Home >Documents >24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

24 PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE

Date post:24-Jul-2015
Category:
View:822 times
Download:12 times
Share this document with a friend
Transcript:

PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Boala diverticulara Diverticulul meckel Boala Crohn Enterita de iradiere TBC intestinal Infarctul entero-mezenteric Ischemia cronica Tumorile intestinului subtire

Intestinul subtire este alcatuit din 2 elemente: duoden si jejunoileon. Jejunoileon este a-2-a parte a intestinului subtire, mobila, ce se intinde de la unghiul duodeno-jejunal la valva ileocecala Bauhin, avand o lungime de 5-7 m. Este invelit de un mezou, numit mezenter, care reprezinta o formatiune peritoneala de legatura si suspensie dintre jejunoileon si peretele posterior al cavitatii abdominale. Foitele mezenterului cuprind intre ele artere, vene limfatice si nervi ai intestinului. Radacina mezenterului prezinta falduri, pliuri, orizontale, la nivelul jejunelui si vertical la nivelul ileonului.

Componentele anatomice ale intestinului subtire Vascularizatie: Artera si Vena Mezenterica Superioara.

1. BOALA DIVERTICULARAEste o afectiune rara, ce se caracterizeaza prin aparitia unor evaginatii la nivelul peretelui intestinal = diverticuli Afecteaza mai frecvent jenunul, marginea sa mezostenica.

Diverticuli colonici Diagnostic: Clinic: Radiologic tuburi digestive nesistematizate: dureri abdominale, borborisme, balonari, greturi, diaree/constipatie sindrom de malabsorbtie (anemie megaloblastica) tranzitul baritat arata: opacitate lipita de peretele intestinal persistenta opacitatii dupa golirea intestinului ( diverticuli retentivi) imagini in cuiburi de porumbel (asemanatoare celor din bronsiectazie), in diverticuloza multipla.

DIVERTICULI DUODENALI

Complicatii 1. Hemoragia - exteriorizata prin melena, fara rasunet major. 2. Inflamatia = diverticulita, asemanatoare anatomopatologic si clinic cu apendicita acuta, mai ales cu forma de plastron apendicular. 3. Ocluzie intestinala - cu bride peridiverticulare, invaginatie, volvulara. Tratament: Formele necomplicate : tratament medical si regim alimentar Formele insotite de malabsorbtie: vit B12, acid folic, fier, AB Formele complicate : tratament chirurgical enterectomie, cu anastomoza terminoterminala, termino-laterala, latero-laterala.

2. DIVERTICULUL MECKELDefinitie: Este o afeciune congenital i nu o afeciune dobndit. Friedrich Meckel descrie pentru prima dat, n 1809, entitatea nosologic dat, atrgnd atenia asupra cauzelor sngerrilor digestive. Dei aceast anomalie congenital a fost ntrevzut de mai mult timp, conturat progresiv a fost n special n ultimii ani, odat cu dezvoltarea rapid a mijloacelor de investigare imagistic. Diverticulul Meckel este un diverticul complet (adevarat), localizat pe marginea antimezostenica a intestinului subtire .

Imagine anatomica a diverticulului Meckel Localizat la 70-100 cm proximal de cec, cu frecvena de 0,3-3% reprezint o formaiune n deget de mnu de dimensiune variabil, cu lungimea de 4-10 cm. El provine dintr-o anomalie involutiv a canalului omfalo-mezenteric , care se oblitereaza in mod normal in luna a 2 a a vietii intrauterine.-- se oblitereaz doar segmentul ombilical al canalului, iar cel distal rmne deschis. Acest diverticul se poate prezenta sub 2 forme:

liber; fixat la ombilic, mezenter sau ileon, printr-un cordon fibros (vestigii de vase omfalomezenterice sau bride inflamatorii) ce continu extremitatea sa libera n cavitatea abdominal, diverticulul Meckel este liber, iar n unele cazuri, fixat print-o brid fi broas la ombilic, mezou, intestin etc.

Diverticul Meckel liber sau fixat in cavitatea peritoneala Apare mai frecvent la sexul masculin. In majoritatea cazurilor este asimptomatic, fiind descoperit intamplator, sau la examenul necroptic. Devine simptomatic odata cu aparitia complicatiilor.

Imagini de diverticul Meckel complicat

Complicatii: A. Ulcerul Diverticulului Meckel: Este mai frecvent la brbaii sub 20 de ani. Ulceraia, de obicei mic, plan, cu margini netede, regulate se localizeaz la baza diverticulului, n zona de contact a mucoasei heterotopice (gastrice sau duodenale) cu mucoasa de tip intestinal. Diagnostic: Clinic: cantitate mare: rectoragie - cantitate mica : melena - durerea : crampe periombilicale, fara orar precis - greturi, varsaturi, diaree, constipatie - obiectiv, rareori se deceleaza o mica masa tumorala periombilical - orientativ: anomalii ale ombilicului Radiologic: este practic imposibil de obtinut un diagnostic pozitiv. HDI

Imagine radiologica de diverticul Meckel Evolutia : - hemoragii grave - perforatia: - in cavitatea abdominala = peritonita generalizata - acoperita = peritonita in 2 timpi - intr-un alt viscer: fistula ileo-colica, ileo-vezicala B. Inflamatia (diverticulita): asemanatoare anatomo-patologic, clinic si evolutiv cu apendicita acuta. De aceea, in practica se intervine de obicei pentru apendicectomie, iar daca leziunea nu justifica simptomatologia, se cauta un posibil diverticul Meckel. C. Ocluzie intestinala de cauza Meckeliana: Dupa mai multe episoade inflamatorii, se dezvolta un proces aderential: - strangularea ansei printr-un diverticul Meckel lung

- volvularea (torsionarea) in jurul axului propriu - invaginarea diverticulului ca un deget de manusa in ileon, chiar si in colon Pacientul prezinta semne de ocluzie, cu evolutie rapida si grava: oprire tranzit, varsaturi, balonari. D. Hernii de diverticul Meckel (hernia Littre) E. Tumori: - benigne: lipoame, mioame, fibroame, angioame maligne: carcinoide (vezi tumorile intestinului subtire), carcinoame, sarcoame. Tratamentul diverticulului Meckel: rezectie cuneiforma cu sutura transversala rezectie segmentara (enterectomie) mai intinsa si cu teritoriu limfatic adiacent in leziuni maligne.

3. BOALA CROHNPoate afecta intreg tubul digestiv, insa localizarile mai frecvente sunt: - Ileonul terminal (30%), - Colonul si rectul ( 20%), - Ileon terminal + colon + rect (50%) - Leziuni ano-perianale (LAP)(30%) Spre deosebire de RCUH, care se limiteaza la mucoasa, boala Chron afecteaza intreg peretele tubului digestiv.

Forme clinice:1. Formele inflamatorii (40%) 2. Formele stenozante (40%) forme fibrozante cu stenozare concentrica a lumenului digestiv. 3. Formele perforante si fistulizante (20%) cu aparitia de abcese, perforatii, fistule digestive (ex. colo-ileale, sigmoido-vezicale, ileo-vaginale) sau fistule anale.

Evolutia in timp a bolii Chron s-a dovedit a fi de la formele inflamatorii la formele stenozante si perforante. Simptomatologia bolii Chron cu localizare la nivelul intestinului subtire:Diaree uneori poate fi absenta Durerile abdominale intense Sindromul infectios (febra, semne biologice de inflamatie) Evolutia formelor stenozante este catre un sindrom subocluziv cu evolutie maxima sindrom Konig

Sindromul KONIG: durere abdominala intensa cu balonari ce se remit spontan, urmate deun debaclu diareic (subocluzie) Alterarea starii generale: astenie, anorexie, slabire fizica, febra in grade variabile, sindrom carential Leziuni ano-perianale: abcese, fistule trenante, complexe, atipice. Spondilartrite, uveite, colangite clerozante primitive, unele manifestari dermatologice

Semne biologice: - Sindrom inflamator: hiperleucocitoza - Anemie, trombocitoza - Hipoalbuminemie (inflamatorie, malabsorbtie, diaree) - p-ANCA (Ac anti-citoplasma PMN): mai frecventi in cazul RCUH, dar prezenti si in 20% din cazurile de Chron - ASCA ( Ac anti Saccharomyces Cerevisiae): pozitiv la 50% din pacienti Asocierea ASCA + p-ANCA inclina balanta catre maladia Chron. Ileo-colonoscopia: - Examinarea completa presupune biopsia atat a zonelor macroscopic normale cat si a celor patologice Poate fi normala in cazul leziunilor izolate de intestin subtire Leziuni discontinue cu intervale de mucoasa normale Ulceratii aftoide (similare cu cele intalnite in cazul colitelor medicamentoase sau infectioase) Ulceratii in harta geografica sau profunde, poliforme Fisuri ale mucoasei Fistule, stenoze Conservarea secretiei mucoase Pseudopolipoza (modalitate de cicatrizare a formelor vegetative)

- Rectul este intact!

Boala Chron imagini colonoscopice

Histologie: - Se poate efectua pe piesele de biopsie endoscopica sau pe piesa operatorie - Poate pune in evidenta: - Ulceratii - Abcese criptice - Neregularitati vilozitare - Infiltrat inflamator in lamina proprie - Conglomerate limfocitare -Granuloame epiteloide (inclina balanta in favoarea bolii Chron, inconstant insa (50% din cazuri), sunt nespecifice apar si in tuberculoza intestinala); sunt absente in ECUH exclud aceasta patologie.

Severitatea bolii Chron se evalueaza cu ajutorul indicelui CDAI (Chron Disase Activity Index)Imagistica: Numarul recaderilor, durerile abdominale, starea generala Alte manifestari (articulare, oculare, perineale, cutanate, febra) Necesitatea tratamentului antidiareic Variatii de greutate

1.

Tranzit baritat al intestinului subtire:Poate fi normal in afectarea colonica izolata Rigiditate parietala Stenoza, fistule

Tranzit baritat al intestinului subtire in boala Chron

2.Video-capsula:Poate fi utila in diagnosticul afectarii intestinului subtire Are totusi o rentabilitate mai mica decat entero-scanerul sau tranzitul baritat Este total contraindicata in cadrul formelor stenozante-intotdeauna se face un tranzit baritat inaintea administrarii capsulei endoscopice.

Imagine de videocapsula

3.CT abdomeno-pelvin cu substanta de contrast:De cerut sistematic in caz de febra sau durere localizata pentru evidentierea unui eventual abces sau perforatie Alte indicatii: ocluzie, fistule, complicatii extradigestive Acesti pacienti sunt sub tratament cronic cu corticoizi febra si apararea abdominala sunt inconstante!

- Tehnica: - Ingestie de gastrografin - Opacifiere colonica (clisma baritata) - Administrare de substanta de contrast i.v. - In afectarea murala ingrosare parietala simetrica, circumferentiala, imagine in tinta - In afectarea extramurala infl

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended