Stiri 6 mai 2020, partea a douaINDUSTRIE ALIMENTARA

Julia Leferman, director general, Berarii României: Piaţa berii din România este o piaţă naţională, 97% din berea consumată în România este produsă local Miruna Diaconu 05.05.2020,

Videoconferinţa ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică.

Julia Leferman, director general, Berarii României, spune că piaţa berii din România este o piaţă naţională, astfel că 97% din berea consumată este produsă local. Totodată, sectorul HoReCa reprezintă o parte importantă în comercializarea berii, circa 15%, iar suspendarea activităţii companiilor din acest sector va avea consecinţe negative asupra industriei berii.

“Piaţa berii din România este o piaţă naţională, 97% din berea consumată în România este produsă local. Canalul HoReCa reprezintă o parte importantă în comercializarea berii în România, undeva la 15%, închiderea completă a acestui canal va avea consecinţe negative pentru industria noastră. Rămâne de văzut cât de mult va suplini canalul de retail sau cât de mult va creşte consumul casnic din scăderile de consum pe HoReCa. O creştere a consumul  casnic va creşte dar este puţin probabil ca ea să acopere întreaga pierdere pe care o anticipăm pe sectorul HoReCa”, spune Julia Leferman, director general, Berarii României, în cadrul videoconferinţei ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică.

Carmina Luca, Director General, Carnia – Ana si Cornel: Consider că ar trebui să continuăm investiţiile care susţin creşterea productivităţii Videoconferinţa ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică. Miruna Diaconu 05.05.2020,

Carmina Luca, Director General, Carnia – Ana si Cornel, spune că în această perioadă compania nu a avut probleme de cashflow şi au de gând să continue investiţiile pentru a putea susţine creşterea productivităţii dar şi a scăderii costurilor în viitor.

“Consider că ar trebui să continuăm investiţiile care susţin creşterea productivităţii sau a scăderii costurilor. În următoarele luni situaţia nu va fi una favorabilă dar nu cred ca nu se va putea gestiona. Nu am avut probleme de cashflow. Achiziţiile au fost făcute atât din intern cât şi din extern, dar în ultima perioadă ne-am axat mai mult pe România, având soluţii de la producătorii români”, spune Carmina Luca, Director General, Carnia – Ana si Cornel, în cadrul videoconferinţei ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică.

Primele date oficiale. Producţia de vin a scăzut sub 5 milioane de hectolitri în 2019 după un declin de 4%. Scăderea e de trei ori mai mică decât media mondială. Pe piaţa de România sunt 250 de crame Cristina Roşca 04.05.2020,

Pe piaţa din România sunt circa 250 de crame, numărul lor crescând în ultimii ani pe fondul deschiderii unor afaceri mici, active pe segmentul vinurilor premium. Acestea din urmă vând însă în special în HoReCa şi sunt puternic lovite de pandemia de Covid-19. Cramele mari au o pondere importantă a vânzărilor în retailul modern şi sunt totodată mai ferite de actuala criză, deşi nu total.

România a produs anul trecut 4,9 milioane de hectolitri de vin, cu 4% mai puţin decât în 2018, arată raportul oficial al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) care prezintă primele rezultate oficiale.

România este al 12-lea cel mai mare producător de vin din lume, după Portugalia, poziţie pe care şi-a păstrat-o de-a lungul anilor în pofida fluctuaţiilor normale de producţie. De altfel, scăderea de 4% de anul trecut a îndepărtat piaţa locală de Portugalia, una dintre puţinele ţări unde producţia de vin a crescut. Ba mai mult, din datele OIV, această ţară a înregistrat cea mai puternică creştere între marii jucători ai lumii.

Danone România donează 250.000 euro către Asociaţia Dăruieşte Viaţă

S.B. Companii / 06 mai Danone România donează 250.000 de euro, aproximativ 1,2 milioane de lei, către Asociaţia Dăruieşte Viaţă pentru a sprijini lupta împotriva pandemiei, informează, miercuri, un comunicat al companiei.

Angajaţii producătorului Danone România sunt implicaţi direct în colectarea nevoilor spitalelor din toată ţara, iar cu ajutorul echipei Dăruieşte Viaţă vor fi puse la dispoziţie echipamentele şi materialele medicale necesare.

"În astfel de momente, este mai important ca oricând să acţionăm cu claritate, să reacţionăm rapid şi cu precizie şi să fim uniţi. De aceea, pentru a ne proteja angajaţii şi partenerii, compania noastră se angajează la nivel global să îi susţină pe aceştia, garantând, totodată, siguranţa lanţului de aprovizionare al produselor noastre. În acelaşi timp, suntem alături de comunitate şi ne oferim în continuare ajutorul. Am identificat cel mai bun mod posibil pentru a acoperi unele nevoi tot mai mari de echipamente şi materiale medicale din cele mai vulnerabile locuri din România. Toate acestea cu ajutorul colegilor noştri, care s-au oferit voluntar să sprijine prin identificarea şi centralizarea nevoilor direct de la spitalele din toată ţara. Suntem cu toţii responsabili şi este important să fim uniţi pentru a depăşi această situaţie cât mai uşor. Acum, viziunea noastră "One Planet. One Health" este şi mai relevantă pentru noi", a declarat Natalia Gelshtein-Kiss, Market Director pentru Danone România, Bulgaria şi Ţările Adriatice.

Oana Gheorghiu, unul dintre fondatorii Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, susţine că este foarte important, în această perioadă, să fim alături de comunităţi, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. "Pentru noi, #ReuşimÎmpreună este mai mult decât un nume de campanie, este ceea ce ne animă şi ne face să mergem mai departe. Nu există o cauză mai bună decât viaţa. Îi invităm pe toţi cei care se pot alătura să contribuie pentru a ajuta cadrele medicale şi a da o şansă în plus pacienţilor din România", spune Oana Gheorghiu.

La rândul său, Carmen Uscatu, fondator Dăruieşte Viaţă, afirmă că fiecare acţiune contează, pentru că poate salva o viaţă.

"Cu responsabilitate şi solidaritate vom trece împreună peste această pandemie. Ne bucurăm de implicarea Danone pentru a sprijini spitalele din România şi personalul medical, astfel încât să poată oferi îngrijirea necesară pacienţilor cu coronavirus, dar şi cu alte patologii. Fiecare acţiune contează, pentru că poate salva o viaţă. Sperăm ca tot mai multe companii şi persoane fizice să se alăture cu donaţii pe site-ul daruiesteviata.ro", spune Carmen Uscatu.

De la începutul pandemiei, echipa Danone a sprijinit permanent comunităţile din România prin donarea a peste 400.000 de produse (iaurturi, smântână, produse pe bază de plante) în valoare de peste 280.000 de euro, destinate pacienţilor şi medicilor din spitale şi persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. În acest sens, compania va continua să sprijine oamenii care au nevoie de ajutor în această perioadă dificilă.

Totodată, pentru a proteja siguranţa angajaţilor, partenerilor şi consumatorilor săi, compania a sporit măsurile de siguranţă şi prevenţie, acestea vizând întregul său lanţ de aprovizionare: începând cu laptele colectat de la fermierii români, în fabrica şi în depozitul din Bucureşti şi până la livrarea produselor către magazine.

La nivel global, compania şi-a luat angajamentul ferm de a garanta contractele şi veniturile celor 100.000 de angajaţi Danone din toată lumea până la 30 iunie 2020, oferind, de asemenea, o asigurare de sănătate extinsă (pentru concediu medical, îngrijirea copiilor, carantină), precum şi o primă specială pentru cei care îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă pe durata pandemiei.

Potrivit sursei citate, oricine poate contribui şi se poate alătura iniţiativei Dăruieşte Viaţă, care sprijină spitalele din România pe vremea pandemiei, prin trimiterea unui SMS la numărul 8826 cu mesajul Împreună (valoarea unui SMS este de 2 euro, iar SMS-urile pot fi trimise doar de pe teritoriul României).

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAStudiu ING: Post-criza coronavirusului va genera riscul de scădere a cererii sau preţurilor de cereale Florentina Niţu 05.05.2020,

Pandemia de COVID-19 a generat o cerere foarte mare de cereale atât din piaţa internă, cât şi piaţa exernă, România fiind unul dintre principalii exportatori din UE, alături de Franţa, însă, post-criză există riscul ca această cerere să se diminueze, iar preţurile să scadă, arată un studiu realizat de ING Bank, sucursala de la Bucureşti a bănci cu acelaşi nume.

„Cererea mare din această perioadă este foarte posibil să fie determinată şi de îngrijoarea mai multor ţări de a-şi asigura stocuri în avans, datorită crizei. Nu se ştie exact cum vor reacţiona pieţele, dar câteva semne pozitive în sustinerea pretului sunt: reînceperea activităţilor în China, contingentarea exportului în Rusia. (…) Totuşi, există riscul scăderii cererii sau preţurilor în perioada post-criză”, a spus Marius Gavrea, business strategy lead Agri Financing Products Mid Corporate Banking în cadrul ING Bank.

Studiul are la bază discuţii cu fermieri mici şi mari, clienţi ai bănci, dar şi informaţii obţinute de la organizaţii de producători sau traderi de inputuri agricole ori de cereale.

Preţul grâului a fost destul de volatile în acestă perioadă, dar a mai urcat şi s-a stabilizat în jurul valorii de 190-196 euro/t pe Matif, susţinut de cererea mare din China şi din Orientul Mijlociu. Aceasta s-a reflectat mult şi în preţurile din România, unde preţul FOB Constanta a ajuns la 195-198 euro/t la finalul lunii martie.

Preţul porumbului a variat între 145 – 165 euro/t în perioada octombrie 2019-martie 2020, în România. Acest lucru s-a dotorat faptului că a fost o producţie bună în 2019, s-au putut onora comezile, iar cumpărătorii tradiţionali, Spania sau Olanda, au continuat să aibă cerere având nevoie de ele, în mare, în furajarea animalelor.

Alte riscuri ce ar putea urma după această criză sunt reducerea capacităţii de aprovizioare cu materii prime pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor pentru campania ce începe în luna august 2020, deficitul de forţă de muncă din cauza îmbolnăvirilor şi/sau carantinei ori încetinirea logisticii, având în vedere măsurile de securitate.

Totuşi, societăţile comerciale care activează în acest sector sunt în general înfiinţate în anii ’90 şi au mai făcut faţă unor crize economice severe, globale sau sectoriale (inflaţia din anii ‘96-98, criza financiară din 2008, seceta din 2012). Totodată, au o capitalizare bună, având în vederea vechimea în business, faptul că ultimele 2-3 campanii Agricole au fost foarte bune, iar mulţi fermieri sunt dotaţi cu echipamentele necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor.

„Putem fi optimişti în ceea ce priveşte modul în care sectorul producţiei vegetale va depăşi această criză”, a menţionat Marius Gavrea.

Restaurantele şi barurile, o piaţă de 15-17 mld. lei şi 400.000 de salariaţi, a cărei soartă rămâne sub semnul întrebării. Ieşitul în oraş ar putea deveni un lux Cristina Roşca 06.05.2020,

Nici după ce îşi va deschide uşile pentru clienţi industria nu va arăta ca înainte de 15 martie, urmând în viitorul apropiat să existe o nouă realitate.

Restaurantele, cafenelele şi barurile au descuiat uşile dar nu au voie să le deschidă pentru a primi primii clienţi după deja două luni de pauză. Mai exact, proprietarii de localuri spun că sunt gata să îşi reia activitatea „şi mâine“, dar au nevoie de acordul autorităţilor care încă nu înaintează o dată.

Există doar o certitudine, că această dată nu va fi 15 mai, când îşi vor relua activitatea saloanele de înfrumuseţare, muzeele şi cabinetele stomatologice. În cazul restaurantelor, cafenelelor şi barurilor data se va decide în funcţie de evoluţia numărului de cazuri.

Prelungirea acestui termen însă înseamnă intrarea în moarte clinică pentru multe afaceri care nu vor mai redeschide după aceea. De altfel, jucătorii din piaţă estimează că piaţa de restaurante, cafenele şi baruri s-ar putea înjumătăţi în 2020 pe fondul pandemiei actuale, la

8-9 mld. lei. La fel, ar putea şterge cu buretele 30-40% din numărul de firme şi localuri şi ar putea duce la dispariţia a 30.000-50.000 de locuri de muncă.

Piaţa de restaurante, cafenele şi baruri este una dintre cele mai lovite din economie de pandemia de Covid-19. Este vorba de o industrie de 15-17 mld. lei şi de 36.000-40.000 de localuri care sunt închise şi aşteaptă aprobarea autorităţilor pentru a redeschide.

Ce este important de spus însă este că nici după ce îşi va deschide uşile pentru clienţi, industria nu va arăta ca înainte de 15 martie, urmând în viitorul apropiat să existe o nouă realitate. Spaţiile din restaurante, dar şi din cafenele şi baruri, vor fi reconfigurate pentru a se menţine distanţa recomandată de 1,5-2 metri între clienţi. Astfel, numărul de locuri din interior sau de pe terasă se va reduce considerabil. Însă nu doar atât, şi încasările se vor reduce. Angajaţii restaurantelor vor fi nevoiţi să poarte în permanenţă mască şi mănuşi. Aceste echipamente înseamnă însă costuri suplimentare pentru proprietari.

Astfel, preţurile din restaurante, cafenele şi baruri ar putea creşte ca urmare a costurilor suplimentare cu care se confruntă proprietarii de localuri, încât ieşitul în oraş ar putea deveni un lux.

Pandemia de Covid-19 a lovit piaţa HoReCa fix când începea să se democratizeze ideea de bar. Rezultatul? Baruri de bere, de vin, de gin, de shot-uri sau cocktailuri, o adevărată „explozie“ de gusturi pentru papile tot mai rafinate 06 mai 2020  Cristina Roşca A fost nevoie de trei decenii de capitalism, câteva (mai multe) călătorii dincolo de graniţă şi un strop de curaj antreprenorial pentru ca acel concept universal valabil de bar să capete alt sens pe plaiuri mioritice. Mai exact, barul tot bar a rămas în esenţa sa, adică este tot un loc de întâlnire conturat în jurul unui pahar ce contine (cel puţin) o băutură alcoolică, însă au apărut o serie de declinări ale ideii. Rezultatul? Baruri de bere, de vin, de gin, de shot-uri sau cocktailuri, o adevărată „explozie“ de gusturi pentru papile tot mai rafinate.

Pe pieţele dezvoltate, în special în Occident, baruri există în fel şi chip, care mai de care mai specializate, mai atent gândite pentru a deservi cele mai exigente aşteptări. Nu cred că există vreo băutură universal cunoscută, fie ea vodcă, şampanie, whiskey sau gin, în jurul căreia să nu se fi conturat cel puţin un bar.

Spre exemplu, pasiunea spaniolilor pentru gin şi pentru cocktailurile pe bază de această licoare i-a determinat pe antreprenorii din Peninsula iberică nu doar să se joace cu aromele şi cu combinaţiile, ci şi să dezvolte baruri de specialitate „închinate“ acestui tip de băutură care are şi ea o istorie de sute de ani. Strămoşul ginului este o poţiune de ienupăr care se vindea în farmaciile din Olanda, fiind descoperit de soldaţii englezi în timpul Războiului olandez de Independenţă. De altfel, numele iniţial al băuturii a fost Der Naturem Bloeme (Dutch courage sau Curajul olandez), tocmai pentru că dădea curaj soldaţilor în luptă.

Dar nu barurile de gin au fost primele. Nici pe departe. Primele wine-baruri au apărut în urmă cu mai bine de cinci secole, unde altundeva decât în Italia, ţara unde „la vita e bella“. Le-au împrumutat apoi francezii şi britanicii câteva sute de ani mai târziu, pentru ca americanii să le ridice la „ceruri“, mai exact să le aşeze la înălţime. Pentru că ce poate fi mai frumos decât un apus de soare deasupra Manhattan-ului sau o panoramă a zgârie-norilor după lăsarea întunericului cu un pahar de vin în mână?

În România, moda wine-barurilor a venit mai târziu, mult mai târziu, acum circa un deceniu, când consumatorii locali începuseră deja să prindă gustul acestei bături denumite nu fără de motiv licoarea zeilor. Astăzi însă, segmentul de wine-baruri este cel mai dezvoltat între barurile specializate, având în marile oraşe ale ţări câteva zeci de „exemplare“. Ajută şi faptul că România este unul dintre cei mai mari producători mondiali de vin.

Spre exemplu, fondatorii wine-barului Pâine şi Vin situat la câţiva paşi de centrul istoric al Bucureştiului şi-au găsit inspiraţia pentru acest business ca urmare a unei vacanţe în regiunea Toscana din Italia, o zonă viticolă plină de crame, osterii, taverne şi enoteci (wine-bar-uri italieneşti cu magazin şi local unde se poate mânca şi savura un vin bun). Deşi s-au lăsat inspiraţi de italieni, antreprenorii au adaptat conceptul pieţei locale, aşa că au mers pe ideea de meniu alcătuit doar din vinuri româneşti, specifice fiecărei zone viticole cu tradiţie de la noi. Un total de câteva zeci de etichete, albe, roşii, rosé şi spumante, toate „made in România“ şi toate disponibile la pahar. „Şi asta pentru că în ultima vreme vinul românesc a cunoscut o adevărată renaştere. Avem astăzi o mulţime de crame mici, locale, ce merită toată atenţia“, spuneau oficialii companiei la scurtă vreme după deschidere.

Dar wine-bar-urile doar au deschis drumul pentru această democratizare din lumea barurilor. Au urmat astfel şi alte afaceri specializate, cum e cazul GinOteca, primul bar specializat în cocktailuri şi alte licori bazate pe gin. Localul a fost deschis anul trecut şi are în ofertă câteva zeci de tipuri de gin ce poate fi combinat cu fel şi fel de ape tonice, dar şi cu alte ingrediente alături de care îi şade bine.

„Totul a pornit de la o nevoie a noastră personală, în condiţiile în care, noi, odată cu vârsta, am devenit interesaţi de lucrurile de bună calitate. Într-adevăr acest concept (de specialitate) care are la bază atenţia asupra unui singur produs apare în străinătate, însă nici acolo nu este încă îndeajuns conturat“, spun fondatorii GinOteca. Dar lucrurile merg spre bine din acest punct de vedere, atât peste hotare, cât şi local.

„Dacă în urmă cu ceva ani nu puneam preţ atât de mare pe calitatea produsului, şi asta deoarece nici barurile nu erau interesate să ofere mai multe produse dintr-o singură categorie la o calitate premium, ci o combinaţie de mai multe băuturi din categorii diferite, acum am început să căutăm acest lucru“, adaugă Marius Tiberius Bugi, actor, şi Nicolae Sare-Albă (Nic, cum îi spun prietenii), care activează în domeniul vânzărilor.

Aşadar în opinia lor, între consumator şi antreprenor există o comunicare, un proces de educare simultan pe modelul win-win. Consumatorul dă tonul de regulă, asta şi deoarece are o mai mare deschidere şi acces la informaţii, suficient cât să fie atras de diversitatea produsului preferat.  Antreprenorul vine cu un răspuns la cerinţa consumatorului şi îi oferă acestuia ceea ce îşi doreşte. Cum ar fi, spre exemplu, faptul că se introduc în meniu câteva variante de gin. Pe de altă parte cealaltă formă de relaţie este cea în care antreprenorul propune un concept nou (un bar specializat pe ginuri), iar consumatorul îl adoptă.

„Un concept care se axează pe un singur element - de exemplu GinOteca, care se conturează în jurul ginului - va oferi întotdeauna, pe lângă o diversitate mare a unui produs în diverse combinaţii, şi o experienţă atât educativă, cât şi senzorială.“

Sebastian Florescu, cofondatorul The Owl Cocktail House (un bar de cocktailuri, după cum îi spune şi numele), este de părere că după o lungă perioadă în care HoReCa şi clientela au fost împânzite de servicii mediocre, a apărut organic nevoia unor astfel de baruri specializate. Dezvoltarea acestora vine şi în contextul în care consumatorii locali au accesat baruri internaţionale, cu standarde peste media din România.

La origini braşovean, băiat de munte, Sebastian a locuit o bună perioadă la Londra, de la 19 până pe la 30 de ani. După mulţi ani de experienţă în baruri peste hotare, în 2014, el s-a întors acasă, iar după o perioadă în care a lucrat pentru alţii şi a organizat evenimente corporate, a decis să îşi lanseze un business al său, un local care să deschidă minţile românilor şi apetitul străinilor pentru cocktailuri. Aşa a apărut The Owl Cocktail House, amplasat în inima Bucureştiului, la doar câţiva paşi - literalmente - de Ateneul Român.

„Cred că avem mult de recuperat şi construit în HoReCa. Educaţia este cea mai importantă, iar pentru a creşte, noi înşine trebuie să creştem împreună cu clientela, investind pe toate planurile într-o generaţie nouă de personal.“ Există mulţi barmani români care lucrează în diferite ţări şi nu o fac doar pentru bani, ci şi pentru condiţii, pentru că pot cu adevărat să profeseze pe ceea ce ştiu să facă. „Acum e momentul să investim în tineri, să revoluţionăm sistemul. Altfel, o să rămânem unde suntem sau poate chiar o să fie mai rău. Sper să ajungem de acum în câţiva ani să culegem roadele, să avem baruri de top, localuri ce concurează cu cele mai bune de pe glob, barmani foarte buni care practică în România ceea ce ştiu, care câştigă la fel ca şi cei din alte părţi ale lumii.“ Până acolo însă mai e de muncă, spune el. În paralel, pentru că toate formele de educaţie merg mână în mână, Sebastian încearcă să deschidă apetitul românilor (şi străinilor) pentru băuturi în combinaţii neaşteptate.

Şi dacă tot am vorbit de mix and match în materie de băuturi, există şi altfel de cocktailuri disponibile local, sub formă de shot. Bineînţeles, pot fi şi shot-uri pure, după preferinţe.

Shoteria este primul bar de shoturi din ţară şi primul local din lume cu o staţie de reabilitare care are ca scop eliminarea mahmurelii prin remedii clasice şi tradiţionale precum murături, zeamă de varză, dar şi prin remedii moderne, de inspiraţie internaţională, precum Kombucha. În meniu se regăsesc constant 60-80 de produse, iar shoturile sunt schimbate în funcţie de sezon.

Indiferent cât de mult s-au diversificat gusturile românilor şi cât s-au rafinat, băutura preferată a fost şi rămâne berea. Dar chiar şi aici, lucrurile nu sunt atât de simple.

„În ultimii şapte ani, de când am pornit Zăganu, observăm o schimbare a preferinţelor consumatorilor români în privinţa berii şi ne bucurăm că noi am fost motorul acestor schimbări“, spune Laurenţiu Bănescu, cofondatorul companiei Fabrica de Bere Bună, care deţine brandul Zăganu. El şi Alexandru Geamănu au pornit iniţial proiectul microberăriei Zăganu, aflată la 120 de kilometri de Bucureşti, în judeţul Prahova, pentru ca apoi să dezvolte şi un bar cu 90 de locuri ce poartă acelaşi nume - Fabrica de Bere Bună.

„Oamenii, în special în HoReCa, îşi schimbă preferinţele de la berea industrială către berile artizanale, nepasteurizate, produse de către oameni, după reţete proprii, în cantităţi mici, cu ingrediente naturale şi fermentaţie naturală. Observăm în piaţă un apetit pentru a experimenta stiluri de bere diferite.“

Apariţia barului Fabrică de Bere Bună este doar o consecinţă firească a contextului actual, în care berea artizanală câştigă, an de an, teren în faţă berii industriale, spune antreprenorul. „Barul nostru era în plan încă de când am cumpărat micro-berăria de la Măneciu, însă lipsa de fonduri precum şi alte priorităţi ne-au amânat planurile până în august 2017.“ Momentan, barul vinde 11 beri diferite la draught din care opt sunt Zăganu şi trei sunt „guest beers“, având şi o selecţie la sticlă, toate beri româneşti, artizanale.

„Barul nostru a fost încă de la început frecventat de mulţi fani ai berii Zăganu, dar şi ai berii artizanale în general. În plus, fiind situaţi pe Calea Victoriei, cea mai faimoasă stradă din Bucureşti, ne bucurăm şi de vizita multor turişti fani «craft beer».“

Turiştii nu sunt încă mulţi în România, mai ales cei străini. Dar tot mai mulţi români devin ei înşişi turişti peste hotare şi revin acasă cu apetitul deschis pentru experienţe noi în lumea infinitelor combinaţii ale băuturilor cu multe grade.

ZF 15 minute cu un antreprenor. Radu Dumitrescu, grupul de restaurante SHC: Trebuie să redeschidem, trebuie să putem funcţiona cu distanţare socială şi cu măşti şi mănuşi astfel încât să supravieţuim Cristina Roşca 05.05.2020,

♦ Grupul de restaurante Stadio Hospitality Concept (SHC) reuneşte sub aceeaşi umbrelă localurile Stadio Restaurant cu Atrium, Social 1, restaurantul NOR (amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Sky Tower, cea mai înaltă din România) şi Cişmigiu Bistro la Etaj ♦ Recent, a fost preluat şi localul 18 Lounge din zona Piaţa Presei Libere l Acelaşi grup operează şi spaţiul Iqos din Piaţa Victoriei, unde există un hub creativ, un spaţiu de evenimente şi un mic bistrou ♦ SHC are circa 350 de salariaţi şi afaceri totale estimate la 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018.

Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante SHC: Noi ne dorim să deschidem, să aducem oamenii înapoi în restaurante, să aducem angajaţii de acasă că nu mai pot trăi cu 75% din salariu. Sunt mulţi proprietari de locuinţe şi spaţii comerciale care nu au înţeles că nu avem cum să plătim chiriile. În cel mai bun caz au avut loc amânări. Noi ne dorim să deschidem pentru că din livrări nu se poate trăi. Dacă va mai dura mult situaţia asta, sunt şanse mari să închidem mulţi dintre noi.

Antreprenorul Radu Dumitrescu, fondatorul şi acţionarul majoritar al businessului SHC din domeniul restaurantelor, spune că lucrează cu mai multe scenarii posibile acum dat fiind că nu există niciun fel de informaţie certă privind redeschiderea sectorului HoReCa. Tocmai din acest motiv e aproape imposibil să înainteze cifre şi estimări.

„Noi avem diverse scenarii. Am făcut scenarii şi pornind de la ideea că nu deschidem deloc în 2020. Nu ştim ce se va întâmpla. Se poate întâmpla să deschidem la 15 mai sau la 15 august. Nu ştim ce va fi, aşa că nu putem înainta cifre. E foarte important momentul redeschiderii. E importantă şi starea de spirit a populaţiei, dar şi cât de mult s-au redus îmbolnăvirile şi decesele. Sunt mulţi factori de luat în seamnă”, a spus omul de afaceri în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Kaufland România anunţă primele 14 proiecte ce primesc finanţare de jumătate de milion de euro S.B. Companii / 06 mai

Kaufland România anunţă primele 14 proiecte finanţate în cadrul apelului de proiecte 'În Stare să Ajut', parte a programului 'În Stare de Bine', prin care compania acordă granturi nerambursabile ONG-urilor din ţară, care s-au mobilizat să ajute comunităţile şi grupurile cele mai vulnerabile în această perioadă, potrivit Agerpres.Potrivit unui comunicat al companiei, în cadrul apelului, 500.000 de euro au fost acordaţi celor 14 proiecte ce vin în sprijinul urgent al grupurilor defavorizate afectate de pandemie şi personalului medical din prima linie, în comunităţile din 17 judeţe din ţară şi Bucureşti.

"De la sprijin material şi până la asistenţă psihologică, proiectele selectate răspund unor necesităţi imediate pentru categorii defavorizate, fie de ordin medical pentru nou-născuţi, asistenţă pentru bolnavii de cancer, vin în sprijinul cadrelor medicale, pacienţilor, familiilor nevoiaşe, persoanelor din mediul rural, persoanelor fără adăpost, victimelor violenţei domestice sau vin să susţină continuarea educaţiei şcolare", se menţionează în comunicat.

Astfel, datorită finanţării oferite Asociaţiei Prematurilor, personalul medical şi cei peste 200 de nou-născuţi din 4 maternităţi şi secţii din România, vor avea mai multe echipamente de protecţie şi aparatură performantă pentru a putea lupta împotriva COVID-19.

Totodată, 537 de spitale şi unităţi SMURD şi SAJ din România vor fi dotate cu un sistem inovator de dezinfectare a costumelor cadrelor medicale, ce pulverizează fin soluţia decontaminată, acoperindu-le cu o peliculă ce neutralizează virusul - prin finanţarea proiectului Asociaţiei CERT-Transilvania Community Emergency Response Team.

De asemenea, 120 de pacienţi cu cancer din Braşov şi alte judeţe vor beneficia de un centru de asistenţă multidisciplinară, unde vor avea parte de intervenţii medicale, precum şi de consiliere psiho-emoţională şi socială de la distanţă, prin proiectul PalHub al Fundaţiei HOSPICE Casa Speranţei.

"Persoanele fără adăpost din Iaşi şi victimele violenţei domestice vor fi sprijinite cu locuinţe de urgenţă amenajate şi vor primi servicii medico-sociale speciale, ca urmare a proiectului derulat local de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale - FONSS; Pachete cu echipamente de protecţie şi dezinfectant vor fi donate în judeţul cel mai afectat, Suceava, către grupurile defavorizate din mediul rural, dar şi medicilor şi pacienţilor, copii şi adulţi - prin intermediul Asociaţiei Liver Research Club (LIREC) Suceava", se mai precizează în comunicat.

Potrivit companiei, şi în restul ţării vor fi donate echipamente şi materiale sanitare, prin intermediul Asociaţiei Sprijin pentru Comunitate şi Asistenţă Umanitară Arad, Asociaţiei Totul este posibil (în 5 judeţe), Asociaţiei Spital Sofia din Sebeş: #AjutSpitalulSofia, Asociaţiei Reality Check şi Asociaţiei Merci Charity Boutique - care a primit sprijin pentru a înfiinţa o unitate de producţie de costume speciale pentru medici.

"Peste 500 de familii din mai multe judeţe care se confruntă cu dificultăţi materiale vor primi pachete cu produse alimentare şi de igienă imperios necesare, datorită implicării unor asociaţii precum Asociaţia Reality Check. Familiile vor beneficia de programe de susţinere psihologică împotriva anxietăţii şi a depresiei, prin eforturile Fundaţiei Inimă de Copil prin proiectul Solidaritate versus Covid-19 şi Fundaţiei Serviciilor Sociale Bethany, prin iniţiativa Împreună pentru comunităţi vulnerabile.", se mai spune în comunicat.

Totodată, pentru a susţine derularea învăţământului online, elevii şi profesorii vor primi tablete, kituri educative, conexiune la internet şi asistenţă psiho-socială, pentru prevenirea abuzurilor fizice şi emoţionale sau abandonului şcolar - sprijin posibil datorită proiectelor Fundaţiei de Sprijin Comunitar din Bacău cu proiectul Alo, sunt aici să te ajut!, Asociaţiei pentru Promovarea Incluziunii Sociale din Cluj, prin acţiunea În stare de solidaritate demarată la nivel local şi Fundaţia Inimă de Copil.

Peste 143 de proiecte au fost depuse de către ONG-uri din întreaga ţară pe platforma www.instaredebine.ro/ajut, în cadrul apelului de proiecte lansat în luna aprilie, cu o nevoie de finanţare ce a totalizat 3,5 milioane de euro.

"Am început al treilea an al programului 'În Stare de Bine' cu un apel dedicat proiectelor care răspund nevoilor actuale ale comunităţilor, fiind motivaţi de dorinţa de a sprijini eforturile societăţii civile în combaterea efectelor negative ale crizei.

Astfel, prin apelul 'În Stare să Ajut', finanţăm proiecte care vizează beneficiari din toată ţara şi prezintă o diversitate a intervenţiilor oferite de ONG-uri: de la pachete cu alimente şi echipamente de protecţie pentru personalul medical la sisteme de decontaminare şi soluţii de locuire de urgenţă pentru persoane defavorizate. Alături de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, dovedim prin acţiuni că responsabilitatea face diferenţa", a afirmat Anna Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.

Finanţarea oferită de Kaufland răsplăteşte, astfel, implicarea remarcabilă a organizaţiilor neguvernamentale din ultimele două luni, care s-au alăturat eforturilor autorităţilor şi cadrelor medicale în lupta cu noul virus, continuând, în aceeaşi măsură, să activeze în rândul comunităţilor locale.

Programul 'În Stare de Bine' se adresează tuturor asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor care dezvoltă proiecte în domeniile cultură, sport şi viaţă sănătoasă şi care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile. Acesta este este susţinut de Kaufland România şi implementat cu sprijinul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Valoarea totală a granturilor nerambursabile alocate anual în cadrul programului se ridică la 1 milion de euro.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 ţări, 132.000 de angajaţi şi o reţea de 129 de magazine în România.

Mega Image livrează cumpărături acasă în 60 de minute S.B. Companii / 06 mai

Mega Image extinde parteneriatul cu eMag pentru a oferi acces rapid la produse alimentare şi pentru casă livrate în 60 de minute prin noua platformă online Tazz by eMag, potrivit unui comunicat al retailerului, potrivit Agerpres. Astfel, în contextul COVID-19, care a generat o cerere foarte mare pentru livrarea produselor din categoria supermarket prin comenzi online, Mega Image creşte capacitatea de livrare într-un timp foarte scurt, de doar 60 de minute.

Pentru început, în faza pilot de lansare a platformei, serviciul de livrare rapidă acoperă o zonă limitată din Bucureşti, în aria de acoperire a 23 de magazine Mega Image din zona de nord, precum şi în alte două oraşe din ţară, Timişoara şi Cluj.

Potrivit sursei citată, pentru lansarea unei comenzi, clienţii pot accesa Tazz by eMag, fie direct pe www.tazz.ro, fie prin aplicaţiile disponibile pentru Android şi iOS şi pot alege din peste 500 de produse alimentare şi pentru casă, precum şi din şase pachete create special pentru a scurta timpul de pregătire şi de livrare.

Astfel, fiecare comandă este preluată de cel mai apropiat magazin Mega Image, aflat în program, în care echipe dedicate pregătesc cumpărăturile. În acelaşi timp, un curier este anunţat prin platformă şi este trimis pentru livrare, care se face între 30 şi 60 de minute, iar plata se face doar online, prin card bancar.

"Întregul context actual ne provoacă să ne adaptăm, să găsim soluţii imediate care să răspundă nevoilor clienţilor noştri aici şi acum. Foarte mulţi clienţi au ales să facă online cumpărăturile şi, deşi am crescut capacitatea de operare, venim cu noi soluţii prin extinderea în mod firesc a parteneriatului cu eMag pentru platforma Tazz. Reuşim să livrăm astfel în siguranţă produse pentru nevoi urgente din magazinele aflate în proximitate într-un timp foarte scurt, de 60 de minute de la lansarea comenzii", afirmă Mircea Moga, CEO Mega Image.

Unul dintre beneficii este livrarea produselor proaspete şi în alte oraşe în afara Bucureştiului, pregătite pentru livrare direct în magazinele din proximitate.

"Acest nou serviciu de livrare rapidă la domiciliu este o soluţie alternativă pentru cumpărături în contextul distanţării sociale impuse de COVID-19, atât pentru persoanele care vor să reducă vizitele în magazine, cât şi pentru cele care au acces limitat în această perioadă. În acelaşi timp, platforma Tazz by eMag completează cumpărăturile online care pot fi făcute în supermarketul online Mega Image, direct pe www.mega-image.ro sau în marketplace-ul eMag, pe www.emag.ro/supermarket.", se mai precizează în comunicat.

Mega Image este unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 780 de magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte, Timişoara, Bacău, Focşani şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Româneşti.

Tazz by eMAG este numele sub care, începând din luna aprilie 2020, a ales să comunice platforma EuCeMananc, care astfel şi-a extins serviciile, de la produse alimentare la orice produse necesare pentru casă, cu livrare rapidă, în 60 de minute. Noul brand este rezultatul parteneriatului încheiat în toamna lui 2019 cu eMAG, care a intrat în acţionariatul companiei EuCeMananc cu obiectivul de a accelera dezvoltarea business-ului.

Penny a deschis două noi magazine  meatmilk 6 mai 2020

După cum se precizează într-un comunicat, rețeaua de magazine PENNY s-a extins în luna aprilie cu două noi unități, amplasate în Moșnița Nouă, județul Timiș și în localitatea Năvodari, din județul Constanța. Astfel, rețeaua ajunge la 259 de spații deschise în România.

Noul magazin PENNY din Moșnița Nouă, Timiș, este situat pe Strada Ștefana, Nr. 2 și are un spațiu de vânzare de 858 m2.

Cei 14 angajați îi așteaptă pe clienți de luni până sâmbătă în intervalul 07:30 – 21:00 și duminică între 08:00 – 20:00.

Pentru confortul clienților, noul magazin dispune și de un număr de 80 de locuri de parcare, dintre care patru pentru persoanele cu dizabilități și patru case de marcat.

La rândul său, magazinul din Năvodari, care este și cel de-al doilea magazin PENNY din oraș, se află pe strada Albinelor, Lot 1 și are un spațiu de vânzare de 852 m2.

O echipă de 16 angajați îi întâmpină pe clienți de luni până sâmbătă în intervalul 07:30 – 21:00 și duminică între 08:00 – 20:00.

Pentru confortul acestora, noul magazin dispune și de un număr de 116 de locuri de parcare, dintre care patru pentru persoanele cu dizabilități și patru case de marcat.

DIVERSEUn urs gigant a atacat o cireada de vaci! Care este paguba? In mai 6, 2020

Un urs gigant a atacat în această dimineață o cireadă de vaci în județul Bistrița-Năsăud. Incidentul a avut loc în zona ”La Mănăstire” din localitatea Monor, omorând două cornute, una dintre ele gestantă, transmite presa locală.

Fermierii au depistat paguba când au mers să mulgă vacile pe teren. „Am mers să mulgem vacile, iar ursul a intrat între vaci, pe una a luat-o, n-a omorât-o pe loc. Alungându-l de acolo, pe altă parte s-a dus și a mai luat una, gestantă. Apoi a mers în livadă la un vecin. Paguba e mare, sunt vaci bune de lapte. Era un urs foarte mare, cât o vacă de-asta. Așa ceva n-am văzut, deși am fost ani de zile pe la oi, prin Călimani. Să sperăm că vom fi despăgubiți. Ori ținem urși, ori ținem vaci. A mai fost ursul pe aici, la un vecin i-a omorât vreo cinci animale, viței din ăștia de un an și ceva”, a spus proprietarul cirezii, Nelu Bortăș, citat de timponline.ro.

Potrivit fermierilor, iarna a trecut, iar urșii au început să coboare, să-și caute hrană. Anul trecut, în aceeași zonă, ursul a mai ucis 21 de animale. „Ceea ce putem face este să cerem o derogare pentru a împușca acest urs care produce pagube, relocare nu se poate face pentru că dacă are acest instinct de a ucide va veni înapoi. Când s-a făcut evaluarea de primăvară la carnivore mari, am rămas surprins de câte urme sunt. La toate punctele de hrană pentru mistreți vin urși”, a precizat Marius Turcu, împuternicitul Asociației de Vânătoare Călimani-Șieu, citat de timponline.ro.

FRAUDĂ CU OI! CIOBAN ȘI MEDIC VETERINAR, CONDAMNAȚI! Agroinfo  06 mai 2020

SENTINȚĂ DEFINITIVĂ. Curtea de Apel Alba i-a condamnat pe un crescător de ovine și pe un medic veterinar pentru o fraudă de câteva zeci de mii de euro din fonduri europene. Potrivit informațiilor Direcției Naționale Anticorupție, ca să obțină banii, cei doi au falsificat un formular de mișcare pe care au trecut o turmă de 148 de ovine, care nu ar fi existat în realitate. Sentința este definitivă.

Potrivit deciziei penale nr. 199 din 31.03.2020, Curtea de Apel Alba a hotărât condamnarea fermierului Gheorghe Ioan Giurgiu, județul Alba, la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Prin aceeași sentință, instanța l-a condamnat și pe medicul veterinar Dorin Dumitru la o pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și fals material în înscrisuri oficiale.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpații Giurgiu Gheorghe Ioan și Dumitru Dorin vor presta fiecare câte o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei comunei Gâlda de Jos și Primăriei Cricău.

Obligă, în solidar inculpații Giurgiu Gheorghe Ioan și Dumitru Dorin la plata către partea civilă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a sumei de 103.759 lei, cu titlul de despăgubiri civile, precum și la plata dobânzilor și penalităților, calculate la data efectuării plății.Dispune desființarea înscrisului intitulat „Formular de mișcare”.Obligă pe inculpatul Giurgiu Gheorghe Ioan la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpatul Dumitru Dorin la plata sumei de câte 5.400 lei cu același titlu, precizează decizia penală.

În rechizitoriul întocmit, procurorii  DNA au reținut următoarea stare de fapt:

La data de 13 ianuarie 2012, în contextul solicitării unui sprijin financiar pentru Măsura 112-Instalarea Tinerilor Fermieri, inculpatul Giurgiu Gheorghe Ioan a depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, odată cu proiectul de finanțare și un „formular de mișcare” și anexele la acesta, puse la dispoziție de către medicul veterinar Dumitru Dorin, prin care se atesta, în mod nereal, că exploatația fermierului este compusă dintr-un număr de 148 de oi înregistrate sanitar veterinar, toate cu vârste de până la un an.În demersul său infracțional, fermierul a fost susținut și încurajat de Farcaș Florian, director adjunct al Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit (O.J.P.D.R.P.) Alba, deși acesta știa că documentația folosită de inculpatul Giurgiu Gheorghe Ioan pentru fundamentarea proiectului cuprindea aspecte nereale.

Astfel, crescătorul de ovine, pe baza formularului de mișcare în care scria în fals că are 148 de ovine, a încasat de la AFIR prima tranșă de plată pentru instalarea tânărului fermier, în valoare de 103.759 de lei (circa 22.000 de euro).

Instanța Curții de Apel Alba l-a achitat pe directorul adjunct al Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit (O.J.P.D.R.P.) Alba, Florian Farcaș, pentru infracțiunile reținute în sarcina lui, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

  BY LANTULALIMENTAR  2020-05-06  

Florinda Emilia Grama ( fostă Crăciun ) nu avea calitate oficială între anii 2010 – 2013, când a depus la APIA ”mai multe documente false și inexacte în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată, pentru suprafețe de teren pe care nu le deținea în realitate” după cum arată comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.

În cei trei ani, ea a încasat 647.152 lei. În 2017, Florina Crăciun, în prezent Grama, a fost numită director al Oficiului Județean Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Hunedoara, dar, în același an, procurorii DNA au declanșat cerectarea penală pentru faptele săvârșite anterior și, în decembrie 2017, au înaintat dosarul la Tribunalul Hunedoara. Judecătorii hunedoreni au condamnat-o pe Florinda Emilia Crăciun, în iunie 2019, la 2 ani de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de patru ani. Fosta directoare a făcut recurs, dar nu a avut câștig de cauză. În 26 martie 2020, Curtea de Apel Alba a hotărât condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani și interzicerea, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Totodată, Curtea de Apel a obligat-o la plata către partea civilă, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a sumei de 647.152 lei daune materiale și la plata sumei de 2.800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatei.

GLOBAL

Nuseed și Barenbrug - acord de colaborare pentru sorgul hibrid și floarea-soarelui Gheorghe GHIŞE t: 05 mai 2020

Nuseed Pty Ltd („Nuseed Australia”) și Barenbrug Australia Pty Ltd au anunțat încheierea unui acord formal pentru licențierea către Barenbrug a portofoliului de germoplasmă de sorg și floarea soarelui a Nuseed Australia, precum și a activităţilor de cercetare şi dezvoltare, servicii de multiplicare și comercializare.

Acest anunț demonstrează prioritizarea activităţilor Nuseed Australia care doreşte să se concentreaze pe poziția sa de lider pe piața australiană pentru rapiţă și Monola, precum și pe angajamentele sale de cercetare și dezvoltare, în curs de desfășurare, ca partener de comercializare globală pentru CSIRO și GRDC pentru rapiţa Nuseed Omega-3. Totodată, acestă colaborarea se aliniază şi obiectivului strategic al Barenbrug de a fi un actor-cheie în culturile de vară în Australia şi include o concentrare pe termen lung și investiții continue în cercetare și dezvoltare.

Conform acordului, începând cu 1 iulie 2020, toate tipurile de seminţele Nuseed de sorg şi floarea-soarelui, precum şi activităţile de cercetare și dezvoltare, vânzare și distribuție vor fi autorizate către Barenbrug. Fermierii australieni vor avea acces la aceleași produse Nuseed, vândute sub marca Barenbrug.

La nivel mondial Nuseed va continua să furnizeze hibrizi de sorg și floarea-soarelui, ca lider global în producţia de germoplasmă, programe de cercetare și dezvoltare, vânzări și servicii în America de Nord, America de Sud și Europa. În mod similar, Barenbrug va continua să fie concentrat pe a fi lider pe piața globală în cercetare și dezvoltare, comercializare, extindere și distribuție a seminţelor de plante furajere şi pentru pășuni şi seminţe pentru gazon.

Monola - marcă înregistrată Nufarm, este o rapiţă modificată prin reproducere selectivă, din care se produce ulei cu un conținut scăzut de grăsimi saturate.

Înființată în Australia în 2006, Nuseed este o filială deținută integral de Nufarm Australia Ltd. Nuseed are peste 250 de angajaţi în 11 locații, două centre globale de inovație şi echipe dedicate de cercetare regională în Australia, Europa, America de Nord și America de Sud. Compania desfăşoară activităţi de cercetare şi dezvoltare şi are capacităţi de a oferi germoplasmă superioară şi vânzări în peste 30 de țări. Programele Nuseed Monola și Omega-3 Canola, Onyx Sunflowers, Wholis și BMR Sorghum, precum și Carinata Renewable Fuel sunt exemple de culturi proprii specifice, dezvoltate și furnizate de Nuseed.

Industria berii şi a băuturilor spirtoase se teme de criză în pofida creşterii vânzărilor în magazine C.B. Miscellanea / 06 mai Atunci când Lionel Platteuw îşi făcea planuri cum va face faţă carantinei impuse în Belgia din cauza coronavirusului a vrut să fie sigur că nu îi lipseşte alcoolul, transmite Reuters.

"Prima mea îngrijorare a fost că nu avem suficientă bere şi vin. Eram preocupat şi de hârtie igienică dar nu vroiam să fiu blocat în casă fără alcool", spune acest consultant din Bruxelles.

Creşterea vânzărilor de bere şi băuturi spirtoase la magazine sugerează că băutori din întreaga lume au adoptat o atitudine similară.

Vânzările la magazinele care comercializează băuturi spirtoase în Marea Britanie au crescut cu o treime în luna martie, în timp ce vânzările de alcool la magazinele americane s-au majorat cu peste 50% în săptămâna care a urmat după introducerea stării de urgenţă naţională.

Însă cu toate acestea, industria băuturilor nu desface încă şampania.

Creşterea vânzărilor de bere şi băuturi spirtoase la magazine a coincis cu închiderea barurilor, cluburilor şi restaurantelor. Şi chiar dacă statele încep să relaxeze restricţiile, aceste localuri ar urma să fie printre ultimele care vor fi redeschise. De asemenea, producătorii de băuturi alcoolice se confruntă cu probleme cu aprovizionarea şi, în unele cazuri, chiar cu interdicţii deoarece autorităţile se tem că un consum excesiv de alcool ar afecta eforturile de păstrare a distanţei sociale. În plus, criza economică globală va afecta şi cheltuieile consumatorilor, astfel că băutorii vor migra de la mărcile premium spre alternativele mai ieftine.

Potrivit analiştilor, consumul de băuturi la baruri şi restaurante este responsabil pentru aproximativ 20% din vânzările de băuturi spirtoase şi 25% din vânzările de bere, astfel că vânzările la magazine ar trebui să crească cu 25-30% pentru a compensa închiderea barurilor şi restaurantelor. Însă semnalele arată că vânzările în magazine încep să încetinească. Potrivit firmei de cercetare Nielsen, vânzările de alcool la magazine au crescut cu un sfert la începutul lunii martie dar ritmul de creştere a încetinit la 16% în ultima săptămână din aprilie.

În Europa, barurile sunt responsabile pentru o proporţie mai mare din vânzările de alcool, proporţie care în Spania ajunge la 60%. De asemenea, în multe ţări în curs de dezvoltare, inclusiv China şi Brazilia, cel puţin din jumătate din consumul de alcool se face în baruri.

Cees 't Hart, director general la producătorul danez de bere Carlsberg, a declarat pentru Reuters că vânzările în sistem de retail în Europa au început deja să revină la normal după achiziţiile iniţiale determinate de panică.

Rivalul olandez Heineken a constatat că şi alcoolul cumpărat în magazine este destinat să fie consumat la evenimente în grup, care acum sunt interzise. "Consumul de bere are legătură cu ocaziile sociale iar aceste ocazii pentru consum acum au dispărut" a declarat luna trecută directorul general de la Heineken, Jean-Francois van Boxmeer, după ce a dezvăluit că în luna martie volumul vânzărilor de bere a scăzut cu o treime în Italia şi cu un sfert în Spania.

Carantina a creat şi alte probleme pentru producători de băuturi. Ei au fost nevoiţi să îşi suspende producţia în ţări precum China, India, Malaezia şi Mexic, unde săptămâna trecută stocurile de bere erau la 10%. În plus, restricţiile de călătorie au închis magazinele duty-free, un alt motiv de îngrijorare pentru producătorii de spirtoase. În aceste condiţii, grupul Pernod Ricard, producătorul mărcii de votcă Absolut şi al de whiskey Jameson, se aşteaptă la o scădere de 80% a vânzărilor în magazinele de tip 'travel retail' în perioada februarie-iunie.

Pe măsură ce restricţiile sunt relaxate, nu este clar cât de rapid vor reveni consumatorii de alcool la vechile lor obiceiuri.

ANPC: Noi amenzi pentru nereguli în asigurarea hranei persoanelor carantinate instituționalizat  meatmilk  6 mai 2020

ANPC informează prin intermediul unui cominicat că a continuat campania de control, la nivelul întregii țări, pentru a verifica modul în care comercianții îndeplinesc prevederile Ordonanțelor militare adoptate până în acest moment, menite să prevină răspândirea noului coronavirus Covid-19, precum și felul în care respectă drepturile consumatorilor.

Astfel, sub coordonarea Președintelui ANPC, Eduardt Cozminschi, echipele Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Vâlcea au efectuat comtroale la unitățile care asigură servicii de cazare și catering pentru persoanele aflate în carantină instituționalizată, în acest județ.

În urma acțiunilor desfășurate, au fost aplicate amenzi în valoare totală de 77.000 lei, fiind verificate următoarele locații: Pensiunea Supca (însoțită de măsura complementară a opririi de la utilizare a camerelor care prezintă nereguli până la remedierea deficiențelor), Pensiunea Bulevard, Pensiunea VFM (împreună cu măsura complementară de oprirea a activității până la șase luni), precum și firma de catering SC Cinecitta SRL.

Abaterile constatate, în timpul acțiunilor de control au fost:

· nerespectarea condițiilor de depozitare a alimentelor;

· folosirea de materii prime cu durata valabilității depășită sau care nu erau însoţite de eticheta de produs de unde să rezulte principlalele elemente de identificare şi caracterizare;

· schimbarea stării termice a produselor;

· în spaţiile de pregătire a preparatelor culinare se utilizau ustensile depreciate, iar condiţiile igienice erau necorespunzătoare, respectiv paviment depreciat, pereţi cu urme de grăsime, hote murdare cu urme de grăsime arsă.

 ANPC va continua campania de verificări și în perioada următoare, pentru a se asigura că sănătatea și viața consumatorilor nu este pusă în pericol în zonele de comercializare, precum și că drepturile consumatorilor sunt respectate cu strictețe, acestea reprezentând prioritatea activității instituției. Biroul de presă

UNIUNEA EUROPEANA

Agriculture sector after COVID-19 outbreak: debate with Frans Timmermans 06-05-2020 - 09:48 Frans Timmermans © European Union (2020) - EP/MC (2020)

On 7 May, AGRI Committee will have an exchange of views with the Executive Vice-President of the European Commission, Frans Timmermans, responsible for European Green Deal. Members will have an opportunity to address a large number of issues related to the agriculture sector situation after COVID-19 outbreak.

Economia UE va cunoaşte anul acesta o recesiune de proporţii istorice 6 mai 2020, 14:13deElena Deacu

Economia UE va fi grav afectată de criza coronavirus în acest an Pandemia de coronavirus reprezintă un şoc major pentru economii, în UE şi la nivel mondial, cu consecinţe foarte grave din punct de vedere socioeconomic.

În ciuda răspunsului politic rapid şi amplu, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, economia UE va cunoaşte anul acesta o recesiune de proporţii istorice, afirmă Comisia Europeană în prognoza de primăvară.

Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7,5% în 2020 şi va creşte cu aproximativ 6% în 2021. De asemenea, economia zonei euro va înregistra o contracţie-record de 7,75% în 2020, urmând ca în 2021 să cunoască o creştere de 6,25%.

Previziunile în materie de creştere pentru UE şi zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale faţă de previziunile economice din toamna anului 2019. Şocul resimţit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producţiei în 2020 (de la -4,25% în Polonia la -9,75% în Grecia), cât şi capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o ţară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluţia pandemiei în ţara respectivă, ci şi de structura economiei şi de capacitatea de reacţie prin politici des stabilizare. Având în vedere interdependenţa economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în acelaşi timp şi capacitatea de redresare a altor state membre.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „În această etapă, nu putem decât să măsurăm cu aproximaţie amploarea şi gravitatea şocului provocat de coronavirus asupra economiilor noastre. Consecinţele imediate vor fi mult mai grave pentru economia mondială decât cele ale crizei financiare, însă amploarea impactului va depinde de evoluţia pandemiei, de capacitatea noastră de a relansa activitatea economică în condiţii de siguranţă şi de a ne reveni ulterior. Asistăm la un şoc simetric: toate statele membre ale UE sunt afectate şi se preconizează că toate vor cunoaşte o recesiune în acest an. UE şi statele membre au convenit deja asupra unor măsuri extraordinare pentru atenuarea impactului. Redresarea noastră colectivă va depinde de menţinerea unor reacţii ferme şi coordonate la nivelul UE şi la nivel naţional. Împreună suntem mai puternici.”

Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat: „Europa se confruntă cu un şoc economic fără precedent de la Marea Depresiune încoace. Atât amploarea recesiunii, cât şi capacitatea de redresare vor fi inegale, condiţionate de rapiditatea cu care pot fi ridicate măsurile de izolare, de importanţa unor servicii precum turismul în fiecare economie şi de resursele financiare ale fiecărei ţări. Aceste diferenţe constituie o ameninţare pentru piaţa unică şi pentru zona euro, însă ele pot fi atenuate prin acţiuni comune şi decisive la nivel european. Trebuie să facem toate eforturile pentru a înfrunta această provocare.”

O lovitură puternică dată creşterii, urmată de o redresare incompletă Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producţia industrială, investiţiile, comerţul, fluxurile de capital şi lanţurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunţă ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârşitul anului 2021. Investiţiile vor rămâne modeste, iar piaţa forţei de muncă nu se va redresa în totalitate. Menţinerea unor măsuri de politică eficace la nivelul UE şi la nivel naţional ca răspuns la criză va fi crucială pentru limitarea daunelor economice şi pentru facilitarea unei redresări rapide şi robuste, astfel încât economiile să poată reveni pe traiectoria unei creşteri sustenabile şi favorabile incluziunii.

Se preconizează că şomajul se va accentua, deşi măsurile adoptate ar trebui să limiteze creşterea acestuia

Cu toate că sistemele de şomaj parţial, subvenţiile salariale şi sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecinţe grave asupra pieţei forţei de muncă. În zona euro, se preconizează că rata şomajului va creşte de la 7,5% în 2019 la 9,5% în 2020, după care va scădea din nou la 8,5% în 2021. În UE, se estimează că rata şomajului va creşte de la 6,7% în 2019 la 9% în 2020 şi apoi va scădea la aproximativ 8% în 2021. Unele state membre vor înregistra creşteri mai semnificative ale şomajului decât altele. Cele cu o proporţie ridicată a lucrătorilor cu contracte pe termen scurt şi cele în care o mare parte a forţei de muncă depinde de turism sunt deosebit de vulnerabile.

Tinerii care intră pe piaţa forţei de muncă în acest moment vor avea la rândul lor dificultăţi în a-şi asigura un prim loc de muncă. O scădere abruptă a inflaţiei Se preconizează că, în acest an, preţurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii şi al scăderii puternice a preţului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creşterile izolate ale preţurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei.

În zona euro, inflaţia, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,2% în 2020 şi la 1,1% în 2021. În UE, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 0,6% în 2020 şi la 1,3% în 2021. Măsurile decisive aplicate vor determina creşterea deficitelor şi a datoriei publice Statele membre au reacţionat decisiv prin măsuri bugetare de limitare a pagubelor economice provocate de pandemie. „Stabilizatorii automaţi”, printre care se numără plăţile aferente prestaţiilor de securitate socială, împreună cu măsurile bugetare discreţionare vor determina, după cum se pare, creşterea cheltuielilor.

Ca urmare, se preconizează că deficitul public agregat al zonei euro şi al UE va creşte de la doar 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,5% în 2020, după care va scădea din nou la aproximativ 3,5% în 2021. După ce a înregistrat o tendinţă descrescătoare începând cu 2014, ponderea datoriei publice în PIB va creşte la rândul său. În zona euro, se estimează că va urca de la 86% în 2019 la 102,75% în 2020 şi apoi va scădea la 98,75% în 2021. În UE, se preconizează că rata datoriei va creşte de la 79,4% în 2019 la circa 95% în acest an, după care va scădea la 92% anul viitor.

Un grad neobişnuit de mare de incertitudine şi riscuri de evoluţie negativă Previziunile de primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluţia pandemiei de coronavirus şi la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referinţă porneşte de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt, de asemenea, extrem de mari şi se concentrează pe o evoluţie negativă. O pandemie mai severă şi mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referinţă pe care se bazează actualele previziuni. În absenţa unui răspuns comun ferm şi rapid la nivelul UE, există riscul ca criza să provoace denaturări grave în cadrul pieţei unice, precum şi decalaje economice, financiare şi sociale profund înrădăcinate între statele membre din zona euro.

Există, de asemenea, riscul ca pandemia să declanşeze schimbări mai drastice şi cu caracter permanent ale atitudinilor faţă de lanţurile valorice globale şi cooperarea internaţională, fapt care ar afecta economia europeană, foarte deschisă şi interconectată. Totodată, pandemia ar putea lăsa sechele permanente prin falimente şi pagube pe termen lung aduse pieţei forţei de muncă. Ameninţarea reintroducerii taxelor vamale în schimburile comerciale dintre UE şi Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziţie ar putea duce, de asemenea, la reducerea creşterii economice, chiar dacă într-o măsură mai mică în UE decât în Regatul Unit. 

CE: Masuri de sprijinire a fermierilor si ajutoare pentru depozitarea privata a lactatelor/carnii Categorie: Comisia Europeana 05 Mai 2020

Comisia Europeana a publicat ieri cel mai recent pachet de masuri exceptionale pentru a oferi mai mult sprijin sectoarelor agricole si alimentare care sunt cele mai afectate de criza provocata de coronavirus. Masurile exceptionale includ ajutoare pentru depozitarea privata pentru sectorul produselor lactate si cel al carnii, autorizarea temporara ca operatorii din sectoarele grav afectate sa-si autoorganizeze masurile de piata si flexibilitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a programelor de sprijinire a pietei.

In plus fata de aceste masuri de piata, Comisia a propus sa se permita statelor membre sa utilizeze fonduri destinate dezvoltarii rurale pentru despagubirea fermierilor si a micilor intreprinderi din sectorul agroalimentar, cu cuantumuri de pana la 5 000 EUR si, respectiv, de pana la 50 000 EUR.

Comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Am actionat rapid pentru a pune la dispozitie cat se poate de repede toate masurile necesare pentru sprijinirea fermierilor si a celor care au nevoie de ajutor. Unele piete agricole si alimentare au fost puternic afectate de criza.

Totusi, acum sunt increzator ca adoptarea acestor masuri va oferi un sprijin tangibil si va transmite pietelor semnalul corect, creand in curand o oarecare stabilitate. Acest pachet si masurile de sprijin precedente demonstreaza ca Comisia este pregatita si va actiona in functie de situatie. Vom monitoriza in continuare situatia, in strans contact cu partile interesate, cu Parlamentul European si cu statele membre.”

Masurile de piata exceptionale adoptate includ:

· Ajutoare pentru depozitarea privata: Comisia va sprijini acordarea de ajutoare pentru depozitarea privata a produselor lactate (lapte praf degresat, unt, branza) si a produselor din carne (carne de vita, de oaie si de capra). Aceasta masura permite retragerea temporara a unor produse de pe piata, timp de minimum 2-3 luni si de maximum 5-6 luni. Cererile de participare la schema vor putea fi transmise incepand cu data de 7 mai 2020. Aceasta masura vizeaza stabilizarea pietei prin reducerea temporara a ofertei disponibile.

· Flexibilitate pentru programele de sprijinire a pietei: Comisia va acorda flexibilitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a programelor de sprijinire a pietei in sectorul vitivinicol, in cel al fructelor si legumelor, in cel al maslinelor de masa si al uleiului de masline si in cel apicol, precum si a programului UE pentru scoli (care vizeaza laptele, fructele si legumele). Aceasta flexibilitate vizeaza limitarea ofertei disponibile din fiecare sector, pentru a determina reechilibrarea pietelor. In plus, va permite reorientarea prioritatilor in materie de finantare spre masuri de gestionare a crizelor.

· Derogare temporara de la normele Uniunii in materie de concurenta: Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comuna a pietelor (OCP) permite Comisiei sa adopte derogari temporare de la anumite norme ale UE in materie de concurenta in situatii de dezechilibre grave pe piete. Comisia a adoptat astfel de derogari pentru sectorul laptelui, pentru cel al florilor si pentru cel al cartofilor. Aceste derogari le permit operatorilor sa se auto-organizeze si sa puna in aplicare masuri de piata fiecare la nivelul sau pentru a-si stabiliza sectoarele, cu respectarea functionarii pietei interne, pentru o perioada maxima de 6 luni. De exemplu, sectorul laptelui va putea planifica in mod colectiv productia de lapte, iar sectorul florilor si cel al cartofilor vor putea retrage produse de pe piata. De asemenea, va fi permisa depozitarea de catre operatori privati. Evolutiile preturilor de consum si orice eventuala impartire a pietei interne vor fi monitorizate indeaproape pentru a se evita efectele negative.

In plus fata de cele sus-mentionate, Comisia propune ca statele membre carora le raman fonduri destinate dezvoltarii rurale sa poata folosi banii respectivi in 2020 pentru a acorda sprijin fermierilor si micilor intreprinderi din sectorul agroalimentar. Acesta ar trebui sa fie un sprijin imediat pentru cei care au cel mai mult de suferit din cauza crizei. Statele membre pot oferi un sprijin de pana la 5 000 EUR/fermier si de pana la 50 000 EUR/intreprindere mica. Aceste ajutoare sunt acordate in plus fata de ajutoarele de minimis destinate sectorului agricol si fata de ajutoarele de stat cu plafon majorat adoptate anterior. Propunerea trebuie trimisa spre aprobare Consiliului si Parlamentului.

Aceste masuri urmeaza unui amplu pachet de masuri adoptat anterior de Comisie. Masurile respective acordau sprijin sectorului agroalimentar in aceasta perioada dificila prin majorarea cuantumurilor ajutoarelor de stat, un nivel mai ridicat al platilor in avans si prelungirea termenelor pentru depunerea cererilor de plata. Flexibilitatea sporita in ceea ce priveste normele politicii agricole comune vizeaza reducerea sarcinii administrative a fermierilor si a administratiilor nationale.

Sectorul

Continutul

Efectul dorit

Temeiul juridic

Lapte si produse lactate

Permisiunea ca organizatiile de producatori recunoscute si alte organisme recunoscute sa gestioneze oferta Durata de 6 luni

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 222 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Cartofi prelucrati

Permisiunea ca organizatiile de producatori recunoscute si alte organisme recunoscute sa gestioneze oferta Durata de 6 luni

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 222 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Flori, bulbi etc.

Permisiunea ca organizatiile de producatori recunoscute si alte organisme recunoscute sa gestioneze oferta Durata de 6 luni

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 222 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Fructe si legume, vin

Flexibilitate sporita in ceea ce priveste gestionarea programelor sectoriale (bugete nationale gestionate de statele membre)

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolele 37, 53 si 173 coroborate cu articolul 227 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor) [adoptat astazi, urmeaza publicarea in Jurnalul Oficial]

Fructe si legume, vin

Flexibilitate financiara sporita in cadrul programelor sectoriale ale Uniunii, pentru a retrage produse de pe piata (distrugere, distilare, depozitare sau recoltare inainte de coacere)

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 219 coroborat cu articolul 228 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Fructe si legume, vin, apicultura si programul pentru scoli

Flexibilitate sporita pentru diferite scheme de sprijinire a programelor sectoriale

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19, acordarea de flexibilitate in ceea ce priveste programele in desfasurare

Articolul 25 [programul pentru scoli], articolul 38 [fructe si legume], articolul 54 [vin], articolul 57 [apicultura], articolul 70 litera (a) si articolul 219 coroborate cu articolul 228 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Masline de masa si ulei de masline

Flexibilitate sporita pentru diferite scheme de sprijinire a programelor sectoriale

Acordarea de flexibilitate in ceea ce priveste programele in desfasurare, in special in cazul celor afectate de criza

Articolul 31 (masline de masa si ulei de masline) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Ovine si caprine

Depozitare privata

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 18 alineatul (2) si articolul 223 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Vin

Flexibilitate sporita in privinta normelor referitoare la drepturile de plantare

Mai mult timp pentru ca producatorii sa isi indeplineasca obligatiile

Articolul 221 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Carne de vita

Depozitare privata

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 18 alineatul (2) si articolul 223 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Branza

Depozitare privata

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 219 alineatul (1) coroborat cu articolul 228 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Lapte praf degresat

Depozitare privata

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 18 alineatul (2) si articolul 223 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Unt

Depozitare privata

Reechilibrarea ofertei pentru a o adapta la schimbarea cererii consumatorilor in contextul masurilor de izolare legate de COVID-19

Articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (organizarea comuna a pietelor)

Dezvoltare rurala

Masura temporara noua

Sprijin pentru fermierii si IMM-urile afectati de criza

Propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 (sprijinul pentru dezvoltarea rurala acordat din FEADR) – de adoptat de catre Parlamentul European si Consiliu

 

Comisia Europeana

...............................................................

R MOLDOVA

Președintele țării a discutat cu autoritățile din Fălești despre relansarea fabricii de zahăr și a firmei de păsări EVENIMENTUL — MAI 5, 2020

Fabrica de zahăr din orașul Fălești, dar și ferma de păsări, vor fi relansate. Președintele țării, Igor Dodon, a discutat aceste proiecte cu autoritățile raionului.

“Am vizitat administrația raională din Fălești unde, împreună cu Sergiu Fîntînă, președintele raionului, am discutat cele mai importante chestiuni legate de dezvoltarea social-economică a regiunii și a infrastructurii locale. În special, autoritățile raionului solicită asistență în finisarea lucrărilor de reconstrucție a apeductului din rîul Prut și a stadionului orășenesc, precum și relansarea fabricii de zahăr și a fermei de păsări care, ceva timp în urmă, au avut un rol important în dezvoltarea sectorului agricol a raionului, dar și a întregii țări. Am dat asigurări autorităților raionale că Guvernul și Aparatul Președintelui acordă o importanță primordială regiunilor și proiectele respective vor fi realizate în pofida crizei provocate de pandemie”, a anunțat președintele.

În cadrul vizitei, Igor Dodon l-a felicitat pe Serghei Cușnir, veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, care în anul curent va împlini 95 de ani.

“În semn de înaltă apreciere a contribuției sale în Marea Victorie, a realizărilor în muncă și cu ocazia aniversării a 75-a a Victoriei, i-am înmînat lui Serghei Cușnir cea mai înaltă distincție a Moldovei – Ordinul Republicii”, a precizat Igor Dodon.

   Președintele țării a adus un omagiu față de toți cei care au căzut în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei

FAO si Ministerul Agriculturii din Moldova au discutat provocarile COVID-19 in agricultura si alimentatie 05 Mai 2020

Reprezentantul FAO in Republica Moldova, Raimund Jehle si Ministrul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale si Mediului, Ion Perju, au discutat in cadrul unui dialog on-line, necesitatile actuale ale sectorului agricol si alimentar din Moldova pentru a depasi efectele negative ale pandemiei COVID-19.

Discutia generala s-a concentrat pe eforturile comune de solutionare a provocarilor actuale din agricultura.

Principalul subiect abordat a vizat impactul social economic al secetei si crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra agriculturii, alimentatiei si nivelului de trai al populatiei din tara noastra, in special din mediul rural.

Alte aspecte importante ale discutiei s-au axat pe situatia dificila a fermierilor mici, care intampina probleme in comercializarea productiei si situatia din sectorul vitivinicol din cauza perturbarilor in comert si consum.

In contextul provocarilor multiple pentru agricultura si securitatea alimentara din tara, FAO a anuntat ca va intreprinde mai multe masuri de asistenta pentru Republica Moldova.

FAO si-a exprimat disponibilitatea de a sustine MADRM in monitorizarea si analiza consecintelor COVID-19 in agricultura si alimentatie precum si mobilizarea resurselor necesare pentru depasirea acestora.

De asemenea, vor fi estimate efectele lipsei de precipitatii asupra roadei cerealelor de toamna si a problemelor din sezonul actual de plantare. Conform prognozelor, din cauza secetei roada de cereale ar putea fi compromisa pana la 40-50%.

La final de dialog, s-a decis organizarea unei videoconferinte cu ministrii agriculturii tarilor vecine pentru a discuta si analiza in comun actiunile necesare pentru mentinerea unui nivel adecvat al securitatii alimentare in regiune. Conferinta on-line va fi facilitata de oficiul regional FAO pentru Europa si Asia Centrala.

FAOOrganizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura

  

CEHIA

Cehia se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani!

5 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Cehia se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani, iar sursele de apă din unele localităţi ar putea să se epuizeze. Conform unei hărţi prezentate de Richard Brabec, ministrul ceh al Mediului, doar 0,1% din teritoriul Cehiei avea un nivel normal de apă în sol la mijlocul lunii aprilie în timp ce 75,4% din teritoriul Cehiei era într-o situaţie de secetă extremă. Condiţiile secetoase persistă în Cehia încă din 2015, pe măsură ce temperaturile cresc iar ploile scad.

„Ne confruntăm cu o perioadă de secetă fără precedent, atât cu privire la durată, cât şi ca impact. Râurile mai mici vor seca, ar putea fi zeci, poate sute de comunităţi, care vor fi aprovizionate cu cisternele pentru că sursele lor de apă ar putea seca”, a declarat Richard Brabec după ce oamenii de ştiinţă au prezentat o serie de date care arată că Cehia se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani.

Problema a fost agravată de faptul că majoritatea râurilor din Cehia se scurg în afara ţării precum şi de moştenirea agriculturii intensive. În perioada colectivizării forţate, parcele individuale de teren au fost unite în unele din cele mai mari zone de culturi unice din Europa, în timp ce cărările şi alte delimitări au fost eliminate. Experţii susţin că aceasta a redus în mod semnificativ capacitatea solului de a reţine apa, astfel că în prezent Cehia are probleme în a menţine un nivel sustenabil al apelor.

Seceta şi temperaturile ridicate au contribuit de asemenea la răspândirea gândacului de scoarţă, care a provocat anul trecut pagube estimate la 1,70 miliarde de dolari.

Richard Brabec a mai informat că Ministerul Mediului negociază o majorare a investiţiilor cu 3,5 miliarde de coroane (139,90 milioane de dolari) în acest an, pentru măsuri de combatere a secetei, ceea ce ar putea fi benefic pentru culturi precum cerealele sau rapiţa. Ministrul Mediului nu a oferit detalii cu privire la modul în care intenţionează să cheltuie fondurile suplimentare.

MAREA BRITANIE

Fermierii din Marea Britanie cheama sezonierii romani inapoi: „Muncitorii englezi au fugit de pe camp” Mai 6, 2020

Pe langa italieni si germani, fermierii britanici se confrunta, de asemenea, cu o criza generata de lipsa fortei de munca, fiind nevoiti sa apeleze la muncitori mai putin experimentati decat cei din estul Europei, noteaza publicatia britanica Daily Mail.

Mai multi fermieri din Regat sustin ca recolte intregi de sparanghel putrezesc pe camp, in lipsa de personal care sa le culeaga din cauza pandemiei de coronavirus.

Unii dintre acestia au incercat sa-si suplineasca forta de munca si sa angajaze sezonieri britanici insa, potrivit fermierilor, acestia nu sunt la fel de eficienti precum cei din estul Europei, in special cei romani. Un exemplu concret este cel al unui patron care a angajat 50 de muncitori britanii, iar in doar cateva zile a realizat ca mai are doar 7, restul plecand.

„Daca Guvernul crede ca britanicii vor munci pamantul se insala amarnic. Nu este eficient sa angajezi la camp muncitori britanici” a precizat unul dintre fermierii afectati, in publicatia Daily Mail.

Sindicalist britanic, despre munca in agricultura: „Acestea sunt munci grele”

Ali Capper, membru al unui sindicat din agricultura, a explicat ca munca pe camp nu este una usoara si ca nu oricine o poate duce la indeplinire,  facand referire la muncitorii britanici, total nepregatiti pentru o astfel de activitate.

„Aceste munci sunt grele.Trebuie sa fii puternic fizic. Cei care au facut munca de birou, la calculator, vor descoperi ca trebuie sa foloseasca muschi pe care nu i-au mai folosit pana acum. Sunt munci fizice. In fiecare zi la fel. Trebuie sa fii afara indiferent de vreme.” a spus Capper.

Fermierul care a ramas cu 7 dintre cei 50 de muncitori englezi

„In mod normal aveam 130 de angajati, acum am 70. Am angajat englezi, la inceput 50, dar am mai ramas cu 7. O sa fie la fel peste tot” a povestit patronul.

Un alt fermier, John Colegrave, din Banbury, a povestit ca din 20 de muncitori britanici a mai ramas cu 8. ”Nu este o munca pentru oricine. Multi nici nu au stiut la ce vin. 5 dintre ei au rezistat o ora, apoi au spus ca asta nu este munca de ei.”

Criză de muncitori români. Fermier din UK: Din cei 50 de britanici care s-au prezentat în ultimele zile pe câmpurile noastre pentru a recolta sparanghelul, au mai rămas doar 6-7• 6 MAI 2020 • 

„Dacă vă gândiţi că britanicii vor culege fructe și legume pe câmpuri în locul migranților străini, atunci vă înşelaţi”, recunoaște pentru Daily Mail proprietarul, care şi-a dorit să rămână anonim, al unei ferme din estul Angliei.

„Din cei 50 de britanici care s-au prezentat în ultimele zile pe câmpurile noastre pentru a recolta sparanghelul, au mai rămas doar 6-7”, continuă fermierul, „este un coșmar. Guvernul crede că acum, britanicii vor face acest tip de muncă, însă greșeşte. Nu funcționează. Și este așa peste tot”, scrie La Reppubblica, citată de Rador.

Fermierul anonim a fost nevoit să-și reducă producția de sparanghel și spune tabloidului britanic că „multe plantații vor putrezi”, nu numai ale sale. Acest lucru se datorează faptului că lucrătorii sezonieri europeni ieftini, în special cei din România și Europa de Est, nu reușesc să ajungă din cauza coronavirusului și a blocării zborurilor internaționale.

În cazul antreprenorului, forța sa de muncă a fost deja nevoită să scadă cu o sută de bărbați și femei. Situația este atât de disperată în unele cazuri, încât în urmă cu două săptămâni, guvernul britanic a fost nevoit să organizeze zboruri charter pentru a aduce în ţară, direct de la Bucureşti, sute de lucrători agricoli.

Ali Capper, unul dintre liderii Uniunii Naționale a Agricultorilor din Marea Britanie (NFU), explică că „aceste locuri de muncă sunt grele, repetitive și că trebuie să muncești indiferent de vreme. Trebuie să fii pregătit din punct de vedere fizic. Există persoane care se prezintă după ce au lucrat zeci de ani la computer, iar acum trebuie să-şi folosească mușchii pe care nu i-au mai folosit”.

Un alt fermier britanic, John Colegrave din Banbury, explică că s-a descurcat ceva mai bine decât colegul său anonim („britanicii, cel puțin cei rămași, lucrează bine”), „dar, cu siguranță, acestea nu sunt locuri de muncă pentru toată lumea”.

Criza coronavirusului și în consecință fluxul redus al lucrătorilor sezonieri din străinătate, demosntrează foarte clar cât de multă nevoie are Regatul Unit de imigranți, în acest caz din Europa de Est, și de cât de multă nevoie va avea în special după ieșirea din Uniunea Europeană, programată pentru 31 decembrie.

„Autarhia ocupațională” de după Brexit, așa cum a promis în ultimele luni ministrul de Interne, Priti Patel, referindu-se la cei aproximativ opt milioane de britanici inactivi din punct de vedere economic, pare un obiectiv foarte greu de atins, în afara unei „wishful thinking” (gândiri deziderative) ideologice.

În fiecare an, în sectorul agricol din Marea Britanie sunt angajaţi 80.000 de lucrători sezonieri, majoritatea provenind din Europa de Est. În acest an, din cauza Covid 19, numărul ar trebui să scadă la 70 de mii. Până în prezent, 26.000 de britanici au răspuns chemării „la arme” pentru a ajuta la recoltarea culturilor, însă mulți dintre ei, la fel ca cei citaţi în articolul din „Daily Mail”, abandonează foarte repede munca. Sursa: La Reppubblica/ Rador/ Traducerea Cătălina Păunel

Germania

Nemţii susţin noile tehnologii de EDITARE GENETICĂ

Liviu GORDEA  06 mai 2020 -

Ministrul german al alimentaţiei, agriculturii şi protecţiei consumatorilor, Julia Klöckner, şi-a exprimat speranţa că fermierii vor avea acces la editarea genomică, ca mijloc de inovare în agricultură şi pentru oportunităţile climatice pe care le-ar putea oferi.

"Inovaţia agro-tehnologică, în contextul diminuării continue a suprafeţelor agricole şi limitării accesului la resursele de apă, este esenţială într-o lume în care efectele schimbărilor climatice sunt tot mai vizibile, iar presiunea pentru creşterea productivităţii este evidentă", consideră Julia Klöckner.

În opinia sa, tehnologiile de editare a genelor precum CRISPR reprezintă o oportunitate enormă, nu doar pentru sectorul medical, dar şi pentru domeniul agricol. "Editarea genelor oferă deja multiple avantaje pentru cultivarea plantelor. Spre exemplu, prin crearea de alimente fără alergeni, am putea crea o schimbare imensă pentru persoanele afectate de alergii care pot pune viaţa în pericol", susţine aceasta.

În vara trecută, Comisia Europeană a admis inițiativa cetățenească intitulată "Să cultivăm progresul științific: recoltele contează", prin care se solicită o revizuire a normelor Directivei 2001/18/CE privind organismele modificate genetic. Printre susţinătorii acestei iniţiative s-au numărat şi organizaţii studenţeşti din Germania, care solicită revizuirea acestor norme, pe care le consideră învechite, pentru a facilita procedura de autorizare a produselor obținute prin intermediul noilor tehn