Apicultura in Romania 1986 Nr.7 Iulie

8/12/2019 Apicultura in Romania 1986 Nr.7 Iulie

1/35


2/35

Revisa lunar3 de schimb de experienF q itndrum n metodologic5 apicolg editat5 deAlociatia Cred tori lo r de Albine din Republics

Socialid Romania

C U P R I N SAl. 8TEF'ANESCU : In toate stupiRele din sec

tom cooperatist 81 agriculturii : Activitateala nivelul exigentelor actualului cincinalV. ALEXANDRU : La hflorirea uneia dintrecele mai importante plante melifere loa-rea-soarelui s fim bine pregatiti.Maria DRAGAN : Despre botcile produse defamilia de albine, calitatea acestora 1 posibilitatile de folosire.Rezultate ale cerceBrii qtiintificeS. V. VERNESCU : Studiul citodiferentieriiaparatului reproducHtor mascul la albinamellfera.Din experienta unor apicdtori care nu pncticH8tapHrit pastoral

2 0 UMITRIU Din not despre : DiversUicareaproductiel ale s i ~ u r a e rentabilizare InDin e hr ien @ unor apieultoriIuliana HERLEA, A. HERLEA: Procedeu dernanipulare a familiilor de albine.RelaUri de la apicaltori -St. POPESCU : e tim despre opl' i albine.In lrfntoml apicaltorulni fncepHtorI. RECEANU : Despre furtigag la albine.I. CIRNU : Bumbacul, o sursil tllrzie de nectari polen.D. STOIA : Despre pavilionul apicol.V. VASILACHE, I. VASILACHE : Curltenia

n pavilion.CALENDARUL APICULTORULUIAPIMERIDIAN0 MILEA : Apicultorii din Kielce.DOCUMENTqR APICOLSemnalS. BODOLEA : Doug publicatii interesante.PROGNOZA INFLORIRII FLORII SOARELUI

C o p e r t a I-a Controlul periodic a1 famUftlor ealbfne permtte fntervenffa promptif a stuparuZui tncazul u r n stat+ anormale f o t o :Pave1 TANJALA)


3/35

fn toate stupinele din sectoru l. cooperatist al agriculturii:ACTlVlTATEA LA NIVELUL EXIGENTELOR ACTUALULUIClNClNAL PRlN BENERALIZAREA EXPERIENTEI P ~ ~ Z IT IV E

I PERFECTIONAREA METODELOR DE LUCRUConsf5tarirea de la C.A.P. Cgrpini~teaAlexandru STEF NESCU

p-.w.w.w.-m.w1 ~ ~ . w m . ~ ~ .Cooperativa agricolg de productie din Clrpinivtea, situatl in zona colinarti I8buzoian5, este o untia e-etalon in mai multe sectoare ale agriculturii . Harnici,priceputi i ambitiovi, operatorii d e aici au pornit de mai multi ani o adev5ratBlup tl pentru obtinerea unor recolte sigure, stabile i inalte.Pe primul loc a1 preocup5rilor s-a aflat pi se afl5 amplele lucrgr i de com- @8 batere a eroziunii i irnbunstatirea calitati a solului, lucr5ri care s-au efectllatin complex - defrivlri, nivelsri, terasgri,Y nzi Pnerbate, plantatii pentru stabi- glizarea solului, desectiri, baraje, canalizzri .a. - e cele 2 530 hectare sit cuprinde@ perimetrul etalon. Urmare a acestor lucrari, realizate deja pe mai bine de 1 5 0 0 ha @de teren arabil, s-a reuvit dublarea i chiar triplarea productiilor de cereale i plante@ tehnice, infiintarea pe circa 400 ha de terenuri in pant5 a unor vii i livezi con- a8 form rigorilor celor mai moderne reguli i tehnologii pomi-viticole.Nici zootehnia nu a fost neglijatl, astfel c5 efectivele de animale au ajuns ?la 620 de taurine pi 7 500 de ovine. i n cadrul acestor actiuni de modernizare i-a $gasit locul i apicultura. i jS-a pornit de la 56 familii de albine, numSrul efectivului crescind cpnstant @astfel cH in ultimii cinci ani stupina a sporit de la 500 la 700 familii de albineis r productis medie anualll de mieie marfa pe s tup a crescut de la 7 kg la 13,2 kg,asigurindu-se totodatl rezervele de hran5 necesare albinelor pentru iernat.8 Aceste realitlti, care confer5 qanse suficiente indeplinirii prevederilor Pro-gramului de dezvoltare a apiculturii, au fost argumentele care a u justificat orga-nizarea in aceast5 unitate care posedl i un sector apicol model a onei consf5tuiridesflvurat5 la s fi r~ it ul unti aprilie cu participarea tuturor apicultorilor din sec- @torul apiculturii cooperatiste ' i a ~ef i lo rde ferme apicole din judef. Initiativaacestei reuniun i aparfine Directiei agricole judetene i Filialei judetene Uuz5ua Asociafiei Cre~ cltorilor. o Albine. consfltuirea fiind p m i d a t l d e prof. CostacheP a u, viceprqedinte a1 A.C.A. gi prepedinte a1 filialei judetene BuzBu.

W * ~ ~ W W W ~ ; ~ . E ~ ' W ~wwm= %Rawm.'Prevedintele C.A.P. Grpiniqtea, ValeriuIlie el hsusi un pasionat apicultor a pre-zentat situatia sectorului apicol subliniindajutorul pe care acest sector 1-a primit fnpermanent5 din partea Fjlialei judeteneA.CA. B U Z ~ U ,jutor materiallzat prin asis-ten@ tehnic5 de specialitate, unelte, utilaje,faguri artificiali i medicamente de uz api-

cdl Cooperarea qi colaborarea frnctuoasg cufiliala, legatura permanent5 cu sectorul teh-nic a1 filialei - r. ing. Claudiu Ocrain, re-putat specialist cu Indelungate stagii api-cole gi perfectionsri In ta r5 i En strAin5-tate - u creat premise qi au asigurat con-ditiile concrete necesare dezvoltArii ascen-dente a sectorului. apicol.Dezvoltarea continull a' bazei tehnico-ma-teriale, acumularea unei valoroase experienpau permis In ultimii ani cooperativei s8- i

oiganizeze un atelier de ttmplgrie i fiers-rie unde se confectbneaz5'l'Stupi i pavilioaneapicole. DupS ce au fost satisfscute nevoileproprii s-au livrat mai mult de 800 de stupii 8 pavilioane apicole unor cooperativeagricole i unor apicultori particular i din ,judet. \Pregatirea profesionall a stuparilor a statEn permanent5 In atentia conducerii coope-rativei iar sistemul de organizare i retri-buire a rnuncii in acord global a fost cu-vintul de ordine, pfghia cC1 rolul cel maiimportant Pn stimularea i cointeresarea tu-turor celor care lucreazd In stupinz. S-austabilit, In conformitate cu prevederile Legii

nr. 111982, tarifele de plat5 pentru fiecareprodus apicol realizat. .Astfel pentru 1 kgde miefe un apicultor primeqte 9 lei, pen-


4/35

. . . .. . . . . .. - . ~.. . . .

\

tru kg cearti 4,40 lei, pentru un roi,37.75 lei.,etc. In asemenea conditii veniturilernedii lunare ale majoritatii stuparilor s-au .cifrat la 1700-2 600 lei.fn 1985 de exemplu, cooperaloarea NoricaIlie realizhd o productie de 17 kg miere .marfti d e la ficare stup din stu pina-r e o arefn primire a Incasat o retributie anualil de3 216 lei, iar Gheorghe.Circei pentru 14 kgpe sthp - 0 970 lei.

Ingrijindu-se de asiFurarea bazei tehnico-materiale $i a unei organizsri judicioase ainuncii, Consiliul de conducere a1 cooperati-vei s-a preocupat lndeaproape $i de asigu-rarea resurselor melifere, astfel ca fami-liile de albine sti beneficieze pe o perioadad t . rnai lungti a sezonului ac ti v de culesuriabundente de nectar $i polen. In aceasta di-rectie au fost initiate $i fnfgptuite In timpmai mdte actiuni dintre care amintim : In-fiintarea unor plantatii silvice cu salcfm $isalcie ; lmbunAtBtirea compozitiei floristicea 521 ha de finete. natura le ; cultivarea aaproape .I00 de hectare cu spafcet5, facelie~i lncerna, valoroase' plante furajero-melifere.

Pentru anul 1986, cobperatorii au hotaritsB realizeze' un spor important a1 efecti-vului stupinei care va cre$te cu Inca 122de familii .de albine, lucrgrile de producerea materialului biologic vizind $i obtinerea a166 de roi. In planul pe acest an mai s h tinscrise $i predarea la fondul d e stat , a8,3 tone de miere, 150 kg cearg $i alte pro-duse iar in atelierul propriu se vor confec- .tiona 160 stupi $i pavilioane apicole.

Realizgrile sarcinilor acestui an vor fi InmSsur5 s5 asigure dinamica dezvoltariiascendente a sectorului apicol care, la sfir-$itul anului 1990, va cuprinde o fermz cucel putin 1500 familii de albine. Tot pIn5la sfPr$itul actualului cincinal se vor dublacantitstile de produse livrate la fondul destat.. Cu ocazia consftituirii s-a subliniat cB fnjudet nu toate cele 50 ,de unit3ti coopera-tiste iasociatii economice intercooperatiste

posesoare de stupi au rezultate multumi-toare in apicultura. A a de pildB la contro-lul de primAvarB, situafia din stupinele unorcooperative agricole de productie nu eradeloc cea corespunzatoare lnregistrhdu-sepeste iarna pierderi Insemnate de efective?i slabiri excesive ale familiilor de albine.Este foarte clar ca d c& n aceste unitEitiS-ar fi procedat la fe? ca In C.A.P.-uriledin Buzau, Chiojdu, Glodeanu-Sili~tea, Glo-danu-S3rat. Florica, Vintileanca, Zoita, Ro-be~ti ,Cochirleanca $i Racoviteni unde consi-liile de condtlcere, inginerii zootehnivti, vefii

de ferme $i apicultorii au manifestat profe-sionalism, interes $i responsabilitate, spiritgospodlresc, dragoste 1 pasiune fats de a-ceastti fndeletnicire frumoasa $i rentabils,

. .2 \ . .

rezuldtele ar t lost asenCinAtoare sau chiarmai bune ~decFt'pAe obtinute la CBrpini~tea .A$a cum preciza dr ing. Claudia c r a i n.secretarul filialei judetene. Buzau a A.C.A.,In acest an conform programwui judeteande dezvoltare a aptcnlturii, In cooperativeleagricole buzoielie efectivul . otal trebuie sB

ajunga la 5 6 familii &e albhe iar lasfivitul cinciaalului la 18 500. Aeeste cregierireprezina sarcini care pot i indeplinite decatre fiecare unitate, conditia este - ca expe-rienta bun3 existents In uniwile fmnta~es3 fie generalizats $i aplicat5 cu rigtwozitatela scara iqtregului judet. Tocmai acest lucrus-a urmiirit prin organizarea consftitukii dela C&rpini$tea. Demonstratiile practice dinstupinele cooperativei, urmarite cu atentiede toti participantii, au avut o adresantiiprecis& Gazdele $i organizatorii au dsrit,$i sperBm cB au r eu~ i t , B convinga utili-zind cele mai concludente argumente, caperfectionarea metodelor d e lucru $i exeeu-tarea la timp $i la cel mai inalt nivel ca-litativ a tuturor lucrgrilor fluxului tehno-logic din stupin2 constituie conditia esentialaa succesului anului apicol.

Au fost evidentiate aspec.te legate de do-tarea apicultorilor cu unelte. utilaje $i echi-pament de protectie necesare 1ucr;lrilor deingrijire a farniliilor de albine ; Insu~ireaunor procedee intensive de lnmultire aefectivelor prin formarea roiurilor ; preve-nirea $i combaterea bolilor de sezon (puie-tul vSros, locile $i varrooza).Au fost prezentate participantilor avanta-jele mari care se obtin datoria polenizHriiplantelor cultivate cu ajutorul albinelor.avantaie materializate ~ r i n nsemnate SDOruri de seminte, legumeii fructe. S-a insistatasuDra necesit5tii si avantajelor diversifirariiproductiei adicole' prin obtinerea $i a altorproduse decit mierea : ceara, polen, propolis,lripti$or de matc5, venin de albine. Prin rea-lizarea diversificarii productiei se creeazaposibilitati certe de cre~tere eficientei eco-nomice $i a rentabilitatii Lntregii activiti3tiapicole. Consfstuirea avInd loc intr-un foarte

important moment a1 sezonului apicol ela1 preggtirii pentru stuptiritul pastorals-a insistat, lucrInd direct In stupi, asupramqdului de orinduire a cuiburilor fami-liilor de albine in vederea pregatirii pentruvalorificarea maxima a unui mare culescel de la saldm.Legat de stupsritul pastoral s-a precizatcZ eficienta actiunilor respective depinde demodul cum aceste actiuni sint planificate,preggtite $i puse In practicii. fn cele cItevastupine vizitate, fn condftiile concrete decare dispunet unitatea, au fost prezentate

starea familiilor de albine $i 'a stuyilorlnainte de transportul ln pastaral. S-au fti-cut demonstratii practice privind Impacheta-rea stupilor, asigurarea aerisirii $i spatiuluide refugiu pentru albine. Au fost expuse


5/35

,W%u%uh=UUmmhW \.~waL 6ppm?(?vuoa .q$u

a mlaU$ -a$w- a.I s??w p$CvWIgammv8mv vp@-ppI '?Imla~l I?ta

$Jm -&[email protected] a

vu 8~punaDf8 -$)wa(

pgmZ aa?g..a 3 \-.w..vr\......\\\.\.\\\.\.\\\..\..\m

aD:u waal

a -ue* 'g,kAd

-$JSUa ---agt-yoe -mee-eeeS .'CVLVLna1wla -ae

b


6/35

./infoorirea uneia dintre cele mai i m p a ~ t a n b lante mel i f re

FLOAREA-SOARELUI a fim .bine ppegct tifiCuvtntul e ordine VALORIF~CAREA C ~ T A DEPL IN~

A ACESTUI CULES .Ing. Vasile LEX NDRUInstitutu1 de cercetare ~iproductie

pentru apicultura .Ne-am obi~nuit 5 consideram cule-% situate de preferat la o oarecare dis-sul de la floarea-soardui ca principala tan@ de suprafata serninat5 cu floa-sursli de nectar din perioada de varli rea-soar'elui (200-300 m), In apropie-d e ~ in ultimii ani am avut o serie de rea perdelelor de protectie, a pllcurilor

surprize nu din cele rnai piacute la de p5dure etc., locuri &re s5 asigureacest cules. Desigur, floarea-soarelui, umbrirea stupilor in timpul arqitei ~icea mai important5 plant5 oleaginoas5 in acel a~i img o bun5 orientare pen-ultivat5 la noi pe circa 500 000 tru albine. In lipsa acestora stupii sehectare 5mine si in continuare o pot aSeza si in cimp deschig, de pre-specie nectaro-poleniferg cu pondere ferat ins5 la o oarecare distant5 de lan.mare economico-apicd8 intre culturile Se va c5uta ca locul de amplasarede cimp, datoriti suprafetelor mari pe s5 fie'in apropierea pgeii in care s-acare le ocup5, a gradului ridicat de a- terminat ins5mintarea lanului, p aceatractivitate pentru albine i a produc- parte inflorirea este rnai tirzie, iar al-tiilor insemnate de miere pe care le binele au posibilitatea unei rnai buneofer5. In acela~i imp ins5 prin scur- orient4r-i in zbor. De axemenea se vatarea perioadei de inflorire la noile ti- evita amplasarea stupinelor fn apro-puri de hibrizi in tr odu~i n culturi i pierea drumurilor intens circulate, arnai ales a sensibilititii m2rite a aces- c5ilor ferate, rnai ales n cazul fn caretora fat5 de factorii climaterici, sfnt albina este nevoit5 s i le traverseze.necesare o serie de misuri organizato- Pentru prelungirea prerioadei de cu-rice Si de tehnic5 apicol5 care s5 per- les, cunoscind faptul c5 noile tipuri demit5 valorificarea ef ic iena a culesului~ hibrizi de floarea-soarelui au perioadah acest sens un rol deosebit i1 are d\e inflorire de circa 7-11 zile, se vorrepartizare~udicioas5 a stupinelor fat5 Guta locuri de amplusare in zonele de

de lanurile de floarea-soarelui ~i am- @nctiune a lanurilor s e d n a t e in epociplasarea acestora in teren. Pentru a- diferite de asemenea vor 'fi preferateceasta este necesar5 respectarea strict6 locurile u apa freatici Aproape de su-a repartitiilor obtinute de la organele prafat5 precum gi lanurile irigate.competente (Comisiile judetenp de baz5 La amplasarea stupinelor se va aveamelifer5 ~i stupgrit pastoral), fn func- grij5 s5 se evite aTezarea in raza detie de suprafetele afectate, evitarea zbor a altor stupine, albina putindu-sesupraaglomeririlor in anumite zone i r5t5ci i aglomera in primii stupi inamplasarea judicioas5 a grupelor de tilniti, de asemenea pentru a se evitastupi astfel incit densitatea albinelor suprapopularea unor familii n daunape teren s3 fie cft rnai uniform5 8i sli altora se va c iu ta ca sursa de culesnu depliqeascli 1 5-2 familiillia. s5 fie amp1asat.A fn fata liniei de stupiAlegerea locurilor pentru vetre tre- inu intr-o rnargine. fn aceasti5 situa-buie f5cut5 cf t mai din timp, pentru, tie un rol deosebit 91 are amplasareavetrele de stupin2 c5utindu-se locuri familiilor de albine la o oarecare dis-4


7/35

.e aa

-~em-va -uaZb -a@$~u 85-a B6 aqz-8 a~aauauam1-o? -ew~a0u -ea-mJ naw'n-w mammn-1w' sal'pe nm -e-p rf

wea 1q-a'Fnm a a~a -l

' -ue-n-y -ap.alw

a3'aae umnu -Bl'p -Baa-1a'e -"'y-u~ -Jpae -v2vl-qp

-ma -qaaw ~ea-m p~e-I uJ-1 -me ypq.a ua-~ '-wq -ae-aq-aa@ +y-unea-qaf Ie'a+'a ue-m -ga --m

\


8/35

DESPRE BOTCLE. PRODUSE DE FAMLIAE A L B ~ EGALITATEA ACESTORA I POSIBILIT TILE DE FOLOSIRE

Biol. Maria DRAGAN~Institutul e cercetare $i productie

pentru apicultur5Aparitia botcilor in familia de al-bine este o problems biologicii a aces-eteia. Atunci cPnd familia se giiseqte instare ,armonioasBU nu va produce botci~i nu va creyte d t c i tinere. Acest fe-nomen igi are un loc bine definit inciclul biologic mual a familiei de al-bine, nu este penanent gi este legat.cji declan~at e anurniti factori.Botcile prdduse de familia de albihesint de feluri q i anume

otci de roiie: in scopul pro-ducerii de mstci pentru inmultirea fa-miliilor de albine ;otci de schimbare lini1qtit5 inscopul producerii de m5tci pentru in-.locuirea d t c i i necorespunziltoare ;otci de salvare : n scopul pro-ducerii unei miitci pentru inlocuireacelei pierdute din diverse cauze.

BOTCILJ DE, ROIRE Roirea estefenomenul natural de inmultire a fa-rniliei de albine, fenomen deosebit deimportant in supraviewirea qi perpe-tuarea speciei de-a lungul anilor.Fenomenul este influentat de o se-rie intreagii de factori dintre care ceimai importang par a i starea familieide albine, capacitatea stupului, rezer-vele de hran8 din stup, dar ~i ofertelebogate de polen qi nectar din natur5pe un fond de climi caldZi, starea mZt-cii, iar dupi modul de manifestare tre-buie ss-i admitem ~i pe cei geneticicaraeteristici rasei sau populatiei.

Privind starea familiei este un faptconstatat cii la inceputul verii (la noiin tar2 dupil culesul de la salcim,zmeur) se atinge punctul maxim dedezvoltare ' a acesteia qi se producesupraaglomerarea cuibului cu albingtclniirti, cu ro precis 'in cuib rgni-rea puietului larvar.

f n aceastti perioadfi capacitatea cui-bului este dep5qitZi de capahtatea deouat a rrdtcii, ea e s k obligai5 sii-qi re-strings ouatul din cauza spaflului ocu-pat de puietul existent, de rezervele depolen qi nectar, in timp e multe al-bine tinere cu glandele faringiene, pro-duciitoare de l5pti~or,dezvoltate istaudegeaba. Acest dezechilibru creat intrerapof-tul de albine doici qi cantitateade puiet larvar constituie factor deter-minant a1 declan~iiriia p aa i e i friguri-,lor roitului.

Un rol important insi , 'in aparitiaroirii i1 are ~i virsta miitcii. S-a consta-ta t cB familiile de albine cu miitci ti-nere roiesc mai greu comparativ cu celevfrstnice. Roirea se cpnstats unmri ~iin cazul miitcilor cu defecte corporale.Aparitia fenomenului este explicat.4prin faptul c5 substanta de mat& ela-borat8 este insuficient5 pentru canfi-tatea mare de albin5 in vederea inhi-bsrii instinctului de clsdire a bokilorde roire. Astfel, o parte din albine sesimt orfane $i incep sil chdeasci botci.

fn ceea e priveqte cauzele geneticese qtie cii existi rase de albine care auo inclinare accentuatg intiscutfi pentruroire. Rasa de albine rom2neascii areun instinct redus de roire, rnanifesta-rea constind in inceperea clsdirii botci-lor care, in&, sint abandonate in mo-mentul declanqilrii unui cules mare.

Snsemnele roirii naturale se insta-leazii prin 5 momente distincte $i a-nume : reducerea ouatului mZitcilor,diminuarea activitiltii albinelor, cl5-direa gi depunerea ou3Ior in botcile deroire, cre terea m3tcilor tinere qi i e ~ i -rea roiului.Numsrul mstcilor crescute in . pro-cesul de roire p a t e ajunge p i d la200.


9/35

Unii apicultori sint tentati s5 folo-seasc5 in stupina lor pentru inmultireafamiliilor de albine botci sau m5tci deroire pe motiv c5 din punct de vederefiziologic sint calitativ cele rnai valo-roase provenind din familiile putemiceqi beneficiind de o ingrijire exceptio-nalg in timpul dezvolt5rii larvare. Inaparent5 aSa este, dar foarte multi api-cultori cai-e rispindesc astfel de m5tcinu qtiu cii hsuqirea privind instinc-,.tul de roire se transmite la urmasi in-tr-un grad foarte inalt, dfnd nastere lafamilii de albine cu acest instinct decfteva orl mai dezvolbat, roirea- mani-festindu-se nu numai prin roi primarici de diverse grade. La un moment da trentabilitatea stupinei decade prinmicqorarea considerabilg a productiilorobvnute. De multe ori aceste m5tci deroire ajrng in mina unor apicultori in-cepi5tori care le introduc in familii .nuprea puternice sau in roi $i care ne~ti-ind s5 aplice d s u r i l e speciale de pre-venire a roitului pierd material biolo-gic ~i implicit productiile de miere.fn ultimii ani la noi in tar5 apicultorii practicieni cu experient5 cautii siielimine din stupin5 familiile de albineroitoare prin inlocuirea m5tcilor cucele provenite din familii neroitoare,aplicind o intens5 munc5 de selectie9n acest sens.Totusi necesarul de botci sau m5tcipentru fnmultirea familiilor dintr-ostupin5 apicultorul trebuie s5 7i.l asi-gure ~i din stupina proprie. Un num5racceptabil d$b.otci ~i de calitate supe-rioarg f5ri a avea teama cq ele trans-mit la u r m a ~ i nsu~ire a de roire sepoate realiza foarte uqor prin creareain mod artificial, intr-o familie valo-r o a d din punct de vedere a1 produc-tivit5tii' qi corllportamentului, a st5riide de cl an ~a re frigurilor roitului.fn acest scop Pnc5 din prim3varSi fa-milia destinatg producerii de botci estehrBnit5 din abundentil cu sirop de za-h5r pentru stimularea ouatului, Sepgstreaz5 de asemenea cuibul strinspentru asigurarea cSildurii. In acesteconditii matca iqi incepe activitateafoarte puternic. Cu aproximativ o lung

fnainte de a avea nevoie ,de botcixpen-tru a forma roi se procedeaz5 la asi-gurarea suprapopul5rii familiei, prinintroducerea periodic& la 5 7 zile, aunei rame cu puiet la eclozionare, ri-dicati5 din alte familii puternice dinstuping. Se observ5 c3 datorit5 supra-popul5rii se declanqeaz3 fSigurile roi- \tului. fn momentul aparit iei botcilorcu larve se noteazSi data si dup5 10zile se procedeazg la decuparea aces- ,tora si implantarea a cite doua in. roiigata formati $i orfanizati.Readucerea la normal a farniliei seface prin reorganizarea cuibkilui in ve-derea asigurgrii spatiului de ouat. Pen-trU aceasta se procedeaz5 la ridicareade rame cu puiet i albin5 qi forma-rea unui roi, iar in locul acestora sereintroduc rame bune de ouat, rnatcareluindu-$i activitatea.BOTCILE DE SCHIMBARE LINW-TITA. Schimbarea liniqtit5 a miitcilor-este un fenomen natural de inlocuirea unei m5tci necorespunzi5toare (vfrst-nieti, cu defecte) cu o nou5 mate5 pro-dus5 de familie. Dupi5 unii oameni de?tiinti fenomenul este asemgnstbr uneiroiri de foarte mica intensitate.Atit practicienii cft'vi oamenii de $ti-in t i s in t ~~nan ime acord c5 acestem5tci ating calitativ ceea ce doresc s5numeascg ,,matca idealti . Aceasti5 a-preciere este valabil5 ins5 numai incazul in care apicultorul posed5 fa-milie de a lb ii~e u calitgti deosebite inceea ce prive$te comportarea, prolifi-citatea gi productia realiaat5 care dup5

o activitate a m5tcii de 4 5 mi c r e ~ t eciteva botci de schirnbare liniqtitil lainceputul lunii iulie, din care va fioprit5 cea mai frumoas5 matc5. AceastAmak5 Psi va incepe activitatea paralelcu rnatca vfrstnjcg pin3 la intrarea iniarn5, in p r i m h a 6 g5sindu-se n aeti-vitate numai matca tin*.&Ca ~i in cazul miltxilor provenite dinbotcile de roire, acestea preiau calit5-tile m5tcii mame, indusiv cea deschimbare liniqtiti.

Num5ruI botcilor de Pnloeuire lini-Stit& este mic, 3-5 buciti Pntr-o farni-


10/35

lie, crescute foarte viguroase, cu fo rtemult 15pti~or.De regul5, pentru a f ipermanent ingrijite si la dldur5 eles h t amplasate in centrul cuibului pesuprafata fagurelui qi foarte , ar pernarginea acestuia.Apicultorii practicieni din tara noas-tr5 au inceput de aproximativ 1015 ani o munci asidug de pastrare ~iinmulpre a farniliilor de albine cu in-stinct de schimbare liniqtit3 a m5tci-lor, atft pentru calitiitile productive aleacestor familii de albine dar ~i ca mij-loc de eliminare permaneni% a fami-liilor de albine cu instinct de roire.Apicultorii care posed2 astfel de fa-milii de albine valorific5 botcile inplus, prin decuparea cu atentie i im-plantarea in mi puternici (cu cel putinpatru rame cu puiet) sau in familii aju-titoare, care in toamn5 se unifid cufarnilii de baz8 la care doresc sii schim-be mgtcile.Inconvenientul muncii cu acestebotci constZi in fapkul c s obtin foarteputirie botci, care fnsB in muma de se-

e lectie progresivii intr-o stupin5 sint su-ficiente.Legat de aparitia botcilor de schim-bare lini~titg apicultorul trebuie sZiobserve fn e fel de familie de albineapar. Dacg apar intr-o familie slab2 cao reac ie a calit5tii mgtcii, astfel debotci nu se folosesc.Declan~areaartificial2 de aparifle afenomenului de schimbare l in i~ ti t2 ste

. de multe ori fntr-o familie de albinefoarte puternic5 ~i calitativ superioar8,f5cut5 de &tre apicultor prin acciden-tarea m5tcii.e multe ori apicultorii observ5 c5dup5 introducerea unei m5tci intr-o fa&milie apare fenomenul- de inlocuire li-ni ti%, dup5 ce matca fusese acceptat5qi avusese o activitate de citeva s5pt5-mini de ouat. Botcile contin larve alemzitcii pe care vor s-o elimine. Apicul-torul este obligat s5 urm8reasc5 cali-tatea m5tcii noi crescute de farnilie,deoarece de cele rnai multe ori estevorba de o reactie a albinelor, la ,,ca-racterigtica str5inu qi nu de a m a t dcalitativ inferioarii, mai ales c5 feno-

menu1 apare qi la apicultorii care- iproduc singuri m5tci- qi cunosc prove-nient,a acestora.OTCILE DE S LV RE : Atuncidnd matca dispare accidental, apare lalucr5toare tendin@ de a produce botciqi a-qi c re ~ te t c i din larve care ini-tial au fost destinate, s5 dea na ee re laalbine lacriitoare. Se porneqte. imediatla modificarea unei celule hexagonalein bobc5, factor dec lan~ator 1 depune-mi 15pti~orului e matc5. -Spre deosebire de primele douil ca

zuri cind pozitia botcilor este b i e de-limitatA, in cazul botcilor de salvaceaccstea sint impri i~tia te e toat2 supra-fata fagurelui. NumArul p a t e bariaPntre 25-35, iar larvele luate in cre@ereau limite de virst5 foark largi, uneorifiind la lirnita de virare spre matc5(vezi articolul publicat in ,,Apiculturain RomZmiau/1985).Legat de faptul c5 albinele au liber-tatea in alegerea larvelor, botcile aui ele virste diferite. Urmare acestuifenomen vor ecloziona in farnilii mtit-cile provenite din larve luate in mStere virstnlce care calitativ sint inferioare, mici, prost dezvoltate, iar lao analiz5 morfologic5 se observ5 c5este un individ intermediar, de multeori cu multe caractere ale albinei lu-cratoare. Astfel de d t c i , dae5 nu seurm5reqte indeaproape farnilia ~i nu seschimb2 de urgent5 cu mgtci calitativsuperioare duc in scurt timp la degra-darea familiei.Chiar dac2 la un moment dat, dinanumite cauze, apicultorul nu poate a-juta o familie orfan5 prin introducereaunei noi miitci, se recornand5 unifica-rea'cu o familie din stupin5 (mai alesprimgvara) ~i apoi formarea unei noiunit5ti biologice prin divizare (roi),atunci cind are posibilitatea asigurariicu matc5 sau botc5.Metodele folosite in activitatea decre~ te re ndustrial5 a m5tcilor au labazg toate cele trei fenomene declan-qate in farnilia de albine, prin cpeareade conditii optime ~i utilizarea ratio-nal5 a factorilor de declanqare.


11/35

STUDIUL GlTODlFERENTlERllAPARATULUI REPRODUC~TOR

MASGUL LA ALBINA ME LIFER^iol Sorin V VERNESCU

Citodiferentierea este procesul com-plex controlat genetic prin care nurma diviziunilor repetate ale celulei-ou in cursul ontogenezei se obtin ce-lule specializate ce alcstuiesc tesuturile~i organele viitorului organism. In ca-zul aparatului reproducstor citodife-rentierea cuprinde doui aspecte :

iferentierea gonadelor qi glan-deCor anexe.

ametogeneza care parcurge fazespecifice.

La albine datorit5 dezvoltirii parte-nogenetice a masculilor din ovule ne-fecundate depuse de matc5 lnformatiagenetics a acestora este uniparentals.Urmsrirea diferentierii aparatului re-producstor ~mascul are beneficiazi nu-mai de garnitura cromozomiali ma-te rn i precum qi a procesului de sper-matogenezs care comport3 mecanismecitogenetice aparte prezints un interesteoretic qi practic deosebit in muncade arneliorare. Studiul s-a grefat peposibilitatea cunoaqterii precise a vir-stei larvelor pupelor qi adultilor albi-nele trednd in dezvoltarea lor ontoge-

- netics printr-o metamorfozs complet5cu stadii perfect delimitate.

Cercetsrile au fost efectuate pe lar-ve pupe qi adulti de trintori proaspi t

~ll lIIIILIIMIIIUIlIlIIIlllllUlll~lflHl~lUUllllQUllllllll~ll~ll~~llfflllllll~~lz Rezultate ale cercetHril

=gtiintifice =. ==I I I ~ ~ ~ I I ~ I I I I N ~ I I I ~ I I ~ I U ~ I ~ ~ I I I ~ I I

eclozionati precum ~i In primele 1 4zile dupi eclozionare Larv ele ~i pup lau fost incluse in intregime in fixatorBouin sau form01 alciu ; ulteriormateri~lu.1 eparat pe virste a fost tre-cu t prin seria de alcooli i101 ~i apoimontat in parafin5. Blocurile fasonateau fost sectionate la microtom in di-veEse planuri la o grosime de ~i res-pectiv 5 microni.

Colorarea s-a facut prin trei metode ;cu hematoxiling-eozini cu hematoxi-lini-eozins-safran ~i cu albastru de me-tilen urmirindu-se evidentierea maibun5 a div er ~i lo r onstituienti celularisau tipuri celulare.

De la trintorii adulti marcati pe ziles-au extras prin disectie testikuleleglandele mucoase ~i veziculele semi-nale care au fost incluse in fixatorBouin urrnsrindu-se qi in acest caztehnica descrisi mai sus. In paralel cu

Fig. 1 ectiune dorso-ventrai5.a testiculu-lui larvei de trintor de ziua a VI-a 1 2 0 ~ )9


12/35

Fig. 2 - Sectinne transversal5 prin testi-culul larvei de trlntor de ziua a VI-a. Seobservg spermatogoniile de form5 aproxi-mativ triunghiulara unite la vfrf sub form5de rozet5 (600 x)preparatele fixe obtinute astfel, s-auefectuat preparate temporare prin teh-niea squasch qi cea a suspensiei celu-lelor Pn fixator, urmat5 de centrifug5rirepetate.

S-au obtinut astfel un mare num2rde preparate care au fast triate, celemai bune imagini fiind fotografiate lamicroscopul fotonic M. C. 5 A.

Testiculul ipare sc hie t sub form2de pl2ci PncB din prima zi a vietii lar-vare, testiolelele constiuindu-se dinziua a 11-a qi debvoltindu-se apoi pro-gresiv, astfel incit in ziua a VI-a sepot num2ra 2 3 testiole (fig. 1 .fn ziuaa X-a organul atinge 5 mm in lungimeiar h ziua a XVI-a pin2 la 6 8 mm,ceea ce corespunde in medie dezvol-tsrii sale maxime. Dup2 migrarea eqa-lanat5 a sperrnatozoizilor fntre a IV aqi a IX-a zi de la, eclozionare, testicululintr2 Pntr-un proces de involutie galo-pants, prezentindu-se in final ca niqteapendice atrofiate incepfnd cu ziuaa X-a.

Spennatageneza 'Constituie o excep-tie a tf t din punct de vedere geneticprin faptul c se, pornegte de la o ce-lul2 haploid5 (spermatogonia) qi re-zult5 tot o celul5 haploid5 (spermato-zoidul) care poart2 o informatie gene-tic5 identic5 cu a organismului repro-ducztor, cft qi din punct de vedre ci-tologic, fiind o pseudomeioz5 cu mi-grarea unipolar2 a setului de 16 cro-mozomi ce constituie garnitura ha-ploid2 a speciei.

Etapele spermatogenezei sint : sper-matogonii perrnatocite prirnaremeioz2 permatocite secundarespermatite' permatozoizi.

Spermatogoniile se pot evidentia inc5din zilele a V-a qi a VI-a de viat2 lar-v&2 (fig. 2 ; ele se divid mitotic in-tre zilele a VI-a qi a VIII-a rezultindspermatocitele (fig. 3). .

Diviziunea meiotic5 de maturare tre-buie plasat5 in zilele XI-XI1 si ince-pind cu ziua a XIII-a spermatitele caresint aproape in intregime formate in-cep s5 se diferentieze progresiv, trans-formindu-se treptat in, spermatozoizi(fig. 4 . Maturarea ca i.migk-area sper-

Fig. 3 ectiune transversal5 prin testiou-lul larvei de trlntor de ziua a VJII-a. Sper-patmitele a n t f o m avind form retundfiI nucleul voluaninos (600 x)


13/35

'BT@w 'y-~aTe~anmn1e.pf~ereepa

-Iusaua-mWl m-

Iea8-dm-a navqaF.~an-u~eamac $-@


14/35

D i n nou despreDIVERSIFIC RE PRODU VEI ~ ES~GUM

DE R E N T B l L l Z R E N PICULTUMProf. Octavian DUMITRIU

~ & c u l t u r a ctivitate frumoas5,recreativfi ~i rentabilfi este irnbrgti~a-tti astihi de tot nmi multi ainatoride toate virstele si profesiile care iqi,pet rec in mod pl5cut qi eficient tim-pul liber. Matematic vorbind consideractivitatea apicol5 ca pe o mul t i me Mcare depintle de trei factori foarte im-portanti i care simbolic s-ar nota asaf unde f familii pu-ternice b = bazii meliferli si i = in-tervenfia omulul. Flirli o strznsli core-l@ie prin care se arm onizeazli cei tr eifactori n u se p a t e vorb i d e ~ p ~ euc-ces in apiculturil.Fiecare apicultorde bun5 credint8,m a t o r sau profe-sionist, iqi d5 bineseama c5 e de-a-juns ca numaiunul din cei treifactori s5 fie des-considerab si atunci toat5 munca api-cultorului devine zadarnic5 iar iluziile,pe care qi le mai fac unii s5 fie

mulat farniliile de albine w turte dinzah5r pudr5 iar o datli cu fnc5lzireav r m i i .cji aparitia polenului fn natur5,am trecut la hr h i r i cu sirop 1 2) cite250 g la douii zile, dat fn hrgnitorululuc prin orificiul podiqorului. Pe tottimpul producerii 15ptisorului de mat-c5 si a polenului am stimulat nlnicfamiliile cu sirop din miere iar uneoricu zah5r candi rup t in buciiti qi a p -zat in hr5nitorul uluc. Am observat: cZiatunci cind am adiiugat si cite douiilinguri de apilarnil proasp5t la litrulde sirop, albinele depuneau ca nt ia timai rnari de l5p-tisor. La noitimpul a fost plo-ios pin5 la ince-putul ,lunii iulie

dup5 care a ur-mat perioad5secetoasa pin5toamna tirziu. Deaceea am fostnevoit ca o parte din mierea marfasii o dau ca sirop albinelor pentruproducerea 15ptisorului qi recolt5rii po-

DIN EXPERIENT UNORPlCULTORl C RE U

PR CTIC STU P RITULP STOR L

desarte.Asa c k puneam in articolul publi-cat in nr. 411985, pentru vara anului1985 rni propusesem s5 realize2 inmica mea stupin5 stationarii de lacele 20 de familii de albine iesite dinjar75 urmiitoarele produse : 15ptisord e matc5, polen, cear5, propolis, 5 roisi miere marf5, produse care in bun5parte au fost realizate cu toate c5 auexistat si greut5ti neprevszute. Asadarmi-am pus in gind sti continu i acfiuneade rentabilizare a stupinei prin diver-sificarea productiei apicole in C O E -ditiile unui stuplirit stafionar. In acest'sens prima grij5 a mea a fost DEZ-VOLTAREA FAMILIILOR DE ALBI-NE. Primavara de timpuriu am sti-

lepului. i acurn pe rind voi descriemodul de realizare a obiectivelor api-cole in 1985 ;

1. LAPTISORUL DE MATCAfost recoltat de la 17 familii de albinedin cele 20 familii de albine iesite diniarn5, deoarece familii le-am preg5-tit pentru cr e~ te rea e m5tci iar a treiafamilie, fiind in starea de schimbare am5tdi nu am folosit-o. Familiile aufost imp'firtite pe 3 grupe A B, C, dup:cum urmeaz5 6 familii in grupa .A,6 familii in . grupa B q i 5 familii fngrupa C Lucrarea am fnceput-o ime-diat dupii recoltarea mierii de salcim,


15/35

-an0u1dn1r4wew luPt-SmwnJm-Fuamnepgo -um oax@m~p-mquny-B~m~meS'1e aeli3 ua amnp'A -wau.u@ m-p

@.amTnm'apP?zda~nP"w"1'u

'1'~7nIW-m0WLaZXBaa.aO-X0w enWW '$8qp3eAFeqd~-uQwa2q$ aa

aB -aawIU\ mzua~u3 I

.wuuo -r&


16/35

at de la cele 20 farnilii cantitatea de1 kg cwr3 din care 9 kg au fosb pre-date la Filiala A C A Vaslui in schim-bul fagurilor artificiali.4. PROPOLISUL trebuia s5-1 recol-tez cu o bucat5 de linoleum cu suporttextil ~ z a teasupra ramelor in loculpodi$orului dar pe care nu am reu~its5-1 procur din comer$ r5mfnfnd caobiectiv principal pentku acest an api-col. T o tu~ i rin' r5zuirea spetezelcw su-perioare ale ramelor qi a marginilorde podiqoare am r e u ~ i t5 adun o micacantitate de 50d g propolis.

5. ROIZ planificag au fost realizati $iinc5 u 5 5n plus, ad i d fn num3r de10 roi, f3cuti la inceput de iunie dupiiprocedeul descrls in articolul precedent~i care pin3 Pn august au ajuns fami-lii pe 10 rame ME. Ace ~t i oi mi-auas t uneori ougle necesare pentruP n s ~ n t a r e aamelor cu botcile de 15p-tiqor.

6. M Z E R E A M A R F A qbtinu0 s fostPn cantitate de 220 kg avlnd in vederecii parte am folosit-o pentru hr5niride stirnulare.Din produsele realizate am predatla Filiala A.C.A. Varslui 2,3 kg lgpti$or,

. . .

30 kg polen i _ kg cearg Pn valoaretotal5 de 12 000 lei.Bilanpl apicol pe anul 1985 En unit l i t i le conventionale miere (U.C.~.) aportat la 20 famil i i e albine este urmlitorul :gptiqor 2,5X 74 435,O uc.m.

-polen 40X 3,3=132,0 uc.m.- earii 9X 2,6 = 23 6 u.c.m.- ropolis 0,5X 13 = 6,5 u y.m.- mi 10x 19 = 190,O u.c.m.

Total = 1006,9 u.c.m.Pn valoare totala de 2 3 158,70 lei' adic5un echivalent de 50 kg miere marf3 pefamilia de albine. Ia ti , a~adar , itevadin realiziirile obtinute prin diversifi-carea productiei apicole, realizgri carepot fi obtinute qi de alti apicultori cenu s-au decis Pnc5 s5 treac5 cu totcurajul la rentabilizarea' propriei lorstupine. fn concluzie : diversi icareaproductiei apicole constituie o cerinmde ma re impo rtan@ rentabi'l i-zarea stupinelor cu .numZir mij7ocioc defamil i i ,de albine in condit i i le dnd sepr ctice u n stupBrit stut ionar.

APICULTBRI~ L o d c t ~ i aresciitorilor de Albine din depublica Sociolistd Rorncinia con-tradeazii acordind avansuri ~iachizition eazli c u plata pe loc in numeraymicre cearli, prop olis i alte produse api&le.A D R E S A T I - V A IN ACEST SCOP FILIALEL OR JUDETENE, CERCU-RILOR APICOLE CU GE S TI UN E P R OP RI E I CEN TREL OR DE APRO -V I Z I O N A R E I' DE S F A CE R E A LE OR GA NI ZA TI E Z NOA S TR E .


17/35

in experienta unor apicultorlPROQBEU DE M lYlPUL RE F M l l l l l O R BE L B l l E

Ing. Iuliana HWLEA. 'ing. Apolodor HERLEA

In numRrul I din 197 a1 revistei. autorii au prezentat un procedeu de re-

Albinele din familia bezmeticii sescutur5 in una sau rnai multe liizi destupi, in care s-au qezat rame com-plet goale. Scuturarea se va face la orala care zborul albinelor a incetat saucind se intorc ultimele albine in stup.Trebuie lucrat foarte repede, mai alesin cazul unor familii puternice, pem d t e rame, pentru ca operatia s5 setecmine inc2 pe lurnin5, pe de o parte,ia r pe de alt2 park pentru ca albinelesii nu apuce sil-vi facii rezerve de mie-re iii gu~i i. n acest sens trebuie sii selucreze f&Zi fum (este foarte impor-tant), cit rnai delicat qi f5r5 zgornot.Este de preferat ca operatia s2 nu fief5cut5 in timpul unui cules intens. .Una din liizile in care se scuturs albinele se va .pune, n timpul opera-tiei de scuturare, pe locul pe care erastupul bezmetic, pentru ca albinelecare ~ i - a u uat zborul in timpul scutu-rilrii e reintoarc2 in stypul cu ramegoale.

Dac5 familia bemetic5 acoperii doar4-5 .rame de multietajat sau 3. 3 1.12rame de stup orizontal, scuturarea seva face fntr-o singurii ladti. D a d fami-iia e mai puternid se va imp& in

sau in 3 liizi din cauza pericduluide asfixiere a albinelor.Lada in care s-au scuturat albinelese inchide' c pentru transport i semut2 intr-un loc la urnbr5, de prefe-rat cu altii orientare (fa@ de punctelecardinale) decfLt ca cea dinanite in stu-

pin5 qi se lasa inchisii 48 de ore.bn cursul operatiei exist4 un singurrisc i anume acela cii a doua .zi di-minea* albinele sii dea ,buzna la urdi-n i ~ ,ii das5 din stup i in aglomerareacare se produce in spatele urdini~uluiblocat, sii se asfixieze. In cursul expe- .rimentgrilor qi in acest fel, autorii aupierdut in numai dteva ore, douG tre-irni din efectivele unui up pe dot14corpuri de multietajat Pentru a pre-veni asffel de situavi, autorii, a ak-orstupin2 constil mai ales din stupi mul-tietajati, q z 5 in loc de fund, sit5de ventilage utilizatil la transport, apoicorpul de stup ~i dupii introducereacamelor goale q i scuturarea albinelorinchid stupul tot cu sitti de ventilatie..In liizile de stup In care au fost scu-turate albinele stupului bemtic, tre-buie sii fie pus5 apli fie Pntr-un vas-adepvat avezat Eng rarne (care, nefiindm i multe de 4-5, nu vw ocupa decito park a spatiului dtn stup), fie stro-


18/35

-pind ramele prin sita de ventilafle. Eindicat ca peste sita de ventilatie sfie a ezatA o p5tur2 sau ceva similar,pentru a face intuneric in lada in carestau inchise albinele.fn primele 24 de ore dupA scutura-rea pe m l e oale, albinele ou5toarevor continua s5 depunA 6u5, dar lip-site de hranii, vor inceta ouatul incursul celei de-a doua,zi. xaminaremai atentii a ramelor in cursul celordou5 zile va pune Pn eviden* in primazi o creqtere a nurn5rului de ouii de-puse iar in cursul celei de-a' doua zio diminuare a acestora, pin5 la dispa-riGa lor total5 : ou5le s h t pur ~i sim-plu mincate de albinele fnfometate.Dup5 trecerea celor 48 de ore, majo-ritatea albinelor stau nemi~cate e ra-me. Starea general5 de apatie a albi-nelor poate fi observatii chiar mai de-vreme de 48 de ore.Una din l5zile cu albine scuturate sereqazi la locul ei, pe fundul de stupcu .urdinisul normal deschis, iar pestinghia de sus a unei rame se puneo rnatca in prealabil n5clait.5 in miere.Totodata se toarn5 pe restul . ramelor100 150 g de miere, iar ling5 sau p i n -tre rarnele goale se pune una sau dou5rame cu miei-e. Dac5 familia bemeti&a fost Pmp5rtit5 in mai multe 15zi, semut5 rarnele cu albine din aceste lBzi,in stupul in' care s-a introdus matca.doua zi sau in zilele urmgtoare,ramele goale se inlocuiesc cd rame cumiere ~i p5sturEi i rame de ouat.Matca introdus5 in stup p a t e fi im-perecheatii sgu nePmperecheat5. Daciise pr odeaz5 corect, r eu~ i ta ccept5riimstcii este de 100/o, chiar i in cazulunor miitci neimperecheate. Da& mat-c a fost neionperecheat5 qi dac5 prin-tre ramele care au rimas in stup sauau fost introduse ulterior, s-au gasit~i unele cu citeva ouii (chiar provenitede la albine ougtoare) sau larve, e po-sibil ca albinele s5 inceapA s5 constru-iasci5 botci. Nu e un semn c5 albinelenu-au acceptat matca. Aceasta trebuiec5utat5 cu insistent5 qi va' fi g5sit5 inmod sigur. D a d eventualele botci pro-vin din ou5 bune, acestea nu trebuie

distruse, rAmidnd de rezervA penWeventualitatea cB .matca s-ar pie& himperechere.

Sint bine cunoscute din litekatura despecialitate procedeele de mire a stupilor. Autorii o prefer5 ~i o pradic5pe cea ap-zisg ,cu ziaru. Unirea nupoate fi aplicat5 totdeauna, cum r ide exemplu, in cazul unor stupi s i bati l a distmte mari in stupin5 ;.o bun5'parte din albine se vor fntoarce, d@primul zbor, la locul unde era plasatinainte stupul din care au provenit,Pentru a preveni aceas6 situatie, sepoate proceda la infometarea albineior,dup5 procedeul descris mai sus, in ca-zul stupilor bezmetici.Unirea se poate face apoi dupa unulprin procedeele obi~nuite.Practic, to-talitatea albinelor vor r h i n e Pn stu-pul cu care a fost unit5 familia info-metat5, indiferent de locul unde estesituat acesta in stupinii.

Dacii se procedeazg la unirea a -zis5 cu ziar, albinele fnfometate pot fimutate in stupul de adoptiune mai devreme, dup5 6 ore (dar nu .mai pu-tin). DacA se mutii dupii 48 de o e ,e posibil ca-albinele s5 nu mai aib5putere s i road5 ziarul, in jurul @u-rilor deja practicate. Se indica in acestcaz minjirea ziarului cu miere departe i de alta, in jurul g5urilor prac-ticate cu un cui. In orice caz, unireatrebyie supravegheatii de aproape qidac5 dup5 12 ore (deci dimineata ur-mgtoare serii in care s-a facut unirea),z iard nu .a fost ros, acesta se rupesau se scoate.

Procedeul prin infometare p a t e fifolosit ' ~ i entru introducerea uneirn5tci n d (in stupii in care matca eveche qi ineficientg, a murit sau s-apierdut la imperechere etc.) In acestdin urn5 caz, cu toate cii procedeulpare laborios, are meritul de a fi abso-lut sigur, chiar i se acentueaz5in m u 1 unei mAtci neimperecheak.


19/35

CE@TIMDESPREAPA 9 ACBINE

hg. 9 POPES U

pa d e ~ i ste un element vital Pnviap albinelor, totugi nu se buch5 in-totdeauna de cuvenita atenfie din par-te tuturor cresciitorilor de albine.De altfel, apa este dizolvantul univer-s l qi factorul principal care contribuieatft la folosirea substantelor hriinitoarein prealabil dizolvate Pn ap3, cit qi ladesfg~urarea ormal5 a proceselor me-tablice specifice fiintelor vii. lnsuqinectarul florilor devine accesibil albi-nelor nurnai datoritii faptului c seg5-sqte dizolvat fntr-un procent de ap5ce variazii intre 29-86 , dup5 Gu-bin, in cazul trifoiului ro$y, iar miereadin cuibul albinelqr pentru a fi consu-ma%, mai ales mierea cristalizatii tre-buie in prealabil dizolvata in ap5.

De asemenea, atunci cind hrana con-tine si polen necesar pentru crqte-rea larvelor, nevclia d e ap5 devine at itde mare h d t , nu sint rare cazurilecind in conditii climatice nefavorabilealbinele s5 nu poat5 aduce ap2 gi oparte din puietul nec5p5cit s3 fie des-hidratat devenind sursB de ap5. Cor-pul albineIor, duph cum gtim, contine75-80% ap5 care avind o anare iner-tie termicii, se incglze~tegreu dar sei ~%ce tereu qi prin aceasta insu~irecantibuie la menijnerea in corpul albinelor a une'i temperaturi constante.Din cercetgrile fBcute ~ezul t2 5 adu-cerea apei in stup este fn functie atitde prezenta puietului, cft gt de tempe-ratura mediului ambiant, cu' precizareac oscilatiile umiditAVi relative dincuibul albinelor sfnt mult mai accen-tuate decft cele ale temperaturii dincuibul stupului. Astfel, Taranov afirm5c& Tn lips5 de cules dar prezenta\puietului nec5pkit umiditatea relativgdin cuibul albinelor oscileaz5 intre 76-78% iar la aparitia unui cules abunbdent, aceasta scade la 40-65 . In

acest din urm5 caz g i Tntutdeauna inperioada culesurilor mari umiditatearelativg scade, fapt care as igud Tnmare nGsur5 evaperarea qi mai rapid5a apei din continutul nectamlui. Cer-cet5toarea Maurizio a demonstrat c5albinele care nu au beneficiat de can-titgti suficiente de apii au longevitatearedusii cu 50-700/0 fat5 de &e care,n u au dus l i p 5 de ap5.Dar s5 vedem &m se hrgnesc albi-nele cu ap5 in sezonul de i5rn5-prim%-var5. Pentru ciclul biologic normal a1familiilor de albine este necesar ca incuibul lor s5 Pxiste in tot cursul-anu-lui o umiditate relativ5 optimii, careinsezonul de iarn5-prim5var5 constituieunul din factorii principali care asigu-r5 buna i e~ i re in iarn5 a familiilor dealbine, precum ~i dezvoltarea lor ener-gic5 in sezonul de prim5var5. In tre-cutul Indepiirtat renumitul apicultorBerlepsch afirma c5 atunci cind in cui-bul albinelor exist5 sufiaent5 ume-zeal5 albinele duc lips8 de ap5 iaratunci cind aerul din cuibul lor esteuscat albinele nu duc lips2 de ap5.CerceEiri obiective au confirmat justetea acestei afinmatii si au d e w s t r a tcg fiecare kilogram de miere . consu-mat5 de albine degaj5 intre 600-700 g

vapori de ap5 care datorita higrosmpJ-citZitii mierii, h unctie de temperatu-ra existentii in cuibul albinelor, dn tabsorbiti qi reiJ.nuti in cantit5t.i ma1mari sau mai mici ~i astfel prin con-sumul de miere, nevoile de ap5 ale al-binelor sint satisfiicute in sezonul deiarn5-prim5var5.Astfel, foarte important pentru prac-tica apicolii, s-a stabilit c5 mierea des-e5p2citi3 din cuibul albinelor, la o tem-peraturii situatii Pntre 10-12 C, intimp de 48 ore retine peste 80% dinvaporii de ap5 ji degi in acest caz ae-


20/35

rul din cuibul albfneIor este mai uscattotuqi vaporii de ap5 retinuti de mie-rea desc5p2cit5 fac ca albinele s5 nudu lips2 de ap2. Dup5 consumareamierii desc5p6cite ghemul de albine sedeplaseaz5 in sus-(sau lateral), albineledesc5pAcesc alte suprafete de mierec re retin qi cedeaz5 alte can tiet i devapori de ap5 care satisfac nevoile al-binelor pentru ap5 in acest sezon.De asemenea demn de 'retinut estefaptul c5 la o temperaturi mai ridicat5din cuibul albinelor, de exemplu la30C n timg de 48 ore mierea desc5-p5cit5 de albine abia retine 50 dinvaporii de ap5 si in acest oaz d e ~ iumezeala din cuib este ridicat5, t o t u ~ ialbinele vor duce lips5 de ap8, intru-cit aerul cald din cuibul albinelor arecapacitate de absorbtie pentru vapo-rii de ap5 cum mult rnai mare decitaceea a mierii desc2pAcite.Deci, d a d temperatdra din cuibulalbinelor va fi ridicat5 albinele vorduce lips5 de ap5 q invers, dac5 tem-peratura in jurul ghemului va fi rnaimic5 albinele nu vor duce lipsa de ap8in sezonul de iarn5.Tinind seama de precizarile mai susmentionate ne propunem in continua-re sA trecem de la conceptul teoreticla aplicatia practic5 atft de necesarg ~iutili stup5ritului rational.- st fel , in p l i d i am ii t em per a tu -ra d in cuibul stu pu lui fiind sclizutli,vaporii de apii sint retinuti de miereadesc6@citd, aerul d i n cuib este uscatialb in ele t o t u ~ i u vor duce lipsdi dea@ Deci n u este necesar6 o exagera-t6 protejare a cuibului in acest sezon.- a aparitiu pu ietulu i, ins& , cindtemperatura din cuib este de 34-35'C,dupd. cum a m v&ut , apare excesul deumezealii cu consecintele nocive binecunoscute. Atunci trebuie aplicale m2i-suri pentru evitarea pierderilor d e.c6ldur6, a condensdrii vaporilor de aptipe peretii stupului ~ pe fagurii reci

neacoperiti de albine. Zarna, in stupinapersonal&, folosesc urd inigu l superiordaschis ~i eel inferior inchis. La apa-rifia puietului primlivara, invkrsez po-z i f ia urd in i~e lor@ folosesc orificiul

circular cu dia m etr ul de 5-6 em , situat pe p odi~ oru lcu i bu l u i , acqer i t cu2-3 stra tur i pinz& de sac, du@ careurmedzii perina cu rama de brad,fnaltii de 5-6 c m i umplutcr cu drpecurate.- tunci cind temperatura d in cui -bul albinlor estem ridicatli, apa dincorpul albinelor este evaporatii pintrahee. In acest caz temperatvra dincorpul albinelor scade cu 2-3OC, curepercursiuni negative supr scideri itemperaturii din cuibul familiilor dealbine. Acest mod de evaporare a apeidin corpul albinelor trebuie avut invedere in cazu l t r a n s p d u l u i stupilo r

in pastoral, u ecizarea cd in t impultra7bsportului nu e ste n e c e s a ~Ei punemin cuibul albinelor 1-2 faguri plinicu ap6. De ce ? Apa d in faguri, dato-ri t& temp eraturi i m ridicate se vaevapora, aerul va deveni saturat cuvapori de ap6 ~i nu va mai permiteevaporarea apei d in corpul albinelorprin trahee i va urma fenomenul deopiirire a albinelor.jun gi pe va tra ,,pastoraliiU, stu -pii se vor deschide alternativ i estebine ca in vederea regl i i r i i reghuluitermic cu pod i ~or u lrid ica t sEi st ro pimalbinele cu circa 100-200 m l [email protected] De asemenea, s-a constatat cii Oncazul familiilor d e alb ine cu mul t pq-iet nkclipiicit, expttse la soaw, albinelelucl.litomej in detrimentul productieide m iere m r f 6 , in loc d e nectar aducapii, care in urma proci?sului de evapo-rare, consumator de ciIldur6, contribu-ie la reglarea terhperaturii ~i a umidi -i @i d in 'cuibu l albin elor. Familiile pu-ternice cu mult puiet, consumti zilnicin tre 300-400 m l a@, pen tru carealbinele fac intre 8 i 16000 de zbo-rur i ~i dnd, uneori , circa din al -bine aduc api3 spre deosebire de stu-pii feriti de soare cind abia 30-350/0d i n albine aduc apa (Lindauer, 1954).- Mierea fiind higroscopicd se re-

comun.dE cil in ziua extracfiei, in ve -derea evitiirii deshidratiirii albinelor ~ia puietului, fiecare familie sli primeasc6 cite 1-2 li tr i d e apii imprti;tiati?pe fagurii cu mi ere extras&.


21/35


22/35


23/35


24/35


25/35


26/35


27/35


28/35


29/35


30/35


31/35


32/35


33/35


34/35


35/35

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	vinu-petrisor
View:	226 times
Download:	0 times

Apicultura in Romania 1986 Nr.7 Iulie

Documents