+ All Categories
Home > Documents > Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul...

Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul...

Date post: 16-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30 ABONAMENTUL, i Pentru Monarhie: Pe an 18 cor. an 9 cor., V 4 4-50 fii. • • Pentru străinătate Pe un an 24 coroane Vi an 12 cor. l l t an 6 coroane. INSERŢIUNi Un şir garmond: odată 14 fii., a doua oară 12 fii., a treia eră 10 fiii. O Tot ce priveşte foaia să se adreseze la R e dacţiunea şi Admini- straţiunea „Unirei" în Blaj. - Foaie bisericească'politică. — Apare: Marta, Joia şi Sâmbăta. A L E Ş I I S I N O D U L U I . Alea, jacta est! Cuvântul hotăritor al sinodului electoral s'a rostit, când au ieşit din urnă voturile biruitoare ale aleşilor: Dr. Vasile Suciţi, Dr. Iuliu Hoasu, Dr. Valeriu Traían Frentíu. Aclamările ce au isbucnit, cu o putere elementară, — când s'a enunţat rezultatul, sunt dovada cea mai eclatantă, că cei aleşi întrunesc pe deplin dragostea, încrederea şi veneraţia întregului cler. Au fost clipe de entuziasm înăl- ţător; fiecare simţiâ că momentele acele sunt, cu adevărat, istorice. Şi a foat o clipi extraordinar de emoţionătoare, când Saniorul Epi- scopilor P. S. Episcopul Dtmetriu — care declarase din capul locului, că nu reflectează de-a fi pus în com- binaţie — încheiând enunţarea 're zultatului, a amintit, că şi umilinţa Sa a primit un vot. Un uragan de aclamări şt aplauze a izbucnit atunci la adresa Seniorului Arhiereilor, care a condus sinodul electoral cu atâta tact şi demnitate. Când s'a cântat „Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu", lumea întreagă se înseninase; fiecare era îndestulit şi liniştit acum, după agi' taţiile superflue a zilei, ce a preş mers alegerii. Cu puţin mai înainte de alegere oamenii păreau dezorientaţi; se fă' ceau şi se refăceau combinaţii; se discuta cu mulţi aprindere, încât se putea crede, că rezultatul alegerii, să fie o surpriză, cu care nimeni nu se va împăca. Dar valurile acestor agitaţii elcc- torale — inevitabile, de altcum s'au potolit, ca prin farmec, ime- diat după oficiarea serviciului divin, unde lumea întreagă a fost răpită în alte sfere, ascultând cuvântarea de Arhanghel a Părintelui Episcop De metriu. Valurile agitaţiilor s'au potolit;' atitudinea clerului, în întreg decursul actului însuş al alegerii, a fost de- osebit de demnă şi rezultatul a aa- tisfâcut aşa de mult pe toţi, încât uralele şi aplauzele, ce au urmat la sfârşit, păreau că nu se mai termină... De acum să fim cu sufletul li- niştit, în aşteptarea Mirelui, ce ne va veni din şirul celor trei. Numele candidaţilor este bine cunoscut clerului nostru, servindu-i de cea mai deplină garantă. Sunt trei preoţi înalţi, cari s'au dovedit destoinici, stând la cârma năii. Ori care din ei va întruni în- crederea împăratului-rege şi a Romei, va fi primit cu toata dragostea şi cu tot entuziasmul, de care e capabilă turma cuvântătoare, în aşteptarea Pastorului celui bun, care sufletul şi-1 va pune pentru oile Lui. Salutăm cu dragoste "şi devota- ment măritul sinod, care şi-a îndeplinit mandatul, în mod aşa de demn, spre mulţumirea şi mângâierea tuturora. Salutam cu veneraţiune pe cei trei iluştrii candidaţi, pe cari încre- derea sinodului i-a aflat vrednici de a-i candidă, stăpânească tronul istoric al mitropoliei noastre. i Trăească părinţii sinodului! | Trăească iluştrii candidaţi! Al. Ciura. Predica Prea Sfinţiei Sale, episcopul Orăzif Dr. DEMETRIU RADU, rostită în 9 Maiu în Catedrala Sf. Treimi înaintea sinodului electoral, convocat la . Sfânta Mitropolie. »Desfătaţi-vă intru Domnul şi vă bucuraţi drepţilor şi cân- I taţi toţi cei drepţi la inimi.» P». 31, 11. Glasul Domnului a bueurie vestitor •niciodată nu s'ar putea face cu mai mare Îndreptăţire cătri aleşii săi, decât la sfin- tele Paşti, în sărbătoarea sărn-ătorilor, când ei sunt chemaţi si guste în chip deosebit. dia bogăţia darului ceresc, eimtă căldura şi să sa pătrundă de puterea strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile de bucurie^ după cuvântul sacru, au prăxnuească veciaica biruinţă a vieţii peste pustiul, peste durerile şi peste toate eruziinile morţii. Nieiodată acest glas mâagăitor n'ar putea gisi resunet mai puternic în inimile oamenilor, decât pe aceste vremuri grele •ând, furia morţii cu atâta îngrozire şi pe atâta întindere, îşi seeeră victimile sale; acuma ciad nu este casă, au este vatră unde să nu ii ajuns vestea morţii crude, şi nu este nici mamă, nici soţie, nici soră, a eăror inimi si nu fie adrobite de durere, şi a ciror ochi nu fie schimbaţi în izvoare neînsetate de lacrimi după iubiţii lor stânşi cu zile, saa duşi de nu mai vin. La priveliştea întinsă, unde cu atâta putere vieaţa înfrânge moartea şi unde amărăciunile durerii «opleşite şi zdrobite rimân de mirimea mângâierii creştiaeşti, sunetele noaatra încă trebue eâ se cuprindă, să se străbată de farmecul însufleţirii, prin care biseriea ne vesteşte aaeea mare, n«- peritoare biruinţă, strigând: ..Aceasta este ziua, care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm fi să ac veselim tntr'insa!" Izvorul sfânt şi aeslcat al acestei bucurii aeperitoare şi al acestei mângâieri fără de seamăn este mărita înviere din morţi a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. I. îavierea lui Isus Hristos dia morţi este cea mai mare minune din câte s'au făcut pe pământ, este dovada cea mai mare despre dumnezeirea sa, iar prin toate acestea este fundamentul Intregei noastre religiuni creştineşti. De unde Apostolii nu numai, că dela aceea pleacă întru pro- povaduirile lor, ci şi spun limpede cu sf.
Transcript
Page 1: Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/36966/1/... · strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile

Anul XXVIII B l a j , Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30

ABONAMENTUL, i

Pentru Monarhie: Pe an 18 cor. V« an

9 cor., V4 4-50 fii.

• • Pentru străinătate Pe un an 24 coroane V i an 12 cor. llt an

6 coroane.

INSERŢIUNi

Un şir garmond: odată 14 fii., a doua oară 12 fii., a treia

eră 10 fiii. O •

Tot ce priveşte foaia să se adreseze la R e dacţiunea şi Admini-straţiunea „Unirei"

în Blaj. -

Foaie bisericească'politică. — Apare: Marta, Joia şi Sâmbăta.

A L E Ş I I S I N O D U L U I . Alea, jacta e s t !

Cuvântul hotăritor al sinodului electoral s'a rostit, când au ieşit din urnă voturile biruitoare ale aleşilor:

Dr. V a s i l e Suciţi , D r . Iul iu H o a s u , Dr . V a l e r i u T r a í a n Frent íu .

Aclamările ce au isbucnit, — cu o putere elementară, — când s'a enunţat rezultatul, sunt dovada cea mai eclatantă, că cei aleşi întrunesc pe deplin dragostea, încrederea şi veneraţia întregului cler.

Au fost clipe de entuziasm înăl-ţător; fiecare simţiâ că momentele acele sunt, cu adevărat, istorice.

Şi a foat o clipi extraordinar de emoţionătoare, când Saniorul Epi-scopilor P. S. Episcopul D t m e t r i u — care declarase din capul locului, că nu reflectează de-a fi pus în com-binaţie — încheiând enunţarea 're zultatului, a amintit, că şi umilinţa Sa a primit un vot.

Un uragan de aclamări şt aplauze a izbucnit atunci la adresa Seniorului Arhiereilor, care a condus sinodul electoral cu atâta tact şi demnitate.

Când s'a cântat „Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu", lumea întreagă se înseninase; fiecare era îndestulit şi liniştit acum, după agi' taţiile superflue a zilei, ce a preş mers alegerii.

Cu puţin mai înainte de alegere oamenii păreau dezorientaţi; se fă' ceau şi se refăceau combinaţii; se discuta cu mulţi aprindere, încât se putea crede, că rezultatul alegerii, să fie o surpriză, cu care nimeni nu se va împăca.

Dar valurile acestor agitaţii elcc-torale — inevitabile, de altcum —

s'au potolit, ca prin farmec, ime­diat după oficiarea serviciului divin, unde lumea întreagă a fost răpită în alte sfere, ascultând cuvântarea de Arhanghel a Părintelui Episcop D e metriu.

Valurile agitaţiilor s'au potolit;' atitudinea clerului, în întreg decursul actului însuş al alegerii, a fost de­osebit de demnă şi rezultatul a aa-tisfâcut aşa de mult pe toţi, încât uralele şi aplauzele, ce au urmat la sfârşit, păreau că nu se mai termină...

De acum să fim cu sufletul li­niştit, în aşteptarea Mirelui, ce ne va veni din şirul celor trei.

Numele candidaţilor este bine cunoscut clerului nostru, servindu-i de cea mai deplină garantă. Sunt trei preoţi înalţi, cari s'au dovedit destoinici, stând la cârma năii.

Ori care din ei va întruni în­crederea împăratului-rege şi a Romei, va fi primit cu toata dragostea şi cu tot entuziasmul, de care e capabilă turma cuvântătoare, în aşteptarea Pastorului celui bun, care sufletul şi-1 va pune pentru oile Lui.

Salutăm cu dragoste "şi devota­ment măritul sinod, care şi-a îndeplinit mandatul, în mod aşa de demn, spre mulţumirea şi mângâierea tuturora.

Salutam cu veneraţiune pe cei trei iluştrii candidaţi, pe cari încre­derea sinodului i-a aflat vrednici de a-i candidă, să stăpânească tronul istoric al mitropoliei noastre.

i Trăească părinţii sinodului! | Trăească iluştrii candidaţi!

Al. Ciura.

Predica Prea Sfinţiei Sale, episcopul Orăzif

Dr. DEMETRIU RADU, rosti tă în 9 Maiu în Catedrala Sf. Treimi înaintea s inodulu i electoral, convocat la

. Sfânta Mitropolie. »Desfătaţi-vă intru Domnul

şi vă bucuraţi drepţilor şi cân-I taţi toţi cei drepţi la inimi.»

P». 31, 11.

Glasul Domnului a bueur ie ves t i tor •niciodată nu s 'ar putea face cu mai m a r e Îndreptă ţ i re c ă t r i aleşii săi, decât la sfin­tele Paşt i , în s ă rbă toa rea sărn-ătorilor, când ei sunt chemaţ i s i guste în ch ip d e o s e b i t . dia bogăţ ia darului ce resc , să eimtă că ldura şi să sa pă t rundă de pu t e r ea s t r ă luc i r i lo r sfinte peste în tunerecul iadului şi când, p lesa ind cu manile de bucurie^ după cuvântul sacru , au sâ p răxnuească vec ia ica biruinţă a vieţii peste pustiul , peste durer i le şi peste toate eruziini le morţi i .

Nieiodată aces t glas mâagă i to r n 'a r putea g i s i resunet mai pu te rn ic în inimile oameni lor , decât pe aces te vremur i g re l e • â n d , furia morţii cu a tâ ta îngrozi re şi pe atâta în t indere , îşi s eee ră victimile sa le ; acuma c i a d nu este casă , au este va t ră unde să nu ii a juns vestea morţi i c rude, şi nu este nici mamă, nici soţie, nici soră , a e ă r o r inimi s i nu fie adrobi te de dure re , şi a c i r o r ochi să nu fie sch imbaţ i în izvoare ne înse ta te de l a c r i m i după iubiţii lor s tânşi cu zile, saa duşi de nu mai vin.

La pr ivel iş tea întinsă, unde cu atâta pu t e re vieaţa înfrânge moar t ea şi unde amărăc iun i l e durer i i «opleşi te şi zdrobi te r i m â n de m i r i m e a mângâier i i c reş t iaeş t i , sune te le noaatra încă t rebue eâ se cuprindă, să se s t răba tă de farmecul însufleţirii, pr in care b iser iea ne vesteş te aaeea mare , n«-pe r i toa re biruinţă, s t r igând: . .Aceasta este ziua, ca re a făcut-o Domnul , să ne b u c u r ă m fi să ac vesel im tntr ' insa!"

Izvorul sfânt şi a e s l c a t al aces te i bucuri i a epe r i t oa re şi al aces te i mângâ ie r i fără de s eamăn este mări ta înviere din morţ i a Domnului şi Mântui torului nos t ru I sus Hr i s tos .

I. î av ie rea lui Isus Hr i s to s dia mor ţ i

es te cea mai mare minune din câte s'au făcut pe pământ , es te dovada cea mai mare desp re dumnezei rea sa, iar prin toa te aces tea este fundamentul Intregei noas t r e rel igiuni c reş t ineş t i . De unde Apostoli i nu numai , că dela aceea p leacă întru p r o -povadui r i l e lor, ci şi spun l impede cu sf.

Page 2: Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/36966/1/... · strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile

Pag. 2. U N I R E A Nr. 30.

Pav*efT I a r ă - d a o l n'a înviat Hr is tos , zădăr ­n i c i da r este p ropovedu i rea noast ră , za­darn ică e i t e da r p ropovedu i rea noast ră , zadarnică este dar şi credinţa voas t ră (1 Cor. 15, 14). Stând lasă faptul Învierii lui Hr is tos , toate sunt dovedi te : cu folos es te p ropovedu i rea evangelicfi, pe depli» Întemeiată credinţa şi întru toate as igura te speran ţe le creş t ineşt i . Tocmai pen t rucă aşa de mare avea s i fie impor tanţa acestui fapt faţă dc soa r t ea omenirei întregi, P r o -vedinţa dumnezeaseă s'a îngrijit dela în­ceput, ca mulţ imea dovezi lor să-1 facă pc dep l in învederat . Iar la împlinirea t impu­ri lor , măca rcă t imp de trei ani Isus îşi dovedise pr in minuni şt semne fără «Ie n u m ă r dumnezei rea sa, totuşi E l însuşi tn mod deosebit insistă a supra asele ia , s e avea să fie minunea tu turor minunilor . Str icaţ i b iser ica aceasta , zise*judeilor ce-lora cc semne în t rebau dela el, — şi ta trei zile o voiu r idica pe ea (Ioan 2, 19), va să zică dupăce vor fi s t r ica t pr in moar te c râncenă biser ica trupului său, dânsul o va r idica mult mai frumoasă pr in învierea aa de a treia zi.

învier i din morţ i făeute prin putere d u m n e z e a s c i s'au văzut şi mai înainte, chiar şi în legea veche , cum au fost cea a fiului văduvei din Sarep ta Sidonului, înviat de Elie profetul şi a fiului Somani teneei pr in profetul Eliseu, dar, după sf. Ambrosiu, ceeace din veae nu ac auzise, era, ca unul şi a c e l a ş să facă îndoita minune de-a Învia şi de-a se învia pe sine însuşi. Şi aeeas ta a făcut-o Isus asupra aa, ca aă arete , că Intru s i n e , I n t r ' o a iagură pe r soană era şi omul înviat şi şi Dumnezeu cela ce singul­a re putere de-a dâ mor tu lu i vieaţă.

Farisei i şi că r tu ra r i i cunoaş teau marea Însemnătate a învierii , şi in teresul lor ftiad • a să o în tunece, s'au şi îneerca t sp re aceas ta , peeet lu iad mormântu l şt strajă punând sp re paza lui; iar când cu toate aces te a t reia zi se lăţeşte în cetate vestea , eă mormântu l este gol, ei n ă s c o c e s c min­ciuna cu furătura din par tea ucenic i lor lui şi cu măr tur ia tot aşa de r idieulă a sol­daţi lor plătiţi, cari cum zice sf. Auguatin, au trebuit sau a i vadă durmind sau s i doa rmă văzând.

Născoc i rea şi unelt ir i le fariseilor însă în loc să s lăbească sau să în tunece faptul, şi mai tare îl în tăresc , până înt ru atâta, încât în aeur tă vrense o mulţ ime de oameni , de a că ro r hulir i r ăsunase puţin mai îna­inte muntele Calvariei , loviţi de lutniaa faptului, îmbră ţoşează a d e v ă m i învierii , şi măr tur ie lui fâcându-se cu mâadr i e — îşi daţi numele lor lui Iaus Hr is tos .

î n t â rz i e rea ucenic i lor , ba chiar În­doiala lor de a-i d i crezământ , se întâmplă numai pen t rucă apoi cu atât mai tare ei să se poată înflăcăra la s t r ă luc i rea şi de că ldura ace lu iaş adevăr . Auzind despre cele ce se pe t recură la mormânt , ei le ţin de poveşti , încât înviatul Mântui tor a r i t â n -duli-ae lor, a imputa t nec red ia ţ i i lor şi împietr i r i i inimii, căci ce lora ce l-au văzut pe el eă a înviat, n 'au crezut . Numai d u p i c e vo rbesc cu dânsul mai de mal teor i îa r e t t imp de pa t razec i de zile, dupăce îl văd mâncând şi dupăce îl p ipeiesc cu manile lor, numai a tonei ei cad la p ic ioa­rele lui şi atr igă cu T o m a : Domnul meu ţi Dumnezeul meu!

Stăpâni însă odată pe adevăr , uce ­nicii, în frunte cu Petru cela ce puţin înainte la g lasu l unei se rv i toa re cu ju ră ­mânt se l a p i d a s e de el, că nici m ă c a r nu-1 eunoaş te pe el, ucenicii plini de în­sufleţire, eu bărbăţ ie păşesc în faţa Sine-driului, acolo propoveduind pe Isus Hr is tos Nazar ineanul , pe care , zise lor ace laş Petru voi l-aţi restignit , pe care Dumnezeu 1-a înviat din morţ i (Act. 4, 10). Iar după ce tot astfel p ropovăduind străbat Palest ina, ludea şi Samar ia toată, vestitorii fericitei noutăţi , do i sprezece pescar i din Gali lea, oameni fără de car te , fără de avere , fără de a rme, iau calea spre neamur i pre tu-t indenea lăţind adevărul mântuirii până când toţi până la unul îşi dau cu bucur ie vieaţa pen t ru Hr is tos , pecet luind cu sân­gele lor adevăru l învierii lui din morţi .

Ce a urmat, aş i şderea ne este cu-aoscut . Credinţa creş t inească , în temeiată pe învierea Domnului din morţi se lăţeşte neconteni t cu p r o g r e s uimitor. înzădar se sbuciutnă împotr iva ei filozofii cu îngân-fată ştiinţa lor, înzădar se ridică împăraţ i i cu a rmele lor şi înzădar, imperiul roman timp de trei veacur i se schimbă In g roaz ­nică carneficină de creşt ini , căci sânge le mart i r i lor , euleşi din toate condiţ iunile , din toate clasele şi din toate vârâte le , devine sămânţa noi lor creşt ini . Lupta este înfri­coşată şi ea ţine mereu până ce pe falnicul Capitoliu se vede eu măr i re fâlfăind Crucea Domnului , iar din -depăr ta re se aude un sunet , r ă sunând : Invins-ai Gal i lene! Şi pe când lupta curge cu încordare , de pe cu lmea va t icana , . dela mormântu l Apos to ­lilor Pa t ru şi Pavel , din scaunul celui dintâiu acolo întărit cu sângele amân­durora , începe a se ară tă o inst i tuţ iune nouă, acea sfântă b iser ică catol ică a lui Isus Hr is tos , carea se va înt inde apoi dela margini până la margin i le lumii, şi ca rea ca şi centrul întregei creş t inătă ţ i va p r o ­povădui învierea din morţ i a lui fsus Hr i s tos până la noi şi până la capătul lumii. Astfel Isus Hr i s tos înviat din morţi s t ră luceş te între v e a c u r i şi peste veacur i mai putern ic decât soare le de pe cer, în­dreptând şi conducând prin aceas ta sfântă Biser ică omenirea la portul fericitei e ter­nităţi, de v reme ce tot sub influinţa b ine­făcătoare a raze lor sale de lumină şi de căldură, din pământ r ă s a r instituţiuni dintre cele mai aalutare, pr in car i lumea se îm­bracă cu o civil isaţiune ne mai cunoscută şi de car i ea nu se va lipsi numai dacă se va sămănă neghină Intre grâu , numai dacă aba te re ae va face dela ca lea eea dreaptă a dumnezeescului adevăr . Da, astfel Isus Hria tos înviat din morţ i , din cer peste veacur i s t r ă luceş te cu măr i r e ; iar pe pământ pes te mormântur i l e p r o ­feţilor, peste oaaele Împrăşt iate ale pă r in ­ţ i lor noştr i mereu r ă sună un glas, dintr 'un veac tntr 'al tul mai pu te rn ic : Hr i s tos a în­viat şi noi vom învia!

II. Pe lângă farmecul mângâ ie r i lo r c r e ­

ştineşti, izvorîte din taina învieri i Domnului ce o sărbă tor im în aces te zile mar i şi sfinte, pent ru noi, pen t ru aces t i s to r ic l ăcaş sfânt pent ru Prov inc ia m e t r o p o l i t a n i g rece-ca to l ică de Alna-Iul ia şi F ă g ă r a ş , Past i le Domnului de acuma mai au şi o însămnare cu totul a noas t r ă deosebită .

Pr in t r e c e r e a la vieaţa de veci a iu ­bitului nos t ru cândva în Hr i s tos Păr in te Mitropol i t Vic tor Mihâlyi de Apşa, noi am r ă m a s ca şi orfani şi Sionul nos t ru lipsit de s tăpânul şi de conducă to ru l său. N o ­bilul său suflet s t r ă luc i to r prin podoaba v i r tu ţ i lor creş t ineş t i , şi întări t cu mer indea sfintelor taine, Bunul Dumnezeu, n u m ă r a t să-1 aibă tn cea ta a l e ş i l o r săi şi răsp lă t i re să-i dea cununa dreptă ţ i i , t u t u r o r a ce lor ce au iubit a r ă t a r ea găti tă Fiului său. Iar fe­ricită pomeni rea lui, ca şi a unui Pă r in t e blând şi bun, Arhiereu a les şi ze los şi păs to r neadu rmi t al tu rmei sa le cuvân tă ­toare , viuă va stă înaintea noas t ră şi la locul întâiu n e ş t e r s înt ipări tă întru Dipt i ­cele aces te i sfinte mănăst i r i .

Aşa în tâmplându - se Venera tu l c le r al ace le iaş s â n t e Mitropoli i chiemat este astăzi să fie ducă to r sp re îndepl in i rea unui lucru mare , hărăz i t cu atâta s c u m -pătate din păr inţ i , — să ţină şi să facă după formele sale a l ege rea pent ru dobân­direa unui nou Păr in te nouă tu tu ro ra p o -văţuitor , mire văduvi te i mitropoli i şi pă ­s tor mai mare sfintei ca to l ice adevă ra t e biserici româneş t i .

Slujba aceas ta , va se s ică demni ta tea de mitropoli t In to tdeauna şi p re tu t i adenea a fost şi este ţ inută întru mare şi deosebi tă venera ţ iune , ca şi r id ica tă cum este pes te toată cinstea a rh i e r ea scă .

La noi însă demni ta tea , funcţ iunea şi chemarea Mitropoli tului nost ru este ceva şi mai mare , este un lucru deoseb i t şi cu mult mai însemnat , în t rucât inst i tuţ ia însăşi , adecă sfânta Mitropolie a Bâlgradului , cum s>e numiâ odinioară , as te tot ceeaee noi a.vem mai seump pe acest pământ . P e n t r u c ă după osebi te le condiţi i de vieaţă ale s t r ă ­buni lor noştr i , după istoric şi după v e n e ­rate le noas t re tradiţii men i rea şi dest inul

; eei a fost să fie, — şi mare este Domnul , că va şi r ămânea , adevă ra t a maică a nea­mului r o m â n e s c d i i n u i t o r pe aces te pla­iuri s cumpe şi f rumoase ai dela Dum­nezeu b inecuvânta te . Depa r t e de leagănul or iginei sale, neamul aces ta , puţin la nu­măr, dar pu te rn ic şi mobil la fire, în «ursu l veacur i lo r s'a putut menţ inea întru fiinţa sa, şi a putut înfruntă vijeliile veni te pes te el, la locul întâiu numai aşa, căci cu evlavie şi cu iubi re a stat închega t îm-pre ja ru l şi subt oc ro t i r ea sriintei sale Me-tropoli i . Veacur i dea rându l a t rămoşi i n o ­ştri , deopot r ivă sp r e vieaţa de veci ca şi Intru l ipsuri le şi năcazur i l e vieţii pămân­tene, ajutor, mângâiere , î n d r u m a r e şi în­tă r i re şi-au aflat numai la b iser icuţe le împrăşt ia te , c lă t iaa te de vân tur i , da r nu

! zdrobi te , ale sfintei Metropol i i , şi sp re car i noi pr ivind nu putem să a u ne simţim gândur i l e însoţi te şi inimile mişoate de evlavia şi do mândr i a aceea ce o va r să pe seama că lă to ru lu i ce tă ţui le şi tu r ­nur i le de pază pr in vene ra t e r ă m ă ş i ­ţele lor.

Când apoi aceas t a s f âDtă ias t i tu ţ iuae e ră mai ap roape de p r ă b u ş i r e »ubt lov i ­tur i le t aao i r i lo r re l ig ioaso, a tunc i mâna oc ro t i t oa re a Provedinţ i i dumnezeeş t i mai tare pres to ca făcându-se p r in î n d r u m a r e a ei la vechia şi a d e v ă r a t a aa obâ r ş i e , pr in uni rea cu maica aa Roma, i-a dat nouă şi aepre ţu i t ă suflare de vieaţă , a tunc i }

pr in v ă r s a r e de spir i t nou şi a d e v ă r a t tn

Page 3: Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/36966/1/... · strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile

membrele sale a p r o a p e moar te , g e r m e n e neper i toare i «ale vitalităţi , ca şi r enăscu t şi întinerit a dat apre nouă, pu te rn ică şi mărită înflorire.

Prin aceas tă a l to i re măsl inul cel bun a dat în rodur i tot mai s cumpe şi mai bogate; pr in aeeas tă r e n a ş t e r e instituţia •fantă a început a luă avânt nou şi mai puternic întru lumiaarea . scu t i rea şi mân­gâierea acestni neam. Două sute de ani suat Închegaţi sp re doved i rea însufleţirii la munca încorda tă p r ecum şi a bogăţiei la secer i şu l d ia t r 'un an într 'al tal întâmplat . Dar la ce »ă Înşir dovezi când ziduri le sacre şi cu l tu ra le de aci din ju ru l şi dea­supra noas t ră , Întocmai ca şi ce lea la l te similare de mai depar te , dela poalele Bi­horului, din umbra Carpa ţ i lo r şi de te r ­na r i i Timişului , şi car i toate în definitiv fiinţa şi-o da to re sc tot aces te i Mitropolii , stau g l i su ind mai tare decum ar şti spune gângav glagul meu?

Astfel încât dacă m a ş i î nce rcă să aflu o d reap tă a s ă m ă n a r e sp re a r ă t a r ea iubirii şi îngrij iri i ce a pur ta t 'o în toate vremile Mitropolia* noas t ră faţă de c r e ­dinciosul său popor , eu curajul l-aş avea de a m i duce până la s â n t e l e cuvinte din Evanghelie pr in cari aduna rea , apă ra rea , şi scut i rea fiilor lui Israil s'a închipuit aşa p recum cloca îşi «dună. Îşi apără , îşi ssuteşte puii săi subt a r ip i le sale. O, d^, sfântă Mitropolie a Bălgradului . dacă noi contăm la dragos tea şi la râvna cu care tu ai ştiut . ţ inea laolal tă neamul acesta prin toate vijeliile t impului t recă tor , dacă măsurăm osteneala ta de veacur i g r ă m ă ­dită sp r e apă ra rea , luminarea şi mântu i rea lui, dacă cumpănim mer i te le şi vrednici i le tale. ai dacă ochii ni- i desfătâm la p r ive ­liştea, ce n o u l ni-o desch ide frumseţa şi măreţia ta, — atunci noi pr in graiul p r o ­fetului pe tine t e . a d m i r ă m : „Cât sunt de „bune casele tale l acobe , şi cor tur i le tale „Israile, şi ca niş te grădini lângă rîuri , şi „ca nişte cor tur i , ca re le-a infipt Domnul „şi ca niş te chedr i lângă ape — ecice te „binecuvintează pe tine, sunt b inecuvânta ţ i „(Num. 24, 5)".

Atâta fiind însămniUt tea şi mă r i r ea icestei instituţiuni, a fost numai un lucru firesc şi o m a r e dator in ţă de conşt i inţă eeesee au săvârş i t Părinţii noş t r i la anul 1700 spre a p ă r a r e a şi îngrăd i rea ei pe timpurile vii toare. Atuncia ei dând cu­noscuta, epoca la şi fără de a sămăna re scumpa lor şi a noas t ră car te de măr tur ie preste unirea încheia tă eu Biser ica Romei celei vechi, îndată după măr tu r i s i r ea c r e ­dinţei sfinte sp re mântu i re» sufletelor lo r ţ

au adaus aces te cuvinte ca şi de sus in­spirate şi a ş i şderea Întări te cu *pecetta Mitropoliei BălgraduU: Şi pe cinstitul Vlădica nostru Atanasie nime până în moartea sfinţiei Sale să n'aibă putere a-l clăti din scaunul sfinţiei Sale. Ci tocmai de i-s'ar templâ moarte, să stee in voia Săborului pe cine ar alege să ţie Vlidică, pe care sfinţia Sa Papa şi înaltul împărat să-l întărească". T r e i sunt a şadar factorii chemaţ i şi îndreptăţ i ţ i a coalucrâ la compl in i rea Scaunulu i mi­tropolitului Atanas ie . Soboru l , î n c o r o -aitul Cra ia l nos t ru , şi Sfinţia Sa Papa dela Roma. Şi astfel Părinţ i i noştr i întru a d e ­văr au îatări t , au legat aceas t a mare îa-stituţiuae cu acea funie s ae ră întreită, de -

i sp re ca r e Ecc le s i a s tu l zice că „funia cea întrei tă nu curând se r u p e " (Eccl . 4 12).

Sp re aceş t i trei factori cu pu te re în-d rep tându-se acuma cuvântul meu, p res te teri şi p res te măr i , se opreş te mai intâiu la eel mai mare , la Papa dela Roma.

1 Roma, o, dulee mama noas t ră , ce Guvinte voiu şti eu spune ţie în aces t moment s ă rbă to r e sc al biserici i şi neamului meu? Graiul meu r ă m â n e mut şi încleş ta te stau buzele mele la î n c e r c a r e a de a-ţi a ră ta ceeace aimte sufletul meu pe aees te v re ­mur i de du re re , eând între tine şi între

, noi g lăsuesc tunuri le de moar t e aducă ­toare şi când în ş i roac curge sângele c r e ­dincioşi lor tăi.

Dar totuşi noi c redem, noi ştim, noi simţim, oă In imperiul spir i telor , întru marea împărăţ ie c reş t inească , unde mire le Său. Pontifioele Său s tăpâneş te oa drept u rmă to r al Sfântului Petru ca adevăra t locţ i i tor al lui Isua Hr i s tos pe pământ , nu ae aud tunuri de moar te aducă toa re , nu curge sângele în şiroaie, nu se umple văzduhul de ţipete de îngrozire , ci curg i svoare de ape vii şi domneşte numai acel spirit de frăţietate ai de l iber ta tea mări r i i fiilor lui Dumnezeu, întru care noi toţi ne -am chiemat. (Gal. 5. 13.)

Pent ru aceea , plini de nepe r i toa re recunoşt in ţă pen t ru înă l ţarea mitropoliei noas t re , pent ru întăr i rea d rep tur i lo r bi-ser ieei noas t re , cu toată înc rederea lăsăm îngrijirii şi iubirii sale părinteşt i în tăr i rea aş tepta tului nos t ru păr inte şi înves t i rea lui cu apos to l iceasea misiune de a ţ inea cu măr i re acaunul lui Atanasie şi de a munei cu râvnă din zori de zi pentru St. Unire, — eăei nu-i scur ta tă mâna Domnului — ca şi pe la noi să se ajungă la o tu rmă şi un păstor .

Smeri t se face apoi glasul meu câtră înal tul T ron . de unde Preaglor iosu l nost ru domni tor suprem. Majestatea Sa Regele Carol IV. s'a indura t a c o n c e d e şi adecă a porunc i să se adune la umbra acestui Sfânt Aitar obştea din vechime a Vune-ratului Cler ca să aleagă, p recum auzirăm, după cea mai bună chibzuială, cei trei bărba ţ i din c le r pent ru compleni rea Scau­nului mit ropol i tan. Aeeasta graţ ie , aceas tă po runcă noi o ţ inem de scumpă dovadă despre bunăvoinţa şi iubirea Majestăţii Sale faţă de biser ica noastră , iar apăsa te le accen te pr in car i şi-a descoper i t dorinţa căutând sp re a legător i o preţuim de semn tot aşa de învedera t deapre st ima şi în­c r e d e r e a faţă de luminatei nos t ru Cler- l Pen t ru aceea ne şi socotim de cea mai m a r e datorinţă , ca tot aci în faţa atentului a l ta r şi intru fiinţa de faţă a măr i ţ i lor Domni Comisar i regeşt i , să dăm expres ie ce lo r mai profunde ale noas t re sent imente de mul ţumire şi reeuaoşt in ţâ . Şi deodată mani fes tare dăm aemntimentelor noas t r e de ace laş fel şi că t ră Coroana Sfântului ; Ştefan, dela a cărei s t ră luc i re aş teptăm şi pe vii tor măr i rea bisericii , spr i j inirea şi înă l ţarea feluri telor noastre instituţiuni aacre şi cu l tura le .

Al trei lea la rând, dar după porn i rea actului cel dintâiu factor îndreptăţ i t a des -sohide calea noului nos t ru Mitropolit, : sunteţi voi Venera ţ i Fra ţ i preoţi a legător i . Sp re voi făeându-se aşadar acum cuvântul meu, puţine, foarte puţine, am de a vă i spune . Pen t rucă , p lăcut îmi este a repe ţ i

1 înalta cul tură cu care sunteţ i împodobiţ i , zelul casei Domnului , ca re vă s tăpâneş te iubirea înflăcărată, ca re a rde în inimile voas t re , os tenelc le şi sufer inţele car i le purtaţ i pent ru bi ruinţa Cruci i sfinte în mijlocul iubitului nost ru popor , — va să z i c i ştiinţa şi virtuţile voast re , una câ te una şi toate la olaltă, ga ran tă deplină sunt despre aceea, că pagina oe o scrieţ i voi astăzi va eupr inde loc de frunte în car tea sea mare a bisericii şi neamului r o m â n e s c '

Drept aceea dec larând de deschis S inodal mi t ropol i t an-e lec tora l pent ru a le ­gerea Mitropolitului de Alba-Iulia şi F ă ­găraş , pe voi Venera ţ i Fra ţ i mai vâr tos cu tăr ie vă îndemn şi vă rog să nu căutaţ i în faţa oameni lor , ci ţintiţi sa fie oehii voştr i s ingur numai spre luminoasă înălţ ime a Sfintei mitropoli i .

I a r pe voi Venerabi l i Fra ţ i Arhiere i vă rog eu umilinţă, ea să daţi peste ei a rh ie re iasea b inecuvân ta re şi împreună cu în t regul popor Domnului să ne rugăm, să se arete calea lor şi să îndrepteze paşii lor, ca marea lor l uc ra re să fie în t reagă apre binele bisericii şi spre măr i rea lui Dumnezeu, a Tată lu i şi a Fiului şi a Spi­ritului Sânt, Amin.

La sfârşit 11. Sa Radu p rovoacă şj deodată îi roagă, că la pe r soana dânsului sinodul e lectoral să nu reflecteze. Dar , adause , mişcat foarte şi el. p recum mişcată era şi obştea a legător i lor . — să fie con­vins clerul , că prin aceasta nu va scădea râvna sa de a munei pentru biserica şi neamul românesc , căci acesta închegată este în sângele său.

Adunarea a isbucnit deodată în fur­tunoase aplause . ca r i nu mai luau sfârşit şi de aclamaţi i le , cu cari c le ru l şi publ icul prezent îşi documentează al ipirea şi d r a ­gos tea lui faţă de şeful episcopatului nos t ru (resunâ b i s e r i c a \

Episcopul Radu mulţumeşte a d â n c mişcat dc ovaţiile, ce i-se aduc în mod aşa de spontan şi v redn ic .

Alegerea de Mitropolit. Toate inimile palpită cu putere.

In sfârşit abia ne mai desparte o zi de ora hotărîtoare, când se va în­cepe un nou capitol în istoria pro­vinciei metropolitane de Alba-Iulia şi Făgăraş. Sinodul electoral al acestei provincii trebuie sâ-şi spună cuvântul: cine va conduce de mâne destinele Biaericii româneşti unite cu Roma?

Tronul arhipăstoresc din Cate­drala mitropoliei blăjene de astăzi s'a desbrăcat de doliul său; îşi des­face purpura primitoare gătindu-ae să aştepte pe noul mire al Sio-nului unit.

Când scriem acestea şire tre­nurile dinspre toate colţurile Ar­dealului aduc cete-cete de electori; sunt pe drum deja cei trei Arhierei dela Orade, Lugoj şi Gherla însoţiţi de reprezentanţii capitulelor cate­drale, de vicari, protopopi şi preoţi, cari aleargă să-şi deprindă un drept

Page 4: Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/36966/1/... · strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile

f a g 4 IN li Nr 30.

străbun, drept care e "menit sâ ho­tărască pe decenii întregi soartea Blajului şi a institutelor sale uma­nitare soarta vieţii religioase şi cul­turale a mii şi mii de suflete, cari îşi aşteaptă îndrumarea în această privinţă dela „Roma mica".

Blajul s'a gătit să primească cum se cuvine In cuprinsurile sale modeste un stat atât de venerabil şi de hotărîtor. Zidurile catedralei v o r fi martore actului important. Celea trei turnuri ale ei îşi înalţă mat cu stăruinţă par'că spre cerul albastru crucile aurite, cerând dela Părintele luminilor toată darea cea bună şi tot darul deplinit, asupra Sinodului de poimâne. Rugă sfânta!

Sosirea delegaţilor. Pr imul t ren.

Marţi , la 7 Maiu, la orele 5 d. a. p leacă p r imele t răsur i la gară pent ru l a t impinarea delegaţ i lor . Pr in piaţă şi pe s t rada l u n g i se văd grupur i de intelectuali , preoţ i g r e -miali , profesor i şi cler ioi , ca membr i i ai diferi telor comisii alcătui te din pri lejul alegeri i . Toţi g răbesc sp re g ă r i . La g a r ă grupul ce lo r cari aş teaptă se face formi­dabil. Multe dame. Aşteaptă şi câţiva e lec­tor i , car i aoais 'eri încă de dimineaţă, cu t renul de c i t r ă F i g i r a ş . In fruntea comi ­tetului de încvar t i r a re suat P rea On. Iuniu Bru t Micu, p ro tono ta r cons . şi dl Gavri l P r e c u p profesor . Dealungul peronulu i sunt înş i ra te echipele ce r se ta ş i lo r dela gimaaz, «u insignii albe la bra ţ ; ei vo r a v e i rolul de crainici , car i s i c o n d u c i pe delegaţ i la evar t i re le des ignate .

T renu l se aăreş te la cot i tura Tâ raave i , v ine zorit . In sfârşit soseş te ; la ferostre le compar t imen te lo r apar figuri diat iase Întâi chipul P. S. S. episcopului Radu, apoi in ace l a ş compar t imen t P. S. Lor episcopi i F r e n ţ i u şi Hosau. Sua t ae lamaţ i eu c ă l d u r i . Opr iadu-se t renu l c u b o a r t păr inţ i s inodali cu f rumoase bărbi preoţeş t i ; b râne roşii şi b râne negre în f r ă ţ e a s e i ames t eca re . Oaspeţi i sunt pr imiţ i cu urala de : „ S i t r â i a s c l ! " — Cunoscuţ i i se r e c u n o s c şi se salută . Omagii le la ad resa a rh ie re i lo r şi î m b r l ţ i s e r i l e frăţeşti numai contenesc .

Majoritatea delegaţ i lor sosiţ i acum o formează Gherleni i . Cu ace laş t ren au sosi t Lugojenii şi mai puţini d i a a rh id ie -ceză. Ca o mare şi neaş tep ta tă su rp r iză apa re figura înaltă a protopopului Dr. El ie Dăianu, sosi t dia Şopron . Alături un alt p ro topop , care vine de pe ace leaş i m e ­leagur i : Păr . Ari ton Popa din Reghin. So ­s i rea Dânşi lor a făcut o adâncă impres ie ; nu c redea nimeni să poată veni.

PP. SS. L o r Arhiere i şi suitele au p leca t dela ga ră cu t răsur i le Curţii şi cu alte câ teva ce se mai găsesc în Blaj de • i a d cu r i sbo iu l , apoi pe jos , în bună ord ine ceialal ţ i părinţ i s inodali .

Dela O r a d e a - m a r e pe lângă P . S. S. ep . Dr. Demetriu Radu, au aosit as tăzi : II. Sa Dr. F lor ia» Stan, prepozi t ; Dr. Iacob Radu, v ica r ep., Dr. George Miculaş , că­r ţoaie ; Dr. Gr igor ie Pop , s ec r e t a r ep . ; Ioan Gea ţ iu , canon ic o a o r a r - p r o t o p o p şi Dr. De -met r iu Chiş, advoca t .

Dela Lugoj , Uustr. Sa Dr. Valeriu Tr. Frenţiu, ep iscopul diecezan şi Rev. Dr. Danii F i reza , canonic . Şi câţiva p ro ­topopi şi preoţ i .

Dela Gher la , Ilustr. Sa Dr. Iuliu Hossu, ep iscopul diecezan; II. Sa Ioan Georgiu , prepozi t ; Dr. Oet. Domide, că­s o a i e ; Dr. Victor Bojor, protopop şi l oaa Varna, s e c r e t a r ep iscopesc .

Delegaţi din toate trei eparhi i le la olaltă au sosit acum ca la 150 pe r soane . Dis t r ibuirea lor la cvar t i re s'a făcut r e ­lativ foarte r epede şi cu bnnă r ându ie l i . PP . SS. Lor episcopii au fost găzduiţi în caste lul mitropol i tan, pereonagii le mai În­semnate , canonici i , vicarii , protopopii , pe la case par t icu lare , în prima linie pe la cunoscuţ i , iar preoţ imea de mir, în Semi­narul teologic şi In ternate le tinerimii.

Spre seară , în aerul blând de Maiu, a ieşit mal ta iume la p l imbare prin piaţa Blajului: g rupur i -grupur i de delegaţi ies di» toate părţ i le , se plimbă domol, se mai opresc şi d iscută ; cei mai mulţi des igur dapănă amintir i din bunele vremur i când şi dânşii pe t receau in Blaj, ca elevi ai şcol i lor de aci. Rari , car i sâ nu fi avut par te de aeest noroc , fio chiar şi din celea mai depăr ta te colţuri ale Provinc ie i bise­r iceşt i . Se pl imbă părinţii s inodal i şi cu toată oboseala drumului , nu s'ar mai duce pe la evar t i re le lor la odihnă, căci amin­tirile t recutu lu i şi perspec t iva viitorului îi s tăpânesc , înlănţuindu-le sufletele. Nimeni nu simte pa r ' că oboseală.

Sosirea c o m i s a r i l o r r e g e ş t i .

Dnii comisar i regeşti , Esoel . Sa Ugron Gâbor fost ministru, ac tual comisar guv. al Ardealului şi I lustr . Sa Dr. Iosif Siegescu, pre la t papal, prof, univ., au sosit cu a c c e ­leratul de «oaptea în cupeu salon, în care au r i m a s până dimineaţa . Au fost Intim-pinaţi la g a r i d t Rev. Dr. Vasile Suciu v icar capi tuler şi de şefii autor i tă ţ i lor lo­cale . La g a r i aş tepta şi t r l s u r a de gală a Curţii , cu care au fost conduşi la caste lul metropol i tan .

M i e r c u r i , 8 M a i u .

Cu t renul de dimineaţa, dela ore le 8 1 6 , au sosit delegaţii a rhidiecezani şi dintre lugojeni, cari nu son iner i ieri. T r e n u l de că t ră Braşov încă a adus multă lume.

Inmediat după sos i rea tu tu ro r de le­gaţ i lor s'au luat măsur i , ea preoţi i alegă­tori să convină pent ru a se lămur i şi a lua o ati tudine v redn ică îa faţa alegeri i . S'a putut r e m a r c ă şi până aci, c i unii de­legaţi au venit cis o m a r ş r u t i p a n i c i de acasă , alţii vacci lau Ia amint i rea mul tor candidaţi , câţi au răsăr i t ca c iuperc i l e d u p i ploaie. Delegaţi i a rh id iecezaa i îşi r id icau anumite prerogat ive la a legerea de mâne şi cei mai saaquinici nu voiau să Înţeleagă de ce Gher la t rebuie s i - ş i aibă candidatu l ei. Lugogenii s tudiau numai t e renu l şi a ş ­teptau sà se cr is ta l izeze păre r i l e . Agenţi e lectoral i mergeau dela g rop la grup , fie­ca re cu a rgumen te l e lui. Alegători i a s ­cultau pe toţi, de regu lă ap robau pe t e -ca re , dar în suflet e ra deja tot a legă toru l hotăr î t pentru candida tu l său.

S'a văzut d e j i înainte de amiazi, c i t re i g rupăr i pu te rn ice s tau faţă Im f a ţ i : arhidiecezani i , c a r e s tă ru ia pe lângă pă­

r in te le v i ca r Dr. Vasi le Suciu, Gherleni i , car i au candida t pe ep iscopul lor şi pa r ­t ida ep iscopulu i Erenţ iu , în frunte cu o seamă de p ro topop i a rh id iecezani r e ­m a r c a b i l i .

G r u p ă r i l e aces t e au r ă m a s cu toa tă s tă ru in ţa nec l in t i te pe lângâ punctu l lo r de v e d e r e şi ca să se cu rme odată n e d u ­mer i rea , s'a convoca t conferenţa p rea la ­bilă a de lega ţ i lo r arh id iecezani , ca pr in o votare de p r o b ă să s t a to rească t e rna ru l de mâine, la feliul aces ta se credea, că vor fi de sa rma te ce lea la l te doue par t ide , r ămânând , ca să se a l ă tu re la t e rna ru l efeptuit de delegaţi i a rh id ieceze i . Confe­ren ţa a fost convoca tă la semina ru l t eo ­logic, unde dia 105 delegaţi a rh id iecezan i s'a p rezen ta t 80, car i au votat , după cum ară tăm la alt loc.

Conferenţe de candidare.

Deja Marţi la o re le 6'/i după s o s i r e * t renului de seara , piaţa Blajului e ră în-vrăs ta tă dc figuri fnreverendate , car i d i s ­cutau în g rupur i şi se informau. Mai a les Ghcr lan i i erau ceice aş tep tau să cunoască intenţi i le Blăjenilor pen t ru ziua a leger i i , căci c redeau , că Blajul deja s'a h o t ă r î t pent ru te rnaru l , ce se va face şi îşi va fi informat şi preoţi i pen t ru o p r o c e d u r ă uniformă. Aceas ta e ră cu atât mai necesar , cu cât p ropaganda pent ru a l ege re s'a în-ceyut mai de mult şi sc r i so r i mult iple au merg la şefii oficiilor p ro topopeş t i , în cari diferitele g rupă r i şi-au expr imat dor inţa pen t ru cand ida rea anumi tor pe r soane . Chiar şi redacţ ia unei revis te neexis tente , c e r ea cand idarea , ce i-se pă rea potr iv i tă ei.

Ia Blaj însă uni ta tea de veder i a u a aflat-o niuie. P reo ţ imea s'a văzut a tunci pusă în situaţie să cu rme discuţii le pr iva te prin luarea unei hotăr î r i conc re t e , să s t a ­to rească l ista de cand ida re definitivă.

Miercur i înainte de amiazi a sosit şi res tul delegaţ i lor . Arhidiecezani i nu că­zut de acord , că susţin pr incipiul enunţa t de consfă tui rea dela a l ege rea din 1893, pr in ca r e delegaţi i a rh id iecezan i îsi a r o a g i o mai mare competen ţă în a legere , de oa rece ei a leg nu numai mitropoli t , da r şi pe a rh ie reu l propr iu . In baza acestui pr in­cipiu au hotărî t , ca să se în t runească la o votizare de p robă în seminaru l teologic. Prez ident a fost a les dl Dr. Izidor Marcu canon ic mitrop., no t a r Dr. A lexandru Rusu profesor la teologie .

Dl Dr. Iz idor Marcu , fiind re ţ inut de afaceri oficioase însă, s'a depă r t a t în cu­rând şi a p reda t locul dlui p ro topop dela Co>oena Ioan Hăţăgan . S'a p u r c e s la vo­ta rea do probă . Votizanţi i au sc r i s pe fie­ca re ţidulă câ te trei nume. La desfacere s'a cons ta ta t r ezu l ta tu l : Dr. Demetriu Radu episcopul Oradei-mari 44 voturi, Dr. T ra i an Vaier F r en ţ i u 22, Dr. Vasile Suciu 79, Dr. Alexandru Nicolescu 76, Dr. Alexandru Rusu (prof. Blaj) 11, Dr. Iuliu Hossu ep iscop G h e r l a 3, Dr. Ioan Sâmpălean (prof. Blaj) 2, Dr. E l ie Dăian 21, Dr. Izidor Marcu 1, Dr . V ic to r Bojor 1 vot.

Prezidentul e n u n ţ i , că pe baza voti-zării efeptuită de c l e r u l a l egă to r arhidie-•ezan, p roc lamă de candida ţ i pent ru ternarul de J o i pe domni i : Dr. Vas i le Suciu vicar, Dr. Alexandru Nico lescu c a n o n i c Blaj şi Dr. Demetr iu Radu ep i scop Orade .

Page 5: Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/36966/1/... · strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile

Pag. 5.

Se pr imeşte cu însufleţire. Ora tor i i Dr. A lexand ru Rusu, Dr. Zenovie Pâcl işan , Dionisiu Decei etc . cu p r o v o c a r e la l iber­tatea e lectora lă , îndeamnă pe a legător i să

' ţini cu tăr ie la candidaţ ia aceas ta şi să nu se lasă te ror iza ţ i din par tea nimenui .

Se eA mite apoi o comisie , c a r e se aducă cand ida rea făcută la cunoş t in ţa ale­gătorilor din dieceza Gher le i şi a Lugo­jului şi să s tăru ie , ca aceati a legă tor i să primească candidaţ ia a rh id ieeezani lo r şi -să a 9 p r i j i n e a s c ă cu votur i le lor. Comisia se const i tue din domni : Ioan Hăţăgan p ro ­topop Cojoena, Ioan Feke t e Negru ţ iu di­rector Blaj, Dionisiu Decei adm. pro top . Baad şi Vasi le L. Pop p ro topop Sângeor -giul de Meseş.

Rezul ta tul a leger i i de p robă a pă­truns repent in şi In afară în publ ic şi se aşteaptă cu n e r ă b d a r e sfârşitul confareaţei cu Gher lani i .

Coafercnţa aceas ta se ţine d. a. la orele 3. Din pa r t ea Gher l an i io r e de faţă Dl Dr. Alexandru Gheţie v icarul Silvaniei şi alţi t re i delegaţ i . Se înc ing discuţii mari . Pe deopar te se argumentează cu in te rese le part iculare ale arhidiecezei , pe de altă să susţine, că mitropol i tul nu e numai al unei părţi din provinc ia mit ropol i tană, ci e capul bisericii întregi , p r ecum mar i le p rob leme, ce îşi a ş teap tă rezo lv i rea — ca autonomia catolioâ. chest ia şcol i lor . Ha jdudorogu l etc. — pr ivesc pe o formă biser ica în t reagă.

Discuţia a r ă m a s fără rezultat , Gher ­lanii au declara t , că ci sunt sol idar i pe lângă ep i scopu l lor. Pen t ru dieceza Gher le i este o. chest ie de onoa re aceas ta pr in care voesc să-şi documenteze al ipirea şi

"dragostea lor faţă de episcopul diecezan. Să se vadă, că la spate le episcopului stă ua c le r en tus iasmat şi gata de or ice jertfă pentru El. Dacă la aces t s iaod, câad toţi epiacopii sunt de faţă, a r în t ră în caad i -dare toţi , numai episcopul Gher le i nu, cu toate că dieceza sa se p rez ie tă la u r aă cu 86 voturi , a r putea dâ prilej la in te rpre tă r i , pentru ca r e ei r ă s p u n d e r e a nu o iau.

P a r l a m e a t ă r i l e s'au terminat fără acord. Blăjenii n 'au cedat, Gher lan i i de asemenea şi aatfel consfătuirea şi în ţe le­gerea a eşuat .

î n ca tedra lă s'a desbătut în t r ' aceea manifestul s inodului din pri lejul a legeri i . La ore le 6 s'a t e rmina t discuţ ia fi îndată s'a pus la o rd inea silei chest ia consfătuiri i avută cu Gher laa i i .

Dionisiu Decei , adm. prot . Band, a raporta t a supra conafătuirii, c eeace a exa­cerbat o pa r t e din cei prezenţ i .

Aduna rea s'a te rmina t fără rezul ta t şi a r ă m a s fiecare la punc tu l său de vedere .

Unii lasă tot au mai crezut , că nu e eschis vre-un acord o a r e c a r e cu Gher lani i şi au ce rca t con t inuarea discuţii pe după cină.

Adunarea aceas t a s'a ţ inut în refec-torul in te rna tu lu i p repa rand ie i . A fost p roc lamat de p rez iden t dl dr . E l ie Dăianu. Acesta îşi începe d i scursu l p r in cons ta ­tarea, că t e r a a r u l susţ iaut de a rh id iecezani este î a t r ' adevă r necorespunză to r . Ep i scopu l ©razii , ca re dacă a r veni la Blaj, a r aduce prin aceas ta cele mai gre le jertfe, ce i-se poate ce re unui om p ă m ă a t e a n şi c a r e prin faptul aces ta a dat o pi ldă fără pă-reche în is tor ia noas t r ă b i s e r i cească de o .absoluţi d ragos te de cauză, este un luc ru

I n e d e m n pent ru c le ru l a legător , s i l pună ! Ia caadidaţ ie la locul al t re i lea şi cere , I ca să l a t r e în locul prim. Dl dr. Ioan ' Sâmpâ lean arată , car i sua t însuşi r i le unui

adevăra t episcop, dela ca re se ce re a tâ ta jertfă şi pers is tă pe lângă candidarea o r i -

| ginală. Mai v o r b e s c şi alţii, Andreşan , ! Decei, Marca etc. Discuţi i le se întind până I la o re le 12, când apa re s ec re t a ru l epis-

c o p e s c dela O r a d e dl dr. Gregor iu Pop şi | anunţă oficios, că este Încredinţat din

par tea episcopului dr . Demet r iu Radu să dec la re , că I lustr i tatea Sa nu reflectează

I la s cauau i mi t ropol i tan şi roagă adunarea I să nu susţ ină cand idarea lui mai depar te .

Dec la ra ţ i a aceas ta a zăpăc i t oamenii cumplit . F i indcă unicul ep i scop din eandi-

; daţie a renunţa t , nu mai r ă m â n e a a l tceva decât să se proclame" de candidaţ i or i cei-

[ alalţ i doi episcopi ori să se facă o candi -da re — fără episcopi . Spre s u r p r i n d e r e a oamen i lo r a învins p r o p u a e r e a din urmă

: şi demagog ia a Început acum a lua aripi înspă imântă toare . Glasul ce lo r puţini , câ ţ i

I mai r ă m ă s e s e fu sală şi erau convinşi , că : ua astfel de t e rna r nu va fi susţ inut de

nime, a. t rebui t să amuţască în faţa publ i ­cului, ca re pr imise ideea aceas ta cu însu-

; fleţire. S'a exmis numai decât o eomisie , să f ae i o nouă candidaţ ie — fără episcopi . După o desba te re seu r t â aceas ta anunţă pr in ros tul prez identu lu i ei Alex. Hali tă , v icar la Năsăud, câ la scaunul mi t ropo -litan candidează pe domni i : Dr. Vasile Sueiu v icar capi tular , Dr. Alexandru Ni-

1 colescu c a a o n i c Blaj şi Dr. Octavian Do-I mide canonic Gher la . Candidaţ ia se p r i -

meşte de cei prezenţ i cu aclamaţ ie şi se i s ta toreş te ş irul a l egă to r i lo r îndatora ţ i a | vota pen t ru candidaţ ia de mai sus .

Cu aeeas ta s'a te rminat aduna rea la 1 după miesul nopţii , d u p l c e alegători i s'au depăr ta t îa m a r e par te mai înainte, decepţ ionaţ i şi amăr î ţ i de cele exper ia te în noap tea aceas ta . •

Ceialalţ i au m e r e cu conv inge rea tn suflet, că l ipsa de s incer i ta te şi duhul demagogic va documentă mâne, ' e e puţin plă teş te o ho tă r î r e adusă fără r i dăc in i în consent imentu l comun.

V e r i f i c a r e a d e l e g a ţ i l o r . Mie rcur i la ore le 3 d. a. se face in­

se ra tu l în biser ica catedrală , după sfârşi tul căru ia episcopi i şi vicarul oapi tu lar iau loe la mese le pregăt i te lor pe podiul din s tânga .

' P rez identu l Dr. Demetr iu Radu invită In şirul ep i scop i lo r la masă şi pe I lus t r i -

! s imul Domn Dr. Flor ian Stan, p repoz i t cap i tu la r la O r a d e şi p ro tono ta r aposto l ic c a r e ia loc lângă episcopul Hossu .

| Ep i scopul Radu deschizând şedinţa, ' sa lută cu că ldură clerul a l egă to r adunat j la sfânta mi t ropol ie , rugându -1 ca pr in

a t i tudinea şi votul său să se dovedească v r edn i c pent ru aces t act atât de im­por tan t pen t ru b iser ica fi neamul românesc .

Vorb i rea episcopului e pr imită cu vii ovaţii .

Se a lege apoi secretarul general al sinodului, pent ru r edac ta rea is tor icului , In pe r soana dlui canon ic Dr. Alexandru Nicolescu şi magistrul ceremoniilor in

| pe r soana dlui Aurel C. Domşa, comptabi l j la Adminis t ra ţ ia cen t ra lă şi fost d i r ec to r i a l . U n i r i i "

I Se exmi t e o comis ie In frunte cu dl canon ic Ioîsif Hossu, c a r e merge îndată după comisar i i regeş t i . Aceş t ia sosesc conduş i de magis t ru l ce remoni i lo r .

E p i s c o p u l Radu, prez identu l aiaodului elec tora l , îi p r imeş te în p resb i te r iu , îi sa ­lută în câteva cuvinte şi îi Invită să ia loc pe t r ibună din d reap ta pe scaunele designate lor . Sec re t a ru l genera l ce teş te epistola c o n v o c a t o a r e a s inodului , după c a r e preoţimea a lege pr in ac lamaţ ie pe protonotarul general a l c le ru lu i In pe r ­soana dlui p ro topop al Uioarei , Emil Pop , ca re le ia loc la masa comisa r i lo r regeşt i . Ca s e c r e t a r al comisa r i lo r e Invitat dl Dr. Ioan Magyar , prof, teologie tn Lugoj.

După const i tu i rea s inodului I lustr i ta tea Sa dl comisa r r egesc Dr. Iosif S iegeseu dă ce t i re u rmă toa re i cuvân t ă r i :

liustrissime Die Prezident! Preasfintiti părinţi Episcopii Merit Sinod electoral !

Majestatea Sa preabunul şi prea-luminoaul nostru rege apostolic Carol al IV-lea, condus de dragostea ce o are fati de biserica noastră — după cum veţi ausi din reeoleţia ce eă va ceti înaintea DVoastre în eiua de mâne, s'a îndurat preagraţios, îndată după trecerea la vieaţa de veci a Excelentissimulul şi Revercndissimului arhiepiscop şi metropolit Victor Mi-hàlyi de r\pşa — a împlini dorinţa de obşte a bisericii noaatre, conce-dând, dreptul de candidare sinodului după vechiul obiceiu, pe lângă expresa susţinere la aceasta privinţă a prea-tnaltului Său drept de denumire şt fără nici o consecvenţă pe viitor.

Dragostea Majestăţii Sale şi în­grijirea părintească a Înaltului guvern regeec unguresc faţă de biserica noa­stră a i vede evident şi din împre­jurarea aceea, că Excelenţa Sa contele Apponyi Albert miniitrul reg. unguresc de culte şi instrucţiunea publică, îndată după moartea pururea amintitului fostul arhiepiacop şi mitropolit, a făcut propunere Majestăţii Sale — a se concede alegerea.- după obiceiul vechiu.

Cu o adevărată satisfacţie sufle­tească trebue să amintesc că Excelenţa Sa Domnul ministru contele Apponyi Albert a avat inimă ascultătoare şi la dorinţa aceea — ca alegerea aceaata să se aducă tn concordanţă cu hotâ-rlrile Sinodului nos.ru provincial din 1872, titlul II. cap 3 . , cari hotărlri au dispoziţiuni cu privire la complinirea scaunului metropolitan.

Prin concordanţa aceasta, tn istoria bisericii noastre astăzi este primul sinod, unde ou numai prezi­dează seniorul episcopilor nostri — fari sent de faţă toţi episcopii sufra­gerii — în cadrul cârui sinod se va ţinea actul de alegere, condus conform poruncii prealnalte a Majestăţii Sale, de Excelenţa Sa Dl Gabriel de Ugron şi smerenia mea — ca comisari regeşti^

Page 6: Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/36966/1/... · strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile

Pag. 6. U N I R E A Nr. 30.

DVoastre, dlor delegaţi ai acestai Sinod, veţi avea deci drept să v ă daţi votul DVoastre pe atari persoane, pe cari DVoastre le aflaţi vrednice spre a conduce naia bisericii şi despre cari se va c o n v i n g e Majestatea Sa, s ă s e bucură d e iubirea, încrederea şi stima DVoastre dintre cari, dacă unul se v a părea şi Majestăţii Sale, că este harnic aşa Îl va denumi d e metropolit.

Şi in numele Excelenţiei Sale dlui enmisar al Ardealului şi comisar regal Gabriel de Ugron şi şi in numele meu — vă mulţumim pentra invitarea Ia acest mărit sinod — şi conform programului vă rog şi vă provoc, ca înaintea Noastră s ă vfi legitimaţi dreptul de alegere.

Domnul Protonotar ' g e n e r a l al Clerului e s t e racercat a provocă pe toţi aceia, cari conform normativului ministerial sunt Invitaţi la sinod, sâ-şi predeie credenţionalele s p r e verificare.

Prezidentul prezintă textul la trei te ­legrame, adresa te Sfinţiei Sale papa B e a e -dict, Majestăţii Sale Monarhului şi Maje­stăţii Sale reginei Zi ta. Tex tu l t e l eg ra ­melor îl publ icăm într 'alt loc.

Se purcede la verif icarea delegaţ i lor c lerului pen t ru actul e lectoral . Dl s ec r e t a r al comisar i lo r regeşt i Dr. Ioan Magyar dă cit ire listei de alegător i , la ca re se p r e ­zintă a legător i i unul după altul şi îşi depun credenţ iona le le pe--masa comisar i lor . Se constată , că sunt toţi a legător i i de faţă, afară de Gavri lă Pop, Alexandru Uilâcan şi Dr. Victor Szmigelski , canonici în Blaj, car i sunt bolnavi , Ioan Moldovan pro topop Mediaş şi Vssi le Muşte pro topop , Lăpuş .

Sec re t a ru l genera l ci teşte ape i p r o ­g ramul zilei de mâne, după ca re comisari i , conduşi dc magis t rul ce remoni i lo r se de­părtează, dupâ ei I lustri tăţ i le Lor episcopi i diecezani şi c lerul .

Ziua alegerii — Serviciul divin.

In ceasuri la dimineţii în faţa ca te ­dralei stau electori i g rupur i -g rupur i . La ore le 8 sună clopotul cel mare şi p leacă eonvoiul preoţ i lor ee lebranţ i spre Castelul metropol i tan să întimpinc pe arhierei şi pe Dnii comisar i regeşt i . In fruntea convo­iului pu rcede un teolog cu c rucea me t ro ­poli tană apoi electori i în şiruri de câte doi, cântăreţ i i şi celebranţ i i : Convoiul se opreş te la scara eastelului unde coboară arhierei i , comisarii şi reprezentanţ i i comitatului şi ai au tor i tă ţ i lor loca le . In sunetul c lopotului convoiul t r ave r sează piaţa şi ajunge la t e rasa catedrale i , unde aşteaptă public mult.

Se începe serviciul divin la eare pon-tifică arhiere i i II. Lor Dr. Demetr iu Radu, Dr. Valer iu Tr. Frenţ iu , Dr. Iuliu Plosau. Conce lebraa ţ i : Dr. Vasile Suciu, v icar ; Dr. Izidor Marcu, Dr. George Miculaş i^Orade), Dr. Danii F i reza (Lugoj), Dr. Ambroziu Cheţian, Dr. Alexandru Nicolescu, canonici ; Alexandru Hal i ţa (Năsăud), Teorii Crişan (Haţeg), v icar i ; George Simu, Ibaşfalâu) p ro topop; Mihail Hodâ rnău (Doştat) şi Ioan Oltean (Pria) preoţ i ; Diaconi : Iuniu Br. Micu şi Ioan Moldovan.

Cântă s o r u l teologi lor . La sfârşitul sf. liturghii a urmat p r e ­

dica de o m a r e frumugeţă şi energ ie a P. S. Sale ap . Dr. Demetr iu Radu, care a impres ionat adânc publicul . O dăm în în­t regime la alt loc al foii.

Dupâ aerviciul divin arhierei i au fost pe t recuţ i i a răş la reşedinţă cu convoiu şi ca tcd ta ia s'a evacuat .

La ora 11 a sunat iarăş c lopotul cel mare şi au început să se adune e l e e -torii în frunte cu arhierei i . Preasfinţiile lor au îmbrăca t mandii le şi camilafcele, apoi ocupându-ş i locuri le designate la masa prezidială a plecat deputăţia e lec tor i lor să invite la a legere pe Dnii comisari regeşt i . Pes te puţină vreme dnii comisar i regeşt i lşr fac apari ţ ia , fiiind primiţi din par tea II. Sale Dr. Demetr iu Radu ca prezident al Sinodului .

La masa presidială ocupă loc P. S. Lor arhierei i , apoi Dr. Vasile Suciu, v icarul capi tular , Dr. Alex. Nicolescu. s ec re t a r genera l al sinodului şi Dr. F lor ian Stan, p ro tono ta r apostolic. La masa comisar i lor d-nii: Ugron Gâbor, Dr. Ioaif Siegescu, Dr. Ioan Magyar, s ec re t a r par t i cu la r al dlor comisa r i şi Emil Pop, notarul clerului .

La cea din mijlocul presfeiterului ocupă loc : Dr. El ie Dăianu. pro topopul Clujul t i , Leon Maa, egumenul Mănăstirii Pr is lopului şi Vasile Pop. vice-protopop, Oar ţa-de- jos , aleşi scru tă tor i dintre protopopi , v ice -pro-topopi şi preoţi .

Publ icul ocupă celea două corur i la­te ra le , corul cel mare şi t inda. Apoi s'a început

V o t a r e a . Jo i la ore le 11 sunetul c lopote lor e

avizul pentru chemarea a legător i lor la urnă. Publicul nea legă tor s'a s t râns puţi» mai îaa ia te în Catadra ls . Corul *iel mar* al Catedra le i este tixit. iar celelal te două din presbi ter iu de asemenea . In t ra rea în Catedra lă este permisă numai cu bilet de legi t imare . La In t rare sunt postaţi c e r c e -taşii şcol i lor din loc. In naia bisericii ocupă loc alegători i amăsura t p rogramulu i şi pe scaune numerizate . In presbiteriu, în staluri le eanonica lc sunt delegaţi i capito­l e lo r şi oaspeţii distinşi. E de faţă corniţele suprem al comitatului Alba- in fe r ioar i Br. Bânffy Kăzmcr, v icecomite le Incedy-Joks -man Odon, p ro toprc tore la Blajului Lengyel Mor şi alţii. P reo ţ imea gremială e postată tn a l tar şi în presbi ter iu . La masa presse i aşezată înaintea iconostasului ocup* loc membr i i comisiei de pressă din Blaj. Mai sunt de faţă domnii : Leonard P a u k c i o w , d i rec toru lz ia ru lu i „Foaia Poporului Român" şi Dr. Nicolae Brânzeu redac toru l „Calea Vieţii".

Sos i rea episcopi lor este primită cu aclamaţi i .

După aeeste P. S. Sa episcopul Orăzii p rovoacă pe cei prezenţi , să Invite pe co­misari i regeşti la actul e lec tora l . Se- ex -mite comisia cons ta ta toare din dnii: Dr. Vasile Suciu, vicar capi tular , Ioaif Hossu, Dr. Izidor Marcu ete. şi Aurel Domşa magistru al ceremonii lor .

Până la sosirea ep icopi lor şedinţa se suspinde.

La orele I I 1 /» s o i e s c comisari i pe eari publicul i-a primit cu ovaţii. P rez i ­dentul eppul Radu p r o v o a c ă pe a legător i sâ-şi aleagâ trei sc ru tă tor i d in t re protopopi ,

: v i c e p r o t o p o p i şi preoţ i . Se a leg cu acla­maţ ie : Dr. l l ie Dăiaa, p ro topopul Clujului». Vasile Pop , v icepro topopul Oarţei si Leon Mau, egumenu l mănăst i r i i „P r i s l op" şi

j p reo t în P loszkabâny* . Se ce t e sc decre te le şi autografele

rega le p r iv i toa re la a legere în ungureş te şi In t r a d u c e r e r o m â n e a s c ă şi cata logul

1 c le ru lu i a legător , Absenţ i aunt: Gavr i lă Pop, Dr. Vic tor Szmigelski , Alexandru LTilăcan, canonic i în Blaj, Ioan Moldovan pro topop Medgyes , Vasile Muşte p ro topop Magyar l âpos .

Prezidiul anunţ*, că manifestul ela­borat de o comisie şi pr imit de adunarea clerului comuniea t a m ă s u r a t obiceiului din t recu t .şi dlor comisa r i regeş t i , ce»

: r ându- l i -ee încuvi in ţare i p rea lab i lă pen t ru a fi citit în aduna rea de azi . Comisar i i regeşt i au dec l a r a t însă că nu pot admite

| ca manifustul să fie citit, conced însă, ca acela să fie a lă tu ra t la ac te le s inodale .

Se începe actul a leger i i . Dl Ioan Magyar sec re t a ru l comi­

sar i lor regeş t i c i teş te lista a legă tor i lor , cari se p rezen tă uaul dupâ altul la urna aşezat* pe masa comisa r i l o r regeşt i şi îşi depun ţidula de vot. T r e c laa inte a legă­torii a rhidiecezan, în mare par te oameni tineri, Lugojul şi Gher la , de unde au vinit delegaţi in maiori ta te oameni mai înaintaţi în vârstă .

Comisarul r egesc d. Dr. losif Siegescu, numărând voturile date, consta tă , că acelea c o r ă s p u a d numărului votanţ i lor prezenta ţ i la urnă adecă şi sunt în număr de 202.

Comisarul r egesc d. Ugron Gabor roagă adunarea , ca la ci t irea numelo r să nu-şi manifeste p l ăce rea ori d i sp lăcarea pr in aclamaţ i i şi aplauze, căei în cazul aces ta s'ar prea întârzia actul alegeri i .

Alegători i se conformează şi pe tot t impul cetiri i numelor candida ţ i lo r se păs t rează o adâncă tăcere în ca tedra lă .

Notarul gene ra i Emil Pop oetaş te numele candida ţ i lo r ta sinul cum i-se p re ­zintă ţ idulelc de d. oomisa'r r e g e s c Cgron Gâbor, iar cele citite le pune la o par te , ca ia închaicre să fl* a r s e dup* cum se p resc r i e .

La sfârşit se cons ta tă rezul ta tul , pe care Ilustri tatea Sa episcopul Radu îl co-rnuBică în u rmă toa re l e :

Dr. Vasile Snciu, vicar capitular, Blaj, 7 4 voturi.

Dr. Iuliu Hossu, episcopul Gherlei, 58 voturi.

Dr. Traian Valeriu Frenţiu, epi­scopul Lugojului 4 9 voturi.

Dr. Alexandru Nico lesou , canon ie Blaj, 17 voturi .

Dr. Oetavian Domidc, oanonic Gher l a 1 vot.

Dr. Petru Fabian, c anon ic Gher la î vot. Dr. Demetr iu Radu, ep i scopu l Orăzii,

j 1 vot. Un vot fiind numa i s implu Hossu

; sc r i s , se nul incă . Cons ta tând aceste dec la ră , că amă­

sura t dispoziţ i i lor din s c r i s o a r e a convo­ca toare a sinodului , cons ta tă că cele mai muite voturi le-au pr imit domni i :

Dr. Vasile Suciu, v ica r capi tular , Blaj, Dr. Iuliu Hossu, ep iscopul Gherle i , şi Dr. T r a i a n Valer iu Fren ţ iu , ep i -

soopul Lugojului. Deci îi dec l a r ă de de­signaţi pen t ru t e rna ru l de candidare , ce este a se înainta Majestăţii Sale .

Page 7: Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/36966/1/... · strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile

Nr. 3 0 . U N I R E A Pag. 7

La c i t i re* numelo r oaadidaţ i lor isbucnese deoda tă ap lauze fur tunoasa si j ovaţii de cari se cu t r emură bă t râna ca te­drală. Mai a les când ep i scopu l Radu \ mulţumeşte adânc pent ru cel unul vot, ce i-s'a dat împotr iva tu tu ro r declara ţ i i lor Sale de a nu reflecta la Scaunul mi t ro­politan, congresu l e lec tora l îa t r 'un suflet aplaudă şi a c l a m e a z i pe venerabi lu l şef al epiacopi lor noş t r i .

I lustr i tatea Sa episcopul T ra i an Va-leriu F ren ţ iu roagă s inodul ca dupăce Ilustritatea Sa episcopul Orăzii a declara t , mai înainte, că la nici un caz la pe r soana dân­sului să nu se reflecteze, dec lara ţ ia aceas ta si fie luată la pro tocol , ceeaca se şi face.

I lustr i ta tea Sa comisaru l r e g e s c Dr. Iosif Siegescu ros teş te la încheierea actului siaodal u rmă to ru l d i scur s :

„Mărit Sinod! Conform s ta tu te lor biserici i noas t re

şi conform normat ivului edat de înal tul Ministeriu — DVoast re dlor deputaţ i , v'aţi dat votul DVoast re şi v'aţi de­clarat în faţa noas t ră p r ia votul sec re t — că car i sunt aceia, car i posed dra­gostea şi s t ima cierului şi aţi dat semn văzut, că car i ar fi vrednici , ca s i ocupe cea mai înaltă dignitate îa b i se ­rica noas t ră .

Atât îa numele E x c e l e n t e i Sale — •cât şi al meu vă mul ţumim pent ru atenţiunea de care p i r t a ş ne-aţi făcut şi declarăm că s inodul aces ta s'a ţinut după toată ordinea , că toţi factorii şi-au împlinit chemarea Sa g radu l eel mai îaalt. Toa te aces te convinger i ale noa­stre, cât şi numele c t l o r candidaţ i le vom aduce la cunoşt in ţa p r e a î n a l i a Majeatiţii Sala p reabunu lu i şi p rea lumi ­natului nost ru Împărat şi Rege apostol ic — ca Majestatca Sa după în ţă lepc iunea sa să a i e a g i dintre aceşt i t rei pa care le îl va afla v redn ic .

Vot izarea făcută din par tea DVoa­stre o vom aduce la cunoşt inţa Maje-stăţii Sale regelui nos t ru apostol io Carol al IV-lea."

Să r idică apoi intre aplauze ai ac la ­maţii genera le R e v c r e a d i s s i m u l Domn Dr Vasiîe Suciu, v icar capi tu lar şi ros teş te următoarea e u v â n t a r e :

Excelentissinte ţi llustrissime Domnilor Comisari Regeţti!

E pentru a opta oară, când clerul din vechea dieceiă a Făgăraşului i 'a adunat latre aceste sfinte ziduri să a ieagi părinte fi păitor pentru eparhia văduvită.

Se poate ca această sfântă catedrală lă fie cel dintâiu locaş, în şirul multelor locuri sfinţite, In care mai de multe ori să ie fi întrunit clerul românesc din vechiul ardeal, ca să croiască viitorul bisericii sale.

Păstorii sufleteşti ai măruntelor noastre sate româneşti, împrăştiate în văile Ardea­lului, şi-au cunoscut de mult, foarte de mult, împrejurările grele, între cari aveau si trăiască şi Intre cari erau datori s i pă­storească turma cuvin tă toare concrezută lor. De aceea s'au şi îngrijit ei să-şi pună în frunte cârmuitori bisericeşti, cari cunos-sându-lo năcazurile şi având şi o inimă limţitoare sâ-i fi măngăiat, îndreptăndu-le li cas de t rebuinţă scăderile.

Vechile Constituţiuni aproba te ale ardealului în par tea lor I. Titl. VIII. A r t i c

i p I, încă dela 1579 dau drept clerului românesc să-şi aleagă episcop din sinul său, pe care apoi să-1 întărească principele ţării.

Şi atât de mult a ţinut clerul la d rep ­tul său, încât atunci, când în anul 1698 se începuseră tractativele de unire bisericească cu s. biserică a Romei, clerul a pus Intre condiţi i le s. Uniri şi aceea, că d a c i va muri episcopul , s inodul ca şi mai înainte si-şi a i eag i episcop, pe care apoi să-1 în­tărească .Sfinţia Sa Papa şi Maiestatea Sa împăratul . »Si episcopo mori contigerit , cereau părinţii sinodului din 1698, synodus eligat ut ăntea ep i scopum, quem ita elec-tum Sua Sancti tas Papa, Suaque Majestas Imperator confirment«. Această petiţie a clerului a fost împlinită prin preainalta Diplomă dela 16 Februar ie 1699 a împă­ratului şi Regelui Apostol ic Leopold I.

Si a tât de jaluzi au fost înaintaşii noştri pe dreptul lor electoral, încât atunci, c i a d la doi ani In u rma acelui sinod, se lăţise temerea, că prin s. Uaire cu Roma, clerul îşi va pierde dreptu l de a-şi alege pe episcopul său, trebui să se ţină la 1701 o consfătuire, din poruncă împără­tească, în urma acestei consfătuiri Cardi-nalal şi Principele-Primate de pe atunci al Ungariei, Leopold Kolonits, a trebuit să declare în numele împăratului şi Regelui Apostolic Leopold I, că stă în voia clerului românesc , ca oridecâte ori ar ajunge în vă­duvie scaunul episcopesc s i p o a t i p ropune trei candidaţi , aleşi de cler, dintre cari în-tărindu-1 pe unul Maiestatea Sa Imper ia l i şi Regală, acela să cârmuiască biserica ro ­mânească. »Liberum dari clero romanico, quot ies sedem episcopalem vacare con-tingeret, tres arbitrio suo delectos pontificii candidatos , offerendi in scriptis, Caesarem uni ipsorum suo ad futurum suffragio, ut i* d e m u m prae reliquis collocetur in ca-thedra et romanicam gubernet ecelesiam*.

Tocmai de aceea s'au şi îndurat prea-graţîos toţi glorioşii noştri regi apostolici, după t imp, să conceadă clerului românesc unit din Ardeal , ca însuş să candideze per­soanele, despre cari credea, că mai bine ar putea aduce în dep l in i consonanţă bine-priceputele interese ale bisericii cu marile interese ale statului nostru.

Glorioasa noastră Casă Domnitoare nici nu s'a Înşelat în preaînaltcle sale spe­ranţe, puse în înţelepciunea şi în simţul iubirii de patrie a înaintaşilor noştri. Mândrii pe părinţii noştri, cu fruntea ridicată pu tem spune, că ei to tdeauna s'au arătat vrednici de importantul act de alegere, concrexut lor. Cei aleşi de cler şi întăriţi prin preaînal ta hot t r î re , toţi până la unul, s'au dovedit de­votaţi părinţi ai bisericii şi mari fii ai pa­triei. O spun distincţiile lor. Cel dintâiu episcop al nostru a fost decorat cu dis­tincţia de consilier regesc ; doi d ia t re ei au fost numiţi baroni ; cinci dintre dânşii au fost făcuţi consilieri intimi de stat şi p iep­turile alor trei dintre aceşti vrednici episcopi, respective arhiepiscopi de aleşi de cler, au fost decorate cu ordul Leopoldin clasa I.

Istoria trecutului ne dă ga r an ţ i pent ru viitor. Candidatul clerului, p e care prea­înalta graţie regească îl va întări, nu va rămânea înapoia iluştrilor săi antecesori , neîntrecuţi în meri te pen t ru biserică, pentru tron, patrie şi neam.

De aceea V i rog Excelent iss ime şi Ilustrisime Domnule, ca la înalta calitate

de comisari regeşti, să vă înduraţi p r e a -graţios a aduce prin înaltul Guvern regesc unguresc la Preaînalta cunoşt inţă a glorio­sului nostru rege apostolic Carol IV, că vene­ratul cler electoral, adunat acî, şi-a ţ inut de cea mai sfântă datorinţă. să împlinească cu scrupulozitate preaînal tul şi preagraţ iosul ordin electoral. Ţ inând seamă de intere­sele bisericii şi având la inimă marile in­terese ale patriei, în omagiala sa supunere faţă de sacratísima persoană a Maiestăţii Sale, acest venerat cler a vrut să dea o nouă dovadă despre îndreptăţ irea învred-nicirii sale la impor ţ i ntul act electoral.

Tălmăciţi r o g u - V i gloriosului nostru rege apostol ic şi Augustei Case Domnitoare , c i clerul vechei dieceze a Făgăraşului , cre-dincioas tradiţiilor sale moşteni te dela moşi strămoşi, e nestrămutat în credinţa faţă de gloriosul tron şi neclintit în alipirea faţă d« augusta casă domnitoare , ca cari tn strânsă şi nedespăr ţ i tă legă tur i vede con­crescute şi interesele patriei noastre iubite. Dovadă sunt toate fronturile din îngrozi­torul răsboiu, în cari fiii acestei biserici, crescuţi de acest venerat cler, în dragostea faţă de tron şi de patrie, sunt to tdeauna în rânduri le cele dintâiu. De păr inteasca şi puternica îngrijire împărătească şi re­gească faţă de biserica noastră, de cari atâtea dovezi s'aa dat în trecut, din genunchi ru-gămu-ne, s i nu fim părăsiţi nici în viitor.

Iar Excelenţei Voast re şi Uustrităţii Voastre, cari nu «-Ţi pregetat să luaţi asupra-Vă greaua sarcină de a conlucra la săvârşirea acestui sinod electoral, care cu Înţelepciunea, tactul şi dragostea Excelenţei Voast re şi a Ilastrităţii Voast re a ajuns la bun sfârşit, vă mulţâmim din adâncul inimii noastre . Vă r u g i m în urmă, ca de dra­gostea şi viul interes faţă de biserica noa­stră, de cari atâtea dovezi ni-aţi dat, să nu fim lipsiţi nici pe viitor.

I lus t r i ta tea Sa episcopul Orăzi i anunţă apoi în t re ap lauze genera le , că Sfinţia Sa papa Benediet , având în vedere vir tuţ i le , ştiinţa şi act ivi tatea pe t e r enu t b iser icesc a bărba ţ i lo r Dr. Vasile Suciu, v ica r capi tular şi Dr. Victor Ssmigelski, canonic în Blaj, s'a îndura t a-i numi prelaţi papali. (Ovaţii nesfârşite.)

La urmă Exce len ţa Sa comisaru l r e ­gesc Ugron Gábor mul ţumeşte s inodului e lec tora l pen t ru ţinuta frumoasă şi demni­ta tea gravă, ce a manifestat cu ocazia alegeri i de mitropoli t . Va r apo r t a Maje-staţii Sale a supra momente lo r înă l ţă toare , ce s'au ivit îa d e c u r s u l alegeri i şi a t i tu­dinea v redn ică , ce delegaţi i c lerului au dovedit în tot decurau l a ce s to r mari şi is tor ice zile a le Blajului.

S inodul face ovaţi i fur tunoase eomi -sar i lor ai a leş i lor , ca r i se depăr tează apoi In o rd i aea atatori tă de magis t ru l c e ­remonii lor .

P r â n z u l . Sunt o re le V¡t, când publ icul p ă r ă ­

seş te locul de a l ege re ai să depăr tează . Alegător i i m e r g la masa dest inată l o r în in ternatu l de băieţi , seminaru l teologic in ternatul p r epa rand ia l şi cal de fete. L a Curtea mi t ropol i tană este p rânz festiv în sa la cea m a r e s inoda l i , la nare sunt ofi­cioşi comisar i i regeşt i , delegaţ i i capi t le lor , a c leru lu i , şefii de oficii, r ep rezen tan ţ i i p resse i şi alte p e r s o a n e distinse. Sunt d e

Page 8: Anul XXVIII Blaj, Marţi 14 Maiu i9l8 Numărul 30dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/36966/1/... · strălucirilor sfinte peste întunerecul iadului şi când, plesaind cu manile

Pag. 8. Nr. 30 .

fâţă c i r c a 7 0 inş i . In frunte e I lus t f i ta tea Sa e p i s c o p u l R a d u , a v â n d l â n g ă s i n e r p e c o m i s a r i i r e g e ş t i , iar în faţă p e e p i s c o p i i d i e c e z e l o r .

P r i m u l toaat îl r i d i c ă II. Sa e p i s c o p u l R a d u p e n t r u p a p a B e n e d i c t . C u v i n t e l e II. S a l e sunt s u b l i n i a t e c u p u t e r n i c e a p l a u z e .

T o a s t e a z ă a p o i p e n t r u M a j e s t a t e a S a r e g e l e Caro l , p e c a r e p u b l i c u l d e faţă î l a e l a m e a z ă c u e n t u s i a s t a .

A u r m a t s e r i a t o a s t e l o r , l lu s t r i ta t ea S a e p i s c o p u l L u g o j u l u i t o a s t e a z ă p e n t r u g u v e r n , I lustr . S a e p i s c o p u l H o s s u p e n t r u c o m i s a r i i r e g e ş t i . E s c e l e n ţ a S a U f ron G â b o r m u l ţ u m e ş t e ai îş i e x p r i m ă d in n o u m u l ţ u ­m i r i l e S a l e a s u p r a c e l o r v ă z u t e şi e x p e ­r iate . C o n s t a t ă , că l o ia l i t a t ea p o p o r u l u i r o m â n e s c è s t e r e c u n o s c u t ă ş i d in p r i n c i ­p i u l d r e p t u r i l o r e g a l e şi a d a t o r i n ţ e l o r e g a l e i s v o r e ş t e d e s i n e u n alt p r i n c i p i u d e a t e al ipi la i d e a s ta tu lu i m a g h i a r , c a r e îi o c r o t e ş t e p e toţ i ş i p r o m o v e a z ă i n t e r e ­s e l e tuturor .

A fos t f r u m o a s ă c u v â n t a r e a v i c e c o -m i t e l u i c o m i t a t u l u i A l b a - i n f e r i o a r ă , I n s e d i J o k s m a n n O d ò n , p e c a r e a s i s t e n ţ a 1-a r ă s ­p lăt i t c u f u r t u n o a s e ş i r e p e ţ i t e a p l a u s e . V i c e c o m i t e l e a s p u s de grija c e o p o a r t ă administraţia" p o p o r a ţ i e i în m a i o r i t a t e r o ­m â n ă , p e n t r u p r o g r e s u l ei în cu l tură , în b u n ă s t a r e ş i o r d i n e . C e r e ajutorul p r e o -ţ i m e i în m u n c a a c e a s t a g r e a ş i n o b i l ă , c ă c i în a r m o n i a a c e a s t a l u c r â n d a s i g u r ă p e oe i c o m p e t e n ţ i , ca p e t er i toru l c o m i t a ­tu lu i A l b e i - i n f e r i o a r e , p o p o r u l r o m â n nu v a a v e a g r a v a m i n e j u s t e .

în tot d e c u r s u l prânzu lu i a d o m i n a t c e a m a i d e s ă v â r ş i t ă a n i m a ţ i e şi a durat p â n ă târz iu ş i după a m i a z a .

L a o r e l e 6 şi 8 s e a r a , o a s p e ţ i i au p l e c a t în m a r e parte . N o a p t e a au p l e c a t ş i domni i c o m i s a r i r e g e ş t i p r e c u m ş i l l u ­s tr i ta tea S a e p i s c o p u l F r e n ţ i u . Ce ia la l ţ i au p l e c a t în z iua u r m ă t o a r e cu t renu l de-d imineaţă . I lus tr i tă ţ i l e L o r e p i s e o p i i R a d u ş i H o s s u au m e r s c u t renu l d e z e c e . As t f e l , c ă B la ju l V i n e r i ş i - a re luat iarăş i faţa de m a i îna inte , ca şi c â n d nu s'ar fi p e t r e c u t n i m i c de i m p o r t a n ţ ă c u o zi m a i îna inte .

B la ju l a r ă m a s , dar în a ş t e p t a r e . S e p r e g ă t e ş t e p e n t r u nou i s o l e m n i t ă ţ i , car i s u n t e m s igur i v o r u r m a în c u r â n d , c â n d a e v o m r e v e d e a din n o u toţi la o a l tă s ă r b ă t o a r e , a ins ta lăr i i n o u l u i mi tropo l i t , in v ă d u v i t ă a r h i d i e c e z ă .

* * * — Telegrame. —

S u a E c c e l e n z a M g r . V a l / r è

N u n z i o Apostolico

AV i e n.

V e s c o v i e c l e r o de l la p r o v i n c i a

e c c l e s i a s t i c a r u m e n a di A l b a - G i u l i a e F o -

g a r a s riunit i n e l l a C h i e s a Cat tedra le di

B a l a z a f a l v a in a i n o d o e l e t t o r a l e per la

e l e s i o n e de l la terna c a n d i d a t o n e in v i s t a

al c o m p i m e n t o d e l l a v a c a n t e s e d e m e t r o ­

po l i tana , c o n i m m e n s o p l a u s o d e p o n i a m o

ai p i e d i de l—Santo Padre o m a g g i o , filiale

a m o r e , p r o f o n d a d i v a z i o n e ed i n c o n c u s s a

fedet ta , i m p l o r a n d o santa a p o s t o l i c a bene­

d i z i o n e .

In n o m e del S i n o d o

D e m e t r i o R a d u

Vescovo.

Ö csdssàrì és apostoli k i r â l y i

Feìségének

W i e n .

A g y u l a f e h é r v a r i éa f o g a r a s i g ö r ö g

k a t h o l i k u a e g y n â z t a r t o m â n y n a k az é r s e k i

s z é k b e t o l t é s e cé ì jabó l m e g e j t e a d ö fcârmas

jeloléa v é g e t t a F e l a é g e d l e g f e l s ö b b e n g e -

delmével e g y b e h i v o t t e g y h â z t a r t o m â n y i

v â l a s z t o z a i n a t o n m e g j e l e n t p ü s p ö k e i é s

l e l k é s z e i F e l s é g e d e m e k e g y e s t é n y e é r t

a l e g m é l y e b b hâlâval e l t e l v e «a m a g a s

T r o n z s â m o l y a eie h e l y e z z ü k f o n o k ö s z ö -

n e t ü n k é s tântor i thatat lan a l a t t v a l ó i hü -

s é g ù n k h ó d o l a t t e l j e s k i f e j ezésé t .

E g y s z e r s m i n d r a g a a z k o d v a g ö r ö g

k a t h o l i k u s E g y h â z u n k n a k a F e l s é g e d

dieso e m l é k u e l ó d e i éa az a p o s t o l i S z e n t s é g

l e g m a g a s a b b k e g y e ai tai b ixtos i tot t fùg-

g e t l e n s é g é h e z l e g m é l y e b b h o d o l a t t a l e se -

d e z ù a k e g y h â z u n k é s a n n a k i n t é z m é n y e i

r é s z é r e t o v â b b r a i s F e l s é g e d l e g f e l s ö b b

k e g y e l m e - é s t â m o g a t â s â e r t .

A z e g y h â z t a r t o m â n y i v a l a s z t ó i z s i n a t n e v é b e n é s m e g b i z â s â b o l

R a d u D e m e t e r .

Ö Felsége Z i t a K i r ä l y n ö

f ö u d v a r m e s t e r i h i v a t a l ä n a k

W i e n .

A g y u l a f e h é r v a r - f o g a r a s i g ö r ö g - k a -

t h o l i k u s e g y h â z t a r t o m â n y n a k é r s e k v à l a s z t ó

za ina ton e g y b e g y ü l t p ü s p ö k e i é s l e l k é s z e i

l e g n a g y o b b k ö t e l e s s e g ü a k e t t e l j e s i t jük ,

! a m i d ö n Ö F e l s é g e s z i i l e t é s napja a l k a l -

\ maból ö s z i n t e s z e r e n c s e k i v â n a t a i n k m e l l e t t

h ó d o l a t t e l j e s é r z e l m e i n k e t Ö F e l a é g e l e g -

) m a g a s a b b s z i n e eie l e t e n a i k e r j ü k .

A zs inar• n e v é b e n é s m e g b i z â s â b o l R a d u D e m e t e r

görög katholikus püspök.

\ M é l t ó s d g o s és F ö t i s s t e l e n d ö R a d u D e -

! m e t e r n a g y v ă r a d i g ö r ö g k a t h . püspök i'ir

\ B a l a x s f a l v a . Ö c s â s z â r i éa a p o s t o l i k i r â l y i F e l s é g e

I a g y u l a f e h é r v a r i é s f o g a r a s i g ö r ö g - k a t h o -\ l i k u s e g y h â z t a r t o m â n y i v a l a s z t ó i z s i n a t o n : r é s z t v e v o p ü s p ö k ö k é s l e l k é s z e k n e v é b e n ' m é l t ó s a g o d aitai t o l m â c s o l t h ó d o l a t é r t , va la -

mint az e ló i terjesztett h u s é g n y i l a t k o z a t é r t l e g k e g y e l m e s e b b e n s z i v e e k ö s z ö n e t e t k i -fe jezn i éa e g y a l k a l o m m a l a z s i n a t o t b i z t o -s i tani m é l t ó z t a t i k a g ö r ö g k a t h o l i k u s e g y h â z é s i n t é z m é n y e i irânt v â l t o z a t l a n k e g y e l m é i o l .

L e g f e l s ö b b p a r a n e s r a B a r ò N a g y . -

N a g y m é l t ó s a g i i és F ö t i s s t e l e n d ö R a d u

D e m e t e r , n a g y v ă r a d i g ö r . k a t h . püspök

B a l â z s f a l v a . A C s â s z â r n e é s K i r a l y n é O f e l s é g e

v ă l a s z t o za ina ton e g y b e g y ü l t p ü s p ö k ö k é s l e l k é s z e k n e k l e g f e l s ö b b s z u l e t é s e a l k a l -m a v a l ' n a g y m é l t ó s a g o d ai tai e l ö t e r j e s z t c t t s z e r e n c s e k i v â n a t a i t é s h ó d o l a t n y i l v a n i -tdsât l e g m e l e g e b b k ö s z ö a e t t e l f o g a d n i m é h o z t a t o t t .

Gróf E s z t e r h d z y S ă n d o r

föudvarmester.

D e n u m i r e a n o u lmi g n Y « r a W « -karl». Monitorul oficial de Joi publică re-scriptol regal următor :

La propunerea ministrului prezident maghiar al Meu, numese din nou respective latăresc în funcţiunea de pânft arum de mi nistru în jurul persoanei Mele pe contele

Aladâr Zichy, ministru de finanţe pe Dr.j A l e x i n d r u Pepovics , ministru de comerţ pe Iosif SztereByi , minis tru de agr icul tură p» coa te l e Adalberţ Serenyi, ministru de hon- = vezi pe g e a e r a l u l de infanter ie baronul: Alexandru Szurmay. minis tru fără portofel-croate-s lavon-dalmatin pe Dr Carol Unkel-hâuser si min i s tru fără portofel pe principele' Ladislau W m d i s c h g r a e t z ; mai departe numesc ministru de cu l t e şi ins trucţ iune p u b l c â pe-daptitatul si cons i l ier intim conte le Ioan. Z t h y , ministru de j a s t i ţ i e pe se retarul de stat Dr. Augus t in To y şi inered in ţe s pe -ministrul prreridenT cu conducerea afactriler minis t tr iu lui de interne .

Rescr ipte le -adresate câtră fiecare ee-atiâ aci acludate .

B a d e n , 8 Maiu 1918 . CAROL m. p.

W e k e r l e m. p.

Ddpâ cum rezul tă din rescriptul regalK

au ieşit din cab inet minis trul de cu l te As-ponyi, ministrul de iustiţ ie Vâzsonyi , precum şi ministru fără portofel contele Eszterhâiy şi Dr. Fbldes , «i au fost numiţi )n io< ul lai Appouyi contele Ioan Z . ihy, iar In locul lui

| V â î i o n y i Dr. Augustin Toiy.

Xacea c u România. In 7 Maiu» c . a f o s t i s c ă l i t t r a t a t u l d e p a c e cu R o m ă n i a în p a l a t u l C o t r o c e n i . C o n d i ­ţ i i l e s u n t In m a r e p a r t e a c e l e a ş i pe c a r i l e - a r e m a r c a t c o n t e l e C z e r n i n in

j v o r b i r e a s a şi a t i n g c h e s t i i ter i tor ia le , . : p o l i t i c şi e c o n o m i c e . R o m â n i a a c e d a t

d e a l u n g u l g r a n i ţ e i B u c o v i n e i şi U n g a -I r ie i u n t e r i t o r s t r a t e g i c , i a r D o b r o g e a ] | a f o s t t o t a l i n c o r p o r a t ă p a r t e la Bul-I g a r i a p â n ă a p r o a p e d e l i n i a C e r n a -I v o d a — C o n s t a n ţ a , p a r t e a f o s t reţ inuta ! d e G e r m a n i a — A u s t r o - U n g a r i a — T u r c i a

p â n ă la g u r i l e D u n ă r i i . T r a t a t u l îl vom ; p u b l i c a în n r u l v i i t o r .

Informajiuni. I La examenul da cua l i f ioa ţ i e dela instî \ tulul nostru pedagogic, h'aii prezentat urmi-' t o n i elevi militari: Cursul IV.: Băla:? Maxim,

Blaş C'-rnel, Deac Victor, G i u n a Emil, Haiiai • Ioan, Iuonaş Paniil, LHSISU Traian, Marcaj • Vasilie, Mărgiaean Emil. Muntean Ioan. Nan

Gruia, Naşe-u Augustin. Nuca Dumitru. Popi ! Arghir, Selict-î.n Gregor iu . S ara Aurel. Şuj-:' mau L i l i re n, .Vultur Ia tob Cursul 1II.:

Balint. Silvia, Bătâcui Eugen, Cns?ian Ioaţ Cotta Vanilie (privatist). G-ber Filip, Juga Teorii (privatist) . Măicuş Vacile (privatist);

. Mărginean Albiu, Mursşan Alexundru, Mn̂ râşsn losn O^oşutean Liviu, Padurean Aritoi, Petr iciş A»rel. Popescu Iulian, Raica Ioan, Roman Augustin, Rusu S. George. Sângeorzn Ioan. Stoicâneseu Eaftim, Timarin Pilio,

| Toncian Ioan şi Vas Virgil.

Proprietar, editor şi Redactor responsabil: I o a n S u o i u .

gm** A v i z . D l D r . I o a n R o n a i , a d v o c a t în loc

e a p l i c a t s ă v â n d ă c a s e l e d e p e s trada lungi

[ afT" C o m u n i c a t . " T O In urma interesului viu ce s'a arăţi

di» cercul mune tori 'or pentru aşezămint»! „Aq'iilei", delegaţia întemeietorilor a hotârl să propună In s ta tute următoarea uumin

„ A Q U I L A " b a n c ă d e a s i g u r ă r i p o p o r a l e p e n t r u ţăran

ş i m u n c i t o r i .


Recommended