Stiri 18 februarie 2021, a doua parte

EXCLUSIV. Noua lege a colectării gunoiului de grajd vine cu obligații și amenzi, Ionel Vaduva, 17 februarie 2021 Atenție! De la 1 ianuarie 2022 ar urma să se schimbe semnificativ modalitatea de colectare și depozitare a gunoiului de grajd în România! PSD și PNL își vor da mâna pentru binele mediului înconjurător. Cum anume s-a ajuns însă la această inițiativă legislativă? Explică mai jos chiar liderul celor care au creionat proiectul de act normativ, și anume deputatul PSD Nicu Niță, parlamentar cu experiență în sectorul agroalimentar, inclusiv în cel privat.

Revenind, marți, 16 februarie 2021, deputații PSD Nicu Niță, Paladi George și Ostaficiuc Marius au depus la Senat, spre dezbatere și adoptare, propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului de grajd.

Potrivit documentului citat, inițiatorii proiectului de art normativ și-au propus stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de colectare, stocare și valorificare a produselor reziduale de excreție (dejecții solide și lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca așternut, resturi de hrană, apă, denumite în continuare gunoi de grajd, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător.

Dar cu ce vine nou acest act normativ. Concret, inițiatorii au în vedere ca, începând cu data de 1 ianuarie 2022, autoritățile administrației publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare inter-comunitară ale acestora, trebuie să implementeze sisteme de colectare și stocare a gunoiului de grajd.

Mai important este însă Art. 2 al inițiativei legislative. Astfel, cei trei deputați au în vedere ca persoanele fizice sau juridice care generează gunoi de grajd să aibă „obligația să depună aceste deșeuri în spațiile indicate de autoritatea locală sau să le predea operatorilor autorizați pentru colectarea acestuia”. Deja, susțin inițiatorii proiectului de lege, cerințele, măsurile operaționale și tehnice privind activitățile de colectare, transport, predare, stocare și manevrare pentru gunoiul de grajd, comercializarea, modalități și condiții de utilizare ale gunoiului de grajd sunt prevazute în Ordinul comun al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.

„Este inițiativa primarilor!” Potrivit precizărilor făcute pentru ediția online a Agro TV de Nicu Niță, deputat PSD, această inițiativă legislativă aparține primarilor din țară, cel mai probabil edili PSD. S-a decis inițierea

1

acestui proiect de act normativ din cauză că primarii de la sate și comune se confruntau constant cu poluarea cu gunoi de grajd iresponsabil dispersat pe suprafețelor aflate în UAT-urile pe care aceștia le gestionează.

În plus, un alt motiv important pentru inițierea acestui proiect este și faptul că unii operatori de salubritate din sate și comune nu colectează gunoi de grajd.

„Este inițiativa primarilor, datorită faptului că toate câmpurile din țară, din județ, din municipiu, sunt pline de gunoi de grajd, gunoi menajer și alte deșeuri menajere și de construcții. În ceea ce privește gunoiul de grajd, situația neplăcută se perpetuează și din cauză că reprezentanții firmelor abilitate să ridice gunoiul din comune, din sate, nu iau și gunoiul de grajd. De aceea, locuitorii îl pun în mijloacele proprii de transport, căruțe de cele mai multe ori, și-l împrăștie peste tot.

Primarii au spus în felul următor: «Noi, să ne facem platforma noastră de gunoi de grajd, împrejmuită, cu utilaje, cu pază, cu selectare, cu absolut tot». (…) Pe lângă toate celelalte, la centrul de colectare va fi și un specialist care va verifica dacă gunoiul livrat este, într-adevăr, gunoi de grajd, nu sticle, ligheane, borcane, cazane. (…) Ulterior, după fermentare, când gunoiul de grajd ajunge la maturitate, primăriile vor putea să-l vândă sau să-l împrăștie pe câmp în mod sustenabil, în vederea susținerii agriculturii ecologice”, a afirmat Niță pentru Agro TV.

În continuarea ideilor prezentate, Niță a mai spus că actul normativ ar urma să fie amendat de către autoritățile de Mediu.

„Eu, în proiect, am specificat că vom avea acordul celor de la Mediu. Cel mai probabil, aceștia vor impune ca la momentul aplicabilității actului normativ, iar gunoiul de grajd se va depozita, locația să fie impermeabilizată cu folie, astfel încât reziduurile lichide să nu se infiltreze în sol și, implicit, în pânza de apă freatică. Cei de la Mediu vor reglementa aceste lucruri”, a adăugat parlamentarul PSD.

Tot el a precizat că, odată implementate, cetățenii sau reprezentanții exploatațiilor comerciale vor fi obligați să livreze gunoiul de grajd acestor platforme sau entităților care îl colectează. Niță nu exclude nici o formă de bonificație a livrării gunoiului de grajd.

El crede în aplicabilitatea și funcționalitatea acestui act normativ, în condițiile în care materia primă (în acest caz gunoiul de grajd) este din belșug.

2

„Doar cei care sunt puturoși, de la sate, nu au câte-un porcușor, o văcuță, un miel, o capră, o găină. Cei care sunt puturoși, bețivi, care stau în cârciumă, nu au. Dar oamenii gospodari, 80% dintr-un sat sau o comună, nu există să n-aibă în curte un porc sau o văcuță.

„Obligat va veni cetățeanul la platforma de colectare cu gunoiul de grajd. În plus, în funcție de cantitate și calitate, cei care vor veni cu gunoiul ar putea primi diverse bonificații, în funcție de fiecare primărie în parte. N-aș putea să vă spun exact ce formă ar putea lua acest sistem de recompensare. Dacă este un primar adevărat, se orientează să fie atractiv, să-i atragă pe oameni să aducă gunoiul de grajd.

Fermierii nu vor contribui financiar la colectarea gunoiului de grajd, ci doar primăriile. (…) Totodată, ne propunem ca inițiativele locale ale edililor, bazate pe acest reglementările din acest act normativ, să fie finanțate și prin bani europeni”, a continuat deputatul PSD.

Nu în ultimul rând, el își dorește să-i coopteze și pe liberali în votarea acestui act normativ, inclusiv prin adăugarea acestora în lista inițiatorilor.

„Așa este procedura. Actul normativ se depune la Senat, iar apoi vine la Comisia pentru Agricultură. După Comisie am făcut deja vorbele cu cei de la PNL – majoritatea sunt de acord cu inițiativa mea și am zis c-o să-i trec și pe ei ca inițiatori, ca să poată trece –, iar pe urmă în Parlament. (…) Ar fi chiar inconștienți și PNL, și toată lumea, dacă nu ar achiesa la noul act normativ. Primarii nu cer bani, nu cer nimic. Cer doar ca activitatea de colectare și procesare a gunoiului de grajd să fie legiferate corespuzător. (…) Acum să vedem dacă va trece de Parlament”, a conchis el.

Sancțiuni contravenționale

Trei articole din proiectul de lege reglementează modalitatea de sancționare a celor care depozitează neconform gunoiul de grajd. Astfel, potrivit Art.5, „Sancțiunile contravenționale pentru depozitarea neconformă a gunoiului de grajd vor fi stabilite prin Hotărâre a Consiliului local. Acestea se fac venit la bugetul unității administrativ-teritoriale”.

Art. 6 prevede la rândul său că aplicarea sancțiunilor și constatarea contravențiilor să se facă de către personalul împuternicit din cadrul Poliției Locale sau a persoanelor împuternicite de primar.

Nu în ultimul rând, se mai scrie în proiectul de act normativ, „contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la

3

data încheierii procesului verbal, ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii”.

România riscă interzicerea TUTUROR exporturilor! George Scarlat AVERTIZEAZĂ, Autor: Ionuț Fîntînă , 18 februarie 2021 ,

România riscă interzicerea exporturilor la toate produsele agroalimentare, atrage atenția președintele Comisiei de Agricultură din Senat, George Scarlat. În emisiunea ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea, fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii a vorbit despre problemele economice cu care s-ar putea confrunta țara noastră, dacă nu luăm măsuri drastice pentru eradicarea pestei porcine africane. 

”Fac un apel către toată opinia publică din România. Această pandemie de pestă porcină africană este problema României! Vreau să le atrag atenția tuturor decidenților politici, de la Parlament, prim-ministru, până la crescătorii de porci, că ne paște un risc maxim! Riscăm să intrăm în partea a patra din punct de vedere al condițiilor care sunt impuse de către Comisia Europeană. Asta înseamnă să nu mai iasă niciun produs agroalimentar din România. Acesta este riscul și acolo va fi bumerangul economic”, a explicat Scarlat.

Senatorul de Galați a mai subliniat că țara noastră are deja un deficit uriaș în comerțul cu produse agroalimentare, iar acesta crește de la un an la altul. Deficitul vine, în principal, din faptul că România exportă materie primă și importă produse finite, cu valoare adăugată mare. În acest context, o interzicere a exporturilor ar reprezenta un adevărat dezastru pentru țara noastră.

”Deja avem deficit pe balanța comercială, gândiți-vă ce ar însemna să nu mai putem să scoatem nici măcar o tonă de grâu sau orice produs. Acestea sunt pericolele care ne pasc, nu faptul că nu vrea samsarul să se autorizeze”, a mai spus Scarlat.

Afirmațiile sale vin în contextul în care mulți crescători de porci s-au plâns în ultimele zile de Ordinul 24/2021, publicat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii, care clasifică tipurile de exploatații de suine în două categorii:

1. exploataţie noncomercială de suine – exploataţie de subzistenţă de creştere a suinelor pentru consum familial, cu un efectiv de maximum 5 capete porci la îngrășat înregistrate în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (S.N.I.I.A.) și care

4

îndeplineşte prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate, deţinută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerţului;

2. exploataţie comercială de suine – exploataţie de creștere a suinelor înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, indiferent de numărul de suine, care îndeplineşte prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate şi este autorizată sanitarveterinar, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului.

VIDEO Haos în fermele din Buzău. Samsarii au vândut masiv animale bolnave de pestă porcină, Marilena Dinu , 18 februarie 2021

Autoritățile sanitar-veterinare au intrat în alertă din cauza unei familiii de samsari care, ar fi comercializat, ilegal, porci, din mai multe județe învecinate, generând astfel mai multe focare de pestă porcină africană, anunță publicația online informatiabuzaului, citând autoritățile buzoiene.

Samsarii de porci provin dintr-o comunitate cunoscută în județele învecinate Buzăului, care se ocupă de ani buni cu achiziția și vânzarea suinelor.

Samsarii sunt acuzați de achiziționarea, la prețuri insignifiante, de animale infectate cu pestă porcină, care ulterior erau duse într-o fermă de lângă Râmnicu Sărat, de unde plecau rapid către vânzare. Animalele care se vindeau din această fermă nu erau testate sanitar veterinar, supunând astfel cumpărătorii unor riscuri extreme.

Activitățile de vânzare trebuie supuse unor controale și norme de siguranță alimentară, care sunt de-a dreptul draconice, mai ales acum, în contextul epidemiei de pestă porcină africană declarată atât la scară națională, cât și în multe alte țări.

Cu toate acestea, samsarii au ignorat restricțiile impuse și au continuat comercializarea porcilor. Vânzarea masivă de astfel de animale, nesupuse controalelor sanitar veterinare, au creat haos în fermele de pe raza județului Buzău.

Activitățile ilegale de transport și vânzare a animalelor vii s-au derulat chiar sub nasul autorităților de tot felul, care, ori au fost tacit complice, ori au ignorat fenomenul.

5

După apariția mai multor focare de pestă porcină africană apărute în mod inexplicabil pe raza județului, inspectorii DSVSA au organizat mai multe controale și, implicit, un flagrant. Urmând firul informațiilor, autoritățiile au identificat ferma improvizată de lângă Râmnicu Sărat, dintr-un grajd al CAP ca fiind sursa focarului PPA care s-a răspândit în tot județul.

Tot în urma controlului s-a stabilit că aceste activități ilegale, se derulau de luni bune, fără ca oamenii legii să le identifice.

Potrivit unor surse din cadrul DSVSA Buzău, activitatea ilegală a a samsarilor, a fost blocată în totalitate, după acțiunile de control.

Specialiștii DSVSA au avut confirmarea traficului ilegal de suine, la scurt timp după producerea unui accident, pe DN2E85, în care un martor a filmat o dubă plină cu 10 porci care s-a răsturnat pe câmpul din apropiere.

Sub privirile martorilor, animalele au fost fugărite pe câmp pentru a fi prinse și mai apoi livrate ”beneficiarilor ”.

Ancheta deschisă de către DSVSA Buzău este abia la început, existând suspiciuni rezonabile, că acest grup infracțional a fost sprijinit logistic și moral de mai multe persoane, care deja au fost identificate. Purtătorul de cuvânt al DSVSA Buzău, Dr. Iulian Moca, susține că sursa focarelor de PPA a fost identificată, însă ancheta epidemiologică va confirma acest lucru în zilele ce urmează. 

”Până la această oră există suspiciunea unui focar de PPA însă, pâna la finalizarea anchetei epidemiologice nu putem afirma cu certitudine că acea exploatație poate fi sursa de difuzare a virusului pestei porcine africane către alte exploatații non-profesionale”, precizează dr. Iulian Moca.

”La această dată, pe raza județului Buzău, evoluează 14 focare active de PPA” a mai precizat purtătorul de cuvânt al DSVSA Buzău. 

Dosarul ar putea fi preluat de organele superioare, ținând cont de gravitatea

extremă a faptelor comise de traficanți. https://agro-tv.ro/samsarii-au-vandut-animale-bolnave-de-pesta-porcina/

6

Concluzia unui europarlamentar roman, legata de posibilitatea transmiterii COVID-19 la animalele din ferma februarie 18, 2021

Ingrijorarea momentului, conform careia noua tulpina COVID poate sa atace animalele din ferma si sa se transmita, mai apoi, la oameni, a fost dezbatuta de europarlamentarul roman Daniel Buda, care a explicat ca, in urma unei dezbateri din Parlamentul European, s-a ajuns la concluzia ca virusul nu le afecteaza in vreun fel.

„In cadrul Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, al carei vicepresedinte sunt, a avut loc o dezbatere cu privire la sectorul cresterii nurcilor. Acest sector a fost practic decimat deoarece aproape toata populatia de nurci din UE, respectiv 21 de milioane de nurci au fost ucise!

Acest lucru a fost necesar, spun specialistii, deoarece virusul se transmitea de la om la nurca si invers. In interventia pe care am avut-o, am ridicat problema compatibilitatii acestui virus cu celelalte animale, atat caini si pisici, cat si cu animalele de ferma. Desi in mod aparent, pare o banalitate, totusi nu ne putem permite sa tratam aceasta problema cu indiferenta.

Pana mai ieri, acest virus parea o gluma, dar vedem ca astazi ne costa scump  viata de zi cu zi. Sa nu uitam ca avem virusul Pestei Porcine Africane sau a gripei aviare care provoaca pagube insemnate sectorului zootehnic si afecteaza capacitatea de aprovizionare a populatiei, mai ales cu carne de porc(…)Revenind la zilele noastre, tocmai de aceea, am solicitat Directorului DG SANTE din cadrul Comisiei Europene, domnului Francisco J. Reviriego Gordejo, sa imi comunice daca s-au facut teste de compatibilitate intre COVID-19 si animalele de ferma.

Raspunsul acestuia a fost unul imbucurator. Deocamdata, vacile, oile, porcii si pasarile sunt incompatibile cu aceasta varianta a virusului. In acelasi timp, am solicitat ca in continuare,  departamentele de cercetare din intreaga Uniune Europeana, sa urmareasca cu atentie acest aspect, mai ales ca virusul sufera mutatii periodice, dupa cum se poate observa.

De asemenea, nu lipsit de relevanta este si faptul ca trebuie evaluate inclusiv aspectele ce tin de vaccinarea animalelor intr-o etapa ulterioara, daca va fi cazul. Legat de caini si pisici, vestile nu sunt la fel de bune deoarece intre acestea si virus exista compatibilitate”, a explicat Daniel Buda pe pagina sa de Facebook.

7

Cooperativa Ţara Mea a făcut un departament de export şi vrea să trimită lactate şi mezeluri „made in Ro” în Europa, SUA şi Golful Persic. „Până la începutul lunii aprilie facem primul export”, Florentina Niţu 18.02.2021,

Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea, cea mai mare din România, formată din peste 1.000 de membrii, a deschis un departament de export pentru produsele prelucrate româneşti, în care lucrează şase persoane în prezent, şi are discuţii avansate pentru a semna contracte cu ţări din Europa, SUA şi Golful Persic.

„Vrem să facem cunoscute produsele româneşti peste tot în lume. În general, nu mă deranjează ideea de import, susţin ideea ca fiecare ţară să promoveze şi să exporte produsele sale autentice, însă atunci când ajungem să importăm produse tradiţionale româneşti fabricate în alte ţări, fără să şi exportăm, atunci, din punctul meu de vedere, devine o problemă de siguranţă naţională. Aportul pe care pot să îl aduc la acest capitol este exportul de produse autentice ale producătorilor români”, a spus Florin Burculescu, preşedinte al Cooperativa Ţara Mea.

Compania a participat la mai multe târguri şi expoziţii internaţionale, în urma cărora au apărut şi primele oportunităţi de colaborare, cel mai recent eveniment fiind expozitia internaţională de la Doha din 2020, unde a promovat produse româneşti de la cei 1.000 de producători din cooperativă. „Acum suntem în discuţii avansate pentru a semna contracte cu ţări din Europa, SUA şi Golful Persic”, au spus reprezentanţii cooperativei Ţara Mea.

Deşi cooperativa produce legume, fructe, miere, lactate, produse din carne de porc şi de pasăre, pâine şi produse de băcănie, peste hotare vor fi trimise numai produse cu valoare adăugată mare, obţinute prin prelucrare, cum sunt lactatele, mezelurile, produsele apicole sau cele de băcănie. „Cererile sunt specifice în funcţie de ţara în care vom exporta.”

8

„Până la începutul lunii aprilie facem primul export”, au spus reprezentanţii cooperativei Ţara Mea. Transportul va fi externalizat către două companii, una ce oferă servicii maritime, iar alta ce oferă servicii aeriene, au explicat ei.

Cooperativa Ţara Mea a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri în creştere cu 7% faţă de anul precedent, ajungând la 214 milioane de lei, iar vânzările au fost în creştere cu 11%.

Liceele agricole din România au nevoie de investiţii în echipamente, modernizarea unităţilor şi specializarea personalului. „Liceele agricole suferă de lipsa unor viziuni politice” Florentina Niţu 17.02.2021,

Învăţământul profesional şi tehnic agricol din România are nevoie de finanţare prin fonduri europene pentru susţinerea cheltuielilor de investiţii şi funcţionare, practică, curriculum, educaţie antreprenorială şi promovare, dar şi pentru instruirea personalului, consideră consorţiul „Creştem prin educaţie agricolă”.

Acesta este format din patru organizaţii neguvernamentale din România, format din Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), World Vision Romania, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă şi Junior Achievement Romania, cu finanţare Romanian-merican Foundation (RAF).

„Liceele care au primit fonduri europene au investit banii în achiziţionarea de utilaje agricole, în echipamente şi în modernizarea fermei didactice. În următorul program, 87% dintre licee spun că vor accesa bani pentru investiţii. Liceele care nu au accesat fonduri europene susţin că nu au făcut-o pentru că duc lipsă de personal specializat, lipsă de informaţii sau lipsă de cofinanţare”, a spus Ruxandra Popescu, director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), în cadrul dezbaterii „Creştem prin educaţie agricolă - propuneri pentru revitalizarea învăţământului profesional şi tehnic agricol în România”.

9

Ea a adăugat că reprezentanţii liceelor agricole au propus să se facă investiţii atât în insituţii, cât şi la nivel de practică, căci 1 din 3 licee agricole consideră că practica este insuficientă sau inexistentă, dar şi în formarea de personal specializat. „Liceele agricole suferă de lipsa unor viziuni politice”, a întărit aceasta.

„Prin actualul program de finanţare din fonduri europene am avut destinată, în cadrul unei submăsuri, finanţare pentru liceele agricole. în cadrul acestei submăsuri avem 22 de contracte încheiate. Trei dintre ele şi-au finalizat lucrările, au putut beneficia de fonduri de 500.000 de euro, 100% finanţaţi de la noi, pentru modernizarea unităţii de învăţământ. Ne gândim şi în viitor cum putem să finanţăm liceele agricole”, a declarat Daniela Rebega, director în cadrul Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Rurală - AM PNDR.

Învăţământul profesional şi tehnic agricol se află în declin de mai mult de zece ani. Conform datelor Centrului Naţional pentru Dezvoltarea învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) prelucrate de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în 2020 doar 4% dintre elevii din învăţământul profesional şi tehnic erau înscrişi la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învăţământului profesional şi tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. în urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unităţi şcolare cu profil agricol în România.

Cum a reuşit un tânăr medic să devină fermier de succes într-un sat vasluian. Soţia lui joacă un rol esenţial 18 februarie 2021, 06:05 de Alina Batcu

Florin Carson, absolvent de Medicină şi întreprinzători FOTO Elena Carson

Florin, absolvent al Facultăţii de Medicină, şi Elena, absolventă a Facultăţii de Agronomie, sunt tineri întreprinzători în lumea satului.

10

Deţin 220 ha de teren arabil pe care cultivă cereale şi rapiţă, iar în prezent îşi propun să închidă circuitul de producţie agricolă prin deschiderea unei brutării.

Elena şi Florin Carson FOTO Arhiva personală a familiei Carson

Dedicare, voinţă şi curaj, aceasta este reţeta succesului pe care au preparat-o doi tineri din Fălciu, judeţul Vaslui. Deţin 220 de hectare de teren arabil, pe care cultivă cereale şi rapiţă. Florin Carson, absolvent al Facultăţii de Medicină, şi Elena, absolventă a Facultăţii de Agronomie, se completează perfect. Au preluat afacerea familiei şi o duc mai departe, transformând-o într-un beneficiu pentru întreaga comunitate. „Era o mică fermă a socrului meu. Florin, soţul meu, era la Facultatea de Medicină. În 2011 tatăl lui a decedat şi a trebuit să ne hotărâm ce facem cu ferma. Eu deja mă înscrisesem la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi. El terminase Medicina şi am zis să ne mutăm aici, la Fălciu, şi să continuăm cu ferma. Am început cu 100 de ha. Uşor-uşor am crescut. Acum avem 220 ha de teren arabil, unde cultivăm, pe lângă rapiţă, porumb, floarea soarelui, şi grâu”, spune tânăra întreprinzătoare Elena Carson. A dat bisturiul pe tractor Începuturile nu sunt uşoare, iar cazul celor doi tineri nu a făcut excepţie de la regulă. A fost nevoie de sacrificii şi dedicare totală. După toate acestea au apărut şi roadele muncii lor. Florin Carson a vrut să-şi ajute tatăl în treburile de la fermă, dar planurile părintelui pentru fiu erau altele, după cum mărturiseşte Elena Carson. „Înainte de a muri tatăl lui, el a vrut să vină să-l ajute. A primit un refuz total din partea tatălui. I-a spus că al lui copil trebuie să stea într-un loc curat, nu să fie murdar de vaselină”, ne-a spus Elena Carson, soţia lui Florin. Aşadar, lui Florin i-a fost greu când a dat prima dată piept cu toate treburile de la fermă. Între timp, s-a ambiţionat, a făcut un curs la Direcţia Agricolă şi a învăţat alături de soţia lui, care studia Agronomia. Deşi studiase cum să îngrijească şi să salveze oameni, Florin devenise curios şi despre cum poate avea grijă de pământul pe care urma să

11

cultive cereale şi rapiţă. Aşa că, ori de câte ori avea ocazia, o ruga pe soţia lui să le adreseze diferite întrebări profesorilor de la Agronomie. „Eu eram intermediarul. El nu înţelegea câte ceva, iar eu eram în primul an, nu puteam să-l ajut foarte mult. Şi le adresam profesorilor întrebările lui. Ne-am completat unul pe altul”, mai spune Elena Carson.

S-au îndrăgostit amândoi de fermă, asta explică faptul că Florin a dat bisturiul pe tractor, iar Elena s-a urcat la volanul celor mai mari utilaje. „Mi-a plăcut foarte mult încă de la început. Mergeam cu un angajat, îi ţineam companie. Şi fără să ştie el, eu învăţăm tot ce făcea el. Îi urmăream mişcările. Ţin minte că era 2012. Eram la discuit şi îmi zice angajatul: «Ai mai mers cu tractorul?» Şi am crezut că mă întreabă dacă m-am mai plimbat cu el şi i-am zis că da. Şi mi-a zis să mă duc la volan. Şi atunci m-am trezit că eu conduc ditamai tractorul. În faţă aveam malul Prutului, iar în partea cealaltă un şanţ foarte adânc. Şi am reuşit. Aceasta a fost prima mea întâlnire cu tractorul. Am discut un ha jumătate. Apoi mi-a plăcut foarte mult. Am fost şi cu combina, şi la cărat grâu”, mărturiseşte Elena Carson.

Elena Carson FOTO Arhiva familiei Carson

Credite pentru calitate Tineri întreprinzători în lumea satului lucrează cele 220 ha pe care le deţin cu cele mai noi utilaje în domeniu, însă nu le-a fost uşor până a ajunge în acest punct. „A fost foarte greu. Am făcut credite. Nu am făcut niciun proiect până acum ajutaţi de stat. Totul prin munca noastră. E foarte greu şi în continuare, pentru că am rămas cu acele rate. Dar preferăm calitate. Mai bine mai puţin, dar de calitate, decât mult şi rău”, mai spune Elena Carson. Tânăra a câştigat un concurs dedicat femeilor care vor să facă afaceri la sat. În cadrul concursului, Elena a prezentat planul pe care l-a gândit împreună cu Florin. „Anul trecut, la iniţiativa unei colege de facultate, m-am înscris la proiectul „Femeia Mananger”. Am participat la cursuri online, iar la sfârşitul acestui curs am prezentat planul meu de afaceri cu o brutărie. Şi am câştigat 5000 de dolari”, a adăugat Elena Carson. În prezent, tinerii vor să închidă circuitul afacerii prin deschiderea unei brutării.

12

Aşa, ferma pe care o deţin ar putea venit în sprijinul întregii comunităţi. „Ne-am gândit să închidem circuitul prin prelucrarea grâului până la produsul finit. De aici a venit ideea cu brutăria. Avem terenul unde o să fie amplasată brutăria. Vrem să accesăm nişte fonduri pentru un mic ajutor. Anul acesta o să demarăm construcţia”, a conchis tânăra întreprinzătoare.

Cooperativa Țara Mea anunță deschiderea departamentului de export , 18 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu

Cooperativa Țara Mea anunță oficial deschiderea departamentului de export pentru produse românești, un proiect extrem de amplu, la care se lucrează de mai bine de doi ani, scopul fiind promovarea și vânzarea de produse românești agro-alimentare peste tot în lume.

“Am lansat acest proiect din dorința pură de a face cunoscute produsele românești peste tot în lume. În general, nu mă deranjează ideea de import, susțin ideea ca fiecare țară să promoveze și să exporte produsele sale autentice, însă atunci când ajungem să importăm produse tradiționale românești fabricate în alte țări, fără să și exportăm, atunci, din punctul meu de vedere, devine o problemă de siguranță națională. Puținul aport pe care pot să îl aduc, personal, la acest capitol, este exportul de produse autentice ale producătorilor români”, declară Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea.

Cooperativa Țara Mea a participat, anul trecut, la expoziția internațională de la Doha, promovând doar produse autentice românești și reprezentând peste 1000 de producători români.

De la începutul acestui an, au avut loc mai multe întâlniri de lucru, în vederea dezvoltării de relații bilaterale, import-export, pe segmentul de produse agro-alimentare. 

În același timp, vânzarea de produse românești în țară reprezintă o prioritate. 

13

“Am trimis oferte în vederea listării către toate lanțurile de magazine din tară și, întrucât promovarea produselor românești în rândul consumatorilor români, în primul rând, este o prioritate pentru toți, ne așteptăm ca aceștia să răspundă pozitiv. Sunt optimist că vom începe să lucrăm împreună pentru acest scop comun, întrucât calitatea produselor românești este indiscutabilă. Sunt convins că sunt în asentimentul tuturor părților când spun că vrem să  asigurăm, mai întâi, nevoile de consum ale românilor", detaliază Florin Burculescu.

Cooperativa Ţara Mea este cea mai mare cooperativă agricolă din România și are peste 1.000 de fermieri membri, cu activităţi pornind de la cultivarea legumelor, procesarea lactatelor şi până la producţia de carne de porc şi pasăre, produse finite şi băcănie.

  Pandemia a pus frână creșterii Carrefour pe piața locală, în 2020 , 18 Feb 2021 | de Alina Dragomir

Carrefour România a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de euro, în creștere cu 5,3% față de anul financiar anterior. În termeni like-for-like (excluzând expansiunea n.r.), retailerul francez a înregistrat anul trecut un plus al afacerilor de 2,1%. Prin comparație însă cu ratele de creștere raportate în 2019 (+7,5%, respectiv 4,3% comparabil), retailerul și-a încetinit ritmul de creștere, principalul vinovat fiind criza sanitară, se arată în raportul financiar publicat de companie.

Și prin comparație cu celelalte piețe europene (excluzând Franța), dacă în 2019 România se număra printre țările vedetă, în 2020 creșterea la nivel european a fost condusă de Belgia și Spania, care au raportat un avans like-for-like de 8,3%, respectiv 7,1%. Cât despre țara mamă, Carrefour a înregistrat anul trecut afaceri de 37,9 miliarde de euro, în creștere cu 3,6% în termeni comparabili. Cea mai bună rată de creștere a fost raportată de canalul de supermarketuri, care a bifat un avans de 6,8%, fiind urmat de magazinele convenience, cu un plus de 5,2%.

În ceea ce privește performanța la nivel de grup, Carrefour a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 78,8 miliarde de euro, raportând un avans de

14

7,8% în termeni like-for-like. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în regiunea America Latină, Argentina și Brazilia, marcând anul trecut un plus al afacerilor de 49,3%, respectiv 18,2%.

Creșterea pe piața locală în T4, susținută de online

În ceea ce privește rezultatele raportate în trimestrul al patrulea, retailerul francez a înregistrat un plus al vânzărilor like-for-like de 1,6% prin comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, până la pragul de 656 de milioane de euro.

”În România, Carrefour a înregistrat o performanță solidă într-o piață afectată de restricțiile de călătorie care au limitat întoarcerea acasă a consumatorilor care lucrează în afara granițelor. Grupul a beneficiat în primul rând de poziția sa dominantă pe segmentul de e-commerce alimentar”, este precizat în raportul financiar.

Carrefour este unul dintre cei mai importanți jucători din piața locală de retail, ocupând poziția a doua în clasamentul celor mai mari comercianți, după cifra de afaceri. La finalul lui 2020, retailerul opera pe piața din România 369 de magazine, dintre acestea 40 de hypermarketuri, 193 de supermarketuri, 108 de locații convenience și 28 de locații cash & carry, sub brandul Supeco.

Producătorul local Fabrica de Fum își deschide propria băcănie și pregătește extinderea națională Andra Imbrea, 18 Feb 2021 - Interviuri și Analize

“Anul 2020 a fost unul dificil pentru micii producători locali, pentru care sintagma continuă să continui chiar a însemnat mult”, spune Paul Gabriel Ioan, cofondatorul Fabrica de Fum. Producătorul  artizanal de produse pe bază de carne din regiunea Moldovei a reușit să compenseze pierderile generate de închiderea HoReCa prin parteneriate cu retaileri și platforme online, iar în 2021 planurile sunt și mai ambițioase: propria băcănie și parteneriate cu 10 retaileri din marile orașe ale țării.

“În condițiile în care au existat și afaceri care și-au închis porțile, noi nu numai că nu am trimis pe nimeni în șomaj tehnic, ci am reușit să menținem cifra de afaceri la nivelul anului precedent, iar acest lucru a fost posibil chiar dacă HoReCa, unul din canalele noastre de vânzare, și-a restrâns mult activitatea”, povestește Paul Gabriel Ioan.

15

În 2017, Paul Gabriel Ioan a fondat alături de Marius Lungu și Liliana-Cristina Lungu, brandul de Fabrica de Fum, “după o discuție de familie în care s-a vorbit despre înființarea unei afaceri bazată pe preparate afumate care să păstreze metodele tradiționale și gustul de odinioară”.

Produsele Fabrica de Fum sunt realizate la Iași, într-o hală de producție reamenajată, pe care cei trei fondatori au preluat-o după ce, în urmă cu 15 ani, aici se produceau tot preparate afumate. 

“Dacă la începutul afacerii aveam o producție de jumătate de tonă pe lună și șase produse din carne de porc în portofoliu, astăzi, după aproape patru ani avem o producție de aproximativ cinci tone pe lună și un număr de 20 de produse afumate și cinci proaspete din carne de porc, pui, curcan, rață și oaie. Ne dorim să avem o creștere constantă și să evoluăm într-un ritm treptat, sănătos. De aceea, în fiecare an, venim cu o serie nouă de produse”, povestește Paul Gabriel Ioan.

Producător local în pandemie 

În 2019, la doar doi ani de la înființarea brandului artizanal, cei trei antreprenori bifau afaceri de peste 1 milion de lei. Pandemia de Covid-19 a adus o ușoară scădere a businessului, care a ajuns la 900.000 lei la finalul anului 2020.

Pierderile au venit din zona HoReCa, care reprezenta aproximativ 40% din cifra totală de afaceri. Pentru a le atenua, compania s-a axat anul acesta mai mult pe vânzările online, prin platformele cu livrare la domiciliu, unde un coș mediul de cumpărături a fost de 50 - 60 de lei.  “Mai mult, chiar și pierderile pe care le-au înregistrat magazinele fizice în ceea ce privește vânzările au fost compensate tot în online”, explică cofondatorul Fabrica de Fum.

2021 nu va aduce o schimbare spectaculoasă a pieței, însă am încredere că vom câștiga teren în fața marilor producători industriali deoarece semnalele din partea consumatorilor sunt bune.

16

Extindere națională și focus pe retail specializat 

Fabrica de Fum are ca principală piață de desfacere orașul Iași, unde produsele, în special cele din carne de porc, sunt listate în magazine de cartier. Produsele Fabrica de Fum se găsesc și pe rafturile băcăniilor din țară, din orașe precum București, Cluj, Constanța, Galați, dar și în cadrul platformelor online precum Real Food, All Farm, Băcănia Bolloga, Băcănia Tei, Foodicious, Roade și Merinde, Nord Hub.

“În acest an, ne propunem dezvoltarea rețelei de vânzări în primul rând în ceea ce privește magazinele fizice, reprezentate de băcănii, dar și în privința platformelor online. Dacă în momentul de față suntem prezenți în băcănii din cinci orașe din România, în 2021 ne propunem dublarea lor și o mai bună reprezentare în fiecare dintre acestea”, spune antreprenorul. 

Pe lângă aceste parteneriate, producătorul este în discuții cu o nouă platformă de vânzări online, Trufandale, care va deschide cât de curând și un magazin fizic în București. “Ne dorim să fim prezenți în toate orașele mari din țară prin intermediul acestor platforme, iar anul acesta ne propunem să semnăm parteneriate cu un număr de 10 retaileri”, mai spune Paul Gabriel Ioan. 

Produs la noi, băcănie proprie 

În luna ianuarie a acestui an, producătorul local a făcut primii pași în retailul propriu și a deschis o băcănie în Iași, zona Valea Lupului. “Se numește Produs la noi. Este o băcănie deschisă împreuna cu Robert Lungu, care este și membru al familiei noastre, fiul și nepotul nostru. Prin deschiderea acestei băcănii putem spune că este implicată în business și următoarea generație a familiei. Numele nu a fost ales la întâmplare. Acolo se găsesc alături de preparatele de la Fabrica de Fum și produse atât de la producătorii locali, cât și de la membrii asociației Produs în Iași, o asociație nou înființată din care facem și noi parte”, explică Ioan.

17

Producătorul local a fost prezent și în cadrul unui mare lanț de retail timp de un an. “Însă din cauza condițiilor de plată am decis să ne retragem. Pentru un producător local este dificil să se listeze în marile lanțuri de retail deoarece selecția se face la nivel central, iar comunicarea poate să fie îngreunată. Procesul de selecție durează și luni de zile. Desigur, această experiență nu poate să fie generalizată”, explică Paul Ioan Gabriel. 

Pentru un producător local care vrea să se listeze în retail, condiția necesară este de a mări capacitatea de producție.

“În ceea ce privește Fabrica de Fum, dacă vom mai alege să intrăm din nou într-un lanț de retail, o vom face pentru început la nivel local, iar dacă experiența este una pozitivă, ne vom extinde și pe alte zone. Totuși, pentru un producător local ale cărui produse se adresează consumatorilor pretențioși, piața se îngustează și, implicit, volumul de vânzări. Astfel, este foarte greu să asiguri o distribuție națională cu frecvență ridicată pe întregul lanț”, explică antreprenorul. 

Mărirea capacității de producție 

Pentru a ține pasul cu extinderea în cadrul băcăniilor specializate și în cadrul platformelor online, Fabrica de Fum și-a propus o mărire a capacității de producție cu 50% față de cea actuală. Producătorul și-a alocat un buget de investiții de 150.000 de lei pentru acest an. 

“Planurile de viitor includ, în primul rând, construcția unui spațiu de producție propriu și dotarea acestuia cu utilaje de capacitate mai mare, dar și continuarea investițiilor în calitate și mărirea parcului auto. Mai mult decât atât, ne dorim introducerea în gamă a unui număr de trei produse noi. De asemenea, vom continua să investim profitul în utilaje noi și dotări destinate creșterii calității produselor”, explică fondatorul.

Cum vede fondatorul brandului artizanal anul 2021 și spre ce se îndreaptă această piață? “Observ o tendință tot mai pronunțată în orientarea consumatorilor către produsele de calitate, de origine controlată și cât mai curate.Din perspectiva unui producător local, anul 2021 nu va aduce o schimbare spectaculoasă a pieței, însă am încredere că vom câștiga teren în fața marilor producători industriali deoarece semnalele din partea consumatorilor sunt bune. Sperăm că se vor naște și alți producători care să ne ajute să atragem privirile pieței asupra noastră.  Marii producători au o producție mult mai mare față de cea a micilor producători, însă din punct de vedere calitativ se află mai jos. Consumatorul ajunge mult mai greu la producătorii locali deoarece suntem puțini, mai puțin cunoscuți și cu o

18

producție limitată. Cu cât vom fi mai mulți cu atât vom intra mai mult în piață, influențând-o în favoarea noastră”, încheie Paul Ioan Gabriel. 

Fermierii solicita intalnire de urgenta cu premierul Citu si ministrul Finantelor , Agrostandard | 17 February, 2021

Alianta pentru Agricultura si Cooperare a solicitat o intalnire de urgenta cu premierul Florin Citu si cu ministrul finantelor Alexandru Nazare, pentru identificarea solutiilor urgente prin care s-ar putea acorda fermierilor sansa sa ramana pe piata, sa continue sa produca, sa-si plateasca angajatii si furnizorii, sa-si returneze creditele, sa evite falimentul, in conditiile in care nu s-au gasit bani la buget pentru plata despagubirilor la seceta, se arata intr-un comunicat al Aliantei. O veste buna este insa ca propunerea de amendament solicitata de Alianta privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care detin procese verbale de calamitate a fost acceptata si votata in data de 16 februarie in sedinta Comisiei Finante-Buget din Senat. Aceasta urmeaza sa fie ratificata in Parlamentul Romaniei.

O delegatie a Aliantei pentru Agricultura si Cooperare s-a intalnit in data de 16 februarie cu ministrul Agriculturii si dezvoltarii rurale, Adrian OROS, pentru a rediscuta situatia fermierilor ale caror culturi de primavara au fost calamitate de seceta pedologica extrema si pentru care proiectul de buget national nu prevede sume din care sa se acorde despagubiri.

Reprezentantii Aliantei au aratat ca sectorul agricol reprezinta un sector strategic, care si-a dovedit rezilienta pe perioada crizei Covid, si au subliniat ca se impune adoptarea unor masuri de sprijin cat mai rapid pentru exploatatiile agricole care lucreaza teren agricol in estul si sud-estul tarii si care, la sfarsitul anului trecut, inregistrau scaderi cu pana la 70% ale cifrei de afaceri comparativ cu perioada corespunzatoare din 2019.

Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultura nu-si vor putea plati creditorii, nu vor putea accesa alte surse de finatare pentru a relua procesul de productie si, in final, nu vor putea supravietui, desi sunt cele care furnizeaza bunul public cel mai de pret, securitatea alimentara a

19

populatiei! Ministrul Oros a subliniat constrangerile majore sub care sta intocmirea bugetului pentru anul 2021, insa a asigurat delegatia de intregul sau sprijin in dialogul cu celelalte institutii ale statului de care depinde rezolvarea acestei situatii de criza!

Ca urmare, Alianta pentru Agricultura si Cooperare a solicitat o intalnire de urgenta cu premierul Florin Citu si cu ministrul finantelor Alexandru Nazare, pentru identificarea solutiilor urgente prin care s-ar putea acorda acestor intreprinderi sansa sa ramana pe piata, sa continue sa produca, sa-si plateasca angajatii si furnizorii, sa-si returneze creditele, sa evite falimentul si efectul de antrenare asociat acestui din urma scenariu sumbru.

In cadrul discutiilor fermierii nostri au primit confirmarea ca propunerea de amendament solicitata de Alianta privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care detin procese verbale de calamitate a fost acceptata si votata in data de 16 februarie a.c. in sedinta Comisiei Finante-Buget din Senat. Aceasta urmeaza sa fie ratificata in Parlamentul Romaniei.

Cele patru organizatii reunite in Alianta pentru Agricultura si Cooperare, partener de dialog social recunoscut in procesul de reprezentare a fermierilor, fac in continuare demersuri pentru ca autoritatile statului sa gaseasca urgent solutii concrete pentru iesirea din situatia fara precedent in care se afla fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.

Cele patru organizatii profesionale din agricultura, industrie alimentara si servicii conexe, reunite informal in Alianta pentru Agricultura si Cooperare, insumeaza aproximativ 3500 de membri care lucreaza o suprafata totala de 2,5 mil ha, la care se adauga 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe intreg teritoriul Romaniei. Alianta cuprinde totodata si membri care activeaza in industria alimentara si cumuleaza a cifra de afaceri de 24,2%, respectiv un numar de angajati de 15,95% din totalul sectorului alimentar romanesc.

Paradisul roboților la Ferma Peica din Bistrița – Năsăud , Viorela Pitulice La feb. 18, 2021

La Ferma Peica din comuna Cetate, județul Bistrița-Năsăud, șapte roboți fac aproape toată treaba, supravegheați de doi muncitori. Practic, acesta este tot personalul din ferma cu 220 de vaci din Rasa Red Holstein, din care 150 la muls, spune cu mândrie Liviu Peica, văcarul care a avut curajul să-și modernizeze  ferma cu ajutorul banilor europeni și încă cu tehnologiile cele mai noi în domeniu.

20

A apelat de două ori la banii europeni și are de gând să o mai facă și în viitor, pentru că vrea să-și mărească efectivul de animale, să cumpere utilaje pentru ferma vegetală (200 ha) și multe alte planuri. La momentul actual, Ferma Peica este una dintre cele mai moderne din România și de ce nu din Europa, cel mai probabil. Un model pentru văcarii din România, care aproape zilnic vin să vadă minunea de la Cetate și să se convingă că se poate și la noi, după cum povestește Peica.

Și chiar merită, pentru că au ce să vadă, adică nu mai puțin de 7 roboți, la acest moment. Trei sunt folosiți la muls, doi fac curat, încă unul prepară hrana pentru animale și un altul ajută la ridicarea furajelor.

“Este mult mai rentabil și mai precis cu robotul la muls”, afirmă Peica, care recunoaște că a meritat pe deplin efortul depus pentru accesarea fondurilor europene.

În total, este vorba de investiții de circa 1 milion de de euro, începând cu anul 2016, care au vizat modernizarea activității prin construirea și dotare cu sală de muls și spațiu de procesare lapte, dar și a unei construcții noi pentru

21

animale. În curând vor fi finalizate și ultimele investiții, este vorba de noua construcție unde au fost mutate deja o parte din vaci, urmând să înceapă și îmbutelierea laptelui direct din robot, a declarat Liviu Peica pentru FoodBiz.

Pe piață sunt prezente deja și produsele obținute în micro-unitatea proprie de procesare – telemea, cașacaval și brânză maturată care pot fi găsite în magazinele din Bistrița. Vacile de la ferma Peica dau zilnic o producție de circa 4500 de litri.

Și cum acum se creionează și viitorul Plan Național Strategic, fermierul își face deja planuri sau mai binezis temele pentru viitor, pentru că nu vrea să fie luat pe nepregătite. Se gândește că poate iar mai trebui un robot de muls, mai ales că vrea să mărească efectivul de vaci până undeva la 350 de capete în 2-3 ani, să cumpere utilaje pentru munca pământului și mai are și altele în cap.

Așa arată o fermă de familie modernă din România, ale cărei baze au fost puse undeva prin 1992, și pe care o va duce mai departe băiatul lui Liviu Peica, absolvent de studii veterinare.

Mai mult ca sigur, afacerea este pe mâini bune, nu-i așa?!

INDUSTRIE ALIMENTARA

Heineken va concedia 8000 de persoane, după pierderi considerabile în pandemien, Angela Alexandru, 18 Feb 2021 - Știri și Noutăți

Heineken NV, al doilea producător de bere din lume, a anunțat că va desființa 8000 de locuri de muncă după ce în urma restricțiilor impuse de pandemia Covid-19 rezultatele financiare au avut de suferit. 

22

Reprezentanții fabricii de bere au declarat, conform  CNN , că vor reduce forța de muncă globală cu aproape 10%. Mișcarea de a concedia 8000 de angajați are loc în contextul în care vânzările din industria băuturilor au fost grav afectate în pandemie. Heineken urmărește astfel să facă economii de 2 miliarde de euro și să îmbunătățească eficiența companiei în baza unui plan făcut pe doi ani. 

Cheltuielile cu restructurările sunt estimate la 420 de milioane de euro, iar costurile cu personalul din sediul central vor fi reduse cu aproximativ 20%. Vor fi făcute disponibilizări în birourile regionale, cât și în operațiunile locale.

La nivel național, producătorul olandez Heineken are patru fabrici. Prezent pe piața românească cu patru unități de producție, Heineken are în portofoliu branduri de bere regionale și locale - Ciuc, Ciuc Radler, Golden Brau, Bucegi, Neumarkt, Silva, Harghita și Hațegana, dar și de cidru - Strongbow, Old Mout, cât și brandurile internaționale Birra Moretti, Desperados, Edelweiss. În sectorul local al berii a fost înregistrată scădere de peste 10 procente în 2020, față de aceeași perioadă a anului anterior, transmitea Asociația Berarii României, în vara anului trecut. 

Producătorul Heineken a raportat o pierdere netă de 204 milioane de euro pentru 2020, în scădere față de profitul de 2,2 miliarde de euro din anul precedent. Totodată, veniturile au scăzut cu 16,7% la 23,8 miliarde de euro, pe fondul închiderii restaurantelor și barurilor din piețele cheie, precum și a altor restricții privind adunările sociale și vânzările de alcool.

Heineken estimează că, la sfârșitul lunii ianuarie, mai puțin de 30% dintre barurile și restaurantele din Europa erau deschise. Fiind și cea mai mare piață a sa, afacerea a fost serios afectată. În prezent consumul de alcool se face mai ales acasă, astfel că platformele de comenzi ale partenerilor Heineken și-au triplat comenzile anul trecut. Un exemplu pozitiv în acest sens este reprezentat de cel mai mare producător de bere din lume, AB InBev, care a fost salvat de comerțul online în timpul pandemiei.

23

Volumul vânzărilor de bere a scăzut cu 8,1% în 2020 și Heineken a vândut mai mult băuturi nealcoolice. Compania a spus că segmentul are „un potențial mare de creștere” și că intenționează să facă berea fără alcool disponibilă peste tot. Totodată, grupul intenționează să avanseze cu producția de apă carbogazoasă aromatizată și cu alcool, recent lansată și care a avut succes în rândul consumatorilor. 

CEO-ului companiei, Dolf van den Brink, numit în funcție din iunie anul trecut, a completat că revizuirea strategică a lui Heineken va valorifica punctele forte existente și noile oportunități de a „stabili următorul nostru capitol de creștere”.

Grupul Heineken are un portofoliu de peste 300 de mărci de bere şi cidru regionale, locale și internaţionale, şi branduri de specialitate. La nivel global Heineken are peste 85.000 de angajați și operează fabrici și alte facilități de producție în peste 70 de țări.

Concluziile Raportului privind investițiile străine – FIC și ASE 2020, meatmilk , 18 februarie 2021

Potrivit comunicatului transmis la redactia Meat.Milk, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a început, în anul 2017, un proiect dedicat evaluării contribuției investițiilor străine directe (ISD) la dezvoltarea economiei în România, comparativ cu țările din regiunea Europei Centrale și de Est.

Astfel, s-a materializat în cadrul acestui proiect un element important: Raportul privind investițiile străine directe în România, realizat împreună cu Academia de Studii Economice (ASE) din București.

24

Raportul ISD pune la dispoziția celor care doresc să cunoască impactul investițiilor străine în țara noastră, o analiză detaliată despre fluxurile de investiții străine și modul în care acestea au contribuit la creșterea economică a României în ultimii ani.

FIC a continuat acest demers în anul 2020, când analiza asupra investițiilor străine a fost actualizată de echipa de experți ai FIC și ASE. Pentru elaborarea celui de-al doilea raport au fost utilizate date disponibile din primele luni ale anului trecut, la nivel național, dar și european, cât și datele puse la dispoziție de un eșantion reprezentativ al companiilor membre FIC, din trei sectoare semnificative ale economiei: energie, telecomunicații și producția auto.

Inițial, raportul era programat să fie publicat la începutul anului 2020, dar declanșarea crizei epidemiologice a întârziat apariția acestuia. Astfel că studiul surprinde preponderent situația panoramică post-criză, dar și anumite tendințe pe termen scurt și mediu, deși la momentul publicării era prea curând pentru a trage concluzii ferme din datele preliminare apărute, s-a avut în vedere includerea unei perspective actualizate asupra investițiilor străine directe. Dintre cele mai importante concluzii ale raportului, amintim:

➢ România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de ISD la nivel global, adică 81,12 miliarde Euro în anul 2018. Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că firmele ISD au efectuat 75% din exporturi și 68% din importurile totale. Numărul de salariați în companiile ISD reprezintă 26% din numărul total al salariaților din România, în ușoară scădere față de anii precedenți.

➢ Chiar dacă stocurile ISD au crescut în România în fiecare an începând cu 2008, diferențele se mențin semnificative comparativ cu celelalte țări din regiune, dacă nivelul ISD este raportat la PIB sau la numărul de locuitori.

➢ Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. Însă, România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

➢ Este determinată utilitatea schițării direcției în care România dorește să meargă și identificarea modalităților de acțiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată și înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie și intensive în cunoaștere în domeniile aferente serviciilor. În absența unor

25

măsuri concrete pentru creșterea competitivității, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată și intensitate tehnologică scăzute.

➢ Studiul de caz din industriile de energie, automotive și telecomunicații arată că impactul firmelor cu capital străin în economia României este unul semnificativ.

Având în vedere concluziile desprinse din cel de-al doilea Raport privind ISD, dar și datele recente comunicate de BNR din care reiese că ISD au scăzut în 2020 cu 60,38% față de 2019, FIC consideră că autoritățile din România ar trebui să adauge pe lista priorităților atragerea unor volume mai mari de investiții străine directe prin creșterea capacității de absorbție și dezvoltarea unor strategii pe termen mediu si lung care să țină cont de realitățile economice.

Utilizarea investițiilor străine și înțelegerea impactului lor transformativ asupra economiei interne sunt aspecte favorabile dezvoltării economice pe termen lung, în special în contextul actual, în care ne confruntăm cu o limitare a resurselor pentru proiecte mari de investiții, iar capacitatea guvernului de a mobiliza astfel de resurse este limitată de constrângeri bugetare semnificative.

FIC consideră că România trebuie să își valorifice punctele forte care o pot propulsa pe harta investitorilor străini. Având în vedere beneficiile angrenate de investiții străine în comunități și în îmbunătățirea standardului de viață al populației, cât și în avansul economic al țărilor în care sunt prezente, FIC va rămâne un partener activ și disponibil pentru autorități în schițarea direcției în care România vrea să meargă în următoarea perioadă, pentru a atrage investiții străine cu o valoare adăugată ridicată.

Raportul integral privind investițiile străine directe în România este disponibil la adresa: https://fic.ro/Documents/view/Investitiile-straine-directe-in-Romania

O emblemă care poartă oriunde în lume o felie de Românie: Salamul de Sibiu IGP.meatmilk , 18 februarie 2021 Avem o Românie plină de tradiții, obiceiuri și meșteșuguri date mai departe, din generație în generație. Așa cum multe tradiții s-au păstrat în timp neschimbate, așa și procesul de producere și gustul salamului de Sibiu au rămas la fel.

26

Recunoașterea europeană, recunoașterea măiestriei mezelarilor români

Recunoașterea europeană într-un sistem de calitate Indicație Geografică Protejată pentru Salamul de Sibiu reprezintă recunoașterea efortului și a muncii neîntrerupte a multor generații de oameni care, cu încredere, zi de zi, au făurit istorie ducând prin timpuri gustul inconfundabil al celui mai titrat salam românesc, Salamul de Sibiu.

De mai bine de 130 de ani, mâini dibace meșteșugesc Salamul de Sibiu. Dincolo de aspectele tehnologice distincte, priceperea meșterilor își păstrează peste timp relevanța în procesul de fabricație a Salamului de Sibiu, multe dintre etapele de producție efectuându-se și astăzi manual.

Aprecierea vizuală și manuală a tocăturii, ajunsă la ”bob de orez”, adăugarea manuală a amestecului de sărare și condimentare ”în  ploaie”, verificarea manuală a fermității batonului pe perioadele afumării, maturării și uscării, încărcarea manuală a depozitelor, decizia momentului perierii și  perierea manuală a fiecarui baton de salam sunt aspecte extrem de importante care fac ca acest produs să fie constant la un nivel calitativ  apreciat.

Astfel, un rol foarte important a fost și este îndeplinit de maeștrii mezelari care își pun amprenta de neconfundat pe calitatea Salamului de Sibiu care ajunge pe mesele consumatorilor și a căror iscusință este și acum hotărâtoare în creearea particularităților acestui produs prețios.

Doar măiestria unor oameni deprinși cu acest mesteșug este cea care, mai presus de orice cunoștințe de specialitate, indică momentul potrivit pentru a acționa într-un anumit fel și nu altminteri.

Această pricepere este de fapt bogăția care s-a transmis de-a lungul generațiilor, cunoașterea fiind împărtășită de către toți cei devotați realizării Salamului de Sibiu. Asimilarea acestor cunoștințe și a acestei experiențe a

27

menținut continuitatea, în zona geografică menționată prin IGP, a Salamului de Sibiu, apreciată, atât în România, cât și în lume.

Ce înseamnă IGP?

Indicație Geografică Protejată ste un sistem european privind calitatea produselor alimentare. Garanția calității pentru consumatori și a unui preț echitabil pentru fermieri, constituie dublul obiectiv al ”Pachetului privind calitatea”, adoptat de Comisia Europeană.

Acest pachet privind calitatea, instituie, pentru prima dată, o politică cuprinzătoare referitoare la sistemele de certificare, la mențiunile cu valoare adăugată pentru calitatea produselor agricole și la standardele privind produsele.

Salamul de Sibiu a dobândit denumirea de Indicație Geografică Protejată în data de 9 februarie 2016.

Specificitatea Salamului de Sibiu se bazează pe următoarele elemente:

Reputația sortimentului, Pe o metodă specifică de producție dată de priceperea producătorilor

locali, Precum și pe aroma produsului, datorată și caracteristicilor unora

dintre materialele auxiliare folosite în procesul de fabricație.

Cererea privind acordarea Indicației Geografice Protejate a avut drept temei reputația de care se bucură Salamul de Sibiu și aria de producție a produsului. Salamul de Sibiu cuprinde următoarele regiuni administrative: Bacău, Brașov, Covasna, Călărași, Ilfov, Prahova și Sibiu.

De ce este importantă o Indicație Geografică Protejată?

Pentru consumatori, indicațiile geografice sunt utile pentru determinarea originii și a calității produselor. Multe dintre acestea au dobândit o adevărată notorietate care, în lipsa unei protecții adecvate, poate face obiectul unor declarații false din partea unor operatori comerciali necinstiți.

Producătorii legitimi sunt la rândul lor prejudiciați pentru că astfel pierd beneficiul unor operații comerciale lucrative, iar reputația produselorpoate fi afectată.

Salam de Sibiu IGP. Gust european desăvârșit. În România.

28

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Radiografia magazinelor Lidl: Magazinele au aproape 4.500 de articole pe rafturi, dintre care 82% sunt mărci private. Retailerul german activează pe piaţa de discount din România, magazinele companiei având suprafeţe de circa 1.000-1.300 mp Cristina Roşca 17.02.2021,

Discounterul german Lidl a deschis anul trecut 33 de magazine – unităţi noi, construite de la zero, şi relocări, respectiv înlocuiri ale unor unităţi mai vechi – apropiindu-se astfel de pragul de 300 de puncte de vânzare pe plan local.

Numărul de produse de pe raftul magazinelor din comerţul modern din România diferă de la o reţea la alta şi mai ales de la un format la altul, hiper-marketurile de mari dimensiuni (peste 10.000 mp) ajungând să ofere şi 50.000-60.000 de articole consumatorilor. La polul opus, magazinele de proximitate modernă ajung să aibă doar 2.000-3.000 de sku-uri. În ceea ce priveşte unităţile de discount, acestea au o ofertă relativ redusă, adaptată la suprafaţa magazinelor şi la politica de preţ.

Spre exemplu, clienţii găsesc în magazinele Lidl România o gamă de 3.155 de produse individuale pentru uz zilnic ce se găsesc permanent la raft. Sortimentul permanent este completat de un număr mediu de 1.260 de alte produse, disponibile periodic în promoţiile noastre săptămânale, potrivit unui raport al companiei. În total sunt astfel aproape 4.500 de bunuri.

Compania a venit pe piaţa locală acum un deceniu şi a adus un model de business diferit, mai exact a pariat puternic pe mărci private şi săptămâni tematice. Astfel, în toată reţeaua din România se găsesc într-o anumită săptămână un număr limitat de produse cu specific american, spaniol sau italian.

În afara produselor alimentare, gama include şi produse nealimentare, precum cosmetice, îmbrăcăminte şi aparate electrice mici. Acestea din urmă sunt însă minoritare ca număr.

„Gama de produse include peste 34% de articole regionale provenite de la furnizorii locali, o cantitate de 151 de produse alimentare organice, şi 47 de produse certificate Fairtrade.“

29

Un alt specific al Lidl este ponderea mare a produselor marcă privată. „Gama de produse marcă proprie reprezintă 82% din gama totală de produse. Produsele de marcă reprezintă 18% din gama totală de produse.“

De regulă, la ceilalţi retaileri din piaţă numărul de articole marcă proprie nu depăşeşte o treime din total.

 Retailerul german Lidl activează pe piaţa de discount din România, magazinele companiei având suprafeţe de circa 1.000-1.300 mp.

„Fiind un magazin de tip discount, Lidl pune preţ pe simplitate şi pe orientarea pe proces, precum şi pe centrele regionale de distribuţie şi pe subsidiarele naţionale“, conform raportului anual.

Lidl are pe plan local cinci depozite, ultimul inaugurat fiind cel din Roman. Acesta a fost primul din zona Moldovei şi aprovizionează în jur de 50 de magazine din zona de Nord – Est a ţării. Mai mult, Lidl construieşte al şaselea depozit lângă Bucureşti.

Discounterul german Lidl a deschis anul trecut 33 de magazine – unităţi noi, construite de la zero, şi relocări, respectiv înlocuiri ale unor unităţi mai vechi – apropiindu-se astfel de pragul de 300 de puncte de vânzare pe plan local. Mai mult, continuă expansiunea şi în 2021. Nemţii au venit oficial pe piaţa locală acum un deceniu, când au preluat 107 magazine Plus Discount. Apoi s-au extins de la zero. An de an compania a deschis unităţi noi, ritmul variind între zece şi peste 30 de magazine nou inaugurate. De altfel, cel mai alert ritm de după 2011, primul an oficial de prezenţă, este cel din ultima perioadă.

Nemţii au obţinut în 2019 afaceri de aproape 10 mld. lei.

Lidl, o nouă tranzacție - cumpără un teren de la familia Micoriciu, proprietara Confecții Vaslui Real Estate&Construcții Urzică Alexandru Urzică scris ieri, 07:00

Discounterul german Lidl, pe locul trei în topul vânzărilor din România, după Kaufland și Carrefour, este interesat să cumpere un teren în Oradea de la familia bihoreană Micoriciu, acționarul majoritar al producătorului Confecții Vaslui, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Producătorul de îmbrăcăminte Confecții Vaslui, având ca acționari majoritari pe Valentin și Bogdan-George Micoriciu, intenționează să vândă retailerului Lidl un teren de circa 6.500 de metri pătrați din Oradea, decizia urmând a fi luată în martie 2021

30

Confecții Vaslui, listată la Bursa de Valori București, deține mai multe terenuri în Oradea, în zona gării CFR. Producătorul are o fabrică în municipiul Vaslui pentru care lucrau 211 salariați la sfârșitul primului semestru din 2020. Exporturile reprezintă peste 90% din cifra de afaceri a fabricii, principalii clienți fiind companiile italiene Industries, Confezioni Major și Hostage, precum și Kami din Franța. În primul semestru al anului trecut, Confecții Vaslui a raportat o cifră de afaceri de aproape 5 milioane de lei, similară cu cea din anul anterior.

Lidl are 4 magazine în Oradea, însă și un program de extindere agresivă la nivel național, acumulând un număr impresionant de terenuri. Anul trecut l-a încheiat cu inaugurarea a 28 de magazine, după ce un an mai devreme a deschis alte 24 de supermarketuri, cele mai multe de la intrarea pe piață, în 2011. Profit.ro a anunțat, în ultima perioadă, 12 noi magazine Lidl doar în București, aflate în diferite stadii de avizare a construcției.

Unul în cartierul Drumul Taberei, pe un teren al tipografiei Best Print, altul pe o parte din fosta fabrică de pâine Vel Pitar din Berceni, altul în locul spitalului și căminelor evreiești din cartierul Tei, altul în locul Autogării Internaționale Rahova, cumpărată de la grupul Atlassib, altul în locul centrului de montaj al instalațiilor GPL din zona Progresul, printr-un contract de superficie cu bulgarii de la AGR Autogas Group.

Unul în cartierul Vatra Luminoasă, pe un teren cumpărat de la grupul financiar Rockefeller; altul pe o parte din terenul fostei fabrici Helitube din cartierul Colentina; încă unul în cartierul Tei, pe un teren al omului de afaceri Silviu Talpău – unul dintre proprietarii grupului Fratelli; încă unul pe o parte din terenul fostei fabrici Filan din cartierul Pantelimon; unul pe o bucată din fosta fabrică Energomontaj de lângă CET Sud; altul în locul fostei tipografii Fed Print, ce aparține femeii de afaceri Veronica Gușă de Drăgan; și unul în cartierul Rahova, pe Șoseaua Sălaj 241, pe un teren cumpărat în 2017. Lidl a înregistrat, în 2019, afaceri de 9,7 miliarde de lei, în creștere cu circa 24% față de cele din 2018, marcând unul dintre cele mai alerte ritmuri de creștere de pe piața locală de retail.

Rețeaua Lidl numără circa 290 de magazine la nivel național, dintre care 37 în București, și 5 centre logistice, pentru care lucrează peste 8.000 de angajați. Pentru acest an, reprezentanții rețelei au anunțat că vor să mai deschidă aproximativ 20 de magazine noi. Lidl și Kaufland fac parte din grupul Schwarz, al șaselea cel mai mare retailer din lume după cifra de afaceri.

31

Afaceri record pentru Miele în 2020 pandemic. Producătorul adaugă purificatoare de aer în portofoliu Angela Alexandru , 18 Feb 2021 - Știri și Noutăți

Cu o cifră de afaceri de 4,5 miliarde de euro în 2020, grupul Miele încheie anul fiscal cu un avans de +6,5% la nivel global, dublu față de rezultatele înregistrate în 2019.

Considerat de către Comitetul Executiv al Miele un real montaigne rousse, 2020 a părut un an de sacrificiu, în special în perioada martie-mai, când brandul a fost nevoit să oprească producția de serie în toate fabricile sale.

32

Perioada de vară a adus însă un apetit crescut al clienților pentru electrocasnice premium, în special ca urmare a redirecționării fondurilor de călătorii în astfel de investiții.

Dorința unei case igienizate și sigure a fost una dintre prioritățile clienților Miele atât în România, cât și la nivel mondial. Astfel, cele mai importante creșteri în ceea ce privește tipurile de produse achiziționate au fost înregistrate de către aspiratoare și echipamente frigorifice, urmate de frigidere și congelatoare.

O atenție deosebită a fost acordată și articolelor vestimentare, pentru a căror curățare clienții au ales noile modele de mașini de spălat rufe și uscătoare, ce includ programe certificate de igienizare.

Timpul petrecut majoritar acasă a generat un interes crescut și pentru echipamentele de bucătărie. Consumatorii care și-au dorit să își dezvolte aptitudinile de bucătari au ales opțiunile smart oferite de noua generație încoporabilă 7000, ce include cuptoare și plite premium, ce pot fi conectate la aplicația Miele. Complementar, investițiile au fost direcționate și spre mașinile de spălat vase din aceeași generație.

Odată cu situația provocată de noul coronavirus, Miele a decis să își extindă expertiza în produse și soluții de igienizare și în sectorul purificării aerului. Începând cu 2021, producția Miele AirControl, primele purificatoare din portofoliu, va începe în fabrica din Lehrte. Echipamentul va oferi o filtrare în 6 etape a aerului din încăpere și o rată de retenție a bacteriilor, fungilor și virusurilor de 99,995%. Noile produse sunt destinate utilizării în spații publice, precum școli, magazine sau birouri.

Miele este cel mai mare producător mondial de echipamente electrocasnice premium, precum aparatură de gătit, de coacere și de gătit cu aburi, produse de refrigerare, aparate de cafea, mașini de spălat vase și produse de îngrijire pentru haine și pardoseli, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe și uscătoare pentru uz comercial, aparatura de spălare-dezinfectare și sterilizare a instrumentelor destinate utilizării în activitățile medicale și de laborator (Miele Professional). Compania Miele, fondată în 1899, are opt filiale de producție în Germania și câte o filială în fiecare dintre țările următoare: Austria, Cehia, China și România, fiind în proprietatea celei de-a patra generație a familiei fondatoare și o forță de muncă de aproximativ 20.200 de persoane.

Primariile preiau toate documentele pentru vanzarea terenurilor agricole , Agrostandard | 17 February, 2021 Persoanele care vor sa vanda terenuri agricole trebuie sa depuna toata

33

documentatia doar la primariile din localitatea in extravilanul careia este situat terenul agricol respectiv. Aceasta este principala noutate pe care o aduc normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vanzarii – cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan, dupa cum a anuntat Directia Agricola Vrancea. Ordinul privind aprobarea normelor metodologice a intrat in vigoare in data de 8 februarie.

„Normele metodologice se aplica transferului dreptului de proprietate realizat in baza unui contract de vanzare autentificat de notarul public, precum si in baza unei hotarari judecatoresti care tine loc de contract de vanzare, daca promisiunea bilaterala de vanzare este incheiata potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, si ale legislatiei in materie. Persoanele interesate depun dosarul ce cuprinde documentele privind oferta de vanzare sau comunicarea de acceptare a ofertei, dupa caz, prevazute in normele metodologice, la primaria din localitatea in extravilanul careia este situat terenul agricol”, au aratat reprezentantii Directiei Agricole Vrancea.

Normele metodologice stabilesc rangurile preemptorilor pentru achizitia terenurilor agricole. Continuarea pe Monitorul de Vrancea.

Auchan accelerează comenzile online şi încheie un parteneriat cu Glovo pentru livrarea produselor din cele 33 de hipermaketuri ale retailerului francez, Roxana Rosu 17.02.2021,

Auchan şi Glovo au încheiat un parteneriat prin care peste 4000 de produse din oferta celor 33 de hipermarketuri ale retailerului francez vor putea fi comandate online pe aplicaţia Glovo, în toate cele 18 oraşe în care Auchan este prezent cu astfel de magazine.

Livrările vor fi efectuate în maximum 60 de minute de la plasarea comenzii.

Auchan este prezent în Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara.

34

„Ne bucură faptul că Auchan se alătură listei de parteneri Glovo şi că vom putea livra produse din toate cele 33 de hipermarketuri. Ne vom continua planurile de extindere, atât la nivel de oraşe, dar şi la nivel de parteneri, astfel încât utilizatorii Glovo să regăsească toate produsele de care au nevoie în aplicaţie.”, a declarat Victor Răcariu, General Manager Glovo CEE.

cora intră pe segmentul de proximitate și lansează un nou tip de magazine în România Profit.ro scris vineri, 13:00Retail cora intră pe segmentul de proximitate și lansează un nou tip de magazine în România Profit.ro

Retailerul cora, care face parte din grupul franco-belgian Louis Delhaize, lansează un nou tip de magazine în România - cora Urban, prin care încearcă să se apropie mai mult de locuințe și birouri prin livrarea spre noile unități, practic magazine de cartier, a produselor selectate online din centrul comercial principal aflat în acea zonă sau prin cumpărare direct din aceste noi magazine.

Primul magazin cora Urban, cu o suprafață de 100 metri pătrați, va fi lansat în complexul rezidențial Avangarde City, din Militari Residence, în București-Dudu, anul acesta urmând să fie deschise alte magazine din acest format.

Sistemul gândit este cel în care se comandă online, selectând în acest caz magazinul cora Lujerului și punctul de ridicare, cu până la 12 ore, cora Urban Avangarde.

„Am ales să dezvoltăm proiectul-pilot într-un cartier dens și nou, deoarece publicul nostru țintă se regăsește în astfel de zone din marile orașe. Ne referim atât la rezidenți, cât și la cei care lucrează în clădirile de birouri din zonă”, spune Pascal Aigle, directorul proiectului cora Urban

35

HARTĂ Ce se mai deschide anul acesta dacă nu se mai construiesc malluri Andrada Ghira | ECONOMICA.net

Pandemia a pus proiectele de construcție a mallurilor pe pauză. Asta nu înseamnă că românii nu vor avea acces la centre comerciale moderne. 2021 se anunță un an bogat în deschiderea de parcuri comerciale, care au fost mai rezistente pe timp de pandemie datorită accesului direct în magazine. 16 feb, 2021 |

Cu acces direct în magazine, parcurile de retail au fost mai rezistente la restricţiile impuse de pandemie. Anul acesta, cel puţin 15 noi proiecte de retail se vor deschide, pe lângă extinderile centrelor comerciale deja anunţate. ECONOMICA.NET face o trecere în revistă a acestora. Unii dezvoltatori au considerat anul trecut să amâne livrarea proiectelor în curs, în timp ce alţii au păstrat programul de construcţie şi au deschis noi centre comerciale, chiar dacă a fost primul an de pandemie, cu incertitudini şi multe restricţii. RC Europe a deschis anul trecut parcurile Nest de la Miercurea Ciuc şi Oradea, Prime Kapital a inaugurat parcul de retail Slobozia Value Center și Dâmboviţa Mall, iar NEPI a mai adus un centru comercial modern la Târgu Mureş prin deschiderea mallului, iar AFI a finalizat după trei ani mallul din Braşov.

Cele mai importante extensii care se vor deschide anul acesta, sunt Colosseum Mall (16.500 mp), Shopping Park Mediaş (8.000 mp), Shopping Park Tulcea (7.300 mp), Ploiesti Shopping City (6.700 mp), Mall Alba (5.800 mp) şi Electroputere Parc (4.300 mp), arată datele companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

În schimb, 17 noi parcuri de retail se vor inaugura la nivel naţional, asta dacă dezvoltatorii se vor ţine de cuvânt. Cel mai recent anunţ a venit de la polonezii de la Scallier care au autorizaţiile pentru trei parcuri din şase pe care vor să le construiască în primă fază în România. Compania Iulius va finaliza anul acesta două proiecte Family Market, la Iași, ]n comuna Miroslava (7.700 mp) și cartierul Bucium (7.100 mp

Chiar dacă 2021 e sărac la capitolul malluri, planuri pentru viitor sunt. Prime Kapital a suspendat anul trecut construcţia la Mall Moldova din Iaşi, dar şi la parcul din Sfântu Gheorghe. Ulterior, lucrările la parcul comercial au fost reluate, iar în primă fază se vor deschide 16.300 de mp din Sepsi Value Center în aprilie anul acesta.

36

Compania a pus on-hold mai mult extensii pregătite pentru centre comerciale. Ce parcuri de retail se vor deschide anul acesta le puteti vedea în harta interactivă de mai jos. La sfârşitul anului trecut erau în construcţie spaţii de retail de 459.000 de mp, dintre care jumătate vor fi livrate până la sfârşitul acestui an, iar restul în 2020, mai arată datele CBRE România.

Kaufland a deschis al patrulea magazin din Republica Moldova 18 Feb 2021 | de Simona Popa

Al patrulea hypermarket Kaufland din Moldova a fost inaugurat în orașul Ungheni, pe strada Romana 66/B. Unitatea comercială are o suprafață de vânzare de 3.900 metri pătrați și o vitrină asistată de 36 de metri.

37

Noul hypermarket are un concept de design modern, cu zone de legume și fructe, brutărie, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare, drogherie și vitrină cu servire asistată și dispune de 10 case de marcat,

Totodată, în galeria comercială din cadrul magazinului, clienții pot găsi o farmacie, Moldpresa, cofetărie-cafenea, schimb valutar și servicii de telecomunicație. În exteriorul magazinului, clienții au acces la punctul Grill, pentru a lua rapid masa. Locația dispune de o parcare cu 298 de locuri și o stație de încărcare pentru automobilele electrice.

Magazinul este dotat cu o instalație de climatizare ecologică - un sistem complex, modern, care recuperează căldura de la instalațiile frigorifice. Astfel, procesul permite economisirea resurselor naturale, cu responsabilitate față de mediu.

De asemenea, retailerul pune la dispoziția magazinului un aparat de reciclare TOMRA, unde locuitorii pot repartiza trei tipuri de deșeuri: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru). Aparatul este de tip self-service, iar clienții care reciclează sunt recompensați cu un voucher de reducere la anumite produse din promoții.

În investițiile necesare deschiderii acestui magazin, retailerul a alocat peste 10 milioane de lei moldovenești pentru lucrări de infrastructură și anume asfaltarea străzii Romană și străzii Vasile Lupu, lucrări privind soluția de trafic și amenajarea stațiilor de autobuz.

Prin deschiderea magazinului din Ungheni, Kaufland a creat peste 80 de noi locuri de muncă.

„În primii doi ani de activitate, am deschis trei magazine în Republica Moldova și ne bucurăm că începem 2021 în același ritm dinamic, prin lansarea celui de-al patrulea magazin Kaufland. Ne propunem să le oferim clienților din Ungheni o experiență plăcută de cumpărături, produse proaspete de la furnizorii locali și facilități moderne, iar angajaților un mediu de lucru la standarde europene. Este o mândrie pentru noi să lucrăm împreună cu și pentru oamenii din Ungheni”, susține Dona Răpciuga, Director Executiv Kaufland Moldova.

Primul hypermarket Kaufland din Moldova a fost deschis pe 26 septembrie 2019, iar pe 24 septembrie 2020 a fost inaugurat oficial și cel de-al treilea hypermarket în nordul țării, în Municipiul Bălți.

38

În planurile de extindere ale companiei este prevăzută deschiderea a 20 de magazine în întreaga țară și, mai mult, construcția unui centru logistic propriu în decursul următorilor zece ani.

DIVERSE

Țigări de jumătate de milion de lei confiscate de procurorii DIICOT cărășeni, descinderi la contrabandiștii din vestul țării, Cristian Franț

Trei rețele de contrabandă cu țigări susțin procurorii DIICOT că au fost astăzi destructurate în urma a 27 de percheziții domiciliare în județele Mehedinți, Timiș, Arad și Caraș-Severin. Peste 900.000 de țigarete, în valoare de mai bine de jumătate de milion de lei, au fost confiscate în urma perchezițiilor, iar 29 de persoane au fost aduse la audieri la sediul DIICOT Caraș-Severin.

„Din cercetări a reieșit că, începând din anul 2020, în județul Caraș-Severin, ar fi acționat trei grupări infracționale specializate în contrabandă cu țigarete. Rețelele infracționale ar fi acționat pentru aprovizionarea, transportul și distribuția țigaretelor de contrabandă.

Cele 3 grupări infracționale ar fi fost coordonate de persoane din alte județe, care ar fi atras în activitățile ilicite persoane din județul Caraș-Severin, în scopul distribuției țigaretelor” arată procurorii de la crimă organizată.„Acțiunile au beneficiat de suportul tehnic și de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale și Unității Centrale de Analiză a Informațiilor din cadrul Poliției Române.

La activități, au participat polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin și jandarmi din Caraș-Severin, Timișoara și Mehedinți” ne-a informat insp. principal Alina Boeru, purtătorul de cuvânt al IPJ Caraș-Severin.

39

Liceele agricole din România au nevoie de investiţii în echipamente, modernizarea unităţilor şi specializarea personalului. „Liceele agricole suferă de lipsa unor viziuni politice” , Florentina Niţu 17.02.2021,

Învăţământul profesional şi tehnic agricol din România are nevoie de finanţare prin fonduri europene pentru susţinerea cheltuielilor de investiţii şi funcţionare, practică, curriculum, educaţie antreprenorială şi promovare, dar şi pentru instruirea personalului, consideră consorţiul „Creştem prin educaţie agricolă”.

Acesta este format din patru organizaţii neguvernamentale din România, format din Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), World Vision Romania, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă şi Junior Achievement Romania, cu finanţare Romanian-American Foundation (RAF).

„Liceele care au primit fonduri europene au investit banii în achiziţionarea de utilaje agricole, în echipamente şi în modernizarea fermei didactice. În următorul program, 87% dintre licee spun că vor accesa bani pentru investiţii. Liceele care nu au accesat fonduri europene susţin că nu au făcut-o pentru că duc lipsă de personal specializat, lipsă de informaţii sau lipsă de cofinanţare”, a spus Ruxandra Popescu, director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), în cadrul dezbaterii „Creştem prin educaţie agricolă - propuneri pentru revitalizarea învăţământului profesional şi tehnic agricol în România”.

Ea a adăugat că reprezentanţii liceelor agricole au propus să se facă investiţii atât în insituţii, cât şi la nivel de practică, căci 1 din 3 licee agricole consideră că practica este insuficientă sau inexistentă, dar şi în formarea de personal specializat. „Liceele agricole suferă de lipsa unor viziuni politice”, a întărit aceasta.

„Prin actualul program de finanţare din fonduri europene am avut destinată, în cadrul unei submăsuri, finanţare pentru liceele agricole. în cadrul acestei submăsuri avem 22 de contracte încheiate. Trei dintre ele şi-au finalizat lucrările, au putut beneficia de fonduri de 500.000 de euro, 100% finanţaţi

40

de la noi, pentru modernizarea unităţii de învăţământ. Ne gândim şi în viitor cum putem să finanţăm liceele agricole”, a declarat Daniela Rebega, director în cadrul Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Rurală - AM PNDR.

Învăţământul profesional şi tehnic agricol se află în declin de mai mult de zece ani. Conform datelor Centrului Naţional pentru Dezvoltarea învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) prelucrate de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în 2020 doar 4% dintre elevii din învăţământul profesional şi tehnic erau înscrişi la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învăţământului profesional şi tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. în urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unităţi şcolare cu profil agricol în România.

GLOBAL

Nestle Global anunţă rezultatele financiare pentru anul 2020 şi raportează o creştere organică de 3,6% Comunicate de presă / 18 februarie

Compania Nestle anunţă rezultatele financiare înregistrate la nivel de grup pentru anul 2020, raportând o creştere organică de 3,6%, cu o creştere internă reală (RIG) de 3,2% şi pricing de 0,4%. Creşterea a fost susţinută de avântul înregistrat în Americi, Purina PetCare şi Nestle Health Science, conform unui comunicat remis redacţiei.

Schimbul valutar a redus vânzările cu 7,9% din cauza aprecierii continue a francului elveţian faţă de majoritatea monedelor. Reducerea investiţiilor a avut un impact negativ de 4,6% asupra vânzărilor. Prin urmare, vânzările totale raportate au scăzut cu 8,9%, până la 84,3 miliarde CHF (în comparaţie cu 92,6 miliarde CHF în 2019).

Câştigurile per acţiune au crescut cu 3,5% în monedă constantă şi au scăzut cu 4,5% pe durata intervalului de raportare, până la 4,21 CHF. Câştigurile

41

per acţiune au rămas neschimbate pe durata intervalului de raportare, la 4,30 CHF. Fluxul suplimentar de numerar a fost de 10,2 miliarde CHF. Randamentul capitalului investit a crescut cu 240 de puncte de bază, până la 14,7%.

Consiliul de administraţie a propus o creştere a dividendelor cu 5 centime la 2,75 CHF per acţiune, marcând 26 de ani consecutivi de creştere a dividendelor. În total, pe parcursul anului 2020, au fost plătite către acţionari 14,5 miliarde CHF sub formă de dividende şi răscumpărări de acţiuni.

Compania Nestle a realizat în 2020 progrese semnificative în transformarea portofoliului, cedând diviziile Yinlu de producţie de lapte de arahide şi terci de orez din China şi acceptând să vândă brandurile sale regionale de apă de izvor, divizia de apă purificată şi serviciul de livrare a băuturilor din SUA şi Canada. Din 2017 până în prezent, rotaţia portofoliului se ridică la aproximativ 18% din totalul vânzărilor din 2017.

Perspectiva pentru 2021: Creştere continuă a vânzărilor organice către o rată medie de o singură cifră.

 Mark Schneider, CEO Nestle , a declarat: "2020 a fost un an greu pentru mulţi. Experienţa noastră în materie de nutriţie, abilităţile digitale, structura descentralizată şi inovaţia ne-au permis să ne adaptăm rapid la comportamentele şi tendinţele în schimbare ale consumatorilor. Am înregistrat progrese semnificative în transformarea portofoliului nostru, am continuat să dezvoltăm Nestle Health Science într-o entitate puternică în domeniul ştiinţei nutriţionale şi ne-am extins prezenţa în comerţul de tip B2C. În acelaşi timp, ne-am concentrat pe sustenabilitate şi ne-am propus să atingem un nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Ne aşteptăm ca această cale să sprijine dezvoltarea şi să fie neutră în ceea ce priveşte câştigurile, generând valoare pentru societate şi acţionarii noştri".

Zona EMENA a înregistrat cea mai bună creştere organică din ultimii cinci ani. Fiecare regiune a cunoscut o creştere pozitivă pe scară largă, cu un impuls puternic în Rusia, Germania, Regatul Unit şi Israel. Zona a avut câştiguri ale cotei de piaţă, generate de hrana pentru animale de companie, de cafeaua porţionată şi solubilă, precum şi de produsele alimentare vegetariene şi cele pe bază de plante precum Garden Gourmet.

Creşterea organică a atins 2,9%, cu o creştere internă reală (RIG) de 3,3% şi un pricing de -0,4. În România, rezultatele financiare pentru anul 2020 au fost în linie cu cele obţinute la nivel global şi de zonă, cu o creştere organică de 3,5% susţinută de complexitatea portofoliului pe piaţa locală. Aceasta a permis compensarea evoluţiei negative a categoriilor care lucrează în

42

sectorul out-of-home, dar şi a investiţiilor făcute în 2020 în susţinerea comunităţii locale -  donaţii în bani, echipamente şi produse alimentare, măsuri de sprijinire a partenerilor din HORECA.

"Anul 2020 a fost un an neobişnuit pentru noi toţi, cu provocări de neimaginat acasă şi la locul de muncă. Principalele noastre priorităţi au fost sănătatea şi siguranţa angajaţilor noştri, asigurând totodată îndeplinirea misiunii companiei de a livra alimente de înaltă calitate consumatorilor noştri, precum şi de a sprijini comunităţile - sistemul de sănătate, angajaţii din prima linie, familiile care au nevoie de ajutor. În ceea ce priveşte business-ul, provocările au venit din toate domeniile - asigurarea funcţionării optime în zona de logistică şi distribuţie în contextul închiderii frontierelor, asigurarea echipamentului de protecţie necesar pentru angajaţii de pe teren, trecerea la munca de acasă sau smart working în sediile de birouri. Am reuşit să rămânem agili în faţa provocărilor şi să continuăm business-ul aproape complet conform planului, cu lansări

de noi produse şi investiţii în societate din perspectiva CSR. Printr-o solidaritate admirabilă a tuturor colegilor, a partenerilor strategici din retail si a furnizorilor noştri ne-am adaptat strategia foarte repede şi am făcut tot posibilul pentru a continua să construim practici de business sustenabile şi parteneriate durabile. Rezilienţa business-ului Nestle este dată de portofoliul nostru variat care a permis compensarea scăderii înregistrate de divizia out-of-home, permiţându-ne o creştere organică de 3,5%,  în acelaşi registru cu rezultatele globale şi EMENA. În 2021 vom continua să investim prin lansări de produse şi surprize la aniversarea de 25 de ani în România", declară Leszek Wacirz, Country Manager Nestle România.

Gătitul în familie ca urmare a restricţiilor impuse şi produsele inovatoare lansate pe piaţa locală (bazele de mâncăruri Maggi Marketplace - cuburi bio şi baze pentru mâncăruri în format lichid) au dus la o evoluţie pozitivă în cazul produselor alimentare, precum şi cea mai mare creştere în România pentru această categorie de la intrarea pe piaţă. Principalele categorii care au înregistrat o evoluţie bună au fost: mâncarea pentru animale de companie (Purina Petcare), categoria de cafea, în special cafea porţionată pentru consum acasă (Nespresso, NDG, Starbucks), precum şi categoria Nestle Health Science cu Optifibre ca inovaţie pe piaţă.

2020 a marcat un record pentru tranzacțiile cu firme de procesare a laptelui , meatmilk , 18 februarie 2021

Nestlé, Constellation Brands, Diageo, Keurig Dr Pepper, New Age Beverages și Pernod Ricard au fost cele mai achiziționale companii din 2020, potrivit bazei de date Zenith Global, citată de DairyReporter,

43

bază care monitorizează tranzacțiile cu produse alimentare și băuturi, dar și cu tranzacții de companii de procesare, fiecare fiind responsabil de cinci sau mai multe preluări. Dintre acestea, Cott, Waterlogic, Berlin Packaging și Kerry au făcut, toate, câte patru achiziții.

Dean Foods a fost singura companie care a acceptat cinci sau mai multe vânzări, urmată de Fonterra și Nestlé, cu câte patru.

Un total de 1.365 de companii au fost implicate în 53 de țări, SUA și Marea Britanie fiind cele mai importante în ansamblu. Franța și Elveția au fost cei mai mari cumpărători neti (+9), urmată de Danemarca și Olanda (+5).

SUA a fost principalul vânzător net (-35), urmat de Marea Britanie (-22), Canada (-10), Singapore (-10), Australia (-7), Israel (-7) și Japonia (-7) .

Au existat 46 de oferte în categoria procesatorilor de produse lactate și 18 în spațiul fără lactate. Martie (opt) și octombrie (șapte) au fost cele mai active luni din categoria companiilor de procesare a produselor lactate.

Optzeci de țări au fost implicate în achiziții în acest sector, companiile americane fiind cele mai active, cu 16 implicări.

UNIUNEA EUROPEANA

EFSA anunță implicarea accentuată în deciziile privind etichetarea nutrițională, meatmilk , 18 februarie 2021

După cum anunță Euractiv, agenția UE pentru siguranța alimentelor EFSA, informează că, la cererea Comisiei Europene, va oferi sfaturi științifice pentru a sprijini dezvoltarea unui viitor sistem la nivelul UE pentru etichetarea nutrițională a produselor alimentare pe ambalaj, inclusiv stabilirea

44

condițiilor pentru mențiuni nutriționale și de sănătate ale produselor alimentare.

Aceasta include stabilirea profilelor nutritive pentru a restricționa promovarea alimentelor bogate în, de exemplu, sare, zaharuri și / sau grăsimi.

Avizul, care a fost solicitat de Comisia Europeană, va identifica substanțele nutritive cheie de importanță pentru sănătatea publică pentru populațiile europene, inclusiv componentele non-nutritive ale alimentelor, cum ar fi energia și fibrele dietetice, precum și grupurile de alimente care au roluri importante în diete a populațiilor europene.

EFSA își va oferi, de asemenea, punctul de vedere cu privire la selectarea criteriilor pentru a orienta alegerea nutrienților și a altor componente non-nutritive ale alimentelor pentru profilarea nutrienților.

Pentru a face acest lucru, experții vor evalua informații științifice recente, inclusiv recenzii publicate cu privire la recomandările dietetice pentru diete sănătoase, pe baza dovezilor din studiile efectuate pe oameni și a activității proprii a EFSA privind valorile de referință dietetice și profilurile nutrienților.

Avizul vine pe spatele unei dezbateri în creștere cu privire la etichetarea față a ambalajelor și modul în care cel mai bine le permite consumatorilor să facă alegeri sănătoase, durabile și informate.

Demersul este menit să contribuie la ghidarea propunerii Comisiei privind etichetarea nutrițională obligatorie armonizată, din partea din față a ambalajului, care, așa cum este subliniat în politica alimentară emblematică a UE, strategia Farm to Fork, urmează să fie adoptată până în 2022.

Ce formă va lua acest lucru rămâne foarte contestat, mai multe țări ale UE opunându-se vocal opțiunii de lider, Nutri-score, care convertește valoarea nutrițională a produselor într-un cod format din cinci litere de la A la E, fiecare cu propria culoare.

Strategia prevede, de asemenea, că, pentru a stimula procesarea și reformularea durabilă a alimentelor, precum și pentru a facilita trecerea la diete mai sănătoase, Comisia va stabili profiluri nutritive pentru a restricționa promovarea, prin mențiuni nutriționale și de sănătate, a alimentelor bogate în grăsimi, zaharuri și sare .

45

De asemenea, avizul este, de asemenea, conceput pentru a arunca o lumină asupra problemei spinoase a afirmațiilor de sănătate, care a luat o nouă importanță în lumina interesului crescut al consumatorilor pentru sănătate și nutriție în urma pandemiei coronavirusului.

Cel mai recent, un raport al grupului de susținere a consumatorilor Safe Food Advocacy Europe (SAFE) a constatat că multe produse care utilizează o afirmație „naturală”, inclusiv fraze precum „100% natural” și „toate ingredientele naturale”, includeau substanțe sintetice, cum ar fi aromele și numerele E sintetice.

Argumentând că acești termeni induc în eroare consumatorii, grupul solicită acum o definiție clară a ceea ce înseamnă un produs natural, spunând că acest lucru este esențial pentru liniștea sufletească a consumatorilor și ajutându-i să aleagă opțiuni mai durabile.

EFSA trebuie să își emită avizul științific până în martie 2022 și va deschide o consultare publică cu privire la această chestiune până la sfârșitul acestui an.

Draft agenda - Wednesday, 24 February 2021 - PE681.104v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development ; 17-02-2021 08:41 PM CET ; Source : © European Union, 2021 - EP

UE a demarat procedurile de infringement împotriva României din cauza poluării excesive , Adrian Horeboiu 18 februarie 2021,

Comisia Europeană a trimis un avertisment. România a primit joi o scrisoare din partea Comisiei Europene prin care pune în întârziere aducerea legislației naționale în

46

linie cu Directiva UE privind emisiile provenite din industrii. Comisia Europeană a trimis un avertisment. România a primit joi o scrisoare din partea Comisiei Europene prin care pune în întârziere aducerea legislației naționale în linie cu Directiva UE privind emisiile provenite din industrii.

Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

Activităţile industriale au un impact semnificativ asupra mediului. Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale are drept obiectiv prevenirea şi reducerea emisiilor industriale dăunătoare în UE, promovând în acelaşi timp utilizarea tehnicilor care reduc emisiile poluante şi sunt eficiente în ceea ce priveşte energia şi resursele.

Ce a transmis Comisia Europeană

“Sistemul juridic din România nu garantează implementarea unor obiective cheie din Directivă, în special acela că instalațiile (industriale – n.n.) pot să funcționeze numai dacă au autorizație. Pe de o parte, în forma actuală, sistemul legal din România prevede penalităţi foarte mici şi inadecvate, care nu asigură eficienţa, proporţionalitatea şi descurajarea cerută de Directivă. Pe de altă parte, autorităţile române nu reuşesc să implementeze actuala legislaţie într-o manieră coerentă la nivel administrativ (de exemplu prin suspendarea funcţionării instalaţiilor fără autorizaţie), în timp ce justiţia din România nu reuşeşte să pună în aplicare sancţiunile”, subliniază Comisia Europeană.

În consecinţă, Executivul comunitar a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are acum la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia ar putea decide să le trimită un aviz motivat.

OPINIE REFF & ASOCIAŢII: Schimbari in regimul investitiilor straine in UE. Care va fi impactul asupra investitorilor? A.P. Miscellanea / 18

februarie, Georgiana Singurel Uniunea Europeană a acordat, în ultimi ani, o importanţă sporită regimului investiţiilor străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice

47

ale pieţei comune, dar şi pe cele ale statelor membre, şi a menţine, astfel, siguranţa naţională şi ordinea publică.

Aceste preocupări au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziţia statelor membre un mecanism de examinare a investiţiilor străine care să determine măsura în care acestea ameninţă sau nu stabilitatea în domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislaţiile naţionale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană şi-a încurajat membrii să îşi protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de diferenţele în transpunere şi de nivelul restricţiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări presupun parcurgerea unor formalităţi suplimentare şi, în consecinţă, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzacţii şi, implicit, la descurajarea investitorilor supuşi noilor proceduri, potrivit unei opinii Reff % Asociaţii şi Deloitte Legal.

Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabileşte cadrul juridic pentru examinarea de către statele membre a investiţiilor străine directe în UE din perspectiva siguranţei şi ordinii publice. În plus, se instituie un mecanism de cooperare între state, respectiv între acestea şi Comisia Europeană, şi se acordă CE dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiţie ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE. Totodată, regulamentul prevede cerinţe pentru statele membre care doresc să menţină sau să adopte un mecanism de examinare la nivel naţional.

Transpunerea neuniformă a prevederilor regulamentului în legislaţiile naţionale

În cadrul procesului de transpunere, autorităţile europene au lăsat la latitudinea statelor membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea instituţiei responsabile cu examinarea investiţiilor, la domeniile supuse reglementărilor, cuantumul sancţiunilor aplicabile în caz de nerespectare a procedurii şi chiar la categoriile de investitori străini vizaţi de noile cerinţe. În consecinţă, anumite state au introdus în legislaţia naţională criterii mai stricte de intrare pe piaţă a investitorilor străini, ca măsură de protecţie pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sancţiunile aplicabile în caz de nerespectare a formalităţilor de examinare a investiţiilor străine directe sunt sub formă de amendă determinată ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totală a ultimului exerciţiu financiar închis al investitorului străin (Cehia, România), procent (minimum 1%) din valoarea

48

vânzărilor nete totale ale întreprinderii strategice în anul financiar anterior (Ungaria) şi, în unele cazuri, nulitatea tranzacţiei astfel implementate.

Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european în vara anului 2020, a introdus o serie de restricţii suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile iniţial până la finalul anului şi extinse, ulterior, până la jumătatea lui 2021. Mai mult, restricţiile impuse de Ungaria vizează orice investitor din afara ţării, nu doar din afara Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţia, aşa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare semnificativă a numărului de tranzacţii care fac obiectul examinării de către autoritatea naţională. O situaţie similară întâlnim şi în Slovenia, potrivit analizei "Foreign Direct Investment in CE" realizate de reţeaua Deloitte Legal în 12 ţări din regiune. Şi această ţară a adoptat regulamentul european cu restricţii suplimentare pe perioada pandemiei, valabile până la 30 iunie 2023, iar investitorul străin este definit ca orice persoană fizică sau juridică din afara Sloveniei. De asemenea, alte ţări au impus restricţii temporare, însă doar în anumite domenii (cazul Austriei, în domeniul medical).

În România, autorităţile au elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea regulamentului european, însă acesta nu a fost încă adoptat, deşi termenul de aplicare a regulamentului s-a împlinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, instituţia responsabilă în România cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificărilor referitoare la investiţiile străine şi cu coordonarea comisiei care va examina investiţiile va fi Consiliul Concurenţei (situaţie regăsită şi în alte ţări, în timp ce anumite state au decis ca instituţia responsabilă să fie ministerul de finanţe, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale, consilii naţionale pe probleme strategice, comitete şi organizaţii special constituite).

Care va fi impactul asupra mediului de afaceri?

Noile reglementări privind avizarea investiţiilor străine, dincolo de scopul lăudabil de protejare a investiţiilor în domeniile strategice din statele membre, adaugă complexitate unor tranzacţii şi vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzacţiilor, dat fiind că procesul de examinare este relativ greoi (în România, comisia responsabilă cu avizarea este formată din reprezentanţii a 11 instituţii), iar această cerinţă se adaugă celor potenţial existente într-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul că procedura de examinare a investiţiilor străine directe în Româna va trebui urmată chiar şi pentru tranzacţiile supuse notificării Consiliului Concurenţei ca urmare a realizării unei concentrări economice.

49

În alte ţări din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat întârzieri în derularea tranzacţiilor de la o lună la trei luni, ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementări.

Un alt efect s-ar putea manifesta în procesele de vânzare competitivă, atunci când ofertantul face obiectul unei astfel de notificări ca urmare a faptului că este catalogat investitor străin în legislaţia naţională. Acesta porneşte în negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat să parcurgă formalităţi suplimentare pentru implementarea tranzacţiei, aspect care poate fi relevant în decizia generală de încheiere a tranzacţiei, mai ales dacă vânzătorul se află sub presiunea timpului.

În concluzie, noile reglementări sunt bine-venite, în special în noul context internaţional, pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluări ostile, însă vor avea şi efecte adverse care ar putea pune în dificultate parcursul anumitor tranzacţii. Pentru România, care, tradiţional, întâmpină dificultăţi în atragerea investiţiilor străine, noile reglementări ar putea constitui o barieră suplimentară în calea acestora.

publică. Aceste preocupări au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziţia statelor membre un mecanism de examinare a investiţiilor străine care să determine măsura în care acestea ameninţă sau nu stabilitatea în domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislaţiile naţionale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană şi-a încurajat membrii să îşi protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de diferenţele în transpunere şi de nivelul restricţiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări presupun parcurgerea unor formalităţi suplimentare şi, în consecinţă, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzacţii şi, implicit, la descurajarea investitorilor supuşi noilor proceduri, potrivit unei opinii Reff % Asociaţii şi Deloitte Legal.

Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabileşte cadrul juridic pentru examinarea de către statele membre a investiţiilor străine directe în UE din perspectiva siguranţei şi ordinii publice. În plus, se instituie un mecanism de cooperare între state, respectiv între acestea şi Comisia Europeană, şi se acordă CE dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiţie ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii UE. Totodată, regulamentul prevede cerinţe pentru statele membre care doresc să menţină sau să adopte un mecanism de examinare la nivel naţional.

50

Transpunerea neuniformă a prevederilor regulamentului în legislaţiile naţionale

În cadrul procesului de transpunere, autorităţile europene au lăsat la latitudinea statelor membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea instituţiei responsabile cu examinarea investiţiilor, la domeniile supuse reglementărilor, cuantumul sancţiunilor aplicabile în caz de nerespectare a procedurii şi chiar la categoriile de investitori străini vizaţi de noile cerinţe. În consecinţă, anumite state au introdus în legislaţia naţională criterii mai stricte de intrare pe piaţă a investitorilor străini, ca măsură de protecţie pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sancţiunile aplicabile în caz de nerespectare a formalităţilor de examinare a investiţiilor străine directe sunt sub formă de amendă determinată ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totală a ultimului exerciţiu financiar închis al investitorului străin (Cehia, România), procent (minimum 1%) din valoarea vânzărilor nete totale ale întreprinderii strategice în anul financiar anterior (Ungaria) şi, în unele cazuri, nulitatea tranzacţiei astfel implementate.

Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european în vara anului 2020, a introdus o serie de restricţii suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile iniţial până la finalul anului şi extinse, ulterior, până la jumătatea lui 2021. Mai mult, restricţiile impuse de Ungaria vizează orice investitor din afara ţării, nu doar din afara Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţia, aşa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare semnificativă a numărului de tranzacţii care fac obiectul examinării de către autoritatea naţională. O situaţie similară întâlnim şi în Slovenia, potrivit analizei "Foreign Direct Investment in CE" realizate de reţeaua Deloitte Legal în 12 ţări din regiune. Şi această ţară a adoptat regulamentul european cu restricţii suplimentare pe perioada pandemiei, valabile până la 30 iunie 2023, iar investitorul străin este definit ca orice persoană fizică sau juridică din afara Sloveniei. De asemenea, alte ţări au impus restricţii temporare, însă doar în anumite domenii (cazul Austriei, în domeniul medical).

În România, autorităţile au elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea regulamentului european, însă acesta nu a fost încă adoptat, deşi termenul de aplicare a regulamentului s-a împlinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, instituţia responsabilă în România cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificărilor referitoare la investiţiile străine şi cu coordonarea comisiei care va examina investiţiile va fi Consiliul Concurenţei (situaţie regăsită şi în alte ţări, în timp ce anumite state au decis ca instituţia responsabilă să fie

51

ministerul de finanţe, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale, consilii naţionale pe probleme strategice, comitete şi organizaţii special constituite).

Care va fi impactul asupra mediului de afaceri?

Noile reglementări privind avizarea investiţiilor străine, dincolo de scopul lăudabil de protejare a investiţiilor în domeniile strategice din statele membre, adaugă complexitate unor tranzacţii şi vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzacţiilor, dat fiind că procesul de examinare este relativ greoi (în România, comisia responsabilă cu avizarea este formată din reprezentanţii a 11 instituţii), iar această cerinţă se adaugă celor potenţial existente într-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul că procedura de examinare a investiţiilor străine directe în Româna va trebui urmată chiar şi pentru tranzacţiile supuse notificării Consiliului Concurenţei ca urmare a realizării unei concentrări economice.

În alte ţări din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat întârzieri în derularea tranzacţiilor de la o lună la trei luni, ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementări.

Un alt efect s-ar putea manifesta în procesele de vânzare competitivă, atunci când ofertantul face obiectul unei astfel de notificări ca urmare a faptului că este catalogat investitor străin în legislaţia naţională. Acesta porneşte în negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat să parcurgă formalităţi suplimentare pentru implementarea tranzacţiei, aspect care poate fi relevant în decizia generală de încheiere a tranzacţiei, mai ales dacă vânzătorul se află sub presiunea timpului.

În concluzie, noile reglementări sunt bine-venite, în special în noul context internaţional, pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluări ostile, însă vor avea şi efecte adverse care ar putea pune în dificultate parcursul anumitor tranzacţii. Pentru România, care, tradiţional, întâmpină dificultăţi în atragerea investiţiilor străine, noile reglementări ar putea constitui o barieră suplimentară în calea acestora.

UE a demarat procedură de infringement împotriva României pentru legislaţia privind emisiile industrial : Lidia Neagu in Poluare, Slider homepage 18 February 2021 Comisia Europeană a trimis joi României o scrisoare de punere în întârziere prin care îi cere să îşi aducă legislaţia naţională în linie cu Directiva UE privind emisiile industriale, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Activităţile industriale au un impact semnificativ

52

asupra mediului. Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale are drept obiectiv prevenirea şi reducerea emisiilor industriale dăunătoare în UE, promovând în acelaşi timp utilizarea tehnicilor care reduc emisiile poluante şi sunt eficiente în ceea ce priveşte energia şi resursele.

“Sistemul juridic din România nu garantează implementarea unor obiective cheie din Directivă, în special acela că instalaţiile pot să funcţioneze numai dacă au autorizaţie. Pe de o parte, în forma actuală, sistemul legal din România prevede penalităţi foarte mici şi inadecvate, care nu asigură eficienţa, proporţionalitatea şi descurajarea cerută de Directivă. Pe de altă parte, autorităţile române nu reuşesc să implementeze actuala legislaţie într-o manieră coerentă la nivel administrativ (de exemplu prin suspendarea funcţionării instalaţiilor fără autorizaţie), în timp ce justiţia din România nu reuşeşte să pună în aplicare sancţiunile”, arată Comisia Europeană.

În consecinţă, Executivul comunitar a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are acum la dispoziţie două luni pentru a remedia deficienţele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia ar putea decide să le trimită un aviz motivat.

CE arată că Acordul Green Deal pune accentul pe reducerea poluării aerului, care se numără printre factorii cheie care afectează negativ sănătatea umană. Implementarea completă a standardelor de calitate a aerului cuprinse în legislația UE este esențială pentru protejarea eficientă a sănătății umane și protejarea mediului natural.

EU Prize for Contemporary Architecture / Mies van der Rohe Award: A tribute to Bauhaus , 18-02-2021

The EU Prize for Contemporary Architecture (also known as the EU Mies Award) was launched in recognition of the importance and quality of European architecture. Named after German architect Ludwig Mies van der Rohe, a figure emblematic of the Bauhaus movement, it aims to promote functionality, simplicity, sustainability and social vision in urban construction. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2021/689331/EPRS_ATA(2021)689331_EN.pdf

53

R MOLDOVA

Kaufland a deschis al patrulea magazin din Republica Moldova, la Ungheni , Joi, 18 Februarie 2021 16:12

Kaufland Moldova deschide ușile celui de-al patrulea magazin din Republica Moldova, în orașul Ungheni, situat pe strada Romana 66/B. Magazinul vine cu produse mult așteptate și un concept de design modern, care le va oferi locuitorilor orașului o nouă experiență la cumpărături. Clienții vor beneficia de promoții speciale, chiar din prima zi de deschidere.

Magazinul este dotat cu zone de legume și fructe, brutărie, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare, drogherie și vitrină cu servire asistată. În galeria comercială din cadrul magazinului, clienții pot găsi o farmacie, Moldpresa, cofetărie-cafenea, schimb valutar și servicii de telecomunicație. În exteriorul magazinului, clienții au acces la punctul Grill, pentru a lua rapid masa.

Kaufland continuă să asigure cel mai bun raport preț-calitate și pune accent sporit pe prospețimea produselor. Pe rafturile magazinelor, clienții pot găsi o gamă largă de articole, atât ale producătorilor și furnizorilor locali, cât și produse marca Kaufland, dar și articole disponibile în premieră pentru Republica Moldova.

Protejarea mediului înconjurător rămâne a fi pilonul de bază în activitatea Kaufland, așadar magazinul din Ungheni va fi dotat cu un aparat de reciclare TOMRA, unde locuitorii pot repartiza trei tipuri de deșeuri: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru). Aparatul este de tip self-service, iar clienții care reciclează sunt recompensați cu un voucher de reducere la anumite produse din promoții.

Din grijă pentru mediu, magazinul e dotat cu o instalație de climatizare ecologică - un sistem complex, modern, care recuperează căldura de la instalațiile frigorifice. Astfel, procesul permite economisirea resurselor naturale, cu responsabilitate față de mediu. De asemenea, clienții pot utiliza rastelul pentru biciclete și o stație de încărcare pentru automobilele electrice.

Unul din angajamentele pe termen lung ale Kaufland Moldova este să sprijine dezvoltarea economiei locale. Astfel, prin investițiile realizate în magazinul Kaufland Ungheni, compania a creat peste 80 de locuri de muncă noi.

54

„În primii doi ani de activitate, am deschis trei magazine în Republica Moldova și ne bucurăm că începem 2021 în același ritm dinamic, prin lansarea celui de-al patrulea magazin Kaufland. Ne propunem să le oferim clienților din Ungheni o experiență plăcută de cumpărături, produse proaspete de la furnizorii locali și facilități moderne, iar angajaților un mediu de lucru la standarde europene. Este o mândrie pentru noi să lucrăm împreună cu și pentru oamenii din Ungheni”, a subliniat Dona Răpciuga, Director Executiv Kaufland Moldova.

 Kaufland Ungheni în cifre:

● Suprafața de vânzare 3900 m2, cu o vitrină asistată de 36 de metri și 10 case de marcat.● Sunt disponibile 298 de locuri de parcare, dintre care 12 locuri sunt destinate pentru persoanele cu nevoi speciale și 10 locuri pentru familiile cu copii.● Peste 10 milioane MDL au fost alocați pentru lucrări de infrastructură și anume asfaltarea străzii Romană și străzii Vasile Lupu, lucrări privind soluția de trafic și amenajarea stațiilor de autobuz.

Programul de lucru al magazinului este de la 8:00 - 22:00, de luni până duminică. Accesul către magazin va fi asigurat de pe strada Romană, strada Vasile Lupu și strada Mihai Eminescu.

Măsurile anti-COVID-19

Magazinul Kaufland Ungheni respectă toate măsurile sporite de protecție și prevenție, aplicate în rețeaua Kaufland, în perioada pandemică:

● Toate suprafețele de contact și obiectele des utilizate de clienți și angajați, toaletele și spațiile comune sunt dezinfectate frecvent;

● Magazinul este dotat cu stații cu dezinfectant de mâini;

● Casele de marcat sunt dotate cu geamuri de protecție din plexiglas;

● În magazin sunt difuzate și afișate mesaje de informare despre importanța respectării măsurilor de prevenție.

 

55

Pe 26 septembrie 2019, Kaufland a deschis oficial primele două magazine în Republica Moldova, iar pe 24 septembrie 2020 pe cel de-al treilea magazin în nordul țării, în Municipiul Bălți.

În planurile de extindere ale companiei este prevăzută deschiderea a 20 de magazine în întreaga țară și, mai mult, construcția unui centru logistic propriu în decursul următorilor 10 ani.

BREXIT

Sondaj. Britanicii, nemulţumiţi, per ansamblu, de Brexit 18 februarie 2021, 14:15 de News.ro

Majoritatea britanicilor sunt nemulţumiţi de felul în care evoluează lucrurile, mai ales din punct de vedere economic, la patru ani şi jumătate după ce au votat în favoarea Brexitului în referendumul din 2016 şi la un an după ce Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană (UE), relatează CNN.

Aproximativ 27% dintre britanici vor ca regatul să păstreze relaţii mai strânse cu Uniunea - pentru a putea eventual adera din nou, mai târziu, arată acest sondaj, realizat de către Institutul Opinium pentru British Foreign Policy Group, pe un eşantion reprezentativ de 2 002 britanici.

De asemenea, 22% dintre britanici ar vrea relaţii mai bune cu Uniunea, însă exclud o revenire asupra Brexitului vreodată. Alte 12% dintre persoanele intervievate preferă o îndepărtare şi mai mare a regatului de Uniune.

Însă 24% dintre chestionaţi aprobă acordul comercial al lui Johnson cu Bruxellesul, dar cu o rezervă importantă - ei consideră că acesta era ”cel mai bun acord posibil” la acel moment.

Întrebaţi ce părere au despre un viitor mai îndepărtat, 15% dintre participanţii la sondaj răspund că nu ştiu cum să se poziţioneze în privinţa acestui subiect. Acest sondaj consolidează un sentiment potrivit căruia britanicii sunt foarte împărţiţi de o fractură politică, începând din 2016, o situaţie care nu pare să se rezolve.

56

GERMANIA

La sediul central din Germania al reţelei Lidl a avut loc un atentat cu bombă , meatmilk , 18 februarie 2021

Potrivit agenției spaniole de presă EFE, miercuri după-amiază, la sediul central al reţelei de supermarketuri Lidl, din Germania, a explodat un dispozitiv artizanal, cel puţin trei persoane fiind rănite, afirmă surse din cadrul serviciilor de intervenţie.

Explozia a avut loc în oficiul poştal al sediului central al companiei Lidl, situat în orăşelul Neckarsulm, în landul Baden-Württemberg, la circa 60 de kilometri nord de oraşul Stuttgart.

Potrivit unor surse din cadrul serviciilor de intervenţie citate de publicaţia Der Spiegel şi de postul Südwestrundfunk, cel mai probabil a explodat o scrisoare-capcană sau un pachet-capcană. Trei persoane au fost rănite în deflagraţie. Toate persoanele aflate în clădire au fost evacuate. Poliția germană investighează cazul.

DOSAR

Fini sunt! Noi suntem statul, noi suntem bugetul, cum să ne dăm pe noi afară, cum să ne tăiem veniturile!Fini sunt! 17 februarie 2021 • 17:09 Niciun partid nu vrea reforme și nu vrea să dea afară oameni din aparatul bugetar. Niciun partid nu vrea să taie salariile, sporurile, cu atât mai mult pensiile speciale. Niciun partid nu vrea să se atingă de companiile de stat, cu atât mai mult să le privatizeze. Niciun partid nu vrea să reducă cheltuielile bugetare pentru că s-ar detona singur.

57

https://alephnews.ro/inregistrare/fini-sunt-noi-suntem-statul-noi-suntem-bugetul-cum-sa-ne-dam-pe-noi-afara-cum-sa-ne-taiem-veniturile/

Cu atât mai mult PNL.

Dacă PSD a majorat salariile, pensiile, cheltuielile bugetare din creșterea economică și din pix, PNL are ghinionul unei crize economice.

Așa că toate cheltuielile bugetare și tot aparatul bugetar, de 1,249 milioane de angajați, plus 14.000 într-un an,  au fost ținute din creșterea deficitului bugetar, care a fost acoperit din împrumuturi.

În 2020 deficitul bugetar a fost de 102 miliarde de lei, în 2021 va fi de 82 de miliarde de lei, și dacă mai adăugăm ultimele 3 luni din 2019, de când PNL a preluat guvernarea, ajungem la un deficit total de 200 de miliarde de lei în 2 ani și 3 luni.

Bugetul pe 2021 nu este deloc un buget de austeritate, chiar este unul generos. Cheltuielile bugetare nu scad deloc, ci chiar cresc cu 2%.

Nimeni nu se atinge de aparatul bugetar, sporurile sunt acolo, iar pensiile speciale vor fi plătite la timp.

Cheltuielile pentru camarila din jurul partidelor sunt bugetate, iar banii de-abia așteaptă să fie cheltuiți.

Ludovic Orban, liderul PNL, un liberal autentic, un promotor al capitalismului și al economiei de piață, dar care de 30 de ani trăiește numai la stat, a îngropat reforma premierului Florin Cîțu, cel puțin din declarații, când a anunțat că înainte de a se tăia ceva, se vor face analize extrem de serioase. Doar nu vreți ca Orban, PNL și compania să-și taie singuri veniturile de la stat, să se reformeze sau să se dea singuri afară. Ei de-abia au preluat puterea.

Așa că stați liniștiți, nu se va întâmpla nimic cu reforma salarizării la stat, cu reducerea numărului de oameni sau cu reducerea cheltuielilor.

58

În schimb, sectorul privat trebuie să muncească mai mult ca să iasă din această criză, pentru că veniturile bugetare trebuie să crească cu 13%.

Cineva trebuie să muncească în țara asta ca să plătească taxele și impozitele pe care se bazează guvernul!

Măcar sectorul privat rămâne cu promisiunea că în 2021 guvernul nu va mări aceste taxe și impozite.

* * *

PROGRAMUL "NOUĂ NE PASĂ" Profesorii din mediul rural pot accesa fonduri pentru implementarea centrelor after-school pentru copiii cu risc de abandon şcolar, Comunicate de presă / 18 februarie

Echipele de cadre didactice din mediul rural care intenţionează să implementeze în şcoala lor centre de tip after-school pentru copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar, se pot înscrie în programul "Nouă ne pasă". Procesul de înregistrare se desfăşoară prin intermediul platformei www.nouanepasa.ro în perioada 15 februarie - 4 aprilie 2021, iar ulterior există o perioadă de selecţie a aplicaţiilor, conform unui comunicat remis redacţiei.

Şcolile selectate primesc o bursă anuală care acoperă cheltuielile pentru masa copiilor, materialele didactice şi plata profesorilor care predau la after-school. În cadrul programului, echipele de profesori au acces la resurse alternative pentru predare şi sunt susţinute pentru a găsi metodele optime pentru motivarea şi integrarea copiilor în comunitatea şcolară, precum şi pentru recuperarea cunoştinţelor restante.

Ţinta programului "Nouă ne pasă", iniţiat de Fundaţia eMAG şi susţinut de Flanco, vizează în acest an extinderea cu 52 de centre tip after-school care vor asigura activităţi de educaţie remedială pentru copiii din mediul rural cu o situaţie materială sau familială dificilă.

În anul 2018, rata abandonului şcolar în România la nivel naţional a fost de 16,4%, iar potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei Salvaţi Copiii, rata de părăsire timpurie a şcolii în zonele rurale a fost de 26,6%.

"Abandonul şcolar în zonele rurale este un fenomen îngrijorător, nu vorbim doar despre situaţii

accidentale. Pandemia a accentuat acest fenomen şi, dacă nu intervenim rapid, în câţiva ani vom asista la creşterea numărului tinerilor fără nicio

59

specializare, fără loc de muncă şi dependenţi de ajutoare sociale. Avem convingerea că drumul spre normalitate trece obligatoriu prin şcoală şi, de aceea, lansăm acest apel către dascălii proactivi, orientaţi spre soluţii, interesaţi să-i ajute pe copiii aflaţi în dificultate. Metoda noastră de intervenţie este destul de simplă, la centrele after-school se reia materia restantă, grupele sunt de maxim 8-10 copii şi încercăm să adaptăm metoda de predare nevoilor fiecărui copil", a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG.

În perioada 2020-2021, 1.308 de copii din 48 de comunităţi rurale au beneficiat prin participarea celor 249 de profesori la cursuri de educaţie remedială organizate prin programul "Nouă ne pasă". În cursul anului 2020, pentru cursurile susţinute în mediul online, au fost asigurate de către fundaţie şi tablete cu conexiune la internet astfel încât copiii să poată participa la ore.

* * *

Dosar Interagro: Ioan Niculae – condamnat definitiv la 5 ani închisoare cu executare; Gheorghe Bunea Stancu – achitat : 18.02.2021,

Patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, a fost condamnat definitiv, joi, de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani, potrivit Agerpres.

În plus, instanța i-a interzis lui Niculae și dreptul de a fi acționar, asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, potrivit G4Media.

În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului judeţean Brăila şi fost preşedinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influenţă.

Ioan Niculae a mai făcut închisoare într-un alt dosar de corupție. Omul de afaceri a absentat de la ultimul termen din proces, fiind internat într-o clinică

60

din Milano (Italia), unde s-ar reface după infectarea cu COVID- 19, astfel cum a precizat avocatul său în sala de judecată.

Patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, a fost condamnat în 2018 în acest dosar de Tribunalul Bucureşti, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al CJ Brăila şi fost preşedinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influenţă.

Procurorii au susținut, în rechizitoriul întocmit, citat de G4Media, că în perioada august 2008 – martie 2009, între S.C. Interagro S.A. și SC Libarom Agri SRL, societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-a încheiat și derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate.

În baza acestui contract, ar fi fost înregistrate în contabilitatea firmei Interagro SA, operațiuni nereale în baza cărora s-au eludat plățile taxelor și impozitelor către bugetul de stat.

Obiectul contractului a constat în realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru S.C. Interagro S.A.

„Concret, în urma încheierii și derulării contractului respectiv, ca urmare a deciziei inculpatului Ioan Niculae, au fost înregistrate în evidența contabilă cheltuieli deductibile în sumă totală de 36.245.000 lei. În aceeași perioadă, tot inculpatul Ioan Niculae a fost cel care a decis și coordonat realizarea unui circuit de spălare a banilor, prin intermediul unor operațiuni fictive, prin firmele față de care s-a dispus trimiterea în judecată ca persoane juridice”, au mai susținut procurorii.

Circuitul financiar de spălare a banilor proveniți din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inițiat și coordonat de Ioan Niculae ar fi avut ca urmare prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 lei, reprezentând TVA în sumă de 6.886.550 lei și impozit pe profit în sumă de 4.551.619 lei.

De asemenea, în perioada ianuarie – martie 2009, patronul grupului S.C. Interagro S.A., Ioan Niculae, ar fi inițiat și desfășurat activități de corupere, prin intermediul inculpatului Gheorghe Bunea Stancu, a suspectului Said Baaklini și a unei alte persoane, a unor funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice.

61

Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei Interagro de circa 600.000.000 euro, reprezentat de vânzarea îngrășămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.

  BREAKING NEWS | Ioan Niculae, dat în urmărire națională! Polițiștii nu l-au găsit acasă atunci când au venit să-l ducă la închisoare | Răzvan Bucur Publicat: 18 Feb. 2021,

Polițiștii nu l-au găsit acasă pe Ioan Niculae pentru a-l duce la penitenciar, după ce patronul Astrei Giurgiu a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare într-un dosar în care prejudiciul este de 11 milioane de lei.

Urmând procedurile standard în acest caz, polițiștii l-au dat în urmărire națională pe milionar.

Ioan Niculae, dat în urmărire națională, după ce nu a fost găsit acasă de polițiști pentru a fi dus la pușcărie

Ioan Niculae nu a fost găsit la domiciliul său din Zimnicea de polițiștii veniți să pună în aplicare mandatul de executare a pedepsei de 5 ani de închisoare.

Omul de afaceri este dat în urmărire națională, poza și datele sale fiind publicate pe site-ul Poliției Române, la Persoane Urmărite. Dacă nu este găsit, va fi emis un mandat de urmărire internațională.

De ce a fost condamnat la închisoare Ioan Niculae

62

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada august 2008 – martie 2009, între Interagro SA şi Libarom Agri SRL, societate specializată în producţie agricolă şi tranzacţii cu produse agricole, s-a încheiat şi derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate. În baza acestui contract, au fost înregistrate în contabilitatea firmei Interagro SA operaţiuni nereale în baza cărora s-au eludat plăţile taxelor şi impozitelor către bugetul de stat. 

Procurorul Direcției Naționale Anticorupție ceruse pe 27 ianuarie o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege pentru acuzațiile de instigare la evaziune fiscală și la spălarea banilor lui imputate lui Ioan Niculae. În prima instanță, Niculae primise o sentință de trei ani și jumătate, numai că procurorii DNA au făcut apel.

Omul de afaceri a absentat de la ultimul termen din proces, fiind internat într-o clinică din Milano (Italia), unde s-ar reface după infectarea cu COVID- 19, astfel cum a precizat avocatul său în sala de judecată.

* * *

Vinul de azi: Cuvee Alexis Rose 2020 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Cuvee Alexis Rose 2020 de la Crama Avincis este un mix interesant de Merlot și Cabernet Sauvignon. De culoare roz-somon deschis, vinul surprinde plăcut încă de la primele note de căpșune sălbatice și petale de trandafiri. Pe palat, vinul se dezvăluie apetisant, cu arome de cireșe proaspete și final înțepător. Se recomandă degustarea acestui vin la 7 grade Celsius, alături de aperitive, salate de sezon, avocado, cocktail de creveți, legume și preparate la grătar.

63

Mierea din Noua Zeelandă, cea mai scumpă miere importată de statele europene By lantulalimentar 2021-02-18 1

30,48 de euro fost anul trecut prețul unui kilogram de miere importat din Noua Zeelandă de țările din Uniunea Europeană. Prețul a urcat în 2020 cu 6,8% față de 2019, când a fost 28,55 euro. Mierea produsă în stupinele neozeelandeze, cea mai cunoscută fiind mierea de Manuca, este de departe cea mai scumpă miere importată de europeni, potrivit datelor Comisiei Europene.

Pe locul doi, ca preț, se află mierea provenită din Serbia, 4,80 euro/kg. Mierea din Turcia a costat 3,40 euro/kg. Mierea cumpărată din alte state a costat sub 3 euro/kg, cea mai ieftină fiind mierea din China, 1,40 euro/kg.

Cel mai mare preț pentru mierea din Uniunea Europeană ajunsă pe piețele din țări terțe a fost plătit de Emiratele Arabe Unite, 7,60 euro/kg. Mierea europeană primește cel mai mic preț în Maroc, 2,36 euro/kg.

* * *

„Marea Vaccinare cu NdD” (Negru de Drăgășani), by Winelover România, februarie 18, 2021, Adelina Boboc

64

Asociația WINELOVER România continuă seria evenimentelor de promovare a vinurilor românești de calitate prin  „Marea Vaccinare cu NdD” (n.r. – NdD – Negru de Drăgășani). În perioada 13-14 februarie, membrii asociației au organizat vizite si degustări la cramele de referință din zona Drăgășani, la care au participat peste 20 de pasionați de vinuri. Cu această ocazie, asociația a „adoptat” butuci din soiurile Crâmpoșie si Negru de Drăgășani.

„Scopul nostru ca asociație este de a promova vinul românesc, de a face cunoscute tradiția locală viticolă, calitatea superioară a vinurilor românești, a soiurilor naționale  consumatorilor de pretutindeni și, în special celor din afara țării. Dar, pentru a-ți câștiga notorietatea peste hotare, este necesar să te faci cunoscut mai întâi acasă. Așadar, noi, pasionații de vinuri românești, vom demara acțiuni până în momentul în care România va deveni o voce unitară și recunoscută în industria vinurilor de peste hotare. Și, vom face acest lucru cu sau fără ajutorul autorităților”, a declarat Răzvan Stoenescu, președintele Asociației WINELOVER România.

Prima acțiune de promovare a vinurilor românești,„Mica Unire – Marea Sorbire”, organizată în acest an de Asociația WINELOVER România, a avut loc la finalul lunii ianuarie, în Vrancea, cu ocazia celebrării zilei de 24 ianuarie. 

****

Despre Asociația WINELOVER România

Asociația Winelover România este o organizație neguvernamentală, care a luat naștere din pasiunea fondatorilor – iubitori de vin – cu scopul de a

65

promova vinul românesc, prin intermediul cursurilor de cunoaștere a soiurilor, vizitarea cramelor din principalele zone viniviticole, organizarea de degustări și concursuri de vin. Aceasta a fost fondată la finele lui 2018 și a derulat mai multe acțiuni cu scop caritabil. Membrii asociației activează în diverse domenii – de la industria transporturilor și logisticii și până la sectorul medical, turism, HR și HoReCa.

* * *

Tetra Laval industrializează producția de kulfi RO.aliment , February 18, 2021

În brevetul „Metoda de producere a unui amestec de kulfi”, Tetra Laval descrie prepararea kulfi, o rețetă indiană pentru înghețată pe bază de lapte, aromatizat cu fructe și condimente.

Metoda folosită în mod convențional este consumatoare de timp și foarte costisitoare din punctul de vedere al consumului de energie, fapt care a deschis posibilitatea pentru a utiliza reacția Maillard și dezvoltarea texturii.

Tetra Laval oferă un sistem industrial pentru obținerea kulfi.

Procesul constă din:

amestecarea unui lichid, cu lapte praf și zahăr și cu un amestec de ingrediente având un prim conținut de extract uscat,

încălzirea amestecului de ingrediente la un prim prag de temperatură pentru a declanșa reacția Maillard,

adăugarea de lichid pentru a răci amestecul la o a doua temperatură pentru a controla reacția Maillard și a reduce extractul uscat la un al doilea nivel,

pasteurizaarea kulfi, fie separat, fie când se inițiază reacția Maillard.

Brevetul indică nivelurile de temperatură și conținutul de lichide și solide pentru diferitele etape.

66

Centrul Managerial IBA Suport – obiectivul unuia dintre proiectele recent demarate de catre IBA Bucuresti. RO.aliment, February 17, 2021

Proiectul, cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, încheiat cu Ministerul Educației și Cercetării în calitate de Organism Intermediar (OI) pentru Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, are o valoare de 3.066.606,92 lei si o durata de 32 de luni.

Obiectivul general al proiectului constă în creșterea capacității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București de a participa la Programele Cadru de cercetare ale Uniunii Europene (Orizont 2020 și Orizont Europa), precum și la alte programe CDI internaționale, prin crearea unui Centru Managerial SUPORT (la nivelul unui departament orizontal), denumit IBA SUPORT.

Printre rezultatele prevazute se numără: Organizarea unui sistem suport pentru scrierea propunerilor de proiecte europene în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa cu participarea industriei (în special IMM-uri); Realizarea unei baze de date cu apelurile dedicate organizațiilor de cercetare și IMM-urilor; Realizarea unei baze de date cu IMM-uri; Organizarea de info-days și ateliere de lucru; Publicarea de articole științifice etc.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate.

Date de contact: INCDBA – IBA București, Str. Dinu Vintilă nr. 6, sector 2, București și punct de lucru: Str. Ancuța Băneasa nr. 5, sector 2, București, telefon 0316205833, fax 0316205834, www.bioresurse.ro.

Manager proiect: Gabriel Mustățea ( gabi.mustatea@bioresurse.ro)

ENGLISH short presentation:

67

Project IBA SUPPORT Managerial CentreProject financed by European Fund for Regional Development

Contract no. 328/390004/04.12.2020Value 3.066.606,92 lei

General objective: is to increase the capacity of IBA Bucharest to participate in the European Unions Research Framework Programs (Horizon 2020 and Horizon Europe) as well as other international RDI programs, by creating a SUPPORT MANAGEMENT CENTER called IBA SUPPORT.

Expected results: implementing a support system for writing European project proposals under Horizon 2020 and Horizon Europe with active involvment of the food industry (especially SMEs), creating a database with calls dedicated to research organizations and SMEs, creating a database with SMEs, organizing info-days and workshops, publication of scientific articles ect.

Project manager: Gabriel Mustatea gabi.mustatea@bioresurse.ro

* * *

7 motive și unul BONUS pentru care TREBUIE să-ți programezi o vizită la Crama Jelna, în Bistrița-Năsăud! februarie 18, 2021 Vinul.ro

Scriam, la final de 2020, că o evadare în natură, la o cramă boutique din inima Transilvaniei, este mai la îndemână decât crezi – și ne refeream la condițiile de cazare, la restaurantul, la ospitalitatea, la drumețiile sau la simpla relaxare în vie și, evident, la vinurile de la Crama Jelna, din Bistrița-Năsăud. Ei, bine, cum imediat intrăm în sezonul care ne va permite

68

să stăm mai mult pe-afară, ne-am gândit să-ți dăm noi motive să-ți îmbarci prietenii pentru o aventură în zonă. Căci o vizită de câteva zile are ce dezvălui drumețului doritor de experiențe autentic locale pline de mirare și gust. Ne-au ajutat cu documentarea prietenii de la cramă, firește. Cele de mai jos ajung de-un weekend activ și îți vor da motive să te întorci. La cramă, firește – pentru că de asta suntem aici, pe Vinul.ro. Aflați mai multe pe www.jelnatransilvania.ro

Via Transilvanica, drumul simbolic al diversității istorice românești

Inițiat de Asociația Tășuleasa Social (apropo, aruncați o privire, faceți un bine!), cu scopul de a lega simbolic – dar mai ales turistic – oamenii și provinciile românești, acest traseu de drumeție pedestră, călare pe bicicletă sau pe cai va avea în final 1.400 de kilometri presărați cu ocazii de a te regăsi pe tine și de a te conecta la valorile naturii și ale localnicilor, pe care ți le dezvăluie. Evident, nu e nevoie să-l parcurgi chiar pe tot deodată, dar merită să reții că segmentul de drum care traversează județul Bistrița-Năsăud este primul omologat ca traseu turistic, în 2019, la un an după începerea proiectului care va conecta, odată finalizat, Mănăstirea Putna de rămășițele Podulului lui Apolodor din Damasc de la Drobeta – Turnu Severin. Ca pe tot traseul, inițiatorii proiectului au identificat și semnalează și pe acest segment oportunități de cazare, masă și peisaje sau alte obiective care merită văzute. Să mai spunem că vei avea ocazia să vezi opere ale voluntarilor talentați, căci multe dintre bornele de andezit care marchează drumul sunt sculptate frumos și oferă ocazia să vezi cum omul modern nu s-a despărțit nici el de artă și își aduce contribuția și în acest fel la continuarea istoriei?

69

Lacul Colibița, din Munții Călimani – o minune înfăptuită de om în completarea naturii

Creat din nevoi hidroenergetice ale societății începând cu anul 1977, lacul de acumulare artificial Colibița a permis apariția unei stațiuni turistice foarte frumoase, înconjurată de un peisaj natural deosebit de atrăgător. Lacul are o suprafață de 270 de hectare și o lungime de 13 kilometri, iar dacă nu l-ai văzut ar fi cazul.

Biserica Evanghelică din Jelna și o frescă de legendă

Potrivit unor documente păstrate la Muzeul Bruckental și unor prezentări la congrese internaționale de istorie a zonei, fondată inițial ca un așezământ catolic, în anul 1455 biserica din Jelna găzduia importante relicve aduse de pe tot cuprinsul creștinătății: fragmente din veșmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus, ca și pământ de la Mormântul Sfânt din Ierusalim. La 1502, Biserica avea un steag aurit pentru procesiuni religioase, iar în 1558, obiectele catolice au fost vândute, biserica a devenit lutherană, s-a ridicat turnul din piatră şi s-a montat un ceas. Reproducerea de aici a frescei Navicella, de la Basilica San Pietro din Roma – una dintre puținele realizate în lume – a devenit și rămâne unul dintre motivele de fascinație care stârnesc curiozitatea vizitatorilor.

Peșterile din Munții Rodnei – o rezervație unică

Rezervația naturală Parcul național Munții Rodnei constituie un obiectiv turistic de primă importanță pentru cei dornici să-i pătrundă cu respect frumusețile. Aflată în nord-estul județului Bistrița-Năsăud, include mai multe peșteri renumite, precum Peștera Zânelor, Jgheabul lui Zalion și

70

Izvorul Tăușoarelor (cea mai adâncă din România).

Ați auzit de Lala Mare? Dar de Lala Mic?

Este cel mai mare lac glaciar din Munții Rodnei, aflat la peste 1.800 de metri altitudine. Chiar mai sus se găsește și Lala Mic – ambele, fac parte din Rezervația mixtă Ineu-Lala și din rezervația științifică Bila-Lala. În total, 23 de lacuri glaciare se găsesc aici.

Sângeorz-Băi, de unde izvorăște binele

Cu cele 9 izvoare de ape minerale, stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi este arhicunoscută – cel puțin din auzite – aproape oricărui român. Dar oare chiar mai știe oricine ce bogăție se găsește acolo? Bogate în magneziu, bicarbonat, sodiu și clor, ele sunt folosite pentru hidroterapii, inhalații și

71

electroterapii în tratarea bolilor aparatului digestiv, reumatismelor, afecțiunilor hepatice, obezității și gutei. Merită (re)vizitate oricând!

credit foto: www.sangeorzbai.com

O incursiune în lumea influencerilor de acum un secol

Două case memoriale din județ – George Coșbuc și Liviu Rebreanu – pot oferi turiștilor ocazia de a afla cum trăiau și ce gândeau oamenii de seamă ai literaturii și ai societății de limbă română de acum un secol. O vizită la oricare dintre acestea e un prilej de a pătrunde, mental, în viețile și operele care rezistă timpului. O incursiune în lumea adevăraților influenceri – dintre cei care au făurit o națiune!

Dar să nu uităm pentru ce suntem aici!

Iată aici și bonusul despre care vorbeam în titlu – fiindcă ne place să păstrăm cireașa de pe tort pentru final: pensiunea de 4 margarete de la Crama Jelna este, ea însăși, motiv suficient ca să plănuiești o vizită acolo! Amplasată la marginea celor 26 de hectare de vie, oferă ocazii excelente pentru plimbări în plantație sau în pădurea situată chiar pe proprietate, unde – interesant! – se mai găsesc și două lacuri (unul de pescuit și unul de agrement). În apropiere, în sat, există câteva manufacturi care merită măcar o vizită – o brutărie, o măcelărie, un atelier de olărit și unul de brânzeturi, dar și o casă de oaspeți a lui Nicolae Ceaușescu. La pensiune există cazare în 8 camere dotate cu tot confortul (250 lei pe noapte camera) și un restaurant de unde

72

oaspeții pot lua prânzuri și cine cu bucate de proveniență locală și cu vinurile casei, începând de la 80 lei / persoană și mergând până la aproape 200 de lei (în funcție de numărul de vinuri dorite). Pot fi organizate degustări fără masă, doar cu gustări locale, la prețuri între 38 și 129 lei / persoană. “Este Noua Toscană!”, a spus la un moment dat contele italian Giulio di Sacco – iar exclamația lui a fost preluată în 2019 de Financial Times, oferind astfel un înnoit motiv de prestigiu acestei regiuni.

* * *

73