Stiri 6-7 martie 2021

Cursul de schimb 05.03.2021 1 EUR 4.8831

1 USD 4.0924

APIA si SUBVENTII

VEȘTI DE LA BRUXELLES! NOU SPRIJIN FINANCIAR pentru FERMIERI! Agroinfo, 06 martie 2021 -

AJUTOR FERMIERI. Un nou sprijin financiar este pregătit pentru fermieri în noul regulament european care va guverna noua Politică Agricolă Comună, a anunțat europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European.

Prin noul regulament european privind noua politică agricolă comună, care se află în dezbatere în trialog, noi am prevăzut niște forme de sprijin pentru fermieri, să beneficieze de sprijin financiar european în vederea încheiereii unor polițe de asigurare pentru culturile agricole, pentru că, așa cum am spus, nu putem să lăsăm doar pe seama Guvernului ce se întâmplă afară. Sigur, Guvernul are responsabilitatea de a dezvolta o rețea de irigații cât mai bine, astfel încât să nu fim meteodependenți, pe de o parte, pe de altă parte, și fermierii trebuie să se îngrijească de ceea ce înseamnă asigurarea culturilor agricole, iar dacă legislația este deficitară în acest domeniu, noi trebuie să venim cu reglementări care să le permită încheierea unor asigurări eficiente, a anunțat eurodeputatul Daniel Buda, vineri seara, la Agro TV.  

Europarlamentarul a mai spus că nu e corect ca fermierilor europeni să li se stabilească reguli stricte, anumite condițonalități, în timp ce UE încheie

1

acorduri comerciale prin care permite importul de produse agricole din afara Uniunii, produse care nu ar respecta aceleași reguli.

Una peste alta, să știți că și astăzi (vineri, 5 martie n.r.) am avut dezbateri în Parlamentul European foarte consistente, legate de ceea ce înseamnă viitorul sectorului agricol la nivel european. Am ridicat o problemă care trece ușor neobservată, am fost oarecum revoltat de faptul că cei de la Comisia Europeană spun că piața cărnii de vită este oarecum stabilă, în condițiile în care știm foarte bine că cei de la HoReCa este închisă și dealtfel, întreg sectorul agricol și zootehnic sunt în dificultate. De exemplu, carnea de vită se consumă enorm în restaurant și nu neapărat acasă și să venim cu un sprijin, pe de o parte, pe de altă parte, să vedem ce se întâmplă cu aceste exporturi de produse agricole, și de carne de vită, și de porc, din afara Uniunii Europene. (...) Este nedrept pentru fermierii europeni și pentru cei români să le punem o serie de condiționalități, cu reducerea pesticidelor, îngrășămintelor și așa mai departe, dar, în același timp, Uniunea Europeană să încheie acorduri comerciale care să primită intrarea unor produse agricole în interiorul Uniunii, produse care, de multe ori, nu respectă aceleași standarde de calitate, a declarat europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, vineri seara, la Agro TV.

BANII AȘTEPTAȚI DE FERMIERI! ANUNȚUL DE ASTĂZI AL PREMIERULUI ROMÂNIEI! Agroinfo , 06 martie 2021

UN MILIARD DE LEI PENTRU FERMIERI! Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat astăzi că programul Agro Invest, de sprijin al fermierilor, va începe cu un plafon de 1 miliard de lei, care va fi crescut dacă programul va avea succes.

„Sunt două măsuri, sau mai multe măsuri, care trebuiau prelungite şi era nevoie de o ordonanţă de urgenţă, IMM Invest, acesta revine. (…) Apare Agro Invest. Agro Invest a apărut din nevoia observată în piaţă, pentru că alt lucru pe care l-am făcut anul trecut, nouă nu ne-a fost ruşine, nu ne-a fost teamă să recunoaştem că unele măsuri pot fi îmbunătăţite pe parcurs, din discuţiile cu oamenii.(…) Agro Invest a apărut din discuţii şi văzând că sectorul agricol are nişte particularităţi care trebuiau luate în seamă şi atunci am creat acest program special pentru sectorul agricol. Tot pe garanţii, tot pe schemă de garanţii, dar îi va ajuta pe fermieri să treacă de această perioadă dificilă. Agro Invest, şi aşa cum a făcut şi la IMM Invest, începe cu 1 miliard de lei, plafon. Dacă e un program de succes, creştem plafonul, aşa cum am făcut şi la IMM Invest. Nu este nicio problemă să creştem plafonul, dacă este un program de succes”, a afirmat premierul.

2

Şeful Executivului a participat, sâmbătă, la o dezbatere organizată de Consiliul Judeţean Vrancea cu reprezentanţii structurilor asociative ale UAT-urilor, conducerea Instituţiei Prefectului Vrancea, reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi oameni de afaceri din Vrancea pe teme privind bugetul pentru anul 2021, investiţii şi oportunităţi de finanţare, măsuri fiscale, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Florin Cîţu a mai spus că în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor intra doar acele proiecte care pot fi finalizate până în anul 2026, iar banii vor fi decontaţi doar în momentul în care vor fi atinse ţintele stabilite la aprobarea respectivelor proiecte.

„Încercăm un lucru cât mai simplu, dar la PNRR există acele etape, care trebuie decise la început, pe care le aprobăm şi banii vor fi decontaţi doar în momentul în care acele etape vor fi atinse. De aceea e foarte important ca proiectele să se termine până în 2026. Dacă nu se ating acele ţinte, nu primiţi banii şi, din păcate, orice proiect care trece peste 2026 îl aruncaţi pe bugetul de stat. Eu nu sunt de acord cu aşa ceva. De aceea trebuie să fim foarte atenţi. Nu trebuie să aruncaţi acolo tot ce am visat. Mai avem şi alte surse de finanţare. În PNRR trebuie inclus ce poate fi terminat până în 2026”, a declarat premierul Florin Cîţu.

El a arătat că, din cauza numărului mare de proiecte primite, va fi o supracontractare, iar decidentul final în privinţa proiectelor care vor fi finanţate va fi Comisia Europeană.

„Va fi o supracontactare. Sunt multe proiecte pe care nu vrem să le scoatem noi pentru că eu zic că sunt foarte bune. Şi atunci vom merge la Comisie (Comisia Europeană – n.red.) şi vom negocia şi vom vedea ce se va întâmpla. Va fi o supracontractare, dar Comisia va pune şablonul să vadă ce scoate. Se vor uita în primul rând la acele proiecte care pot fi finalizate până în 2026. De aici cerne”, a spus premierul Cîţu.

Acesta a mai dat asigurări că mecanismul de plată în cadrul PNRR va fi simplificat şi cât mai transparent, „diferit de ceea ce a fost până acum pe fonduri europene”.

Premierul Florin Cîţu participă, sâmbătă, la o dezbatere organizată de Consiliul Judeţean Vrancea cu reprezentanţii structurilor asociative ale UAT-urilor, conducerea Instituţiei Prefectului Vrancea, reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi oameni de afaceri din Vrancea pe teme privind bugetul pentru anul 2021, investiţii şi oportunităţi de finanţare, măsuri fiscale, PNRR. sursa: economica.net

3

LISTA RASELOR DE BOVINE pentru care APIA PLĂTEȘTE O SUBVENȚIE MAI MARE ANUL ACESTA! Agroinfo, 07 martie 2021

SUBVENȚII APIA PENTRU FERMELE DE BOVINE! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță lista raselor de taurine de carne pentru care subvenția pe cap de animal crește anul acesta.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, rasele eligibile anul acesta pentru plata sprijinului cuplat zootehnic, SCZ, taurine de carne sunt următoarele:

Aberdeen Angus , Limousine , Charolaise , , allowayHighland , Aubrac , Wagyu , Romagnola , Bălțata Românească - direcția de exploatare carne, HerefordBlonde d'Aquitaine, Salers , Sura de Stepă

Condițiile de acordare specifice - taurine de carne:

- fermierii solicită sprijin cuplat pentru un efectiv de animale de minimum 10 și maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA;- solicitanții cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de sprijin cuplat calculat la nivelul a maxim 250 de capete taurine de carne;- vacile de carne pentru care bneficiarul solicită sprijin cuplat să aibă vârsta de max. 12 ani la data limită de depunere făr penalizări, iar taurii de reproducție pentru care se solicită sprijin cuplat să aibă vârsta de 16 ani la data limită de depunere a cererii fără penalizări;- vacile de carne pentru care se solicită SCZ au fătat cel puțin o dată până la data limită de depunere a cererii fără penalizări sau, pentru care vacile care înlocuiesc animalele cu circumstanță naturală, până la data nitificării către APIA a cazului de circumstanță naturală și au cel puțin un produs înregistrat în RNE. Excepție fac vacile de carne care provin din import efectuat în perioada 2020-2021 sau care au avut fătări cu produs declarat mort/neviabil, pentru care se prezintă documentele doveditoare;- efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat și înregistrat în RNE la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere;- solicitanții dețin registrul individual al exploatației completat și actualizat;- solicitanții respectă normele de ecocondiționalitate;- animalele din categoria vaci de carne și tauri de carne trebuie menținute pe

4

o perioadă de reținere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii fără penalități în exploatația.exploatațiile cu cod ANSVSA menționate în cerere. Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 6 luni au intrat respectiv au ieșit în/din exploatațiile cu cod ANSVSA deținut de același beneficiar și/sau în exploatațiil asociațiilor/cooprativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru pășunat;- vacile de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, iar taurii de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei secțiunea principală;Animalele beneficiază de sprijin cuplat astfel:- anual, pentru taurii de carne până la împlinirea vârstei de 6 ani la data limită de depunere fără penalizări;- anual pentru vacile de carne până la împlinirea vârstei de 12 ani la data limită de depunere fără penalizări.

Pentru anul 2020, SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora este de 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animal. Anul acesta, suma așteptată de crescători de la APIA este dublă prin eliminarea de la plată a tineretului bovin, circa 370 euro/cap de vacă.

SUBVENȚIA APIA PE CAP DE BOVINĂ, DE DOUĂ ORI MAI MARE ANUL ACESTA! Agroinfo, 07 martie 2021

CREȘTE SUBVENȚIA DIN ZOOTEHNIE! Fermierii vor primi o subvenție dublă pentru vacă, în loc de vacă și vițel, practic, venitul în ferma de creștere a bovinelor de carne, nu va fi diminuat cu nimic, și SCZ-ul, sprijinul cuplat zootehnic, va fi salvat, anunță Asociația Aberdeen Angus.

Pentru susținerea perioadei de tranziție 2021-2022 a efectivului strategic de aproximativ 35 000 capete bovine din rase de carne, cifră care corespunde plafonului inițial agreat cu Comisia Europeană în 2013, a fost eliminat tineretul metis și tineretul rasă pură, rămânând eligibili taurii rasă pură, vacile rasă pură din secțiunea principală și cele metise din secțiunea suplimentară (F1,F2,F3.., conform Ordinului de Ministru 45/619 și Programului de ameliorare al rasei Aberdeen Angus în România), așadar fermierii vor primi o subvenție dublă pentru vacă, în loc de vacă și vițel, practic, venitul în ferma de creștere a bovinelor de carne nu va fi diminuat cu nimic și S.C.Z.-ul  va fi salvat, anunță Asociația Aberdeen Angus. Este

5

valabil pentru toate rasele taurine carne pentru care APIA le achită anul acesta sprijin cuplat zootehnic crescătorilor de animale.

Conform Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 45 din 01.03.2021 care modifică Ordinul de Ministru 619/2015 pentru depunerea cererilor unice de plată necesare obținerii SCZ-ului pentru bovine de carne, taurinele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Se poate solicita S.C.Z. pe beneficiar (PFA,CUI,CNP etc.), pentru fermele cu un efectiv de minimum 10 capete și maximum 250 de capete de taurine din rasa Aberdeen Angus și/sau metis cu rasa Aberdeen Angus;

La S.C.Z. sunt eligibile vacile din secțiunea principală , vacile din secțiunea suplimentară și taurii din secțiunea principală.

Pentru a beneficia de S.C.Z., vacile de carne din secțiunea principală (vaci rasă curată) trebuie să aibă vârsta de maximum 12 ani și să fie deținute de beneficiar cel puțin o perioadă de 6 luni după data de referință a  depunerii cererii unice de plată (la categoria vaci se încadrează femelele cu minim o fătare înregistrată). Acestea nu trebuie să fi beneficiat de SCZ pentru vacile de lapte.Pentru a beneficia de S.C.Z., vacile de carne din secțiunea suplimentară (vaci metise cu rasa Aberdeen Angus F1 – vaci care au minim o cântărire efectuată și/sau un produs înregistrat cu o cântărire , F2, F3), trebuie să aibă vârsta de maximum 12 ani și să fie deținute de beneficiar cel puțin o perioadă de 6 luni după data de referință a  depunerii cererii unice de plată (la categoria vaci se încadrează femelele cu minim o fătare înregistrată). Acestea nu trebuie să fi beneficiat de S.C.Z. pentru vacile de lapte.

Pentru a beneficia de S.C.Z., taurii de reproducție  trebuie să aibă vârsta de maximum 6 ani și să fie deținuți de beneficiar cel puțin o perioadă de 6 luni după data de referință a  depunerii cererii unice de plată. IMPORTANT!

– Adeverințele eliberate de Asociația Aberdeen Angus România nu mai trebuie vizate de către Oficiile Județene de Zootehnie.

– Taurinele pentru care nu s-au trimis notificări (anexe) sau nu au fost introduse online în “BIDAA- Baza Informatică de Date Aberdeen Angus”, nu veți primi adeverința necesară pentru S.C.Z.

– Solicitarea pentru adeverință se trimite către asociație până în data de 15 aprilie 2021, pe adresa de e-mail office@aberdeenangus.ro.

6

– Adeverințele se pot depune la sediile APIA în perioada 01.03.2021 – 17.05.2021, iar modificările pot fi depuse fără penalizări până în data de 31.05.2021. După data de 17.05.2021 până în 11.06.2021 se pot depune adeverințe noi cu 1% penalizare / zi lucrătoare.

– La data eliberării adeverinței pentru S.C.Z., fermierul are obligația de a avea toate facturile achitate la zi.

– Toate taurinele înscrise / înregistrate în registrul genealogic trebuie să respecte următorii parametri:

Parametru reproducție

Durata minimă gestație la taurine 263 zileDurata maximă gestație la taurine 297 zileNumăr minim de zile între 2 fătări consecutive – calving interval 305 zileDiferența minimă dintre vârsta mamei și a vițelului 720 zileDiferența minimă dintre vârsta tatălui și a vițelului 720 zile Durata ciclului sexual minim 18 zileDurata ciclului sexual maxim 28 zile

Pentru anul 2020, SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora este de 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animal. Anul acesta, suma așteptată de crescători de la APIA este dublă, circa 370 euro/cap de vacă.

De aici puteți descărca modelul de solicitare pentru adeverință SCZ 2021.

SUBVENȚII APIA 2021! REGISTRUL OBLIGATORIU pentru FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo , 07 martie 2021 -

SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) informează crescătorii de animale care solicită anul acesta subvențiile din zootehnie că trebuie să dețină registrul individual al exploatației, document care trebuie prezentat la controlul în teren. Ce date trebuie înscrise în acest registru?

Registrul individual al  exploatației (RIE) trebuie să cuprindă,  cel puțin, următoarele informații,  actualizate la zi:

- date referitoare la exploatație (codul  exploatației; adresa exploatației; numele şi  adresa deținătorului; tipul de producție;

7

- date referitoare la animalele din exploatație  (codul unic de identificare al animalului; data  naşterii; data identificării; sexul; rasa şi  genotipul, dacă se cunosc; ziua, luna şi anul în  care animalul a decedat în exploatație;  informații despre orice înlocuire a crotaliilor  auriculare);

- date referitoare la animalele nou-intrate în  exploatație (codul unic de identificare al  animalului; codul exploatației de la care animalele au fost transferate; data intrării; seria şi numărul formularului/documentului de mişcare);

- date referitoare la animalele care părăsesc  exploatația (codul exploatației sau al  abatorului de destinație;data plecării; seria şi  numărul formularului/documentului de  mişcare, precizează Agenția Națională pentru Zootehnie.

Formularul pentru Registrul individual al exploatației poate fi cumpărat de către fermieri de la tipografii sau site-uri de specialitate.

OBLIGAȚIILE CRESCĂTORILOR DE ANIMALE pentru CONTROLUL ANZ ÎN FERME! Agroinfo, 06 martie 2021 -

SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! Agenția Națională pentru Zootehnie anunță crescătorii de animale că efectuează controale în fermele de animale care solicită subvențiile APIA din acest an, ajutor național tranzitoriu, ANT, și sprijin cuplat zootehnic, SCZ.

Obligațiile crescătorilor de animale selectați pentru controlul la fața locului:

Să permită efectuarea controalelor de către A.N.Z., organism delegat de APIA;Să asigure condițiile de realizare a controlului (țarcuri, personal afluire, culoare de manipulare);Să dețină și să prezinte RIE (Registrul Individual al Exploatațiilor) completat și actualizat la zi;Să dețină și să prezinte documente justificative: formulare de identificare (F1); formulare de mișcare (F2); formulare de declarare eveniment (F3)

pentru evenimente precum pierdere crotalie/crotalii, moarte accidentală, sacrificare de necesitate;formular de continuare (F4) anexă la formularele anterioare;pașaportul bovinei (după caz);

8

document justificativ pentru caz de forță majoră animale (după caz);document justificativ pentru caz de circumstanță naturală (după caz).

Să mențină pe toată durata perioadei de reținere și să prezinte la control animalele declarate în cererea unică de plată, precizează Agenția Națională pentru Zootehnie.

PLATA ANT ȘI SCZ! AGENȚIA NAȚIONALĂ ZOOTEHNIE, CONTROL ÎN FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo, : 06 martie 2021 -

CONTROL ÎN FERMELE DE ANIMALE! Agenția Națională pentru Zootehnie anunță că face controale în fermele de animale care solicită subvențiile din zootehnie pentru acest an.

Agenția Națională pentru Zootehnie (A.N.Z) — organism delegat pentru efectuarea controlului la fața locului pentru următoarele scheme de plată/ măsuri de sprijin/ajutor:

Ajutoare naționale tranzitorii (ANT):ANTZ 9 — ovine/caprine

Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ)pentru: Ovine; Caprine; Taurine din rase de carne; Vaci de lapte; Bivolițe de lapte; Viermi de mătase

Atribuțiile inspectorilor care realizează controlul pe teren:

Să verifice înaintea plecării în teren existența documentelor necesare efectuării controlului;Să se prezinte la locația de realizare a controlului (exploatația/exploatațiile menționate în cererea de plată pentru reținerea animalelor), conform graficului de control;Să efectueze controlul la fața locului conform “Procedurii de sistem pentru efectuarea controlului la fața locului privind verificarea respectării condițiilor de eligibilitate specifice privind acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic”;Să preia în copie/fotocopie documentele justificative care au stat la baza verificărilor;Să completeze Raportul de control conform instrucțiunilor din Procedura de sistem;

9

În cazul constatării oricărei neconformități, să înmâneze/transmită o copie a raportului de control solicitantului de sprijin.

Acțiuni impuse de controlul la fața locului:

Verificarea datelor preîncărcate automat în Raportul de control din datele cererii unice de plată înregistrate în sistemul informatic;Verificarea animalelor încărcate în Raportul de control, respectiv dacă acestea există în Raportul extras din RNE. Diferențele se consemnează în Raportul de control;Verificarea existenței animalelor în exploatație pentru animalele cu retenție sau/și existența documentelor justificative pentru animalele ieșite ca urmare a CN/FM;Verificarea existenței animalelor în exploatație presupune verificarea existenței elementelor de identificare, respectiv crotalii și/sau microcip pentru ovine/caprine și corespondența dintre numerele de identificare (nr. matricol) înregistrate în raportul de control cu numerele de identificare ale animalelor prezente la fața locului;Pentru animalele înscrise în cererea unică de plată și încărcate în Raportul de control verificarea existenței și corectitudinii înregistrărilor în RNE și RIE ;Verificarea existenței Registrului Individual al Exploatației (RIE);Verificarea exactității înregistrărilor în RIE pentru 6/12 luni anterioare controlului prin eșantionarea și verificarea unui număr de documente justificative întocmite în perioada a 6/12 luni anterioare controlului (din documentele deținute și prezentate de solicitantul de sprijin la data controlului) astfel:- pentru un număr de animale cuprins între 1 şi 5 se verifică toate documentele de intrare-ieșire;- pentru un număr de animale cuprins între 6 şi 10 se verifică 5 documente;- pentru un număr de animale cuprins între 11 şi 100 se verifică 10 documente;- pentru un număr de animale cuprins între 100 şi 300 se verifică 15 documente;- peste 300 animale se verifică 20 documente.

Preluarea în copie/fotocopie a documentelor eșantionate verificate și a tuturor documentelor care au stat la baza verificărilor;Completarea Raportului de control conform instrucțiunilor din Procedura de sistem;În cazul constatării oricărei neconformități, înmânarea/transmiterea unei copii a raportului de control solicitantului de sprijin.

10

ATENȚIONARE! Înainte de depunerea Cererii unice de plată și pe durata perioadei de reținere asiguraţi-vă că:

animalele deținute sunt identificate (au crotalii auriculare) conform legislației;datele animalelor deținute pentru care solicitați sprijin financiar sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor—RNE (medic veterinar concesionar / asociaţie /propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și în Registrul Individual al Exploatației (RIE).

Obligațiile solicitantului de sprijin selectat pentru controlul la fața locului:

Să permită efectuarea controalelor de către A.N.Z., organism delegat de APIA;Să asigure condițiile de realizare a controlului (țarcuri, personal afluire, culoare de manipulare);Să dețină și să prezinte RIE (Registrul Individual al Exploatațiilor) completat și actualizat la zi;Să dețină și să prezinte documente justificative: formulare de identificare (F1); formulare de mișcare (F2); formulare de declarare eveniment (F3)

pentru evenimente precum pierdere crotalie/crotalii, moarte accidentală, sacrificare de necesitate;formular de continuare (F4) anexă la formularele anterioare;pașaportul bovinei (după caz);document justificativ pentru caz de forță majoră animale (după caz);document justificativ pentru caz de circumstanță naturală (după caz).

Să mențină pe toată durata perioadei de reținere și să prezinte la control animalele declarate în cererea unică de plată;

Când se realizează controlul la fața locului?

După extragerea eșantionului de control până la data limită a perioadei de reținere a fiecărui an, dar și în afara perioadei de reținere.Perioada de reținere este perioada în care un animal, care face obiectul unei cereri unice de plată - declarația privind sectorul zootehnic, trebuie reținut în exploatația,inclusiv în evidențele acesteia, pentru care sa depus cererea sau în exploatațiile asociațiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători, inclusiv în evidențele acestora, în care a fost transferat temporar pentru pășunat, conform art. 2 lit. (s) din OMADR 45/2021.

11

Ovine/caprine - 100 de zile, taurine/bubaline - 6 luni de la data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată; Solicitanți supuși unui control la fața locului!Solicitanții de sprijin selectați în eșantionul de control;Solicitanții de sprijin selectați cu ocazia oricăror misiuni de audit/control;Solicitanții de sprijin eșantionați manual de APIA în cazul sesizărilor, petițiilor și a oricăror alte neconformități constatate de APIA în cursul controalelor proprii.

Înștiințarea controlului la fața locului

Cu cel mult 48 de ore înainte de declanșarea controlului propriu-zis.Controlul poate fi efectuat și INOPINAT.

12

AFIR si FINANTARI

FLORIN CÎŢU: ''Programul Agro Invest începe cu plafon de 1 miliard de lei'' G.U. Politică / 06 martie

Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat că programul Agro Invest, de sprijin al fermierilor, va demara cu un plafon de 1 miliard de lei, care va fi crescut dacă programul va avea succes, transmite Agerpres.

"Sunt două măsuri, sau mai multe măsuri, care trebuiau prelungite şi era nevoie de o ordonanţă de urgenţă, IMM Invest, acesta revine. (...) Apare Agro Invest. Agro Invest a apărut din nevoia observată în piaţă, pentru că alt lucru pe care l-am făcut anul trecut, nouă nu ne-a fost ruşine, nu ne-a fost teamă să recunoaştem că unele măsuri pot fi îmbunătăţite pe parcurs, din discuţiile cu oamenii.(...) Agro Invest a apărut din discuţii şi văzând că sectorul agricol are nişte particularităţi care trebuiau luate în seamă şi atunci am creat acest program special pentru sectorul agricol. Tot pe garanţii, tot pe schemă de garanţii, dar îi va ajuta pe fermieri să treacă de această perioadă dificilă. Agro Invest, şi aşa cum a făcut şi la IMM Invest, începe cu 1 miliard de lei, plafon. Dacă e un program de succes, creştem plafonul, aşa cum am făcut şi la IMM Invest. Nu este nicio problemă să creştem plafonul, dacă este un program de succes", a afirmat premierul.

Şeful Executivului participă, sâmbătă, la o dezbatere organizată de Consiliul Judeţean Vrancea cu reprezentanţii structurilor asociative ale UAT-urilor, conducerea Instituţiei Prefectului Vrancea, reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi oameni de afaceri din Vrancea pe teme privind bugetul pentru anul 2021, investiţii şi oportunităţi de finanţare, măsuri fiscale, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Dan Barna a explicat cum vor fi cheltuite cele 30 mld. euro din PNRR , 7 Martie 2021 15:39,

13

Vicepremierul României, Dan Barna a explicat cum vor fi direcționați banii din Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR).

PNRR dispune de un buget de 30 de miliarde de euro, aceștia fiind bani europeni care sunt pregătiți pentru construcții de spitale și de autostrăzi. Totodată, aceste fonduri vor fi direcționate și către investiţii în modernizarea infrastructurii feroviare, reabilitarea clădirilor, digitalizare, educaţie, producţia de energie regenerabilă şi reîmpăduriri. Toate aceste proiecte vor trebui să fie finalizate până în anul 2026 întrucât banii ar fi altfel pierduți, a declarat Dan Barna într-un interviu acordat pentru G4Media.

Te angajezi la nişte rezultate, nu-ştiu, 2000 de kilometri de cale ferată reabilitaţi. 700 de vagoane renovate, făcute la standard modern. Trei spitale, şapte spitale judeţene. Dacă ai obţinut rezultatul, primeşti banii, dacă nu l-ai obţinut, dacă în loc de 700 de vagoane reabilitezi 500, nu primeşti niciun euro.

https://www.g4media.ro/video-interviu-pe-ce-vor-fi-cheltuite-cele-30-de-miliarde-de-euro-din-pnrr-autostrazi-investitii-in-educatie-sanatate-digitalizare-infrastructura-rutiera-barna-daca-ai-obtinut-rezultatul-pana.html

Vicepremierul a transmis că se arată încrezător că în 4-5 ani se poate fac eun spital în regulă. Rămâne de văzut dacă pentru anumite spitale se va reface toată incinta sau doar partea de ambulatoriu.

În ceea ce privește partea de autostrăzi, prioritate are închidere autostrăzii care leagă Moldova de sudul țării, dar și cele care leagă restul României de partea de Vest a țării.

Cîţu: Trebuie să fim foarte atenţi, în PNRR intră doar proiectele ce pot fi terminate până în 2026 6 martie 2021, 12:37

14

Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă, la Focşani, că în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor intra doar acele proiecte care pot fi finalizate până în anul 2026, iar banii vor fi decontaţi doar în momentul în care vor fi atinse ţintele stabilite la aprobarea respectivelor proiecte.

“Încercăm un lucru cât mai simplu, dar la PNRR există acele etape, care trebuie decise la început, pe care le aprobăm şi banii vor fi decontaţi doar în momentul în care acele etape vor fi atinse. De aceea e foarte important ca proiectele să se termine până în 2026. Dacă nu se ating acele ţinte, nu primiţi banii şi, din păcate, orice proiect care trece peste 2026 îl aruncaţi pe bugetul de stat. Eu nu sunt de acord cu aşa ceva. De aceea trebuie să fim foarte atenţi. Nu trebuie să aruncaţi acolo tot ce am visat. Mai avem şi alte surse de finanţare. În PNRR trebuie inclus ce poate fi terminat până în 2026”, a declarat premierul Florin Cîţu.

ALTELE

Europarlamentarul Dan Motreanu susține propunerea CE privind transparența salarială! Ramona Dascălu - 7 martie 2021

Salarii egale pentru femei și bărbați în Uniunea Europeană! Europarlamentarul Dan Motreanu susține noua propunere legislativă a Comisiei Europene privind transparența salarială, care va asigura salarii egale pentru bărbații și femeile din Uniunea Europeană (UE).

”Susțin noua propunere legislativă a Comisiei Europene privind transparența salarială, menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală”, a declarat pe pagina sa de Facebook europarlamentarul român Dan Motreanu.

15

Acesta dezvăluie și măsurile pentru asigurarea transparenței salariale, stabilite de propunerea legislativă a Comisiei Europene.

”Propunerea, care este o prioritate politică a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, stabilește măsuri pentru asigurar!ea transparenței salariale, precum:

informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească si asigurarea dreptului de a cunoaște nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeași muncă;

obligații de raportare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pentru întreprinderile mari

(cu peste 250 de angajați); Costurile anuale aferente raportării remunerațiilor de către angajatori sunt estimate a fi între 379 EUR și 890 EUR pentru întreprinderile cu peste 250 de angajați;

facilitarea accesului la justiție și consolidarea mijlocelelor prin care lucrătorii își pot revendica drepturile. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială;

angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații.

organismele de promovare a egalității și reprezentanții lucrătorilor vor putea acționa în numele lucrătorilor în cadrul unor proceduri judiciare sau administrative și vor putea introduce acțiuni colective privind egalitatea de remunerare;”, arată acesta.

Dan Motreanu precizează că ”măsurile țin cont de impactul pandemiei COVID-19, care a accentuat inegalitățile de gen și a expus femeile la un risc mai mare de sărăcie si vor oferi totodată angajatorilor și lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă”.

De asemenea, acesta explică și ce se va întâmpla mai departe cu această propunere. ”Propunerea Comisiei va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului pentru a fi aprobată. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională”, a arătat europarlamentarul Dan Motreanu.

INTERNE

16

EUROPARLAMENTAR BUDA: FERMIERII SUNT ACEI MICI DUMNEZEI ÎN FAȚA CĂRORA TREBUIE SĂ NE ÎNCLINĂM! Agroinfo, 06 martie 2021

FERMIERII NU SUNT SUFICIENT PLĂTIȚI PENTRU MUNCA LOR. Fermierii sunt acei mici Dumnezei în fața cărora trebuie să ne înclinăm pentru că ne asigură hrana. Ei nu sunt suficient de bine plătiți pentru munca lor, a spus europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlament European, vineri seara, la Agro TV.

Există o întreagă dezbatere și aici, la Parlamentul European, vizavi de sprijinul pe care fermierii îl primesc la un moment dat, sub dverse forme, subvenții, ajutoare, și așa mai departe și se întreabă lumea în mod retoric dacă e un ajutor nemeritat pentru fermieri, ce are de câștigat societatea dacă fermierul primește ajutor direct, anumite ajutoare financiare.

Lucrurile sunt foarte clare și am spus, nu de puține ori, că fermierii sunt niște mici Dumnezei în fața cărora trebuie să ne înclinăm noi, toți, cei care mergem și cumpărăm o bucată de pâine, un litru de lapte sau un kilogram de carne, pentru că dacă nu ar fi ajutoarele financiare pentru fermieri din partea Uniunii Europene sau a guvernelor naționale, aceste alimente pe care noi le cumpărăm în fiecare zi ar fi mult mai scumpe.

Și-n acest context, desigur, că orice resursă financiară care este injectată, să spun așa, în sectorul agricol este binevenită și-n același timp, pot să spun cu toată responsabilitatea, pentru că fermierii nu sunt suficient de bine plătiți la nivel european și nici la nivel național și de aceea, este important ca noi, politicienii, care vremelnic am gestionat anumite responsabilități, să ne aplecăm asupra nevoilor lor, pe de o parte, și asupra nevoilor consumatorilor, pe de altă parte, a declarat europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, vineri seara, la Agro TV.

Dezastru în ferma lui Dimitrie Muscă! Pesta porcină africană, motivul uciderii a 22.000 de suine (exclusiv), Ionel Vaduva, 6 martie 2021

17

Suine aparținând șeptelului unei exploatații specializate din localitatea arădeană Macea, una din cele trei care aparțin familiei Muscă, au început să moară, după ce au prezentat simptome de pestă porcină africană (PPA). Contactat telefonic de jurnaliștii ediției online a Agro TV în jurul prânzului, Dimitrie Muscă a confirmat prezenta pestei porcine africane în ferma sa și dă vina pe „o mână criminală” pentru infectare.

„Nimeni nu știe ce s-a întâmplat; o mână criminală. Este și acum un nivel maxim de biosecuritate în fermele noastre, dar eu bănuiesc că a fost o mână criminală. N-am dovada încă. Deocamdată, DSVSA Arad face verificări, dacă există vreo scurgere, ceva. (…) Da, da este confirmată (n.r. – prezența PPA în fermă). Asta înseamnă că toți cei aproximativ 22.000 de capete vor fi eutanasiați. Nu s-a făcut nimic cu porcii mistreți la noi în zonă. Este jale cu porcii mistreți. Personal, am văzut cadavre de mistreți prin pădurile din apropiere, la greu”, a precizat Dimitrie Muscă.

Potrivit precizărilor făcute pentru Agerpres de Marcel Roșu, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Arad, întreg efectivul de porci al fermei vizate, unul care numără circa 22.000 de capete, ar urma să fie neutralizat.

Asta, bineînțeles, după confirmarea prezenței virusului PPA în ferma lui Muscă, informare care la ora publicării materialului (10:21) sursa citată avea să sosească de la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) București, unde, de altfel au și fost transmise probele prelevate de la porcii suspecți de îmbolnăvire, a declarat pentru Agerpres șeful DSVSA Arad.

„Ferma are peste 20.000 de capete, care vor fi ucise după ce şi laboratorul din Bucureşti confirmă diagnosticul. În acest moment avem confirmare parţială, pe baza analizelor făcute în laboratorul din Arad”, a precizat șeful DSVSA Arad.

În judeţul Arad, epidemia de PPA și-a făcut simțită prezența pe 4 august 2020, de când infecţia a fost confirmată la 268 de porci din gospodării, iar în total au fost ucişi preventiv 2.268 porci domestici.

La mistreţi, în acest timp au fost confirmate 204 cazuri de îmbolnăvire, dar numărul de cadavre găsite este mult mai mare, însă multe nu au putut fi investigate din cauza stării avansate de putrefacţie în care se aflau.

La or actuală sunt active 47 de focare de pestă porcină africană.

Luni, autorităţile judeţene au anunţat închiderea tuturor traseelor turistice din munţii Zărand, Codru-Moma şi Găina din cauza pestei porcine africane.

18

Țara noastră înregistrează 428 de focare active de pestă porcină africană

La nivel național se înregistrează 428 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 36 de judeţe, din care şase în exploataţii comerciale şi şase în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri, 5 martie 2021, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Numărul focarelor active este în scădere faţă de raportarea din 26 februarie, când au fost consemnate 443 de focare.

În intervalul 25 februarie – 4 martie 2021 au fost înregistrate 24 de focare noi de pestă porcină africană în 14 judeţe şi au fost stinse 39 în nouă judeţe.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.176 cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

Potrivit prevederilor europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

Pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

PPA nu produce îmbolnăviri la oameni, însă acest virus are un impact dezastruos la nivel economic şi social, precizează ANSVSA.

19

20

Pesta le-a omorât porcii-n bătătură. „Serviciile veterinare au intervenit de urgență!” Ionel Vaduva , 6 martie 2021 În localitatea Obrejița, din județul Vrancea, pesta porcină africană (PPA) a omorât șase porci dintr-un șeptel de 14 suine. Ca urmare, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vrancea a trecut la uciderea preventivă a restului de porcine găsite în gospodărie.

„În data de 03.03.2021, a fost confirmată prezenţa virusului pestei porcine africane într-o gospodărie având ca efectiv total 14 porci, din care şase porci morţi, situată în localitatea Obrejita, judeţul Vrancea. În urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgență.

Gospodaria din localitatea Obrejița, Com.Obrejița, județul Vrancea a fost plasata sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, precum și dezinfecția exploatației”, se arată într-un comunicat de presă al DSVSA județene.

Conform aceleiași informări, pentru a preveni răspândirea virusului de pestă porcină africană, Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCA) Vrancea a dispus, conform planului de măsuri adoptat, eliminarea porcilor din exploataţie prin evaluare, eutanasiere, îngropare sau incinerare si dezinfecţie.

„DSVSA Vrancea solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Proprietarii animalelor afectate vor beneficia de despăgubiri, conform prevederilor HG nr. 1214/2009, modificată și completată prin HG nr. 484/2018”, au conchis vocile oficiale

21

ale DSVSA Vrancea, care au mai adăugat că „ancheta epidemiologică este în desfășurare”.

România înregistrează 428 de focare active de pestă porcină africană

În prezent, România înregistrează 428 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 36 de judeţe, din care şase în exploataţii comerciale şi şase în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri, 5 martie 2021, de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Numărul focarelor active este în scădere faţă de raportarea din 26 februarie, când au fost consemnate 443 de focare.

În intervalul 25 februarie – 4 martie 2021 au fost înregistrate 24 de focare noi de pestă porcină africană în 14 judeţe şi au fost stinse 39 în nouă judeţe.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.176 cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

Pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.

Pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, însă acest virus are un impact dezastruos la nivel economic şi social, precizează ANSVSA.

Agrolact Moldova din Galaţi a reînviat laptele la sticlă, după o investiţie de 6 mil. euro într-o fabrică în judeţul Bacău: „ Vrem să fie valorificat cu adevărat laptele românesc“. Primele produse sub brandul Huzur au

22

ieşit pe poarta fabricii la începutul lui 2021 , Florentina Niţu 05.03.2021,

„Huzur este un brand de produse lactate al Agrolact Moldova, cooperativă formată din cinci fermieri, care s-a născut din nevoia de a investi în economia românească.

Acum procesăm doar laptele nostru în fabrică, dar intenţionăm să luăm lapte şi de la mici fermieri din jurul nostru, cu doar câteva animale“, povesteşte Gavrilă Tuchiluş, unul dintre membrii fondatori şi directorul general al Agrimat Matca, una dintre cele mai vechi şi mai moderne exploataţii agricole din judeţul Galaţi, care lucrează circa 4.500 de hectare de pământ.

Agrolact Moldova este o cooperativă făcută după modelul danez, care îşi propune să reînvie laptele la sticlă în România, astfel că a investit 6 milioane de euro într-o fabrică în Sascut, judeţul Bacău.

Produsele lactate făcute acolo, precum lapte de consum, unt, kefir, sana ori smântână, pătrund timid în piaţă, de la începutul acestui an până în prezent ajungând în zona Moldovei, din Suceava până la Galaţi.

23

Investiții care cresc productivitatea unei ferme, Roxana Dobre - 7 martie 2021

Tehnologiile agricole digitale joacă un rol important în îmbunătățirea productivității unei ferme. Astfel, fermierii pot experimenta creșterea rentabilității cu până la 100%. AGRIVI, o companie agtech globală, care susține fermierii din peste 100 de țări propune mai multe soluții pe care fermierii le pot alege pentru o mai bună rentabilitate în exploatațiile agricole.

Digitalizarea previne cele trei pierderi anuale ale fermierilor

Prima pierdere înregistrată de fermieri are loc în timpul planificării producției. Fără date precise privind calitatea solului și fără a se cunoaște nevoile reale ale culturilor, este imposibil să se calculeze, în mod optim, aporturile necesare pentru sezon. Multe studii au arătat și mii de fermieri care utilizează software-ul AGRIVI au confirmat că digitalizarea și agricultura de precizie reduc pierderile de îngrășăminte, de produse pentru protecția culturilor și de alte materii prime, chiar și până la 30%.

A doua pierdere are loc în timpul sezonului și este cauzată, în principal, de raționamentul greșit al fermierilor atunci când aplică practicile agricole. Protecția culturilor târzii împotriva dăunătorilor și a bolilor este responsabilă de pierderi de randament cuprinse între 20 și 40% în fiecare an. Soluțiile digitale îi ajută pe fermieri să ia decizii în timp util, bazate pe fapte și pe situația în timp real de pe câmpuri. Spre exemplu, software-ul AGRIVI monitorizează continuu condițiile meteorologice de pe câmpuri și alertează fermierii în cazul în care există riscul de vreme rea, dăunători și boli.

Cea de-a treia pierdere înregistrată de fermieri are loc în timpul vânzării produsului. Cererea de a demonstra trasabilitatea alimentelor este în continuă creștere, atât din partea consumatorilor, cât și din partea

24

comercianților care cumpără direct de la fermieri. Astfel, fermierii trebuie să indice pe fiecare produs când și unde a fost plantat, cu ce produse a fost tratat și valoarea sa nutritivă. Fără digitalizarea fiecărei etape de producție, este imposibil ca aceste informații să fie prezentate în mod transparent.

Trei măsuri pe care fermierii le pot lua pentru a îmbunătăți productivitatea

AGRIVI, o companie agtech globală, care susține fermierii din peste 100 de țări, cu soluții agricole digitale, propune trei măsuri cheie care sunt aplicate de fermierii cu profituri peste medie.

Gestionarea inteligentă a apei

Irigațiile joacă un rol crucial în furnizarea cantităților potrivite de apă, pentru ca plantele să ȋși atingă potențialul maxim. Utilizarea sistemelor de irigare prin picurare sau prin sprinklere poate crește randamentul culturilor cu până la 50%.

Aplicarea diferențiată a substanțelor

Aplicarea omogenă a îngrășămintelor și substanțelor de protecție a culturilor, pe întregul câmp, este un mod tradițional și comun de practică agricolă, aplicată încă de majoritatea fermelor. Practicile agricole de precizie se concentrează pe aplicarea cantităților corecte pentru fiecare parte a câmpului – mai multe îngrășăminte în cazul în care plantele au nevoie de mai mulți nutrienți, mai puține acolo unde plantele au suficienți nutrienți. Experiențele arată că, prin aplicarea practicilor de conservare a solului, fermierii economisesc timp, combustibil și uzura utilajelor. Acest lucru are ca rezultat creșterea profitului până la 100 USD pe ha.

Software de gestionare a fermei

Gestionarea unei ferme fără monitorizarea constantă a tuturor acțiunilor, este ca și cum ai conduce o mașină legat la ochi. Un software de gestionare a fermei ajută la preluarea controlului complet asupra activităților agricole,

25

dar și la analiza utilizării tuturor ȋncasărilor și cheltuielilor, astfel încât un fermier să-și poată identifica punctele slabe și să aducă îmbunătățirile corespunzătoare.

Există fermieri care și-au crescut rentabilitatea cu peste 100% folosind soluțiile AGRIVI

Automatizarea și digitalizarea sunt din ce în ce mai folosite în toate procesele de producție agricolă. Înainte de a investi în noi tehnologii, toți fermierii ar trebui să se gândească la modul în care digitalizarea, dispozitivele electronice și sistemele îmbunătățite de gestionare a fermelor ȋi pot sprijini în activitatea zilnică, dacă le pot crește productivitatea, dacă le pot reduce volumul de muncă și le pot îmbunătăți valoarea adăugată. Ȋn cazul ȋn care răspunsurile la aceste ȋntrebări sunt pozitive, atunci tendința către digitalizare poate fi privită drept una de bun augur.

De exemplu, majoritatea fermierilor germani înțeleg avantajele utilizării tehnologiilor digitale în agricultură. Conform sondajelor efectuate de asociațiile din industrie, aproape 90 la sută din toate întreprinderile agricole asociază digitalizarea cu o utilizare mai eficientă a resurselor. Mai mult de jumătate dintre companiile chestionate utilizează deja aplicații digitale, în special mașini agricole inteligente și software de gestionare a fermelor. Potențialul pieței mondiale pentru produsele și modelele de afaceri digitale este imens. Tendința de a trece la sisteme tehnologice de ultimă generație crește rapid, având ȋn vedere și faptul că acestea contribuie la reducerea impactului negativ asupra mediului ȋnconjurător.

Un grup polonez contruiește în România un complex de sere de tomate pe 50 de hectare! Ramona Dascălu - 7 martie 2021

Sere de roşii, construite în România de o companie poloneză! Grupul Citronex, cunoscut drept unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de banane și roșii la nivel mondial, vrea să investească într-o afacere cu solarii de roșii în orașul Târgu Jiu. Investiţia se va realiza în etape, iar, la final, în serele întinse pe o suprafaţă de 50 de hectare vor munci o mie de oameni.

26

La început, compania poloneză va cumpăra 22 de hectare de teren în Târgu Jiu şi va avea 250 de angajaţi. În câţiva ani, serele se vor întinde pe o suprafaţă din ce în ce mai mare şi, astfel, va creşte numărul angajaţilor.

„1.000 de noi locuri de muncă în activitatea de producţie se vor înfiinţa la Târgu Jiu, cunoscutul grup polonez Citronex fiind deja interesat, pentru început, de achiziţionarea a 22 de hectare de teren în zona Ciocârlău. Aici se vor înfiinţa sere pentru cultivarea de roşii, solariile urmând să aibă activitate tot anul. În următorii ani, societatea doreşte să ajungă până la 50 de hectare cultivate, urmând ca iniţial să angajeze 250 de persoane, iar la atingerea obiectivului menţionat să aibă deja 1000 de salariaţi de aici”, a anunţat primarul oraşului Târgu Jiu, Marcel Laurentiu Romanescu, potrivit Mediafax.

Autorităţile locale mai precizează că este o investiţie importantă care va duce la dezvoltarea oraşului şi a zonei.

Citronex este o companie de familie înfiinţată în Polonia în anul 1998, care numără astăzi peste 1.000 de angajaţi şi desfăşoară activităţi în domenii precum import şi distribuţie de banane, producţie şi distribuţie roşii, transport şi freight forwarding, spălătorii camioane, service-uri şi staţii de alimentare carburant, hoteluri, restaurante şi supermarketuri.

Compania a intrat pe piața din România în 2018, când a închiriat un depozit de 2.500 mp în Timişoara. La un an distanță, grupul polonez a închiriat alți 4.000 mp spaţii de depozitare în parcul logistic MLP Bucharest West.

Operator portuar amendat cu 10.000 de lei din cauza prafului produs la încărcarea cerealelor Angelica Lefter - 7 martie 2021

Sancțiuni aplicate de Garda de Mediu în Portul Constanța. Un operator portuar a fost amendat cu 10.000 de lei pentru că nu a luat măsuri de limitare a poluării atmosferice cu praf și pleavă, la momentul încărcării unor cereale dintr-un siloz în barjă.

27

Potrivit Gărzii de Mediu Constanța, instituția s-a autosesizat după ce în presa locală au apărut mai multe articole despre nemulțumirile constănțenilor care locuiesc într-un cartier din apropierea portului.

Foto: Facebook/Garda de Mediu Constanța

În urma controalelor efectuate la data de 28 februarie, comisarii Gărzii de Mediu din cadrul Comisariatului Județean Constanța au constatat neregulile și au aplicat sancțiunile prevăzute de lege, se arată într-o postare făcută publică pe pagina de Facebook a instituției.

”În data de 28.02.2021, comisarii Gărzii Naționale de Mediu din cadrul Comisariatului Județean Constanța au efectuat verificări în Portul Constanța, dana 17, constatându-se că în timpul operațiunilor de încărcare cereale din siloz în barjă, se antrenează praf și pleavă în atmosferă. Operatorul portuar nu a luat măsuri de limitare și prevenire a poluării atmosferice, desfășurând activitatea în condiții meteo nefavorabile (vânt puternic). Societatea în cauză a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 10.000 de lei, conform prevederilor Legii 104/2011.

Menționăm că verificările s-au efectuat ca urmare a unei informații din presa locală, cu privire la nemulțumirea locuitorilor din Constanța, bdul. Ferdinand, care au reclamat poluarea aerului în zona rezidențială, prin antrenarea eoliană a prafului din incinta portului”, arată Garda de Mediu Constanța.

EcoRuralis, despre semintele traditionale romanesti: cum poate fi asigurat accesul tuturor la aceste inputur, martie 7, 2021 Micii fermieri ar trebui sa fie recunoscuti ca producatori de samanta, in conditiile in care semintele traditionale romanesti reprezinta una dintre cele mai eficiente solutii la criza climatica din prezent dar si o metoda

28

excelenta prin care se poate sustine dezvoltarea economiei locale, considera reprezentantii asociatiei taranesti EcoRuralis.

„Sistemul de samanta taraneasca reprezinta o solutie la criza climatica si reprezinta un mijloc de a dezvolta in mod real economia locala. Daca oamenii pot trai din productia de samanta, tinerii se simt mai incurajati sa inceapa un proiect agricol sau sa continue un proiect agricol al familiei, si avem nevoie de astfel de solutii. Sunt oportunitati de dezvoltare in mediul rural dincolo de constructiile de drumuri. In prezent, nu prea exista din pacate prea multe propuneri si proiecte de dezvoltare a economiei rurale. Credem ca acestea ar putea sa fie de un real sprijin”, a declarat, marti, Ramona Duminicioiu, la un webinar privind protejarea semintelor taranesti si a agrobiodiversitatii din Romania.

Ea a explicat ca Eco Ruralis lucreaza de 10 ani in recuperarea, productia si raspandirea soiurilor traditionale de seminte, iar in fiecare primavara este organizata o campanie de distributie, care se bucura de foarte multa popularitate si sustinere din partea taranilor de pretutindeni.

„Despre cat sunt de nutritive, cat sunt de sanatoase si cat sunt de adaptate mediului inconjurator aceste seminte, taranii dupa cum stiti, din cauza saraciei, dar si din alte motive, folosesc cantitati de chimicale mult mai mici decat se folosesc in sistemul industrial. Ceea ce ne dorim noi, taranii, este sa fim recunoscuti pentru cunostintele noastre, pentru resursele genetice pe care le-am mentinut pana acum, sa fim recunoscuti ca producatori de samanta. Vrem sa avem acces la piata cu semintele noastre si pentru ca toate astea sa se intample, e nevoie ca impreuna cu factorii de decizie sa cream un cadru legislativ paralel cu cel existent, care sa recunoasca caracteristicile semintelor traditionale si modul nostru de productie. Avem nevoie de aliante si de sprijin pentru ca singuri nu avem cum sa reusim”, a precizat reprezentanta Eco Ruralis.

Potrivit acesteia, desi Romania are o populatie rurala de circa 46%, milioane de oameni care lucreaza in agricultura se afla intr-o situatie vulnerabila, marginalizati de politicile publice si de cei care iau decizii.

29

„Romania are norocul ca este una dintre cele mai importante tari agricole din UE si am spune noi cea mai importanta tara a comunitatilor taranesti din Europa. Avem o populatie de 46% rurala, avem milioane de oameni care lucreaza in agricultura sunt oameni aflati intr-o situatie vulnerabila, in primul rand in saracie, marginalizati de politicile publice, marginalizati de cei care iau decizii de-al lungul timpului in mod istoric, discriminati de legislatia actuala. De exemplu, nu avem voie sa ne producem si sa ne vindem propriile noastre seminte pastrate din generatie in generatie, pentru ca legislatia actuala le exclude si ne forteaza sa functionam intr-o economie invizibila bazata pe schimb, sa producem doar pentru consum propriu. Sunt probleme pe care vrem sa le schimbam, dar avem nevoie de mult efort si foarte mare sustinere in societate, avem nevoie sa fie alaturi de noi cei din mediul academic, avem nevoie de cetateni si de consumatori. Primul pas este sa facem problema noastra cat mai bine inteleasa, sa o explicam cat mai clar”, a mentionat aceasta.

ANSVSA: amenzi record acordate operatorilor din industria agroalimentara. Ce nereguli au fost descoperite, martie 7, 2021

Inspectorii sanitar-veterinari au demarat, in luna februarie, aproape 10.000 de controale in unitatile din industria agroalimentara. In urma controalelor au fost aplicate sanctiuni contraventionale ce insumeaza 571.200 de lei, se arata intr-un document al ANSVSA.

Controalele inspectorilor sanitari veterinari si pentru siguranta alimentelor in sectorul produselor alimentare de origine nonanimala se realizeaza in baza Programului de supraveghere si control pentru anul 2021 si vizeaza operatorii din industria alimentara care isi desfasoara activitatea in domenii precum: fabricarea produselor de morarit, painii si produselor de patiserie, altor produse alimentare, bauturilor racoritoare si alcoolice, precum si unitati de depozitare – alimentare, seminte, legume – fructe.

In cursul lunii februarie 2021, Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene precum si a municipiului Bucuresti au

30

efectuat un numar de 9.800 de controale in unitatile din industria agroalimentara.

Actiunile de verficare au fost efectuate la nivel national si au vizat aspecte privind respectarea de catre operatorii alimentari a conditiilor de inregistrare, autorizare si functionare a unitatilor, a modului de intretinere si igienizare a spatiilor in care produsele alimentare sunt manipulate, a conditiilor de prelucrare si de depozitare a materiilor prime si a produselor finite, a cerintelor de trasabilitate si a celor privind etichetarea, controlul daunatorilor, evidenta documentelor si a informatiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentreaza in principal pe preventie si consilierea operatorilor din industria alimentara. Sanctiunile contraventionale sunt acordate in momentul in care deficientele constatate initial nu au fost remediate in intervalul de timp stabilit sau pun in pericol sanatatea consumatorilor.

Ca urmare a neregulilor constatate si incalcarii prevederilor legislatiei in domeniul sigurantei alimentelor, au fost dispuse masuri pentru remedierea deficientelor constatate si s-au aplicat 114 sanctiuni contraventionale in valoare totala de 571.200 de lei.

In urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformitati, dintre care mentionam:

– neconformitati privind respectarea bunelor practici de igiena si fabricatie (neintretinerea igienica a spatiilor de depozitare, intretinerea necorespunzatoare a spatiilor tehnologice de productie, lipsa sursei de apa si a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajati, neasigurarea stocurilor corespunzatoare de substante destinate operatiunilor de dezinfectie, neefectuarea operatiunilor de DDD in conditiile legislatiei specifice domeniului alimentar; neconformitati privind intretinerea si igiena echipamentului de protectie sanitara a personalului muncitor si/sau legate de atestarea starii de sanatate a acestuia);

– neconformitati privind monitorizarea si implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformitati legate de asigurarea trasabilitatii si conformitatii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiza cu rezultate nesatisfacatoare);

31

– alte tipuri de neconformitati: desfasurarea de activitati neinregistrate sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor, neanuntarea inceperii activitatii).

In timpul controalelor efectuate in unitatile din industria agroalimentara s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor si instructiunilor din Programul de supraveghere si control pentru anul 2021, urmarindu-se conformitatea produselor alimentarea, incadrarea calitatii acestora in limitele maxime admise privind prezenta de reziduuri de pesticide, contaminanti si alte substante interzise in alimente. De asemenea, s-au prelevat probe in vederea verificarii conformitatii in ceea ce priveste respectarea criteriilor microbiologice in alimente si de pe suprafete/ ustensile de lucru in unitatile de industrie alimentara.

Conferința VITICON 2021 – Noutăți pentru sectorul vitivinicol, Agroinfo, 06 martie 2021

În premieră pentru industria agribusiness din România, Agricover transformă conferințele tradiționale în emisiuni de televiziune!

Cea de-a treia ediție VITICON, Conferința Viticulturii Românești, organizată de AGRICOVER cu sprijinul VINARIUM International Wine Contest și cu participarea celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG, SYNGETA, CORTEVA, BELCHIM și BAYER a avut loc în data de 5 martie 2021, în premieră pentru mediul online, într-un format dedicat de emisiune TV.

“Suntem încântați că am reușit să găsim o formulă dinamică, un format de televizune, pentru conferințele noastre tradiționale adresate culturilor speciale și că putem să îi întâlnim pe toți partenerii noștri. Ne dorim mai mult ca oricând să susținem afacerile fermierilor români pentru un an agricol profitabil și facem tot posibilul, așa cum am făcut-o și până acum, pentru a furniza cea mai performantă tehnologie, împreună cu întreaga noastră expertiză. Agricover

32

este partenerul de nădejde al fermierilor români,” Ghiță PINCA, Director General, Agricover SA.

În deschiderea conferinței, Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a transmis un mesaj de încurajare pentru sectorul vitivinicol și a reafirmat sprijinul MADR pentru acest an, pe lângă măsurile deja cuprinse în Programul Național de Sprijin adăugându-se noi măsuri de promovare și de finanțare a investițiilor.

“Programul Național de Sprijin pentru sectorul vitivinicol 2019 - 2023 are alocate 45,8 milioane euro, anual, pentru mai multe măsuri cuprinse în program, după cum urmează: promovarea vinurilor cu submăsura de informare pe teritoriul statelor membre, dar și submăsura de promovare în state terțe. Aici, personal, aș vrea să fim mai curajoși, să facem mai mult, atât mediul asociativ din sectorul vitivinicol, cât și ministerul. Apoi, o măsură care a funcționat foarte bine și care a fost corect implementată este restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, unde intensitatea de sprijin este de maximum 90% din valoarea cheltuielilor restructurării. Asigurarea recoltei, unde încercăm să sprijinim cu maximum 70% costul primelor de asigurare plătite de către producători. De asemenea, programe de investiții, tot cu o intensitate de sprijin de maximum 70% și distilarea produselor și a subproduselor. Anul trecut, datorită problemelor apărute în urma restricțiilor generate de pandemie s-au promovat și alte măsuri tranzitorii care să vină în sprijinul producătorilor, respectiv distilarea vinului în situații de criză, tăierea în verde și stocarea la sursă, măsuri pe care le accesăm și anul acesta. În speranța că această criză sanitară se va încheia curând, măsurile sanitare se vor relaxa, iar economia se va relansa, inclusiv HoReCa, am credința că anul acesta sectorul vitivinicol va avea o viață mult mai ușoară și mult mai bună decât anul trecut,“ a declarat Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Conform statisticilor MADR, România deține o suprafață importantă cultivată cu viță-de-vie, aproape 180.000 de hectare, situându-se pe locul

33

cinci la nivelul Uniunii Europene și pe locul șase în ceea ce privește producția de vin, cu 3,55 milioane de hectolitri.

Pe parcursul celor patru ore de emisiune au fost prezentante inovații tehnologice pentru sectorul vitivinicol prin intermediul prezentărilor susținute de către reprezentații companiilor globale, producătoare de inputuri agricole. De asemenea, prin intermediul reportajelor dedicate, câțiva dintre cei mai recunoscuți specialiști, oenologi și proprietari de crame din România își spun poveștile cu și din pasiune pentru vin. Alina Donici - Director de cercetare, SCDVV Pietroasa, Aurelia Vișinescu - oenolog, fondator al companiei Domeniile Săhăteni, Marcel Pascu și Marcel Vulpoi - Gramofon Wine, Dealu Mare și Constantin Lepădatu - Manager, Domeniile Zorești povestesc despre provocările anului pandemic pe care l-au traversat și, nu în ultimul rând, de ce vinul, alături de întreaga industrie vitivinicolă, merită respect și apreciere.

Moderată de Cătălin PĂDURARU, expert piața de vin și președinte VINARIUM International Wine Contest, emisiunea prezintă și experiența inedită a organizării unui concurs internațional de vin în pandemie.

VITICON este o tradiție pentru Agricover și are forța necesară pentru a reuni viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din Lumea Vinului și continuă susținerea demersurilor pentru ne apropia de un obiectiv comun, acela de a construi împreună un brand viticol pentru România.

Aici puteți vedea înregistrarea emisiunii: https://agricover.ro/evenimente/acces-viticon-2021 

 Despre Grupul Agricover

Grupul Agricover este unul dintre cei mai importanți jucători din agribusiness-ul românesc, cu o activitate de peste 20 de ani. Cu un model de business puternic integrat și original, Grupul Agricover susține eficiența întregului lanț valoric din agricultură, oferind soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover Holding SA este acționar majoritar și investitor în activitățile de Agri-Business, Agri-Finance, Agri-Food și Agri-Technology derulate prin subsidiarele sale, Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Abatorul Periș SA și Agricover Technology SRL. În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding SA își desfășoară activitatea peste 1.050 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 6.500 de clienți fermieri, care exploatează peste 2,5 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

34

Agricover SA, înființată în anul 2000, este entitatea exclusiv dedicată activității de distribuție a tehnologiilor agricole (produse pentru nutriția plantelor, produse pentru protecția plantelor, semințe certificate) și combustibil (motorină). Numărul de clienți activi la data de 30 iunie 2020 a depășit 6.000 de fermierii. În octombrie 2019, Agricover Holding SA a finalizat o tranzacție în urma căreia ADAMA, membră a Grupului Syngenta, unul dintre liderii globali în soluții integrate pentru protecția plantelor, a devenit acționar minoritar în cadrul subsidiarei, cu o participație de 10%.

Agricover Credit IFN SA, înființată în anul 2007, esteprima instituție financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. Numărul de clienți activi ai Agricover Credit IFN SA a depășit pragul de 4.000 la data de 30 iunie 2020, marea majoritate fiind fermieri de culturi principale vegetale mari.

Pentru mai multe referințe accesați www.agricover.ro

INDUSTRIE ALIMENTARA

Afaceri de la zero. Ce este kombucha şi cum poate deveni o afacere? Doi tineri au luat drumul antreprenoriatului cu această idee de business savuroasă 06.03.2021, 16:19 Alina-Elena Vasiliu

Peste colonia de bacterii, adică ciuperca numită kombucha sau scoby, se adaugă ceai negru sau verde şi zahăr, care urmează a fi transformat şi consumat în procesul de fermentaţie, ce durează în jur de două săptămâni.

Şi aşa apare Kombucha it’s alive, o băutură ieşită din tipare, dar intrată în baruri şi cafenele. Ideea le aparţine lui Mihai Sbîrciu şi Florin Moldovan, doi antreprenori care au ales ca drumul lor în antreprenoriat să ia formă de kombucha produsă artizanal, după reţeta tradiţională.

35

 

Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.

„Având în vedere că este o băutură nouă pe piaţa din România şi oarecum de nişă, feedbackul clienţilor a fost pozitiv, am putea să spunem chiar că există o piaţă receptivă şi curioasă, însă este necesară o muncă de cultivare a calităţii consumului în general.” Motivele pentru care clienţii aleg kombucha sunt diferite: unii o fac din pură curiozitate, alţii – pentru efectele benefice pe care le are asupra florei intestinale şi a aparatului digestiv, alţii – pentru efectul de energizare. Gustul unic atrage şi el o altă categorie de cumpărători.

„Avem aşadar un nucleu constant de oameni care au adoptat un mod de viaţă sănătos şi au încorporat produsul în dieta lor”, mai spune Mihai Sbîrciu. Iar planul este ca publicul să devină şi mai mare, aşa că un obiectiv pe care fondatorii Kombucha it’s alive şi l-au setat pentru 2021 este să iasă cât mai mult posibil din zona de nişă, mai ales că trendul actual este de susţinere a afacerilor autohtone, un moment prielnic aşadar, pentru produsele fabricate în România din domeniul alimentar şi nu numai.

„Această perioadă s-a resimţit şi pentru noi la fel ca pentru multe alte businessuri, în principal pentru că ne desfăşurăm o mare parte din activitatea de distribuţie în domeniul HoReCa. Momentan, accesibilitatea cea mai mare

36

este pe piaţa de magazine naturiste şi suntem deschişi şi către zona de retail, chiar dacă, din păcate, nu am avut parte de nicio propunere până acum.

„În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei. Kombucha nu ar fi prins însă viaţă dacă cei doi antreprenori nu ar fi făcut investiţii, care s-au ridicat, în timp, la aproximativ 30.000 de euro, bani din sursele proprii ale celor doi. Afacerile din 2020 au depăşit acest prag, situându-se la 35.000 de euro. Dar Kombucha it’s alive (Kombucha este vie – trad.), aşa că sunt toate premisele să mişte rezultatele către ţinte şi mai înalte. În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Grafic ZF: Cine face regulile pe piaţa detergenţilor de vase

Resortul Green Village din Delta Dunării, deţinut de Dragoş Anastasiu, şi-a bugetat afaceri de 15 mil. lei în 2021, cel mai bun nivel din istoria sa. „Turismul intern a explodat din 2020“ Cristina Roşca 07.03.2021,

Anul 2021 este cel de-al şaptelea an de funcţionare al Green Village 4* Resort de la preluarea sa de către Eurolines Group, fiind şi prima investiţie în hotelărie a grupului condus de omul de afaceri Dragoş Anastasiu.

Capacitatea de cazare este de 89 de camere, dintre care 58 de camere duble, 30 de apartamente cu un living şi o vilă. Green Village e un resort care se întinde pe aproape 30.000 de metri pătraţi.

37

Resortul Green Village de patru stele din Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), deţinut de omul de afaceri Dragoş Anastasiu, şi-a bugetat pentru acest an afaceri de 15 milioane de lei, în urcare cu 36% faţă de 2020, an marcat de pandemia de Covid-19. De altfel, în 2020 turismul românesc şi de pretutindeni a fost afectat de măsurile impuse de autorităţi pentru limitarea răspândirii virusului. Mai mult, în perioada martie-mai această industrie a fost închisă complet în multe locuri din lume, inclusiv România.

În acest context, resortul Green Village, operat de compania Touring Imobiliare Srl, a obţinut în 2020 un nivel al businessului de 11 mil. lei, cu 15% mai mic decât în anul de referinţă pentru turismul românesc 2019. Estimările pentru acest an arată însă că reprezentanţii resortului de patru stele din Delta Dunării sunt optimişti, aceasta fiind cea mai mare cifră de afaceri bugetată de când Dragoş Anastasiu a intrat în acest business. Anul 2021 este cel de-al şaptelea an de funcţionare al Green Village 4* Resort de la preluarea sa de către Eurolines Group, fiind şi prima investiţie în hotelărie a grupului condus de omul de afaceri Dragoş Anastasiu.

Activitatea restaurantelor şi cafenelelor - interzisă la interior G.U. Miscellanea / 07 martie

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, în şedinţa de astăzi, interzicerea activităţii restaurantelor şi cafenelelor în interiorul clădirilor, având în vedere incidenţa COVID-19 de peste 3 la mia de locuitori în Capitală, transmite Agerpres.

38

Măsurile au fost dispuse de CMBSU începând din 8 martie, ora 00:00, pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

"Se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi în interiorul altor spaţii publice închise care au acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de faptul că sunt construcţii cu caracter temporar sau permanent", prevede hotărârea CMBSU.

Potrivit acesteia, este interzisă activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, cu excepţia deservirii persoanelor cazate în interiorul acestor unităţi.

CMBSU a hotărât că este permisă prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, precum şi în spaţiile publice dacă au un tavan şi un singur perete cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între mese şi participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, informează Agerpres.

Conform hotărârii CMBSU, este permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

Actul normativ mai prevede că este interzisă activitatea în baruri, cluburi şi discoteci, precum şi cea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, cu excepţia desfăşurării activităţii de comercializare a biletelor de tip LOTO, pariuri şi loz, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

Hotărârea CMBSU interzice organizarea şi desfăşurarea activităţii cu publicul în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, inclusiv celor de tipul drive-in. Nu este permisă organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale.

39

Este obligatorie purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spaţiile publice deschise.

În funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice la nivelul Municipiului Bucureşti se va putea institui orice altă măsură de siguranţă cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi cu respectarea normelor legale în vigoare.

UNIUNEA EUROPEANA

ELVETIA

Elveţienii votează propunerea de a interzice acoperirea feţei, A.B. Internaţional / 07 martie

Elveţienii votează duminică propunerea extremei dreapte de a interzice acoperirea feţei în spaţii publice, referendum considerat un test de atitudine faţă de musulmani, relatează Reuters şi News.ro.

Propunerea, care datează dinaintea izbucnirii pandemiei, nu menţionează explicit Islamul, însă politicienii locali, presa şi organizaţiile activiste au numit-o "interzicerea burqa".

Sondajele de opinie sugerează că măsura ar putea trece, astfel că va deveni lege.

40

"În Elveţia, tradiţia noastră este să îţi arăţi faţa. Este un semn al libertăţilor noastre de bază", a spus înaintea votului Walter Wobmann, preşedinte al comitetului de referendum şi membru în Parlamentul elveţian din partea Partidului Poporului.

El a caracterizat acoperirea feţei drept "un simbol al acestui Islam extrem şi politic care a devenit tot mai proeminent în Europa şi care nu îşi are locul în Elveţia".

În 2009, elveţienii au votat interzicerea construirii de noi minarete. În două cantoane este deja interzisă acoperirea feţei.

SANATATE si GASTRONOMIE

De ce mâncăm dulce, de ce mâncăm compulsiv, de ce mâncăm noaptea? Cum slăbim în pandemie și cât de bune sunt suplimentele alimentare 07.03.2021 17:24

De ce mâncăm în exces și care este secretul unei diete eficiente? Foto: Guliver/GettyImages

Nu-i niciun secret, pandemia și statul acasă au avut în multe cazuri efecte negative asupra greutății și siluetei multora dintre noi. Cura de slăbire devine o necesitate, dacă nu chiar o obsesie. Unii preferă să se înfometeze sau să ia suplimente alimentare cu duiumul, încât ajung să-și facă rău cu mâna lor. Alții preferă dieta alimentară. Însă, la un moment dat, slăbitul devine dificil și are nevoie de un ajutor. Care să fie acel ajutor?

Psiho-dieta, spune Anca Alungulesei, terapeut de nutriție. Ideea este că slăbitul devine greu din momentul în care tu însuți îți pui această frână. În momentul în care te angajezi în procesul de slăbire, ca să ai rezultate sau ca să ajungi acolo unde îți dorești, în primul rând trebuie să știi cu exactitate ce reprezintă mâncarea pentru tine, care sunt triggerele care te activează și te trimit către acele obiceiuri alimentare care îți fac rău, cum ar fi consumul de

41

dulce, mâncatul compulsiv, mâncatul noaptea. Abia apoi, după ce știi răspunsurile la toate acestea, vii cu o strategie.

Ce reprezintă farfuria de mâncare pentru tine?

Obiceiurile noastre „proaste” în materie de alimentație reprezintă acoperirea unor nevoi emoționale, adică apar în momentul în care ai diverse emoții pe care nu știi să le gestionezi și în mod automat te duci către ceva care știi cu siguranță că îți face bine. Cauți, de fapt, acel nivel de recompensă care la nivel neuronal îți creează cantitatea de dopamină necesară, ca să simți plăcere și liniște, a explicat terapeutul de nutriție Anca Alungulesei la Digi24.

O operație de micșorare a stomacului, de exemplu, nu rezolvă problema, rezolvă ceva punctual. Dacă nu te duci un pic în urmă să vezi ce te trimite către farfuria cu mâncare și de unde ai toate obiceiurile acestea alimentare, ești ca un șoricel prins în cursă, adică ești într-un cerc vicios din care nu reușești să ieși și atunci evident spui că dieta nu te ajută și te îndrepți automat către alte soluții, cum ar fi suplimentele alimentare, ceaiurile-minune etc., a explicat terapeutul.

Suplimentarea nutrițională, într-un anumit moment sau punctual, țintit, este în regulă atât timp se face la recomandarea medicului sau terapeutului. „Cumva, la noi a devenit o modă, toată lumea se autotratează, dar haideți să ne uităm mai întâi în farfuria cu mâncare și să ne punem oglinda în față. E nevoie de un proces de introspecție, care nu e foarte complicat, pentru a-ți da seama ce reprezintă farfuria de mâncare pentru tine”, insistă Anca Alungulesei.

Suplimentele alimentare pot face rău

„Automedicația, fie ea și cu aceste suplimente alimentare, despre care toată lumea spune că sunt naturale și nu fac nimic, e contraindicată. Dacă nu fac nimic, de ce le luăm? Ele au o acțiune farmacologică, pentru că de aceea le administrăm. În momentul în care luăm foarte multe suplimente, care se suprapun între ele sau care se bat cap în cap sau care se contrazic cu medicamentele de fond pe care le luăm pentru alte patologii, pot să apară anumite reacții adverse, unele dintre ele imprevizibile, cum ar fi asocierea unor suplimente nutritive cu anticoagulantele sau cu medicația pentru cancer. Toate aceste lucruri trebuie supervizate de un medic”, atrage atenția și Radu Țincu, medic toxicolog de terapie intensivă.

Pe de altă parte, mai avem o problemă în România: suplimentele alimentare sunt legiferate de Ministerul Agriculturii, dar acestea nu sunt simple

42

alimente, sunt niște principii active și e nevoie de o bună practică și în producția lor, adică să se supună de bunăvoie legilor farmaceutice, să fie de calitate și standardizate și să ne ofere acele calități pe care se presupune că le au. „Faptul că deschidem o firmă care face suplimente alimentare într-un apartment de bloc nu e în regulă”, mai spune medicul Radu Țincu.

Creșterea masei musculare înseamnă de fapt o inflamare a mușchiului

Poate înlocui o masă o băutură făcută dintr-un praf? Din punct de vedere nutrițional, ca încărcătură energetică, da, cu siguranță, poate acoperi nevoile. În cazul unor persoane care merg la sală, poate ajuta. Scopul acestor persoane este să-și crească masa musculară. Însă corpul va resimți orice creștere de masă musculară ca pe o inflamație. Mușchiul se inflamează și corpul trebuie să intre într-un proces de regenerare. De aceea, după un efort mare, ai nevoie de două zile de pauză, ca să se refacă mușchii. Când s-a produs febra musculară, e clar că s-a produs un anumit nivel de inflamație.

„Eu de aceea nici nu recomand sportul, la începutul programului, când încep să lucrez cu persoana. De ce? Pentru că scopul meu, prin planul alimentar cu care lucrez cu oamenii, este un pic mai mare decât scopul cu care vine omul în program. Adică, el vine hotărât să slăbească 10-20 de kg, însă scopul meu este ca prin acest plan alimentar să scădem întâi și întâi inflamațiile, să avem grijă de sănătatea microbiomului intestinal. Nu-ți garantează nimeni că dacă iei magneziu, zinc, seleniu, calciu și alte suplimente le și absorbi. Pe românește, dacă bacteriile prietenoase nu sunt în cantitate mare, atunci absorbția intestinală este de slabă calitate”, arată Anca Alungulesei.

Supradozajul de vitamina D3 comportă riscuri

Îmi iau masa dintr-un borcan, ca să-mi crească masa musculară, dar când e prea mult? Medicul Radu Țincu spune că este prea mult atunci când luăm continuu. Multă lume are impresia că suplimentele alimentare pot fi consumate continuu, perioade indefinite de timp. Este o greșeală, avertizează medicul. Ele au nevoie de o pauză în administrare. Se metabolizează în organism și la un moment dat s-ar putea să nu mai avem nevoie de acea suplimentare.

Medicul a povestit că a avut pacienți care îl întrebau ce vitamine să mai ia, iar atunci când i-a sfătuit să-și facă mai întâi analize de dozare a acestor vitamine, au descoperit că aveau un nivel normal al vitaminelor pe care tocmai voiau să și le suplimenteze. Inclusiv vitamina D3, foarte căutată pe timp de pandemie, nu trebuie luată „ochiometric”, ci se suplimentează în urma rezultatelor unei analize de sânge, dacă este cazul, pentru că altfel, la

43

un moment dat, există riscul de supradozaj al acestei vitamine, care este periculos pentru organism, subliniază Radu Țincu.

E mult și atunci când în fiecare moment al zilei luăm câte o pilulă pentru ceva - vrem să corectăm un pic din apetit, vrem să avem o elasticitate a pielii, să nu ne cadă părul, să ne crească frumos unghiile, să avem un tranzit intestinal suficient de bun etc. În momentul în care începem să administrăm în exces aceste suplimente alimentare, ele se vor intercala undeva și e posibil să facă mai mult rău decât bine. Chiar dacă se pot cumpăra din plafar, e bine ca ele să fie administrate sub supravegherea medicului, măcar a medicului de familie, care ar trebui să știe care e planul terapeutic cu aceste suplimente alimentare.

Pe de altă parte, în prezent nu mai e medicina de acum 50 de ani, nu mai luăm plantele de pe câmp și le tocăm pur și simplu. Se pune întrebarea de unde au fost luate plantele. Multe suplimente alimentare s-au dovedit contaminate cu plante din zone contaminate, unele dintre ele chiar radioactiv. E nevoie de o vigilență și de o supraveghere toxicologică a acestor plante când sunt recoltate, a arătat medicul cu specializare în toxicologie. 

De ce mâncăm prea mult?

Ce fac dacă „mănânc ca spartul?” În primul rând, trebuie să aflu de unde vine, care este cauza. În momentul în care te așezi la masă, farfuria aceea cu mâncare reprezintă ceva pentru tine, spune Anca Alungulesei.

În momentul în care se naște, un bebeluș este într-o relație perfectă cu mâncarea - știe exact când să mănânce, când să ceară de mâncare și când să se oprească. Nu trebuie să vină cineva și să-i spună „stop, ai mâncat prea mult” sau „mai mănâncă, să crești mare”. În momentul în care bebelușul devine copil, apoi adolescent și adult, farfuria aceea cu mâncare care inițial reprezenta supraviețuire, siguranță și securitate, nu mai înseamnă supraviețuire, ci mai degrabă plăcere. Funcția inițială s-a pervertit din cauza obiceiurilor și a mediului și a devenit recompensă, manifestare a vulnerabilității, pedeapsă: atunci când mănânci compulsiv, prea multe dulciuri, știi cu siguranță că nu faci bine, dar continui și atunci mâncarea devine pedeapsă pentru tine. De ce? Pentru că există o nevoie acolo, neacoperită, și ea trebuie identificată.

Farfuria cu mâncare reprezintă pentru noi manifestarea controlului și a autonomiei.  În perioada pandemiei, majoritatea dintre noi din cauza aceasta s-au îngrășat. De ce? Pentru că mediul a devenit nesigur, mintea noastră a intrat în panică, nu avem o perspectivă a perioadei pe care o trăim, măcar să

44

știm peste cât timp totul va fi iar în regulă. Practic, trăim de pe azi pe mâine, presa aduce știri negative și atunci, mesajul pe care noi îl transmitem minții noastre este de teamă, de frică și de lipsă de securitate.

E nevoie să întoarcem un pic oglinda la noi, să ne uităm la noi și să nu ne mai raportăm la mediul extern. Mâncarea e doar un plasture, dar nu rezolvă problema de fond. În momentul în care mergi compulsiv către zona asta - gătești compulsiv, mănânci tot ce găsești în frigider - în primul rând, îți asiguri nevoia de control, pentru că nu mai ai control asupra mediului, dar farfuria cu mâncare este singurul loc în care tu hotărăști ce mănânci, cât mănânci și când te oprești și-ți manifești nevoia de control, a explicat terapeutul. 

Teoria recompensei. De unde vine insatisfacția noastră zilnică

În plus, mai e nevoie de recompensă. „Noi, oamenii, așa suntem creați, avem nevoie de recompense, însă n-am fost învățați că cele mai puternice recompense sunt cele interne și nicidecum cele externe - bani, mașini, creștere pe plan social. În momentul în care îți întărești recompensa internă - că meriți, că ești valoros, că poți, că orice ai face ești perfect, că ai rezultate, că alții prețuiesc ce faci tu etc. - , recompensa externă își pierde din valoare. Deci, practic, această recompensă în mâncare are directă legătură, din punct de vedere chimic, cu creierul nostru, mai exact cu sistemul limbic, care este responsabil cu motivația, cu supraviețuirea și cu recompensa. Cu cât i-ai dat mai mult, cu atât el cere mai mult”, spune Anca Alungulesei.

Nu sunt rare situațiile în care, mai ales seara, la jumătate de oră după cină, individul începe să ia la rând dulapurile și frigiderul în căutare de „ceva bun”. Este un comportament care vine tot dintr-o nevoie de recompensă, arată Anca Alungulesei. Viața noastră merge dintr-o recompensă în alta. Noi ca ființe avem nevoie de recompense, subliniază terapeutul.

„Să luăm un exemplu - mergi la serviciu, ai acolo un șef care poate să-ți zică lucruri bune sau nu, sau n-ai niciun șef, ești antreprenor, deci practic nu vine nimeni către tine să-ți spună: ce valoros ești, mă bucur că faci parte din echipa mea, ești o persoană minunată, aduci plus-valoare; soția sau soțul poate îți spune că te iubește, dar din ce în ce mai rar, practic nu te valorizează, nu te recompensează, nu te gratifică; copiii te iau de bună sau de bun, considerând că li se cuvine și nici copiii nu vin către tine să-ți ofere acest tip de recompensă. Deci, practic, dacă analizăm, în niciun aspect al vieții noastre nu ne primim această doză de recompensare, de recunoaștere, de validare. Avem nevoie de ea, pentru a menține un nivel al dopaminei la cote normale, ceea ce înseamnă homeostază pentru corp. În momentul în care hipotalamusul, glanda din creier care este responsabilă cu reglarea

45

funcțiilor normale ale corpului, dar și cu detectarea acestor valori, sesizează că dopamina este sub nivel, imediat apare pofta și te trimite să mănânci în jumătate de oră, ca să-ți crești nivelul de dopamină. Deci, e chimie. Practic, noi, când mergem pe pilot automat și spunem gata, ținem cură de slăbire, de azi înainte, de luni, de pe 1, fac modificări, n-ai cum să faci până nu înțelegi cu adevărat procesul”, a explicat Anca Alungulesei.

Cum facem alegerile alimentare și de ce preferăm dulcele?

Tu crezi că faci alegerea alimentară conștient, dar de fapt, în momentul în care deschizi frigiderul, nici nu mai ai doza de prezență și conștiență. Iese copilul din tine, care copil ce știe? Vreau să mănânc aia, aia, aia și el își satisface pofta. El nu știe ce înseamnă hrană sănătoasă, nu știe ce înseamnă calorii, nu știe ce înseamnă nutrienți. Și atunci, copilul își satisface aceste pofte. Și după ce ai mâncat, îți dai seama că tu, adult, nici măcar nu ai fost prezent, pentru că de multe ori mâncăm pe pilot automat, exact așa cum ne spălăm pe dinți sau cum conducem din punctul A în punctul B. Și după ce ai terminat de luat masa, vine o voce care îți spune: „A, iar ai călcat strâmb! Sigur nu o să reușești, ți-am zis eu că nu ești în stare să duci nici măcar o cură de slăbire, niciodată n-o să mănânci sănătos!” E vocea ta critică și într-un final, îți produce vină și nefericire.

Însă atunci când e vorba de alegerile alimentare, ne ducem către anumite tipuri de alegeri, iar zahărul, în momentul în care îl consumăm, fie că e vorba de dulce sau de carbohidrați, amidonoase în general, se transformă în glucoză, sursa noastră principală de energie. În momentul în care glucoza este transportată către celule, are nevoie de un mijloc de transport și aceasta este insulina. Cu cât consum mai multe alimente bogate în zahăr și zaharuri, cu atât corpul secretă mai multă insulină. Glucoza ajunge la celulă. Iar celula este închisă exact ca o cutie, ca un lacăt. Însă insulina este „cheia” care deschide celula și glucoza intră în mod automat. În momentul în care mitocondriile din celulă primesc glucoza, ele o convertesc în energie. Numai că îți dau o energie de slabă calitate, pentru că mănânci pâine, paste, dulce, pe ideea că îți iei energie, numai că la jumătate de oră deja simți cum ți-a scăzut energia și vrei să mănânci din nou.

În plus, dulcele dă dependență. Creierului nostru îi place zahărul. Dar îi plac și grăsimile, pentru că masa creierului nostru este 70-80 la sută grăsime,  a arătat terapeutul în nutriție.

Cum putem lupta împotriva poftelor?

Aflu de ce mănânc peste măsură, realizez că trebuie să mănânc pentru a supraviețui și totuși, mi-e foame, între mese mi-e foame. Ce fac cu

46

foamea? „Dacă mănânci ceea ce corpul are cu adevărat nevoie, adică dacă scazi foarte mult cantitatea de carbohidrați rafinați - și aici vorbim despre pâine, paste, pizza - le dăm deoparte și trecem pe o altă sursă, foarte valoroasă pentru corp, care este grăsimea vegetală sănătoasă, cea bogată în Omega-3, care ne hrănește și creierul, facem un switch rapid, prin care corpul se autoreglează și n-o să-ți mai fie foame, pentru că această grăsime îți dă senzația de sațietate, reglează grelina și leptina. În momentul în care consumi surse de grăsimi bogate în Omega-3, practic îi dai creierului tău exact ce are nevoie să consume și scazi foarte mult cantitatea de dulce și carbohidrați, adică de glucoză. Faci switch-ul și n-o să mai ceară atât de mult dă-mi, dă-mi, dă-mi și scad și poftele în intensitate, deci practic scad aceste craving-uri (pofte) - atât în frecvență, cât și în intensitate, a explicat Anca Alungulesei.

În plus, mișcarea ne dă o stare de bine și ne reechilibrează emoțional, ne reechilibrează neuropeptidele. Însă e de preferat să alergăm decât să tragem de fiare, a mai spus Anca Alungulesei, terapeut de nutriție.

DOSAR

De ce ne place să stăm la coadă Constantin RUDNIŢCHI, Dilema veche, 3 martie 2021

Există o serie de tradiții culturale care traversează România de la comunism la capitalism. Printre ele se află și coada. Un fenomen de care românii nu se pot despărți nici astăzi, încît ai senzația că statul la coadă nu este un chin, ci aproape o plăcere.

De ce stăm la coadă? Și la ce stăm la coadă? Democrația a diversificat statul la coadă. Acum, avem deja tradiționala coadă la plata impozitelor și taxelor. Fie că este vorba despre impozitele și taxele locale, plătite la începutul anului și pentru care cei care se încadrează în timp primesc un bonus, fie pentru tot felul de operațiuni financiare legate de bugetul de stat. Dar nu bonusul pare a fi mobilul cozii, ci, mai degrabă, un soi de corectitudine ce se găsește în fibra unei părți a concetățenilor care insistă să își achite obligațiile față de stat în cel mai scurt timp posibil.

Coada este o tradiție culturală care vine din comunism. În ultimii ani ai epocii Ceaușescu, cîndva după 1980, atunci cînd regimul începuse să exporte tot ce se putea și să reducă importurile pînă aproape să le anuleze, marile orașe, în special, au început să cunoască fenomenul cozilor. În cartierele orașelor, la complexele alimentare, cozile deveniseră o obișnuință. Intraseră atît de mult în rutina cotidiană încît cetățenii se așezau din reflex, oamenii veneau cu scăunele pe care stăteau cît de cît comod, își țineau unul

47

altuia rîndul și se întrebau dacă „astăzi se va băga ceva”, adică dacă magazinul va fi aprovizionat cu marfă.

Coada devenise, în anii comunismului, un fel de mijloc de socializare, se legau amiciții, se povesteau micile bîrfe de cartier și, uneori, se nășteau conflicte spontane care își găseau împăcarea în zilele următoare. Tot la coadă.

Dar coada a rămas un fel de „sport național” și în economia liberă. Chiar și după trei decenii. Românii stau, de multe ori, la coadă din vina autorităților. La începutul anului, mai mulți contribuabili au stat cuminți la coadă. Primiseră de la fisc niște decizii de impunere greșite și acum veniseră la administrația financiară să rezolve situația. Ciudat este că nimeni de la coadă nu se gîndise că funcționarii vinovați ar fi fost obligați să găsească o soluție fără să îi pună pe ei pe drumuri.

Unii au stat la coadă și pentru a-și plăti locul de parcare concesionat de la autoritatea locală. Se stă la coadă la bancă pentru a plăti ratele sau, uneori, se stă la coadă la automatul bancar pentru a scoate bani. Se stă la coadă la magazine aproape fără să ne mai mire că sînt funcționale prea puține case.

Se stă la pelerinaje, la telecabină sau la deschiderea unui magazin care oferă un hamburger gratuit. Și astăzi, coada continuă să fie un fenomen social, un loc unde se discută despre politică, poate despre sport și despre datoriile tot mai mari ale statului.

S-a vorbit foarte mult, în special în ultimul an, despre digitalizarea administrației în relația cu contribuabilii, persoane fizice sau companii. S-au făcut pași înainte, o parte din declarațiile fiscale ale companiilor se pot trimite online. S-a creat spațiul privat virtual, o platformă prin care persoanele fizice pot afla informații și pot face plăți către fisc.

Dar digitalizarea serviciilor publice și a celor private mai are mulți pași de făcut. Cea mai bună dovadă în acest sens este pragmatismul unui tînăr antreprenor. Mi-a povestit cum și-a transformat datele de pe cartea de identitate într-un QR Code pe care îl prezintă pentru a fi scanat la fiecare ghișeu la care îi sînt cerute datele personale. Este o soluție individuală de salvare, care nu rezolvă problema.

România are nevoie de soluții generale, integratoare, nu ca pînă acum, bucăți de baze de date care, precum un puzzle incomplet, nu se unesc niciodată unele cu altele, fie din cauza lipsei de interes, fie din nepăsare.

48

Alteori, stăm la coadă din vina noastră. Nu vrem să utilizăm mijloacele online, atîtea cîte sînt. Portalul ghișeul.ro, de exemplu, este încă o necunoscută pentru mulți contribuabili, Internet banking-ul a intrat cu greu în viața noastră, sîntem obișnuiți să ne plătim facturile la ghișeu și nu de acasă din fața calculatorului, online. Suportăm cozile în numele conservatorismului nostru digital și, uneori, împotriva tuturor progreselor, lente sau rapide, pe care le face statul sau le promovează firmele private.

Uneori, ne place coada. Este atît de balcanică, atît de veche, din alt secol, încît ne face să ne simțim din alte vremuri, nu atît comuniste, ci atunci cînd „timpul avea răbdare”. De altfel, coada românească este diferită de cea occidentală. La noi, convenția distanței este doar orientativă, totdeauna se va găsi o persoană nerăbdătoare, din spate, care să te preseze sau să îți sufle în ceafă. Și nu este vorba despre regulile pandemiei, așa se întîmplă „de cînd lumea”. La noi, se leagă rapid o conversație între cei care stau la coadă și astfel devine o adevărată supapă socială.

Nu avem studii serioase, sociologice sau economice, despre coadă. Putem bănui doar că tinerii sînt mai puțin dispuși să stea la coadă și că sînt mai obișnuiți să comunice online. Nu știm dacă urăsc coada. Putem doar bănui că ofensiva online și timpul le vor rezolva pe toate.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

* * *

Rai pentru iubitorii de flori. Poiana cu narcise din Valea Neajlovului, rezervaţia naturală întinsă în două comune 6 martie 2021, Corina Slămnoiu

VIDEO Poiana cu narcise din Valea Neajlovului. https://youtu.be/1T1MWE_0Icc

49

Iubitorii de flori nu trebuie să rateze, în luna martie, un loc plin de mireasmă. Poiana cu narcise din Valea Neajlovului este o arie protejată prin lege şi se intinde pe o suprafaţă de 15 hectare.

Rezervaţii naturale protejate de lege la Iaşi Aria naturală din Dâmboviţa se află în lunca Neajlovului (afluent de dreapta a râului Argeş), în partea nordică a satului Broşteni din Dâmboviţa, lângă drumul judeţean (DJ611) care leagă localitatea Vişina de Petreşti. Rezervaţia este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Petreşti şi Vişina.

Alături de narcise găsim mai multe specii ierboase printre care untişor (Ranunculus ficaria), floare de leac (Ranunculus repens), păiuş (Festuca rupicola), trânjoaică (Ranunculus illyricus), firuţă bulboasă (Poa bulbosa) sau coada vulpii (Alopecurus pratensis). Narcisele înfloresc în lunile martie-aprilie. Perioada lor de înflorire maximă este prilej de bucurie pentru sătenii care organizează în Poiană o manifestare populară cu muzică şi mâncare tradiţională. În simbolistica tradiţională narcisele sunt considerate floari ale renaşterii. În toată ţara există peste 20 de rezervaţii naturale cu narcise şi plante rare. Poiana cu narcise din Valea Neajlovului.

FOTO: Muntii-nostri.ro

Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) şi reprezintă o pajişte în lunca râului Neajlov cu rol de protecţie pentru o populaţie de narcise din specia Narcissus stellaris.

Cum se ajunge la Poiana Narciselor Pe autostrada Bucureşti-Piteşti, la km 70, după ieşirea pentru Ghimpaţi-Găeşti, se continuă pe DN 61. După 1 km, în satul Petreşti, pe lângă Postul de Poliţie al comunei, se virează la dreapta spre Vişina (DJ 611). La intersecţie există şi un indicator, aşa încât drumul cel bun nu poate fi ratat.

De aici, după alţi 5 km, dincolo de podul peste Neajlov, pe partea stângă, se zăreşte Balta Broşteni. De acolo, localnicii vă pot îndruma către locul exact.

50

Narcisa (genul Narcissus) este un gen originar din nordul Africii, regiuni mediteraneene şi Europa Centrală. Denumirea vine de la mitul frumosului tânăr Narcis din mitologia greacă, care s-ar fi îndrăgostit de chipul său. Legenda spune că floarea a apărut la moartea sa, chiar pe mormântul său.

* * *

Tehnica răritului chimic la măr și păr, explicată la Forumul OptiTech™ pentru pomicultură Adrian Radu - 7 martie 2021

https://youtu.be/XA92oj594pI

La solicitarea pomicultorilor, echipa Syngenta a abordat in cadrul Forumului OptiTech pentru pomicultură problema răritului chimic. În cadrul acestei sesiuni, a fost invitat Ronald Damme, consultant in pomicultură în cadrul Syngenta Olanda.

De ce nevoie să rărim producția pomilor fructiferi

“Să începem să înțelegem de ce e nevoie să rărim pomii? Alternanța de rodire poate implica variații de producție și calitate. Este ușor să avem producție de mere de dimensiuni mari, însă adesea acestea sunt de proastă calitate, producții joase și de multe ori avem prețuri de vânzare mici. De asemenea este ușor să ajungem la o producție de multe mere, care pot fi foarte mici, implică multă muncă și de multe ori au prețuri de vânzare mici. Astfel, adevărul este undeva la mijloc. Nu vrem să avem mere de dimensiune prea mare și nici prea multe mere mici. Vrem să avem cantitatea optimă și dimensiunea optimă”, a menționat Ronald Damme, consultant in pomicultură în cadrul Syngenta Olanda.

Factorii de care depinde răritul chimic la pomi

Răritul depinde de factori precum istoricul livezii, dacă știm că avem întotdeauna producție ridicată sau nivel scăzut de creștere,depinde și de varietate: de exemplu Jonagold nu are nevoie de rărit, dar Gala este o

51

varietate care are nevoie ridicată de rărit. De asemenea depinde de tipul livezii (superintensivă versus clasică) sau de istoricul livezii.

Răritul chimic cu produsul BREVIS de la Syngenta

Exista acum un nou instrument, mai “previzibil” în BREVIS, luând în calcul condițiile meteo. BREVIS conține Metamitron 150 g/kg și Calcium format 830 g/kg.

Cum funcționează BREVIS pentru răritul chimic la pomii fructiferi

• BREVIS are formulare granulată, ușor de utilizat, fiind ambalat la 1 kg.

• În mod normal avem CO2 + apă și lumina soarelui, datorită cărora plantele produc carbohidrați și oxygen, iar Brevis, induce stres, pentru a opri lumina, pentru a limita producerea carbohidraților.

• De aceea nu se mai produc carbohidrați, din cauza stresului, a cantitații mai mici de hrană. Astfel, pomul nu are hrană suficientă pentru a susține creșterea tuturor fructelor din pom.

Se poate utiliza la măr și păr cu doza de 1,1-2,2kg, maxim 2 aplicări, cu pauză între aplicări între 5-10 zile, timpul de pauză până la recoltare este 60 zile. Prima aplicare tebuie sa fie făcută când dimensiunea medie a fructului central este de 8-10 mm. Când e nevoie de a doua aplicare, se recomandă ca dimensiunea fructului central să fie cuprinsă între 12 și 14 mm și nu mai mult de 16 mm.

Care sunt condițiile climatice înainte și după aplicare?

• Temperatura scăzută în timpul zilei duce la eficacitate mai mare, deoarece atunci când avem vreme rece, se produc natural mai puțini carbohidrați.

• Temperatura ridicată pe timp de noapte duce la eficacitate mai mare. Pomul produce mâncarea ziua, iar noaptea pomul consumă mâncarea. Dacă temperatura e ridicată, pomul consumă mai multă mâncare. Zilele mai întunecate și plasele antigrindină duc eficacitatea mai mare. Deoarece efectul lui BREVIS este de a stinge lumina și dacă, în plus, avem zile întunecate sau umbra, efectul de rărire se dublează.

• Efectul este că avem mai puțini carbohidrați spre a fi consumați de pomi, deci eficacitatea este ridicată.

52

• Dacă în funcție de legarea fructelor și vreme, este nevoie de a 2-a aplicare? Dacă țineti cont de factorii de mai sus de la prima aplicare, aceasta este cheia succesului.

• Aplicați doar Brevis în rezervor (fără tank-mix). Utilizați 1000 ltr/ha. Nu aplicați Brevis® timp de 5 zile de la îngheț din cauza stresului.

Pentru mai multe detalii despre strategia Syngenta prezentată în cadrul Forumului, puteți accesa întreaga prezentare a întâlnirii aici:

https://youtu.be/CqyED1_FNuk

* * *

Spune adio buruienilor dificil de combătut din culturile de cereale păioase, cu pachetul comercial de erbicide GRANSTAR® SUPER + DISCOVERY®, de la FMC , Adrian Radu - 7 martie 2021

Concurența buruienilor în culturile de cereale păioase poate aduce pierderi de până la 40% din recoltă și de asemenea poate influența foarte mult puritatea semințelor și implicit calitatea recoltei (ex. buruieni precum Polygonum Convolvulus – hrișca, Gallium Aparine – turița, Veronica arvense – șopârlița, Veronica hederifolia – doritoare, Capsela bursa pastoris – traista ciobanului, Convolvulus arvensis – volbura, Cirsium arvense – pălămida sau Matricaria spp. – mușețelul).

53

În condițiile climatice ale acestui an agricol, combaterea buruienilor din culturile de cereale păioase prezintă o importanță mult mai mare decât de obicei, deoarece o mare parte din buruieni au răsărit încă din toamnă (în special Veronica spp.), iarna blândă ajutându-le să vegeteze în continuare, ajungând într-un stadiu avansat de vegetație la desprimăvărare. Acest lucru presupune erbicidarea de urgență a culturilor de cereale păioase, imediat ce condițiile din câmp o permit, astfel încât concurența buruienilor să fie eliminată cât mai rapid.

Orice întârziere a lucrării de erbicidat permite avansarea buruienilor în stadii de vegetație în care combaterea acestora se face mult mai greu, fiind necesară aplicarea erbicidelor la doze maxime, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare. Din fericire, compania FMC are soluția salvatoare: pachetul de erbicide Granstar® Super + Discovery® (pentru 2.5 ha), la un raport calitate – preț foarte bun, ce poate fi aplicat de la înfrățit și până la apariția completă a frunzei stindard.

Erbicidul GRANSTAR® SUPER (tifensulfuron metil 25% + tribenuron metil 25%) este deja foarte cunoscut și apreciat de fermierii profesioniști. Acesta se aplică în post-emergență la culturile de cereale păioase și combate peste 70 de specii de buruieni cu frunză lată. Formularea sa „granule solubile” îmbunătăţeşte dispersia substanţei active în soluţia de stropit, reduce reziduurile de pe pereţii rezervorului şi numărul de spălări ale acestuia după efectuarea erbicidării.

Erbicidul Granstar® Super lasă terenul liber de buruieni pentru culturile următoare din cadrul rotaţiei (cartof, sfeclă sau floarea-soarelui), culturi pentru care combaterea buruienilor cu frunză lată este dificilă. De asemenea, aplicarea erbicidului Granstar® Super nu prezintă restricţii pentru culturile care urmează în rotaţie: rapiţă, culturi succesive de porumb şi/sau soia.

54

Discovery® (marcă înregistrată Adama) este un erbicid ce conține fluroxipir ca substanță activă și este utilizat în pachet cu erbicidul Granstar® Super, pentru lărgirea spectrului de buruieni (ex. volbura, veronica și samulastra de floarea soarelui rezistentă la Express™ sau imi) și pentru o combatere superioară a turiței la infestări puternice, sau aflată în faze avansate de creștere. Specialiștii companiei FMC recomandă utilizarea erbicidului Discovery® în doză de 600 ml/ha în combinație cu erbicidul Granstar® Super în doza de 40 g/ha.

Pentru mai multe detalii despre erbicidul Granstar® Super, accesați site-ul oficial al companiei, www.fmcagro.ro. Tot aici găsiți și datele de contact a reprezentanților de vânzări FMC, gata să vă ajute cu răspunsuri la toate întrebările pe care le aveți.

FMC Corporation este o companie de cercetare în agricultură, oferind fermierilor din întreaga lume soluții și produse inovatoare de protecția și nutriția plantelor. Spiritul inovator al companiei americane s-a născut în anul 1883, când fondatorul său, John Bean, crea în California prima mașină de aplicat pesticide. În prezent, FMC continuă să dezvolte proiecte de pionierat pentru utilizatorii din domeniul agriculturii, investind resurse importante în noi substanțe active și formulări, pentru o agricultură sustenabilă și producții ridicate.

* * *

Un pas înainte pentru fabrica de bioetanol a Petrom din România? OMV face lângă Viena o instalație de biocombustibil de generația a doua, Mihai Nicuţ - sâm, 06 mart. 2021,

Grupul austriac OMV, acționarul majoritar al Petrom, construiește la rafinăria sa de lângă Viena o instalație pentru a produce biocombustibili de generația a doua. Petrom are în plan o unitate semnificativă de bioetanol de generația a doua în România.

OMV intenționează să construiască o instalație pilot la Rafinăria Schwechat care, începând cu anul 2023, va produce biocombustibili de a doua

55

generație, utilizând un proces brevetat care a fost dezvoltat intern, arată compania într-un comunicat.

Unitatea de producție va folosi biocombustibili avansați care nu sunt în concurență cu produsele alimentare. Un proces special de rafinare va transforma în bio-alcool substanța de glicerină obținută din deșeuri, care, adăugată în benzină, va contribui la reducerea amprentei de CO2.

„După mai mult de cinci ani de cercetare, investim acum într-o fabrică pilot pentru a obține propanol (alcool propilic – n.red.) din glicerină, contribuind astfel la dezvoltarea biocombustibililor avansați. Noua fabrică va face parte din lanțul valoric existent în rafinăria Schwechat și reprezintă o componentă semnificativă adăugată la temelia modelului de afaceri sustenabil al OMV ”, a declarat Thomas Gangl, directorul operațional al OMV Downstream.

Unitatea de producție de la rafinăria vieneză va utiliza un catalizator dezvoltat intern de OMV, pentru a produce propanol din glicerină. Glicerina este un produs secundar al fabricației de biodiesel, sau al industriei detergenților și săpunurilor, dar este considerată o materie primă avansată în conformitate cu Directiva II a Uniunii Europene (Directiva privind energia regenerabilă).

Propanolul produs în acest mod va fi apoi utilizat ca aditiv bio pentru benzină. Celelalte aplicații ale sale presupun utilizarea sa ca materie primă sustenabilă pentru piața produselor chimice, ca înlocuitor al propanolului pe bază de combustibil fosil.

OMV urmează să investească aproximativ 30 de milioane de euro în fabrică. Construcția ei urmează să înceapă în al doilea trimestru al anului 2021 și ar trebui să fie operațională în 2023.

Capacitatea instalației pilot va fi de 1,25 milioane litri de propanol pe an. Acest lucru va duce la o reducere a CO2 de aproximativ 1.800 de tone metrice. Pentru a produce un litru de propanol este nevoie de 1,2 litri de glicerină brută. La temperaturi și presiuni moderate, va fi produs un baril de propanol  (159 de litri) pe oră într-un proces eficient din punct de vedere energetic, arată OMV.

Planul pe termen lung este comercializarea tehnologiei, pentru a produce aproximativ 125 milioane de litri de propanol pe an și pentru a reduce CO2 cu aproximativ 180.000 de tone metrice.

De ce este știrea importantă pentru noi

56

OMV este acționarul majoritar al Petrom, cea mai mare companie energetică din România și cel mai mare producător de petrol și gaze din sud-estul Europei. Ca și OMV, compania românească a început să fie interesată de producția de combustibili bio, ca urmare a tendinței europene de a descurajare a combustibililor fosili clasici. În noiembrie 2020, compania a anunțat că a investit aproximativ 21 de milioane de euro la rafinăria Petrobrazi pentru a crește capacitatea de amestec și pentru a îmbunătăți infrastructura pentru transportul, descărcarea și depozitarea bio-componenților în rafinărie.

Petrobrazi a mărit capacitatea de amestecare a bio-componenților în carburanți de la 200 kilotone la aproximativ 350 kilotone de biocombustibili pe an. Conform reglementărilor europene, conținutul de energie regenerabilă din carburanții din transport trebuie să crească de la 10%, în 2020, la 14% în 2030

În urma investițiilor de aproximativ 21 de milioane EUR alocate începând cu 2018, Petrobrazi a mărit capacitatea de amestecare a bio-componenților în carburanți de la 200.000 de tone la aproximativ 350.000 de tone de biocombustibili pe an.

Proiectul mare pe care îl are însă în vedere Petrom (și de aceea e importantă știrea venită de la Viena) este o unitate de producție de bioetanol de generația a doua. Adică să folosească reziduri, în special din activitatea agricolă (cocenii sunt cel mai bun exemplu), ca materie primă pentru producția de combustibili bio.

În acest sens, așa cum am mai scris și în trecut, Petrom a depus un proiect cu o valoare de 1,2 miliarde de lei la Ministerul Economiei și Energiei, pentru a fi finanțat parțial din celebrul Fond de Modernizare – mecansimul 10d din directiva europeană EU-ETS, prin care România și alte nouă țări mai puțin dezvoltate din UE primesc bani europeni pentru proiecte energetice. Proiectul este eligibil în teorie pentru finanțare prin acest fond, iar Petrom a solicitat o finanțare de 35% din această valoare. Compania petrolieră intenționează să construiască această fabrică în județul Prahova, o zonă care prin tradiție este importantă pentru industria petrolieră.

* * *

Vinul de azi: Le Macchiole Bolgheri Rosso 2017 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

57

Recomandarea de astăzi - Le Macchiole Bolgheri Rosso DOC 2017, este un asamblaj din Merlot 50%, Cabernet Franc 20%, Cabernet Sauvignon 15% și Syrah 15%.Vinul a fost fermentat și macerat în tancuri de inox, timp de 15 zile, apoi a fost maturat timp de 11 luni, în butoaie de stejar (80%) și în tancuri de ciment (20%). Are o culoare intensă, roșu-rubiniu, cu tente violacee. Gustul este intens și puternic, elegant și proaspăt, cu taninuri echilibrate și crocante. Etalează note de violete, tabac, gemuri de coacăze negre și vișine confiate. Se recomandă a se degusta alături de brânzeturi măturate, miel, rață sau vită.

* * *

ONU: România aruncă 1,3 mil. de tone de mâncare la gunoi. Avem o lege a „risipei alimentare” însă e ineficientă, 5 martie 2021 , Ionuț Benea

Mulți dintre oamenii străzii se hrănesc cu ceea ce aruncă alții. În imagine, un bărbat din Kîrghistan care scotocește într-o pubelă pentru a găsi de-ale gurii

Un studiu publicat joi de Organizația Națiunilor Unite (ONU) arată că 17% din totalul hranei produsă la nivel mondial ajunge la gunoi. Deși problema

58

deșeurilor alimentare a intrat în ultimii ani în atenția factorilor decidenți ai UE, în România nu au fost efectuate studii serioase referitoare la acest subiect. Din acest motiv, reprezentanții ONU au folosit, pentru țara noastră, cifre estimative.

Potrivit estimării specialiștilor ONU, în fiecare an românii aruncă la gunoi o cantitate de 1,35 de milioane de tone de hrană. E vorba doar de alimentele sau mâncarea gătită ce sunt aruncate din gospodăriile românilor, pentru deșeurile alimentare rezultate din comerț sau HoReCa nefiind niciun fel de date.

România se situează la media clasamentului european în ceea ce privește cantitatea de alimente pe care o aruncă, mai reiese din studiul publicat de ONU, analizat de Europa Liberă. Avem aproximativ 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor ce ajung anual la pubelă, la fel ca și în alte țări vecine. Cehia și Slovacia înregistrează o cifră identică, Bulgaria are un indicator de 68/kg per cap de locuitor în timp ce Republica Moldova sau Ucraina au câte 76 de kilograme.

Toate aceste țări, inclusiv România, au în comun lipsa unor studii credibile pe care ONU să le fi luat în calcul atunci când a stabilit cifrele. Din acest motiv, indicatorii au fost obținuți în baza unei estimări la care specialiștii au folosit metode științifice.

Mâncare aruncată la gunoi

O lege privind diminuarea risipei alimentare a fost adoptată în România în 2016, actul normativ reglementând în special cum ar trebui să procedeze operatorii economici astfel încât alimentele să nu ajungă la gunoi.

Deși Legea 217 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 17 noiembrie 2016, normele metodologice de aplicare au fost reglementate de Guvern abia 8 februarie 2019.

Printre obligațiile pe care operatorii economici le au potrivit acestei legi se numără:

59

elaborarea unui plan anual de diminuare a risipei alimentare, pe care îl vor prezenta autorităților competente în domeniul risipei alimentare, la solicitarea acestora

realizarea a minimum o comunicare anuală internă cu angajații privind obiectivul de reducere a risipei de alimente

adaptarea producției la condițiile de piață - cerere-ofertă, asigurarea trasabilității - plan de cultură în funcție de piața de desfacere;

măsuri de educare și informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente;

măsuri de redistribuire/utilizare a surplusului.

Importanța legii privind diminuarea risipei alimentare este minimalizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) într-o analiză de situație din 2019.

România a implementat legea împotriva risipei alimentare, însă este ineficientă

Specialiștii reclamă că legislația este ineficientă deoarece nu se adresează decât operatorilor economici, și nu celui mai mare producător de deșeuri alimentare: populația.

„În România, risipa alimentară se ridică la 6.000 de tone pe zi. România a implementat legea împotriva risipei alimentare, însă este ineficientă, pentru că are norme care „ating” marile lanțuri comerciale, unde risipa alimentară este prea mică în comparație cu cea a gospodăriilor. Prin comparație, în retail se produce 7% din risipa alimentară, în timp ce în gospodării, 49%. Alte 37 de procente se pierd în industria alimentară, 5% în alimentația publică și doar 2% în sectorul agricol”, arată INSP.

Situația la nivel European Deși România și mai multe țări din Estul Europei nu au fost interesate până acum să realizeze studii detaliate cu privire la deșeurile alimentare irosite,

60

continentul european oferă cele mai multe date precise în acest domeniu, raportat la alte zone de pe glob.

Alimente aruncate în Franța

„În cele patru subregiuni ale Europei există o răspândire inegală a punctelor de date, Europa de Nord și de Vest având atât cel mai mare număr de puncte de date, cât și cel mai mare număr de țări reprezentate în toate sectoarele. Europa de Est are cea mai mică acoperire, fără estimări pentru retail”, se arată în raportul ONU.

Printre țările europene în care specialiștii ONU au o „încredere ridicată” în privința acurateții datelor se numără Danemarca, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Malta, Austria, Germania și Olanda.

Maltezii sunt recordmeni în Europa, cu 129 de kilograme de deșeuri alimentare pe cap de locuitor pe an, în timp ce austriecii risipesc cel mai puțin: 39 de kg/cap de locuitor pe an.

O cifră mare o regăsim și în Grecia – 142 kg/an/cap locuitor, însă în privința datelor din țara elenă specialiștii ONU au o „încredere medie”.

Situația la nivel global

Se estimează că 931 de milioane de tone de mâncare a fost risipite la nivel mondial în 2019, mai arată studiul. Aproape două treimi au provenit din gospodării, un sfert din industria alimentară și puțin peste 10% din cea de retail.

În același an, estimările arătau că 690 de milioane de oameni erau afectați de foamete, în timp ce 3 miliarde nu își permiteau să aibă o alimentație sănătoasă. ONU crede că aceste cifre ar putea crește pe fondul pandemiei cu Sars-Cov-2.

Un copil din Pakistan caută ceapă printre deșeurile alimentare aruncate de un supermarket

61

Dincolo de inechitatea socială, problema deșeurilor alimentare reprezintă și o sursă importantă de poluare, mai arată organizația.

„Se estimează că 8-10 la sută din emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt asociate cu alimente care nu sunt consumate (Mbow și colab., 2019, p. 200) - și totuși niciuna dintre contribuțiile determinate la nivel național la Acordul de la Paris nu menționează risipa de alimente (și doar 11 menționează pierderea de alimente) (Schulte și colab., 2020). Pe măsură ce impactul asupra mediului se acumulează pe parcursul ciclului de viață al produselor alimentare, risipa de alimente la nivel de consumator prezintă cea mai mare povară”, spun reprezentanții studiului.

* * *

* * *

62