A N U L X X V I I I Л о . 1 8 . 5 BABI ВД TOATA ŢARA 9 Laur, 2 8 Martie 101 ï

UNIVERSUL LITERAR

D E Z A S T R U L DIN M A R E A MÂNECKI. — (Vezi •xpliceţia).

c No. 13. UNIVERSUL LITERAR bunï, 28 Martie tWt

HOBLE ДОШІШ •;- l o s f l П г а к і ф

Moartea nemi loasă a răpit încă pe tinul d i n f.runia.şj& £ка4Дог noştri de 'peste muntî, pe venerabilul Iosif Sterca Suluţiu dc Cărpeniş,preşadin-

• tele „Asociaţiuncl transi lvane pen-tSru literatura şi cultura poporului român".

Iosif Sterca Suluţ iu, s'a născut Tm 1897 în Câmpeni, MVuitii a ^ e s e e i d i m ^Transilvania, dtnir'o иоЬіМ famil ie românească, care a da* роретаіиг român doui archieref, ("pe episcopul) Pau l Aron şi Metropofltui Alexan­dru Siiluţiu). După. teraHffiHiEea, studiilor a intrat, în adminietriaţie fiind numit vice-comite. Sar maă t â r z i u intră în magistBafamä» în caro stătu până la 1881- ейлеГ fit trecut la pensie. Defunctul a» fi>st u-a u l dintre cel maî iut imf aameí aï. Îuï Avram Iancu, ş e M revoftiţăeî româno delà tS-iS-49, asupra e î r e i a a publicat muner-oase scrieri, î« сааж a apărat memoria lui: feuicu.

El a contribuit cu fa|?feb şi ств cu> vîntul la ridicarea рорвгнімі штйм.

După ce s'a s tab i lă deftaifev î » Sibiu, fu aie? тяэтйтж Ш шшОяЁЫ »xecutiv a l „Asociaţiei' іатшившив", luând pacte a«tivă te.- івшй*'Іиспйюівііг* <eï. A contribuit la- reuşita схревіііи-neï delà ÎS&t, la î*fiLut*eeû> şeeaiei româno do felie, ş i a * m M i ia*è* ' Г Т ш I ^ 6 W * e B Ä * * « w

S саяоа amint i te е vredirică a se păs­tra «Km n e a m Ш neam.

Pasă. deci, ambră venerabilă, în imper ia l vecïnieieï,, miete, după zise­le cântăreî bisericeşti, „ n u este «St­e r e , n ic i întristare}. nieS suspinare?» іпкіс Ш£ este- fuctáai ş i dttşman, ujfc-&& nu este a supr i tor şt asuprit ; a-colo, unde te aşteaptă umbrele îna­intaşilor tăi, ale căror fapte aici pe pământ n'ai încetat nicî când a le preamări şi a-le u r m a : a cucernicu­lui şi iubitorului de lumină arhie­reu. P e k u . Paul . Axqxl sj . a. Lujiuiui ajibiepisc»^ ş i mifccapoli* AJBsaiK-dru,—unde „Hege le TrftmţitrN:", puie*

tenul tmeretu taie, Avtanx laaicu* Ifc-berat de сЬиішгііе sufite*eşti, a. coo> teuit ja lnica s a cântar* a. unul în.-fcuegr. popor Bfflaommt, şi; unde se să-ffîşuuesc: în S M S aţâţi a&şţ aé вов» BSB,. mutai* áin această vale a plân­gerilor!'

SÇiea-bey dacă maă p e t păiruaiie pâaai l a EL son i de pa t&säsaaf nos­tru, c i ѵиегвйе a& íremet «ter îuor pr*jui'Äri& p H № s-'aü- s cb iœèa i . Etu­i s ştire, că ş i astăzi ш luptăm рва-tru аайііате» ümbni steămoţa^ti ş i а. Gulturci: тіп^іііііЫтт Şfc dtemk а& хяв-о іічмеве M Ййгашикіі celui: Aiafc puternic. іпщЕатЫк s i . SŐ BO*j$Ü рая»-feru; nor şi f e a h i u l»isuieţa ЧТЯАЬ aoasti-e diKffieP

Pasîi,. u n d e a dewiufauftaită'. d t » Іад-ţuniîc Р«ШаВЕ№?&, in ідорй&Ьрв, fe­inta»), pe care a l visat-o cu а Ш ÉctóSp aîov ѳ > ^âffîâfifj

ШЛ • vom. ріМІИМ î » • veeî amintirea;

cad , tttate^, simit nii^e CSDO> tesc şi (fcpere.

Druanea se uitit cam Mauitor testitiKul Ш pricepu :

— f î reşH, Д.Н} z i eeu . Nu ! Crüáca ï GeiticisS!

— € № s i c i i m , і і ю с р і . Б г а ш е а , te toate cefe şaispi-ezece'btreeţ^—rnişteca­podopere ! . . . .

* — STaf sa vezî, dragul'meu, ui te . . . . Şi , cu aceste cuvinte, Halunga duse

mâna la buzunarul drept şi scoase o revista, o desfăcu, netezi foaia cu mâna,, ca ̂ cum a i liaLLolalrO,^-ziafi.:

ü ü e v ^вщк Вешавауго ашае> re­vis ta aelsi: „ ¥жфві Madàrmi\ des ­pre vobjHHut пазо. Yfcel aăH^ citesc ?

— € І Ш Е a u ; chiar a r i de nerăbdare fui cât ţiu M tma.

SSeşbjşjt, rongind numai шшіе cu-ѵізаЕг,, mujpifileara, poisestitorul în­cepu: :

— lata oe scria: ,,IMoul volum al BRreJtatuM Bohmga e o contribuţie de valeai-a ia tezaurul literaturn noastre

|Ntt vo im să> apăsam maî mult, asupra •raclliuM: său fel de a serie,—facem ааша la läterattira ruginită a unor tirapv din fecicice îndepărtaţii, pe care а м ш і а і М il maî aminteşte in uueLe ài& yggiHHfB saie; —eux. cela pa lm masa. auwei« : „FwimpeaP, ,.Звго-

„lernte" şi „ШШва*', în е а ш шггвііг' viafa xnodtemä, cu. йшшіі ş l œf toa i ' sn i ia j f i a l ï i t or ei, e arătata а Ш de Buctsäeul; sunt nist» adevărate

ale поѵеіійісеі naaeä»

ric-etnografic. Pentru WÊÈÈHIP Sat activitate „Asociaţiune»* 1 Lia»" АЯВЁ* preşedinte al eî: Deşi în VABSTU-f*óspí te înaintată. Iosif Sterca SiAaţta- a luat parte la toate şedialele С,Шай»ЕѴ tuluí, dând poveţe foloeitoacc peutr»' bunul mers a î ,,Asocia#*BBbMl

Iubirea sa dc neam se Gaüacteüi sează în cuvintele рз cari: le*«" defunctul în dLîcursalb táffist cu prilejul inauguîăre î ШзашиаШ інШШ şi e tnograf ie: , ,Noî mei e& І Л Ш І В » i tn Raia , dacă n'am p x t e a ia toa 1 cai Români, cu l imba ş i l e^ ia ііоааЛгаі strămoşească".

înmormântarea regretatului feííií' Sterca Sulutiu; s'a făcut ©uminica" trecută l a cimtiitul român -gre-co^a-tolic din Sibiul unde dorm. somatal cei do veci şi neuitaţi i 1ирШ»*і ѣзтз^ (laşi aï neamului AL P a ç i u Marian, George Barit-iu, di', l e u B a t i u şi.aî|iî-

I^a înmormiintaire a » l u a i parte peste З.ООѲ-de oaeuíixi, c a r t . a ö t'Luut na aducă и й ш ш і sa lu t afieStec Sig;uri т"&іт(о î n i s&ria nettsÉsâi wetfmaa.-lă. Serviciu* iima. * Sjst I. P. S. S-. Шіго»Шн9-аЕ. cbali do la Blaj . apötat êe roşi pre-oţî.

Printre cei de fată. s a u ' P. C. S. da?. Pus tar iu . nun in'tii іийТиіі polieï d i » Sibiu,di»ectöeef s^aieare-Iui dr. Eusebie Etoseaw ъовюі&Ш:

A"""iii1fmifr.iimm'MtrriiŢ ;;МІпгіті^.^; bina", цвнквакіі ЛЙ^ІаДівииш!, іаиііі' " Ш c o l o m * ét. Pop, sorï, ingáiiasf <rttr. ' •'••";'.

La Іос^і іаг «tefenciuJeé; ам**Я|кЬІ( canonici«- Sflcki, щШаяйШЯт' ţ drei Bâvarao». *къ-»жвішЁІІШЯЬ' ,^Jk-sociaţiuneî;' şi. шегпійпі. ri" (Mmn miei române^ şi Pajíténía. £0едш, directorul bănci i ,,Albinei*".

Din frumoasa cuvântaeej a' «Wu* 'A. Bâi-searau, scifibi» d&a*- BsşSfe; -еш:

spaţiu, numai ya*tea Піиі)М)і „Fiecaiîe- d i a . A-vaesslÉafe *

flanc сошш*ч .ee&í ШшШЩШ-вШіШ mult. reşeetatdi':ЪШ" Яттт&МЮші

Asociaţia"' ш»а**аі-а». рштШ y* «яі m a i devotat- тшЬт. a j : aâafc. wß Mentorul iag ' пвшшмІІ; nostru гщтштт-ѵ» cei mal veeAÉSt ,

ValoainBfe. v n l o m tTebua ititrfw.M' tă după servre+SiH ce hr̂ a a c t e sotriiffJ" tăţei în raport cu puterile sale şi cu împrejurările, în mijlocul cărora a trăit. Din aceste puncte de vedere, putem zice, astăzi, când vedem în­cheiată o viaţă de om, că răposatul Sulutiu şi-a făcut pe deplin datoria sa şi poate fi socotit cu drept cu­vânt între bărbaţii noştri meritaţi ,

Şa»! сіааЙіт-Ш'«altbit d. «№ ЛГавііе-. ^Botosa, dS*ree*rul SC<mieù4teî<ATÉ*>ai [,^аатіафтіп'у, caws. îw^e«wl**e- miş* ijeutiie»* a arăta*.îHeriţeifr'défaíictaví ftafc pentru- aeaa«ă-işcoeiâ'.

iffiica»|fB^'..pe' cfeBfccoi'uip 'OT'dîn В І І ^ й й ш а . іаШсиі:

veci. amint irea krî''.

teo«

BFEPMTJEMISJ neţ o> laésîuaA fer-«BÎBÉE p«< цшгаз»аэ*н4 i ídeteaUí vépo-ísat , саяв* - у$Ші^яМ«Ё»ас se» Івсві-niTă föriiiift*'1 а.кч#й»а* cri саШня& і-гвввштШ атиШаік* "safc : Avrawi Ian cu, rrgete ааішірю. aie». сй«8й ose*

"юіпіе SE-edáMSösc'piß 1 , veefet î»;ciia*i: tirul de la febea* SUB „ee í t tnuf ' tóA 5

íHetóa ". Duauwzeu sSrif aitó- s a ö a t a i іж

: Sfânta Sa p a « ă ! i рцщавьт

oajfödépere, nici maţ

atífc-piítiflí^peigíüiiliiicí, ap<»ï': M a e , ibjaev — capodopera

'<ig#lmxi cum Шал zi&T , ,Fericipeav ; >

-„Nóî•aoв^ !-^ , ;EJI . . . 1 > ' .j^aedu.'', şi Uitarea",—Ш

—»-Bt-:; der- áetea-s пнчвдК-ЩіШіі.а^ ?Ш»?шіШШЬ4Ш!а»Шд№ь'8^в&іе> Імнгяй-іаі;spus; cil aï sa»p|;eW«SKilÍ^- j*6fi«íáp:!-aeP4'-sí

sălii,— и » ѵ е Г е . 5 с г і » р ш й п і ш а і і

tru susuri şi» dragjd e^ t l e , arii&tod n i n m u a i c ѵіа|еі шмЁеіще, s»u rfeu' fletote üremilöj tromüäe, pagjeï ster­pe ,—Sal te l e aurise « t tonte (kagotíea pentBiâ cei miiJ, раюпі юагц în tare, demnitatea оиаедеаавй c £№p«elttô f c {ii in c a w atitiafiaea Öt via*a a аа*в*«*,іц e atât de lămurită, Giti|î, sä vä in-cmtmţaff', cete- putm eerpii'Jvpwe aïs volumului ; veţi vedea nemernicia oeärmuitorilor în nuvela ,,Susil ! şi veţi plânge ticăloşi în care zac bic|it Uuşjxi. шидсііогі. a i gliei, l a pa^nfilfl

Inaralaî !. aprafundaţî n u « e l A : „ * г ÎNAM-- şi „Іѣярфтііе^ şi rt$ • îmleiege prăpastia i e s en i să intre аіш-*яшЬз îmbuibaţilor boerï,. şi cete A sfiiilaos mucenici , cum cu drept puteai spunăţăraailar noşfri, pentru cart паЦ d e Hat аваая& vemètà, &р£аш. Зщшл-ш-. ces t ia j fecaţ i -va oeniï mal' inuii , è»m-nuie ffiabroga ; aceasta e aJevirat» c a l e " ! . . . . Ітишоа, fcarte simţit, Ь ôaogfi űíramea.

— Aï văzut? — Foarte frunioa, dîagă Haiuaga. . . . Halunga iac zâaateşte fericii. " b a l Йиииеа insär-Т vine una gând,

eaci taie puţin inflâcăi-area : — Bice , dar tot ţi-avi mai rămas

patai navele desme eare nu vorbeşte n imic . CacB-s а е й » ?

,.Wiiœa&-i- s i — »?

dragă prietene, räspend« Л1:аигіг, iRtmaar* te- taetiaoe Н а Ц а ^ * г fe äetea patru (H*

шчпіі Іе.сгваіейійійі»вар'счіореге. Слва c'A аа» afâta^ drept aătipra. volwaafat inou. . . .

de

aa»oeiÎBistAae*b!8Hc. F n otóseirjpf' •0m. mm' Ф&ШШатіШ.- t a e a a * ' a Ä ^ (еДа&.егг-аШ -.iirmafyaieàt: Ш:йкш^ inenţij; se aşeaăi..la. masa Іяі ţpfi' uita-ppfereasfeci•-darne REÉIFO! n*-::iaic. La dveçîiil,-celegait)TO.-er.a ілЬ-е sgâadaeile 1ма.вйая*еа. impjaeteitaf&«axei г^раг і ітеа pet-'sttadu, în lumina auäft fia-ueei: zile> frumoase de Іотншаіі-. JK». i>tfc|rT''M Habjnga-, din zánvbeüri- taize* Ямгіаіч. din cete- două gropit* afc еош-j i l oua ie ï - , sträKsr ca irttr'a ieboe-шве de iús,№ BESFRUA^aa. în afat&lsrieweav E aşa»40 p i terniêa ІЫісімэд.еікseo* noie al іш pa t ' s eă fa nie{^MdilÍKM*||tttft' Гот msâ fvtţişi тШитЛівШ

i&t Be Ëtxdatîi «e-Вшшеа. PRI ІШш^Яу i0te& kirafcnea , şi-lzaîiv

isj- ti

f»*Aieefi^-VÜDÚOÖ; pe-- GOIBLATŢE- ŢI-le* ;(pansr-:táeec sûç t tăcem " — tíáka, dragul mou, so cunaafW: cu a u eùestï prea multö= literaíaa&.

Rateagm, puse £eviäta"pii'- саж* o*-ci-ÚS& M b t o m e u i di'efi í^d«9B4NTEA . la: cei! stâng şi- scoase а І ^ х м М К ь ^ р І ^ afesÊcâiïd-o, шоігадаійе,.,?! р Ш М Н у fie. i'aşa. ТВЕКШШЩ№ :

—-ГШ S CMÊMIKT В а ш и а у е й і а -

Іййа^ае-cQ'semée '^уШтОіМШт*-'JMTËI '

-—-MIMI ІАѴ-сйекШ! ' — Ascultă . гКІті і&іШЫшг^

au. cu ѵтхтшувіятк. In« n e ^ i a e a a t a t fábLaseMtt,

c mainte, în caro лшійви+^poiweuierişî PESM iruiaaasöle iui р а р в к 9* aceeas.

üійавшші pe . acest s£rii<№s№şt- te-'itee^te privirire^spee viaţa .aaeattfe* de TOATE'izilèiet .pjöietieoasa si seaeoi. viaţa:

Halunga, pasestAeï'uL se--àit«i6a z i i ^ ' ^ e e à m j à f daweate^ ц ц ааіааа—гамгее-. a i e lai caleoca^. ажеа; sau _ a u tSttabü« #І .̂-Ы'еаааі*. Шйічидазе^ите- dak..aceste.

" iişţftgjeit, catEfi, paaeă?% зШаа» tm-itim* 'рнш.ВиааШ,. ia cs ls pateu ш и і шь-

і к е а в е - е адаШа-ATÍata tiamtà ş«i шадеаваіог noastre patrrai'haÉfe

^PÖBreiete*: „JOeßmirea"-, ,.;Ѵг'гю-3íe*»í*', , Jtfuimfti'*1,. şi ,.Arrtiritirea"

»ist« adevărate g>iaraerurí, ad&-v ă d t e ем$юІЩі&'с ale scrisului. m&mwtf'..:. Ж, adaogă ll'alünga b ce. z k i ? AáwaffAB capodopere dragă L. . .

і ш а ш raifieă sftriamiua : — ffi«jrt;. alte şai&at «aşodopure>... — J J * . Ä f t o r e . ! . . . » №йі,ІЩИИІМІЙ шэдаа. î a - t o u n a m l

... Le» pot pretai mal bine, eu,, (Care le-am scris^...

— N » пШ<тіипаве vorbă ! BNeaeai-iaţ ѵемшмі iii mână, îl r i -

feucuros: fac» sä-i. . „ (BÜUD^

1—să-I. : bem ?

ckèlaer ! d&«i kalltó-—-•'^ЕЕЕЦ.ПЧ:

[ Ш Ж Ш M

B e e * f«meL. . ІУтлітеа veşmânt din frunze moarte

••MĂSORi ethmtk vine primăvara, menite, ffibrl ca> SU Ш poarte ^''ете^ешШьаШ d& ватага

Ábibastrvi: «ar SEARA SISBOADTE 2:Bm OCKII Ш jţamp DX rmà >0 MBOÓOÖITEIC noroaie 0âmU>esc, Ш-шад de S6ÇË£ ПОИА f.'

ЩѵіШ. wand iurbat •povmsie tem.<Mittmmăr-iţofesă pusiiaseä... Le pupp 'мк йѲаг, te гіаідв^Фс, Jn ziua căM sé inftavemcÁl

JtŞa si nédejdite nmstím AsumbêH Sorilor аШввШт' •ÓE иш",.--вфгв îmit&AEIITOÎ:

DJ

JÉrmfc zÍHflv.JÜ*uaga, se vede că

'Staţi ref, lÄHgu ' tftinp'. Drumoa se aşeză pc scaun, apoi în­

trebă : — S! pricina fericirii tale. caro-î? Halunga luă de pe canapea, de lângă

dânsul, o carte, o masa, şi puse pe Eăsguuse :

— Asta. Cartea mea din urmă. A ceste şaisprezece nuvele care o alea

a teeta m-

ШШщ<*Ш**т'і taxai waââ a Ѵі/ашщеепе^тт^тѵт.

Оіліаітшда.-а^еагавійаі Ьшв^ sé> a »

-Bfewsij^.. йчйе. ií*tö3»||: — Ш m^..«i«pi8Qáév Швв^а,

Щл ^еайіі. шШа^фиЬ^ Ittnnnirig--Дта| ^tii'u' •dHeid;'',WFTBg™iwWslíií

Drumoa ia revista, netezeşte şi el, fără să vrea, foaia pe care i-o arătase Halunga. îşi potriveşte glasul :

— Să începem !..... ,,D-1 Halunga ne trimite o nouă carte a sa. Ga şi deaţ»ra> ѵвіитіші! trecuta,, lorbi tn şi dear pre acesta. E'ciudată îrri'pUrechcrea pe care D-l Halunga o face intre bucăţile

G U Ş E T A R I

Цѣ te tncresie'i»:iaŒ£fei a l to i t , eicC omaal viclean, i inpsşaet» pe admirai яі& M » ic î odată nu srffifflK adfrvăreai

Eemaitatea noest iá ceasta: iu c«ffer ceg«űJMiStJ^w-c*Bfi;acesl;a e pr i» -

ісірімі шовиМ. Pascal'

# •

Cee&'CBvse; setate afişate, fără teaœft Wte. dk Bamnezeű e îofiffii». iar o e » tea отмоввшзеа foarte mărginitu.

Fia-eara e văcâ i fa. c o a s í á i e ^ t e i ' ^ ŢŞŢ: î » ріаіа% Ш şi-1

Га seama daca ce fegSáirestSTe şi ţî-E cu putinţă, căcî făgăduiala e • datorie.

CONFUCIM

Societatea este o alianţă ofensivă s4 defensiva, menită a pune pe flecara individ in parte la adăpostul injusti­ţiei.

tnslotei

Luni, 28 Martie 1911. UNIVERSAL LITERAR No. 13. — 3.

Marile figuri româneşti

NECOUJ BiLCESe» — Urmare şi sfârşit —

M o m e n t u l în fine a ş t e p t a t sé ap ro -ftla'. Anu l ' 1848 r ă s t u r n a s e u n u l câ te umi l reg i şi î m p ă r a ţ i , în F r a n ţ a , I-tef la , G e r m a n i a . Bălcescu a l e rgă în grabă la Bucureşti- , p e n t r u a o r g a n i ­zau rcvoluţSunca.

Bălcescu , sp re a l u m i n a p r o p ă ş i r e a r-evolutimiiî p r i n p re să , f u n d ă z i a r u l ,JHOpor-uï S u v e r a n " , î n u n i r e c u Bo-Har, Gr. Alex4indrescu. B b l i n t i n e a n u , aSëulèscu şi Zâne . Aci Bălcescu; d e -e r o n s t r a s u v e r a n i t a t e a R o m â n i e i , a-d n c â n d t r ac t a t e l e faţă- în faţăt.

El ' î i ichec acel s t u d i u cu u m i ă t o a -rele :

„Aces tea sun t , f r a ţ i r o m â n i , dnep-tlirile n o a s t r e . P ă s m t J î noştr-i а ш v ă r s a t p re ţ io su l lor- s â n g e pontmu- a tát le l ásw de umişi-uire, . şi d a t o r i a , n o a s t r ă este a le p ă s t r a cm ace iaş i ' OBtere poniuu fiii noş t r i . T i m p u l , ma-veni t ca; să- d o b â n d i m o i ndependen ­ţii' absoluta« Poz i ţ i a поаЫпа. polit ică, dtapü h a e t a i » es ta însă, b u n ă , n u m a i tísebue a, fi p ă z i t ă de Ina l t a i Poar tă^ ш fi. sp r i j i n i t ă cu s t a to rn ic i e de nois Să< n u u i t ăm eăs s u n t e m , d a t o i í a a p ă r a na ţ iona l i t a t ea , şi . d r e p t u r i l e uoast iw, dö:vom fi nevoi ţ i , c h i a r v ă r s â n d s â n ­gele. De vom cădea în aceas t ă luptat s f ân t ă , *să c ă d e m înca î hărbăfuşte, . astfel c u m aii. t r ă i t p ă r i n ţ i i noş t r i , ş t ca d â n ş i i să s t r i g ă m : Maî b ine ţ a r a . n o a s t r ă să: se p r e f acă î n t i r un Intius-m o r m â n t , n u m a ï su r ă m â n ă , tot ţnr,a R o m â n i l o r ' .

După- Gădonca r*voluţ iuni î şi in t ra ­r e a oşt i r i lor tu rceş t i în ţ u r ă , Bă l ce scu î m p r e u n ă ' cu mai; m u l ţ i napî a i miş ­ca re ! fu ra a r e s t a t ! f ă r ă de vesto şi duş i Ia Ruse iuk; de aci se p o r n i r ă OU gftimií. pe D u n ă r e c ă t r e (Jrşova. Acele ghimif e r a u n iş te găuri» f ă r ă n ic î o t r e a p t ă , a şa că p e n t m r a J n t i v i thtr-'ánselc t r e b u i r ă să se lase t â r â ş î n t r ' u n spaţiu- de 4 p a l m e tio înă l ­ţ ime , de 5 ele l ă r g i m e şi. 12. de lung i m e ; n ic i în geniu:hi. n u se putea» s t a ; a ş t e r n u t u l gh imie i e r a î n . t o a t ă lung i ­m e a de ghiule le cu rogo j in i pe deasu ­pra-; po uu. astfel de-vafr, vrednic, a fi-gjira-. în muzeele do cur ioz i tu ţ î ţ călă­t o r i r ă 20 zile i-evoluţionarii nostul, oh inui ţ i . î n g h e s u i ţ i , iii î n tune r i c , ca, In t r 'o v izu ină , iiitr un a e r p u t r e d de d u h o a r e , muV.iţi de p loae p â n ă l a .oa ­se, c â n d -mih i ce rească găsea, cu ca ie: a»şî revărsa răconihiareh» sule u n d o peste însetaţi i ' d u p ă ' l i b e r t a t e ! E î n u aweeaü a l t de m â n c a t de câ t p â i n e usca tă şi n e a g r ă .

La Semlin Bălcescu deveni l iber. D.e aci se duso 1? Sibiu;, apo i l a Bra -şpv; de i a Bra şov la Be lg rad , din-cauză- că în T r a n s i l v a n i a inínaöc. musea l i î ; din Be lgrad , la C o n s t a n t i -nopol. De şi spenanţe le sa le dlauiăte fUia ia iat . de a m a r înşe la te , decepţ iu-n e a . insă» n u cupr inse sufletul , s a u , şi a l to p l a i u r i nouă- de a l u z i u n i pontrut fericirea, neamulu t : se desch iseră îna­inte-!; Ardea lu l cJoeoiea în. s â n g e l e r o m a n i l o r ş i -unguiulor , c a r i se luntoùi uni i c o n t r a a l t o r a în-, prof i tul ; A u s ­tr iei , Bă lcascm voia . să st ingă- focul! d i n t o au ihe lo -ponuare şi , in, înţele-garo.- cu. Skenda rbey ,Bem şi Kii.şut, cm ca re e r a în s t r â n s e l e g ă t u r i , s p e r a că se va pu toa . iaca un stat , mayl i ia . ro-coinùu, саии să. se. p a r e cele dou îu s l a -v isme : Uusia< şi Sorlmu KI .se duac Ia i a n c u în m u n ţ i i . A b r u d u l u i . D a r s a - l l a s u m - a . s p u n e s ingur . : . „Kos t -am de a m , văzu t însumi- p e acei. îngroz i ­tori . Moţi,, p e carî . s p a i m a vitnji lur u n g u r i m J M ' des<a>:u ca h M e fiare săl­batice, eş ind d in vizuiueie m u n ţ i l o r Ion n u m a i зрте a face. p r a d ă , sh o-»em\.. , pe acea. vacine. a â n d i n imaa i i î o r a z d r o b i t ă , «ăol d in toa te pă r ţ i l e ve­deam n a ţ i o n a l i t a t e a minAiiă. c ă l ca t ă qji strivită- de d u ş m a n i i s t i ă i n ! , fusei fericit a găsi. acolo p e acele p i scu r i ur iaşe pe de-asupra- no r i l o r , a n a ţ i o -na i i i a te şi o v i a ţ ă r o m â n e a s c ă înfo-eată şi pufcernicăvCu co c n ù i s i a s m fre­netic fuseî a c l a m a t şi b m e - c u v à n t a t fia toţi. aceL ţ ă r an ! , , c â n d le spusei , ca am venit s ă le a d u c u r ă r i de no roc

ş i i s h â n d ă din p a r t e a f ra ţ i lo r lor din ţ a r ă , m i n u n a ţ i de vitejia; lor ! I n oe t ăce re a d â n c ă m ă ocoleau ş i m ă as-

' e u l t a u eî, c â n d le v o r b e a m de pu te ­r e a na ţ i e î r o m â n e , de n u m ă r u l eî,

' de î n t i n d e r e a p ă m â n t u l u i ce i-a dat D u m n e z e u ş i de u r s i t e le cele m ă r e ţ e ce o a ş t e a p t ă în vi i tor 1 ' .

L a î n t o a r c e r e d i n m u n ţ i i A b r u d u ­l u i , Bă lcescu f i ind p r i n s de cazac i " î n t r ' u n sa t , a b i a . s c ă p ă din mâ in i l e

lor, î m b â l â n d ^ p e so lda ţ i i ce-1 ducea , 'şj de acolo r ă t ă c i n d ' p r i n m u n ţ i ; pe " v r e m e dc i a r n ă î n t i m p de- t re i ' l u n î

de zile, căzu bo lnav de r ă c e a l ă ş i îdoua s ă p t ă m â n i zăcu î n bo rde iu l u-; n u î p ă d u r a r , l ipsi t dc orî-ce î ngr i j i r i . ' B u p ă co s'a în t remat" p u ţ i n , se t r a ­v e s t i ţăî'ă'rfeşt'e, c u m p ă r ă 4' care- cu ;dbn i ţ î ; ca ş i când ' - le-ar avea de- vân -<zare, ş i în a ş a m o d v en i în Seml in . ? 1)6 ac i fu. norocit- să scape ş ; să s t ră -' b a t ă t o a t ă - A u s t r i a sub un n u m e falş , * v â n z â n d m a r f ă , sub aceas t a ivaves-Mirc el- a încercat' ' un i n t e r o g a t o r d in " par tea- f a imosu lu i B a r o n d i n Vienu ! d a i - scăpă, şi în Noembr io l*iW ven i i l a P a r i s . A c i - e l ' n u încetă , de a l u c r a i p e t ă r â m u l d ip lomaţ i i p e n t r u îmbu-] n a t o ţ i r c a soarter . p a t r i e i sa le , b ă t â n d ?la: u şa cabinet t ' ior d in P a r i s şi Lon­dra.

I A g i t a ţ i u n e a pol i t ică î nce t ând . Bă l -' cescu. trist,, d a r nu. de scu ra j a t , SD în­t o a r s e i a r ă ş i la s tudi i le ч і і е de p red i -l 'cctiunc : Тіцосм lui Miliuî Yilt'KZul, o iedes ta ln î peste ca r e dorea şi s p e r a a aşeza , î n v ia ţă - î încă , m o n u m e n t u l gloriei sa le Шеетге. D a r el: n u o p u -

' t u fini, p e n t r u că m o a r t e a nu-î clete :!pat» dc a ş t e p t a r e . C u s t i t u ţ i u n c a su. I s labă , sufer in ţe le d i n g h i m i e şi, d in ' m u n ţ i în T r a n s i l v a n i a ş i U n g a r i a , ' s g u d u i r i l e m o r a l e ce încercase , o ex-.cesivă ac t iv i ta te de m u n c ă , cuge t a r e , ' vo in ţă pe toa te căite, o ex t r emă l ipsă, j ca rc t o t d e a u n a provenea , d in caxiza an ib i ţ iun i i sale de a n u p r i m i a i u t o a -

îrc de la n imen i , dosco lo ra tu l ' ş i t r i s ­tu l tvaiii a l ' p r ibeg ie i , acea c r u d ă .su­fe r in ţă oare , d u p ă c u m s i n g u r zicea, . .usucă pe o m lârfl a-1 omora : ' , t oa t e aces tea cont iabuir i t a c o n t r a c t a ter i ­b i l a boa lă , i n c u r a b i l ă : ftizia p u l m o ­n a r ă ! El începu a ï s imţ i s imploinelo de l a î ncepu tu l a n u l u i 1850. Nu este o boa lă c a r e s ă ofere fenomene m a î intereSano ş i în ace!aş t i m p m a î d u r e ­roase a c o n t e m p l a : ce de i u s p i r a ţ h m i t inere, elocvent*-, p a l e t i c e ! viaţii se exală c o n s u m â n d u - s e : b o l n a v u l n u

t ştie nici. odată, unde este a j u n s r ă u l , i cu. toate pres imţ i r i le şi melancol i i l e \ sa le ; nicî o descompozi ţ iune o r g a n i c ă ' n u este m a î lentă , l a t e n t ă , dulce în ' a t a cu r i l e ş ; p r o g r e s u l s ă u nemi los , ' a m e s t e c a t ă eu in te rva le de s ă n ă i a t e , ' l ă s â n d suf le tul şi c u g e t a r e a î n t r e a g ă " p â n ă ' l a pe r ioade le ex t r eme! . . .

V'ara a n u l u i 18ăfî Bălceseu o pe t re ­cu la. Villa d'AVR.aj;, un sot lungă . P a ­ris , iar, і ш а а se duse cu s o m s a , (i-im

j Sevafctiţn .Bălcescu î n iiisuiele J lyère . R a u l mergea , c roscùud . O ac t iv i t a t e fah i l lă î i sleiiif p * fic-сцге zi pu t e r i l e

, Lov i tu ra , de S ta t a lu î Napoleon. îî , /.drobi, toa te s p e m n t e l e ce le pusc.se .la Republ ica . ' 'Kincuză p e n t r u n iùn-Uuiiaia ture i , s-ale.

Nu a m citit p â n u a s t ă V a o p a g i n ă . , i n ca i c calitâUie sp i i i tu lu i . şi: in imei . •f аиШікел^cu. сга mal- s u m b r u rneiaii-I colic.,, îiă» fi- atius. p u n c t u l tor cet m a i sub l im, cu u r m ä t o a m l ß m i i d u r î . pe car i . sui 'iiianui Bălcescu le scria, eu p u ţ i n e zile d u p ă l i i l u r a de Sta* d in

, F r a n ţ a , de. la Ш D'ecemlnùc le50", eu ' o multă s l ăb i tă , I r e m u r ă u d ă , cu lu-ca'ămile pe ctbraz, ş i . i u ă l ţ a n d u - ş t to­nul , p u n ă Ia i m n :

Minute le îu ааге s c r iu sunt. p l ine d e anmr . şi i r r t iásUu' t P e c â n d liu^ m p u î n t r e a g ă se- p r e g ă t e a a s a l u t a t r i u m f u l l ibcr tă ţe î , eroica F r a n ţ ă de la, ca re , G a t o t d e a u n a , se a ş t e p t a sem­n a l u l , FRANTEÄ wrin f a t a l i t a t e ş i p r i n neimiisea f i i lonsă l , c a d e g e m â n d în nc-outinţu-. s u b un daßpet i sm umilitor» F i i i fără de lege t r iumfează î n toa t e p ă r ţ i l e ş i î n t e m t n a z ă s p u r c a t a lor ti-uaoie. . Sufletele generoase , , zd rob i te ş i r ă n i t e de m o a r t e , văd a p u i n d d in widèroa. loi- z iua mântu i r i i . - î n s u m i eu,, o i n i m ă s f â ş i a t ă de d u r e r e , m ă lup t cu o b o a l ă c rwdă ş i n e î m b l â n ­

zi tă , c a u t a c â ş t i g a t imp- a s u n c ă - l ş i a o întrece- în: i u ţ ea l ă , c a s ă p o t l ă s a f r a ţ i l o r meï aceste p a g i n e d i n v i a ţ a p ă r i n ţ i l o r noş t r i , şi cad-s le i t de pu­tere , mis tu i t ' p r i n si l inţele co fac. Gu-toa ie aceste t e m e i u r i de 1 d e s c u r a j a s e ; su f l e tuun i te s lăveş ta încă , înznUîu Li­bertate şi de şi oameni i , s â n e i u a i l o r a u învălifc cu; m a r a m ă - neagrră, du lce f a t a 1», eredte că- vai veni z i u a ierioită» z i u a istranditól, , câutb omeniaaa în-tMagăt sep va s cu l a s p r e a sfâşia; a c e s t v ă l ş i d u ş m a n i i Ш se vor î m p e M la

- w d e n e a soarelui 'tău de- l u m i n ă ; a-t u n c î nu: v a m a î fi nici . u n r.ob, n ie î n a ţ i e roabă-, n ic î om s t ă p â n pe a l tu l ,

< niei! p o p o r s t ă p â n : pe a l tu l , ci, d o m n i -.-rea. Uraptufil şi ¥пЦШ!. Aoesto cu­vinte , ce o d a t ă апъ d a t de deviză n a ­ţiei mele, vor domni l u m e a : a t u n c i a ş t e p t a r e a , v i s a r e a vioţ-eî mele se v a împl in i , a t u n c i toţ i r o m â n i i vo r fi m i a , l iberi şi f ra ţ i ! Vai ! nu . voî a v e a noroc a vedea aceas t ă zi, dc ş i eu a -semeiiea. a m m u n c i t şi a m p ă t i m i t

, pentm. . d rep ta te , , şi coi d i n u r m ă a l пчей: c u v â n t v a . fi î ncă u n i m n ţ ie , ţ a r a m e a m u l t d r a g ă " .

Acea- l u c r a r e , d e s p m oara vorbeş te cu un a ş a d u r e r o s en tuz i a sm, este Intona sab Mifraiu- Vodă Vit^fvzlib, l a care l u c r a d e - m a l mulţ i- an î ; S i m ţ i n d c ă nu-î m a i r ă m â n e m u l t t i m p de v ia ţă , el p ă r ă s i F r a n ţ a şi s e -nd rep t ă călite iubita- sa. ţ a r ă , voind să s ă r u t e ţ ă u u n a p a t r i e i şi m â n a neferici tei m a m e .

D a r t i r a n i a lu î Vodă Şt i rbe hi opr i pe s ă r m a n u l mur ibund» a-şî î m p l i n i ul t imele dor in ţe a le su le tu lu î s ă u , şi pe c â n d s â n u l Ţ ă r i i Româneş t i ' l î ră-n i a - a t â t e a scorpi î şi j iv ine , el о г а Л т

• ehis-penti iu acela , care- î jeriXis.c t o a t ă v i a ţ a sp re fer ic i rea şi m â n t u i r e a eî şi ca re g r ă m ă d i s e în suf le tu l - sau du-re r i l t r i nnu- n e a m î n t r e g ! : .

Bălcescu n e p u t à n d că lca pe pă­m â n t u l ; ţ ă r i h . c a i e x i l a t - ce e ra , se duse Ia Constant inopole, de unde . d u p ă

; c â t e v a lun i de zile, p lecă că t r e Sici-J i a . s ingmi, făcu b a n i in d e a j u n s , ş i . l a .5 -Oc tombr i e 1852 sos i pe m a l u l cel ,' înflorit a l P a l e r m o ! . Aci 20 zile d u p ă aceia, se a p r o p i e dc t e r m e n u l vieţi! .

;Smiţimlu-s-s s lăbi i , d o b o r â t m a i m u l t decâ t t o t d e a u n a de r ă u l său , r u g ă pe

i s t ă p â n u l o t e lu lu i u n d e locuia , s ă faeâ. u n i n v e n t a r de hâ r t i i l e şi. m a n u ­scrisele sule, să . le sigileze cu s ig i l iu l său-ş i cu al. consu lu î o t o m a n din. P a -

ilenmo,. ş i în cele d in u r m ă să-i a d u c ă un pr.ot. grec . . . O- ovă. d u p ă aceia , în lG.Noenibr ie , Bălcescu, fă ră nici u n fel dc delir , f ă r ă c e a a n a î mică agon ie i n i r ă în. noap tea , cea, e ternă . . .

G ine a r p u t e a s p u n e m â l i n i r a a , a-ш u r â c i u n e a ce s i m ţ ! suf le tul s ă u , topit încet încet de d u r e r i , c ând , a-

' p r o a p e a-şî l ua zborul , c ă t r e E i e r n i -rate,, n u văzu în ju ru- I n ic i u n a . d i n fiinţele d r a g e , m a m ă , soră , a m i c , p a t r i e în s â n u l c ă r e i a să-şî dea sus­p inu l ce d in u r m ă şi c a r e s ă îngr i ­j e a s c ă a-1. î n m o r m â n t a .

Amici i Uu fugiseră , t o c m a i c â n d v o i a ' s ă se od ihnească , pe u m e r i i lor , ' m a m a sa e r a d e p a r t e ; frăţicuii : şL su­rorile, sale, de a s e m e n e a ; p a t r i a sa , pentrai. oare . or i de câ te or î se s i m ţ e a m a i chinuit, dc boa lă , cu, ochi î neca ţ i în l a c r imi , s u s p i n a cu n u poa te m u r i în . s â n u l s ă u ţ . . . EL se m o r m ă n t ă în giwpa c o m i i n ă in c imi t i ru l s ă r a c i l o r d i u . mânăs t i i ' ca , Gapu ţ in i lo r , p e n t r u că: loţ'i han i i , ce avea cons t au î n m a -r e o i s u m ü . de 30 f r anc i !... P o e t u l u i а fost d a t a t r a d u c ă î n i i m -

h a p o p o r u l u i , u l t i m a gând i r e - a. m a r ­t i r u lu i Bălcescu, de pe p r a g u l vecî-nicieî .

S ă a s c u l t ă m d a r s u b l i m a poezie a lui . A l exand r i ; liălccscu mă­rind-1.

,,T)c pe fllahhnstruinariî Unde zac .şi simt că mor, 3c amarul асщегйгіі Şi dc-al (fini inele dar, Văd o pasăre voioasă, Apucând spre răsărit, Si o rază luminoasă,, #1 un nour aurit.

— Păsărică sburătoare, Unde. mergi au dorul meu? — Am solie-incănlătoare

Bcla sfănVul Dumnezeu, Su duc ціаs de armonie Ţermuiilor româneştii, Să, vărs dulce veselie Inimelor ce jeleşti!'

— íiűiil »ic călătoare, Unde mergi cu. dbrnl meii? — A<in. solie-mnatoaro Delà sfdntod Dumnezeu, Să deywn o sărutare Ve al türü tale sări;

&ad!uc. o alinare: falnicului tău susfţin.

— N-ouras pătruns' de s:aare, Unde merg? cu. durui, meu? -- Avi solie-roditoare Delà s/«îd4ti' niminczau, Să mä: lim în. Ешшпиг Ca să crcasoăi m& dir ţlorî Pe frumoasa eî câmpie. Ce o plângt adc&orîţ

l)u-le raz-й, strălucită. Du-te, mică păsărea, Sii pe (ara mea, iubită Măngăiati-a-n lipsa mea; liar te, naur, dc rodie, Fă să crească-n, sânul său, Cu verzî lauri de mărire, Floarea sufletului meu!"

<»r. T o e i l e s c u .

Uf O T E Sufletul- m'a- m â n a t ' săs m a î pără%

sosc: pus t i e t a t ea cu c a m mă- î m p a c a ş a de bine. De felul m e ü n u s u n t câtuşi- da p u ţ i n mahirmolic, d a r deîa, o v reme a început-' anni- îi nesufer i t zgomotu l lumeî .

S tau r e z e m a t pe-o b a n c ă d i n g r ă ­d i n a publ ică . Mi-am a l e s u u loc re ­tras-. I m ! ' p l a c a sö pr ivesc de d e p a r t e la g r ă m a d a de tMRutorí ce se per in­dă gă lăg ioş i ; m a î gă lăg ioş i c a n iş te oopiî, c.aw ewid că tOuiă. l u m e a esto

•a lor,. Aproape d e - b a a c a > m e a stă: u n t â n ă r oa de vre-o douăze'e.î. şi c inc i de a n i . Gitoşte o- ca r t e , d a r apoi- o l a s ă p e n t r u a, se maî ; p l imba . Işti ro-

; teste o c h i ! peste- tot cupr insu l : g ra ­d ine i , şi рѳ f a ţ a luî g ă l b u e ş i s l a b ă par-'că îî ci tesc, că t rehuo s ă fie v s h m necă j i t ' a l soar te î . P r i b e a g călător? Priveşt i- n a t u r a c a m mînvuază şiîn suflet simţi', poa te , - e v u î s a r e a u n u ! po top nerfuiişii de pa t imi . A tù la fa-r-tnec a r o a c u m u n colţ. de cer olba*»-t ru , o roză. c a l d ă de soa in , ce ţ i -a l ips i t а Ш ш vreme, şi pixi tut indeni n ' auz ï decâ t larmă», r à se to de copir, şi zbârnâi tuni le- insecte lor co roesc în ae ru l ce începe a se p a r f u m a ;

Pr ive l i ş t ea p r i m ă v e r i i începe s ă se a r a t e . Uscate le f i r i şoare de i a r b ă încep a p r i n d e via ţă- şi pe crengi le d e s b r ă c a t e de v â n t u l t o a m n e i , în­cep a c u m să r ă s a r ă m u g u r i ; d r ă g ă ­laşi i m u g u r i , ce privindu-'f te f a№ să cuge t i a t â t a de a d â n c l a sufletul tău, la v i a t a t a , l a d r u m u l ce-1 s t ră ­b a ţ i me reu ,—ace l a ş d r u m îh tor to-ch ia t ce Гай s t r ă b ă t u t a t â ţ i a a l ţ i i î n a i n t e a t a , ş i po caro îi vor s t r ă b a t e

a t â ţ i a a l ţ i ! î n u r m a ia. D a r tu , n-mule , e ş t î ' a t â t a de neş t iu tor . Te bu ­c u r ă m u l t sos i rea p r i m ă v e r i i , e a fa­ce să-ţî t r e sa l t e amor ţ i t e l e cute a lo suf le tu lu i ; d a r nu pr icepi că a c e a s t a b u c u r i e , este ea îusă-ş î o într is tare. . Gu f iecare m u g u r ce ţi-I a d u c e uri--m ă v a r a , cu îecai-e colt dc i a r b ă . în­verzi tă şi cu fiecare v iorea , r ă s ă r i t ă d in c ine şt ie ce guno i , ţi se irece u n a n din v i a t ă , ţ i se u s u c ă un m u g u r a l suf la tu lui , , p â n ă vet- a junge- s ă a d m i r i , şi cea. din. u r m ă mumăvară* î n c a r e a lbe le florî- de Ш: v o r fi l o t m i a cu p ă ru l , c ă e u n t al; c a p u l u i iăui, a t u n c i ound ale se vor s c u t u r a a lene pe t ine; pa u m e A Ш l ă sa ţ i în j o s şi plecaţ i , î n a i n t e de pov-ara vieţei . Ş i a t u n c i n.'aî. s ă m a î a d m i r i mugu«-Ml pr imăwenel , tt^al- să tfe m a î încSfr zeşt i 1b pazele- calde- de soa re , n ' a i să- m a l BespitH jiatifumui. du lce at f lori lor , ci veî cuge ta la vorbelö S c r i p t u r e l c a r e zice: , .Nu te îngâm--fa omule , oăcî l i t t eşt i , din ţ ă r a n * te-aî zămis l i t ş i î n ţ ă r â n ă , te veî în»-töai 'ce".

.... Adie rea dulce a umi i vân t sub»

I. — No . 1 3 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n i , 2 8 Mar t i e J i t i i .

Г Л К І A M F M A Ï U I VOŞTRI

D L MIHAIL SEÜLESCÜ

î n t r e figurile ee'-'se dis t ing în noua Gainera' a Par lamentu lu i nost ru este . Ші& Îndoială,- şi aceea a d-lut Mihail Seu lescu .

Veclhu pa r l amen ta r , m e m b r u sta-toi-nie al par t idu lu i conservator , d-1 Mihail Seulescu a avut onoarea de a fi ales vicc-preşedinte al Gameri î . ca o recunoaş tere a lungit d-sale activi­tă ţ i .

Fost secretar general al min is te ru­lui de f inanţe, d-1 Seulescu face par te i i n corpul nostru univers i tar , ocupând eu deosebită capacitate catedra de e-eonomie politică de la facullatea de drept a Universi tăţ i i din Capitală.

De o cul tură în t insă , adânc cunos­cător al şti inţei f inanciare, d-1 Mihail Sau lescu îşi arc cuvântul său autor i ­zat in toate chest iunile ce interesează mişcarea economică la no i .

A.

ţ i r e , mi -aduce de d e p a r t e c râmpee le u n u i cân tec de femee. L ' a scu l t ş i -mi p a r e u n g l a s î năbuş i t eşit d i n t r ' u n piept ce t r e sa l t ă de fiorii p r imăve r i i , î m i p a r e că a m m a i auzi t o d a t ă a-cest cântec . l i n i plec u rech ia sp re p a r t e a de u n d e vine cân tecu l , şi îl aud. apo i d in cc î n ce m a i b ine , c u m se o n d u l e a z ă pe a r ip i l e v â n t u l u i ce ínií g â d i l ă urechi le . Pes te d r u m de g r ă d i n ă este u n hotel . Nu ş t iu c u m *'a făcut că m i - a m a r u n c a t pr iv i r i le la o f e reas t r ă desch isă de s u s şi a m r ă m a s cu ochii a ţ i n t i ţ i î n t r ' aco lo . i n t v ' a d e v ă r n u m ă în şe l a sem în pă­r e r e a m e a . L a g e a m s t ă t e a femeea oare c â n t a . C u m m ' a văzu t s'a d a t d u p ă perdele , şi u l t i m u l refren al c ân t ecu lu i ini-a m u r i t în u rech i . E-т а й n i tşe f r â n t u r i d i n t r ' o melod ie f r a n ţ u z e a s c ă :

.... pourquoi pleurer ? Qu« ceux qui veus rendent 1RS armes A -vos pieds....

..pourquoi pleurer ?.-„»

Atâ t a m p u t u t p r i n d e d in aces t eén tee . Celelalte cuvin te se p i e r d u r ă neînţe lese , ca u n sune t de v i o a r ă ce m o a r e în s u r d i n ă . Ce l u c r u m a r e e s i cân tecu l . Cum t r e m u r ă a r c u ş u l pe oa rde le v ioare i , a ş a t r e m u r ă el pe coarde le v ioare i , a ş a t r e m u r ă el a d u c e câ te o d a t ă o v r e m e î n t r e a g ă (ie a m i n t i r i . C â n t ă m p â n ă m u r i m şi apo i a l ţ i i ne c â n t ă n o u ă .

ŞT apo i î n t r ' u n t â r z iu c â n d a m plecat d in g r ă d i n ă , p a r ' c ă tot a u ­zeam m e r e u în u r e c h i r e f renu l aces-*uî cân tec ce-mî p ă r e a că m ă u r ­m ă r e ş t e pe ad i e r ea v â n t u l u i .

*

... Sp re casă , la u n colţ. de s t r a d ă vm b ă t r â n m ă opreş te d in d r u m şi s ă u i t ă l u n g l a m i n e , f ă r ă a-mi spu­n e n imic . I m î p ă r e a c u r i o s aces t lu­c ru , d a r d e o d a t ă văzu i ochi i b ă t r â ­n u l u i că se umezesc de l a c r ă m î . , .Oum îi s e a m e n î ! zise el—şi tot a ş a na l t şi voinic ca d-ta e ra : Uite a v e a fi o sabie a ş a f r u m o a s ă ca a d-tale ţ i t a r e e r a m â n d r u D o a m n e ! " Vor­bele b ă t r â n u l u i îmi p ă t r u n s e r ă în suflet. P r i c e p u i î n d a t ă tot mis te­ru l veorbelor sale şi l -am pr iv i t m u l t , f ă ră a i zice o vorbă , c u m îşi ş t e rgea eehi î cu m â n e c a s u m a n u l u i . B ie tu l m o ş n e a g . Cât r ă u îi f ăcusem f ă r ă să

v reau . L a c r ă m i l e lu i s p u n e a u mu l t e , d a r p u ţ i n i ş t iu să le în ţe leagă . P â n ă a c a s ă , g â n d u l mi-a fost n u m a i la el. F i g u r a lu i nu -mî m a i p i e r ea d in min t e . Şi c u m a p leca t el de l â n g ă mine . Mai t r is t , m a i a b ă t u t de c u m venea î n a i n t e a m e a , şi n u s'a m a i u i t a t de loc î napo i . Ce mare - I sufe­r i n ţ a o m e n e a s c ă şi ce n e p ă s ă t o r i s u n t un i i o a m e n i . D a r de o d a t ă m ' a m înf iora t a t u n c i . D u r e r e a lu i de t a t ă făcu să -mi r ă s a r ă în m i n t e u n g â n d ; o fu lgera re ce-mi s t r ă p u n ­se sufletul cu un fier înroş i t . Am şi eu u n t a t ă b ă t r â n c a el şi o l a c r i m ă m i se p re l inse pe g e a n ă . D a r el e depa r t e . P o a t e nici n u m a i ştie ni­

mic de m i n e şi cine ştie d a c ă c â n d v a va v ă r s a şi el o l a c r i m ă p e n t r u mine .

Bacău. - Mihail Aleitandrescu . «

® @ m ш T (Unui cocor)

Plutind prin ziir'i, tu vii din altor lume Şi-advc'i cu Hm' rusul primăverii. In inimi pui /iorul re'nvieri'i Şi'mbrac'i isvoru 'n haina lui de spume.

Cuprinsul tot se scaldă 'n dulce soare. In pomi zâmbesc în ochiuri muguraşii, Săildnd, sc joacă 'n aer fluturaşu Iar plugul pleacă vrednic prin ogoare.

Vioi şi veseli zburdă 'n câmpuri mieii, Prin 'crâng se prind in horă ghioceii. Ţi-'i drag să í vezi împodobind cărarea.

Cu tine. sol venit in astă ţară Aduci pe-aripi zvon de primăvară. Sosirea ta întinereşte zarea. piteşti . I. X. I ' a r v u l c s e u

e

C A D O U L de

G u y d e . M a i i p n s s a n t

D u p ă ce c inase s i n g u r a c a s ă la d â n s u l , J a c q u e s de R a n d a l îş i con-çedie se rv i to ru l şi se aşeză d ina in ­tea uneï mese, p e n t r u a-şl scr ie scri­sor i le de fel ici tări p e n t r u A n u l nou .

In ch ipu l aces t a îşi t e r m i n a d â n s u l toţ i an i i , s i n g u r , sc r i ind şi v i sând .

De altfel îl p lăcea să-şî facă p e n t r u d â n s u l u n fel de recenzie , s a u m a l b ine z is o t recere în r ev i s t ă a fap­te lor î n t â m p l a t e în c u r s u l a n u l u i şi pe m ă s u r ă ce i se p e r i n d e a u în m i n t e f iguri le amic i lo r să i , le t r i m e t e a câ­teva r â n d u r i , d r ep t cord ia le s a l u t ă r i p e n t r u Anul n o u ce sosia .

Aşa da r , a şezându-se pe u n fotoliu, deschise u n s e r t a r al mesei , d in c a r e scoase o fotografie î n f ă ţ i ş â n d o fe­nice, pe ca r e o p r iv i câ teva s ecunde şi apo i o s ă r u t ă . — P u n â n d - o a p o i a l ă t u r e a cu foa ia de h â r t i e , începu s ă scr ie :

„ S c u m p ă I r i n o , c red că eşt i în po­ses ia m i c u l u i d a r t r i m e s sp re a m i n ­t i re , pe ca re ţi l -am adr 'esat n u de m u l t ; m ' a m î n c h i s a c a s ă a s t ă : s e a r ă p e n t r u a ' ţ î s p u n e "

Şi înce tă de a m a l scr ie ; se r i d i c ă de ' ţ i e s c a u n şi începu să-şî m ă s o a r e o d a i a în l u n g şi în l a t , d e p a n â n d f i ru l a m i n t i r i l o r .

De 10 l u n i avea o a m a n t ă , n u în­să vre-o u n a s v ă p ă i a t ă ca cele ce m a l avusese î n t recu t , s a u vre-o femee c o m u n ă , o a r t i s t ă s a u c u m v a vre-o f i in ţă a v e n t u r o a s ă g ă s i t ă l a î n t â m ­p la re în cine ştie ce î m p r e j u r a r e , ci o femee p e n t r u ca r e î ş i d ă d u s e cu a d e v ă r a t o s t enea l a ca s'o c u c e r e a s c ă şi pe ca r e o iubise , şi o iubea încă cu toa t ă a r d o a r e a in ime l sale.

I ş î m ă r t u r i s e a s i n g u r cel d rep t , că n u m a l e r a o m u l t â n ă r ca v â r s t ă , c " toa te aces tea se ţ inea î ncă b ine ca a p a r e n ţ ă , şi de aceea găs i se cu cale să-şî t r a g ă o l inie de c o n d u i t ă m a l s e r ioasă , p o r n i n d d i n t r ' u n sp i r i t m a l pozitiv. S t â n d g â n d i t o r , n u p u t u s ă n u ' ş i r e a m i n t e a s c ă per ipeţ i i le d r a ­goste i sa le d in u r m ă , n e u i t â n d a 'ş l face şi b i l a n ţ u l p r i e t en i lo r d i s p ă r u ­te, şi pe a l celor n o u l legate , a l în­t â m p l ă r i l o r d in d e c u r s u l a n u l u i , şi a l p e r s o a n e l o r s t r â n s legate de exis­t e n ţ a lu i .

To tuş i , p r i m a v ă p a i e de a m o r

f i ind p u ţ i n potol i tă , işî cerce tă cu aoea.şl l u a r e a m i n t e , ca a u n u i ne­g u s t o r ce'.şi n u m ă r ă cap i t a lu l , bă­tă i le in imel p e n t r u obice iu l a m o r u ­lui său, şi se os tenea să ' ş i anal izeze s imţ i r ea , p e n t r u a 'ş l d a s e a m a c a m p â n ă la cc s t ad iu va piiitea s cădea î n vi i tor , şi s c r u t â n d în conş t i i n ţ a sa , se convinse s i n g u r că c lega t cu o a-d â n c ă şi p u t e r n i c ă afec ţ iune n ă s c u t ă d in t a n d r e ţ e , d in r e c u n o ş t i n ţ ă , şi d in mi i do l e g ă t u r i m ă r u n t e , d in c a r i to tuş i n a s c p ro funde ş i t r a in i ce sen­t imente . C u f u n d a t in r eve r i a acea­sta', v i b r a r e a u n e i soner i i 11 făcu de­o d a t ă să t r e s a r ă .

Cu toa te áees lca şovă ia . Să deschi­dă ? s a u n u ? Iş î zise î n s ă — ca şi c u m a r fi t r ebu i t să se c o n v i n g ă s i ngu r—că în n o a p t e a a n u l u i nou , eşti d a t o r să deschizi n e c u n o s c u t u ­lu i c a r e t rece şi ' ţ i ba te în uşe, or i cine a r fi el. LuAndu-şI a ş a d a r o l u m â n a r e , t r a v e r s ă vest îb lul , scoase câ r l igu l , î n v â r t i cheia în b roască , t r a s e u ş a î n sp re el, şi se pomen i cu a m a n t a lu i d ina in t e , în p ic ioare , pa ­lida, ca o m o a r t ă , s t â n d r e z e m a t ă cu m â i n i l e de zid. Cu to tu l u imi t , o în­t r e b ă bo lboros ind : D a r ce a ï tu ? drep t c a r e îl r ă s p u n s e : Eş t i s i n g u r ? da . F ă r ă se rv i to r i ? Da, fă ră . Nu voiai c u m v a să p l e c i ? Nu, n ic i dec\un. A tunc i , ea p ă ş i î n ă u n t r u , ca u n a ca r e cunoş tea bine tot in ter io­ru l case i f ă r ă a fi că]ăuzilâ\_ Cum a-j u n s c în sa lon , se î n g r o p a în c a n a ­pea , şi a cope r indu - ş i obra j i i cu m â i ­nile, începu să p lângă- u n p l â n s ner ­vos î n t r e t ă i a t de susp ine .

D â n s u l în gonueb i d ina in te- I se î nce rca f ă r ă a reuş i , să-i d e p a n e z e bra ţe le , p e n t r u a o p u t e a p r iv i în ochi şi r epe ta : I r i no , I r i n o , d a r ce a i , vino-ţî in s imţ i r i , ce ţ i s 'a în­t â m p l a t .

— Te rog , te con jur , spunc -mî ce a l ?

Şi ea^. a t u n c i p r i n t r e l a c r ă m î , îl r ă s p u n s e :. Nu m a l pot t r ă i ast-fel. C u m d â n s u l n u în ţe legea s.enzul a-ces tor cuv in te : Să t r ăes t i astfel? D a r cum?

— Da, n u m a l pot t r ă i ast-fel. . . a c a s ă la m ine . T u n u o şt i i , căc i n u ţ i - am spus 'o vre-o da t ă .— E în­g roz i to r

— Nu m a i pot . . . . s u f ă r p r e a mul t . . . c h i a r a d i n e a u r e a m ' a lovit

— C i n e , . b ă r b a t u l t ă u ? — Da, b ă r b a t u l m e u ! — Ah !... Se s i m ţ e a d i n calo a f a r ă t u r b u r a t ,

căc i nu-I t r ecuse vre-o d a t ă p r i n min t e , că aces t soţ, so ţu l legi t im a l a m a n t e i sa le , s ' a r fi p u t u t cobor î p â n ă l a a t â t a josnic ie , î n c â t să fie b r u t a l f a ţ ă de so ţ ia lui . 11 c u n o ş t e a ca om d in l u m e a b u n ă , f recuen tor de c lubu r i , o c u p â n d u - s e cu echi ta ţ ie , în c u r e n t cu t e a t r u l , v iz i ta to r al să-l ior de a r m e , p r e a cunoscu t , c i ta t , şi oa r e c u m a p r e c i a t p r e t u t i n d e n i , a v â n d m a n i e r e foar te c u r t e n i t o a r e , î n să cu u n sp i r i t c a m med ioc ru , şi p r o b a b i l l ips i t de i n s t r u c ţ i a ş i inte­l i gen ţa cu a d e v ă r a t necesa ră p e n t r u o p e r s o a n ă d o t a t ă cu c a r a c t e r supe­r io r , p e n t r u a cuge ta la fel cu l u m e a b ine c rescu tă , din ca r e to tuş i făcea p a r t e , r e s p e c t â n d c u m a r fi t r e b u i t p re judecă ţ i l e omeneş t i .

D u p ă toa te p robab i l i t ă ţ i l e se pă­rea că se o c u p ă de p e r s o a n a soţieî sa le , c u m c h i a r se şi face î n t r e soţ i cu d a r e dc m â n ă .

Se in te resa în m o d î n d e s t u l ă t o r , de dor in ţe le , de s ă n ă t a t e a , şi de toa­letele ci , l ă s ând -o de altfel abso lu t l iberă pe actele el.

R a n d a l , deveni t a m i c u l I r ine l , avea d r e p t u l la s t r â n g e r e a că ldu­r o a s ă de m â ă n e , pe caro or i ce soţ c u n o s c ă t o r a l conven ien ţe lo r sociale, da to rează p e r s o a n e l o r d in a n t u r a j u l soţieî sale.

Şi c â n d Jacques , d u p ă ce fr\sese c â t v a t i m p amicu l , deveni t a m a n t u l , r e l a ţ i un i l e sale cu s o ţ u l — c u m se şi cuvenea—deven i r ă şi m a l d e s ă v â r ­şite, şi m a i cordia le .

Nu avusese i n s ă nic i o d a t ă p r i ­lejul de a vedea , s a u a p r e s u p u n e cel pu ţ in , c e r t u r i în acel m e n a j , şi deci î n f a ţ a aces te i c o m u n i c ă r i a t â t de n e a ş t e p t a t e r ă m ă s e s e ca înp ie t r i t .

— S p u n e - m i cum s'a î n t â m p l a t a» ceas ta , se r u g ă d â n s u l .

Şi ea îi povest i o is tor ie î n t r e a g ă , desc r ie rea t r a i u l u i ei d in z iua m ă ­r i t i şu lu i .

C u m p r i m a n e â n ţ e l e g e r e l ua se f i in ţă d i n t r ' u n n imic , şi apo i c u m se accen tua se pe zi ce trece, din ca­uza ca rec te re lo r lor cu to tu l opuse .

Si apo i m a l t â rz iu , c â n d in t e rven i -r ă şi ce r tu r i l e cu s c h i m b u l rec ipr ioc do cuveni te a s p r e , o d e s p ă r ţ i r e com­pletă , p u ţ i n a p a r e n t ă , î n să efectivă, a v u loc, d u p ă ca r e începu să se a-r a t e ag res iv , b ă n u i t o r şi violent f a ţ ă de ea.

Acum e r a gelos, gelos de J a c q u e s de s igu r , căc i c h i a r a s t ăz i d u p ă ce avusese loc o n o u ă scenă v io len tă , îş i pe rmisese să o bru ta l izeze , c h i a r s'o lovească , şi cu o voce h o t ă r â t ă , a d ă u g ă : — Nu m a i m ă în to rc cu nici u n p r e ţ ; fă tot ce pofteşt i cu mine .

Acesta se aşezase în f a ţ a el, cu ge-n u c h i l a t â t de a p r o p i a ţ i , î n câ t li se a t i n g e a u , ş i l u â n d u - I m â i n i l e î n t r ' a l e lui , ii zise cu o voce ca ldă şi convin­g ă t o a r e : — S c u m p ă p r i e t e n ă , e.şti pe cale de a f ăp tu i o m a r c şi i repa­r a b i l ă g reşea lă . Dacă doreş t i cu tot d i n a d i n s u l să-ţ i p ă r ă s e ş t i b ă r b a t u l , l a să n e a j u n s u r i l e la o p a r t e , şi p ro­cedează in a ş a mod , ca s i t u a ţ i a 1ч de femeie de pe o t r e a p t ă m a î r id i ­c a t a să r ă n i â i e neş t i rb i t ă .

F ixându-1 cu a t en ţ i e în ochi , îl în­t r e b ă ne l in i ş t i t ă : — Aşa d a r ce m ă consil iezi să fac ?

De a tc r e î n t o a r c e a c a s ă , şi a su­p o r t a aces t t r a i , p â n ă î n z iua c â n d vel p u t e a obţ ine fie o d e s p r ă ţ i r e . î'v; un d ivor ţ în r egu l ă cu toa te o n o r u r i ­le luptei .

— Nu crezi că e o l a ş i t a t e ceea ce tu m ă consil iezi ?

— Nu, n ic i de c u m , c firesc şi re­zonabi l .

AI o s i t ua ţ i e î n a l t ă , u n n u m e de p ă s t r a t , amic i de conserva t , şi-U vei m e n a j a , u r m â n d a c e a s t ă cale. şi p ă r i n ţ i i .

Nu t r ehue să u i ţ i şi să perzi a-ces tea toa te , d in t r ' o s i n g u r ă lov i tu ră .

L a aceste cuvin te , se r i d i că de pe c a n a p e a , şi e s c l amă cu v io len ţă ?

— EI b ine n u , n u m a i pot , s'a is­p răv i t , t o tu l e t e r m i n a t ! Apoi pu-n â n d u - ş i ambe le b r a t e pe u m e r i i a-m a n t u l u l şi p r iv indu-1 în a d â n c u l fl­eh i lor :

— Mă iubeş t i t u ? — Da, cu adevă ­r a t ?

— Do, de s igur . — El bine. a t u n c i , r e ţ i n e - m ă ? — Să te re ţ in ? l a m i n e ; d a r tu eşti

n e b u n ă . — Asta a r î n s e m n a s ă te pe rd pen­

t r u t o t d e a u n a , să te perd la s i g u r ! — Nu eşti în toa te min ţ i l e . Cu g r a v i t a t e , ca femee ce-şî d ă d e a

perfect s e a m a de g r e u t a t e a cuv in te ­lor şi a s i tua ţ ie i , r e luă înce t i şor , şi a-piol din ce în ce m a l cu a p r i n d e r e : Ascu l t ă -mă . a m i c u l m e u , el m ' a o-p r i t de a te r evedea , ş i nu voesc cu nic i u n pre ţ să m a l joc comedia as ta de a veni la t ine pe furiş . T rehue , or i să m ă re ţ i i , o r i să m ă perzi .

— S c u m p ă I r i n a , d a r în acest caz obţ ine d i v o r ţ u l , şi te voi l ua în că­să to r i e imed ia t .

— Da. ş t iu, m ă vel l ua în că să to ­r ie după . , doi a n i cel m a i c u r â n d : se vede că tu eşti pac i en t în d r a g o ­ste.

— D a r te r og fii r e zonab i l ă , d a c ă r ă m â i , aci, el tc va r e l u a m â i n e cu for ţa , p e n t r u că e so ţu l t ă u . si a r e cu d â n s u l d r e p t u l şi legea.

— Nu- ţ l cer să m ă re ţ i i la t ine . ei să m ă d u c i p u ţ i n i m p o r t ă undű : a m crezut că m ă iubeş t i în d e a j u n s pen­t r u a c e a s t a , d a r m ' a m înşe la t ! A-dio !

Se î n v â r t i în t r ' o cl ipi tă , şi o p o r n i c ă t r e uşe, a t â t dc repede . în cât d 'a-b i a p u t u s'o apuce de b r a ţ t o c m a i c â n d eşea d i n sa lon .

— Ascu l t ă -mă I r ina . . . m a l încar­că d â n s u l , d a r ea nevoind să a u z ă m a l m u l t . se, shue iumă în b r a ţ e l e lu i şi cu ochi i pl ini de l a c r ă m î , bolbo­ros i : L a s ă î m ă . l a s ă - m ă . te rog . . .

D a r J a c q u e s o sili cufor ţa să. se re .v şeze şi î n g e n u n c h i n d d in nou î na in -

L u n i , 2 8 Mar t io 1 9 1 1 . U N I V K I I S I / L L I T E R A R K o . il), —

tea el, so înce rcă s ă a d u n e toa t e a r ­gumentele се-ï t recea p r in min t e , s'o convingă si s'o facă să p r i c e a p ă ne­bunia, şi g rozavu l per icol la ca r e se expune u r m â n d proec tu l s ău . Nu ui­tă nimic din ceea ce c redea că o poa­te convinge, c ă u t â n d în d r a g o s t e a luî tnsuşî mot ive de conv ingere . Cum în­să ea r ă m â n e a m u t ă şi ca î n g h e ţ a t ă , o imploră , o con ju ră dc a-1 a s cu l t a , de a-1 c rede, şi de a u r m a sfatul luî. Când d â n s u l t e r m i n ă de vorbi t , ea îi r ă s p u n s e n u m a i :

— Eş t i d i s p u s să m ă laş i să plec acum ?

Dă-ml d r u m u l , să mă pot r id ica . - - I r i n o , fii r ezonab i lă . — Vrei

să-mî da i d r u m u l ? — H o t ă r â r e a t a este i revocabi lă , I r i n o ? — D a r nu voeştî oda tă să -mî d a i d r u m u l ? — Spune m l n u m a i dacă h o t ă r â r e a , da­că s m i n t i t a h o t ă r â r e po ca re o vei re­gre ta a m a r —- este i revocabi lă .

—• Da.. . d a r dă -ml d r u m u l . . . — Dară I a ş a , r ă m â i , ş t i i b ine că

aci eşli ca la t ine aca să . Vom pleca m â i n e d imin ea ţ ă . . .

Cu toa t ă o p u n e r e a lu î , ca se ridi­că şi-î zise cu a s p r i m e : — Nu, e p r e a t â rz iu , nu v r e a u sacrif ici i , nu v r e a u devot a m e u t e . —. R ă m â i î ţ i zic. a m făcut tot ce t r e b u i a să fac, ţi-arn s p u s tot ce mă s i m ţ e a m d a t o r să- ţ i fac cunoscu t , nu m a i sunt deci r ă s p u n ­ză to r faţă de t ine . conş t i in ţ a mi-o îm­p ă c a t ă . Expr in iă- ţ f dor in ţe le şi le

voiu execu ta . Ea se reaşeză , pr ivin-du-1. m u l t ă v reme , şi cu o voce de a s t ă d a l ă m a i ca lmă îl î n t r ebă :

— Atunc i , explică-te ! — C e ? — Ce vre i tu să- ţ i exp l i c?— Totul . ,

tot ce a i c u g e t a t p e n t r u a ţ i s c h i m b a a ş a b r u s c h o t ă r â r e a : şi d u p ă aceea voi vedea ce t r ebue să. far .

— D a r , te a s i g u r , că n i m i c nelea l n ' a in f luenţa t a s u p r a h o t ă r â r e ! mele.

E r a m d a t o r să te p rev in , c ă pro­c e d â n d în felul cum vre i tu, comi ţ i o n e s ă b u i n ţ ă : cum tu însă pe r s i s t ! î n ideea-ţ l , îm i cer p â r l e a m e a din a-ceas tă n e s ă b u i n ţ ă , şi c h i a r o şi ab -$ol V.

—- Nu-inf prea p a r c n a t u r a l să (I schimbi a t â t de r e p e d e - h o t ă r â r e a .

— Dă-ml voe, d r a g ă p ie tenă , n u e v o r b a cai de nic i u n sacr i f ic iu , şi nici de devo t am en te . I n z iua în c a i c a m în ţe les că te i u b e a m , m i - a m zis cea ce to ţ i c a r i iubesc a r t r e b u i să-şî s p u n ă , î n l r ' u n a s e m e n e a caz.

- - O m u l ca r e a d o r ă o femee, carc-şî dă s i l in ţa a o cucer i , c a r e o ob ţ ine şi 0 posedă , c o n t r a c t e a z ă p r i n a c e a s t ă c h i a r fa ţă de el î n suş i , şi f a ţ ă de d a n s a o f ă g ă d u i a l ă s fân tă .

E vorba , b ine în ţe les , de o femee ca tino, şi nu de o femee cu a p u c ă ­t u r i uşoare . C ă s ă t o r i a , c a r e a r e o foar te m a r e v a l o a r e socia lă , şi o m a r o v a l o a r e lega lă , în ochi i m e i nu c o m p o r t ă de cât o foar te n u c ă păr t ic ică de v a l o a r e m o r a l ă , da t f i ind cond i ţ iun i l e u n d e a r e loc în g e n e r a l .

Aşa da r , c â n d o femeie, l e g a t ă p r i n a c e a s t ă l e g ă t u r ă j u r i d i c ă , î n s ă c a r e nu-şî iubeşte soţul dc fel, pe ca­re n u l poa te iubi , — ind i fe ren t cau ­za, —- şi a că re i i n i m ă e deci l ibe ră , î n t â l n e ş t e u n om c a r e îi p lace , şi . . . . 1 se a b a n d o n e a z ă , când un om ne-t n s u r a t cucereş te astfel o femee, eu cred că se f ă g ă d u e s e u n u l c ă t r e cel­lalt , p r i n c o n s i m ţ i m â n t u l l iber , şi m u t u a l , m u l t m a l se r ios de cât a r fi făcut-o p r i n „ a f i r m a r e a " p r o n u n ­ţ a t ă d i n a i n t e a eşarfe i p r i m a r u l u i .

M a ! cred încă că d a c ă a m b i i a-• m a n U s u n t p e r s o a n e de onoa re , un i ­r ea lor t rebue să fie m a î i n t i m ă , m a î pu te rn i că , şi m a l s f ân t ă decâ t a r fi consacra t -o toa te sf inţ ir i le legei. Căci aceas t ă femee r i s că to tu l , şi t o c m a i pen t ru că o şt ie, p e n t r u că-şî a b a n ­donează to tu l , i n i m a ci, co rpu l şi svfletul ci, o n o a r e a şi v i a ţ a sa , pen­t ru că a p r e v ă z u t d i n a i n t e toate mi ­zeriile ine ren te a c t u l u i el, pericolele, şi c a t a s t ro fa la ca r e se expune , pen­t ru că a r e î n d r ă s n e a l a u n u î ac t de cura j , u n u ! ac t cu teză to r , p e n t r u c ă «'a p r e p a r a t , ş i s 'a dec i s să î n f r u n t e erî-ce per icol , pe b ă r b a t u l eî î n t â i , r a r e o poa te ucide, l u m e a ca r e o v a respinge d i n s â n l u el, p e n t r u t o a t e acestea zic. e d e m n ă de respec t în l l r iar a ei inf idel i ta te c o n j u g a l ă , şi

de ace ia a m a n t u l el cucer ind-o, t re ­bue să p r e î n t â m p i n e orl-ce s 'ar în­t â m p l a , şl s'o prefere in toate .

Acum, nu m a i am n imic de spus . Am vorbit m a l î n a i n t e ca om cum­

p ă t a t , ca re m a î î n t â i de toa te este p r evăză to r ; nu a r ă m a s în m i n e , de cât un om, acela pe care-1 iubeş te . Porunceş te ! . . .

R a d i o a s ă , ea îl închise g u r a cu u n s ă r u t , şop t indu- i înce t i şor : — Nu a fost a d e v ă r a t , d r ă g u ţ u l e , n u - m i s'a î n t â m p l a t n imic , so ţu l m e u n u se în-doeştc de mine . Am dori t n u m a î să ştiu cc VEI face, a m voit. . . . cadoul . . . pe acel al s e n t i m e n t u l u i in ime l ta le . , u n a l t gen de d a r p u ţ i n a s e m ă n ă t o r co l ie ru lu i obişnui t . . Mi l-ai da t . Mu l ţumesc . Mul ţu ­mesc . Ah! D u m n e z e u l e câ t m ă s imt do ferici tă .

TRAD. DE M a x i m i l î a u R o b r l i c h

A R T J U R O - G R A F

VIS D£ DRAGOSTE Vis nu e ! inima mi se 'nfăşoară De o dulceaţă negbişnuită, Şi gerul ce-o ţinuse' 'nlănţuilă, Лсм-ï un vânt călduţ de primăvară.

Şi în tăcerea odăiţei, iată. Aud o voce fredgndnd sonor : «Fie, virtutea p'fMùlWi amor v/n veci să fie binecuvântată».

uDe-az'i pace'n suflelu-ţî cuprins de jale «Uita-ve'i amintirea dureroasă, «Sosit-a ceasul izbândirei tale...»

Că mor iml pare, plin de bucurie Intr'o aureolă glorioasă Râzând ferice, plic în veşnicie.

G- Moradini şi NI. Em.Procopiu

P R I M A M O A R T E CAP. IV (VARIANTĂ)

de I o l i a u n a S a l / n i a i i n

1 .— Şi se în tâmplă că lucrau la c â m p A d a m şi Eva , ceî douî fu şi fiica.

2 . Gain se ridică şi dobori o pa ­săre , care căzu la picioarele lut . Ea este fără viaţă , zise Cain .

3 . — Ş i fata se apropie , văzu pasă ­rea şi zise : Ce este asta, că n u ne-mereşt î nicî odată pe om şi oare a-cesta nu va zăcea odată, ca pasărea mu tă şi fără viaţă ?

4 .— A d a m însă îi z i s e : Află că soarta animalelor щі es'.e ca soarta oamenilor. C a d vezi, noi s u n t e m fiinţe de alt soiu.

5. Şi ziseră : Viaţa noastră nu va pieri nicî odată . Şt începură să râdă şi e rau vesel i .

6 .—Cain insă luă pasărea in m â n ă şi începu s'o examineze .

7.—Şi gândur i l e sale p r iveau totul , adică propr ia sa soartă şi aceea a pă­rinţ i lor săî, a suroreî şi a luî Avei .

8.—Astfel vorbi Cain cu sine însuşi şi zise : S u n t e m noî cu adevăra t fiinţe de aşa na tu ră , că viaţa noastră nu va pieri nicî odată ? Oare n u s'ar putea face şi cu un om astfel ca cu acest an ima l , ca să se vadă că el n u va ză­cea ca aceasta ? Atunci de s igur se va şti soarta o m u l u i .

9.—El îşi deschise ochii şi privi pe Abel .

1 Ѳ . — Căci Cain il ura foarte mul t şi zicea adeseaorî în sinea luî : Ce este în t r e m i n e şi el ?

ii.— El invidia pe Avei că m a m a îl avea drag ca pe ea însăş i .

1 2 . — Din ceasul acela Gain începu să-şî exerciteze m â n a în a runca rea cu praştia sp re o ţ intă v ie .

1 3 . — Se în tâmplă însă după câtva t imp că iarăşi se aflau c u t o ţ i î î n c â m p , fiecare ocupat cu m u n c a sa, când t recu u n an ima l sălbat ic .

14. — Şi eî s t r igară luî Cain : L o -veşte-1, ca să avem de m â n c a r e !

1 8 . — Şi Cain a runcă piatra , dar el ţ intise spre Avei . •

16 .—Dar el sta în picioare şi p ia t ra lovise pe m a m a . P ică tur i roşii se ve­deau pe fruntea Eveî . Ea începu să s t r ige.

17 .—Şi Cain se supără foarte mul t

şi zise in sinea luî : Acest Avei stă in picioare şi nevă t ăma t . U;ir ce se va în tâmpla cu ea ?

18 .—Când Eva văzu că'i curgo sânge din frunte, ea 'şi luă părul cel l ung şi se şterse.

19. — Şi începură din nou m u n c a in arş i ţa soa r e lu i ; eî erau foarte ve­sel i .

20 Dar A d a m zise căt re Eva : Fa ţa la, m a m ă , este aibă, dar maî îna in te fusese ca aurora .

22. — Şi ea zise : Sun t foarte obo­si tă . . 22 .—EÏ stăteau mira ţ i înaintea e î şi Adam zise : Este incă ziuă şi mai este v r e m e de odihnă , m a m ă . Şi el iî ş terse sângele şi o ridică de la p ă m â n t .

23 .—Dar ea recăzu şi eî fură s t ro­piţi de sângele eî.

24 .—Şi Avei se plecă spre pământ spre faţa eî şi zise : G u r a ' ţ i t r emură , m a m ă , şi respira ţ ia ta o rece.

2 5 . — Maî rece decât boarea serei , când ese din apele în tuneca te şi se lasă peşte capelele noas t re .

26 .—Dar A d a m auzi că vocea eî era aşa de r ă sună toa r e , ca şi vocea unui H e r u v i m , care a pur ta t sabia in Eden 'şi pe care îl cunoştea n u m a î el şi Eva. Ea zise : Vezi, A d a m , el este iarăşi aici . Ea 'şî în t inse picioarele şi deveni tăcută şi albă sub arşiţa soarelui de la ami azi.

27 .— Şi ei sc m i r a r ă foaiie mul t şi o lăsară aşa p â n ă d iminea ţa .

28 .—Şi lucrară maî depar t e . 29.—Gain însă n u stătea depar te şi

pr ivea spre miazăzi. 30. - După ce obosiră. A d a m îşi puse

la o parte unel te le , când era maî cald şi se duse spre Eva , căreia iî zise : Haide să m e r g e m acasă.

3 1 . — Dar ea zăcea tăcută şi eî nu auziră n imic . In t r ' aeeea se apropie Avei , care grăi : Mamă , n u ţe-am vă­zut nicî odată aşa. Şi o să ru tă . Dar buzele eî erau recî .

32 .—Şi Adăiit z i se : Să m e r g e m a-casa.

33.—Avei îşi în t inse braţele şi zise : Voiu duce pe m a m a noas t ră . Şi A d a m zise : Fă după cum aï zis. Şi se făcu aşa .

34 . — Şi Adam o aşeză pe braţele intin.se ale lui Avei , cari e r a u t inere şi vânjoase şi aşeză fruntea înroşită a Eveî pe u m ă r u l cald al lui Ave i .

3 5 . — Şi astfel plecară eî. In ju ru l gâtului luî Avei t luturau peri i Eveî , ca şi pe lângă faţa lui A d a m . Cain venea după eî cu fica. Şi priviri le sale se înfipseră în umer i i lui Avei , ca şi când ar fi voit s l ' î s t r ăpungă .

36. — El se gândea să facă r ă u a-ce 'uia , care ducea sarcina iubită. Şi el ţ inea in m â n ă piat ra , care căzuse înroşită de pe fruntea m a m e i .

37.—Şi zise in sinea luî : Voesc să scald piatra in sângele său . Şi ast-fel p lecară .

38 .—In curând ajunseră la iad. Aicî Avei işî îndoi genunch i i şi lăsă pe m a m a sa la p ă m â n t şi o să ru tă de mul te orî. De asemenea o sărulă şi A d a m .

39 .—Aces ta zise : Doreşti să te odih­neşt i pu ţ in , m a m ă ? Ei insă n u pri­miră nicî un r ă s p u n s . D o m n e a o li­nişte desăvârş i tă .

4 0 . — E a nu vorbeşte , zise Avei . EI se priviră unu l pe altul şi apoi înge-n u n c h i a r ă lângă e a , — n u m a î Cain sta în î n t u n e r i c .

4 1 . — E i z i ceau : M a m ă , ascul tă-ne . Dar fata p lânse pent ru întâia oară şi nu ştia pen t ru ce face aceasta.

42 . Şi eî pr iviră pe m a m a c u m ză­cea la p ă m â n t şi r id icându-şî ochii se pr ivi ră u n u l pe altul , c lă t inând din cap . Ea n u vorbeş te , zise Ave i .

4 3 . — Dar fruntea luî Gain era î n ­tunecată şi el zise : P e n t r u ce-şi bate joc de n o î ? Ea s'a odihni t şi a c u m n e ia în bătae de joc . Noî însă a m lucrat şi a c u m voim să ne od ihn im .

44. — Eî se aşezară jos şi î ncepură să m ă n â n c e şi să bea . Veselia era m a r e . După aceea obosiţi se culcară şi adormi ră .

4 5 . — Aceasta fu noaptea în care se arată D o m n u l , care strigă cu voce detunătoare : Câine ! Câine !

46. — Şi apoî d ispăru in noaptea în tunecoasă .

47 . — Aceasta fu noaptea , când ca-

Galeria artiştilor români

D. S. S A N I E L E V I C I

Dăm azi la galeria artişti lor noş t r i , por t ré iul valorosului artist pictor d. S. Sanielevici , care şi-a deschis Joia t recută f rumoasa s'a expoziţ ie la Ate­neul R o m â n .

Pictorul Sanielevici este cunoscu t publicului Hoslru din expoziţia sa de anul trecut şi lucrăr i le d-sale au fost elogios preţui te chiar in s t re inăta te .

Noua expozijio a d-luî Sanielevici este cu atât mai deosebită cu cât cu­pr inde mul te lucrăr i nou l .

pul femeeî se odihnea pe pieptul luî Avei . El începu să t r e m u r e , şi zise : Mamă ! Dar ea tăcea. Atunci tăcu şi el aş teptând să se facă ziuă.

48. — A doua zi de d imineaţă se sculară .

49 . — Dar n u maî recunoscură pe m a m a lor. Şi fata începu din nou să p lângă .

5 0 . — Ea zise : aceasta nu este m a m a noas t ră . Ce s'a în tâmpla t cu Eva , aşa se tànguiau eî. Eî se încl inară in faţa une i în tâmplăr i pe care n u o puteau cupr inde cu min tea .

5 1 . — Aceasta era în ziua a doua când cu incelul începu să se t r ans ­forme figura l iniş t i tă .

52 . — Atunci oameni i plecară şi plecară de acolo cupr inş i de nel in iş te .

5 3 . — Avei o ducea în s p i n a r e , ea devenea din ce in ce mai grea . Şi o înconjura un aer, ca şi când ar fi ve ­ni t din niş te nilaştiuî pu turoase .

54. — In această zi li s'a deschis oameni lor ochiî, el începură să p lângă şi fură cupr inş i de o marc tristeţii.

55 . — A c u m eî observară fără de veste şi pen t ru p r ima oară : moartea omului. Eî începură să-şî r upă ha i ­nele şi să se tăvălească pe p ă m â n t ţ ipând .

56. — In această zi eî p ipăi ră pen­tru p r i m a oară u n om mor t , şi recu­noscură că viaţa omulu i n u este fără sfârşit, ci n u m a î moar tea omulu î este fără sfârşit.

57 . — Eî plecară in aceiaşi zi d u ­când pr imul mor t .

58 . — Şi eî iubiră foarte mul t pe Eva .

59 . — Ast-fel se în t âmplă , că A d a m n u maî putu supor ta şi p u n a n d u - ş i mâin i le în cap fugi în pădure şi n u se m a î văzu de loc.

6 0 . — Atunc i Avei se opri obosit şi zise către sora sa ! N ' a m nicî o do­r in ţă şi nicî o ţ in ţâ . Ce să fac aici ? Voesc să sap o groapă mare pen t ru ea şi pen t ru m i n e .

6 1 . — Şi ea când 'şi r idică ochii văzu pe Gain îna in tea sa .

62. — Fata începu să str ige pl ină de groază.

6 3 . — Şi zise : Câine ! Ce aî făcut ? 64. — Şi Avei se ridică şi v e n i n d

spre el 'î z i s e : Gura mea n u va î n ­ceta să te blesteme po p ă m â n t p e n t r u ceea ce aï făcut m a m e i .

65 . — Atunc i Gain se ridică î m p o ­tr iva fratelui său.

66 . — Şi-1 lovi cu pia t ra , in cât a-muţ i , ca şi m a m a luî . ţ C . S C U R T » .

6. — No. 13. UNIVERSUL LITERAR Luni, 28 Martie 1911. J

СЛМШШЖ SYLVA

— URMARE

f \ — N u face nimic; аіяв&.шва>, i-am № m №1 l inişt i t», nu.- face nimic! щ№ un înger şi: n u Haţjtî race nimic

Itoi! s ă r a t * mâniur нтешйі т с н і т і Г е jwnetollte. сцгдеаШ mereu; cu toata ІАМІПШіг eï d« a le opri* Suntem, amân-'Ша t tar te пеповдЕІШ; dàr durerile лоявіі-ѳ simt; a t â t de- diferite în càf Urii' ni. Ie. p u t e m împă»ţii , şL tăcem.

— && soţfrmodell" a> zis a s t t e l cum-oata-ms», eând*. d u p ă n i â m ^ ae-am

\ЯІШ»- tn jurul 1 звшшиіШ ДКяжІ N ü v ^ o e r t a * Ш о а ^ в а п а . acum?" J —Hfúj , miîОіоЩ, şjs a s t e пш o să, ni \т. ШіатиБіь n i c i odată*

— Da, o curios, o asemenea, armo-ййе: Щ s'ar putea, cere lecţii; Gând )«ră gândesc la certele mele; cu Edu-fordl Zice că'I exasperez; îî răspund \à%~ m ă ttraniseşte şi ; ne certăm l a ! toartă, apoi avem împăcări ' mişcă-H&are. L a voi însă 5, E paradisul!

— N n E aşa? Msrna plëca ochii; dëgetele albe şi

&amură*oare alte KFbrel îhadîeu şi 'IFESNODAU batista eî. Fratelte mei i Max рЯЬега încet privnidume pe rând; lî-8uard izbucni î n ras.

— Da, aproape ne aruncăm fari*-«iile. în. cap;, am. întrebuinţat deja ftftt dictjonaruli injuriilor.; întâia, oa-

•X&Î, va trebui să, a jungem la. faßte; aro să fie nostim; cine .ştie care va wate pe calait?

'•— TS ruşine, Eduard, zise mama. Veni. în dosu l fotoliului' e l ş l o îm-

l ^ e s u r ă cu braţele. _r— Vom fi foarte cuminţi — zise el,

,6U tonul acela mângâ ios , cu. care a Mfacuto totdeauna s ă facă ce-a vrut. ; ©rmnată -mea râse la- rândul cî.

— Da, îşî dă acre du lc i CA um miel; fnîmenï nu SE poate supăra pe el. DAR 'au'ţi merită ertare, mamă; o un. mar­ra, ipocrit, o secătură, un nepăsători'

Zicând toate aceste, c u AE drăgă­lăşenie îl contempla!' Zăpăcitul de Ssate-mou. ш а faţă de OA aere dfe î m vihgătoi'. cu toate că'mî spusese ebiar în dimineaţa ceea că dacă. n u l ajut, îş i trage un glonţ; în cap, NEA* vând' altă resursă.

— Dumnä de aci, îmî zise încât Nora.

— Da, ţi-o făgăduesc. N u maî poţi; draga mea! Unde să; mergem?

— Orî si. unde, numaî să fie cald şi aS nu fie nimenî.

BnzelaT tremurară. Fi inţa aceasta atât de v iguroasă A ajuns CAI un cor ftil. Totul E l iniştit împrejurul, meui № a m s ă dorm noaptea asta. N U e «ea d in tâ i pe care o petrec înt ins pe ţrielea mea de urs, înaintea eăminut-Itil î n care ţin focul' mic. Eştî fuarie Ыпе înt ins pe jos, dacă nu l a s l îhr twrrerccu! să te î i ivăluiască; noaptea şi, patu) sunt duşmanii nenorociţilor: Mă s imt maî bine îh ate l ierul т е і ц Împresurat de mărturii le vecheî mele activităţi şi dè senina mea facultate" oreeatoare. Cu, гооііз câ> aceasta e paralizată' şi aproape stinsă, n'aşî vrea să uit că există"; jurnalul îmî ѳ un fel do consolaţie. Ëcrndeiuï meű se mişcă cel puţin, dacă NU? m a l ar* m ^ e ş t b o m u n c ă A spiritului. M B JiHrrrb dintr'o oahe întifalta; po oovo* jf.nl gros, saomotul paşi lor m e i n u

i m a poate tulbura. I l n l muncesc er.EE* rul pentru- a găoi ini] Locul sa s t e b k Jfesc aceea ce se orriama- fericirea cas-, atică, Este en igma sfinxului:' pe- cara айіпвпі* nu< oi poat» deMega şi'de? cara t b t l mor.

Futa mea 1 a murit M i t e db a iise fii pus m faţo teribila întrebare ;: a tâ t maî, bine ! Eüj vreau' să- mă> ucid* gen* tliu că- ea a urui'iti

Aşî fi proteguit-a» a ş i fi aţiăratf-o йвройчѵа orfrcăruf? г£Щ din roată iputeRja afecţiune*- melo p ă r i n t e ş t i Ba, e a m a m a A cărei iubire mita tulburat viata i,h care nu intervine a c u m ăd cât pentru a m ă face m a î nenorocitl

27 Septembrie încep s ă găsesc oare-carî plăceri

fn nopţi le mele s inguratice. E « a-d ibnă după nesuferita tenziune a zilei; şi chi&r dacă n u trebue s ă

5 dorm, m ă uşurează relativ. Kora a avut o m i c ă întoarcere a

b o a l e l In. mijlocul' suferinţelor, m'a ^implorat să nu port ură mamii .

— Gândeşte-te c ă a r putea mur i mâine şi că nu a l fi împăcat cu dân­sa. Şbapoî , v o m pleca^ n u o aşa?

Când intră m a m a , m ă dusei către dânsa, îî" zic bună-ziua şi îî sărut mâna. Nu avu nici o privire dö dră-gălăşie pentru mine însă; le păstrea­ză pentru frate-mrii. Cr Nora o atât

*dfe 1-eoe" ca ş i când" Întoarcerea boaleí 'cri. ar fi fost o faptă rea, o mică co* ?'rffidie pentru a 'ml mări resentimen.-|tul* contra, eî; Suntem amândoi în |disgraţie .

— Viu numai pentru că e de dato­ria, mea,. şL d i n pricina oamenilor ac cestöra, a zis ea cu. răceală.

Ar fi. m a î bine dacă şi-ar neglija datoria asta; urezenţa e l agită pe Nora,

f Octombrie Ш ttbcama nopţeî,. m'am dus să

caut portretul Ьалшііеі, ca u n tâli-h a t cane vrea să'.şl revadă puţin oamorilo. Nu. o o crimă» l?useî pânf

\I& pe jos . penti'u ca flacăra- căminm jluî să o lumineze; m ă întinsei. înain» tèa eî şi o contemplam, ceasuri în­tregi. A, murit? Cred. A murit sau are să moară în curând cu asemenea scuipărî de sânge. I I p a t d e c i privi poirtiotul fără crimă. E ca un suflu al paradisului cara m ă face să cred în fericire, î n talentul. în viitorul meu,

3 Octombrie

M&" cutremur ş i acum: du, por-trotul de-naintea mea, eram

labsorbifr în această contemplare. Be jodată, aud- un sgomot uşor, ridic o-elvií: NOa, în l u n g a ei rochie- dë

hioapto, a lunecă în faţa mea până la portiom» o- ridică încet şi dispare: Batieta îî căzuse lângă m i n e pe СОѴАГІ

Deci stătuse mai mul te minute la spatele meu? a privit portretul ou

înn'ne- şi ou n'am văzut nimic, căcî i p lângeam, ou capul plecat pe braţe. Am ridicat şi am încuiat batista' cea

imică» umedă de lacrinulte eî. №are isă- ştie nici* odată că- a m văgub-o.-N'am» să mai s c o t portretul din locul

tunde b a m ascuns , fără uşile bine În­cuiate. Dacă iau însă obiceiul de a

•le- îiiffuia, are să bănuiască- că : a m văzutto! In ima îmt ; bate atât' de tare

i în eut' ÎŢ. aud bătăile, ş i ; î m i vâjâie urechile. Ş i se vorbeşte de fantome! Aşii vncast să vÄd maî bine tot i a d u l

tîtovùiitindurse: fn. jurul; meu, de cât; să i ş t iuaaeace ş t i u şi сеѳасе пшроФuita. Era cu picioarclo goale; piniaru.şela îî* eşoaui puţin, de sub іюсіііа Lungă

îalbă. pe саке o ridica uşor penteu; a nirî îmuedica mm-fsul. Boafce să moa-uăi fu; ш х п а і immmüentől eî. Ц&Ш vreme a> sta* acolo? Plângaa? aiâti da

lîhcatî й?і la prima' mea , m i ş c a r e a fugit! 1 Nu maî ş t i u ' câte ceasuri! a m stat' astíóL BL ora. fccel; do^ dimineaţă, u n tot' eaüuls du multă vnema. V i m t l

fsăi contemnlüi u a alt- portneti aceb a l fntiioîi mele, pe caro am. pietatto î n mijlbaul fkmiion, în ciudaiatl fîramu>

im!(b- do oopil., 9an№atub acesta i»spi-jnă рахма,,. dan sunt. atât de. străin da оиі ao pace în. câbm'aşjs întoarceI da la porţile raiului , urmăriţi de< bles» temui' j idovului rătăcitois

i Am făcut' din Nora nevasta- şji ma-! mă; totul. іта. m s t m p i t din- v i n a m e a şi> este acum cât; se poate de neno­rocită. Astăzi, nu este, nu .are s ă maî fie nici odată nevas tă şi m a m ă , şi eii sunt vina. D-zeu să m ă erte. Psal­mul pocăinţei al luî Bethoven îmi

s u n ă ni urechi cu grandioasa fugă-ЦпіаШ care'l sfârşeşte. Oare există într'adevăr o mizericordie divină?

| N U cred; n u cred do cât în durere. Pr ie tenul 'meű Herman vede că su?

'fér; ar v r e a s ă m l facă bine. Mă du­ce dese ori în pădure; acolo, vorbim

* de nebunii le noastre de studenţi , de toate g lumele ce făcusem împreunai Dragostea şi bunătatea luî parvine a m ă face să-'ttiî suport viata ttrtre m a m a , cumnatu-mea ş i fbaţiî mei; cu toate că nu e uşor.

G a t e odată-, îmi v ine să'l mărturb ' s e s c t o t a l ; nu maî am- îttsă di^eptu^ sunt însurat! Venise s ă ' m ă consoleze şi m'a găsit' îna intea portretulu i Lar

i vinieîS biata mea nevastă!' Ş t i u că nu are să, m a l vină, Aşî putea scoate

-portretul fu fie b care seară; n u are s ă m a i vină; m ă s imt însă incapabili De alt-fel vederea Iui maî e pentru mine o consolaţie, acum nu'rnl m a l aminteşte de cât arzătoarea durere a neves te i melo.

6. Octombrie Azî d imineaţă a m intra*-1& Nora,

cu inima-, stjsânsâ» Mta primit* cu- o stminăirtate şi o blândeţd porreetâ; mi-a spus că dormise bine. că făcuse deja un plan de călătorie, că un spi­rit atât de neliniştit c a a l 'meu; s'ar plictisi repede, dacă fie-cara zi nu i-ai aduce o schimbare necesară,

j Dacă m a ş l a v e a bat i s ta аэаа- în inasa mea de sera», aşî сяеое.са; a m ' a v u t o vedenie iluzorie; "Eot ce- ara uitn'îu-sa slăbiciune şi blândeţe a dispărut; a redeveni s tăpână pe ѳ а î n s ă ş i ca în primele zile ale căsătoriei n o a s t e ; vorbeşte de cărţile ca vom citi îm­preună, de muzeele ce vom vizita; g lumeşte cu mama, pretinzând că

.nu, poate merge, cicăleşte pe fraţi i Imeî ş i cere c u m n a t e i melo s ă ' l a-ducă copilul. Asî vrea; m a l bine-, cred, să o văd înecată în l a c r i m i Mi-a în­chis porţile inimeî eî;. c ine-şt ie de l e va maî redeschide vre-odată? Acel caro nu ştie de ce putere sufletească» e capabilă o femee, ar afla-o vă­zând-o.

— D a r cine te împiedică s ă umbli, •azi? întrebă" mama. Umbli cte саіеѵш zile.

' Aşteptam temător răspunsul. — Am încercat să m ă ridic dc di­

mineaţă, simţiindu-mă odihnite , ' după o noapte excelentă; ş i a m că­zut. N u e ridicol să fîî atât do s lab?

i Zicând acestea, era palidă, cu o-chiî marî dilataţi dar cu gura surâ­zătoare.

Nora este o eroină în faţa căre ia r ă m â n înlemnit. Am deschis eut ia­şi a m at ins batista pentru a mă în­credinţa că n'am avut o halucinaţie .

ÍAbia pot îndura amintirea aceasta. Acum îmî este impos ib i l să; m ă în­t ind în acelaşi- loc în faţa căminului . Am moţftît câteva minute pee divan, mulţumită- unei' cărţi plicticoase:

'Gi'odcam că' trecuse ciasurî când' 'm'am deşteptat. Mă simt la fel c u Unsectele сѳ so învârtesc îi? jurulî lampe! melè; la. fîe ce moment cădi pe covor-, aripile lor transparente sa contractă; ele surfera; fireşte; dai' re-îhaepi p â n ă ce flacăra te prinde - şL ele se sbat în aşa dürern în oât, în-

'duioşat, le strivesc. E foarte uşor; într'o secundă, nu m a l sunt de câfe pulbere, maî puţin de câft pulbere, ş i ch inul o sfârşit: Dan eu; ѳй s u n t a l t ceva, eram °-tăpân pe v ia t» mea ş i mbaim risirribo, suuíberaf-o în vânt.. Nu m a î am. dreptul să mor, înainta de a-'nii. fi, p lăt i t datoria până Ia> ca-păt; AWpilo îmi sun i anse; nu mai, pot ztmra; daeă picioarele mele an

! M ă îhtroh cfttr odată- ег s^ör fí' în: • tàmpiati dtwrS m'a»!' fl " repezit după : dânsa şi' nc-ara f! explicat, î n sfârşit, hotărâtor. Pîu'I pot vorbi insă* e d( o s lăbiciune de neertat, — nu pot...

; SB scriu nopţii întrogî e singurul illicru care m ă m a î linişteşte. '; Când voiu* muri , venitul' ce i-am ^ as igurat î l va da iirdepedenţa, a-'proapo b o g ă ţ i a : va putea călători, cumpăra cărţi; nu va fi nenorocită,

' f tnl trec cu voluptate nopţile î n ate­lier de când se aipropie plecarea şl de câtad n e m'egătim a іпсерэ detea-

'ttabila v iaţă de liotei. Nora însă vre* să plfec»; vrea să călătorească. E vi­n a m e a dacă viaţa i-a devenit atât de nesuferită aci ; H sunt' dator să ©

'duc lb capătul lumel, dacă. aşa vrea.

Numai: g â n d u l de a trăi luni în­treg i fn zgomot, agitaţie, l ipsă de confoi*, de a consulta diferiţi doc­tori cari. nu vor ş t i c c să s p u n ă , pen­tru- că n i c i unul 1 n u va merge îh fon­dul răului c a r o roade po sărmana mea N o m ; toate' aceste î m i sunt o-diöase. M i e groază' de m a l înainte, m a î cu' seamă- dacă aceste continue i n s o m n i i persistă; căcî nu m a î sunt cui putinţă de îndurat de cât în sin­gurătatea atoliemilul meu;

Bade, 28 Qciombric. ASm ajuns până aci, ş l pare că nu

vom merge mal' departe, col puţin pentru câtva t impv Nora e foarte bol­navă; A- trebuit sa facem drumul cu m a l multe popasuri. E a voeşte să-şî oneeze rolaţiunî Щ. să adune un cerc îhttieg în jurul canape le i eî. Grede> că aşa- n a vom distra* Societatea' co se întâlneşte aci, este absolut 1 cosmo­pol i te poate va fi o distracţie p e n -ІШ> ea: Gradeam; că voia aă se în-toaveă în Engl i téra; are însă acolo rude pe caro prefera su le uite.

8 Tboembrio. Rătăcesc era un suflbt blestemat

care nu-şî g ă s e ş t e n i c ă J r î p a c e . Aşî ѵада aă m ă întorc It? mine. Nora a atme- doja lângă' dânsa un număr

f suficienţi de persoane pcmim a-mi fi Ірѳмпі» săi bat' pădurile ceaeurî în-ІѴпщі, sub braeii uriaşi; întn'o atmos­feră- oaioa care d ă s e n s a ţ i a verol.

; Mul ţumit* acestui, fapt» pot dormi p u ţ i n .

Nevastă-moa e consid/эгаей. ca> foar­te de spirit ; sunt felicitat de fericirea

i mea, pe vreme- oe e a p lânsă de sănă-Uatsa ol delioatö*

ÍS Noembrie. Timpul este încâcitător. Măi duc

,-maii c u seamă; l a caßtelul,- cel vccliift şi mă. culc într'un; oolţ al ruinelor, îmî s imt in ima, atât d e săţ ioaeă în

> cât a ş î înceta bucuros s ă gândesc şi ţ să. simfc. Aşi vrea» să- fiu an imal fără raţiune.

2ő Nomnbiúc. Ea o s t e a c i , stinu-tnebue .AU mă. las

a; fi- stăpânit de nebunia mea»! N u pat fugi: cu dânsa. în l u m a Hamuş-oaeea *'a.r ţine- după mine- şi m'ar aduce înapoi , m a l mizerabil ca îna­inte.

Erik e r a o c e a t u d e a i Ä , oaiwatâimasa d e bnazî o draperie fftűtastica. Haate fruneolo plângeau ş i un. munmur- r-

,şon străbătea, pădurea. Vûneam încet . %e cărarea po care o p ă r ă s i i îni cu-când pentru a intra. în mijlocul, p a ­

n d ú r é t la îtitâmplare. Zării, pe jo» лп album: ş t alături, uu scăunaş» Cine,

(se о р ш е oare. aci. c a să deseneze, şi L unde a m proprietarul a l b u m u l u i ? |Eăcu lca i t î «a paş i şi. astfeptaiu să văd joine e r a s ă v ină . Auzii ші^ p a s elastic ş i un tbwtët da mch ie ; . o fó imiLsa ivi

poate cera de l a mine.

,8Î Oefombrie. Речідяі. nii ima oarn NOita s'a co­

b o r â t în>salam P ă r a l i î l c r e s t e d i n n o u t în bucle m i c i p a t â m p l e , d ó r n u m a l au seva abundentă, a eorfwa-lesoHnţeî;

і ос ім і îîi sunt traşi, cu. toate că s u s ­ţ ine totdeauna; a fi d o r m i t bine. Nu a^i nutea sfrunta atât: d e ne f a ţ ă a-devărul. Eu mărturisesc că nu m a l dorm. Gând mft înspăimânt văzond

, ne Nova atât de îrr>l*tr;>4itn simt ! din nou remuşcărî. Am doborât-o!

•vrea «di puţin, să, umble!' E tot ce s a i»» eeatä.. L a v i n i a era toaintoa mea. t aAmgandurma aproape. Ne pisiyiram , u n moment, fără; vorbă, şi cu un sus-,gin. uşor căzu în; braţele mele.

Bfu. puiaam. rosti nici. un, c u v â n t ; a u . ne auzeam, de cat bătăile mime-lor,. nu. mal s imţirăm nimic. . . de cât

ío supraomenească, fericire. F u î si­lit s ă m ă rezim de un arbore pentru a n u şpvăi sub uşpara sarcină. î ş i

Jduse batista la gură ; se p ă t a da sânga.

A se cit i urmarea in „Univeienl Literar" care va apare Duminica vi i -toare.

Lunï 28 Martie, 1911. UNIVERSUL LITERAR No. 13. — 7,

HjBtra|ia noastră colorată iDemstrul din Marea

TSslegramele « Universului » au a-INOOTAT deunăzi că o furtună groaznica fa btattuit câteva zile pe Marea Mânecel.

Ш.І multe, v a l o a r e şi-au* gas i ta iar-»anftt In tinqjufi acestei fiuftmî ş î f c c ă Inie)! până S e imanentul oltod semam Jaaete rândtrrt m i se cumreeexacft p o ­

lie dezastruluL.. straţia noas tr* aeaerata din par-

ţHm Ь а reprezintă—după amănuntele «omœncatede corespondenţi! «Univer-suluT»—canalul Mânece! în timpul re-•eataî vijelii.

P R O V E КГВЕ" Qcfiiul stăpânului îngraşă, vita.

Fitebe sângele în el ca 'ntr'o coaje de ш с mort.

Qtfşî facs aranr, rniiS dracuänteldesr facpí.

Se: leapădă ca Adanx dœ гвіП.

Qíduce Bine ca câinele în puţ.

Başca VQEbim,, haşca ne'nţeiegem..

SFATURI еШНСЕ Lat ce sunt bune cojile de OUU.—CQ-

jlles dfe ouă se aruncă la gunaiu c a aieîa lucnuxî netteBuitaaic-asa, fură s& вё'Închipuim că ele pot sluji cu folos la fin na vitelor. Cojile de ouă pisate

amestecate: etc mitneţui ce se. dă v i ~ Ha* sunt o nran l foarte Bună.

J O C U R I Ciacâtot р а г М е І о д а н и й г .

de d. Vasile H„ loco * « • * <K

*•*.*• «* * * * * * *

* > • * * * -K m ж * *

№*«>**• • • * & * # «

OrizonfaVr f) Creşte Ängft Ml ţ î . Carte sfânta. 3) Varietate de fruct. 4' N a mo de om. ^ Mme*, в; 7 Arbore.

VextàeaL фаеіа dmupta spre stâ*§a: if), «arama*. Щ МктЛ. а ÄepuluE. â) І ю g m t t r e a s e . 4) S a t a Ä în taet» ţbriife. 3) HKriBţămia«№ d)- poart* tele. 7) Peşte. 8) La joc de cărţi. 9) Pa câmg. 10) Nată, muzicală. Ш Goa-sună.

Deeiftga«mr saradéit din «Universul ILiteraa». No. Î2 este :

ÔSrTZ-ZfrHO Persoanele eşite prin tragere la. sorţi

care au câştigat câte un volum bibl io-tacă dán, eeie- Tffi acordate dfr aar s u n t următoarele, :

Biitoşanî : d-na Matilda Bogdauovicî Bántad : d. Совйсй Ж. toae-Сгаіоѵд : d. Dumitra Meituescu. te GostösiK: dă ŞjUan Ж. Nicolau te Feteşt i : di-saarat Екяшиіс& îs.

Roşea. ea la ţ ţ : d. Augus t Ştafaneseji. Pătarlagela: d. Шсоіав S. Eacescn. й.-Ѵаіста «Ь-воатаь DolucaЖ Rmweu Garai: Щегіев«Р : d?naï Bidioa, T. Pa»

pese a. d - n t Sttocuţa.Eascal .

B Q A L E d e F E M E I ' а и в і Ш а Е С т і А —

D4>€tor«ltit" I. K1RIAC €Unrurg nrfcBar;;şjrful serv» de вуітяаофе

Л agitatelor Eîbrieî 8 K Ţ I E Я Ш А а Т Л pentru ВЖШЖР

(ЬетапмкКиМ-пі!. tunuri, caiadb vesi«aib».a№cturï ursfrale, aie.

ЯШа Sf. MW 9 în dos**atrulitf ItoBonaK — TELEFON 2/90 —

Aveţr baa'.e s«3fstep(ttm№ş1!îi)?

— IStt, prescdeţi \ i e m e a : mergeai fa —

POLICLINICA ..RDRTUN A" N'o. 5 , str. Cavafiï-Vechï, 5 (drept în fata oficerului stărei civile), unde se vindecă isepedè, sigur şi fără" durere, tbatft tto*-Шв secrete (lumeşti;, cele vecin si calc

noel. totraren discretă.,

UlüimleHHfedcftt . räiMie. е и premrïz moderaţie

S A B I H A S*1-. Èipscam. 72:,,ейг/' (mit?

<шіща tfapagat») IMIÉmtito MUrnea- Ц ТШѴЯШ П щЯттч» штЛ păuri i ba i 4. i a gnmneicsK' trimite- cuntrai. rambars.

V i s r e a K x a t A m avut un dulce vis Parlamentul sa descKik Şi un june senator 'Mi jura etern amoi

AJU M Ă . compara cu Menus, С ш / и ш ш , cu Aurora, Şkmî umpluse şifoniewat. &i& sitfgmi si Crema „Шѣгаи

Au. tksA vis, <ЙЯИ< azï, Ш fapsa, Visul s'a шйѵавЛ: Întâlnii pe тпШ>гиІ, Blond-cărunt, cc am wsat.

Kilegramc dc bonboana: Şiţt б№ prăjituri au сигцх Ăpoti creme, pudre „Für«'-' GUmpărarăm de la... ВЯяя. -

Carol ЯЬгоЬ

E în interesul orcăreifemilii să se; аЬошак la

ТЖТ сса mai Ь.ш& revis­ta de meiBemi po-pnlaru cu- admira-bilat supliieenit gr? • tuit.

Ѵ і ф Fericită ' E.o comomiâpcnlrii

orî-cc-emă í Кіе-еагспшайг con-, ţine. ;32 pagSiî m'ari,

' cogat Яйяігаіс. NumSr de probă gratis la cerere.— flUtnamen-tu) awut 6 Ш.— Radiaţia si AfieAtstraţia Bevi'tt »Sftactatea., .Str Trttmfuluv. 9 , ftucumli. Nota-tî bine adresat', 4 4 6 8

Ш

S CC

i i s a i j f t t « c * b e ţ w t i f să î n f i r â n g à l e g e a .

: V h u t e c a ţ i - t e a OJaom Iu I s ä £* d i s t r u s s ă n ă t a L e a ^ p u â e i ' c a ş i a s e r e a Іиіч s a Ä e iv m o a r t e a s:v П f î t c u t r m f t o ^ i b i l ă «iiuj<-ut>i?e» l a i .

COflK esta e a surogat. geirtru,a.!cool şi cfêctoklaXeste clbaj.iv.ul va detesta bĂulurile. sgittoase. -, C©0?»f este ш tbtîil' ue«aţenMita» şi eftctnP Ы. este atut- de. ciicaca, io. cât, persoaaete cele mai înclinate beţiei nu devin nici adula recidiva.

€ © O M este eea mai nouă iovenţtuno care ştiinţa a produs-o în acoaslă. ßrivintä,. şi-a scăpat • pună acum mii de. oameni, din nevoi, mireria. ічппа.

COOM e?te un preparat свгс şe disolvă uşor, fi care spre exemplu poate fi pus de CUTAT, mé­nagera în Cafeana bărbatului) f â r ă ca acesta să simtă ceva. la, cele maî; multa cazuri, el aici nu stie pentru e» au rasüpeate să superte deodatăv aprtalţ »k c«4e , c$ aceasta.este efectul unei 'prea

íj mart consumaşi,, a?a cam nu mai', gutem, năimea o naahctre dia crue ara gaetettuna des. 1 COO.If ar Irebui să dea fi"e-ca.ie tată fiului său, studentului înainte de a cădea Ia esaaien ; , cucă, cbiar dacă;nu aste dedat beţiaî, alceoJul totuşi, sduheste creerul.

In general ai tfebui fle-care. care nu se poate abţine de alcool, sä ea o dosă de COOML Acesta este cu totul, nevătămător. Persoana isi conservi sănătatea şi economiseşte foarte mulţi Ьяві, pe

, ear î i -ar f i cbeituit altfel p smr* béréi ţaiefe aaü racMiu. Contrafacerile suni pedepsite. — Preparatul COOM costă "tO l e ï şi se trimite centra plăţii anterioare sau.! contra ramburs п и т а ; prin :

JA Coom Institui,. Copenhaga. 34№ F., ü a n e m a r k a

Scrisorile suni de francat cu ,2& Ы І І * І . ÎI cărţile puşţalo. cu lt*^ Iыа»чj• >

IEI 1000 RĂSPLATA PENTBU PLEŞUVI ŞL ШІ Ѳ* JMwfeâ eleganta- şi creşterea părului s e ohtinß: i a 8- zile prin întrebuinţarea balsamului

, ,CARA". Acest balsam face să crească pârul şi barba la orî-ce pleşuvi precum şi persoanelor ce le create părui! rac.

, .CARA" este cel maî bun. produs» aii ştiinţelor madteme pe acest turca, şâ' e resîuaosrait: « t шхіеці ttaisam c a m noata toiin'adevitr să provoace o creştere a părului, chiar la bătrâni.

Do aceea balsamul de păr „ C A R Ă " este întrebuinţai: în întreaga llirae dé taţii domniit . t iaari şi: bätr&ol. graeunr. si» da doamne.

,,6A'FfA"' provoacă wgenerarea. papilelor capilare mima" după guţino zile de întrebuinţare şi poraţe. să se obţină, o bogată cnaştere de. pitr.

> \<rvsrt f t in irrew se garantează.! Dacă nu c a s u p l â t ù i i :

L E I 100« B A R E 6 H E A T A tuttiror pleşuvilor şi spânilor precum şi persoanelor cu păr rar tună efeet tim^- de 4 saptamânî.

Simlem. siogura casă, caro, dum asemeaß* garanti*..

cari: au întrebuinţat , , C A R A ! t

C a s a „ С Л К А " . K o u e n h a g a i Pentru pachetul trimis „ G A R A " mulţumesc din inimă. întrebuinţez acum preparatul' numai

І9>Ш zile ş i olîscrv un Bun rezultat: pă'ruî пи-пй mai' cadfe, ci pare că sa face maî puternio ş i rnaî ţpoA ai:mi-a. crescut ца&к. îa гаршН cu ttOHBii. SKuet & aand ara început a iatnalhuiiaţa tedsemuL Asemenea şi creşterea bârfea s'a împtdferrrîcit ffifră йгаоіШ. Л т í n -treHwhţat o mulţ ime de remedii pentru păr fart nieî імь NEUTTAFE^ GENTRU, al D-voastră,. Y.ă mulţumesc, înşăi din. inima, , ai. v o i iefio-т а и й а în totdeauna acest superb preparat. Ca stimă г а т й и all le-voastrS, Ö. РГГ Ж~ ШвреяЛшдтт,

,^SI.RA" dă pârului şi barbeî o învâţişare strălucitoare, cum şi ondulaţitmî, şi se trimite contra cost ramburs in întreaga lume, d a Ä s e ' comandă la casa centrala. Un naehel „ C A B A " costă LEI 8 ; doua pachete LJEI I O .

jpoştale cu 10 bani). ^9 5esör̂ í ^SuFÍaerile se francheaeä ca 2;> Ьапі г eSetit»

UNIVERSUL LITERAR C u p o n K o . 1 3 .

Ь — No. 13. U N I V E R S U L L I T E R A R L u n i , Ü'S M . l i e , l ' J b

NOÜILE MARI PREMU O F E R I T E D E Z I A R U L

UNIVERSUL" ARONATILOR S À Ï , LA TRAGEREA DIN MATÜ 1 9 H .

0 NOUA VILA LA SINAIA „Vila Theodora", construită anume pentru tragerea viitoare, pe str. I. O. Brătiarm,

în poziţia cea mat splendidă din localitate.

Un salonaş modern compus din :

1 canapea, 2 fotoliuri, 4 scaune şi o masă de mijloc, foarte elegant, cumpărat, delà fabrica de mobile de artă, 1. B/e-zoî, calea Rahovet, 50, unde se găseşte în per­manenţă o bogată şi a-leasă expoziţie de mobile '

de toate genurile.

VN DORMITOR DE BRONZ

de mare valoare, cum­părat delà Industria me­talică «Marcu», Bule­vardul Elisabeta, No. 8.

0 garnitură DE MOBILĂ

PENTRU ÍNTKARE compusă din :

1 canapea, 4 scaune, 2 l'otoliurî şi o masă, cum­părate delà cunoscutul magazin de mobile de trestie şi bambu, Lit-tman, str. Lipscani, 3.

Un dormitor DI lemn IIA

construit.iu... iuarea fa,-» bncă de mobile de lemn klar in V. Gahea, şo -ьзаиа Mihal Bravul, No. 37 şi str. ŞurDăiiică, 10. Sucursala calea Victoriei,

No. 107.

0 SCORŢĂ ROMÂNESEĂ şi o

BLUZĂ OLE) DE MĂTASE delà Bazarul Naţional

calea Victoriei, 110.

U N

SALONAŞ cumpărat delà cunoscuta fabrică de mobiie în a r

cest gen, E. A. Pucher,.. calea Victoriei, 148. Su­cursala Bulevardul EHJ-sabeta, No. І 8 , la «Co-

meia Haley».

0 dormeza, două fotoliuri şi un pa avan artistic - lucrate in vechiul atelier de tapiţerie loan Niciitescu, str. Câmpineanu, 31

0 pendulă de stejar afumat şi o lavă argintată cumpărate de la magazinul de încredere Schmidt & Stra-

tulat calea Victoriei No. 53.

0 bicicletă, o jmşcâ de vânătoare şi un pistol ІМІІ11ІПЯІ c u r n P ä r a t e de la marele magazin de biciclete

Í «HllUHlUl, şi arm« fir. D. Zissmann, calea Victoriei 44.

1 ii fjranioliiji, о \ і ( ш . un flaut şi o harmonica .cumpărate de Ia cunoscutul: magazin de muzică Jean Feder,

ctflea Victoriei 54. '

i pendulă de perele şi ti linguriţe de argint QllHiflP <*II itlll* împărate de la cunoscutul magazin . Mlllrtir IU am „ceasornicăria Colţeî», str. Coiţei 31

0 Splendidă Kocliie albă l u c r a l a a r t i 8 l i c ш 8 j u r u r î , 0 dormeuză, 2 fotoliuri şi un paravan artistic,

lucrate în vechiul atelier (fè tapiţerie «loan Niculescu», • V '' : . strada.Câmpineanu^Noi-31.

\ CeaSörniC de aur, c u t r e j capace, pentru bârbat.

1 brăfară de aur [\ II, cu S perle fine. 2 çeasoarnice de aur pentru doamnă. i inel de aur eu rubin, pentru bărbat.

1 pereche de cercei cn diamante J u c

r

h

u

0

b

n ° e

d e

G a ; * mare valoare.

0 frumoasă şi preţioasă broşa. 4

Un inel de aur 14 kt. pecetar pentru bărbat. 6 çeasoarnice remontoir de argint cu 3 capace \ ceasornic de metal emailat In binoclu lin. ti çeasoarnice remontoir, dë metal. 1 eleganta c(|inpotieră al intată , d e m a r e v a i 0 a r e

Două apărate economice de încălzit, tt%\-7 , ? tan Gastano. ;

50 cntiî de cremă; pudră şi săpun „FLORA" in cutii {speciale,: făcute anume pentru abonaţii noştri.

<Mi n l i i / hû lu аѵіііиЫа reprezintând fotografiile Regelui AV p u R l l c i c m g in ui i c şj Reginei, comandate anume

pentru premii. Toţî acei cart se abonează, cu începere de azi,

mát primesc gratuit si un volum din МвШОГШб Regalai Carol L