" A D E V à R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " D i r e c t o r , Teodor Abagiu I n f o r m a þ i i * O p i n i i * A t i t u d i n i * A n c h e t e * D e z v ã l u i r i O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XVIII Nr. 837 28 iulie 2016 16 pagini * 1,00 leu ª c o a l a d e v a r ã a devenit o tradiþie pentru Muzeul Regiunii Porþilor de Fier, ajungând anul acesta la cea de-a VII-a ediþie. Cã în fiecare an, începând din 2009 , specialiºtii muzeului au organizat pentru cursanþii ªcolii de varã ateliere diverse, folosind patrimoniul istoric, etnografic ºi natural al judeþului Mehedinþi. De la an la an, numãrul cursanþilor a crescut, ajungând ca anul acesta sã avem peste 80 de copii pe serie. Participanþii la ªcoala de varã au vârste cuprinse între 4 ºi 12 ani, dar nu am putut refuza nici pe cei cu vârste mai fragede care ºi-au exprimat dorinþa de a fi alãturi de fraþii, surorile sau prietenii lor. Activitãþile desfãºurate pe parcursul primei sãptãmâni a ªcolii de varã, au îmbinat foarte bine utilul cu plãcutul, astfel activitãþile educative au alternat cu jocul ºi dansul. Pânã în prezent, la Muzeul de Artã din Drobeta Turnu Severin s-au desfãºurat atelierul de picturã, atelierul „Povestea pietrei” ºi atelierul etnografic. Dacã în primele ateliere, copiii au învãþat sã coloreze dupã ºablon, sã decupeze ºi prin colaj sã-ºi realizeze o coroanã ºi o pelerinã din hârtie creponatã, recuzita necesarã oricãrui prinþ ºi prinþesã, în cadrul atelierului etnografic „decorul” s-a schimbat. Copiii au învãþat cum se frãmântã o pâine tradiþionalã, au învãþat câteva „ trucuri” despre olãrit de la doi meºteri populari din comuna ªiºeºti, invitaþii noºtri la acest atelier, au modelat lutul ºi bineînþeles au cântat ºi ªcoala de varã la Muzeul de Artã jucat dansuri populare olteneºti. ªi ca distracþia sã fie maximã, fiecare participant la ªcoala de varã nu pleacã acasã fãrã sã fie pictat pe faþã, fãrã sã primeascã un balon sau o micã atenþie. Atelierele continuã, iar la final vom avea o super petrecere de absolvire a ªcolii de varã ºi fiecare participant va primi diplomã. ª c o a l a d e v a r ã continuã ºi în sãptãmâna 1-5 august 2016. Vã aºteptãm! Biroul de presã O ºansã politicã pentru PMP Mehedinþi 7 p a g . P A G I N A 6 ...Când, sub aripa mult prea generosului PSD, dumnealui, ca ºef al fostului aliat de nãdejde, UNPR, a reuºit sã-ºi strecoare un numãr apreciabil de oameni în cele consilii (judeþean ºi local, dar mai ales local). Consilieri care, dupã recenta fuziune cu PMP-ul bãsist, vor face, la un semn, pasul la off side, lãsându-i pe social-democraþi în minoritate. Tare frumoasã-i politica asta!
Transcript
"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"
Director, Teodor Abagiu
Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri
Obiectivmehedinþean
Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT
Obiectiv mehedinþean în format electronic
ww
w.o
biec
tiv-m
ehed
inea
n.roAnul XVIII Nr. 837
28 iulie 2016 16 pagini * 1,00 leu
ªcoala de varã a devenit o tradiþie pentruMuzeul Regiunii Porþilor de Fier, ajungând anulacesta la cea de-a VII-a ediþie. Cã în fiecare an, începând din 2009 , specialiºtiimuzeului au organizat pentru cursanþii ªcolii devarã ateliere diverse, folosind patrimoniul istoric,etnografic ºi natural al judeþului Mehedinþi. De la an la an, numãrul cursanþilor a crescut,ajungând ca anul acesta sã avem peste 80 de copii peserie. Participanþii la ªcoala de varã au vârste cuprinseîntre 4 ºi 12 ani, dar nu am putut refuza nici pe cei cuvârste mai fragede care ºi-au exprimat dorinþa de a fialãturi de fraþii, surorile sau prietenii lor. Activitãþile desfãºurate pe parcursul primeisãptãmâni a ªcolii de varã, au îmbinat foarte bineutilul cu plãcutul, astfel activitãþile educative aualternat cu jocul ºi dansul. Pânã în prezent, laMuzeul de Artã din Drobeta Turnu Severin s-audesfãºurat atelierul de picturã, atelierul „Povesteapietrei” ºi atelierul etnografic. Dacã în primele
ateliere, copiii au învãþat sã coloreze dupã ºablon,sã decupeze ºi prin colaj sã-ºi realizeze o coroanãºi o pelerinã din hârtie creponatã, recuzita necesarãoricãrui prinþ ºi prinþesã, în cadrul atelieruluietnografic „decorul” s-a schimbat. Copiii au învãþatcum se frãmântã o pâine tradiþionalã, au învãþatcâteva „ trucuri” despre olãrit de la doi meºteripopulari din comuna ªiºeºti, invitaþii noºtri la acestatelier, au modelat lutul ºi bineînþeles au cântat ºi
ªcoala de varã la Muzeul de Artã
jucat dansuri populare olteneºti. ªi ca distracþia sãfie maximã, fiecare participant la ªcoala de varãnu pleacã acasã fãrã sã fie pictat pe faþã, fãrã sãprimeascã un balon sau o micã atenþie. Atelierelecontinuã, iar la final vom avea o super petrecerede absolvire a ªcolii de varã ºi fiecare participantva primi diplomã.
ªcoala de varã continuã ºi în sãptãmâna 1-5august 2016. Vã aºteptãm! Biroul de presã
O ºansã politicãpentru PMP Mehedinþi
7pag.
PAGINA 6
...Când, sub aripa mult prea generosului PSD,dumnealui, ca ºef al fostului aliat de nãdejde, UNPR,a reuºit sã-ºi strecoare un numãr apreciabil deoameni în cele consilii (judeþean ºi local, dar maiales local). Consilieri care, dupã recenta fuziune cuPMP-ul bãsist, vor face, la un semn, pasul la offside, lãsându-i pe social-democraþi în minoritate.Tare frumoasã-i politica asta!
social - politicOBIECTIV mehedinþean 28.07. - 3.08. 2016pag. 2
Editorial de Sorin Vidan
Occidentul nu e la primaexperienþã a terorii ºi atrocitãþii,odatã cu aceste episoade terifiantede terorism atomizat, absurd, ceîmpânzesc de la o vreme hartatulbure ºi dezorientatã a Europei. Privim ºi noi, cu empatia de caresuntem în stare fiecare dintre noi,toate fragmentele acestea oribile,de antiumanism dezaxat, de urã fãrãdiscernãmânt, ºi nu ai cum sã nute cutremuri. Frica bântuie acumEuropa, ea e noua fantomã avremilor noastre. Teroarea a mai strãbãtut spaþiulEuropean ºi-n anii ‘70 ai secolului
Europa ºi teroareatrecut, sã ne gândim doar la Brigãzileroºii, organizaþie influenþatã de grupulgerman Baader-Meinhof, grup deacelaºi calibru. Atentate ºi sabotajeîn fabricile din Milano, jefuireabãncilor pentru autofinanþare, rãpireapersoanelor cu funcþii de conduceredin industrie ºi a judecãtorilor. Presaoccidentalã, dar ºi cea de la noi (tezist,evident) au comentat ani de zileaceste acþiuni criminale ce, pânã laurmã, sub presiunea poliþiei ºijustiþiei, s-au stins. Ceea ce vedem astãzi cã seîntâmplã e însã de o cu totul altãnaturã. Cruzimea e aproape fãrãprecedent, de o demenþã purã.Europa a cunoscut, din pãcate,cruzimea purã vreme îndelungatã.ªi fascismul, ºi comunismul, cumbine spunea Bernard Henri Lévy laun moment dat, sunt „invenþii”europene. Experienþe limitã aleumanului. O teribilã istorie a terorii– asta înseamnã Europa aceeasubteranã, aproape ocultatã, pestecare se ridicã Europa culturii ºi
valorilor umaniste, catedralele,Cartea Drepturilor Omului, arta,muzica, tot ceea ce înseamnãcivilizaþie ºi bun exemplu.Nazismul ºi stalinismul au lãsat înurma lor zeci de milioane de morþi,þãri distruse, trauma colective ºiindividuale incomensurabile. Astãzi ne îngrozim de ferocitateaunor dezaxaþi, dar avem ºi noi,europenii o mie de exemple dedezaxaþi nãscuþi sub luminacreºtinãtãþii, ºi care nu s-au dat înlãturi sã organizeze Crima la nivelde mase. Rãul nu cunoaºteidentitate naþionalã sau religioasã.Rãul e apatrid ºi apolitic. Ca ºiprostia. Ca ºi ticãloºia. Într-un dialog mai vechi purtat deNicolae Manolescu cu eminentulistoric ªerban Papacostea, acestadin urmã mãrturisea cã odatã cuîntemniþarea sa de cãtre comuniºtia fost stãruitor preocupat de aflareaunui rãspuns la întrebarea: ce adeterminat cursul tragic al istorieia primei jumãtãþi a acestui secol?
E o întrebare ce a interesat ºi apreocupat intens intelectualitateaeuropeanã la un moment dat, aºacum preocupã acum problemaislamicã. Atunci, dupã jumãtateasecolului XX, Europa era chematãsã ofere rãspunsul, atât fascismulcât ºi comunismul fiind excese ºicreaþii europene, forme de barbariea cãror expresie maximã au fostlagãrele de exterminare. Astãzi Europa are ca temã majorãterorismul, micii demenþi ancoraþiîn „islamismul” lor, adicã frica,neîncrederea, tendinþa de exitmanifestatã de unii sau alþii dincadrul comunitãþii europene. Câtã dreptate avea filosofulAndre Glucksman sã spunã la unmoment dat cã ,,existã forþe caredormiteazã în pacea noastrãaparentã; ele se trezesc într-o zi ºiorganizeazã infernul”. E greu de spus unde vor ducetoate aceste episoade de atrocitate.Visul de pace ºi exemplaritate alEuropei a murit, din pãcate.
Efective din cadrul Grupãriide Jandarmi Mobile “Fraþii Buzeºti”Craiova ºi Inspectoratului deJandarmi Judeþean Mehedinþi vorasigura mãsurile de ordine publicãpe timpul partidei de fotbal dintreechipele CS Lignitul Pandurii TârguJiu –Maccabi Tel Aviv. Meciul se va disputa joi, 28 iulie,începând cu ora 21.00, pe stadionulmunicipal din Drobeta Turnu Severin. Jandarmiii vor fi prezenþi în zonaimediatã ºi apropiatã arenei sportivepentru prevenirea ºi combatereafaptelor care pot conduce latulburarea ordinii publice. Accesul în incinta stadionului seva realiza începând cu ora 19.00 pebaza documentelor de acces emisede clubul organizator. Pentru a evi ta aglomeraþia,recomandãm spectatorilor sã vinãla stadion începând cu ora dedeschidere a porþilor de acces, sãocupe locul inscripþionat pe bilet,sã dovedeascã permanent oatitudine civilizatã ºi sã nu seimplice în incidente care ar putea
Mãsuri de ordine publicã la meciul de fotbal dintre echipeleCS Lignitul Pandurii Târgu Jiu – Maccabi Tel Aviv
tulbura ordinea ºi liniºtea publicã.Spectatorilor le este interzisã:- introducerea în arena sportivã apetardelor, materialelor explozive,incendiare sau fumigene;- introducerea în arena sportivã abãuturilor alcoolice, consumul acestora,precum ºi pãtrunderea în interiorulstadionului în stare de ebrietate;- pãtrunderea sau încercarea de apãtrunde în incinta arenei sportivefãrã documente de acces sau prinîncãlcarea normelor legale stabilitede organizator;- introducerea în arena sportivã ainscripþii lor, emblemelor,pancartelor, bannerelor, afiºelor,steagurilor sau a altor suporturi ceconþin simboluri, sloganuri,imagini ori texte ce au conþinutobscen sau care incitã la violenþã,urã rasialã, discriminare;- refuzul de a prezenta documentelede acces ºi, dupã caz, actele deidentitate, la solicitarea justificatã aforþelor de ordine sau a personaluluide ordine ºi siguranþã;- refuzul de a se supune la
efectuarea controlului corporalpreventiv ºi al bagajelor;- escaladarea gardurilor caredelimiteazã spaþiul de joc sau agardurilor interioare de separare asectoarelor;- scandarea de injurii, cuvinte sauexpresii jignitoare ori vulgare laadresa forþelor de ordine sau apersonalului de ordine ºi siguranþãsau ameninþarea cu acte de violenþã;- ascunderea feþei cu articole deîmbrãcãminte sau alte accesorii cuintenþia de a împiedica identificarea;- refuzul de a pãrãsi imediat arenasportivã, dacã mãsura evacuãrii afost dispusã de cãtre personalul deordine ºi siguranþã sau de cãtreforþele de ordine;- pãtrunderea sau încercarea de apãtrunde fãrã drept, prin oricemijloace, pe suprafaþa de joc. Participanþii la aceastã manifestaresportivã trebuie sã respecte mãsurilestabilite de organizatori ºi forþele deordine pe traseele cãtre locul dedesfãºurare a meciului, în apropiereaºi în incinta arenei sportive.
Pe aceastã cale, forþele de ordinemulþumesc anticipat spectatorilorpentru comportamentul adecvat,entuziast ºi corect de care vor dadovadã ºi le ureazã vizionare plãcutã!COMPARTIMENTUL INFORMARE
Câteva sãptãmâni ar maiavea de aºteptat cei dornici sã urcepânã în vârful Castelului de Apã dinDrobeta Turnu Severin pentru avedea o panoramã completã aoraºului ºi chiar mai departe degraniþele þãrii pentru cã cine ajungeacolo poate foarte uºor sã vadã cese întâmplã pe malul sârbesc alDunãrii. Castelul a fost închis înurma verificãrilor fãcute de pompieridupã tragedia din Clubul Colectiv,cei care apucaserã deja sã îl vizitezedupã renovarea cu un milion deeuro de care clãdirea avusese partefiind supãraþi pe situaþia de acum. „Totul a fost bine pânã când aintervenit ISU. Au venit pompieriiºi au zis cã lipseºte o uºã, cãoamenii intrã pe o uºã, dar trebuiesã iasã pe alta ºi aºa acest castel aajuns sã fie închis. Acum toatãlumea aºteaptã sã vadã cumrezolvã autoritãþile problema”,spune unul dintre localnici.
Castelul de apã din Drobeta Turnu Severin,aproape de redeschidere
Purtãtorul de cuvânt al ISUMehedinþi, Raluca Târcã, declarãînsã cã motivele închideriicastelului au fost mult mai multe,dorinþa pompierilor fiind acea dea se asigura cã în caz de incendiuviaþa vizitatorilor nu este pusã înpericol. „Autorizaþia de securitatela incendiu nu s-a eliberatdeoarece nu a fost asiguratãrezistenþa pereþilor casei scãrii ºicelor aferenþi casei liftului. Deasemenea, nu a fost asiguratãignifugarea materialului lemnos ºi nua fost asiguratã simultaneitateainstalaþiilor de incendiu careechipeazã clãdirea. Nu a fost asiguratãnici desfumarea obiectivului la nivelulacoperiºului, trapa de desfumarenefiind funcþionalã”, a explicatpurtãtorul de cuvânt. Noul primar al municipiului,Marius Screciu, ºi-a asumat lista cuproblemele de la castel ºi spune cãacolo se lucreazã pentru rezolvarea
acestora în aºa fel încât la începutultoamnei, cel mai târziu, clãdirea sãredevinã locul cãutat de turiºtii careajung în Severin, dar ºi de cãtrelocalnici. „Mai sunt câteva lucruri defãcut ºi credem cã în maxim o lunãºi jumãtate castelul va fi redeschisºi redat publicului. Sunt foarte mulþioameni care doresc sã îl viziteze Gelu Ionescu
pentru cã, în primul rând, de susoraºul se vede foarte frumos”, aspus primarul, acum tot ce le rãmânede fãcut potenþialilor vizitatorinefiind decât o aºteptare de câtevasãptãmâni, în speranþa cãproblemele semnalate de ISU vor firezolvate ºi lucrurile vor reveni lanormal.
Miercuri, 27 iulie a.c.,Consiliul Judeþean Mehedinþi aorganizat o ºedinþã de lucru la careau fost chemaþi sã participe primariiUnitãþilor Administrativ Teritorialedin judeþ, pentru a le face oinformare cu privire la stadiulimplementãrii celor douã mariproiecte care se deruleazã înmomentul de faþã în Mehedinþi. Este vorba despre proiectulprivind alimentarea cu apã ºicanalizare din judeþ în valoare totalã
ªedinþã de lucru la Consiliul Judeþean Mehedinþi
de 72,9 milioane de euro ºiproiectul privind sistemul integratal deºeurilor solide din judeþ învaloare de 27 milioane de euro.Conform contractului de finanþare,Consiliile Locale beneficiare deprogramul de Investiþii din FonduriEuropene trebuie sã participe lafinanþarea proiectelor cu o cotã de2% din valoarea totalã a investiþiei.Se înregistreazã anumite restanþe înacest sens, însã primarii au fostinformaþi cu privire la acest lucru.
,,Am intenþionat sã facemaceastã ºedinþã de lucru cuprimarii ºi viceprimarii unitãþiloradministrativ teritoriale din judeþulnostru, în primul rând pentru a leface o informare cu privire lastadiul implementãrii celor douãproiecte mari care se deruleazã înmomentul de faþã în judeþul nostruºi am în vedere proiectul privindalimentãrile cu apã ºi canalizaredin judeþ în baza masterplanuluiprecum ºi proiectul privind sistemul Biroul de presã
integrat al deºeurilor solide înjudeþul nostru. Pentru a seimplementa cele douã proiecte s-au înfiinþat douã asociaþii dedezvoltare intercomunitarã,asociaþii care funcþioneazã în bazacotizaþii lor membrilor. Seînregistreazã unele restanþe, dardin punctul meu de vedere astaeste o problemã minorã care nuafecteazã derularea proiectelor ºicare se va rezolva în cel mai scurttimp. Valoarea proiectului privindsistemul integrat al deºeurilorsolide în judeþul nostru este de 27milioane de euro. Dupã cum binese ºtie, cele trei depoziteneconforme din judeþul nostru aufost închise ºi recepþionate deConsiliul Judeþean. Pe de altãparte am construit patru staþii detransfer iar recent am terminat ºirecepþionat ºi staþia de trataremecanicã biologicã de la Malovãþ”,a subliniat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, domnul AladinGeorgescu.
Marþi, 26 iulie, a avut locºedinþa ordinarã a ColegiuluiPrefectural, în cadrul cãreia AgenþiaJudeþeanã pentru Plãþi ºi InspecþieSocialã Mehedinþi a prezentat evoluþianumãrului de beneficiari de asistenþãsocialã ºi a plãþilor aferente/activitatea de control desfãºuratã deServiciul de Inspecþie Socialã în anul2015 ºi primul semestru al anului2016 la nivelul judeþului Mehedinþi.De asemenea, Agenþia de Plãþi ºiIntervenþie pentru AgriculturãMehedinþi a prezentat un raportprivind controalele efectuate în anul2015 ºi primul semestru al anului2016 pentru cererile de sprijin. Un punct important pe ordinea de zia ºedinþei l-a constituit raportulprezentat de Inspectoratul ªcolarJudeþean Mehedinþi, Direcþia pentruSãnãtate Publicã Mehedinþi ºiInspectoratul pentru Situaþii de UrgenþãDrobeta al Judeþului Mehedinþi privind
mãsurile organizatorice pentruînceperea anului ºcolar 2016-2017(situaþia autorizaþiilor sanitare, lucrãrilede reparaþii, zugrãveli, avize desecuritate la incendiu, paza ºi mãsurileconcret dispuse pe fiecare unitate) înunitãþile de învãþãmânt din judeþulMehedinþi. “A fost o ºedinþã încãrcatã de dataaceasta, am avut subiecte din diferitedomenii de activitate din cadruljudeþului nostru. Am avut o prezentarefãcutã de Agenþia Judeþeanã pentruPlãþi ºi Inspecþie Socialã Mehedinþiprivind evoluþia numãrului debeneficiari ai ajutoarelor sociale în anii2015 ºi 2016. Totodatã, am avut oinformare asupra activitãþii de controlîn cadrul Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã Mehedinþi, precumºi un punct mai laborios, care s-areferit la mãsurile luate pentruorganizarea începerii anului ºcolar2016-2017. Au fost abordate detalii
privind mãsurile care se vorlua în privinþa obþineriiautorizaþiilor sanitare,autorizaþiilor pentru securitatela incendiu, stadiul realizãriilucrãrilor de reparaþii launitãþile de învãþãmânt,asigurarea pazei în unitãþile deînvãþãmânt”, a declaratprefectul judeþului Mehedinþi,Cristinel Pavel. Direcþia de SãnãtatePublicã (DSP) Mehedinþi aarãtat cã la ora actualã are înevidenþã un numãr de 176
unitãþi de învãþãmânt în mediulurban (licee, cantine, internate,ateliere, sãli de sport, ºcoli generale,grãdiniþe, creºe, cluburi copii etc) ºi352 unitãþi de învãþãmânt în mediulrural (licee, cantine, internate,ateliere, sãli de sport, ºcoli generale,grãdiniþe), ºi 5 unitãþi care nu aparþinsistemului de stat, fiind unitãþipatronate de fundaþii sau alte formede administrare în regim privat. Dintotalul unitãþilor aflate în evidenþã,sunt autorizate sanitar un numãr de161 (91,47%) în mediul urban ºi124 (35,22%) în mediul rural deunitãþi, adicã 53,97% la niveluljudeþului Mehedinþi. Un numãr de15 unitãþi de învãþãmânt din mediulurban ºi 228 unitãþi de învãþãmântdin mediul rural nu sunt autorizatesanitar la aceastã datã. Reprezentanþii Inspectoratuluiªcolar Judeþean Mehedinþi auprecizat cã în continuare dificultatea
principalã a obþinerii autorizaþiilorsanitare este reprezentatã deneîndeplinirea condiþiilor deautorizare în mediul rural ca: lipsaapei în ºcoli sau lipsa potabilitãþiiacesteia (25 de unitãþi având aceastãdeficienþã). Alte condiþii careîmpiedicã autorizarea unitãþilorºcolare sunt: inexistenþa unorgrupuri sanitare care sã corespundãstandardelor (10 unitãþi deînvãþãmânt), spaþiile de învãþãmântnecorespunzãtoare (5 unitãþi). Deasemenea, ca urmare a lucrãrilor dereabilitare ºi asigurare cu utilitãþifinalizate în 2015-2016, 14 unitãþicare nu au avut autorizaþie sanitarãîºi vor depune dosarele în acestsens. Din cele 54 unitãþi care nudeþin autorizaþie sanitarã 2 unitãþisunt în mediul urban, respectiv douãgrãdiniþe care funcþioneazã încondiþii de supraaglomerare ºi spaþiiimproprii (apartament în bloc). În ceea ce priveºte mãsurile desiguranþã, din cele 22 de situaþiiconstatate de Inspectoratul pentruSituaþii de Urgenþã, pentru 10 unitãþiºcolare s-a depus cerere în vedereaemiterii autorizaþiei de securitate laincendiu, 6 unitãþi au avize desecuritate la incendiu urmând sãdemareze procedura de autorizare,iar 6 unitãþi au sarcina de a facedemersuri pentru completareadocumentelor în vederea demarãriiprocedurii de autorizare.
Cancelaria PrefectuluiJudeþului Mehedinþi
ªedinþa ordinarã a Colegiului Prefectural
În urma demarãriiactivitãþilor de recrutare privind ofertaeducaþionalã la arma ,,Jandarmi”, la
sediul Jandarmeriei Mehedinþi s-au înscris 13 tineri care doresc sãdevinã ofiþeri. Dintre aceºtia, 12candidaþi s-au înscris pentru asusþine examen la Academia dePoliþie ,,Alexandru Ioan Cuza”Bucureºti-Arma Jandarmi - ºi uncandidat a ales sã urmeze cursurileAcademiei Forþelor Aeriene ,,HenriCoandã” - Facultatea demanagement aeronautic. Candidaþii care au primit avizul,,apt psihologic”, în urma examinãriide cãtre specialiºti din cadrulCentrului de Psihosociologie al
M.A.I., urmeazã sã susþinã celelalteprobe de concurs: contravizitamedicalã ºi verificarea probelorsportive. La Academia de Poliþie,,Alexandru Ioan Cuza” Bucureºti,se desfãºoarã în perioada 24.07-10.08.2016, urmãtoarea etapã ºianume susþinerea testului grilã ladisciplinele: istorie, limba românã,limba strãinã – englezã/francezã/germanã/rusã/spaniolã (funcþie deopþiunile exprimate). Relaþii suplimentare privinddesfãºurarea examenelor deadmitere precum ºi alte informaþii,
13 tineri se pregãtesc pentru a deveni ofiþeri jandarmise pot obþine de la Biroul ResurseUmane din cadrul Inspectoratuluide Jandarmi Judeþean Mehedinþi,situat pe strada Portului nr. 2,Drobeta Turnu Severin, telefon05252 311078/311079, sau pesite-ul unitãþii: www.jandarmeriamehedinþi.ro, rubrica Anunþuri. Pentru ºcolile de subofiþeri,înscrierile se fac pânã pe data de29 iulie 2016.INSPECTORATUL DE JANDARMI
24 iulie are o semnificaþiedeosebitã pentru cei ce se aflã lafrontierele þãrii. Poliþiºtii de frontierãmehedinþeni sãrbãtoresc anul acesta152 de ani de când domnitorul A.I. Cuzaa unificat prin Decretul nr. 893 din 24iulie 1864 instituþiile grãnicereºti dinMoldova ºi Þara Româneascãpunând, bazele unui sistem modernde pazã a hotarelor þãrii. „Sãrbãtorim 152 de ani de existenþãinstituþionalã, de când domnitorulAlexandru Ioan Cuza a unit cele douãregimente grãnicereºti Muntenia ºiMoldova într-o singurã structurã, ceaa grãnicerilor. Cu aceastã ocazie, Poliþiade Frontierã a desfãºurat numeroaseactivitãþi cultural-educative ºi sportive”,a declarat comisarul ºef Valeriu Pera,
Ziua Poliþiei de Frontierã marcatã ºi la Drobeta Turnu SeverinSãrbãtoritã în fiecare an în data de 24 iulie, Ziua Poliþiei
de Frontierã Române a fost marcatã ºi la DrobetaTurnu Severin vineri, prin mai multe evenimente, care
au fost organizate la sediul Serviciului Teritorial alPoliþiei de Frontierã Mehedinþi.
purtãtorul de cuvânt al ServiciuluiTeritorial al Poliþiei de FrontierãMehedinþi. Un exerciþiu demonstrativ cu câiniide serviciu a strâns ropote de aplauzedin partea asistenþei. Câinii, fie eiciobãneºti germani ori labrador, audemonstrat cã sunt parteneri denãdejde ai poliþiºtilor de frontierã,gata sã-i apere în orice moment, darºi sã reþinã infractorul la frontierã. Un câine specializat pe detectare detutun a descoperit cu rapiditate unpachet de þigãri ascuns într-unautoturism. A urmat apoi un exerciþiuefectuat de Detaºamentul deIntervenþie al Poliþiei de FrontierãMehedinþi, urmãrit cu sufletul la gurãde cei prezenþi astãzi la eveniment.
Felicitãri din parteasubprefectului
Din partea autoritãþilorlocale au fost prezenþisubprefectul judeþuluiMehedinþi, AndreiStãniºoarã, reprezentanþidin conducerea PrimãrieiDrobeta Turnu Severin ºiConsiliului JudeþeanMehedinþi, precum ºi
ºefii structurilor MAI din judeþ. Subprefectul Andrei Stãniºoarã, aþinut sã felicite Poliþia de FrontierãMehedinþi pentru activitatea depusã:„În ultimii ani, poliþiºtii de frontierãmehedinþeni au fost dotaþi cu tehnicãperformantã, cu nave ºi ambarcaþiunide ultimã generaþie, cu aparaturãcriminalisticã ºi tehnicã deintervenþie, fapt ce a condus laeficientizarea muncii acestora, fapteleinfracþionale ºi contravenþionale fiindmai uºor de documentat. Inexistenþaunor evenimente majore la frontieraexternã ºi rezultatele obþinutedemonstreazã cã sunteþi o organizaþieperformantã, iar prin profesionalismºi deschidere spre colaborare cuceilalþi parteneri aþi avut un aport
esenþial la obþinerea acestorperformanþe ºi crearea unei imaginipozitive a instituþiei în exterior”.
Strãjer al legalitãþii La 24 iulie 1864 domnitorulAlexandru Ioan Cuza, prin unireastructurilor de grãniceri din Moldovaºi Þara Româneascã, a fãcut un pasimportant pe calea formãrii statuluiromân modern. Prin Ordonanþa deUrgenþã a Guvernului României nr.104/2001 privind organizarea ºifuncþionarea Poliþiei de FrontierãRomâne, aceastã datã istoricã a fostdesemnatã ca sãrbãtoare oficialã aPoliþiei de Frontierã Române, fiindmomentul de recunoaºtere a identitãþiiinstituþionale ºi, de asemenea, temeliaorganizaþiei moderne de astãzi, carefuncþioneazã la standarde europene. În cei 152 de ani de existenþã, Poliþiade Frontierã Românã a parcurs maimulte etape de transformare ºiperfecþionare, în funcþie de caracterulperioadei istorice trãite, însã indiferentde forma de organizare sau denumire,misiunea a rãmas întotdeaunaaceeaºi, cea de strãjer al legalitãþii,ordinii ºi liniºtii la frontierã.
Plaiul Cloºanilor reprezintã oregiune unicã în Mehedinþi ºi nunumai. Este zona cu cele mai multepeºteri unele dintre ele încãnedescoperite sau cercetate. IncludeGlogova, oraºul Baia de Aramã ºicomunele Bala, Balta, Cireºu,Godeanu, Ilovãþ, Iloviþa, Isverna,Obârºia-Cloºani, Padeº din judeþulGorj, Podeni, Ponoarele ºi ªovarna.Este un tãrâm mitic plin de legende,unde tradiþiile populare sunt pãstratela loc de cinste. Un loc de poveste o reprezintã deasemenea comuna Bala desprelocurile de aici dar ºi despre putereaapei termale ºi a celebrului “nãmol”adevãratã minune pentru sãnãtates-a dus vestea. De Sfântul Ilie, în comuna Bala
are loc tradiþionalulFestival „PlaiulCloºanilor” prilejpentru toþi cei carefac parte din acestareal, al Cloºanilor,pentru locuitoriicomunei Bala sã seîntâlneascã, sãpetreacã împreunãsã se bucure. La ediþia din acest an, organizatãde Primãria ºi Consiliul Local alcomunei Bala ºi ConsiliulJudeþean Mehedinþi, prin CentrulCultural „Nichita Stãnescu”atmosfera a fost una cu adevãrat desãrbãtoare. Ansamblul Profesionist“Danubius” al Centrului Cultural„Nichita Stãnescu” orchestra,
soliºtii ºi instrumentiºtii, dansatoriiau oferit publicului un spectacol dezile mari. Acesta a fost ºi opremierã pentru spectatori,orchestra s-a prezentat la Bala într-o formulã nouã, sub baghetamaestrului Adrian Luca. Valentin Ohima, primarulcomunei Bala alãturi de EmiliaMihãilescu, managerul Centrului
Festivalul “PLAIUL CLOªANILOR” de Sfântul Ilie la Bala
Gabi Pogaci
Biroul de presã
Cultural “Nichita Stãnescu” audorit ca sãrbãtoarea din acest an sãfie una cu adevãrat extraordinarã.Se vrea de asemenea ca ediþiileviitoare sã fie unele de înaltã þinutã,mai ales cã primarul Ohima a fãcutdemersurile necesare pentru caBala sã fie declaratã staþiune decãtre Guvernul României.
* De la o vreme, ne asasineazã urechile,pe toate canalele posibile audio-vizuale, uncântec, despre care se zice cã ar candida la titlulde hit-ul anului 2016 - „Ce are ea ºi nu am eu?”Melodia, în sine, este chiar digerabilã (nu ºtiudacã este creaþia unui compozitorache autohtonsau vreo prelucrare din, cum se spunea odatã,repertoriul internaþional), vocea interpretei, Delia,este plinã ºi chiar încãrcatã de nuanþe, dar refrenulºi titlul – absolut penibile, ba chiar perfectvulgare. Rãsunã valea mahalalei celei maisordide, în concerte, când numita Delia îºimaseazã insistent semnificativ zonele inghinale,în dorinþa de a sugera un rãspuns cât maiconvenabil, mai clar cu putinþã la mareaîntrebare... existenþialistã din titlul cântecului. ªi,desigur, cât mai pe înþelesul unei anumite... pãrþia publicului. Are ºi dumneaei CE ARE EA, ce-iatât de greu de priceput? Vai de capul nostru! * Dacã înainte de 1990 condamnabilã erabanalitatea înfiorãtoare a textelor de muzicãuºoarã, în zilele noastre problema acestor texteeste îngrozitoarea lor vulgaritate, aceeaºi Deliafiind un soi de, cum sã zic, promotor al stilului,al tendinþei respective. Nu suntem niºtepudibonzi, am vãzut destule la viaþa noastrã, daroriºicât. Penibilitãþile dulcege sau mobilizatoaredin cântecele anilor ‘70- ‘80 devin, în comparaþiecu mizeriile pe care adesea suntem nevoiþi sã lesuportãm ascultând hit-urile la ordinea zilei, subimperativul „asta se cere!”, un veritabil balsampentru rãnile sufletului. Fãrã exagerare. * Sigur, mulþi ironici de circumstanþã ne vorreplica, pe unde scurte, foarte scurte, cum cã la cear folosi mesajele noianului de cântece pacifistedin acei ani („Give peace a chance” etc. etc.) astãzi,într-o vreme când atentatele teroriste pândesc peomul contemporan la orice pas ºi când armeeficiente de contracarare a acestui pericol perfid ºimortal nu existã. Au, pe undeva, ºi ei dreptate. Darcare este soluþia, dacã ºi arta îºi pierde forþa depenetraþie în conºtiinþe, dimensiunea ei militantã?Care e, prin urmare, soluþia? Abandonul total?Dupã uriaºele vãrsãri de sânge de la Nisa ºi
Are ºi ea ce are EA...Istanbul, au venit, oarecum ca niºte ecouri, dar lafel de sângeroase, episoadele sinistre de laMunchen ºi, foarte recent, de la Saint- Etienne,acolo unde un preot romano-catolic octogenar afost, pur ºi simplu, decapitat. Unde se va ajunge înritmul acesta? Greu, foarte greu de spus. Cu atâtmai mult cu cât, pe mãsurã ce se face mai mult cazde virtuþile dialogului, senzaþia generalã e cãnimeni parcã nu mai dã douã parale pe aceastãcale clasicã de dezamorsare a tensiunilor de totfelul. Dar e bine mãcar cã prezidentul nostru, „celelocvent ca un Trabant”, cum i-a zis cineva, nu arevreo grijã. Dumnealui convoacã ºedinþe aleConsiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, cu aerul cãar fi vorba de cine ºtie ce conclavuri, în care, defapt, se pare cã toatã lumea dezleagã cuvinteîncruciºate, dacã nu aleargã de-a dreptul dupãpokemoni. Altfel nu se explicã de ce, dupã astfelde... conclavuri, dumnealui iese sã-i asigure pe„naivii” românaºi cã nu e niciun pericol, cãterorismul nu poate atinge deocamdatã România,cã nu e cazul sã ridicãm nivelul alarmei teroriste ºialte asigurãri de aceastã facturã. Probabil cã aºa ºistau lucrurile – ºi foarte bine ar fi sã stea chiar aºa– dar nu ºtiu de ce freamãtul acela interior, pe caredoar nesiguranþa þi-l poate da, nu ne pãrãseºte nicimãcar o clipã. ªi nici figura de plezirist veºnic aflatîn vacanþã a lui Santa Klaus nu ne ajutã cu ceva. * O ºtire venitã la ceas de searã ne avertizeazãcã Irefutabilul – Gherghe C., de, l-aþi uitat?! - vadeveni liderul local al noului (ºi marelui, ce mamamãmicuþei ei de treabã!) PMP! De ce? Graþiemeritelor sale din campania electoralã de la locale.Când, sub aripa mult prea generosului PSD,dumnealui, ca ºef al fostului aliat de nãdejde,UNPR, a reuºit sã-ºi strecoare un numãrapreciabil de oameni în cele consilii (judeþean ºilocal, dar mai ales local). Consilieri care, dupãrecenta fuziune cu PMP-ul bãsist, vor face, la unsemn, pasul la off side, lãsându-i pe social-democraþi în minoritate. Tare frumoasã-i politicaasta! Cum reuºeºte Matrozul, cel cu multe, foartemulte probleme, sã se, vorba aia, împiciorogheze,mai serios decât ar fi visat vreodatã, în Mehedinþi,
fãrã sã miºte un deget, dar cu contribuþiamajorã a PSD! Este, probabil, unul dinmiracolele lumii în care trãim. Rãmâneþi pefazã, stimaþi cititori, pânã spre toamnã, fiindcãspectacolul va fi total, iar succesul la public,desigur, garantat! Mehedinþiul cãzuse, politicvorbind, cam de multã vreme, într-oamorþealã din care pãrea a nu mai ieºi. Ei,acum are ocazia sã iasã spectaculos dinaceastã stare. Cu þimbale, tromboane,tamburine ºi artificii, multe artificii! Doar unbob zãbavã...
Suma strânsã din taxele de participare la ediþia2016 a Maratonului Olteniei va fi donatã pentru
dotarea Spitalului Judeþean de Urgenþã RâmnicuVâlcea cu sisteme chirurgicale cu radiofrecvenþã.Alergãtorii ºi bicicliºtii care vor participa la ediþia
din acest an a Maratonului Olteniei vor aduce oºansã în plus copiilor internaþi la Secþia de Pediatriea Spitalului Judeþean de Urgenþã Râmnicu Vâlcea.Contravaloarea taxelor ºi cea a donaþiilorindividuale fãcute de sportivi direct pe site-ul http://www.maratonulolteniei.ro va fi suplimentatã decãtre CEZ România pânã la atingerea sumei de15.000 Euro, suma necesarã pentru achiziþionareaunui sistem chirurgical cu radiofrecvenþã pentrudotarea Secþiei de Pediatrie. Aparatul cu radiofrecvenþã permite utilizareaunei metode minim invazive, prin care se pot tratamultiple afecþiuni ale copiilor printr-o intervenþiesigurã. Acest echipament va facilita accesulcopiilor din Vâlcea la metode moderne detratament, astfel încât sã nu mai fie nevoiþi sã plecedin judeþ pentru a beneficia de avantajele unorservicii medicale avansate. Cele mai frecventecazuri medicale de folosire a acestui aparat suntamigdalectomii ºi adenoidectomii (scoatereaamigdalelor ºi a polipilor).
Afecþiuni ale copiilor mari sau chiar ale adulþilor,precum rinita cronicã hipertroficã, distrugereaunor tumori de dimensiuni mai mici de la nivelulnasului sau gurii, radiocauterizarea unor leziunidermatologice, pot fi de asemenea tratate cuajutorul echipamentului medical. Anul trecut, suma strânsã din taxele de participarela Maratonul Olteniei, la care s-a adãugatsuplimentarea oferitã de CEZ România pânã laatingerea sumei de 13.000 Euro, a fost utilizatã pentrudotarea Secþiei de Neonatologie a Spitalului Judeþeande Urgenþã Vâlcea cu echipamente vitale. Maratonul Olteniei este un eveniment al CEZRomânia, organizat cu sprijinul Hyper Sport ºi PadinaFest, al Primãriei Municipiului Râmnicu Vâlcea ºi alDirecþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Vâlcea.
Ediþia din acest an are alãturi parteneri pentru caresprijinirea unui eveniment sportiv ºi a unei cauze adevenit deja tradiþie: Adrem Invest - partenerprincipal, alãturi de Ciga Energy, Reinvest ºi firmade avocaturã Tuca Zbârcea & Asociaþii în calitate departeneri Gold ºi Energobit, EY România, FineConsulting, InformLykos în calitate de parteneri Silver.
Urmãriþi îndeaproape website-ulwww.maratonulolteniei.ro ºi paginile de Facebookwww.facebook.com/MaratonulOlteniei ºi https://www.facebook.com/energiepentrubine ºi veþi afla latimp informaþii despre eveniment.
Departamentul Relaþii Publice, Brand ºiMarketing CEZ România
Copiii din Vâlcea vor beneficiade echipamente medicale
vitale ca urmare a donaþiilor dela Maratonul Olteniei organizat
Preluarea funcþiei de preºedinteal PMP Mehedinþi de cãtreConstantin Gherghe este, fãrãîndoialã, un mare câºtig pentruacest partid. Fostul primar se bucurãîn continuare de multã notorietate ºiîncredere în rândul severinenilor.Dacã ar mai candidat pentru încã unmandat de primar, pornea ca favoritla startul competiþiei electoralelocale. A ales sã renunþe, spunândcã a promis cã nu va sta mai multde douã mandate în funcþia deprimar. Ocuparea funcþiei depreºedinte al PMP Mehedinþi decãtre Constantin Gherghecontribuie, în mod evident, laconsolidarea acestui partid în judeþ,dar în mod deosebit în municipiulDrobeta Turnu Severin. PMPMehedinþi are în acest moment omare ºansã politicã de afirmare, maiales în perspectiva alegerilorparlamentare din toamnã. Înmunicipiul Drobeta Turnu Severin,PMP Mehedinþi, cu preºedinteleConstantin Gherghe, are ºanse realede afirmare. Partidul stãtea bine ºiînainte de fuziune. Dovada acesteirealitãþi o reprezintã faptul cã lascrutinul local de luna trecutã PMPMehedinþi s-a clasat în municipiulDrobeta Turnu Severin pe locul altreilea, obþinând 2 consilieri locali.Dupã aceastã fuziune, forþa PMPMehedinþi creºte considerabil înmunicipiu. Pentru ConstantinGherghe, funcþia de preºedinte alPMP Mehedinþi constituie, în noulcontext politic, dar mai aleselectoral, o mare provocare politicã,dar, în acelaºi timp, ºi o mareoportunitate. Fostul primar alSeverinului va conduce PMPMehedinþi la scrutinul parlamentardin toamna acestui an din posturade preºedinte. La aceste alegeri,
O ºansã politicã pentruPMP Mehedinþi
Fostul primar al municipiului Drobeta Turnu Severin, ConstantinGherghe, va fi noul preºedinte al PMP Mehedinþi. Constantin Ghergheva ocupa aceastã poziþie politicã dupã ce UNPR a fuzionat cu PMP, el
fiind, la momentul fuziunii, preºedintele UNPR Mehedinþi. GabrielaDobrotã, cea care deþinea funcþia de preºedinte al PMP Mehedinþi
înaintea fuziunii va ocupa funcþia de prim-vicepreºedinte al formaþiunii.PMP Mehedinþi are ºanse mari sãobþinã un post de parlamentar.Provocarea preºedintelui ConstantinGherghe este aceea cã, prinadoptarea unei strategii politice ºielectorale eficiente, poate atingeacest obiectiv politic. Dincolo însãde aceste aprecieri, este cât se poatede limpede cã PMP Mehedinþi segãseºte, în acest moment, într-osituaþie favorabilã, având premisereale de afirmare politicã în judeþ ºide consolidare ca cea de-a treia forþãpoliticã a judeþului.
A doua forþã politicã în ConsiliulLocal Drobeta Turnu Severin
Prin aceastã fuziune, PMPMehedinþi a devenit cea de-a douaforþã politicã în Consiliul LocalDrobeta Turnu Severin. Înainte defuziune PMP Mehedinþi a obþinut înurma votului din data de 5 iunie unnumãr de 2 consilieri municipali.UNPR Mehedinþi a candidat laalegerile locale în alianþã cu PSD, iarîn urma distribuirii mandatelor i-arevenit 6 funcþii de consilierimunicipali, restul de 5 mandate fiindatribuite social-democraþilor. Laalegerile locale din luna iunie AlianþaPSD+UNPR a obþinut 11 mandate deconsilieri locali. Dupã aceastã fuziune,PMP Mehedinþi deþine în ConsiliulLocal Drobeta Turnu Severin un totalde 8 mandate de consilieri, ceea ceplaseazã partidul pe locul 2 dupã PNLMehedinþi, care are 10 consilieri. Cuun asemenea numãr de consilierilocali, PMP Mehedinþi poate devenio voce puternicã atât în legislativullocal severinean, dar ºi camanifestare ºi acþiune politicã. Însãmai important este faptul cã cel puþinîn municipiul Drobeta Turnu Severinpoate creºte mult în perspectivã caforþã politicã, aceºti consilieri putândfi vectorul de imagine ºi de acþiuneal partidului.
Aºa cum am promis lunatrecutã, am depus tot efortul pentruca drepturile angajaþilor de la RAANsã fie respectate ºi oamenii sã-ºiprimeascã drepturile salariale.Nu am renunþat ºi cu largulsprijin al Ministrului Energiei,Victor Grigorescu, acest lucru vadeveni posibil. Astãzi, în ºedinþa de Guvern, se vaaproba hotãrârea care va suplimentabugetul asigurãrilor pentru ºomaj peanul 2016 cu suma ce se va alocapentru plata venitului lunar decompletare pentru persoaneledisponibilizate de la Regia Autonomãpentru Activitãþi Nucleare Drobeta –Turnu Severin. Consider cã s-a fãcutdreptate pentru angajaþii RAAN ºi m-am asigurat cã îºi primi toþi banii.Discutiile la care am participat cu ceidin Guvern ºi cu cei din ConsiliulEconomic ºi Social au ajuns larezultatul mult aºteptat. Guvernul va aproba suma de 24,19milioane lei pentru suplimentareabugetului asigurãrilor pentru ºomaj peanul 2016 pentru plata drepturilorprevãzute de art. 7 lit. b) din Ordonanþade urgenþã a Guvernului nr. 36/2013privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor mãsuri de protecþie socialãacordatã persoanelor disponibilizateprin concedieri colective efectuate înbaza planurilor de disponibilizare,aprobatã cu completãri prin Legea nr.259/2013, cu modificãrile ºi
Virgil Popescu, vicepreºedinte PNL:Noii disponibilizaþi de la
RAAN îºi vor primi veniturilelunare de completare!
completãrile ulterioare, în beneficiulpersoanelor disponibilizate de laRegia Autonomã pentru ActivitãþiNucleare Drobeta - Turnu Severinîn condiþiile Planului dedisponibilizare, ca urmare areducerii activitãþii Regiei Autonomepentru Activitãþi Nucleare, aprobatpotrivit legii. Astfel, etapa a doua dedisponibilizãri, unde sunt vizate520 de locuri, va putea fidevansatã faþã de termenuliniþial, 31.08.2016, RAAN intrând
în faliment ºi existând riscul casalariaþii rãmaºi sã nu maiprimeascã nici un ban dacã aceastãhotãrâre nu ar fi fost aprobatã. Amdepus tot efortul ca GuvernulRomâniei sã înþeleagã cã nu putemsã ne batem joc de drepturileangajaþilor RAAN, care au înduratsuficient. M-am zbãtut deoarece ºtiucã mulþi dintre foºtii angajaþi aiRegiei sunt profesioniºti careîntotdeauna s-au chinuit sã-ºi facãtreaba, chiar ºi atunci când platasalariului a întârziat luni de zile. Dacã PSD a pus pe butuci Regia,ºi a bãgat-o în faliment atunci noitrebuie sã salvãm ce mai poate fisalvat neputând sã mai rãmânemindiferenþi la aceste probleme. Vreausã le transmit angajaþilor RAAN cã vorgãsi întotdeauna în mine un partenercare le va asculta nemulþumirile ºi vaîncerca sã-i ajute. Este regretabil cãRegia a avut acest final trist, dar ºtiucã dupã alegerile parlamentare, cândPNL va forma noul Guvern, vomvedea o îmbunãtãþire a locurilor demuncã din Mehedinþi. În încheiere, vreau sã le spunseverinenilor cã bãtãlia continuã pentrurepornirea Termocentralei Halânga ºiasigurarea cãldurii Severinului în iarna2016-2017, precum ºi pentruînfiinþarea unei entitãþi demanagement a stocului de apã grea.
Chiulangealã, privilegii fãrãnumãr, fãrãdelegi, averinemãsurate, salarii uriaºe, conturigrase ºi vacanþe cît cuprinde! Asta-i viaþa parlamentarilor! Dupã atîteafaulturi în propriul teren,parlamentarii au aruncatproblemele Þãrii în vestiare ºi pe-aici þi-e drumul! De la 1 iulie pînãla 31 august se pot îmbia ºicombina în strategii, alianþe ºipermutãri lãutãreºti. Douã luni i-ampierdut de pe radar! Nereperaþi deblitzuri, dar echipaþi cu „senzori”conectaþi la spaþiul intern ºi extern,ei vor putea, totuºi, calcula pînã lace bornã „isprãvile” saumatrapazlîcurile lor vor rezistacondiþiilor de „imponderabilitate”.Prea obosiþii de „jugul” guvernãrii,la care au tras unul hãis ºi altul cea,vor zburda pe imaºuri exotice ºi sevor întoarce dupã douã luni sãdesãvîrºeascã opera de tracþiune înhãu. Sã fii deputat sau senator înRomânia este cea mai miraculoasãslujbã! Cine nu ºi-ar dori cîteva orela serviciu în fotolii, douã-trei zilepe sãptãmînã, buzunarele ºiconturile pline din bani publici?
Ce doreºte fiica unui trãdãtorSalariilor românilor ºi nivelul de
trai cînd vor deveni principiieuropene, to’arãºe Cioloº?
Chiar ºi în aceste condiþii deprogram, televiziunile au surprinsscaunele goale în sãlile de ºedinþeale comisiilor – aceste comisiipermanente ºi speciale care, defapt, înseamnã cheltuieli uriaºe cuºoferi, recuzitã, secretare, consilieriºi protocoale. Chiar au nevoie dedouã luni de vacanþã, precumºcolarii, maeºtrii aceºtia în artajafului ºi corupþiei, pe care îi plãtimºi le suportãm fãrãdelegile ºideciziile oneroase? Vor veni dinvacanþã cu minþile odihnite de tot,dar nu vor putea pricepe cã poporule de atîta timp la terapie intensivã.Mai în glumã, mai în serios, cumar fi oare, sã fie scoºi în ºuturi dinfotoliile de pluº ale democraþieidemolatoare? Dupã un sfert deveac de libertãþi amãgitoare ne-amales cu constituþionalizareainteresului de trib politic, cu dreptulde a face ce vor muºchii lor, cudictatura privilegiului pentru mereuaceiaºi indivizi puºi pe furat ºicãpãtuialã. Aleºii noºtri lipsiþi deconºtiinþã, care se grãbesc acumspre destinaþii de lux, au devastatÞara ca niºte lãcuste, ºi pînã nuvom vota o clasã politicãresponsabilã, din trupul slãbit alRomâniei se vor hrãni în continuarelãcustele autohtone ºi strãine, carenu produc nimic în afara propriilormovile de bogãþii. Gîndiþi-vã unpic la venitul lor uriaº, la jafurileacestor frecãtori de hîrtii virtuale,
multe dintre acestea depãºindînþelesul ºi capacitatea lorintelectualã! Ei continuã sãumileascã ºi sã batjocoreascãpoporul, þinîndu-l la un nivel de traisub cel minim de civilizaþie, chiarsub cel ceauºist ºi cu un salariudin lumea a treia. Odatã cuvacanþa aleºilor, se scumpesc ºigazele cu 10%, pe principiuleuropean al liberalizãrii preþuluila gaze, motiveazã Julien Cioloº.Dar salariilor românilor ºi nivelulde trai cînd vor deveni principiieuropene, to’arãºe premier?
Oare doamna duce lipsã delenjerie intimã?
Pe perioada vacanþei, sã nu-iuitaþi pe muºterii noºtri carefaulteazã, ori de cîte ori au ocazia,poporul român ºi imagineaRomâniei. Încã o obrãznicie, careîntrece orice limitã, vine din partealui Carmen Iohannis, care, la cei 56de ani, pare cã a cãzut ºi s-a afundatîn sindromul adolescentin. Întimpul vizitei preºedinteluiGermaniei la Sibiu, a încãlcat gravprotocolul, venind la întîlnireaoficialã fãrã sutien, dar cu o poºetãde 5000 de euro. Oare doamna ducelipsã de lenjerie intimã? Dezgustãtorºi caraghios, nu? Jurnalistul VictorCiutacu a lansat un atac extrem dedur la adresa soþiei lui Iohannis: „La56 de ani, sã fii soþie de preºedinteºi sã-þi laºi sfârcurile la(între)vedere la o vizitã oficialã aunui alt ºef de stat, înseamnã sã n-ai pic de simþ al ridicolului”! WernerKlaus Iohannis ºi Julien Cioloº, înacceaºi notã, se tot învîrt în jurulcozii, se împiedicã în ea ºi cad întot felul de prãpãstii.
45 de milioane de euro pe ande la stat pentru un trãdãtor
O altã bilã neagrã pentru ei ºi pentrutoþi papugii care, mai nou, slugãrescimaginea unui fost rege trãdãtor deþarã! Ce servicii a adus Mihai ºiregalitatea þãrii noastre? Toatesemnificaþiile istorice, simbolice sauadministrative ale casei regale auîncetat odatã cu actul abdicãrii regeluiMihai. ªi nu l-a forþat nimeni sã
abdice! S-a înþeles cu ruºii, cã de-aial-au ºi decorat ºi i-au dat o rentãviagerã. Ce servicii pot aduce, astãzi,României fiicele unui trãdãtor strãin,în afara faptului cã vor pãpa baniistatului român? O finanþare de 45 demilioane de euro pe an de la stat pentrucasa fostului rege e o bãtaie de joc laadresa poporului. Voci din afarãvorbesc cã Mihai „se odihneºte decîteva luni bune într-o camerã cugheaþã”, în timp ce dudele urmaºe îºipun la punct ºi trag cu dinþii, fãrã niciundrept, de Republica România ºiaºteaptã finalizarea Mausoleului de laCurtea de Argeº, tot din banii statului.
Daþi-le o lecþie durãacestor paraziþi
Cum mai rãbdaþi fraþilor atîtanedreptate? Cum mai rãbdaþi sã vi seia din buzunar pentru a întreþine odroaie de trîntori? Guvernul acestarepetent ºi antinaþional minte cuneruºinare cã nu are bani pentrusalarii ºi pensii decente, dar are pentruurmaºii unui fost rege trãdãtor.Tovarãºe Cioloº, tovarãºe preºedinteal Republicii România, chiar nupricepeþi cã proiectul pe care l-aþipropus este o altã loviturã sub centurãdatã adevãrului istoric, dar ºiprezentului social. Aberaþia aceastade proiect trebuie supus unuireferendum! Guvernul nu esteîndreptãþit sã facã astfel de daruri dinbugetul de stat, cînd cetãþenii se zbatîn sãrãcie, cu cele mai mici salarii dinUE. Dragi români, daþi-le o lecþie durãacestor paraziþi ai României ºi nu-imai votaþi! Vrem o dezbatere publicã,vrem sã fim întrebaþi dacã mai dorimsã suportãm alte lipitori la borºulnaþional, tot mai puþin pentrucetãþeanul de rînd. Ce personalitatejuridicã ºi serviciu administrativ sãaibã o fantomã în culpã a istorieinoastre? Ce meritã Julien Cioloº,dacã oferã servicii urmaºilor unuitrãdãtor de þarã! Iar noi, ce facem?
Stãm cu ciocul mic în faþaimpostorilor ºi acceptãm tãcuþi totceea ce aceºtia scot cu forcepsul dinpunga noastrã ca sã-i plãtim peimpostori ºi ororile istoriei.
Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale
De ce se ridicã TraianBãsescu de la o zi la alta pe scenapoliticã? Cine îi dã voie sau o facedupã propriile puteri? Cred cã nu maiera cetãþean sau politician care nu îlvedea pe Bãsescu dupã gratii a douazi de când a plecat de la Cotroceni,încheindu-ºi cele douã mandate deºef al statului. Numai câtã vorbire s-a fãcut în jurul unor teme legate decasã, flota, justiþia ºi altele. Se vorbeachiar de dosare penale care îlaºteptau pe Traian Bãsescu pe latoate instanþele ºi pe la toateparchetele. Nu a fost sã fie nimic,cel puþin pânã acum. Sau poate cãIohannis nu a prins încã puteridepline ºi nu are la dispoziþie, dela Bãsescu, toate butoanele.
A apãrut de curând o ºtire, mai multîn zona mondenã în care se spuneacã Traian B. a plecat de la Cotrocenicu o serie de cadouri pe care i le-auoferit unii ºi alþii de-a lungul timpului.Zicea cã a luat diverse statuete ºitablouri de 2 lei, dar ºi vreo 3 sticlecu vin franþuzesc. Având în vedere cãvaloarea integralã a bunurilor nudepãºea 3.000 de euro sau 5.000 deeuro, cred cã vinul era cel mai valoros.O fi luat Bãsescu la plecare ºibutoanele de la justiþie ºi de laservicii, pentru cã mulþi spun cã estesuspect de intangibil. Sau poate cãIohannis îi este obedient ºi s-apregãtit timp de un an ºi jumãtate sã
ªtefan Bãeºiu
Pentru ce se ridicã Bãsescu?îi serveascã guvernarea, printr-oalianþã cu PNL-ul. La un momentdat chiar a fost vehiculat scenariulcu Bãsescu premier, deºi la vremearespectivã, imediat dupã instalarealui Iohannis, pãrea greu de realizat.Astãzi, cu Bãsescu ºef de partid,politician dispus sã candideze laparlamentare ºi chiar sã îºi asumerolul de premier lucrurile stau cutotul altfel. Par mai realizabile decâtcu un an de zile în urmã, când mulþiîncercau sã îºi închipuie cã TraianBãsescu îi va plimba prin Ciºmigiucopiii fostei europarlamentãriþe, fatacu succesurile ºi eºecurile. Maimult cu succesurile. La uniiîndrãzneala, ca sã nu spun tupeul,þine loc de inteligenþã.
Traian Bãsescu are în continuareacces pe piaþa politicã ºi a realizatuna din ultimele alianþe majore dinacest sector, chiar dacã este întredouã partide minuscule. A reuºit sãîl scoatã din joc pe Oprea sau i-aordonat sã iasã din joc ºi i-a preluatpartidul cu arme ºi bagaje. A realizatacest lucru în condiþiile în care UNPRera in love cu PSD ºi PNL intrase pefir pentru a realiza o alianþã. AcumBãsescu se laudã cu o mulþime deparlamentari, fãrã sã fi trecut prinalegeri. A reuºit ce nu au reuºit douãpartide mari, dar este pe undevaexplicabil. Uite aºa se contureazãpentru toamnã o posibilã alianþã de
guvernare PNL – PMP, în cazul încare se coaguleazã în combinaþie ºiUDMR-ul ºi se adunã de omajoritate, în jurul lui Bãsescu.Acesta nu va avea probleme în acere ºi primi fotoliul de premier.Chiar de acum se laudã cã va fi celmai bun candidat la fotoliul depremier. ªtie ce spune, având învedere cã a fost ºi premier înperioada în care a fost preºedinte ºia vegheat intens modul în care erauimplementate mãsurile economice.Unele dintre ele au rãmas în istorie.Este vorba de tãierea pensiilor ºi asalariilor pentru ca þara sã o ducã„bine”, aºa spuneau ai lui Bãsescuºi împrumutul tip „centurã desiguranþã” a celor 20 de miliarde deeuro. Nu ºtie nimeni ce s-a construitdin cele 20 de miliarde de euro.Probabil cã acelaºi mãsuri deausteritate îi aºteaptã pe români cuBãsescu premier. Bãsescu nu esteprost ºi ºtie cã un popor sãrac ºi plinde griji ºi datorii e mai uºor deguvernat decât un popor îndestulatcare începe sã punã întrebãri ºi nu
o duce de la o zi la alta.Iohannis va deveni ºi mai decorativ
cu Bãsescu premier, pentru cãBãsescu va acapara puterea în stilulpropriu ºi îl va þine în umbrã pepreºedinte. Este poate exact lucrul decare are nevoie Iohannis pentru a nuse mai vedea ce eºec de preºedinteeste. Cu Bãsescu premier ar avea pecineva priceput sã þinã acaparatãatenþia, iar el va avea asigurat somnulpânã la final de mandat sau cât odura guvernarea.
În condiþiile acestea, PSD chiar seîndreaptã cãtre opoziþie, aºa cumavertizeazã Adrian Nãstase. Singuraºansã a PSD este sã umfle foarte tareALDE ºi sã ciuguleascã foarte multdin voturile PNL. Numai cã ALDE arputea sã facã explozie, dacã e pompatprea mult. Întrebarea este dacã PSD– ALDE ºi UDMR ar putea scoate omajoritate. Dacã nu, PSD va trebuisã calce pe bec ºi sã încerce o alianþãcu PNL. A mai fost PSD - PD ºi adurat un an. Îl scoate iar Dragnea pePonta din jobe. Figura asta a fãcut-oºi la locale.
75 de ani de la apariþia ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DELA ORIGINI PÂNÃ ÎN PREZENT de G. CÃLINESCU (V)
urmare din numãrul trecut
Harta specificitãþii noastreeste conturatã cu o mânã a cãreisiguranþã este datã de forþaargumentelor unei culturi ºi uneiintuiþii geniale, ale unui spirit desintezã de o concreteþe greu egalabilã.Astfel, fondul nostru specific, „datulprimordial” , poate fi gãsit la „româniidin centru” – Eminescu, TituMaiorescu, Creangã, Coºbuc, Goga,Rebreanu, Sadoveanu, Blaga fiind„consultabili pentru nota specificãprimordialã”, ca „români puri”,însuºire proprie „ardelenilor” ºi„subcarpatinilor”,mai cu seamã – darºi la românii cu amestec de sângemeridional (Alecsandri, Odobescu)sau la tracii autentici (Bolintineanu,Caragiale, Macedonski). Caracteristicepentru românii din centru sunt
„regresiunea cãtre civilizaþia de modarhaic” ºi „pasivitatea faþã de naturã”,trãsãturi ce se regãsesc la „popoarelestrãvechi”, cu „civilizaþie pastoralã”.Românul de la Dunãre „e mai idilicºi epicureean”, nefiindu-i proprii„jalea ardeleanã a lui Goga” ºi„ritualul milenar din poezia luiCoºbuc”. Aflat „la marginea de jos arasei noastre”, traco-elinul Caragialevine cu „sensibilitatea excesivã,iubirea de aglomerare citadinã,spiritul critic exagerat, zeflemist,preocuparea de politicã, apetiþia spreo culturalitate maximã,cunoaºterea deoameni, mimica repede, teatralitatea,oratoria” – elemente nu aflate „dincolode sufletul nostru”, ci doar „laterale”.Evreii, prezenþi la noi ca în toateliteraturile, „rãmân un factor din afaracercului rasial, fãcând puntea de legãturãîntre naþional ºi universal”. Refuzândideea imuabilitãþii, G. Cãlinescu trageconcluzia cã „specificul, ca ºi rasa,reprezentând un echilibru, e într-odeplasare înceatã dar continuã”, iardeterminarea lui „se va face cu vremea”,asta însemnând cã rãmânem pe maideparte ancoraþi în procesul de „a luacunoºtinþã de noi înºine”, ceea ce ne vaferi de inutile, ba chiar pãguboase,„prejudecãþi – cliºee”. Finalul Istorieiliteraturii române de la origini pânãîn prezent dã contur definitiv ideii demonumentalitate, care însoþeºte, dealtfel, permanent actul lecturii,
indiferent de „calibrul” cititorului. Nuîntâmplãtor – aºa cum observã ºiEugen Simion – dintre toate ideile luiG. Cãlinescu, cea care survine maides în scrisul lui este ideea demonumentalitate. Criticul lasã netaimpresie cã a cercetat literaturaromânã „din perspectiva uneimonumentalitãþi ideale”, întreagagalerie de scriitori mãrunþi avândastfel ocazia sã se integreze într-unsistem, într-o scarã de valori, ºi,„trãind în umbra piscurilor – cum totEugen Simion zice – exprimãîmpreunã o vastã dorinþã de afirmarea geniului naþional, o aprigã voinþãde construcþie în spirit”. Intenþia de ademonstra cã avem o literaturãvaloroasã, prin nimic inferioarã altorpopoare, care este, de altfel, exprimatãfãrã echivoc, încã din prefaþa Istorieiliteraturii române... De fapt, G.Cãlinescu a crezut constant întradiþiile vechi ºi neîntrerupte aleculturii române, în apartenenþa ei lamarea culturã europeanã, în vocaþiaei universalã. „Þãrile române -spunea el, spulberând atâteaprejudecãþi ºi complexe – n-au fostniciodatã în afara Europei ºiînceputurile lor dezvãluie o puternicãþinutã feudalã”. Aniversarea, chiar înaceste zile de sfârºit de iulie, a 75 deani de la apariþia monumentalei Istoriia literaturii române de la originipânã în prezent de G. Cãlinescu
constituie, din punctul nostru devedere, un prilej cât se poate denimerit de reconsiderare serioasã arolului pe care uriaºa personalitatecãlinescianã l-a avut în culturaromâneascã din secolul al XX-lea.Prin reconsiderare serioasãînþelegem, evident, repunerea lui G.Cãlinescu ºi a operei sale îndrepturile lor legitime, într-o vremecând, sub pretextul „revizuirilor”, maimult ori mai puþin lovinesciene, seîncearcã, de pe diverse paliere,minimalizarea, marginalizarea,izolarea personalitãþii ºi opereimarelui creator umanist. Înînvãþãmântul superior umanistactual, tot felul de imberbi ºi tutuline,pãtrunºi oarecum prin efracþie înlumea universitarã, au ajuns sãvorbeascã despre G. Cãlinescu dinvârful buzelor, cu rictusuri ºi intonaþiiironice, mimând obscure complexede superioritate, ca despre un capitoldepãºit de istorie literarã, plin de toatepãcatele „ismelor” secolului trecut.Spãlarea creierelor continuã, peprincipiul dominoului, astfel cã, înînvãþãmântul preuniversitar, „Divinulcritic” a ajuns sã fie tratat inadmisibil.ªi asta, într-o perioadã când culturaromâneascã, în ansamblul ei, lipsitãde vigoarea unei componentesãnãtos naþionale, pare a-ºi fi pierdutdefinitiv busola. Înapoi la Cãlinescu!(Sfârºit). Eugen MÃICÃNEANU
Comunicat de presã Agenþia Europeanã pentruSecuritate ºi Sãnãtate în Muncã(EU-OSHA) organizeazã, la nivelulUniunii Europene, Campaniapentru locuri de muncã sigure ºisãnãtoase 2016-2017, cu tema“Locuri de muncã sãnãtoase pentrutoate vârstele”, în contextul în careîn Europa forþa de muncã se aflãîntr-un proces de îmbãtrânire,multe state membre mãresc vârstade pensionare, condiþii în carelucrãtorii vor avea o duratã a vieþiiprofesionale mai mare ºi vor fiexpuºi mai mult timp pericolelor ºiriscurilor de accidentare ºi
îmbolnãvire profesionalã la locurilede muncã.România se confruntã ºi ea cu otransformare socio-economicãprofundã, ca urmare a schimbãrilordemografice fãrã precedent,estimându-se cã pondereapopulaþiei cu vârstã mai mare sauegalã cu 65 de ani se va dubla, dela 15% la 30% în anul 2060, ceeace determinã posibilitatea de a seexercita o presiune puternicãasupra costurilor aferente pensiilor,serviciilor medicale ºi serviciilor deîngrijire de lungã duratã. Aparenecesitatea prelungirii vieþii
profesionale pentru a se puteaasigura un sistem de pensiiadecvat ºi sustenabil. Pentru caacest lucru sã se poatã realiza, suntnecesare condiþii de muncã sigureºi sãnãtoase pe tot parcursul vieþiiactive a lucrãtorilor, în rândulcãrora se remarcã o tot mai marediversitate. În acest scop, esteesenþialã promovarea unei culturia prevenirii riscurilor profesionale,pentru a sprijini munca productivãºi favorabilã sãnãtãþii la toatevârstele, fiecare stat trebuind sã iamãsuri specifice în vedereaîmbunãtãþirii condiþiilor desecuritate ºi sãnãtate în muncã
pentru toþi lucrãtorii. Campania îºi propune sã selectezeinformaþiile ºi exempleledisponibile din statele membre aleUniunii Europene ºi sã le distribuieîn toatã Europa pentru a combatefenomenul de îmbãtrânire apopulaþiei active. În cadrul acestei acþiuni,Inspectoratul Teritorial de MuncãMehedinþi, împreunã cu InspecþiaMuncii, desfãºoarã în perioadaaugust-septembrie 2016 sesiunide instruire – informare –conºtientizare, la care sunt invitaþisã participe reprezentanþi ai
Reper esenþial almunicipiului de reºedinþã a judeþuluiMehedinþi, Monumentul – Criptã alEroilor Mehedinþeni din RãzboiulReîntregirii face parte din lunga seriede monumente ridicate în þarã, lapuþin timp dupã încheiereaconflagraþiei, ca rezultat alnumeroaselor iniþiative întreprinse înacest sens de foºtii luptãtori, patrioþi,familii ºi autoritãþi, ca semn decinstire a memoriei sutelor de mii deeroi jertfiþi pentru Întregirea Neamului.
Timp de circa douã decenii, darmai ales în primul deceniu de dupãrãzboi, în þarã ºi în Mehedinþi, înoraºe ºi în sate, au fost ridicatemonumente ºi au fost puse troiþe ºiplãci comemorative, în raport cufondurile ºi posibilitãþile materiale alecomunitãþilor respective, toatedestinate sã-i cinsteascã pe eroi ºi sãle pãstreze amintirea în conºtiinþageneraþiilor urmãtoare.
Cele mai multe dintre acestemonumente s-au datorat activitãþiigeneroase a Societãþii „CultulEroilor”. La Turnu Severin, aceasta aluat fiinþã la 20 decembrie 1919, fiindprecedatã de Societatea„Monumentele Eroilor” ºi avându-l capreºedinte pe generalul Obogeanu,comandantul Diviziei I, aflatã atuncicu comandamentul în reºedinþajudeþului Mehedinþi. Numelesocietãþii aratã cã prima preocuparea acesteia a fost sã se îngrijeascã demarele numãr de morminterãspândite în toatã þara, acolo undeluptaserã ostaºii mehedinþeni.Aceastã operã a durat pânã în 1928ºi s-a desfãºurat în paralel cuiniþiative particulare generoase avândacelaºi scop, cum a fost aceea ainstitutorului N.D. Spineanu, primulcare, în 1920, a donat 10.000 de leipentru îngrijirea mormintelor eroilor.
Proiectul construcþiei unuimonument al eroilor la Turnu Severins-a nãscut în 1924, când comitetullocal al Societãþii „Cultul Eroilor”(format din generalul Darvari,colonelul ªt. Popescu, colonelulIustinian, Marius Vorvoreanu,prefectul judeþului, V. Petrescu,
MONUMENTUL – CRIPTÃ AL EROILOR MEHEDINÞENI DINRÃZBOIUL REÎNTREGIRII NEAMULUI ROMÂNESC
inginerul ºef al judeþului, profesorulE. Nemeº, directorul ªcoliiComerciale ºi colonelul N. Aleman,comandantul Cercului de RecrutareMehedinþi) s-a adresat unor arhitecþipentru propuneri de planuri înreferire. Nu s-a putut însã face nimicdin pricina lipsei banilor, a pãrerilorcontradictorii cu privire la monumentºi a lipsei omului care sã-ºi asumerolul de liant, mediator ºi conducãtoral tuturor iniþiativelor.
Decizia edificãrii Monumentului s-a luat la 27 mai 1927, odatã cualegerea unui nou comitet al Societãþii„Cultul Eroilor”, format din generalulSamsonovici, comandantul Diviziei a19-a, ing. V. Petrescu, pr. ªt. Pârligras,protoiereul judeþului, C. Marinchescu,administrator financiar, N. Petculescu,directorul filialei locale a BãnciiNaþionale ºi I. Giurescu, directorulBãncii Comerciale. Prin faptul cã noulcomitet a hotãrât pozitiv ºi fãrã echivocasupra construcþiei ºi a stabilitmodalitãþile principale de colectare afondurilor, în istoria Monumentului dela Turnu Severin data de 28 mai 1927constituie un moment decisiv, care vafi consolidat în anii urmãtori prinhotãrâri la fel de importante în aspectepunctuale fãrã de care lucrãrilepropriu-zise n-ar fi putut începe ori s-ar fi amânat la nesfârºit.
În 1928, de pildã, comitetul(avându-i în componenþã ca noimembri pe generalul Mironescu,comandantul Diviziei a 19-a, pePompiliu Bãbeanu, I. Gogan ºi VirgilNetta) a hotãrât sã facã intervenþiilenecesare cãtre primãria severineanãpentru a obþine un loc în ParculTrandafirilor în vederea amplasãriiMonumentului. La aceeaºi datã, s-auadmis, în principiu, planurilearhitectului State Baloºin, iar înlegãturã cu grupurile de bronzprevãzute a fi puse pe monument s-acãzut de acord sã se cearã propuneride la trei – patru sculptori, elaborateîn consens cu ideile directoare alecomitetului ºi cu cele aleconducãtorului întregului proiect.
În anul 1929, alãturi de „CultulEroilor”, la susþinerea edificãrii
Monumentului a venit ºi Societatea„Carpaþi” a gradelor inferioaredemobilizate, constituitã ºi ea imediatdupã încheierea rãzboiului ºi care, în1929, a fuzionat cu filiala localã a„Cultului Eroilor”. În momentulfuziunii, filiala Societãþii „Carpaþi” aadus ºi o sumã de 457.606 lei,strânsã în cei 10 ani scurºi de laînfiinþare.
A urmat ºedinþa consiliuluicomunal din 10 iunie 1929 când, lapropunerea primarului Virgil Netta,consiliul a hotãrât ca Monumentul sãfie ridicat în Parcul Trandafirilor, înfaþa caselor Iorgu Tache Popescu ºiDimitrie Burileanu. La 31 iulie acelaºian, a fost aprobat planul complet alMonumentului, fãrã devize, aºteptatesã fie trimise ulterior.
Acum s-a conturat pentru primaoarã imaginea Monumentului, peplanul prezentat de State Baloºinputând fi identificate: în faþã, o terasãcu parapetul ºi pavajul din piatrã deGura Vãii ºi cu copertine din piatrãde Câmpulung; în spate, o altã terasã,de proporþii mai mici, cu coborâreprin douã rânduri de scãri în piatrã,aºezate de o parte ºi de alta a corpuluiprincipal. Cele douã terase eraufãcute sã dea perspectivã ºi amploareMonumentului, legându-l deansamblul parcului ºi adãpostindmasca – criptã din interior, þinândcont cã edificiul urma sã fie unMonument – Criptã situat într-unparc public. Monumentul eraprevãzut sã fie executat din piatrã deCâmpulung, pe terasa din faþã ºi peaxul ei nord-sud. Corpul edificiuluiera flancat de patru coloane dinmarmurã de Ruºchiþa pentru acompleta ansamblul ºi pentru asublinia stilul arhitectonic de tradiþieromano-bizantinã, inspiratã dupãvechile aºezãminte romane destul defrecvente în zonã ºi dupã motivelebizantine, exprimate cu deosebire înproporþia coloanelor ºi capitelelor,adicã a elementelor aflate la bazaarhitecturii româneºti. Pe terasa dinfaþã ºi pe o estradã mai ridicatã, de oparte ºi de alta a corpului principal,urmau sã fie puse douã motive din
piatrã ºi plãci de marmurã în formãde mormânt, pe care erau sãpatedouã epitafe, destinate sã facãapologia eroismului din timpulromanilor ºi din timpul generaþieiMarii Uniri. Pe lespedea din dreaptaera prevãzut textul:
„Prinos de mãrire ºi închinareOSTAªILOR ROMÂNI ce ºi-au jertfitviaþa pentru întreirea Patriei Unite.
Admiraþie ºi recunoºtinþã aceloradintre supravieþuitorii ce ºi-ausfârtecat trupurile ºi vãrsat sângeleîn luptele glorioase sau nefericitepentru apãrarea gliei.
Mângâiere pentru cei ce aulãcrãmat ºi lãcrãmeazã încã,pierzând pe cei mai scumpi ai lor.
De-a pururea mãrturie cã gliaþinuturilor noastre este plãmãditã, lafel cu întreg pãmântul românesc, cusângele celor mai buni fii ai noºtri.
Cã prin aceastã jertfã s-achezãºuit ºi pecetluit de-a pururiUNITATEA ªI ÎNTREGIREANEAMULUI ROMÂNESC”
Pe lespedea din stânga:„Consolatio,Parentibus, quod habebunt
domestica exempla virtutes;Conjugibus, quod iis viris carebunt,
quod laudare quam lugerepraestabit;
Omnibusque militibus quorum ossa,non dispersa contecta sunt publicoopere atque muneribus publicis, eaqueextructione, ovae sit, ad memoriamaeternitatis, ara virtutis”.
Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi
În temeiul art. 94 alin.1,art.104 alin.1 lit.b coroborat cualin.3 lit. a ºi art.106 alin.1 dinLegea nr. 215/2001 privindadministraþia publicã localã,republicatã ºi actualizatã;
PREªEDINTELE CONSILIULUIJUDEÞEAN MEHEDINÞI
DISPUNE:Art.1 Se convoacã, în ºedinþã ordinarãConsiliul judeþean Mehedinþi, în ziuade vineri, 29 iulie 2016, ora 1200
la sala de ºedinþe din cadrul Palatuluiadministrativ al judeþului, cu urmãtoareleproiecte pe ordinea de zi: 1. Proiect de hotãrâre privindconstatarea încetãrii de drept,înainte de expirarea durateinormale a mandatului de consilierjudeþean al domnului MaliborschiMarinescu Victor, prin demisie. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii Publice Comisia juridicã 2. Proiect de hotãrâre privindconstatarea încetãrii de drept,înainte de expirarea durateinormale a mandatului de consilierjudeþean al domnului PopescuVirgil Daniel, prin renunþare. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii Publice Comisia juridicã 3. Proiect de hotãrâre privindconstatarea încetãrii de drept, înainte deexpirarea duratei normale a mandatuluide consilier judeþean al domnuluiTruºcã Constantin, prin demisie. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii Publice Comisia juridicã 4. Proiect de hotãrâre privindconstatarea încetãrii de drept,înainte de expirarea durateinormale a mandatului de consilierjudeþean al domnului VuvreaNicolae, prin demisie. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii Publice
CONSILIUL JUDEÞEAN MEHEDINÞI DISPOZIÞIEprivind convocarea Consiliului Judeþean Mehedinþi Comisia juridicã 5. Proiect de hotãrâre privindvalidarea unui mandat de consilierjudeþean. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii Publice Comisia de validare 6. Proiect de hotãrâre privindparticiparea la cursurile depregãtire, formare ºi perfecþionarea consilierilor judeþeni aiConsiliului Judeþean Mehedinþi. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii PubliceComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtateComisia pentru relaþii externeComisia de urbanismComisia pentru agriculturãComisia pentru servicii ºi comerþ 7. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Statelor de funcþii aleaparatului de specialitate alConsiliului Judeþean Mehedinþi. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii PubliceComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtate 8. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Statului de funcþii alSpitalului Judeþean de UrgenþãDrobeta Turnu Severin, începândcu data de 01 august 2016. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii PubliceComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtate 9. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Regulamentului deorganizare ºi funcþionare alCentrului de Asistenþã Medico -Socialã Cujmir. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii PubliceComisia juridicã
Comisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtate 10. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Regulamentului deorganizare ºi funcþionare al CentruluiRezidenþial de Îngrijire ºi AsistenþãMedico – Socialã pentru PersoaneVârstnice cu Dizabilitãþi Bîcleº. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii PubliceComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtate 11. Proiect de hotãrâre privindaprobarea atribuirii licenþelor detraseu pentru efectuarea transportuluipublic de persoane prin curseregulate, operatorilor de transportrutier care au adjudecat traseele înLicitaþia electronicã din 04.07.2016. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Compartimentul deAutorizare ºi MonitorizareActivitate TransportComisia juridicãComisia pentru servicii ºi comerþComisia de urbanism 12. Proiect de hotãrâre privindeliberarea Licenþelor de traseupentru transportul de persoane princurse regulate speciale. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Compartimentul deAutorizare ºi MonitorizareActivitate TransportComisia juridicãComisia pentru servicii ºi comerþComisia de urbanism 13. Proiect de hotãrâre privinddarea în folosinþã cu titlu gratuitCentrului ªcolar pentru EducaþieIncluzivã „Constantin Pufan”, aspaþiilor din imobilul situat înDrobeta Turnu Severin, str.Cãlugãreni nr. 1 bis. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii PubliceComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtate 14. Proiect de hotãrâre privindaprobarea organigramei ºi astatelor de funcþii ale DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºi
Protecþia Copilului Mehedinþi. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia Juridicã,Administraþie Publicã Localã,Resurse Umane, Achiziþii PubliceComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtate 15. Proiect de hotãrâre privindrectificarea ºi realocarea pe obiectivea sumelor aprobate pentru achitareaarieratelor provenite din neplatacheltuielilor de funcþionare/capital,precum ºi pentru susþinereaprogramelor de dezvoltare localã ºi aproiectelor de infrastructurã cenecesitã cofinanþare localã pe unitãþiadministrativ-teritoriale în anul 2016. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia economicãComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtateComisia pentru relaþii externeComisia de urbanismComisia pentru agriculturãComisia pentru servicii ºi comerþ 16. Proiect de hotãrâre privindrectificarea bugetului propriu aljudeþului ºi a listei de investiþii ajudeþului pentru anul 2016. Prezintã Preºedintele ConsiliuluiJudeþean – Direcþia economicãComisia juridicãComisia economicãComisia învãþãmânt, culturã, sãnãtateComisia pentru relaþii externeComisia de urbanismComisia pentru agriculturãComisia pentru servicii ºi comerþ 17. Diverse (nu se dezbat proiectede hotãrâri). Art. 2 Prezenta dispoziþie, pringrija Serviciului Juridic -Contencios, Administraþie PublicãLocalã, se va comunica:- Instituþiei Prefectului JudeþuluiMehedinþi;- Tuturor consilierilor judeþeni;- Direcþiilor de specialitate aleConsiliului judeþean Mehedinþi. Emisã astãzi, 22 iulie 2016, înmunicipiul Drobeta Turnu Severin.
Începi sãptãmâna cu chef de viaþã, dornic de arezolva treburile restante ºi de a fi în mijloculcelorlalþi. Relaþiile primesc raze astrale minunate,astfel cã teatrul va fi la el acasã. Sunt posibile cadourisau recompense bãneºti, oricum chestiunilefinanciare vor fi la ordinea zilei. Fii prudent lacheltuieli! Finalul sãptãmânii îþi aduce întâlniri,dialoguri cu persoanele din anturajul apropiat, darºi excursii sau mici cãlãtorii pentru a rezolva diverse.Þine cont de conflictele mocnite, ascunse: îþi potsubmina atât sãnãtatea cât ºi imaginea socialã!
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
Stãrile sufleteºti tensionate persistã în primele zileale sãptãmânii. Sunt fondate, dar totul se poate depãºicu rãbdare ºi discernãmânt. Fiind foarte sensibil lamediul înconjurãtor, binevenite ar fi plimbãrile înaer liber sau meditaþia în locuri sfinte, te vei simþimai bine, revenind la starea ta caracteristicã de paceºi liniºte. În urmãtoarele zile, chestiunile financiarepredominã. Poþi primi cadouri, recompense bãneºti,oricum lucruri care te bucurã mult. La locul de muncãapar ceva modificãri benefice, atât cât sã-þi dea curajsã mergi mai departe.
Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)
Prietenii ºi prietenia capãtã noi valenþe pentrutine, începând cu aceastã sãptãmânã. Cu toatecã astrele nu-þi dau încã frâu liber la acest capitol,raze minunate ºi binevenite îmbunãtãþesc multsituaþia. Ar fi bine, totuºi, sã te desprinzi depersoanele care te necãjesc prea mult, se pot ivisituaþii dinamice la locul de muncã. ªi sãnãtateaeste vizatã în aceste zile, dar sunt momentetrecãtoare. Spre sfârºitul sãptãmânii te vei simþimai bine, vei dori compania celorlalþi, dar ºiactivitãþi antrenante. Odihneºte-te ºi evitã stresulºi spaþiile aglomerate!
Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)
În primul rând cariera ºi imaginea ta în societatesunt temele principale din primele zile alesãptãmânii. Este bine sã observi punctele tari ºipe cele slabe ale acestor sectoare de viaþã ºi sãtrasezi un plan de îmbunãtãþire. Numai tu eºtiartizanul vieþii tale, astfel cã acum este momentulsã preiei frâiele a tot ce doreºti sã schimbi, îþiaduci în preajmã prieteni, dar ºi susþinãtorii dinsegmental profesional. Schimbul de amabilitãþiºi informaþii este binevenit pentru toatã lumea.Finalul sãptãmânii este potrivit odihnei ºiplimbãrilor uºoare în aer liber.
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Recomandabil este sã-þi faci planuri pentrucãlãtorii ºi excursii la începutul sãptãmânii.Personalitatea ta sclipeºte, iar comunicareaprimeºte raze minunate, ajutându-te sã vorbeºticu multã artã. A viziona o piesã de teatru, unfilm bun sau o vizitã la o galerie de artã, ar fiactivitãþi potrivite. Eºti preocupat de carierã ºide imaginea publicã. Câteva neplãceri, darsunt trecãtoare. Weekend-ul îþi aduce discuþiiºi întâlniri interesante cu prietenii, în carefactorul sufletesc este la cote înalte. Odihneºte-te ºi nu pleca urechea la toate informaþiilevehiculate în preajma ta!
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Mantia divinã te înconjoarã, oferindu-þi o aurãmisterioasã ºi fermecãtoare în acelaºi timp.Capitolul financiar începe sã se îmbunãtãþeascã,atât cât sã-þi dea încredere în viitor. Se vor ivibinevoitori care sã te sprijine în a-þi mãri bugetulde venituri. Apar ceva cheltuieli, dar rezonabile.Eºti preocupat de filozofie, domenii spirituale saude cãlãtorii, studii ºi cercetãri. Plimbãrile în locurideosebite, meditaþia în locuri sfinte sau lecturareaunei cãrþi deosebite ar fi cele mai indicate.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Relaþiile parteneriale, domeniile oculte,moºtenirile, elevarea spiritualã, un adevãratamalgam de stãri ºi evenimente, caracterizeazãaceastã sãptãmânã. Dorinþa de a-þi înfrumuseþaºi rafina trupul ºi sufletul, devine o preocuparemajorã. Sunt posibile activitãþi legate dechestiuni financiare, cu accent pe banii proveniþide la alþii. Cheltuieli diverse, dar ai suficienþibani pentru toate. Însã vor exista momente încare te vei desprinde, aparent, de planul fizic,orientându-te cãtre orizonturi spirituale, ai partede activitãþi recreative.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Sãptãmâna debuteazã cu multã muncã laserviciu, dar ºi acasã în plan personal ai treburirestante ce nu trebuie neglijate. Organizeazã-þitimpul ºi resursele, astfel încât sã rezolvi totul cubine. Fii prudent ºi în privinþa sãnãtãþii, pentru cãse vor evidenþia afecþiuni mai vechi sau mai noi.Sunt posibile discuþii aprinse cu partenerul de viaþãsau colaboratorii. Evitã provocãrile celorlalþi! Suntmomente pasagere uºor de rezolvat. Finalulsãptãmânii aduce cheltuieli comune cu alþii, fie pefacturi, taxe, moºteniri, fie pe activitãþi distractive.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Se pare cã orice altceva apare în jurul tãu,gândurile îþi vor fi îndreptate cãtre aventuri,distracþii ºi iubiri în primele zile ale sãptãmânii.Tipic naturii tale schimbãtoare te plictiseºti repedede tot ºi treci la un alt subiect. Noroc cã astrelevegheazã atent asupra ta ºi îþi mai tempereazãelanul, chiar dacã nu-þi prea convine acest lucru.Stãrile sufleteºti fluctueazã destul de mult,recomandabilã fiind retragerea din cotidian ºimeditaþia atentã la tot ce se petrece în jurul lor. Aisucces de activitãþi comune cu ceilalþi.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)
La începutul sãptãmânii eºti preocupat cutreburile casnice. De asemenea este rost ºi dedialoguri cu membrii familiei ºi cu rudele.Predominã aspectele legate de patrimoniu,moºteniri, problemele celor dragi. Ai chef dedistracþii, aventuri sau, curios pentru natura ta,te gândeºti la persoana iubitã ºi la copii. Sfârºitulsãptãmânii aduce provocãri la locul de muncã.Este posibil sã lucrezi mult, suplimentar, bachiar sã participi la reuniuni profesionale deanvergurã. Fii prudent ºi dozeazã-þi eforturile,deoarece sãnãtatea este vulnerabilã!
Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)
Întâlnirile ºi dialogurile cu persoanele dinanturajul apropiat sunt frecvente în primele zileale sãptãmânii. Este bine sã îþi selecteziinformaþiile aflate ºi unele întâlniri, pentru cã tevor obosi mult ºi pe deasupra sunt inutile. Ar fibine sã te desprinzi de unii care doar profitã depe urma ta. Treburi gospodãreºti ºi dialoguriimportante cu membrii familiei. Se pot lãmuriaspecte patrimoniale, care implicã cheltuielicomune. Sfârºitul sãptãmânii este favorabildistracþiilor, aventurilor împreunã cu persoanaiubitã ºi copiii. Chiar ºi un hobby este binevenit.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
Sãptãmâna debuteazã cu preocupãri legate debani. Capitolul financiar începe sã primeascã razeastrale minunate, dar discrete. O mânã nevãzutãte ajutã, liniºtindu-þi sufletul ºi ameliorându-þipuþin situaþia financiarã. Sunt posibile moºtenirisau veºti legate de acestea. Ar fi nevoie sã facidrumuri scurte sau sã te întâlneºti cu persoaneledin anturajul apropiat. Vorbeºte puþin despre tineºi slãbiciunile tale. Unii te pot înþelege greºit.Aceastã sãptãmânã ar fi bine sã o petreci acasã,alãturi de membrii familiei. Treburile gospodãreºtile poþi desfãºura uºor ºi cu spor.
Perioadã analizatã a fostpozitivã pentru leu, acestaapreciindu-se comparativ cuprincipalele valute, recuperândpierderile provocate de deciziabritanicilor de a pãrãsi UE.
Cererea tot mai mare de lei aprodus scãderea euro de la 4,4727,la începutul intervalului, la 4,4444lei, cel mai mic curs al ultimeloropt luni. Faþã de data de 16 iunie,când a fost atins maximul ultimilordoi ani ºi patru luni de 4,5396 lei,scãderea monedei unice este depeste 9,5 bani. Comparativ cusfârºitul lui 2015, euro a scãzutfaþã de leu cu circa 1,4%, dar nueste de aºteptat o alunecare sub4,4 lei.
Marcãrile de profit ºi luarea de cãtreinvestitori a unor poziþii de siguranþãînainte de finalul întâlnirii Comitetuluide politicã monetarã al RezerveiFederale americane (FOMC), au avutca efect creºterea cursului la 4,4633lei, la finalul perioadei.
Piaþa s-a deschis, la sfârºitulintervalului, la 4,4510 lei. Cerereamai mare de valutã a ridicat cotaþiile4,4650 lei iar dupã amiazã ele aucrescut pânã la 4,4720 lei.
Fundamentele bune aleeconomiei româneºti ºi liniºtea dinmediul politic, la care se adaugãnivelul reconfortant al dobânzii-cheie practicate de BNR încomparaþie cu cele reduse ale BCE,Fed sau Banca Angliei reprezintãatuuri pentru leu, raportul faþã deeuro urmând a se consolida înculoarul 4,45 – 4,5 lei. Schimbãrilede trend vor fi produse deevenimentele externe. Radu Georgescu
Leul s-a apreciat de laînceputul anului cu 1,4%
Analiºtii chestionaþi de CFARomânia anticipeazã o revenire înurmãtoarele ºase luni la nivelul de4,55 lei iar pentru orizontul de 12luni media este vãzutã la 4,53 lei.În privinþa indicatorului deîncredere macroeconomicã acestaa coborât în iunie, comparativ culuna anterioarã, cu 7,3 puncte la58,5 puncte.
Cursul dolarului american s-amiºcat între 4,0455 ºi 4,0631 lei,la sfârºitul intervalului media fiindstabilitã la 4,0517 lei, într-o ºedinþãîn care cotaþiile au fluctuat între4,037 ºi 4,057 lei.
Media monedei elveþiene, care s-a tranzacþionat pe pieþeleinternaþionale între 1,082 ºi 1,09franci/euro, a coborât de la 4,1158la 4,1045 lei, iar la finalul perioadeia fost stabilitã la 4,1153 lei.
Perechea euro/dolar a scãzut dela 1,1080 la 1,0953 dolari iar lasfârºitul intervalului tranzacþiile serealizau pe pieþele internaþionaleîntre 1,0980 ºi 1,1028 dolari.
Pe pieþele internaþionale s-aconturat un trend descendent pentrueuro provocat de Brexit, de crizabancarã italianã sau de evenimenteleteroriste care se înmulþesc. Laaceasta se adaugã lipsa unorrezultate concrete ale programuluiderulat de BCE pentru stimulareaeconomiei ºi inflaþiei din zona euro.În schimb, economia americanã s-a redresat semnificativ, cu un ºomajde circa 5%, vânzãri în detaliu încreºtere în ton cu evoluþia pozitivã aproducþiei industriale.
Analiza cuprinde perioada 20 –26 iulie.
În perioada 18-23 Iulie2016 la Ploieºti a avut locCampionatul European de Unifightunde au participat 150 de sportividin: România, Federaþia Rusã,Republica Moldova, Bulgaria,Turcia, Italia, Portugalia, Finlanda,Belarus, Azerbaidjan. Unifight-ul (lupta universalã),este un sistem de luptã desprinsdin pentlatonul militar care semanifestã prin solicitarea complexãa tutuor calitãþilor motrice.Concursul include douã probe:pista militarã cu obstacolefinalizatã cu proba de tir ºiaruncarea cuþitului la þintã ºi luptacorp la corp în ring unde suntfolosite cele mai eficiente tehnicidin Judo, Ju-Jitsu, Full contact,box etc. (toatã gama de tehnicimarþiale), pe un regulament dearbitraj simplu ºi foarte eficient. În lotul României au fost
I.G.M.
La Campionatul European deUnifight doi Judoka de la Palatul
Copiilor - Filiala Strehaia au urcatpe treapta a doua a podiumului
selecþionaþi ºi doi sportivistrehãieni care se antreneazã încadrul Palatului Copiilor - FilialaStrehaia: Speriuº Nicu Gigi, care aobþinut dublu titlu de VicecampionEuropean la Unifight Light ºiUnifight Full la categoria de 60 kgºi Dragomir Mãdãlin Gabriel,Vicecampion European la UnifightLight ºi medalie de bronz la UnifightFull. Cei doi aºi pãstreazã locul înlot pentru a reprezenta Româniala Campionatul Mondial ce vaavea loc la Medyn în Rusia. Îi felicitãm pentru cã aureprezentat cu cinste România,Mehedinþiul ºi Strehaia la ocompetiþie de nivel european. La acest campionat au fost invitaþica arbitri doi profesorimehedinþeni: Gîdea Ilie de laStrehaia ºi Oliver Vlad de la DrobetaTurnu Severin, care în urmaverificãrilor de la stagiul cu arbitriau fost promovaþi de cãtreFederaþia europeanã la gradul deArbitri Intenaþionali categoria C,fiind delegaþi sã arbitreze laCampionatul Mondial. Pe naþiuni România a ocupatlocul 3 (medalie de bronz),Republica Moldova locul 2 (argint)ºi Federaþia Rusã locul 1 (aur),deci împreunã (România Mare)am putea fi primii în multesectoare.
angajatorilor ºi angajaþilor, aipartenerilor sociali (sindicate,patronate), ai serviciilor externe deprevenire ºi protecþie, în care vor fiprezentate obiectivele ºi motivareaacestei Campanii, cunoscut fiindfaptul cã în contextul îmbãtrâniriiforþei de muncã, este tot maiimportant ca lucrãtorii ºi angajatorii
Comunicat de presãsã colaboreze în vedereapromovãrii muncii durabile pentrutoþi. Pentru a asigura îmbãtrânireaºi pensionarea în condiþii bune desãnãtate sunt necesare condiþii delucru echitabile, sigure ºisãnãtoase de la începutul ºi pânãla sfârºitul vieþii profesionale. Condiþiile de muncã sigure ºisãnãtoase pe toatã durata vieþii
profesionale sunt benefice pentrulucrãtori, întreprinderi ºi societateîn ansamblu. Acesta este mesajulprincipal al campaniei „Locuri demuncã sigure ºi sãnãtoase”2016-2017. Mai multe aspecte legate dedesfãºurarea acestei campanii segãsescpe site-ul internet al EU-OSHA http://www.healthy-workplaces.eu/ro.Inspector ºef Nicea MERGEANI
Primul meci oficialinternaþional de fotbal din istoriaSeverinului se va disputa astãzi(joi), cu începere de la ora 21, peStadionul Municipal, între CSPandurii Târgu-Jiu ºi FC MaccabiTel-Aviv. Partida conteazã pentruprima manºã a turului al III-leapreliminar al Europa League, iarpreþul biletelor variazã între 10 lei(peluze) ºi 30 de lei (tribuna I). Clasaþi, sezonul precedent, pe loculal III-lea în Liga I, gorjenii întâlnescpractic cel mai titrat club de fotbaldin Israel. Înfiinþat în 1906, MaccabiTel-Aviv a cucerit titlul decampioanã de 21 de ori, de 23 deori Cupa Israelului, iar CupaCampionilor Asiei în douã rânduri,în 1969 ºi 1971. Din 1992, dincauza deselor conflicte politice dinzonã, echipelor israeliene li s-apermis sã joace în Europa, iarMaccabi a evoluat sezonul trecut înChampions League, unde n-aadunat niciun punct, într-o grupã cuChelsea Londra, FC Porto ºiDinamo Kiev. În acest sezon,
Severinul, la debutulpe harta fotbalisticã
a Europei
Niþu a ratat podiumul european M. O.
M. O.
Severineanca Larisa - MariaNiþu s-a clasat pe locul al V-lea laCampionatul European de luptelibere, pentru cadeþi, din Suedia. LaStockholm, componenta CSMDrobeta a luptat la categoria 70 kgºi a trecut în primele 2 meciuri de
Maccabi, din postura devicecampioanã a Israelului, aînceput aventura europeanãîn turul al II-lea preliminar alEuropa League, unde aeliminat kazacii de la KaratAlmaty (1-1, 2-1).În schimb, CS PanduriiTârgu-Jiu s-a înfiinþat în 1963ºi a promovat pentru prima datã peprima scenã de-abia în 2005.Gorjenii n-au cucerit niciun trofeuintern ºi se pot lãuda doar cu oparticipare în cupele europene, în2013, când au atins faza grupelor înEuropa League, dupã ce au eliminatîn tururile preliminare pe LevadiaTallin (4-0, 0-0), Hapoel Tel-Aviv (1-1, 2-1) ºi Sporting Braga (0-1, 2-0), în play-off. În grupe, echipaPandurii s-a clasat pe ultimul loc,dupã ce a obþinut doar 2 puncte dindublele confruntãri cu AC Fiorentina(1-2, 0-3), Dnipro Dnipropetrovsk(0-1, 1-4) ºi Pacos Ferreira (0-0,1-1). Exceptând meciul cu LevadiaTallin, din turul al II-lea preliminar,care s-a jucat la Târgu-Jiu, CS
greutate, iar ªtefania Priceputu (CSMCraiova) a urcat pe cea de-a treiatreaptã a podiumului de premiere, la43 kg. Pentru severineanca Niþuurmeazã Mondialele de cadeþi,programate în perioada 13-18septembrie, la Tbilisi, în Georgia,dupã care va lupta, între 7-9octombrie, la Balcaniada de Juniori,care va avea loc la Craiova. Peste doaro sãptãmânã, componenta CSMDrobeta va merge ºi la CampionatulBalcanic pentru cadeþi, de la Bursa(Turcia). “Principalul obiectiv îlreprezintã Mondialele din Georgia,unde nici nu concep sã nu urc pepodium. La Balcaniadã voi lua sigurmedalie, atât la cadeþi, cât ºi la juniori.E ultimul meu an la cadeþi. Din 2017voi lupta doar la juniori ºi îmi dorescsã am rezultate cât mai bune pe planinternaþional”, a precizat elevaantrenatã de Marin Dobrescu.
Pandurii a fost nevoitã, în 2013, sã-ºi dispute meciurile de pe propriulteren pe “Cluj Arena”, deoarecepropriul stadion nu era omologatpentru fazele avansate ale EuropaLeague. În prezent, gorjenii îºicontruiesc stadion nou, care sãîndeplineascã standardele europene,iar pe “Municipalul” severinean nuvor putea juca decât jocul cuMaccabi. În cazul în care se calificãîn turul urmãtor (play-off), gorjeniivor juca tot la Cluj-Napoca.Pandurii au moralul bun înainteajocului cu Maccabi, dupã ce audebutat cu victorie în noul sezon alLigii I, scor 2-1 cu CSU Craiova.“Avem un moral foarte bun, dupãce am câºtigat în prelungiri meciul
cu Craiova. Ne aºteaptã un joc multmai dificil joi, când vom întâlni oechipã puternicã ºi experimentatã.Pandurii a pierdut jumãtate de lotîn pauza competiþionalã de varã,dar ne vom juca ºansa ºi sper sãne calificãm în turul urmãtor”, aspus antrenorul Petre Grigoraº. Latrei zile dupã meciul cu Maccabi,CS Panduri va întâlni campioanaRomâniei, Astra Giurgiu. Meciulcontând pentru etapa a II-a a Ligii Ise va disputa duminicã, cu începerede la ora 17:30, tot pe“Municipalul” severinean. Pentrujocurile din campionatul intern,preþul biletelor variazã între 5 lei(peluze) ºi 15 lei (tribuna I).
reprezentantele Suediei ºi Rusiei,dupã care a pierdut meciul dinsemifinale, disputat contra sportiveidin Belarus. Niþu a fost învinsã ºi înmeciul pentru locurile 3-5, în care aîntâlnit reprezentanta Italiei, astfel cãa ratat ºi medalia de bronz.
“Sunt dezamãgitã, chiar dacã e celmai bun rezultat al meu la Europenelede cadeþi. Anul trecut, la Subotica, înSerbia, mã clasasem pe 8, iar în 2014pe 11. Acum am început foarte binecompetiþia, cu 2 victorii clare, în caream întâlnit sportive puternice, dupãcare am pierdut meciul pentruaccederea în finalã. Cred cã asta m-a demoralizat ºi am fost învinsã ºiîn lupta pentru bronz. Mi-a lipsitprobabil încrederea. M-am clasatpe 5, din 20 de sportive care auconcurat la categoria mea degreutate”, a spus Niþu. Formatã din 7 sportive, delegaþiaRomâniei a cucerit, la Europenele decadeþi, la Stockholm, 3 medalii lalupte feminine. Astfel, la 40 kg, MariaCioclea (CS Târgoviºte) a luat aurul,Roxana Þif (CSS Lugoj)a obþinutargintul la aceaºi categorie de
Mã fraþilor, sã rãsturnã neaprimarele di la Gogoºu cu maºina,taman pin Bulgaria, de era sã ne lasefãrã un gospodar pin Mehedinþi, cãmãcar a mai miºcat una, alta, de erasã-l plângã sãtenii ºi alta nu. Acuma,sã fãcu praf ºi maºina, sã fãcu praf ºiconcediu, da mãcar scãpã omu cuviaþã. Cã viaþa merge mai departe. Patru conseleri judeþeni renunþarã lafoncþie, fro trei pesedei ºi unu di la PNL,da era de aºteptat, mai ales cã eicâºtigau mai mult ºi dacã tãiau frunzela câini, decât din indemnizaþia deconsilier. Pã ºi Tanþa lu Pecingine, de îlþine pe Gogu al lu Tãmâiosu, cât l-omai þine, pãnã ºi ea zisã cã nu s-a bãgatla conseleri din cauzã de diurnã. Pã ºtiþidumnevoastrã, fiecare ºedinþã nu egratis, e cu diurnã, da e ceva mai mareca alocaþia copiilor, aºa cã mai bine lipsã.Ori muncã în folosul comunitãþii, aºacum îi stã bine unui consilier local. Mã nepoate, chiar dacã a trecut cevatimp de la alegerile locale, mehedinþeniiîn general ºi severinenii, în special,nu au uitat una din promisiunilecandidaþilor, unii dintre ei câºtigândcu gargara „siguranþa cetãþeanului”.Uite cã nu-i aºa, cã mai zilele trecute,pe la miez de noapte, în zona„Dunãrea” , niºte ºmecheri s-au luatla bãtaie sub privirile speriate aleschimbãtorilor de valutã ºi aletaximetriºtilor. Cã sã bãteau ei între ei etreaba lor. Da nu înþelegem ce aveaucu simplii trecãtori, pietoni sau cumaºinile care treceau pin zonã. Grav ecã mai bine de trei sferturi de orã la faþalocului nu a ajuns nici un organ deordine, în ciuda apelurilor repetate ale nea Mãrin
Sucã, siguranþa severinenilor, trocu lu nea Gherghe,supãrarea lu nea Vîlcu ºi problemele di la Orºova
martorilor, iar ce se întâmplãîn zona respectivã nu estepentru prima datã. Ce ACAmãsii de treabã!?! ªi dacã vorbirãm de aleºiilocali, le reamintim ºipromisiunea fãcutã producã-torilor agricoli care îºi vândmarfa la „Piaþa Sârbilor”, cã lerezolvã sauna în care suntobligaþi sã stea toatã ziua.Saupoate aºteaptã ca pieþarii sãînmagazineze cãldura deacum pentru la iarnã, cândvor dârdâi de frig... Când ziceam cã neaGherghe Constantin adevenit istorie, iote cã hopa Costicãajunsã preºedinte la PMP Mehedinþi.Pãi da. Cã sã gândi ea tanti Dobrotã,cã la potenþa pe care o are, meritãdoar preºedinte executiv la judeþ ºiºãfã la municipiu, ºi în felul ãsta scapãde tot de nea Golea. Sucã îi zice lutanti Dobrotã sã nu fie prea sigurã,sau poate nu ºtie de prietenia dintreex primarul ºi ex preºedintele... ºidacã revine nea Eugen în consiliullocal severinean atunci sã vezispectacol! Ce mai. Orientat neaGherghe, care ºi-a asigurat primulloc pe listã la deputaþi la partidul lunea Bãsescu, iar pe tanti Dobrotãcicã o pune prima pe listã pentrusenatori. Da al mai mare câºtig pentrudon’ Titel este cã PMP-ul ajunsã aldoilea partid, dupe PNL, ca ºi forþãpoliticã în consiliul local severinean. Supãrat foc ºi nea Romicã. Nu cãnu prinsã un loc în parlamentullocal severinean, ci pe liderii
partidului care cicã l-au tras în piept.Ce mai! Sedus ºi abandonat, neaRomulus Vîlcu vrea sã pãrãseascãALDE din cauza lu nea Palaºcã ºinea Tudorescu ºi, cel mai probabil,îl va urma pe moºu Gherghe. Dadespre toate astea om mai vorbi. Mã fraþilor, face nea Nicolicea ãl marece face ºi ne mai amuzã câte un picuþ.Cum fãcu când fu invitat la o emisiuneºi îºi dete cu pãrerea despre cum îlvede Quintus pe Cioloº ca viitorpremier liberal. ªi nici nu o luã ºi nicinu o pusã ºi o zisã pe olteneºte cã„mai avea un pic ºi îl fãcea pe Cioloºpremier cu fainoºag”... Chiar aºa. Daunui oltean deputat la Buzãu cum i s-o putea spune? Mã fraþilor, da la Orºova nu-imiroasã a bine lu Sucã, mai ales cãnea primarele ãsta tinerel, de nu ºtienici ‘mnealui cum luã funcþia, cunorocu dezorganizãrii liberale, o dãîn gropi rãu de tot, în ultima vreme. ªi
s-ar putea sã mai tragã ºi pe alþii dupã‘mnealui. Pã sã propui matale sã daufrun miliard pe consultanþã care sãatragã fonduri europene, când aifuncþionari publici plãtiþi sã facã asta,sã numeºte furt pe faþã ºi sfidareacetãþeanului plãtitor de taxe ºiimpozite, cã altceva nu-i. Puteai sãfaci un plan de dezvoltare, pe care îlputea face o firmã de consultanþã,dacã subalternii nu sunt în stare, dasã plãteºti pe unii ca sã-þi spunã þieprimãrie cum sã atragi fondurieuropene, asta e trasã rãu de pãr ºi ede aviz la instituþiile abilitate. Cã eplãtitã de-a doua ºi nici nu începubine mandatu. Da aºa-i când n-aiexperienþã, te ia valu Dunãrii, mairepede decât pe alþii. Ptiu, drace, dasã nu ajungã mocirla ºi pi la Strehaia,c-atunci sã vezi! Da vorba lu al bãtrân:cum îºi aºterne unii, aºa dorm. Pãnã data viitoare, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti!
