Apicultura in Romania Nr. 7 - Iulie 1987

8/13/2019 Apicultura in Romania Nr. 7 - Iulie 1987

1/34


2/34

isti lunar de schimb de experienp Iare metodologid apicoli e d i m i de

datia Credtorilor de. Albina din RepubliaSocialisti Romlnia

C U P R I N SI I. LIXANDRU : Culesurile tlnii surse impor-tante nectaro-polenifere care fre buie cft maiaeplin valorificate.

I. BALANA : Valoarea meliferl a soiurilor qihibrizilor de floarea-soarelui (Helianthus.annuus L.).I. CIRNU Constituirea rezervatiilor naturalesilvo-melifere.Gabriela DOBRO'FEANU, F1. LUCHIAN, VCRISTESCU : Paulownla - specie exoticacu valoare melifers ridicath.I. GURQOAIE, I. MILOIU : Stabilirea uneimetode eficiente pentru obtinerea propoli-

sului.M. TEFMESCU.. SPATARU : Metodl combinata d e Sntretinere a familiilor de albine.D. PI'J'IGOI: Prevenirea i combaterea boli-lor la albine o m&urA importantti pentruobfinerea unor re ml te bogate.

,,:.A. BOACIU : A fi apicultor lnseamnl : a is-codi, a insista, a judeca.S. BODOLEA poveste cu oaspeti nepoftiti.

*

: Trei.generatii de apicultori. tDIN VI T ORGANIZA~TEINOASTREE. TARTA Ora e mici - mari pasiuni api-coleCALENDARUL APICULTORULUI

Prezente romAne ti In douA publicatii fnlimbi strBineDOCUMENTAR APICOLr t a I a : Bunii gospodari din unele frummse

ft curtilor. Bogdttai resutsd nectaro poleniferii oferitd u gene

(f o t o : Pave1 TANJALA)


3/34

surse Importante nectaro polenifere caretrebuie c i t mai deplin valorif icateIng. Iulian Lixandru

Institutul e cercetare g i productie pentru apicultur5,lncepind cu luna august, in multezone dih tar5 se inregistreaza o lips5accentuat5 de resurse melifere datorit5temperaturilor crescute, umidit5tii at-mosferice sc5zute ~i a regimului plu-vial redus. In mod deosebit aceasti3 si-tuatie se in ti ln e~ te in arealul arabilunde floarea-soarelui este ultimaplant5 important5 din punct de vedere

melifer, atit in ceea ce priveste pro-ductia de nectar cit ~i suprafala ocu-pats.Practica apicol5 a demonstrat c5 inaceste conditii ponta m5tcilor scadeprogresiv, ca urmare a corelarii curbeibiologice de dezvoltare a familiei curesursele de cules din natur5. Cu citalbinele aduc rnai putin nectar in stup,cu atit familia de albine limiteag can-titatea de puiet crescut, fapt ce ducela scsderea numarului d e 01-18 depusede matc5. Aceasta inseamn5 rnai pu-tine larve si ca atare mai putinc al-bine lucratoare care urmeaz5 s5 le in-lo6uiasc5 pe cele care dispar datorit5uzurii. Astfel, puterea familiei de al-bine scade treptht.

Acest fenomen de r e d ~ c e r e rogre-siv5 a puter ii, se petrece tocmai cindfamiliile au nevoie de cit rnai multealbine tinere si viguroase Gentru a pu-tea ierna in conditii optime. De ase-menea, in pYim5var5, pin5 la inflo-ritul salcimului care este principalulcules in conditiile t5r,ii noastre, fami-liile trebuie s ajung5 la maxim5 ca-pacitate productiv5, lucru care nu esteposibil decit prin introducerea in iarn5a unor familii d@ .albine puternice.(1,6-2 kg de albin5).

Pentru me nt ine~ ea itmului de cre5-tere a puietului trebuie asigurate fa-miliilor de albine resursele de hran5.In general apicultorii folosesc hr -nirile d e , stirnulare. In acest c z esteimperios necesar sii se vnii cont atit,de cornponenta energetic5 a hranei cit~i de cornponenta proteic5. Dupii cumse ?tie proteinele sint indisolubil ne-cesare vietii incepind cu formarea noi-lor organisme ~i terminind cu acumu-larea in corpul gras a reverwelor lipo-proteice care vor permite albinelor s5supravietuiasc5 peste iarn5 si s5crease5 prima generatie de puiet inprim5var5. Hrgnirile cu biostimulatori,ins& pe perioada indelungat5, pe ling5faptul c5 m5resc cheltuielile, nu asi-gurii toate elementele nutritive nece-sare cresterii puietului.

Spre deosebire de hrsnirile de sti-mulare, mlesurile tirzii sint cu multrnai eficiente. In primul rind acestea -asigurg integral necesarul de substanfeindispensabile cresterii puietului. Ac-tivitatea familiei de albine in condi-tiile /culesului natural este complex5,daf. in mod deosebit cantitatea de pu-iet crescut, calitatea biologic5 a albine-lor nou formate este net superioaracelor obtinute prin hr5nirile adminis-tra te de apicultor. In plu$ se reduccheltuielile, iar interventiile apicul-torului asupra familiilor de albine sintmult rnai rare si rnai scurte. In con-ditii favorabile de cules tirziu se pbtobtine si insemnate cantitsti de mieremarf5. Cel mai mare avantaj ins5 ilconstituie faptul c5 introducem in


4/34

\

\

iarn5 familii puteroice cu aldine bine Flora spontan5 reprezintEi de ase-pregstite fiziologic. Toate aceste avan- menea o surs5 nectaro-poleniferg ltaje fac din culesurile tirzii un mij- Pndemina oricui. Jalequl de dmp, ur-loc de stimulare mult mai eficient de- dcuta, p5p5dia care inflore~fepin5 incit oricare alt fel de hr5nire. octombrie etc., trebuie reconsiderateCulesurile tirzii difer5 in functie de de c5tre apicultori.zona geografic5, atit in ceea ce pri- zonele submontane;si montaneveQe componenta floral5 cit i valoa- principalele culesuri de btrevnere serea nectaro-polenifer5 a plantelor. obtin de la p5suni ~ finete. TrifoiulIn zona de cimpie y deal pot f i va- alb, ghizdeiul cu inflorire pin5 in oc-lorificate culesurile de bost5noase in tombrie, trifoiul roau dup5 a douacultur2 pur3 sau intercalate. Dovleceii coas5, etc: nu nurnai c5 ajut5 foartealbi, dovlecii i castravetii de toamnii mult l stimularea familiilor dar indau importante cantitati de nectar si * anii favorabili pot da i culesuri depolen pentru intretinerea ~i dezvoltarea productie?familiilor de albine pin5 ciitre sfirgitul F lo ra spo i r t~~~Bin. care enumer5mlunii 'septembrie, inceputul lunii oc- iarba neagr5,' pgphdia, trifoiwl m5runt,tombrie. dau bune, cuIesuri de intretinere.Culturile carkateristice conveierului Cele mai 'insemnate culesuri sfnt inverde in care s-au folosit amestecuri zonele inundabile ale riurilor, ale Du-de pommb eu floarea-soarelui sau sul- n8rii si fn Deltii. Flora palustrg dinfin5 dau e asemenea bune product aceste zone asiprB nu numai culesuride intretinere, iar dacg culturile res- de intretinere c'l i culesuri bune depective sint irigate se poate &tine productie. Izma broqtei; busuioculchiar ~i miere marf8. * cerbilor, tepuhul, lemnia etc. au pe-

Finetele in care predominfi trifoiul rioade de inflorire e~ alon ate in5 laalb sint importante surse nectaro-po- sf irsitul lui septembrie mi locuL luilenifere care dau culesuri de intreti- octombrie fiind importante surse nec-nere pin5 toamna tfrziu. Tot din taro-polenifere.ceast8 grupg fat parte lucernierile, Apicultorul trebuie ~5 se interesezecele mai productive fiind =le in s.s- din timp la unit2itile cooperatiste sautem irigat. de stat din zon5 dac5 acestea au incultur5 plante nectaro-polenifere, careCulturile de plante medicinale tre- sfnt ultimile specii ale conveieruluibuie valorificate la maximum cu atit verde, compon ntaloristic5 a p5~uni-mai mult cu cit suprafetele ocupate de lor si fineteleor, dac5 unitstile cultiv5acestea au o pondere destul de mare plante medicinale cu inflorire tirzie,in cadrul plantelor de cultur;. Anghil etc. De asemenea trebnie s5 cunoasc5

componenta florei spontane tirzii.narea, salvia ~i armurariul care au Stupgrit* pastoral se practic5 inperioade de Enflorire pin5 la sffraitul special in zonele palustre. In ceca celunii septernbrie dau bune culesuri de privestq operatianile, ce he e~ecu ta ,intretinere, atit in ceca ce pr ive~te acestea sint cele general valabile aces-productia de nectar, cit ~i cea de po- tui fel de cules, incepind cu depista-rea sursei melifere ~i terminind culen . controlul familiilot de albine pe nouaalt8 plant5 cultivata in special in vatra. Stupii trebuie asezati pe tere-cimpia de vest si care este intens cer- nuri mai inalte, salubre, ferite de cu-oetat5 de alb&e este topinamburul. renti.Datorit5 Eqfloririi tirzii, septembrie- In conditii de cules favorabile ~i de -noiembrie, el reprezinta important5 secretie nectariferg bogat5, albinelesurss pentru stimularea familiilor. pot bloca cuibul cu miere, rduc fnd


5/34

astfel spatiyl de ouat a1 mztcii. Inaceste conditii este obligatorie inter-ventia apicultorului pentru deblocareacuibului. Se vor scoate fagurii plini cumiere, in locul lor introducindu-se ncuib faguri de bun5 calitate, cu celulede albine lucrgtoare, din care s5 fieclozionat citeva generatii de puiet.Avind in vedere c5 noptile sint din cein ce mai r5coroase, albinele strin-gindu-se in ghem deasupra puietului,m5rimea cuibului trebuie' s5 fie ju-dicios stabilitg la fagurii complet ocu-pati de albide, fagurii ce se vor intro-duce pentru ouatul m5tcii asezinau-seintre ultima ram5 cu puiet ~i primaram5 cu miere.

Pe m5sura diminusrii ouatului mgt-cii se vor scoate fagurii goi din carea eclozionat puietul, farnilia pregstin-du-se pentru iernare.

Se vor p5stra in cuib numai faguriifoarte bine acoperiti de albke, p carede altfel se va forma ghemul de ier-nare. Acesti faguri trebuie s5 aib5 celpufin 1 s kg miere c8pZicit5, fiecare,s5 fie mai inchisi la culoare, p5strPndin acest fel dldvra cuibului si s5 fiecl5diti cu celule de albine lucrgtoaredat fiind faptul c5 in prim5varA ace:-tia vor fi fagurii in care matca va oua.

Cind temperaturile diurne sint peste15C este -recornandat s5 se facg tra-tamentul cu Varachet, acesta avindeficacitate maxim5 deoarece toti para-zitii sint liberi pe albine, in familienemaiexistind puiet c5p5cit.De asemenea, se irnpune impache-tarea lateral; s superioarg a stupuluipentru mentinerea c5ldurii:Pe ling5 valorificarea c~lesuril or ir-zii, pentru asigurarea dezvoltarii fa-miliilor de albine in toamn5 si bunapteg5tire pentru iernare, apicultoriitrebuie sB urmi3reasc5 permanent sialte aspecte dintre care, fiind deosebit

de importante, amintim :nlocuirea m5tcilor virstnice cu

m5tci tinere, la care intensitateasi perioada de ouat in toamn5 estemult mai mare ;

re~tereade m5tci din familii dealbine care in mod natural isi con-tinua ritmul ridicat de crestere apuietului in cea de a doua jum5-tate a sezonului apicol;

- folosirea familiilor ajutgtoare careprin unificarea cu familiile de bazin toamn5, vor asigura unitiiti bio-logice puternice, capabile de aierna in bune conditii ~i de a i e -lua dezvoltarea in primiivar;, in-tr-un ritm accentuat.


6/34

V LOAREA MEL F E R ~ SOlUR/LOR1 HIBRIZILOR DE FLOAREA-SOARELUI[El IAWTHJS ANNUUS 1.)Dr ing, lie RALANAInstitytul de cercetare i productie p ntru apiculturi

Floarea-soarelui este unanim recu- este qi o excelent5 surs8 mLlifer5 pu-noscut2 ca principala surs5 de ulei ~iprotein5 pentru satisfacerea nevoilorde hran8, din ce in ce rnai mari, alepopulatiei globului.

Importanta florii-soarelui const8 nrolul s5u En alimentatie, dar a re ~i mul-tipk alte utilizgri, in special inxcopuritehnice ~i ca fu ra j pentru animale.

Cererea mare de ulei in industrie,preculn ~i utiliz5rile din ce in ce maidiverse ale productiei secundare sporescimportanta florii+arelui in economjanationals. Ea ocup5 azi suprafete in jurde 500 000 hectare. Dar floarea-soarelui

Fig. 1 - Valoarea melifer5 a hibrizilor .defloarea-soarelui (omologati).

nind la dispozitia albinelor f n s e m ha l ecunlifGf;i de necta r ~ polen atit pentrucre~tere-gi ezvoltare, cit si perltru rea-lizarea de insemnate productii de mieremarf8.etap8 important8 'in evolutia aces-tei cul turi , in tara noaBtr5 a fost

obtinerea si intraducerea in cultur8 ahibri~i lor e fZoareu-soarelui care audus la sporirea productiei de semintecu 15-3O0/0 continutul~ n ulei ajun-gind la 52-54O/o.

Tn conditii de cultur5 dintre cele maidiverse din punct 'de vedere pedpclima-tic, se obtin de la acesti hibrizi, in modfrecvent, productii sporite de semintefa fa de soiurile cultivate anterior (Re-cord).

Dintre hibrizii omologati yi introdllsiin culturs, productiile cele rnai mari deseminte ~i ulei au fost obtinute de so- .iurile Select , F el ix , Su per , h ibr iz i i Fun-dulea 82, Fundu lea 53, Fundulea 3 2,Fundu lea 80, Fundu lea 305 ~i Fundu lea206 tabelul 1) .

De asemenea, din punct de vedere a1valorii melifere, hibrizii recent omolo-gati ~i int ro du ~in cultur8 in&gistreaz8valori superioare ale productiei de mie-re fat8 de soiurile cultivate anterior(Record). Dintre ace~tia, undulea 82inregistreazl i cea mai mare product ied e m i e r e u r m a t n ordine de Fundulea305, Select , Fundulea 53 etc. (tabelul1 si fig. 1).


7/34

0OOPO.70SHO0SHZ EOSH1OOSHO OOSH6OOSH8 FOLH

9O tOSO6Hf OOS&LOS2 E8OH

. 0-V0TZ6Sz8 E1EOO9 ZEL58ZSC ,Ta,0 ,

'

OO ZOzO 9O9O tO$O 8O9O 8OiLO 8O9O

OZET

-O 0OOoO0-0O-O OO

0C 0S0E 00S 0o00000000O

'E'ZT '0'6'8'9.P'1

-


8/34

Cercetari recent efectuate in, taranoastra au scos in evident5 corelatiapozitivi care exist8 intre productia deseminte gi ulei qi valoarea melifer3 asoiurilor i hibrizilor de floareasoare-lui existenti in cultur5. Capacitateamelifer5 ridicata a soiurilor ~i hibrizilorde floarea-soarelui existenti in culturgeste urmarea continutulu ridicat denectar din florf, ceea ce le confer5 ugrad sporit .de atractivitatb pentru al-bine, asigurind fn elul acesta o pole-nizare eficient5 culturii, cu efecte di-

, recte asupra cre~terii rodueiei de se-minle si ulei. fn acest sens valorilecele mai mari, exprimate in indici deatractivitate au fost inregistrate deFundulea 82, Fundulea 305, Fundulea80 etc. (tabelul 2). fntre indicele de a-tractivitate qi productia de nectarexist& de asemenea, o corelatie direct5,explicat5 prin aceea c5 albinele sintatrase pentru viziharea florilor, inprincipal de secretia de nectar, inten-sitatea gi gradul de atractivitate con-stituind un indiciu a1 unei sec ~et ii -bundente de nectar.

Pe baza corelatiei existent; Pntre va-loarea produatiei de seminte-ulei ~i va-loarea melifer5 sint p ropu~i pre orrfb-logare gi introducere in cultura nunlaihibrizi si soiuri noi de floarea-soare-lui, cu valoare melifer5 superioarg. Asase face c5 de la hibrizii de floarea-soa-relui de perspectiv5 (fig. 2 si tabelul3 s-au evaluat productii de miere su-perioare chiar celor de la hibrizii aflatiin culturii, cele mai ridicate valori fn-registrindu-se la HS-153, HS-70, HS-150, HS-1202 etc. ,De asemenea, datorita corelatiei po-z tive existente intre' productia de se-minte-ulei si valoarea meliferg, aceasta

devenit criberiu de selectie ih obti-

Fig. 2 - Valoarea melifer5 a hibrizilor defloarea-soarelui (de perspectivil)nerea qi promovarea in p r ~ u c i i e ,decatre amelioratori, a noilor soiuri si hibrizi motivat prin aceea cii hibrizii isoiurile de floarea-soarelui cu ' o va- ,loare meliferi ridicata prezint5 la rin-dul lor un grad sporit de atractivitatepentru albine, ceea ce duce la o pole-nizare corespunz5toare a culturii gi im-plicit la obtinerea unor sporuri maride semidte gi ulei.

Stabilirea unor corelatii pozitive intreproductivitate ~i capacitate meliferz lasoiurile $i hibrizii de floarea-soarelui af5cut ,&i creasd In ultirnul timp atitin teresul amelioratorilor pen-tru obtine-rea de hibrizi cu un grad mare de a-tractivitate pentru albine, cunosclndrolul acestora Pn plen izare, cit ~i in-teresul cultivatorilor pentru utilizareain productie a unor hibrizi valorogi dinpunct de vedere a1 prductiei de se- -minte care In acela ~i imp s5 satisfacssi interesele apicultorilor in obtinereaunor praductii mari de miere.


9/34

SILVO LIF RDr. ing. Ion lRNU

Problema conservlirii qi valorific5riisuperioare a resurselor melifere din zo-na forestierii devine in prezent tot maiactualti, datorit.5 aplicgrii intensive atratamentelor cu insecticide i erbicide,pe suprafete tot mai extinse.cest context, u mijloc economic~i operativ pentru protectia anurnitorbazine f orestiere-melifere, deosebit devaloroase pentru apiculturti, il repre-zintii constituirea rezervatiilor silvo-apicole, la nivel judetean, interjudete-tean g i republican.Aceste rezervatii se constituie pebaza unor documentatii ample, intoc-mite de organele judetene cointeresate.Astfel, documentatiile intocmite la ni-vel de judet, vor cuprinde in principia,urm5boarele date : denumirea masivu-lui suprafata, atitudinea, exipozitia, re-sursele melifere existente precum mo-lid, brad, zmeuri_~,inete naturale, sa:-cim etc De asemenea, pe baza norma-tivelor exkten te se qr ecia z i prelimi-

nar qi capacitatea bazei melifere, res-pectiv nurngrul farniliilor de albine, cepot fi deplasate in pastoral la rezerva-tia respectiv;.In acest sens, prezentgm orientativ,situatia unor maslve melifere din zonaforestierg montanli qi submontanli ajudetului Hunedow, Pntocmitg In anii1969-1970, Pn wlaborare cu organelesilvice locale (tabelul 1 .a alegerea i stabilirea ariumitormasive melifere pentru constituirearezervat;iilor silvo-melifere, pe baza do-ctunentatiei intoemite de organele judetene, se vor avea fn vedere in primaetapA, urm2toarele criterii de baz5 :- ntr-o rezervatie silvo-meliferii ,tre bu ie sti ex iste , ca specie forestier;dom inan tii, un a dintre plantele rnqli-fere valoroase, caracterizate in general,printr-o m are pondere economico-api-

colti, precum : salcimul, teiul, zmezl-

rul, coniferele (pentru culesul de manl i) etc., Eare sti asigu re anwrl sau periodic, la 2 an i, culesum im po rtante d e ~productie.- up rafa ta rezervatiei s i lvo-m eli fe-re, ind iferen t de specia meli fert i dom i-nantti trebuie sli dsigure un eules deproductie rentabil, cel pufin pentru unnumiir de 200-500 familii de albin e.Ca urrn are , se recornand6 preliminarca su pr afa to destinutli rezervatiei s5 fiede 50-100 hectare pentru salcim it e i i de circa 300 600 hectare pentruconifere cu m n l i . Pent ru zrneur, fi-nete naturale etc., suprafetele necesa-re se vor aprecia fn functie de stare2de vegetatie fi potent.talu1 nectarifera1 acestora.- igoarea =itarea fitosanitarli aacestor ptiduri sau m as ive forestieretrebuie s l f ie perfect5 pentru a seas igura pemize le une i secretii abun-denle de nectar sau mnd pe o durutlimai lung5 de ani. Totodatit este nece-

sar sti se previnli pentru o anumitdperioadd tratclmentele cu insecticide sifungicide, diiuntitoare activittitii albi-nel or.- ezervatiile naturale silvo-meli-fere, pentru a f i economice pi a - ~ i jun-ge scopul, trebuie sii aibii asigurate inprezent sau i n viitorul apropzat, dru-mur i s- cEii de acces practicabile peorice vr em e cu m ijloace- mecanizatepentru transportul stupilor.- ezervatiile naturale silvo-meli-fere tre bu ie sti se con stitu ie pe zonebioapicole, la nivel judetean, interju-detean sau republican, astfel ca sti seasigure posibilittifi largi pentm dez-voltarea un ei apiculturi moderne . ~ ieconomice in toate judetele cu conditiinaturale favorabile.Astfel, de exemplu, rezervatiile pen-tru salcim s; fie constituite atit in zona

masivelor renumite din sudul Olteniei,


10/34

< . ..- DATE PRIVIND UNELE MASIVE MELIFERE DIN ZONA FORESTIERA . ..

SUBMONTANA 1 MONTANA A JUDETULUI HUNEDOARA'.- .. Distanta Capacitatea, Nr. Masivul (cotnunn) Resursele Perioada de buzei, in km. e - eliferecrt. suprafat2 melifere , inflorire la arterap .incipalz nr. fam.~

albine)1. Dumbrava salcim 25.V.-r15.VI 15 circa 500- ltitudinea 600 m 160 ha- xpozifie nord- f inetesudica naturale. 2O:V-1.IX- 60 ha 300 ha2. Valea Runcz~lui - meur 10. ~1- -5 . ~11 40 circa 80- ltitudinea - burstoare 1.VII-2O.VIU500-900 m- spozitie sud . - mur ,IS.VII-~O.VIII/esticri- 07 ha , - onifere 15.~1-~:VIII -3 Marginea - onifere t5.VI-1.VIII 16 circa 500- ltitudinea - meur , 15.VI-2O.VII800-1000 m- xpozitie - finig 10.V-1O.VInord-vesticZi- 118 ha - burgtoare 25.VII-1O.VIII4. Buleia Sohodol - anifere 1.VII-2O.VIII 20 00- ltitudinea - meur 25.VI.-20.VII150-1 550- xpozitie - burstoarenord-vesticl- 145 ha - finia 1.VI-25.VI5. Baru-Mare - meur 1.VI-5.VII.- ltitudinea - finig 20.V.-1O.VI600-800 nl- xpozitie - in4e na-

sud-vesticri . turale 20.V.-15.VIII- 20 ha . .6 Cetate - conifere 15.VI.-5.VIII 40 500- ltitudine - meur 1O.VI.-1.VII. - C F Forestier600-1000 m- xpozitie - inetenord-vesticl naturale 15.V-15.VII- 50 ha7. CimpuL lu Neag - meur 15.VI.-1O.VII 20 500- ltitudinea - onifere 20.VI.-15rVIII drum forestier800-1 200 m- xpozit~e - inere naturale .25.V-15.VIIIsud-estici


11/34

Valea lui Mihai,'Hanu Conache etc.,cit ~i in perimetrul unor p2duri de sal-cim din judekle Prahova, Arges, Vil-cea F.a., care asigur5 anual culesul I1la salcim, foarte valoros pentru cres-terea productivitiitii familiilor de al-bine. Aceleasi criterii de baz5 se voravea in vedere cpentru pidurile de tei.precum ~i pentru masivele de r2gi-noase cu man2 din zona montan5.Referitor la constituirea rezervatiilorsilvo-apicole din zona foresties2 mon-tang, pentru culesul tie mw2, trebuies5 subliniem c5 pgdurile de risinoase(inolid, brad) destinate acestor rezerva-tii trebuie s5 fie situate pe pante sudicesau sud-estice, bine insorite. Aceste pg-duri s int de obicei, eele mai populate deinsectele produciitoare de man5 si res-pectiv prezint5 premize sigure pentruo secretie abundentg de man&De asemenea, aceste pkluri de r@i-noase din cadrul rezervavei, trebuie siiaib5 in imediata vecingtate suprafeteintinse de zmeuria, finete naturale etc.,care s& furnizeze concomitent cu cule-sul de man5 q culesuri de nectar sipolen, foarte valoroase pentfu intsri-rea si dezvoltarea corespuriziitoare afamiliilor de albine. Aceasta deoarecela u cules pur de man5 lipse~tepo-lenul, hrana proteicg necesar5 creste-rii ~i dezvolt5rii normale a puietului.Dup5 alegerea ~i inregistrarea rezer-vatiilor naturale silvo-melifere este ne-cesar s5 se stabileascg m5suri ~i s5 seefectueze de cgtre factorii cointeresatio serie de lucrgri menite s2 contri-buie .la mentinerea qi ridicarea con-tinu5 a potentialului melifer, precum,s la o bun2 functionare ~i valorificarea acestora.In acest context, se recornand5 us-mgtoareleRevizuirea si intbunZt8tirea cM-lor de acces.Arnenujiiri ~i planttiri de plantenectaro-polenifere care sii furnizeze inanumite perioade (goluri de cules)culesuri pentru intretinerea ~i dezvol-tarea corespuntiitoare a familiilor dealbine.

mbu?Citb irea structurii floristice,.in sensul ridicgrii potentialului necta-rifer a1 pujigtilor din cadrul rezervatiei.Arnernjarea si imbunlit&f;irea ur-selor de apii existente in rezervape sauin vecin8tate.Distrugerea plantelor toxice exis-tente, in raza economic8 de zbor a al-binelor. Este cunoscut faptul cli in zo-na forestieri? de deal-dmpie p indeo-sebi in zona montanti existii n unelelocuri plante toxice (nectar ~i polen to-xic) pentru albine, care pot provoca inanumite perioade din cadrul sezonuluiapicol, intoxicbri grave ~i chiar morta-litate la familiile de albine. PentFu ase preveni aceste pierderi in stupini,se recomandti recoltarea din rtidticintidistrugerea acestor plante cu nectarsau polen toxic. Printre cele m diiu-ntitoare pentru familiile de albine' dt8rn omagul, stirigoaia, floarea deleac etc.

nventarierea ;i protectia furni-carelor din zed, deoarece a a cum estecunoscut, exist6 o serie de ddunfitoriai furnicilor de pzdure care pot pro-voca pagube insemnate sau chiar dis-trugerea completd a furnicarelor. fn-deosebi mistrefii u r ~ i i roduc pagu-be importante in cuiburile de furnict,cafe se reflectti negativ asupra secre-Pei si productiei de manii (fig. 1).

continicare n p a g 21

Fig. Colonii de furnici distruse complet de dgunfitox i


12/34

PAULOWNIA .SPECIE E X O T ~ C U V L O R E MELIFER RIDIC TIng Cabrlela DOBROTEANU ing Florin LUCHIAN ing Vasile CRISTESCU

)-***-*****-*-*O*-*-*-+e*. , + + ~ + H + - + - + ~ + O + ~ + ~ + + + ,Dezvoltarea efectivului de albine in fara noastrti pZnd la 2 45 familidin k990 In condifiile Noit Revolufii Agrare i a mdsurilor pentru trnbuniltlifireaf eficientei economice, impune cre~tereacorespunz&toare a resurselm melifere.n dorinta de a contribui la realizarea Programului de dezvoltare a apt-culturiz, specia li~ tii lnstitutului de cercetare i productie pentru apiculturli lamre s-au addugat 1 speciali l din institutelo de cercetzri 1 amenajdri silwiee,de biologie s nutrifie animald, de cercetdri proiectdri pentru industri lem-m b i , au studtat nr perseverenfd unele specii de arbori, arbuTti 5 plante anvale

cu valoare meliferii ridzcatli.f~ +o ~ o o+ ~ -+- -+~ + ~+e . . . . .~

f n ~ t e r i a l u l e fa^ se prezintg u- atinge asemenea dimensiuni : la vir-nele rezultate deosebit de interesante sta de 20 de ani atinge o ingltime deprivind specia aclimatizatii in p r a 15-16 m, un diarnetru de peste 50 cmnoastrg, cunoscuti su b denumirea sti- ' la lngltirnea de 1,30 rn qi un per,ime-intifid de Pauloumia sp. din familia tru a1 coroanei de peste 30 m. De alt-Scrophulariaceae. fel, aceasta caracteristica a speciilor deAceastA specie este cunoscuti de Paulownia este cunmcut5 si in altehorticultorii din tam noastrii de circa tHri, in China - ars de origine - i- ,60-80 m i , fiind introdus3 in unele ind una din speciile de hazg folositaparcuri, grgdini botanice, zone verzi, ucr5rile de irnpgduriri.colectii dendrologice. Nefiind cultivata 3tnfloreqte ~i fructificg la 3-5 ani dein mod sistematic, datorit5 fa ph lu i ~5 la plantare. Nurn5rul mare de flori,nu se cu nqte au multiplele calitsti ale continutul important de nectar i po-florilor, frunzelor, cojii i lemnului, len, culorile plicute qi parfumul finPaulownia nu a fost ar2spPndit8 decrt a1 florilor atrag puternic albinele, con-En mic5 mb ur 5. ferind acestor arbori o mare vdoare

A intrat f n atentia oammilor de sti- me1ifeI-Z. Perioada de M o r i r e (sfirsitulintg din @ra noastrg in dt im el e dece- lunii aprilie fi r~ it u l lnii mai) aco-nii, ch j -a dus 6 persevmentg acti\ri- peri 0 perioad5 deficitara in alte sursetate de analizg privind cunoa~terea a- de cules i oferg albinelor nectar ~i po-lititi lor, a specificului dezvoltsrii ca len Pe 0 ~eri oada ndelungat8.pla,nti, a modalitiitilor de adaptare la Cantitatea medie de nectar secretat5condiliile tarii noastre. fn prezent dis- de o floare este de 22,5 mg, cu o con-pdnem de material de inmullire din a centratie de zahgr de 38,5'/0, rezultindtreia generatie, avind perspectiva obti- 8,67 mg zahgr pe fJoare. Raportfndnerii de puieti adaptati conditiilor din ' oantitatea e mhgr produs de o floa-tara noastr5. re la nurngrul de flori pe ha de phn-Specificul arborilor din aceast5 spe- tatie, rezu la 0 pduct ie medie d ecie il constituie crq te re a foarte rapid5 miere de 750 kg/ha.in comparatie c~ alte specii : compa- DatoritP secretiei mari de nectar,r h d cre ~~ ter ea edie a arborilor dill florile 'sfnt vizitate de albine chiar gi ,Wra nastr5, de circa 4,s m lemnlafi) a-+ csde~e Q Y ln,nfIorescent,5. Poha, acest arbore are o crestere de peste lenul de asemenea abundent ~i de40 m lemn/an/ha, calculat5 pe baza bung aditate.rezultatelor obtinute tn gradinile bo- Valoarea arborilor de Paulowniatanice si unele sta tiuni' de cercetari este dat5 qi de a s p W estetic, fiind ~isilvice. Tot prin comparatie, nici un alt o specie ornamentals ; se plankaza qiarbore care crqte la noi in tar5, nu izolat in peluze, etal indu-~ i n felul


13/34

z e t a toatii frumusetea rji monurnen-talitatea sa.Valoarea economic2 este de aseme-nea remarcabilz. Spre exemplu, incsdin primul semn de vegetatie se potrecolta oantitati mari de frunze, ex-celente ca mas2 furajerti, precurn si lu-jeri lemnorji pentru araci sau combus-tibil.Este demn de subliniat faptul c5 du pi10-1 5 ani trunchiul arborelui atingeasemenea diametre, Snc3t poate fl pre-lucrat in cherestea,*furnir, placaj, pa-me1 ~i alte produse necesare in oricegospodhie. Densitatea micii a lemnu-lui (jurntttate fatti de a fagului sau astejarului) permite realizarea de pro-duse foarte q m r e , cum a r fi de exem-plu cutiile sau rarnele pentru stupi. As-pectul estetic a1 lemnului, preclun sialte calitiiti au f5cat ca materialullemnos sti fie cotat ~pepiata mondial5,pe unitatea de volum, la nivele depret mai ridicate, decit speciile d e nucamerican. In unele @ri (China, Japo-nia) s prelucreaz2 in mod special inmobilti (75'4, sculpturti ornamental2.artizanat etc. Goaja arborilor de Paul-ownia contine uleiuri eterice, extrasein unele @ri in scopuri farmsceuti&.fnrldticinarea este foarte puternicti,la adincimea de peste m, fapt ce con-fers plantatiilor o buns stabilitatechiar in cazul furtunilor mari ; nu con-cureazz majoritatea plantelor anuale.AceastA specie valoroasti nu a fostrtispinditii in @ra noastrg pentru c2este sensibill la geruri. eeea ce estedovedit, il constituie faptul c5 sub-25 e deger5 rnugurii floriferi qi lu-jerii nelignificati, dar refacerea in se-zonul urmiitor compenseazti cu priso-sintl pierderi1e.-De alffel, in tara noas-trti s-a rernarcat o pierdere a florilorqi lujerilor nelignificati doar in iarna1984-1985, dar nici in aceste conditiinu s-au pierdut puieti, xiid5cinile men-tinindu-se viabile qi llistiirind din nou.Existenta fn tara noastra a nurneroaseexemplare de 60-80 ani confirmii via-bilitatea si aclimatizarea acestei specii,care ar trebui promoval5 cu mai multcuraj in plantafli.

Tehnica producerii puietilor si aplantarii este cunoscutZi de unii silvi-cultori din @ra noastr5 ; puietii serealizeazl de d t r e Institutul de cer-cetsri gi. amenajiri silvice- Mhe ti,care p a t e pune la dispozitia filialelorjudetene ale Asociatiei Oresc2torilor deAlbine un num5r insemnat de puietiIn vederea plantirii lor de ciitre api-cultori.Plantarea se face prim2Vara devreme,in teren desfundat din toamn2. Gro-pile pentru plantare au dimensiuneade 30/30/30 cm, la distanp de 3 X 3sau 5 X 5 m.Se recornand2 soluri bogate, rea-vene, profunde ~i zone ferite de cu-renti reci i geruri sub -25 . Gondi-tiile de sol sint hot8rftoare ; in solnemrespunztitor crgterile deceptio-neazti.Dup2 plantarea puietilor se face re-ceparea (tgierea puietilor la suprafatasolului), iar din ltistarii crexuti ping'in mai-iunie se lasi cei mai viguroqi.Dac in primul an de la plantare aparconditii meteorologice nefavorabile qipuietul degerti, se repet2 receparea.Dup5 primul sau a1 doilea an puie-tul atinge o Pnaltime de peste n1:Pentru a avea o creqtere in intilgmea trunchiului suficient de mare esteindicatg elagarea (t2ierea ramurilor dejos), astfel incit s2 se p2streze in virf3 4 ramuri. Operatiunea de elagarecontinuti in anii urmiitori, pentru catrunchiul s2 fie cA2tat pe 4-6 m, pintila prirnele ramuri.

Apicultorii doritori de a obtine pu-ieti si instructiuni mai amtinuntite deplantare, sint indnumav sii se adresezefilialelor judetene ale Xsociatiei Cres-ctitorilor de Albine.

. .N R fn urmg cu un an in nr. 5/1986la pag. 16 a revistei noastre m publicatun articol despre aceastg specie melifers ~isilvicH atPt de valoroasH care fgrH SndaialPmerit5 m i mulEi atentie din partea noastr5a tutumr. Revenirn cu speran@ cH antoriiarticolului au reuvit sH convings pe cei in-ternati de necesitatea extinderii plantsriide paieti ai acestui arbore.

11'


14/34

Rezultate ale cercetPrii ~ t i i n ~ i f i c eST BlLlRE UNEl METODE EFlClENTE PENTRU OBTINERE

PROPOLISULUIIng. Ion GURESOAIE, ing. Ion MILOIU\. - / 1 / 1 1 1 1 1 / 1 / 1 / 1 1 1 7 - / 1 1 - / 1 /1 f - / 1 / 1 4\ . ultimele decenii,-a tit pe plan mondial cit i in tara noastr l, produseleslupului sint tot rnai mult folcsite pentru phtraren bunei itilri de sinltatc ai oamenilor. iPrin Iarga uti~izarepe care o are Ea urmare a e ficien tii sale terapcutice,propalisul a devenit un pmdus delicitar; i

\ Prodnctia d e propolis care poate fi recoltat3 In mod obi nuit dintr-un stup) , este mici i are un cnracter sezonal. Ea este foa rte variabili, depinzind de oi

serie de factori ca : rasa albinelor, conditiile geografice i climaterice, structurai stupului. prezenta rurselor de propolis in nafurl. puterea familici de albine etc.Albina romGneasc5 Apis mellifica carpatica re caracterizealj ~rintr-o islab5 propolizare a cuibului. GIsirea unei melode efioiente de sporic a produc(leide propolis constituie preocuparea multor apjcultori.: m / 1 / - , 1 1 - , - / - / m f ~ i- , - , -/ - / -1 - / - ,m /~ .In lucrarea de fat5 ne propunem sri pre- S-au inst ituit urmlitoarc.le varian te :zentiim &ou5 esperiente care au fost or@- Varianta dispozitiv de recollare anizate in acest sens : propolisului contituit din folie de plasticE x p e r i e n t a : S T A E ~ I R E A ZONE- pcrforat5, cu miirimea orificiilor de 2,8-LOR DIN STUP fN CARE SE REALIZEAZA 3 mm.PROPOLIZARE INTENSA SI MOUZiL DL Varanta 2 dispozitiv format din folieCOMPORTARE A ALBINELOR FATA DE cle plastic perforat8 cu suport din pinza.MARIMEA SPATIILOR LIBERE DIN ST UP Varianta 3 dispozitiv de recoltare

DATE PENTRU PROPOLIZARE. propolisului format din tesiitur5 textilg , im-S-au folosit dous variante : pregnat3 cu material plastic, cu ochiuri d eamplasarea dispozitivului de recoltare Imm, cu suport din linoleum.a propolisului i n marginea cuibului, cB din- Varianta 4 dispozitiv de recoltare afragrnli ; propolisului, format din tes5tur5 textii5,amplasarea dispozitivului deasupra' impregnat5 cu material plastic, cu ochiuricui bului, ca po di ~o r. cle 1 mm, cu suport de pinza groas8.Dispozi t i~l la fost construit dintr-D ra1ii.5 XTarianta 5 dispozitiv de recoltare aobi~nui t5cu dimensiuni 435/300 mm unae propolisului format din linoleum.in locul fagurelui s-au fi sa t ipci de lemn Martorul : recoltarea propolisului de pe(10 x 2 X 270 mm) in pozitie oblicii astfel piesele anese ale stupului : podi~or ,spete-ca intre ele s8 riming spatii de la 0,l au zele superioare ale ramelor i dintre rarne.pina la 10 mm. La cele 5 variante, dispozitivele de recol-Rezultatele obtinute au demonstrat ur- tare a propolisului au a n t dimensiunea pc;-mSitoarele : digorului i au fo st agezate direct deasupraind dispozitivul de recoltare a propoli- ramelor.sului s-a amplasat ca diafragmii, albinele au Experientele au fost efectuate in perioa-propolizat mai mult Pn partea de sus in dele aprilie-mai i august-septembrje 1986,apropierea podi orului, unde spatiul dat fiecare variant5 fiind c~ ns tit uit a din citepentru propolizare a fost cuprins intre 5 familii de albine adgpostite in Stupi ver-0.1-3,5 mm. In partea de jos a dispoziti- ticali cu magazine, de pute re aprosimativvului, albinele au propolizat mai putin si epalii 5i int retinute In conditii asem5nA-numai spatiile cuprinse intre 0,l-1,l mm : toare.lnd dispozitivul s a amplasat ca m i - La toate variantcle s-au efectuat dou5 re-or albinele au propolizat uniform syatiile co lt h i in perioada de prim8var;l vi dou5elintre ipci cuprinse in tr e 0.1-3.1 mm. recoltsri in toamn8. la interval cle 30 deE x e r i e n t a 2 : TESTAREA EFICIEN- zile, iar la variantele 3 i 4 s-au urmarit ?TEI UNOR DISPOZITIVE DE RECOLTARE rezulta tele obtinute la o singurii recoltare.A PROPOLISULUI, A CAPACITAW PRO la interval de 60 de zile.DUCTNE MAXIME POSIBIL DE F T I Propolisul recoltat s-a cintiirit la balantaNUT- DE LA ALBWA ROM NE SC CU analitc8,' individual, pe fiecare familic iAJUTORUL ACESTORA 1 STABILIREA variant.3.INTERVALULUI OPTIM 1NTRE DOUA De la familiile de albine aflate fn expe-RECOLTART. rient;, s-au obtinut cantisti diferite de pro-


15/34

T A B E L U L t .Cantitatea de propolis recoltatNr. stup Nr de Interv.Varianta pe va- iatre x 5 T Direrent ~ernificatiariantH recoltari recoltilri g g

MartorVlT zvV4V

4 30 zile4 30 zile4 30 z i l e4 30 z i l e4 30 zile4 30 zile

polis in functie de dispozitivul folosit (ta-belul nr. 1 .Cantiatea cea rnai mare de propolis, lacele pat ru reco ltlri efectuate in cele dou5sezoane, pe familia de albine, a fost de17 7, 9f 29,18 g la V3, ia r cantitatea ceanlai mica de propolis a fost de 19,4 k 1 484 ~lla martor. In toate cazurile, cantitale'l depropolis obfinutiI prin folosirea dispozitive-lor, a fost mai mare decit martorul.Aplicind testul de estimare statistic i sta-bilind diferenta limit6 semnificativil, am gB-sit c i sint diferente semnificative intre V;rji mar tor, di ferente -fo ar te semnificdtive i nt re Va, V4 i martor i nu sint diferentesemnificative Pntre V1,V2 gi martor.Se poate concluziona c5 folosirea dispozi-tivului de obtinere a propolisului alcrituitdin teslitur5 textilti impregnat9 cu materialplastic, cu ochiuri de mm rji suport din li-noleum V3) sigurB o cantitate de propolisde 9 ori mai mare decit martorul, untiepropolisul s-a obfinut prin rizuirea pies~lolde stup ; dispozitivul al cl tu it din fes5-tu r5 impregnats cu mat;erial plastic, cu

ochiuri de mm pc suport din pinzii greaseV.,),asigura un randaillent de ori maimare decit martorul.Capacitatea pi-oductivil maxim2 de propo-lis a familiilor de albine. obtinutz cu aju-torul dispozitvelor propuse, a fost dc177,9+29,18 g pe sezon i pe familia de al-bine.Instinctul de propolizare al albinei romA-nerjti se manifest5 cu precadere in sezonulie prim iva ra ~i in sezonul de toamng. Pen-tru a stabili claca intre cantitifile de pro-polis obtinute in 'cele d o u i sezoane sint di-ferente semnificative, s-a f5cut analiza da-telor obtinute la recoltirile sezonale pe fie-czre variant% in parte, rezultind c i intresczoane nu sin t. diferenfe semnificative.'Esp erim ent irile au vizat i stabilirea in-tervalului de timp eficient dintre douri re-coltiri de propolis cu ajutorul dispozitivelotdin VS i V+. S-a cercetat comparativ re-coltarca prbpolisului in cele doud sezoane,la interval de 30 de zile i la interval e00 dy zile. Datele obtinutc sint redate i ntabel111 7. T A B E L U L 2

Interv. 'Nr. Nr. Dispozitiv 3 ~ispozi t iv V 4Pntre de de Tda l grame Total gramerecolt. stupi recolt. x =I=5; qifer. Semnif. jI Diferenta Semnif.30 zile 5 4 177 9 29,18 79 80 X 132 7 11 57 3760 zile 5 2 98,l 17 26 95 7 - 7 04 -

RezultH c5 btre cantitatea totalti de pro-polis recoltat5 In cele douZ sezoane la in-terval de 0 de zile i cantitatea total5 clepropolis recoltati In cele dous sezoane lainterval de 60 de zile, este o diferentti sem-cificativs statistic.CONCLUZII I RECOMANDIiRI@ Albine1.e propolizeazil spatiile libere cumririme ping la 3 5 mm, iar zona cu propo-lizarea cea rnai intens5 este deasupra cui-bului familiei de albine.@ Dispoziti,vele de recoitare a propolisuluiformate din testiturii textili impregnat8 cumaterial plastic cu ochiuri de 1 mm, cusuport din linoleum sau p i n 6 groasri. de

dimensiunea podi ~orul ui, a~ e za te deasupraramelor. asigura o cantitate medie de pro-polis pe familia de albine de 177,9 f 29.18 gi rcspectiv 132.7 k 11,87 g propolis, cu uninterval optim intre recoltsri de 30 de zik.Capacitatea productivi maxim5 d@propolis a familiilor de albine, obtinuti inexperimentiirile noastre cu ajutorul dispo-zitivelor propuse. fste de 177 9 g pe sezoni pe familia de albinaPrin recoltarea propolisului la un in-terval Xntre recoltiiri de 30 de zile, randa-mentul la recoltare pe familia de albine

cre te de 1-2 ori fats de recoltarea propo-lisului la un interval de 60 de zile.


16/34

Doi s ecialQti din sectorzcl silvic ne propanFMETODACO MB IN T^ DE INTRETINEREA FAMILIKOR DE ALBINE

Ing. Mihai STEFANESCU ing. Ion SPATARUAceasts metoda se practica in multe uni-t5ti economice $i in stupine particulare, chiardac5 nu a fost descris2 pln2 T prezent cao metod5 specific&. 7Atit prin dotarea Pn diverse perioade a api-culturij cu utilaje, lncepind cu stupul ori-zontal $i terminind cu cel multietajat, cft$i prin evolutia conceptiilor de intretinere afamiliilor de albine'fn concordant5 cu uti-

lajele folosite (de exemplu fntretinerea fa-miliilor de albine stupi orizontali etc.),dar mai ales prin combinarea' diverselor me-tode de Pntretinere pentru inlocuirea deza-vantaje or unor utilaje (de exemplu cat demultietajat pe corp de stup vertical. saumentinerea' unei fadlii ajutatoare llngil fa-milia de baz3) n scopul de a cre$te produc-tivitatea $i a evita 'Intreruperea dezvoltBriifamiliilor camat5 de diverse incidente, aapgrut n ultimul timp o tendint5 de com-binare a acestor metode $i utilaje.Daca Pn trecut, folosirea unui tip de stupi aplicarea unor metode rnai mult sau maiputin traditionale, se facea dup5 placul api-cultorului, in perioada care a urmat dup5aqu l 1947;prin aprobarea standardelor pen-tru stupi, observlndu-se avantajele inter-schimbabilit8tii. t i p i z m qi modul3rii. icunoscindu-se din ce Pn ce rnai bine $i ne-eesitatile vitale ale familiilor de albine, s-aurmarit satisfacerea fn primul rlnd a cerin-telor biolog~ce le albinelor folosind un echi-pament apicol adecvat scopului $i posiblli-t5tilor.Articolul de fa t5 inceacc5 s5 infBti$eze,o combinare a acestor metode de intreti-

nere gi a utilajelor din dotare, explicindtotodatl problemele legate de productivi-tate, alcatuind un cumul de informatijstructurat logic, un model de urmiirire amfisurilor ce trebuiesc luate la un momentdat. Comparativ cu rezultatele obtinute inanumite conditii de mediu, am lncercat ex-plicarea eventualelor erori sau nerealizgri,infltI$fnd $i cAile de redresare, astfel ca inperioada viitoare econduita nau5 s3 contri.buie la Intocmirea de prognoze.cl't rnai a.pro-piate de realitate $i ail ofer'e $arise certe pen-tru optimizarea productiei.

Graficul ,,Metoda cornbinat; /de intretinerea familiilor de albine" se compune din treidfagrame corelate, prin care urmiirim con-

comitent suprapunerea momentului culesu-ui c), peste maximul dezvoltarii familiei d ealbine (P), ceea ce s-ar conqretiza in spoluride productie (30-7@/0) $i luarea celor rnaiindicate mssuri la un moment dat.Fig. - Dezvoltarea (familiilor) ramilieide albine cu o matcd - e refer2 la crevte-rea numeric& a popultiei (spatii albin8) ndiverse perioade ale' anului, h functie denivelul dezvoltlrii (puterii) din primBvarB(4, 5, 6, 7 sau 8 spatii). Toate familii1.e careating 14 spatii In perioada culesului (res-pectiv 18 spatii multietajat) sint cons~derateoptirnq pentru productie. Din figura rezult2 cB numai familiile care au intr at l eikrnat pe 7 spdtii (9 spatii de multietajat) 1au la data de 5 apri lie spatii przmenite,reuqesc s5 fructifice optim culesul d a sal-cimul I, care incepe de obicei In prima de-cad2 a lunii mai.Familiile ie$ite din iarnii pe 8 spatii sepreg5tesc de ~ o i r e nainte culesul de l asalrimul I $i trebuiesc decongestionate, divi-zate, activate prin crevtere de faguri, adbu-gare de corpuri $i mentinute sub obsematie,deoarece fn curind roiesc.Familiile pe 4, 5, 6 spatii nu au suficientscuIeg2toare la salcixqul I $i trebuiesc PntBrite,stimulate, unificate astfeldacd puterea la data de 5 aprilie = 5 spa-fii, tar numarul de familti este 100 (put&rea doritd la 10 mai = 14 spatii), la 5aprtlie famflia, respectiv Entreaga s t u p i dar trebut sd dbi Pm = 7 spatzi cazrnai rar fntilnit) (fig. 1,2)Numdrul de unificdri (Nu) unde Nu =

Num8rul d e familii rdimase 100-29~71 fnmilii apte d e a produce 994 kg miere losalctmul I, in caz contrar reEe 100 fa:milii care nu au puterea optimli vor produce doar 800 leg mzere, rezultind o pier-dere de 94 k (miitcile rezultate = 29bucliti se stocheazli fn rama port mdtci).Jndiferent de mersul culesului, familiilecare au ajuns la 14 spatii (4,130 kg) Inaceastd perioads , vor ,da cel rnai mare ran-

dament, respectiv vor realiza cea mai mareproductivitate .In revista ,,Apicultura fn Rom6niau ni-.911986.


17/34

Dup5 cules aceste familii se divizeaz5, ob-finfndu-se refacerea $i chiar inmultirea efcc-tivelor, avlnd grija ca ele s 5 r5minB active.cunoscindu-se perioada culesQlui urmfitor.9 100De eri-emplu : - nr. roiI= '16, 13, 12, 11

300 23 familii/l3 spa-16-13, 12, 11 ... = 16tii w (46 roi pe 6 spatii) ceea ce reprezint3un spor de 17 roi (100 familii - 9 unificari$. 46 roi 00 familii = 17 roi spor)In caz contrar, cele o o familii pe 5 rame.fiecare nu ajung nici la -salcImul I1 la 14spatii iobtinerea acestei puteri se prodace,a bi a la culesul de tei - n cu1t.s capricios,nesigur -, ceea 'ce determini4 sc2derea pu-terii stupinei $i ratarea culesurilor urm8-toare (fig. 1).In cazul unific&rilor pentr.u obfinerea pu-terii dorite de 4 spatii, se asigura un sporde lproductie de 494 kg, respectiv aproape2'kg/familie, numai la primul cules $i Inplus 17 roi, totd.izfnd o c rg te re de 396UCM, mai tirziu fiind problemiticg obtine-rea acestor roi ,$i mentinerea familiilorstare activ&Pentru a avea imaginea structurii pe vlrstea familiilor de albine, telul fiind : multe cu-legfitogre fn perioada culesului (fig. 2 -Structura familiilor de albine) s-au anali.zat stadiile dezvol tlrii populatiilor de l a fazaou la albinB uzatl, constatfndu-se c2 al-bin5 culeg5toax-e fn procent mare 50/o), vomavea abia la data de 20 iunie (culesul de tei),iar la salcim o mare parte din populatie, vafi doica, ocupatri cu cr e~ te re a arvelor care'predomin5. Din aceast5 cauza, in periosdaculesurilor (mai ales la salcfm) se practic2metodele DemarPe; Snelgrove, privind ab-sorbtia de culegatoare de la o familie ajute-toare sau eliberarea cuibului de puiet neca-pacit la familiile de bai5 ~i introducel.eaacestuia Pn familia ajut ltoare , format2 prinmetoda ,cat in cuibU la gtupii orizontali ,,ba-terie" la stupii verticali s g fntr-un corpseparat, la stupii multietajati.

Pamind de la cele mentionate mai sus InPncercarea de a obtine suprapunerea dezvol-t5rii maxime fn cules i un procent marede culegltoare, pot p rea situatii, dincare primele douB a n t nefavorabile.momentul culesului precede dezvolta-.rea maxim6

ezvoltarea optimii (PR) precede mo-mentul culesuluicmoltarea optima coincide cu monzentul culesului

Exemplul din figura 2, cInd dezvolta-rea familiei la 10 aprilie este pe 6 spatii(cuib strins) demonstreazi4 ci4 l a salcim Ise obfin 12 spatii, din ca re 4-5 spatii cu-

legatoare, deci momentul (c) este rata t cU20 zile. 2 spatii albina, respectiv 1 spatiuculegfitoare deci scade productivihtea cn1,94 kg/Eiecare familie).emediul = farnilie ajuutoare, absorb-tie de culegstoare. In caz contrar, clnd dez-voltarea (P) devanseaza culesul c), s h tconditii pentru formarea roiului, deoareceexist5 un procent mare de doic5 ce so-m e#~ & patlul este neIncSp5tor etc.- emediul = roire, faguri la crescut,arestarea mgtcii - daci4 $i celelalte fami-lii au ajuns la acest nivel, altfel echili-brare fntre familia puternics $i alte fami-lii mai slabe prin schimbarea puietului c5-pricit cu cel necipi4cit.Analizind cele dou3 situatii nefavorabile(1, 2 , se impune metoda de lucru cu fa-milie ajuttitoare sub dou2 aspecte: pentruc5 aceasta permite existenfa unui materialbiologic de rezervi4 pe de o parte, sau con-stituie un refugiu perioadele critice (de-p5yirea PR), pe de alti4 parte.

O N L U Z I I :- amiliile ie~itede la iernat pe 7 spa-tii (2,l kg) ating optimul dezvoltarii (14spatii) $i structurii pe virste la, s lcimI, dupa care se pot roi.- amiliile ,pe 4, 5, 6 spatii lh 5 aprilienu fructi'fic8 culesul I la salcim, decitajutate.In figura Graficul sezonului ap ic d sfntreprezentate date medii privind desfsvura-rea culesurilor la salcfm (Celarp, Gerota, .Scheiu, Gheboieni), la tei (MBr&$ti, Iuda,Dragodana), la floarea soarelui (Lehliu) inanul 1986.

Prductia obtinuth la fiecare cules s-averificat cu formula :

unde : N = numarul de' fami ii ; C = c9n-sumul familiei F p ) , (kg); c = culesul (con-form cintar) famiha poate avea Pm sau'alta(comparat cu P medie) ; P = Puterea me-die (sp) ; R = recolta kg), UCM (fc) ; p = pu- , .ietul (rame) ; r = rezerve r5mase (kg), UCM.M = unitgti conventionale miere, me r e (kg) ;z = zile cu cu es mai mare de 1 kg/zi ; =zile total (lung, cules, an = perioada de re-ferint8)De exemwlu: anul 986 - S J DImbovi-ta = Cu esul la salclm I

UCM=300 3.11+3.19+2.12+6.6+6.i0.7+2.6


18/34

- v i n i r e c o ".r @ hur rb o r m ~ n>arep. .c~~+~/o.r. g s i y < r ~ ~? ~?;,. ~ ' r i l g e r e o cciSului mi LI ,CII. uni;nuc CY LF .mo oncentraw prowm/o. pnn str;,n1.er@ocluhului -

Culesur, secmdare k l?@5corrtr ui et c i l necGp&it din farnl I a rk haza se C ~ E W fagui art.-pule: c tp of orni:,er e h a z z uut din lomdra . ajutatoarq apapa -

c fami:ak ~ntrote n 'nyurlle


19/34

In cazul unificririi rezultatul ar i fostmai bun cu 4OIoe exemplu nul 986

300Unificare 7-6) 43 unificiiri7U M = 300- 43)

3.15+3.28+2.14+6.8+6.22+2.66

Eficienta 'economic5 ar fi fost

Comparatia s-a f5cut prin intermediul adou5 familii cu caracteristicile de mai sus.METODA COMBINATA DEfNTRETINERE A FAMILIILOR

DE ALBINEStupul multietajat cu. dou5 corpuri des-partite prin podirjor prev5zut cu urdin irj isit5 gratie Hanemann, cu placB de zborculisanta, din tab15 Indoit5 n form5 de L,cu sistem de Pmpachetare pentru pastoral,format din balamale Bilgheri $i balo t,. per-mite intrefinerea familiei de bazB i a celeiajutgtoare sub ac el a ~i coperig ~i obtinereaputerii de 14 spatii, indiferent de putereadin prim5var5, astfel cB la salclmul I seintercaleaza corpul de strinsur5, familia fi-

ind preg5titg In conditii optime pentru pri-mu1 cules Pig. 4 .ILIajoritatea lucr5rilor se execut ii. cu ca-turile, dar se poate lucra y i cu rame ca ~ila celelalte tipuri de stupi.I ASIGURAREA L N S T

. Fami iile introduse la ie rnat se impache-tea22 cu diafragme $i comunic5 fiecare cuesteriorul prin urdinirj separat.Familia de baz5 se poate hrani pe tim-pul iernii cu turte proteice amplasate subpodirjor. Ascultarea se face cu furtun (tub)acustic prev5zut cu o ventuz5 (8).11. ORGANIZAREA CUIBULUI

In luna martie se continua hr5nirea cut h e solide (candi) turnate pe rama insir-mat5 Z), aceasta hr5nire avind avantajuleconomisirii de biostimulatori nu declan-$eazS furti~agul ~ constituie o stimularclentg, fiind indicatii $i Pn perioada ci-e~ teriim5tcilor.Pent ru asigurarea caldurii .cuid seap ic5 metoda B L I O V constind dinstringerea la max im a-cuibului prin inter-mediul diafragmei $i mentinerea acesteist5ri. pin& ap ar e puiet-c5pacit pe ultima ra-m5 (lata interioai-5).'


20/34

111 CRESTEREA PUIETULUIIn luna aprilie -se transfers pulet nec5-p2cit din farnilia ajut5toare In familia debaz5, in locul puietului cZip5cit ridicat, seunifica familiile slabe, orfane etc, .s e a$ea-z5 pe cuiburi linoleum.

Nu E ~m2-pml )Pm2unde Nu = numsr de unificgri ; Pm2 = pu-terea necesara ; Pml = puterea real&; N =n u m b de farnilii

IV. PR EG AT IR EA FAMILIILOR- PENTRUCULESOdat2 cu aparitia culesului de intretincrese cresc faguri, ia r la data de, 2 apriliese lncepe crevterea mSitcilor, se adaugSi fa-miliilor de productie puiet c2pEicit luat din

familiile ajutatoare.Cele mai slabe familii pot umple un corpd e albin2, motiv pentru ca re , se a$azB uncorp suplimentar peste familia puternicli

Fig. 4 Pdrtile componente ale stuputui :po di ~o r prevazut cu sit5 $i gratieHanemann ; am5 PnsPrmatB ; 3 la-c5 de zbor ; 4 - coltari ; 5 balamaleBilgheri ; 6 am& portbotci ; 7 ierbalot; 8 urtun acustic cu ventuzi.

permithd inarirea spatiului de ohat a1 mbt-cii, folosind metoda rotavei corpurilor,V. CULESUL PRINCIPALIn Perioada culesului, sau mai devreme,dup5 caz, se aresteaz3 o matca, ce se tineIn rama portmstci 6); sau se formeaz5 unstolon cu tot puietul nec2p5cit, se rote$tepod~$orul I ) la 18 grade, pentr'u a schimbaorientarea urdinivului, ceea ce favorizeazaabsorbtia de cnleg5toare (depopularea fa-rniliei ajutatoare care e fortat& s5-$i for-meze mai repede propria culegatoare = me-toda D e m a r e) i se adaugFi un corp destrinsur2 la mijloc, ~producindu-se practicunirea a doua familii, farB a renunta, lavreo matc5. (In cazul stupgritului pavillo-nar operatia se execut5 anterior $i se re-nuntB la o fi at ca cea vlrstnic5).Dac5 culesUl este intens se lnl3tur& i

sita de pe gratia podi~ orul ui pentru m5ri-rea magazinului.VI. ROITULLa sflrsitul culesului familia $i stolonulpot ocupa 3 corpuri i trebuie efectuatadescongesionarea $i echilibrarea sau divi-zarea familiilor dup2 caz (deoarece se de-p&$e$tePR . Roirea se face luind m5tci dinrama portmstci 6 ) , prin orfanizare in ca-zul unei dezvolttiri deosebite, prin fortareafriguri or roitului etc.VII VIII. IX. ALTE CUL@VRISe procedeazg analog ca la culesul prin-cipal, dar spre sflr~itulsezonului activ seur m5 re ~t e concentrarea rezervdor pentruiernare, prin strIngerea cuib;urilor, unificiri,completari etc.X . IMPACHETAREA FAM I L I I L OROdata cu stringerea cuiburilor se eliminacaturile de prisos, se organizeazs familiile,se mic$oreazA urdinivurile, se etanveaza con-tra curentilor.XI. IERNAREA FAM I L I I LORIn lunile noiembrie-decembrie 'po t fi zilecalduroase prielnice pentru efectuarea unuizbor de curatire, care trebuie favorizat prinridicarea Impachetajului..AVANTAJELE METODEI

privind materialul biologic : se asiguradezvoltarea corespunzatoare In momentulculesului a farniliilor de baz5, se ,obtineprimenirea anual5 a m5tcilor En procentde niinimum 50%. iar acestea, se potcrevte In prezen* familiei de baz5, seevit& roirea natural&, c r e ~ t eproductivi-tatea pe familia cu matc5 ajutfitoare cucel putin. 30%.

(continuare Zn pag. ,321


21/34

PREVENIREA I COMBATEREA BOLlLOR LA ALBINEOM~SURAIMPORTANT^^ PENTRU OBTINEREA UNOR REGOLTE BOGATE

Dr ~u m it ru IVGOIObtinerea unor productii sporite demiere ~i alte produse apicole se reali-zeaz5 numai de la familii de albineputernice q s5ngtoase.Fentru realizarea acestui deziderattrebuie luate toate m5surile necesareprevenirii si combaterii principalelorboli la albine.fn aceast5 perioad5 continua s5 evo-lueze o suit5 de boli de natura bacte-rian5, micotic5 ~i parazitarkLOCA AMERICANA este o maladieinfecto-contagioas5 care atac5 puietulalbinelor, producind in mod obisnuit

moartea acestuia dup5 c5p5cire.In conditii naturale boala apare deregul5 rnai tirziu decit loca european5,atingind apogeul in a doua jum5tatea verii. D e ~ inai putin conditionat5 defactorii de mediu decit celelalte boliale puietului si albinelor adulte este ,totusi favorizatg de c5ldurile mari dintimpul verii.In cazul aparitiei acestei boli apicul-torii trebuie s5 fie atenti la aspectulpuietului ~i fagurilor cu puiet bolnavi la modifich-ile pe care le sufer5 lar-vele contaminate. La inceputul boliidiagnosticul locii americane, bazat nu-rnai pe aspectul puietului este greu destabilit, avind .in vedere c5 celulele in-fectate sint putin modificate iar res-turile de larve moarte sint reduse canum5r s abia vizibile. fn cazul unei in-feeii masive, in care albinele lucr5-toare nu rnai pot face fat5 indep5rt5riilarvelor imbolngvite, simptomele bolii ,devin aparente qi diagnosticul cliniceste posibil.

fn aceast5 situatie loca americans secunoaste clinic dup5

aspectul imprgstiat a1 puietuluipe fagure

moartea larvelor dup5 c5p5cire@ eonsistenta viscoasg si filant5 a

larvelor moarte

mirosul de clei de tirnplgrie in-cins prezenta cojilor uscate i a bu-tonilor cefalici in cazurile vechiaderenta la peretii celulei a lar-velor moarte atit inainte cit si dup5uscarea acestora.T r a t a m e n t u l . Mai mult decitla oricare alt5 boalil, trebuie s5 se ur-m5reasc5 obtinerea vindec5rii com-plete ~ durabile. .Limitarea actiunii de combatere nu-rnai la tratamentul medicamentos esteo practics negtiintific5 care nu lichi-deaz5 boala, ci o preschimbg in form5latent5, surs5 permanent5 de infectiepentru stupii qi stupinele din jur, ca-pabile s5 se activeze imediat ce me-dicamentele nu rnai sint prezente instup.La fel de gresit5 este si practica dea se trata numai familiile recunoscuteca bolnave, in momentul cind semnelede boa15 au devenit vizibile, deoarecein stupin5 vor exisb ~i alte familiicontaminate sau care se vor conta-mina in perioada imediat urmitoare.Tinind seam5 de cele de rnai sus,m5surile care se iau intr-o stupin5bolnav5 de loca arnerican5 trebuie s5vizeze dou5 obiective ~i anumenactivarea formei bacteriene aagentului patogen si crearea in sinuIfamiliei de albine a unor conditii im-proprii pentru germinarea sporilor.Acest obiectiv s realizeazii prin tra-tamentul medicamentos qi are ca re-zultat incetarea mortalit5tii la puiet sirestabilirea capacitiitii, productive afamiliilor de albine bolnave. In acesteconditii se recomandil ca la aparitiaprimelor semne de loc5 s5 se utilizezet ~ a t a r n e n t au locamicin pulbere prinpudrarea tuturor familiilor de albinecu 80-100 g de 3 ori, la interval e3 zile si apoi de dou5 ori, la intervalde 5 7 zile. Concomitent cu primeletrei administrgri de locamicin s5 se


22/34

administreze si 250 ml sirop preparatdin 1 kg locamicin la 1 litru de apg.A1 doilea obiectiv se refer5 la asa-narea stupilor prin dstrugerea sporiloreliminind materialul infectat, printransvazarea albinelor ~i dezinfectie,actiunea urmind astfel s5 impiedice re-aparitia bolii in stupin5 dup5 ince-tarea tratamentului medicamentos.LOCA EUROPEANA este o alt5 ma-ladie a puietului, mai putin grav5 de-cit loca americana , dar care netratat5poate cormpromite recolta prin sl5bireafamiliilor de albine., Boala este favorizat5 de o'serie defactori dintre care culesul si putereafamiliilor de albine joac8 rolul cel maiimportant.Boala apare de obicei prim5vara sise manifest5 in mod diferit, uneori cuintermitenfe, alteori continuu, pin5cind cresterea puietului inceteaz5,toamna tirziu.CBldura din timpul verii sau apari-tia unui bun ru le s face ca boala s5 re-greseze. In cazul in care dup5 un cu-les principal nu se asigurii albinelorun cules de intretinere se creaz5 infamiliile de albine conditii prielniceaparitiei bolii.La inceputul bolii sau in formeleuSoare, familiile atinse de loca euro-pean5 se deosebesc greu de cele s5n5-toase, intrucit activitatea lor se'-p5s-treaz5 nemodificat5. Abia dup5 trece-rea unei perioade de timp, boala de-vine aparent5 prin depopularea fami-liilor de albine ~i prin mirosul acrusau de putrefactie ce se degaj5 la des-chiderea stupului.Boala se recunoa~te linic dup5larvele tinere de 3-4 zile caremor inaine de a f i cgpgcite ; @culoarea galbeng a larvelor 1schimbarea pozifiei lor in celule ;consistenla neviscoasg si nefilantga acestora si neaderenfa la pereliicelulelor.T r a t a m e n t u l cu locarpicin,asem5n5tor celui pentru loca ameri-can5.0 atentie deosebit5 in aceast5 pe-rioad5 treb'uie acordat5 micozelor care

sint boli infecto-contagioase produsede ciuperci microscopice.ASCOSFEROZA este o micoz8 .careafecteaz5 exclusiv puietul albinelor.Boala apare de obicei primgvara, evo-1,ueazZ progresiv in iunie ~i descre~teca intensitate in iulie-august. Este fa-vorizatii de umezeala din stup qi delipsa de ventilatie:Puietul vhros se rec un oa ~te clinicdup5aipectul in mozaic pe care-] daumumiile albe rgzlefe unui fagure cupuiet ;sunetul caracteristic pe care-1produce n astfel de fagure atuncicind este scuturat ;neaderenfa larvelor la perefii celulelor ;rgspindirea cadavrelor mumifiatein fafa si pe fundul stupului ;Q afectarea cu precgdere a puietu-lui de trintor.In stupi apare mult mai rar ca as-cosferoza ~i in mod sporadic ASPER-GILOZA (PUIETUL PIETRIFICAT),ins5 evolutia bolii este mai gravh cu

atit rnai mult cu cit ea afecteazi nunumai puietul ci ~i albinele adulte.Boala. se recu noa ~teclinic dup5insuble verzi sub care apare eiu-perca pe fagurele cu puiet ;consistenfa tare si sf5rimicioasga larvelor mamifiate ;aderenfa larvelor la perefii celu-lari ;imbolngvirea concomitent5 si a

albinelor achlte.Mention5m c5 aceast5 micoz5 poateproduce afectiuni pulmonare ~i la om.Pentru combaterea micozelor se vaadministra micocidin prin 'pudrarea al-binelor cu 80 120 g, de 3 5 ori. Pri-mele dou5 administr5ri se fac la inter-val de 4 zile, ultimele la interval de

7 zile. Cind infectia este grav5, mico-cidinul se poate administra sub form5de sirop 1 lig micocidin la 1 litru deapg), din care se administreaz5 cite25 ml de 3 ori, concomitent cu pri-mele 3 administr5ri sub form5 de pul-bere.


23/34

NOSEMOZA este o parazitozii des-tul de gravii a albinelor adulte. Ea estefavorizat5 de serie de factori cumsint : rezerve de brans necorespunz5-toare, afectiuni digestive si conditii cli-matice, factori ce i ~ i anifest5 influ-enta spre sfirsitul perioadei de iernaresi inceputul primgverii, ceea ce ex-plic5 aparitia frecvent5 a nosemozeiin acest anotimp.Numai p e baza semnelor clinice estegreu s5 se pun5 un diagnostic precisde nosemozk Aceast5 boa15 poate fiins5 b5nuit5 atunci cind se observ5 :o activitate redusg a familiilor dealbine prim5vara sau in perioadelereci si ploioase din timpul verii sautoamnei ;depopularea familiei ;

prezenta unor fecale diareice ininteriorul stupilor ;prezenta albinelor moarte saubolnave, acestea din urm5 manifestindsl5biciune general tremurgturi, para-lizie, abdomen umflat.AvPnd in vedere faptul c5 aparitianosemozei nu depinde numai de pre-zenta parazitului, ci mai ales de exis-tet-ita factorilor favorizanti, combate-rea acestei boli va incepe prin stabili-rea si eliminarea acestor factori.ceea ce priveste tratamentul me-d i c a m e n t ~ ~ ,xperientelq intreprinse intara noastr5 demonstreazg cB se poaterealiza mult mai eficient toamna-pri-

miivara, cu ocazia hrinirilor de eom-pletare f5cute in cursul lunii augustcu produsul protofil 34 mllkg past5si 17 mlll de sirop).VARROOZA. este o a l t i boalii para-zitar: a albinelor. Ea a fost prezentatape larg in paginile revistei noastre.Tratamentul cu Varachet a fost de ase-

menea prezentat in numsrul 5 a1 re-'vistei noastre.De mentionat este faptul c5 o datBu tratamentul cu Varaohet s i se exe-cute qi tratamentul cu termicin5 (oxi-tetraciclini), pentru combaterea viro-zelor si bacteriozelor familiilor de al-bine.Administrarea de teramicin5 se facein proportie det 0 75 g la litru de si-rop, in 4 5 administrgri de cite 250-

500 ml, in functie de puterea fami-liilor de albine. Primele 2 administrgrise fac la interval de 4 zile iar cele-lalte la interval de 5 7 zile.Este necesar ca qi in continuareaceastg maladie s5 fie supravegheat5cu maxim5 atentie si s5 fie tratat5 cuprodusul-Varachet ori de cite ori estenevoie.Pentru ca efectul medicamentelor in

combaterea bolilor s5 fie maxim se,impune ca tratamentul s i fie sustinutsi potentathprin conditii optime de in-tretinere, p e ~ t e r e , ules si mgsuri deigien5. .

CONSTITUIREA REZEXVATIILDRNATURALE SILVO-MELIFEREcontinwre i n pag 9 )

Un apicultor din d e w Suceava, cumultii experien* in practicarta stupcl-ritufui pastoral in zon montaM, de-clara: ,,Unde s int u q i multi nu emiere de mans, uq i i minfncG ful-ni-cile "n rezervatiile silvo-melifere, com-baterea diiundtorilor fidurii st se efec-tueze pe cale biologicd Si in printulrind prin protectiu si inrnzllpireu arti-ficialti a furnicilor de p6idure. In cu-zul unui atac, si5 se delimiteze cu ri-

gurozitate ptidurea ce trebuie tratattis sZ se aplice numai tratamente cusubstante selective, in general nedtin-Mtoare pentru albine pi alte insecleutile. De asemenea, specialiGii silvicul-tori recmndii diminuarea dozelor a-plicate i evitarea repetiirii lor pe ace-leapi suprafete la intervale mici detimp. .Valorificarea superioard a Yesur-selor melifere din rezervatii ~ obtim-rea de recolte bum pi constante, & lan la an, se r e a l i z d transportind inpastoral numai familii de albine pu-ternice, sdnlitoase i czi mdtci prolifi-ce, sekcfionate.


24/34

INSISTA JUDECAnricZ BOACIUPre~edintele ilialei A.C.A Teleorman

~ ~ + o ~ o ~ o t o ~ ~ ~ ~ + o ~ o + o ~ o ~ o ~ ~e c e e e i - - e e e 4 e - e ef :Realitatea a demonstrat cii oricine, aproape i6dZferent d e 'znerentele deose-hlri t ~ ioate asuma raspunderea gospodiiririi effctente a unei stupine m micisau mat manIntrebindu-mii in ce constii reu ita unora, precum qi nereuqita altora ~ i ,binefnteles, analizfnd In profunzzme constatorca, am ajuns la concluzia cii pen-tru a fi apicultor adeviirat, cu o activitate rentabilii, trebuiesc nu numai anumftecalftiifi, dar i oarecare tenacitate qi preocupare in cultivarea lor. 6+,e+e+e+e+e e+e+e+-+-+e4-+ ~ ~ o o+o+o o o o o~

1. Cercet5torul elvetian Fr. Huber(despre care revista noastri a relatatin nr. 11/1986 a inlgturat in partebarierele stupului primitiv, bariere careingradeau investigarea tainelor vietiialbinei. El a n & m i t qi adoptat stu-pl cu rarne, c o carte. Da, o cartecu folie de ceara naturals, pe d e c5-mr pagini miqun5 litere vii, avindatunci 5i azi trei caractere distincte :albinde lucrZitoare, matca i trintorii.

Aceasti4 mivcare de du-te-vino apa-rent anapoda, se produce, acum bine~ t i u t ,ntr-o disciplinii perfects, in carefiecare individ duce la indeplinire omultime de sarcini precise bine deli-mitate in timp qi spatiu.A citi in aceast5 carte qu kste chiaratPt de simplu. Omului i se cere a aveai a cultiva un ascutit qi penetrant. spirit iscoditor, f5r5 de care nu poate in-telege aceast5 minunat5 ,carteu, al5-

turi de mdte altele scrise de naturg.Fir5 spirit de observatie, omyl in-trodus brutal i neavizat in viata fa-miliei albinei melifere ajunge s i fieun r5uf5citor.2. Se tie, nu mai e pentru nimeniun secret, c3 pe Terra, daWrit5 unorexcese, s-a deteriorat natura, aceastag5sindu-se intr-o pronuntat5 criz5 eco-logics.Apiculhra, indiferent de frumuse-tea ei ~i produsele va lorme pe carele ofera nu este in afara acestor pro-bleme, care nu mai umbresc, ci chiarTntuneca minunata im~ginea stuwi-

nei, cu zumzetul proverbialei hgrnicii,in parfumul unor zile de vari.Pentru a depliqi efectd negativ a1unor daune materide in stuping, citi all acelor st5ri psihice de apasatoaretristete, apicultorului i se cere insis-t ntti sau altfel spus consecvent5, fermitate. Am formulat acest n e ~ e r ~ i spleonasm, pentru a-i amplifica tgriacerutA in a para aceste lovittlri, carepot qi trebuiesc invinse.

3. Apicultura este intr-adevgr o sti-int5 de acum in posesia unei bogateexperiente. Ppicultorul este obligat s inu fac5 un pas spre stupin5 f5ri ajudeca limpede, ce va lucra si cum valucra. i inci ceva... apicultorul fnfelul lui, indiferent de afectiunea 2intensitatest fortei cu care aderg laaceasti3 indeletnicire rimine in rest ununioat. fn situatia aceasta, lucdirile cei se cer, nu pot fi identic executate dec6tre fiecare apicultor ci in mod obiec-tiv apare o anumit5 abatere. In cadrulacestei devieri apicultorul este obli-gat s5 tin3 yam de limitele adev5-rului, pe teritoriul permis de naturabiologic5 a albinei, teritoriu urfeorifoarte restrins.

Pentru aceastii alegere, apicultoru-lui ii este necesar5 o anume capacitatede a supune deciziile unui competentdiscern5mint. Dar capacitatea de a ju-deca limpede nu se mo~tenqte, u sepreia, ci se formeazs cu rgbdare peplatforma' stupinei, in viata de zi cux a farniliilor de albine.


25/34

poveste u o speti nepoftitii- - m :- -/mContinuind rubrica noastrgr APICULTURA-LITERATURA, PU-blic5m in acest numgr o povestire r

uleasi din rona Bucovinei, siuprinsp in volumul ,,Legende ~ipovestiri cu albineu, aflat in curs de ,\ aparitie la Editura Apimondia, subemngtura a trei autori : lidla ,grigoroaiei, Sorin Bodolea qi )ugen Agrigoroaiei.w ~ r r r r r r . 1 / 1 11

Istoria de rnai jos s-a petrecut cu lnultiani i n urm5, ati t de multi, c l nici nu Prnai tin minte numlrul. Pe timpul cinclabia incercam s i devin albinar m-am aflat,deodatg, in mijlocul unui ciudat joc a1 in-timpl lrii care a pus fa tbn -fa t5 pasiuneamea rnai veche pentru vfnBtoare cu acecacare abia mijea, pentru stupgrit.

Era cam p la sfir$itul unei toamne lungi$i frumoase. Ne indemnasem Tntr-o bung zirnai multi vinatori s5 lulm puvtile $i s5pornim spre IZumur cu ginduri mari pentruiepurii ce hSl5duiser5 cam nestingheriti prinaceste locur4 toatl vara. Tocmiser8m noio vinatoare in padurea Negrileasa. dar vezic5, tocmai ca in proverbul bltrinesc, soco-teala de-acasi nu s-a potrivit deloc cu ceadin tirg. Toat2 noaptea plouase $i dimi-neata umed5 $i zgribulit5 ne Juase iute :7primire, strecurindu-ne posomorala-n su-flet. Ping $i ciinii rernrntaserti la alerghtur8, incurcindu-se printre noi cu scutur9-turi dese de blang ud8. Cind $i cind, majin5ltau ochii mustrfndu-ne parcl din pri-viri pentru a$a ie$ire nepotrivitl. In zadclram b5tut cele mai ferite cotloane, at,-nindu-ne tot pe locuri pe unde $tiam c.3ies urechiatii; in bStaia p u ~ t i i nu picanimic. Ziua s-a scurs repede . i fgrii 'nia UIIfolos, decit poate acela c4 acu m, eram te-meinic pl t r u n ~ i e umeaeall ~i olecut8 pu ~ ipe h w g . Moroclno$i, ne-am intors $idespartindu-ne marginka pldurii, am h a tfiecare drumul spre casa lui.

Cu cLinele pe urmele mele am apucat ca-lea spre Ili$e$ti - vatr5 de stupari iscu-siti -, c5ci aveam oarecare socotealn aicicu un prisscar bgtrin care m5 povgtuia ade-sea sfdtos, ca pe un incepstor In ale albi-nilritului ce eram la acea vreme. Iarnad5dea d e $tire c l va s l vin5 i voiam s3rnai aflu cite ceva despre felul in care i ipreggtise omul stupii pentru iernat. Ei ; irnai aveam eu un gind, cu nivte mStci in

primavara urmgtoare, din acelea rnai des-chise la culoare, tocmai cum vlzusem 1.3batrinul stupar $i despre care aveam ~tilnt8c l bune erau.Mergeam ava, socotindu-m5 ce mai 'avearnde flcut la cei citiva stupi cu care ince-pusem, gindindu-ma rnai mult la albine de-cit la vin5toarea pornit: cu stingul de dl-mineatl. Necazul imi trecuse $i tare a? maif~ avut chef acum de-o can5 cu vin fier t,&-mi rnai dezmortesc oasele. Vremea mo-hort8 ($ i inserarea ce cobora repede indem-naser8 ~ a m e n i i 5 se tragS in cas8, a$a cddrumeagul era pustiu de tot. Deodatl an1auzlt cum ciinele scheaung u$or, lipindu-sede picioarele mele. M-am aplecat spre el.Incordat, adulmeca deplrtarea. I-am simfitsub podul palmei tremurul nervos a1 trupu-lui. DZdra semn c l a prins urm5 de flar5sSlbatic8. Ei, mi-am zis eu, nici nu-i dsmirare, doar locu-i aproape de pAdure $inu-i prea greu sB te intilneqti cu vreuncerb, sau chiar cu un mistret in marglneasatului. Am linistit ciinele bitindu-1 u$orcu mina pe spate $i-am pornit rnai departrla drum. Tocmai trecusem d e primele case,a$a un pilc rnai izolat de sat, cCnd. inpreajma unei stupine chivernisite, ciinelemeu inc rem ene ~te cu botul in pBmtnt i,nici una nici dous, o tuleqte apoi de ling5mine. Ii auzeam doar chefnitul sonor $i-aminteles cA daduse de ceva. Mi-am desprinspuyca din spate +am pornit in directiain care displruse. Drumeagul ducea dreptla stupii omului, aranjati gospod5re$te pevreo trei-patru rinduri, intr-o rarGte Sncon-jurat5 de-un gard de uluci. M5 apropii $idoar ce mii uit eu rnai bine, cS vid intr-unloc ingrlditura palanc5 la psmint, iar cevrlrnai incolo, o mataha15 avezat5 popindauling5 un stup farimat din ai cgrui fagurise ,o sp lta temeinic, nederanja tg de albinelebiruite probabil de frigul $i umezeala zilei.Din citeva salturi, ciinele meu se apropiasede fiar8 $i-acum ii d5dea ocol cu mare sirg,hlmi.ind de zor. ZBdBrit, animalul se ridica


26/34

i-atunci am v~ zu t ' l i rn ~e deou5 ghemotoacetupilindu-se in spatele namilei. S vezi po-veste ... o ursoaic5 ursoaic; cu pui, n5-ravit5 la stupii gospodarului. Iaca, eu c8u-tasem vinatul toatil ziua pe coclauri aiurea1 vina tul Pn batiiturii. Uluielii mele nu-iputea fi pe m5surii decit surprinderea pecare o viidea, la rindul ei ursoaica ce c

o mama grijulie i i tot aduna puii pe ling5e a , mormiiind u or spre ciinele ce pesemnezap5cise cu liitriiturile. Pin5 sil-mi vin infire, pin2 sii arinez i sB o iau in bataiapuvtii.., p5i ce credeti c-a mai asteptat ur-soaiaca atita moc8ialil ? Scurt, punindu-secu nildejde pe toate cele patru labe, maiminindu- i i puii cu griibire dindilrilt, adispilrut ca o niiluc5 pe dupg copacl, in-dreptindu-se sp re padu rea din apropiere.

fonrte cri nu-1 urmasem peste gardur i iripi ce incepusera a se pierde in picla in-s ~ r s r i i .Uinspre sat se apropiau cu repeziciunecitiva oameni chemati de detunilturile ar-mei. P rintr e ,e i i gospodarul cel au stu-pjn?. Mult s-a mai cStr5nit s&-manul , c5ciu~tintlu-nenoi mai bine am g a i t alti cifivn

stupi riisturn*i, cu albinele zumzsind agi-tate. Am dres la repezealg ce se puteadrege, -am plecat cu toti sp re casa omuluicu paguba, caci se liisase de tot htunericul.Pe drum am aflat cil eram primul carevedea cu ocllii lul hotul ce strica noapteastupii prin sat. PssBtnite nu era prima dat5cind se intimpla a a o istorie.i-am r5mas In noaptea aceea oaspete Incasa stupakului, Pntrecindu-ne noi in pu-Atit am mai apucat, s trag doua focuri ve ti, dinaintea Unei c5ni cu vin proaspst

in aer : s5 sperii dihania dac.i i-a focului ling5 care ciinele meu visa ne-linistit infruntari cu u r ~ i emaipomenit d etot nu i-am butut pune blana pe bst. Apoi gro,avi.a m inceput sii chem ciinele' a1 crirui 1;itrat SORIN BOJ-JOLEA (culeasg in anu 985se pierdea undeva in poala pgdurii, inciudct sursa : Ciun tu Ipolit Suceava)

Trei generapii de apicultoriPasiunea pentru apiculturli dZGnuie de mult t i m p n faniilia CriT-inariu.fncii de m ai b ine de patru deceniibunicu l Cons tant in C r i~ m ar iu ech im em br u a1 Asociatiei noastre -acumpiirat citeva fam ilii de albine pecare le-a ingrijit cu mutt6 dragostede-a Eungul anilor.Pasiunea s-a transmis ~ genera-tiilor urmAtoare deoarece atit fiulcit Ti nepotul uu devenit adeviiratiapicultori.Zonu n care se aflii stu pi nu ora-

sul Dorohoi d i n j ude tu l B o to~un iest e prielnicii practiciirii ap icu ltu riiaceastii zonii oferind culesuri bogatep variate n tot sezonul.Practicind cu preferinti i s tupii~itulstationar cei tre i apicultori ~ en-tabilizeazii stup ina diversificindu-.riproductia. Astfel pe lingii culesul denec tar de la pom i fructiferi salcintte i ei recolteazii polen fac roiuriextrag cearii pe care le valorificiipdn filiala judeteani3 a Aso ciaJ ieiCresc?itorilor de A1 bine .

Cei t r e ~ picultur~din familia Crismarlnlucrind la formarea ro~ur~lorRezultatele pe care le obtin sint

dintre cele ? m i bu ne ri ispli it indu-lem unc a ~ pasiunea cu care isi ingri-jesc albinele.


27/34


28/34

Lucrari picolein lun august1 Culmurile principale au trecut, cele tiemi& intensitate sint rare $i putin accesibilepentru marea majoritate a apicultorilor(tlieturile din p5dure din zona montan5, lun-cile inundabile la $es, Delta DtinBrii, ames-tecurile de plante furajere, uncle plantemedicinale, strugurii erapati de ploi sau for-fecati de viespi, uneori mana de pe frun-zele coniferelor, stejarului, teiului, salcieietc.). Reactia albinelor la diminuarea resur-

selor melifere este evident8 : ele pirEisescramele periferice $i se string in jurul puie-tului, concentreaza rezervele de hran9 inmijlocul cuibului $i In zona cald& a stupu-lui, nu mai cresc faguri $i nici puiet cletrintor. propolizeaaH ?n schimb intens $itot intens5 este $i tendinta spre agresivitate$i furthag, matcile i$i reduc ponta ; pescurt. incep pregatirile de ie rn a~ e. Fireweste ca $i apicultorul (care a invatat tleacum c5 nu p a t e s5 valorifice natura de-d t actionfnd In directia 'legilor ei) sEi Inteleag8 $i de data aceasta ce vor albinele1 s le lnlesneascfz stradaniile dictate ue

instinctul lor de conservare. Prin ce ma-suri ? Acestea ar putea fi sintetizate astfe :

ORGANIZAREA CUIBULUI PRIN :a. Restringerea cuiburilor l a num5rul defqguri sau corpuri ocupate compact cu al-bine, elimi~rind agurii de recolt5 din stupiiorizontali sa u, corpurile de recolt& din ceiverticali. Este vorba de o prim6 restrin-gere, intmcit in cuib exist5 $i unii fagurinecorespunzBtori care nu pot fi sco$i acum

din cauza puietului pe care-1 contin. Dereguls, cuiburae se reduc la 6-8 ramemari $i la 1-2 corpuri de multietajat. fnc a v l cEi dezvoltarea familiei justific5 ier-narea pe dou5 corpuri. fagurii cu puiet vorfi adunati in corpul superior.b. Alegerea ramelor pe care Vor iernaalbinele $i qezarea lor de o parte $i dealta a puietului. Aceste rame nu trebuiesa fie vechi (negqe) dar n-ici prea noi, cimaronii deschis, culoare d5t5 de rre~tereain ele a 4-5 generatii -de puiet. De ase-menea, ele trebuie sg fie Incarcate cu miere$i p&stur&, n cantitate de eel putin 2 5 kgfiecare.

c Concentrarea hranei. Prin restringereacuiburilor $i plasarea ramelor corespunza-toare spre mijlocul acestora, au fost createcondifii albinelor s5-$i cuncentreze - colounde ele $tiu cEi vor avea cea mai marenevoie - nectarul provenit din culesuriletirzii sau mierea preluats din fagurii desca-p5citt de apicultor $i pu$i dups diafragm3sau, respectiv in corpul inferior. Dac5 re-zervele sint mici (sub 12 kg), se va procedala hraniri de completare, cu simp mai con-centrat, distribuit in cantitsti mari $i intr-opcrioad5 cit mai scurta. Concentrarea Ilra-nei in ramde din imediata apropiere apuietului are o mare important&, cici nuputine sint familiile ce mor spre sfir~ffuliernsrii, din cauz5 cB ghemul rim in e strinspe puiet i nu mai ajunge Ja ramele periferice cu provizii.

STIMULAREA SI PROTEJAREA GENE-RATIILOR DE IERNAREAlbinele ce' se nasc incepind cu lunaaugust formeaza populatia care va trece priniarna . ~ i a impulsiona dezvoltarea familiei'in primavara urmtitoare. Este imperios nccesar deci ca ,accste albine s i fie cit ma inumeroase, iar viata lor cit mai lung5obiective ce pot fi atinse prina. Practicarea hrgnirilor d e ,stirnulare cusirop de zahir, verbet sau apistim pus inuluc i inmuiat ) aceasta doar dac5 stupinanu beneficiazi de un cules de intretinere.

De regul5, familiile slabe sau cu inatc5 bH-trin5 nu r5spund la stirnulare printr-o de-punere satisfic5toare de puiet. In conse-cint8, in primul caz familiile vor fi uniteintre ele sau adaugate la altele de puteremijldcie (inainte de inceperea hr8nirif) ; iarin a: doilea, matca va fi inlocuitH din timpcu alta imperechea ti, provenit5 din nu-cleele de rezerv5 sau din pepinierele A.C.A.ExistB $i fam


29/34

tens. Pentru ca ele s5 realizeze aceasta lon- 'i Prognoza , .gevitate, trebuie s& le ferim d e tot ce le-ar (putea dauna; indeosebi de munca in exces \pentru stocarea proviziilor sau producerea \cgldurii necesare i n ' cuib, de iritarea prin , meteorologic ' : ; ,controale inutile. zsomote repetate, trepidatii (pentru luna august '-sau furtivag $i chiar de inconvenientele pe ,care .le prezinta tratamentele antiparazitare ( In tea mai mare parte a lunii vcemea vexecutate toamna tirziu. Tn consecintg, hr5-nirile de completare vor Ti facute nu mai \ avea un aspect estival temperat cu tempe-.tirriu de luna &ugust, astfel in eft uzura ( ra turi maxime dfurne cupnnse intre 22 ficauzatg de transformarea zahgrului in miere ' 26' in zonele de deal vi in depresiuni stsi crpacirea acesteia is afecteze in special htre 7 1 320 in reghn(le de cfhpie. Tnnalbinele virstnice. Se recomand8, de ase-menea, impachetarea cuiburilor, maslLra care ( pe ra hr il e minime nocturne se vor situa In .scu te~tealbihele parte din consumul \ general intre 10 s 18 CU Val0ri mai ridi-energetic necesar pentru producerea celor ( cate pe li toral unde vor atinge 22-23' st36C din cuib, ea contribuind totodata $i la \ mi cobofite in depresiuni hnde in ulttmaintensificarea i prelungirea duatului de cB- (tre m8tci. ln ce priveSte tratamentul im , Bcadli a lunii vor 'cobori sub 5'C. Numi-potriva v a r r ~ z e i , plicarea lui imediat dupa ( ru1 zilelor cu caniculs va fi mai redusprima. restrfngere a cuiburilor va scuti Se- 4' decR. obi ~nu itdar pentru una, doud zile seneratiile tinere de albine de contactul c u ( a$teaptg urcarea mercurului termometruluimedicamentul, de debiltarea provocatg deacarieni i de ijnfectiile pe care ace$tia le ' ing la valori apropiate de 40 in Cfn~piatransmit. Tratamentul va co ns ta di n dw a 1 Rom6nd.administrari la interval de 10 r i le . erma tc i Comparativ cu regimul termic mediu lu-- n cazul cind la a doua apl lcare-a c5zut , ar Pn regiunile veiti e exists_ ten-un num5r fnsemnat de paraziti -. de o 3treia administrare fn ctombrie. se va ur ( dint2 spre valori rnai coborlte. ' Pe zonelem5ri ca simultan cu :acest tra tament sB se deluroase din vestul $i nordul undedistrug8 i Braula m a , pentru a debarasa ( $i instabilitatea atmosferica v a fi rnai pro-albinele: t i in special matcile de acest pa- ; ntatg cu averse de ploaie in cursul zilei,razit. care impiedica .pont a $i deranjeazg , e in uncle zile .situerea tempe-iernarea. ('raturilor maxime in jur de 15 . aceste

\ regiuni frecventa ploflor se ;va fncadra inEVIT RE FURTISBGULUI ( limitele multianuale n timp ce n restul

teritoriului numirul zilelor cu ploaie va fiDisparitia surselor .de. nectar, extractia ( mai Sub aspect cantitativ sfnt a?-cIupB ullimul cules 1 linsul ramelor ex- \trase, precum $i hrgnir ile de completare sou ( toptat valori defidtare f n ~ r i m u l ind nstirnulare, toate acestea, coroborgte cu buna \ Oltenia $i vestul Munteniei. In regiunile es-detvoltare a familiilor $i numgrul mare. de ( tice $i wd-estice dizlocarea maselor de aeralbine batrine, ocazioneazg rnai mult ca \ tropical se ya produce cu mai mult5 vio-oricind declan~areafu rt i~ agului n, stuplna. ) lent&, furtunile putlnd 69 aducfi pe alo-Se recomandfi deci sB se reduc5 urdini~ele,' uri caatitiiti de peste 5 E/m2, echivalentefn ~p


30/34

Dintre multe publicat i i sosi te la redactie ne face pl6cere -sd semnaldm do&titlu ri care atestd inscrierea un or reaiizdri rom6ne sti i n circuitul m on dia l a1 valo-rzlor aptcole., Este vorba despre o br op ur d . ,APITHERAPIEa (Api te rapia) , apd ru ts la s f i r -s it ul a n u lu i t r e cu t la A m s t e r d a m , i n O l a n d a , a v i d d r e pt a u to r pe J a a p K a as o revistfi intitulatei H E L I A , - ule t in in for ma t iv a1 Re te lei de Cerce tdr i pen truFloarea-soarelui nl F.A.O. (Organizat ia Natiunilor Un ite pentru Alim entat ie s iApicu l lurd) . ,

,Bule t inul informativ a1 Re-te le i de Cercethri pentruFloarea-soarelui a1 F.A.O.,care poart% nr. 811985 e s t e u nnumar omagial . A fost pu-bl icat cu pri le jul implinir i ia 10 ani de la initiereacooper5ri i ~ t i in t i f i ce n terna-tionale In doineniul cultivhriifloryi-soarelui de catne Cen-trn l de Coordonare a Re te le ide CercetAri pentry Floarea-soarelui i d e Inst i tutul d eCercet i ir i pentru Cereale ~Plante Tehnice Fundulea , subauspiciile Oficiului regionalF.A.O. entru Europa.

' Cuvfn tu l in t roduc t iv a1B~ i le t ina lu i e s te sernnat dedr. A V . V r l n c e a n u , co-

ordonatoru l Re te le i de Cer-cet%ri pentru Floarea-soare-lui a F.A.O. si subliniazgfaptu l c% existents acesteiRete le este rodul unei . adm i -rabile ini t iat ive a Ofic iu luiregional F.A.O. pentru Eu-ropa, m en its sB st imuleze is% des f5 ~oa t -e cooperare in -t er na ti on al % Pn ce rc eta reaagricola bazath pe contribu-voluntarh a f iechrei t5rit i ] .p rt lc lpante . Este d e subli-niat faptu l ch Romd nia de-t in e pr ior it st i mond ia le indomeniul cre ir i i de noi soiurisi hibrizi de floarea-soarelui.

goriu, numhrul omagial a1Buletin ului se bucu r% de co-laborarea unor cercet t i tori depr ima mi nh , cont in ind s tud i id e u n i na lt n iv el ~ t i i n t i f i cmenite sh contribuie la re-zolvarea numeroaselor pro-bl em e pe care le pune cul-tura f lori i -soarelui . Exempli-f ic sm cu cPteva teme abor-da te - i n num gru l de c are n eoc upam :1 Simil i tudinea genetic6 a

culturilor de floarea-soarelufpe ba za exp erie nce lor fdicutei n m a i m u l t e t d ri - e A . V .V r l n c e a n u si F. M ., Coordonarea Retelei florii- s t e u.soarelui a fost PncredintathInstitutului d e Cercetari pen 2 Aprecieri despre ere&tru Cereale ~ i P lante Teh- t a t e , ~ i var ia tie genet ic6 lanice .Fundulea. care continua f loare a-soa rehi - d e J A52- i P ndeplineasch fu nc tii le K s t e o o t J . H e u r s e Id u p s patru invest iuri . tArgent ina) i F . . M . P a u-'Cooperarea i int i , f ics ain- w e 1s- Belgia) .t r e m e m br i i R e t e l e i s-& ba- 3 Ameliorarea florii-soare-zat pe .principiul potrivit c5- lui pentru a rezis ta la ataculru ia P ntr-0 e poch d e rap ide c i up rc i i D ia por the - P hm t~p s i sevo lu t i i t ehn ice ~ i 5 t i in t i f ice he l ian th i - e D . k o ieste greu - dac % n u im po- (Iugoslavia) .sibil - a un s ingur i~ l s t i t u t 4._Caracteris t ic t le anatomicesau o s in g ur s 1 x 5 s s e f e c - a le '~ lorii-soarelui - d@tueze toate cercet5rile nece- D. S a m m t a r 0 M. B.sare P ntr-un dom e n iu sau ' a l- a r d e n Si E. H. E r i c ktu l. Rezu ltatele acestor cer- son (S.U.A.) .cet5ri sint publicate i n Bu- 5. In f luen ta unor fac tor ile t inu l in f or ma t iv HE LIA . agronomic i s i de m ed iu aSU-Ap5 rut intr-o prezentare gra- pra putregaiului n e p u laf i c5 deosebi t s , cu o inspirat5 floorea-soa'relui - e A. Z a Zcoperat5 realizatii de. C . G ri- z e r i n i M M o R o t t i


31/34

R. B u o n a U r i o $i V P i -r a n (Italia).6. Substante chimice pen-tru lupta impotriva buruie-nilor la floarea-soarelui : re-zultatele experienfelor cam-parative - de G P. V a n -n o z z i i E. S a l e r a(Italia).Numeroase din studiile bu-blicate In Buletin mentio-neaz5 rezultate ale cercetiri-or realizate in Romsnia.Constatam cu placere fap-tul ca in elaborarea studiu-lui ,,Caracteristicile anato-mice ale florii-soarelui , ceitrei cercetFitori aqericanis-au folosit gi de un articolpublicat de revista noastr5,Apicultura in RomBnianr. 7 din 1979, scris deF1. T 5 c.i n ri icare poartatitlul ,,Corelatia., din tre ultra-structura celu2elor nectari-fere si secretia de nectar lafloarea-soarelui .hrticolul cercet5torilor ame-ricani prezintd, printre al-tele, efectele anomaliilor flo-rale asupra activitatii de po-lenizare a insectelor, care aufost determinate cu ajutorulanalizelor gi biotestelor denectar 5i arom5, a unor ma-sur5tori ale florilor cu ajuto-rul micrografului electronic.

Dan RADUCU

&PITHERAPIE - bro-Sura ctpiruta la Amsterdamare. subtitlu Vindecarea prinprodbsele albinei (Apis mel-lifera) @ contine date esen-tiale referitoaref la propolis,venin de albine, p%stur&, r i ptivor de matc5, apilarnilprop,polen $i miere. Autorul JaepK a a 1, un prestigios editorolandez, se refer5 pe larg lacomppzitia produselor citate,la terapia cu aceste produse,ca qi la preparatele apitera-pice realizate pe baza sub-stantelor active continute.Astfel, In capitolul I- ,PropolZsuli' - sint des-scrise amhuntit compozitia,proprietitile $i actiunile pro-polisului, incluzindu-se o sec-tiune cuprinzritoare t referi-toare la utilizarea 'in diverseafectiuni ale : inimii si cir-culatiei sfngelui, In O.R.L.

cji cai respiratorii ; bron~i te$i boli de plimini ; organedigestive ; organe sexuale ~ic5i urinare ; dermatologie ;glandc ; afe,ctiuni reumatis-male ; oftalmologie. Autorulenum ers g i dozele si lnodulde administrare a tabletelor,unguentelor, capsulelor, spray-lui, dizolvatelor In apB disti-lat5, tincturilgr, amestecuri-lor cu miere $i cremelor carecontin propolis. Un 'capitolaparte este destinat Apilarni-lului $i Apilarnilpropului -produse apicole romhne~ti,avind drept. autor de inventiepe apicultorul N. V. I i e-7 i u, creatorul acestui a18-lea produs a1 stupului.Se precizeazg c5 apilarniluleste protejat de mai multepatente in urmatoarele t5ri :Elvetia, Germania Federals,A,ustria, U.R.S.S., Fran ta , An-glia, Statele Unite ale Ame-ricii; existlnd qi un patentgeneral european.PrecizEnd cB testele cfec-tuate pe animale qi pe pa-cientii din spitalele din Ro-m5nia au dovedit cu priso-sint5 actiunea pozitivg aApilarnilului, autorul enu-mer5 bogatul continut in sub-sta

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	iacobgilberto6473
View:	228 times
Download:	4 times

Apicultura in Romania Nr. 7 - Iulie 1987

Documents