedință de județ este de 42 de kilometri.

Localitatea dispune si de transport scolar.

Rețeaua de telefonie fixă si mobila din comună este reprezentată de Telekom. Furnizorul de servicii de Internet este, de asemenea, Telekom.

La nivelul comunei Cosminele, în toate satele, şcolile, grădinițele, cabinetele medicale şi primăria au acces la conexiuni de Internet.

În prezent, o parte a comunei Cosminele beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, în lungime de 9,78 km. Locuitorii utilizează şi fântânile individuale. Debitul acestor ape nu este constant, el fiind dependent de cantitatea de precipitații căzută. Sistemul de alimentare din fântâni prezintă dezavantajele majore ale expoatării stratului de apă freatic, şi anume: debite reduse, potabilitate incertă, lipsa măsurilor de protecție sanitară, riscul infestării cu agenți patogeni, riscul poluării cu diverse substanțe chimice, ca urmare a utilizării îngrăşămintelor pentru combaterea dăunătorilor în agricultură şi silvicultură.

Este necesară extinderea sistemului de alimentare centralizat, pentru creşterea gradului de confort al cetățenilor şi atragerea de potențiali investitori în domeniul prelucrării produselor agricole realizate în Cosminele. Rețelele de distribuție vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea, calitatea şi la presiunea cerută, conform normativelor în vigoare.

Reţeaua electrică are deserveşte 100% din totalul locuințelor din comună. Satele comunei Cosminele sunt alimentate cu energie electrica din sistemul național, prin intermediul posturilor de transformare de tip aerian.

Comuna Cosminele nu beneficiază de rețea de distribuție a gazelor naturale. Asigurarea energiei termice pentru încălzire şi apă caldă menajeră se face pentru clădiri social – culturale cu centrale termice proprii, pentru locuințe individuale încălzirea făcându‐se cu sobe sau cu microcentrale proprii.

Comuna Cosminele nu este deservită de instalație de canalizare. Se are în vedere înființarea acesteia şi racordul gospodăriilor.

V.2. Economia

Condițiile naturale de relief şi poziționarea geografică au determinat funcțiunile economice ale comunei.

Profilul economic dominant al comunei este agricultura în sistem individual de subzistență, activitățile desfăşurându‐se în sistem privat.

În prezent, funcționează aici o societate cu profil de prelucrare primară a lemnului, care asigură locuri de muncă pentru localnici.

Potențialul economic industrial al comunei Cosminele este redus, dar există rezerve de creştere, atât calitativă, cât şi cantitativă.

Noi unități pot fi construite, preponderent cu funcțiunea de mică industrie (industrie prelucrătoare şi depozitare), acestea putând utiliza forța de muncă locală disponibilă.

Activitatea comercială se desfăşoară în unități comerciale particulare, mai numeroase şi mai adaptate nevoilor populației în satul reşedință, grupate în special în zona centrală a localității, dar nu numai.

Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea, in baza O.U.G. nr. 44/2008, meseriaşi şi prestatori de servicii.

Condițiile naturale specifice comunei Cosminele constituie o atracție deosebită cu rol esențial în dezvoltarea turismului şi agroturismului.

Datorită elementelor de cadru natural învecinate, comuna Cosminele deține potențialul necesar pentru a încuraja turismul rural, de week‐end, dar şi activitățile terțiare uşoare.

Astfel, noile funcțiuni propuse prin strategia de dezvoltare, au ținut cont de potențialul localității din punct de vedere al infrastructurii, resurselor umane şi naturale, dar şi de nevoile populației.

V.3. Oportunitati

Comuna Cosminele reprezinta o zona atractiva pentru investitii si ar putea atrage un numar mare de investitori. Avantajele oferite de comuna Cosminele sunt: mediul de afaceri favorabil investițiilor, forță de muncă disponibilă şi calificată, potențial agroturistic ridicat, resurse naturale încă neexploatate, disponibilitate pentru colaborare a autorităților publice locale, cadru natural şi de producție ecologic.

Amenajarea în scop turistic a obiectivelor turistice naturale prin: instalații de iluminat, încălzire, ventilație, crearea/modernizarea grupurilor sanitare, crearea punctelor de colectare a gunoiului menajer, construirea/modernizarea punctelor de observare/ filmare/fotografiere, crearea şi dotarea platformelor de campare, inclusiv a utilităților specifice (grupuri sanitare, apă curentă, iluminat, puncte de colectare a

gunoiului menajer), construire terenuri de sport, crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente, crearea/modernizarea traseelor de cură de teren, a locurilor de recreere şi popas, a facilităților de utilizare a izvoarelor minerale, construire piste pentru cicloturism, crearea centrelor de informare turistică.

Atingerea obiectivelor propuse este posibilă prin încurajarea şi dezvoltarea parteneriatului: în cadrul comunității locale (administrație publică locală ‐ societate civilă/ONG ‐ comunitate de afaceri ‐ instituții de învățământ, cultură), cu localitățile din zonă şi în cadrul regiunii, cu alte oraşe din țară şi străinătate (oraşe înfrățite).

Având în vedere că o aşezare urbană sau rurală nu este un sistem închis, realizarea obiectivelor generale se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare, politicile, planificarea strategică, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea principiilor prevazute de legile care ne guverneaza.

Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor micro-ferme de crestere organizata a animalelor. Pot fi amenajate aici ateliere cu profil de industrie usoara: confectii textile, confectii incaltaminte, etc.domenii in care poate fi angrenata forta de munca calificata si necalificata.

CAPITOLUL VI - OCROTIREA SANATATII

VI.1. Asistenta medicala

Serviciile de asistenta medicala sunt oferite prin intermediul unui cabinet medical individual medicina de familie. Personalul este format din : 1 medic de familie si 1 cadru personal mediu sanitar. In comuna infrastructura sanitara necesita imbunatatiri pentru dezvoltarea acesteia. Situatia este cu atat mai dificila in cazul accesului persoanelor la cabinete de stomatologie, deocamdata in comuna nefiind niciun astfel de cabinet.

CAPITOLUL VII – EDUCATIA SI INVATAMANTUL

VII.1. Invatamant prescolar

La nivelul localitatii Cosminele invatamantul prescolar functioneaza intr-o unitate cu program normal, in satul Cosmina de Jos. Gradinita cu program normal dispune de toate utilitatile pentru desfasurarea procesului educational in conditii optime.

VII.2. Invatamant primar

Invatamantul primar functioneaza intr-o singura Scoala Generala, clasele I-VIII, in satul Cosmina de Jos. Scoala este dotata cu cabinet de informatica si sala de sport.

VII.3. Biblioteca comunala

Localitatea Cosminele dispune si de o Biblioteca Comunala care se afla in satul Cosmina de Jos. Aceasta biblioteca publica este pusa in slujba comunitatii si permite accesul gratuit la colectiile de volume existente. In una din incaperile Bibliotecii Comunale, functioneaza Muzeul “Nicolae Simache”.

De asemenea, tot aici, a fost amenajata o sala de festivitati, ce poate fi folosita la organizarea diferitelor evenimente importante din viata comunitatii.

VII.4. Caminele culturale

La nivelul comunei Cosminele functioneaza doua camine culturale, unul in satul Cosmina de Jos – construit in anul 1962 si unul in satul Poiana Trestiei – construit in anul 1957. Aceste constructii nu se afla intr-o stare foarte buna, necesitand reparatii si consolidare.

CAPITOLUL VIII – SPORTUL SI TURISM-AGREMENTUL

VIII.1. Sportul

Comuna Cosminele dispune de un teren de sport in suprafata de 5000 m.p., care se afla in satul Cosmina de Jos. Acesta este propice pentru practicarea sportului in aer liber.

Pe plan local activeaza echipa de fotbal A.C.S. Viitorul 2018 Cosminele, infiintata la data de 26 august 2018.

VIII.2. Turism-agrementul

Zona in care se afla localitatea Cosminele este foarte linistita si se preteaza turismului de agrement, comuna fiind ascunsa intre dealuri, iar relieful atragand prin frumusetea si salbaticia sa.

CAPITOLUL IX – VIATA SPIRITUALA

IX.1. Biserica

Biserica “Inaltarea Domnului” din satul Cosmina de Jos si Capela “Sf. Trei Ierarhi” din satul Cosmina de Sus, dateaza din secolul XVIII.

CAPITOLUL X – TRADITII SI OBICEIURI

X.1. Traditii si obiceiuri

Un obicei specific acestei zone, care ii deosebeste pe cetatenii comunei de cei din localitatile invecinate, este Iordanul – un colind al tinerilor barbati, realizat in ajunul zilei de Boboteaza, reprezentand un fel de botez simbolic al gospodariilor. Acest obicei este pastrat si astazi, mai ales in satul Cosmina de Sus.

 Unul dintre obiceiurile de Anul Nou, pastrat de sute de ani in comuna, alaturi de “plugusor”, este “buhaiul". Buhaiul este un obicei agrar structurat dupa modelul colindelor. Cu acest instrument, buhai, se imita, in timpul colindatului, ragetul taurului, straveche divinitate agrara. Prin trecerea parului de cal printre degetele umezite se obtine un sunet grav, ciudat si nemuzical, care aminteste de mugetul sau ragetul taurului infuriat.

Buhaiul este o mica toba din lemn, cu piele de oaie la un capat, bine intinsa pe circumferinta, din centrul careia atarna o coama lunga din fire de par de cal sau chiar o simpla sarma. Obicieiul este practicat de un numar de baieti fiecare avand un rol precis in cadrul scenetei ce se joaca in fiecare casa. Unul dintre acestia tine buhaiul, in timp ce altul il trage pentru a scoate sunetele specifice.Pentru aceasta este nevoie de un al treilea baiat care poarta o sticla cu apa cu care ii uda mainile celui care trage buhaiul. Un altul striga colindul, in timp ce restul sunt "inarmati" cu biciuri si clopote cu care incearca sa faca cat mai multa galagie. Versurile colindului au rolul de a alunga spiritele rele si de a aduce bunastare in noul an. Buhaiul este folosit numai iarna, de grupurile de colindatori in noaptea în care se face trecerea de la anul vechi la Anul Nou in tradiţia românească, trecere ce este marcată de obiceiuri inspirate din ritualuri vechi de secole si datini care evocă renaşterea naturii şi au rolul de a aduce belşug şi fertilitate în casele gazdelor.

CAPITOLUL XI – PARTICIPAREA CETATENILOR LA VIATA COMUNEI

XI.1. Referendumul local

Problemele de interes deosebit din comuna Cosminele pot fi supuse, in conditiile Legii nr. 3/2000, privind organizarea si desfasurarea referendumului, aprobarii locuitorilor, prin referendum local. Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunei se inainteaza Parlamentului spre adoptare numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din comuna Cosminele, prin referendum. In acest caz organizarea referendumului este obligatorie. Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale, dupa caz, la propunerea primarului. Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin “DA” sau “NU” asupra problemei supuse referendumului, decizand majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul comunei Cosminele.

XI.2. Adunari cetatenesti

Cetatenii comunei pot fi consultati si prin adunari cetatenesti organizate pe sate. Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se face de catre primar, la initiativa acestuia ori a unei treimi din numarul de consilieri in functie. Convocarea adunarii cetatenesti se face prin aducerea la cunostinta publica a scopului, datei si a locului unde urmeaza sa se desfasoare aceasta. Adunarea cetateneasca este valabil constituita in prezenta majoritatii cetatenilor cu drept de vot si adopta propuneri cu majoritatea celor prezenti. Propunerile se consemneaza intr-un proces-verbal si se inainteaza primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local in prima sedinta, in vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare si de finantare, daca este cazul. Solutia adoptata de consiliul local se aduce la cunostinta publica prin grija secretarului general al unitatii administrativ-teritoriale.

CAPITOLUL XII – INFRATIREA COMUNEI CU ALTE LOCALITATI SI RELATIILE DE

ASOCIERE

XII.1. Infratirea comunei

O relatie de infratire se poate concentra pe anumite domenii, dar poate fi si una “generala”, adica in toate domeniile disponibile. De regula, domeniile de cooperare sunt specificate intr-un Acord de infratire sau Carta de infratire, textul caruia este semnat, intr-un cadru oficial, de autoritatile locale din ambele localitati. La baza a numeroase infratiri stau o serie de schimburi traditionale: cultura, invatamant, dezvoltare economica si turism, sport, protectia mediului inconjurator, etc. Consiliul local este autoritatea care hotararste, in conditiile legii, dupa obtinerea avizelor, cooperarea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau strainatate. In acest moment comuna Cosminele nu are relatii de cooperare cu alte localitati din tara sau strainatate.

XII.2. Relatiile de asociere

Aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune, se hotarareste tot de catre consiliul local. In prezent comuna Cosminele este membra a urmatoarelor asociatii:

1. Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Parteneriatul pentru Managementul Deseurilor Prahova;

2. Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Parteneriatul pentrtu Managementul Apei Prahova.

CAPITOLUL XIII – ATRIBUIREA SI SCHIMBAREA DE DENUMIRI

XIII.1. Generalitati

Atribuirea sau schimbarea de denumiri se face de catre Consiliul Local Cosminele, prin hotarare, pentru parcuri, piete, oboare, cartiere, strazi, statii ale mijloacelor de transport in comun, precum si pentru obiective si institutii de interes local aflate in subordinea acestuia. Proiectele de hotarari ale Consiliului Local Cosminele, avand ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalitati ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice alta natura ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai dupa ce au fost analizate si avizate de Comisia de atribuire de denumiri a judetului Prahova. Hotararile consiliilor locale si judetene adoptate fara solicitarea avizului comisiei de atribuire de denumiri sunt nule de drept. Consiliul Local Cosminele, prin aparatul de specialitate al primarului comunei, asigura tinerea evidentei denumirii institutiilor si obiectivelor existente pe raza comunei Cosminele. Denumirile propuse de catre Consiliul Local Cosminele in vederea avizarii de catre Comisia de atribuire de denumiri a judetului Prahova, vor respecta: concordanta cu traditiile romanesti in domeniu, precum si cu specificul social-cultural si cu traditia istorica a judetului sau a localitatii, dupa caz; evitarea situatiilor confuze prin atribuirea unei denumiri ca urmare a existentei unui obiectiv similar cu aceeasi denumire; atribuirea unei denumiri formate din expresii indecente, ridicole ori transformate prin traducere sau in alt mod.

XIII.2. Nomenclator stradal

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia legala de a furniza si actualiza datele cu privire la nomenclatura stradala proprie. Nomenclatura stradala se organizeaza pe fiecare localitate si reprezinta evidenta primara unitara care serveste la atribuirea denumirii strazii si a numarului administrativ.

Prin Hotararea Consiliului Local Cosminele nr. 42 din 21.12.2017, s-a aprobat Regulamentul pentru nomenclatura stradala si adresa pentru comuna Cosminele, judetul Prahova.

CAPITOLUL XIV- STEMA COMUNEI

XIV.1. Stema localitatii

Potrivit prevederilor art. 10, teza 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii si sigiliul statului, “stemele judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor se aproba de Guvern la propunerea consiliilor judetene sau, dupa caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Nationale de Heraldica si Genealogie”. In aplicarea Legii nr. 102/1992, prin Hotararea Guvernului nr. 65/2003, s-a stabilit metodologia de elaborare, reproducere si folosire a stemelor judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor.

Considerata drept imaginea unei comunitati rurale, indiferent cat de mica sau cat de mare este aceasta, stema este blazonul si cartea de vizita a oamenilor ce convietuiesc pe meleagurile respective. Stema, ca fenomen heraldic, face legatura intre trecut, prezent si viitor, exprimand sintetic istoria zonei, aspiratiile, conservarea traditiei, preocuparile cotidiene, idealurile colectivitatilor umane respective.

Prin H.G.R. nr. 838/2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judetul Prahova, a fost aprobata si stema comunei Cosminele. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află trei scuturi renascentiste, de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un război de țesut, orizontal, de argint.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Cele trei scuturi fac referire la legenda întemeierii localității de către scutarii lui Mihai Viteazul. Războiul de țesut reprezintă ocupația tradițională a femeilor din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

CAPITOLUL XV – ACORDAREA TITLULUI DE “CETATEAN DE ONOARE”

XV.1. Cetatenii de onoare

Titlul de “Cetatean de Onoare” se poate acorda, dupa caz, din initiativa primarului, a consilierilor locali, a unui numar de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a comunei Cosminele, pe baza unui tabel cuprinzand toate datele de identificare si domiciliul persoanelor, semnat de acestea. Acordarea titlului nu este conditionata de cetatenie, nationalitate, varsta, domiciliu, sex, religie si apartenenta politica. Titlul se acorda in timpul vietii celui in cauza sau post-mortem. Sunt indreptatite sa fie propuse pentru acordarea titlului, categoriile de personalitati care se gasesc in una din situatiile stabilite de consiliul local prin hotarare. De asemenea, prin hotarare, sunt stabilite si persoanele care nu pot primi aceasta distinctie. Pentru acordarea titlului de ”Cetatean de Onoare” se tine cont de urmatoarele categorii de criterii: criteriul relevantei domeniului in care performeaza, criteriul performantei, criteriul reprezentarii comunitatii locale, criteriul avantajului/avantajelor comunitatii locale. Propunerile pentru acordarea titlului de “Cetatean de Onoare” al comunei Cosminele se supun aprobarii Consiliului Local Cosminele. Acordarea titlului se va face in plenul Consiliului Local Cosminele. Insemnele care atesta calitatea de “Cetatean de Onoare” al comunei Cosminele sunt urmatoarele: Diploma de “Cetatean de Onoare” al comunei Cosminele, care se inmaneaza persoanei careia i s-a acordat titlul sau, dupa caz, reprezentantului acestuia, pe care este reprodusa stema comunei si care este semnata de Primarul comunei Cosminele si Placheta, pe care se reproduce stema comunei, este trecut numele si prenumele persoanei, calitatea de “Cetatean de Onoare” al comunei Cosminele, data acordarii acesteia, Hotararea Consiliului local Cosminele prin care i s-a conferit titlul. Cetatenii carora li s-a acordat titlul de “Cetatean de Onoare” beneficiaza de anumite drepturi, stabilite prin hotarare a consiliului local. Titlul de “Cetatean de Onoare” se retrage in situatii stabilite, de asemenea, tot de consiliul local. Prevederile mai sus amintite se completeaza cu cele stabilite de Regulamentul de conferire a titlului de “Cetatean de Onoare” al comunei Cosminele, adoptat de Consiliul Local Cosminele prin hotarare.

CAPITOLUL XVI – PATRIMONIUL LOCALITATII

XVI.1. Generalitati

Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale, domeniul privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial. Administrarea domeniului public si privat al comunei este atributul consiliului local. Hotararile privind administrarea patrimoniului se adopta cu majoritatea absoluta a consilierilor in functie. Consiliul local hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii. Tot consiliul local hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei.

Hotararile privind dobandirea sau instrainarea dreptului de proprietate in cazul bunurilor imobile se adopta de consiliul local cu majoritatea calificata, de doua treimi din numarul consilierilor locali in functie.

Toate bunurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Cresterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificata pentru fiecare caz, in note explicative anexate la inventar.

XVI.2. Domeniul public

Apartin domeniului public de interes local bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public national. Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. Urmatoarele bunuri fac parte din domeniul public al comunei: drumurile comunale, vicinale si strazile; pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement; lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean; retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente; terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primaria, precum si institutiile publice de interes local; locuintele sociale; statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national; bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes public national; terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat; cimitirele orasenesti si comunale.

XVI.3. Domeniul privat

Domeniul privat al comunei este alcatuit din bunuri mobile si imobile, altele decat cele prevazute in domeniul public, intrate in proprietatea acesteia prin modalitatile prevazute de lege. Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel. Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local. Schimbul de imobile din domeniul privat al comunei se face in conditiile legii, pe baza unui raport de evaluare, insusit de consiliul local.

XVI.4. Administrarea

Consiliul local hotaraste ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat sa fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie inchiriate. Acesta hotaraste cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, in conditiile legii. Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii. In cazul in care consiliul local hotaraste vanzarea unui teren aflat in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de buna credinta ai acestora beneficiaza de un drept de preemtiune la cumpararea terenului aferent constructiilor. Pretul de vanzare se stabileste pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local. Proprietarii constructiilor sunt notificati in termen de 15 zile asupra hotararii consiliului local si isi pot exprima optiunea de cumparare in termen de 15 zile de la primirea notificarii. Consiliul local poate da in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

CAPITOLUL XVII – BUGETUL COMUNEI

XVII.1. Generalitati

Consiliul local aproba, la propunerea primarului, cu votul majoritatii consilierilor locali in functie, bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar. Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget, dar nu mai tarziu de 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

XVII.2. Bugetul local

Veniturile bugetare locale se constituie din: venituri proprii (formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit); sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete; donatii si sponsorizari; sume primite de la Uniunea Europeana si/sau alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari.

XVII.3. Reguli bugetare

Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi speciale si in legile bugetare anuale. Nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala. Nicio cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata, potrivit legii, si daca nu are prevederi bugetare si surse de finantare. Dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective. La elaborarea bugetelor, ordonatorii de credite si autoritatile deliberative au obligatia sa prevada distinct credite bugetare destinate stingerii platilor restante la finele anului anterior celui pentru care se intocmeste bugetul. Ordonatorii de credite au obligatia ca in executia bugetelor prevazute sa asigure achitarea platilor restante. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, in limita prevederilor bugetare aprobate, numai dupa stingerea platilor restante inregistrate la finele anului anterior, cu exceptia angajamentelor noi pentru proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile.

CAPITOLUL XVIII – DISPOZITII FINALE

XVIII- Publicare

Statutul comunei Cosminele, va fi adus la cunostinta locuitorilor comunei prin publicare pe pagina de internet a institutiei si va fi afisat la sediul primariei.

XVIII – Modificare

Modificarea si actualizarea prezentului Statut se va realiza, in conditiile legii, prin hotarare adoptata de Consiliul Local Cosminele.

XVIII – Cadrul egal

Prezentul Statut a fost intocmit cu respectarea urmatoarelor acte normative:

1. Ordonanta de Urgenta nr. 57 / 2019, privind Codul administrativ;

2. Ordonanta Guvernului nr. 63/2002, privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, modificata si completata;

3. Legea nr. 102/1992, privind stema tarii si sigiliul statului;

4. Hotararea Guvernului nr. 65/2003, privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere si folosire a stemelor judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor;

5. Legea nr. 273/2006, privind finantele publice locale, modificata si completata;

6. Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, modificata si completata;

7. Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, modificata si completata;

8. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2861/2009, privind aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;

9. Legea nr. 52/2003, privind transparenta decizionala in administratia publica.

STATUTUL COMUNEI COSMINELE

CUPRINS

_______________________________________________

CAPITOLUL I Date geografice

CAPITOLUL II Pagini de istorie

CAPITOLUL III Aspecte demografice

CAPITOLUL IV Organizarea administrativa si autoritatile publice locale

CAPITOLUL V Infrastructura si economia

CAPITOLUL VI Ocrotirea sanatatii

CAPITOLUL VII Educatia si invatamantul

CAPITOLUL VIII Sportul si turism-agrementul

CAPITOLUL IX Viata spirituala

CAPITOLUL X Traditii si obiceiuri

CAPITOLUL XI Participarea cetatenilor la viata comunei

CAPITOLUL XII Infratirea comunei cu alte localitati si relatiile de asociere

CAPITOLUL XIII Atribuirea si schimbarea de denumiri

CAPITOLUL XIV Stema comunei

CAPITOLUL XV Acordarea titlului de “Cetatean de Onoare”

CAPITOLUL XVI Bugetul comunei

CAPITOLUL XVIII Dispozitii finale

Cosminele

Coat of arms