Anul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nr . 520 . 520 . 520 zzz 1 ...pararea podurilor ºi podeþelor, dar...

CMYK

Anul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nr. 520 . 520 . 520 . 520 . 520 1 1 1 1 11 - 11 - 11 - 11 - 11 - 17 noiembrie 207 noiembrie 207 noiembrie 207 noiembrie 207 noiembrie 20111115 5 5 5 5 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

RESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANALEEA TEILOR NR.3, RM. VÂLCEA, JUDEÞUL VÂLCEA

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Degringoladaautorizãrii PSI a

ºcolilor din Vâlcea

































ŞtŞtŞtŞtŞtefefefefefan Bănică, mutan Bănică, mutan Bănică, mutan Bănică, mutan Bănică, mutat cu tat cu tat cu tat cu tat cu toooootttttcu concercu concercu concercu concercu concert de la Pt de la Pt de la Pt de la Pt de la Polivolivolivolivolivalentă înalentă înalentă înalentă înalentă înRRRRRomaneşti, la romaneşti, la romaneşti, la romaneşti, la romaneşti, la recomandarecomandarecomandarecomandarecomandarea ISUea ISUea ISUea ISUea ISU

CostinelAlecsandrescu, invitatla o cântare în arest
















Amãnunteîn pagina 11

2Amãnunte

în pagina

Edilii craioveni s-au întâlnit marþi cu reprezentanþiiISU ºi au fãcut bilanþul mãsurilor ºi autorizaþiilorantiincendiu la toate clãdirile din patrimoniul munici-palitãþii. Primãria mai are de autorizat opt ºcoli ºigrãdiniþe, un corp de clãdire de la Filantropia, pluscâteva sedii ale instituþiilor subordinate, dar ºi Poliva-lenta, care, deºi respectã toate mãsurile de siguranþã,a fost gãsitã descoperitã la capitolul „hârtii”.


5Amãnunte

în pagina

AutostradaSibiu-Piteºti, îndezbaterepublicãpe o hartãambiguã

















Olguþa,cu ISU laBilanþul PSI

















3Amãnunteîn pagina

11 - 17 noiembrie 2015 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Primãria Poiana Mare –judeþul DoljAdresa: StradaIndependenþei nr. 8-10Cod postal: 207470Telefon: 0251/235048Fax: 0251/235048E-mail: [email protected]

blic

itate

SC Pieþe Prest SA Râmnicu Vâlcea închiriazã spaþii comerciale în urmãtoarele locaþii:Hala Centralã - 4 spaþii comerciale destinate vânzãrii produselor agroalimentare, cu suprafaþa

cuprinsã între 10,50 – 11,30 mp.Piaþa Nord - 2 spaþii comerciale destinate vânzãrii produselor agroalimentare preambalate ºi

nealimentare, inclusiv textile ºi încãlþãminte. Suprafaþa celor 2 spaþii este cuprinsã între 4,96 mp ºi4,99 mp;

Complex PT3 Ostroveni – 6 spaþii comerciale destinate vânzãrii produselor agroalimentarepreambalate ºi nealimentare, inclusiv textile ºi încãlþãminte.

Suprafaþa celor 6 spaþii este cuprinsã între 6,53mp ºi 10,03 mp.Relaþii la sediul firmei sau la telefon: 0250/732708 interior 111.

de Criºu Popescu

Prinse în neregulã,conducerile ºcolilorau rãmasnepãsãtoare

În cadrul unei ºedinþe des-fãºurate în Prefectura Vâl-cea, comandantul ISU Vâl-

cea, col. Adrian Mesescu, a spuscã IªJ încã nu a înaintat un ra-port clar care sã „lumineze” in-stituþiile abilitate, dar ºi opiniapublicã, despre autorizaþiile eli-berate ºcolilor. „Existã trei fe-luri de ºcoli conform acestui cri-teriu de clasificare. Cele con-struite înainte de 1992, care res-pectã, toate, legislaþia de atunciºi pe care le controlãm ºi noi pe-riodic, dar nu li se poate cere sãrespecte noile reguli de autori-zare de acum. Acestea trebuiesã aibã materiale PSI ºi sã fiepregãtite cu semnalizãri sonoreîn caz de incendiu. De aseme-nea, cadrele sunt instruite sã ºtiecum sã se comporte în caz deincendiu, la fel ca la toate cele-lalte ºcoli. O altã categorie estecea a ºcolilor construite dupã1992 sau care au suferit lucrãride reabilitate ºi au autorizaþie.Pentru cã dupã lucrãrile de rea-bilitare trebuie sã primeascãautorizaþie. A treia categorieeste legatã de a doua. Adicã aufost construite sau reabilitatedupã 1992, dar nu au autoriza-þie. Anul acesta, din controale-le pe care le-am efectuat, 26 deunitãþi ºcolare deþin autorizaþie,49 trebuiau sã deþinã, dar nudeþin. În procesele-verbale re-zultate în urma controalelor,acestea au primit avertismente

Inspectoratul ªcolar Judeþean (IªJ) Vâlceaîntârzie sã facã publicã situaþia ºcolilor autori-zate ºi neautorizate din punct de vedere alcapacitãþii de reacþie la incendiu. ColonelulAdrian Mesescu, ºeful Inspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã (ISU) Vâlcea, susþine cã înurma verificãrilor a gãsit mai multe ºcoli carenu au autorizaþii, decât cele care corespundlegislaþiei. Profesorul Sorin Cumpãnãºoiu,inspectorul ºcolar general adjunct, a promis cãpânã pe 18 noiembrie raportul IªJ va fi fãcutpublic.

sau amenzi, plãtite de adminis-tratori, dar nu au venit sã sereautorizeze”, a declarat colo-nelul Mesescu. În Vâlcea exis-tã 95 de unitãþi ºcolare.

IªJ amânã raportareapânã pe 18 noiembrie

Inspectorul ºcolar general ad-junct, profesor Sorin Cumpãnã-ºoiu, recunoaºte cã instituþia pecare o reprezintã nu are, deocam-datã, o situaþie clarã a ºcolilorneautorizate. „Pânã pe 18 noiem-brie trebuie sã avem o situaþie lazi, pe care sã o prezentãm dom-nului ministru Câmpeanu.Aceastã situaþie va fi trimisã ºiISU ºi presei, pentru cã nu avemce ascunde. Într-adevãr, existãdestule ºcoli neautorizate”, aspus Cumpãnãºoiu. IªJ Vâlcease confruntã cu o situaþie ilarã.Existã directori de unitãþi ºcola-re care se miºcã extrem de greu

ºi nu trimit cãtre instituþia care îituteleazã un rãspuns clar referi-tor la autorizare. Aºa cã echipade la IªJ trebuie sã verifice per-sonal sau sã îi someze pe direc-torii deficitari în comunicare sãtrimitã prin mail, scanate, toatedocumentele referitoare la auto-rizare. În urma acestor rãspun-suri trimise, conducerea învãþã-mântului vâlcean va ºti ºi va co-munica situaþia exactã a ºcolilorneautorizate.

Col. Mesescu: „Avi-zare nu înseamnãautorizare!”

Col. Adrian Mesescu averti-zeazã asupra confuziilor care sefac pe acest subiect, specificândcã avizarea nu echivaleazã cuautorizarea. „Avizul se eliberea-zã proiectantului înainte sã seînceapã lucrarea, în baza docu-mentaþiei. La recepþia finalã aobiectivului trebuie sã fim che-maþi sã verificãm dacã s-a res-pectat sau nu acest aviz. DacãISU constatã cã da, atunci be-neficiarul are dreptul sã cearãautorizaþie, iar aceasta se elibe-reazã conform realitãþii din te-ren, nu a documentaþiei, dar numai târziu de ºase luni de la re-cepþia finalã. Asta e valabil laorice obiectiv, nu doar la ºcoli”,a explicat comandantul ISUVâlcea.

Primãria Mihãeºtimodernizeazã intrarea

dinspre Râmnicu Vâlcea

Administraþia publicãlocalã din Mihãeºti ademarat lucrãri de

modernizare a intrãrii dinspreRâmnicu Vâlcea. Au fost alo-cate din bugetul local aproxi-mativ 200 de milioane leivechi pentru trotuare, paveleºi rigole, pe drumul de intra-re în comunã, dintre munici-piul capitalã de judeþ. Au fostplantaþi 150 de platani peambele pãrþi ale ºoselei. Pri-mãria comunei Mihãeºti con-tinuã asfaltarea drumurilordistruse dupã calamitãþile na-turale din 2014, din sateleBuleta, Scãriºoara, Bârseºti ºiNegreni. La unul din drumu-rile care leagã Negreniul derestul comunei, încã se lu-creazã pe un tronson de 3,7kilometri. Primarul Constan-tin Bãrzãgeanu (foto) promi-te cã pânã la finalul anului sevor asfalta toate drumuriledistruse de inundaþii, pânã lafinalul anului, iar în proiectulde lucrãri sunt prevãzute re-pararea podurilor ºi podeþelor,dar ºi rigole pe ambele pãrþiale drumurilor. Pentru reface-rea acestor drumuri, primãriaa primit de la guvern, pentrusituaþii de urgenþã, aproxima-tiv 20 de miliarde lei vechi.De asemenea, se lucreazã ladrumul dinspre stadionul dincomunã (1 kilometru). S-a

turnat covorul asfaltic, ur-mând ca în perioada imediaturmãtoare sã se monteze rigo-lele. „Foarte important pentrunoi este cã am respectat do-rinþa populaþiei comunei, carea cerut parcãri. Aºa cã amamenajat douã: una lângã te-renul de sport, unde pot intra25 de maºini, ºi alta lângã cen-trul civic din Buleta, care de-serveºte Poliþia, farmacia ºiºcoala, având locuri pentru 15maºini. De asemenea, cu 400de milioane de lei vechi dinbugetul local am asfaltat ºidrumul spre dispensarul Bu-leta”, a declarat primarul. Înparalel, se lucreazã la asfalta-rea DC 128 Plutã – Halta Go-vora. A fost turnat primul stratde asfalt, urmând ca în perioa-da imediat urmãtoare, RegiaAutonomã Judeþeanã sã fina-lizeze lucrarea. „Povestea as-faltãrii acestui drum este ne-fastã. A început în 2008 ºi iatãcã nu am reuºit nici pânã as-tãzi sã facem recepþia. Astapentru cã banii vin foartegreu”, a mai spus edilul-ºef.Pânã la finalul anului, primã-ria va depune un proiect pemãsura 7.2. la Agenþia pentruFinanþarea Investiþiilor Rura-le (AFIR) Craiova, pentru as-faltarea a ºapte kilometri dedrumuri sãteºti ºi de intereslocal. (C.P.)

Sorin Cumpãnãºoiu Adrian Mesescu

Degringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din VâlceaDegringolada autorizãriiPSI a ºcolilor din Vâlcea

11 - 17 noiembrie 2015www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Dupã confruntarea cureprezentanþii In-spectoratului pentru

Situaþii de Urgenþã Dolj, pri-marul Lia Olguþa Vasilescuspune cã municipalitatea stãbine, ca procent, la clãdirilepublice cu autorizaþii PSI,singurele probleme fiindsemnalate la imobile care ausuferit sau sunt în curs de rea-bilitare, pe care primãria esteþinutã sã le autorizeze saureautorizeze la momentul re-cepþiei. Potrivit edilului, doaropt dintre unitãþile de învã-þãmânt preuniversitar dinCraiova nu au obþinut încãautorizaþia ISU. „Toate uni-tãþile de învãþãmânt dinsubordinea Primãriei Craio-va sunt autorizate de ISU, cuexcepþia a opt unitãþi, ºcoli,grãdiniþe sau licee, unde s-aintervenit cu lucrãri de rea-bilitare sau de extindere ºiautorizaþia urmeazã sã fie ob-þinutã dupã recepþie. La ºcoa-la 19, unde noi operãm o ex-tindere, pentru cã acolo suntcopii care învaþã în treischimburi, în momentul încare vom efectua recepþiavom fi nevoiþi sã-i chemãmºi pe cei de la ISU pentru ob-

þinerea autorizaþiei. La grãdini-þa Otilia Cazimir de pe Unirii,nu este emisã autorizaþie de con-struire ºi nici certificat de urba-nism pentru niºte modificãri fã-cute acolo, deci nici autorizaþieISU, urmeazã sã intrãm în le-galitate. La Colegiul Tehnic deIndustrie Alimentarã este vorbade lucrãri de transformare aunor spaþii din spaþii de morãritîn spaþii destinate învãþãmântu-lui, iar la momentul recepþieivom obþine ºi autorizaþia ISU.La colegiile Odobleja ºi Bibes-cu existã avize ISU, dar nu ºiautorizaþie, ea urmeazã sã fieobþinutã în momentul în care sefinalizeazã reabilitarea pe fon-duri europene ºi facem recep-þia. La Colegiul Elena Cuza estevorba iarãºi de o reabilitare ºinu cred cã va fi o problemã sãobþinem autorizaþia la momen-tul recepþiei. La ªcoala 36 dinCraiova s-a construit o grãdini-þã în curtea ºcolii, care nu a fostrecepþionatã nici în momentulde faþã ºi am discutat azi cudoamna directoare sã urgente-ze demersurile pentru recepþieºi autorizare, iar la Grãdiniþanr.7 s-au construit niºte grupurisanitare ºi situaþia e aceeaºi, tre-buie autorizaþie nouã la momen-tul recepþiei”, a declarat LiaOlguþa Vasilescu.

Problemecu documentaþiala Polivalentã

Probleme cu obþinerea docu-mentaþiei de la ISU au mai fostsemnalate la una din clãdirile dela Spitalul Filantropia, la Direc-þia de Evidenþã a Persoanei ºi lasediul Ansamblului „Maria Tã-nase”, dar ºi, surprinzãtor, laSala Polivalentã din Craiova.„De asemenea, avem autoriza-þii PSI la toate clãdirile Spitalu-lui de Neuropsihiatrie ºi la Spi-talul Victor Babeº, dar avem deobþinut autorizaþia la Filantro-pia, unde ºtiþi cã au avut loc lu-crãri de igienizare la clãdireamonument istoric. Acolo nu s-au fãcut lucrãri de recomparti-mentare, dar s-a schimbat insta-laþia electricã ºi, normal, trebu-ie sã obþinem o nouã autoriza-þie de la ISU. Sala Polivalentãdin Craiova are aviz de funcþi-onare de la ISU, dar întâmpi-nãm greutãþi în obþinerea auto-rizaþiei. Nu este vorba desprelipsa instalaþiilor ºi utilajelorantiincendiu, acolo existã ºi hi-dranþi ºi instalaþie cu aspersoa-re pentru stingerea incendiilorºi senzori, este vorba de lipsaunor documente pe care ni lesolicitã cei de la ISU pentruemiterea autorizaþiei finale. Estevorba despre documente întoc-mite în timpul proiectãrii ºi exe-cuþiei lucrãrilor de reconstruc-þie, plus o serie de atestate din

partea firmelor ºi persoanelorcare le-au întocmit. Noi am pre-luat clãdirea de la CNI în urmãcu câteva luni de zile ºi, la aceadatã, CNI nu ne-a predat ºi aces-te documente. Vom reveni cuadrese la ei sã caute prin arhi-ve, dar e posibil sã nu putemgãsi toate documentele solicita-te pentru cã, spre exemplu, eposibil ca la data respectivã le-gea sã nu fi cerut firmelor sauproiectanþilor acele atestate so-licitate astãzi de ISU”, a mai susLia Olguþa Vasilescu.

Bãnicã, trimisîn Romaneºti

Primarul Craiovei a precizat,în schimb, cã, deºi Polivalenta„îndeplineºte toate mãsurile desiguranþã”, edilii se vor abþinede la organizarea de spectacoleîn incintã, limitându-se la com-petiþiile sportive. „Oricum, pu-tem sã spunem cã Sala Poliva-lentã este în siguranþã, dupãcum am discutat ºi astãzi cu ceide la ISU. Ei ne-au spus cã pu-tem organiza în continuare me-ciuri de handbal, baschet sauvolei în Polivalentã, dar ne-aurecomandat ca, pânã la obþine-rea autorizaþiei finale, sã evitãmorganizarea de evenimente carepresupun accesul spectatorilorpe teren, deci concerte. Am ºidiscutat cu conducerea RA-ADPFL sã ia legãtura cu orga-nizatorii spectacolului de joi (al

Oraºul Brezoi a ajuns, lafinele acestui an, sãaibã nouã blocuri com-

plet anvelopate ºi reabilitate dinpunct de vedere termic ºi urba-nistic. „În 2015, au fost reabili-tate cinci blocuri din centrul lo-calitãþii. În afarã de anveloparese reface balconul cu BCA ºi cutermopan ºi se fac lucrãri la sub-soluri. Se alocã un miliard delei vechi pentru fiecare scarã,bani proveniþi în totalitate dinbugetul local”- a mai spus pri-marul Robert Schell. În afaracelor cinci la care s-a lucrat anul

Proiecte pentru confort termic ºi urbanism la Brezoi – Vâlcea

lui ªtefan Bãnicã junior –n.r.) ºi sã le solicite schimba-rea locaþiei. Noi le vom oferila schimb Centrul Multifunc-þional din Romaneºti, care areo capacitate comparabilã cuPolivalenta ºi are toate avi-zele ºi autorizaþiile necesare.Nu e obligatoriu sã meargãacolo, se pot duce ºi în altelocuri, dar e cam singurulspaþiu închis în care se poateorganiza un asemenea eveni-ment pentru care s-au vândutdeja foarte multe bilete”, aprecizat edilul-ºef.

Daºoveanu:Documentaþia ISU,în refacere laTârgul Municipal

Nici Târgul Municipal nueste autorizat ISU, SC Pieþeºi Târguri SRL lucrând însãla intrarea în legalitate, spu-ne viceprimarul Dan Daºo-veanu. „Târgul a obþinut avi-zul de la ISU în momentul încare s-a fãcut proiectul, lanivelul anului 2013. Anul ur-mãtor, noua conducere de laPieþe a sesizat cã nu a fostrespectat întocmai proiectulcu privire la regimul de înãl-þime al unor construcþii deacolo. S-au fãcut demersuricãtre firma Texind, care deþi-ne terenul cu pricina, iar ul-terior, pieþele au solicitat ºiobþinut fonduri pentru refa-cerea documentaþiei ºi obþi-nerea autorizaþiei ISU. A fostun proces mai de duratã, fi-ind vorba de mai multe do-cumente care trebuiau obþi-nute de la firma respectivã,dar noul plan antiincendiu afost întocmit în cele din urmã,þinând cont de situaþia con-cretã din teren, urmând sã fieobþinute avizele de la ISU”,a declarat viceprimarul DanDaºoveanu.

acesta, primãria a mai reabilitattermic alte patru, anul trecut.Proiectul vizeazã confortul lo-catarilor, dar ºi aspectul urba-nistic al localitãþii, care începesã se schimbe în bine. Începândcu luna octombrie a acestui an,primarul oraºului Brezoi, Ro-bert Schell (foto), a demarat unproiect de aproximativ douã mi-lioane de euro care va schimbafaþa localitãþii. Dupã realizareaacestuia, orãºelul montan de lapoalele Þurþudanului se va pu-tea lãuda cã a „punctat” tocmaila ce suferea foarte mult: aspec-

tul urbanistic. Este vorba deamenajarea unui centru pieto-nal, început pe bani alocaþi prinOrdonanþa 28. Opt strãzi impor-tante din centrul oraºului vor fireabilitate total. Asta înseamnãcovor asfaltic nou, refacereaspaþiilor verzi ºi, acolo unde sepoate, vor fi amenajate parcãri.Prima stradã care intrã în acestprogram este strada Unirii, undeprimãria va amenaja aproxima-tiv 80 de locuri de parcare. „Estevorba de opt strãzi, care înseam-nã opt kilometri. Proiectul seridicã la aproximativ douã mi-

lioane de euro, dar va fi fãcutîn etape, nu vom suporta toatãsuma o datã. Banii provin dinOG 28, dar pentru a avea sumanecesarã demarãrii proiectului,vom contracta un credit de 12miliarde lei vechi. Deja am sta-bilit aceastã chestiune. Restul debani îl vom recupera prin alo-cãrile guvernamentale. În afarastrãzii Unirii, începând cu 2016,se vor mai reface strãzile Dã-neasa, ªindrila, Florilor, Plugu-lui, Lotrului, Trandafirilor ºiFabricii”, a mai declarat edilul-ºef. (C.P.)

Edilii craioveni s-au întâlnit marþi cu repre-zentanþii ISU ºi au fãcut bilanþul mãsurilor ºiautorizaþiilor antiincendiu la toate clãdiriledin patrimoniul municipalitãþii. Primãria maiare de autorizat opt ºcoli ºi grãdiniþe, un corpde clãdire de la Filantropia, plus câteva sediiale instituþiilor subordinate, dar ºi Polivalen-ta, care, deºi respectã toate mãsurile desiguranþã, a fost gãsitã descoperitã la capito-lul „hârtii”.

ŞtŞtŞtŞtŞtefefefefefan Bănică, mutan Bănică, mutan Bănică, mutan Bănică, mutan Bănică, mutat cu tat cu tat cu tat cu tat cu tooooot cu concert cu concert cu concert cu concert cu concert de lat de lat de lat de lat de laPPPPPolivolivolivolivolivalentă în Ralentă în Ralentă în Ralentă în Ralentă în Romaneşti, la romaneşti, la romaneşti, la romaneşti, la romaneşti, la recomandarecomandarecomandarecomandarecomandarea ISUea ISUea ISUea ISUea ISU

Olguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSIOlguþa, cu ISUla Bilanþul PSI


Publ

icita

te

4ADMINISTRAÞIE

Regia Autonomã deTransport Craiovaurmeazã sã primeas-cã încã ºapte auto-buze noi, achiziþio-nate de PrimãriaCraiova printr-uncontract-cadru învaloare de 44 demilioane de euro.Cele ºapte autobu-ze, marca Solaris, auajuns deja în curtearegiei, dar aºteaptão hotãrâre de consi-liu local pentru aputea fi scoase petraseu.

de Dan Olteanu

Acestea se adaugã ce-lor 17 autobuze achi-ziþionate de munici-

palitate anul trecut ºi repre-zintã eforturile actualei admi-nistraþii de a îmbunãtãþi con-diþiile de transport în comunîn oraºul Craiova. „Avem ºiultimele ºapte autobuze dinacest an, dupã care urmeazãsã se facã recepþia. Vom faceo hotãrâre de consiliu localprin care sã le predãm RAT-ului. Ele sunt achiziþionatedin fondurile consiliului lo-cal, pentru cã nu am vrut sãfacem niciun fel de împrumutpentru ceea ce înseamnã par-tea de transport în municipiulCraiova, cum de altfel nu amfãcut niciun fel de împrumutde când sunt eu primar. Cât

ne-am permis atât am luat. Deanul viitor, am vrea sã intrãmpe un proiect de finanþare pefonduri europene pentru trans-portul public în comun, care în-seamnã autobuze electrice ºi deasemenea tramvaie. Urmeazã sãfacem necesarul. Teoretic ar tre-bui sã fie 250 de autobuze noi,ceea ce înseamnã sã schimbãmtot transportul în municipiulCraiova ºi sã avem unul prima-rul de calitate“, a declarat pri-marul Craiovei, Lia Olguþa Va-silescu.

ªapte autobuzepentru trei trasee

La rândul sãu, directoruluiRAT Craiova, Sorin Manda, aspus cã, dacã primele autobuzeSolaris au ajuns pe liniile E1 ºiE2, acestea vor fi repartizate pe

traseele 24, 25 ºi 9. „Aceste au-tobuze vor intra pe traseele careau cea mai mare dificultate, 24,25 ºi 9. Ele vor înlocui autobu-

zele mai bune pe care le vomdistribui pe traseele 2 ºi 1. Aºacum spunea ºi doamna primar,sunt ºapte autobuze, alãturi decelelalte 17 care au venit anultrecut. Eu doream în primulrând sã mulþumesc doamnei pri-mar, Consiliului Local ºi foºti-lor directori care au fost aici ºicare au fãcut posibil acest eve-niment”, a declarat directorulRAT Craiova.

Autobuzele achiziþionate dePrimãria Craiova reprezintã opremierã la nivel naþional, noi-le mijloace de transport fiinddotate cu motoare care respec-tã norma de poluare Euro 6.Totodatã, autobuzele sunt dota-te cu aer condiþionat, atât pen-

tru conducãtorul auto, cât ºipentru cãlãtori, cu rampãpentru persoanele cu dizabi-litãþi fizice, cu sistem de infor-mare a cãlãtorilor exterior ºiinterior, plus sistem audio ºisistem video. Autobuzele, învaloare de aproape 200.000de euro bucata, au o garan-þie materialã de doi ani saude 120.000 de kilometri, ca-roseria acestora fiind garan-tatã o perioadã de 15 ani.Primãria Craiova a semnatun acord-cadru cu firma So-laris Bus&Coach SA pentruachiziþia a 50 de autobuzenoi, contractul fiind în valoa-re de aproximativ 44 de mili-oane de lei.

Parcul auto al RAT Craiova,primenit cu încã ºapteautobuze noi


















Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri(CNADNR) a publicat pe site-ul www.cnadnr.rocele cinci variante de traseu ale autostrãziiSibiu-Piteºti. Pe acelaºi portal existã ºi unforum pentru dezbateri adresat celor interesaþi.Harta nu este însã foarte clarã ºi nu oferã înamãnunt indiciile necesare, în aºa fel încât sã oînþeleagã ºi nespecialiºtii. De aceea, Indiscretîn Oltenia solicitã CNADNR ca, pe lângã hartadeja existentã, sã facã publice ºi hãrþi separatecu cele cinci trasee, aºa cum au fost propusecu localitãþile prin care trec aceste trasee,precum ºi lungimea acestora.

de Marielena Popa

Costuri laconcurenþã cuautostrada Bechtel

A utostrada Sibiu-Pi-teºti face parte dinCoridorul IV Pan Euro-

pean ºi este singura porþiune lacare încã nu s-a început con-strucþia din proiectul ce ar urmasã lege graniþa de vest cu Bu-cureºtiul ºi, mai departe, cuportul Constanþa. Pentru aceas-tã parte de autostradã începutula fost pãgubos ºi s-a speculat cãrivalizeazã, la costuri, cu Auto-

strada Bechtel. Numai studiulde fezabilitate din 2008, expi-rat între timp, ar fi costat circatrei miliarde de euro. În urmãcu doi ani, Compania de Dru-muri estima cã cheltuielile pen-tru reactualizarea datelor dinstudiul de fezabilitate ar puteaatinge 25 de milioane de euro.

De revizuirea studiului de fe-zabilitate se ocupã AsociereaSpea Ingineria Europea SA Mi-lano Italia Sucursala Bucuresti- Tecnic Consulting Enginee-ring Romania SRL. „În data de15.12.2015 proiectantul va pre-da studiul final pentru Secþiu-nea 1 (10,3 km) Sibiu - Boiþa ºi

Secþiunea 5 (30,7 km) Curtea deArgeº - Piteºti, iar în 15.07.2016pentru Secþiunea 2 (26 km) Boi-þa - Racoviþa, Secþiunea 3 (20km) Racoviþa - Vãleni, Secþiu-nea 4 (29,6 km) Vãleni - Cur-tea de Argeº ºi Secþiunea 6 DN73C Tigveni - Râmnicu Vâl-cea”, anunþã CNADNR. Lucrã-rile la autostrada Piteºti-Sibiu arurma sã înceapã anul viitor.

Cinci traseeDin cele cinci trasee propu-

se, traseul roºu urmãreºte îndea-proape varianta originalã din2008 (în albastru pe hartã), iarpe harta CNADNR apare ca“varianta propusã”. Faþã de tra-seul din 2008, traseul roºu di-

Harta traseelor, prezentatã de Hotnews, ceva mai de clasã

Autostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguãAutostrada Sibiu-Piteºti, în dezbaterepublicã pe o hartã ambiguã CNCNCNCNCNADNR a făcutADNR a făcutADNR a făcutADNR a făcutADNR a făcut

cunoscutcunoscutcunoscutcunoscutcunoscute cele cincie cele cincie cele cincie cele cincie cele cincitrtrtrtrtrasee prasee prasee prasee prasee propuseopuseopuseopuseopuse

Pag. 5

D eºi Alina Gorghiuanunþase cã liberaliinu susþin candidatu-

ra lui Mircia Gutãu la Primã-ria Râmnicu Vâlcea, pânãmarþi, 10 noiembrie, acesta nudemisionase din PNL. Maimult, existã semnale cã nici nuva pleca pânã la primãvarã,sperând în uitarea colectivã ºiîn relansarea candidaturii.

Dar DNA-ul, cum va fi cuDNA-ul? ªi pentru bãieþiidoamnei Codruþa, parte dincategoria „duºmanii care îmivor rãul”, pare sã fi gãsit Gu-tãu ceva, relansând, în spaþiulpublic, motivul mistic al lu-mânãrilor aprinse cu capu-njos (!).

Nu de mult, eu însãmi amopinat cã Mircia Gutãu bene-

ficiazã de toate drepturile ºi li-bertãþile consacrate prin Consti-tuþie ºi cã niciun nemulþumit dinþara asta nu i le poate lua. Cã esteun om reabilitat ºi cã reabilita-rea este o „instituþie” cu un isto-ric ce porneºte de la anul 1670,n-a inventat-o el. Acum, dupãtragedia din Bucureºti, dupã atâ-ta speranþã afiºatã în stradã ºidupã rãsturnarea „firescului”

politic, de fapt, profund nefi-resc, îmi dau seama cã pentrucoameni ca Mircia Gutãu nu avenit timpul. Românii au îndu-rat prea mult ºi nu mai par dis-puºi sã priveascã un dublu con-damnat pentru corupþie ca peo floare de lotus.

Poate „sezonul” viitor.Deocamdatã, prea devreme,Mircia Gutãu!

PPPPPorororororţiaţiaţiaţiaţiade vde vde vde vde venin!enin!enin!enin!enin!

de Marielena Popa

ferã în zone precum Tãlmaciu,Câinenii Mici sau în apropiereaoraºului Curtea de Argeº.

O altã variantã de traseu o iape la stânga lacului Meriºani,ocoleºte oraºul Curtea de Argeººi se reuneºte cu cele douã tra-see (roºu ºi albastru) la Bãlteni.

Douã variantespre Cãlimãneºti –Racoviþa - Copãceni

Tot din aceastã localitate sedesprinde cãtre Cãlimãneºti oaltã variantã de traseu (verde pehartã) ce se reuneºte cu “restul”în zona Racoviþa-Copãceni.Varianta turcoaz (albastru des-chis) coteºte, de asemenea, spreCãlimãneºti ºi ajunge apoi totîn zona Racoviþa-Copãceni.

În acest moment, distanþa din-tre localitãþile Sibiu ºi Piteºti serealizeazã în special pe DN 7,E81 ºi este de aproximativ 160km, timpul minim de parcurs fi-ind de 2 ore ºi 30 de minute.Autostrada Sibiu-Piteºti ar urmasã scurteze cu aproximativ 50 dekilometri traseul actual prin Va-lea Oltului, extrem de aglome-rat. De asemenea, regimul de au-tostradã va permite ºi creºtereavitezei de deplasare.

Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!Prea devreme,Mircia Gutãu!

Prea devreme,Mircia Gutãu!

6ADMINISTRAÞIEde Virgil Dumitrescu

imediate, dar ºi de perspecti-vã, plauzibile, dar ºi utopice.Una e reformarea clasei poli-tice, hulpavã ºi coruptã pânãîn mãduva oaselor, alta e des-fiinþarea partidelor ºi a Parla-mentului, ba chiar a BisericiiOrtodoxe Române. Garantea-zã cineva cã viitorii aleºi pesprânceanã nu se vor molipside aceleaºi tare în mandatelelor? Pe preºedintele þãrii, pedeputaþi ºi senatori, pe primari,i-am votat noi: oraºul, comu-na, strada. Atât de convingã-tori au fost ei ºi atât de ador-miþi am fost noi, încât e aproa-pe imposibil sã ne mai deºtep-tãm în afara imnului. Sã-i spã-lãm mintenaº sau sã-i azvârlimcu albie cu tot, în numele uneiRomânii de peste noapte? Uitecã nu mai gãsim aer de pe urmacorupþiei de pominã ºi a corup-þilor cu duiumul, a îmbuibaþi-lor ºi ticãloºilor, indiferent deculoarea politicã, „aceeaºi mi-zerie”, alãturi de care am maifãcut ºi selfie. Peste noapte, cufructul strãzii cireaºã pe tort,nãzuim acum la o Românie înrochie de bal. Pe genunchi îna-inte, pe jurãminte ce vor fi în-cãlcate de alþi politicieni, dealþi parlamentari, de alþi aleºi.Centrul pentru Studiul Demo-craþiei are 8 propuneri care tre-buie ascultate de „stradã” (s-au ºi inversat rolurile?) ºi deIohannis, avertizând, post-fac-tum, cã înlocuirea lui Ponta,Oprea ºi Piedone nu este solu-þia. De râs dacã n-ar fi de plâns.

Protestele de stradã dinBucureºti ºi din alteoraºe, plecând de la

tragedia Colectiv, sunt bine-venite. Preºedinþia, Parlamen-tul, Guvernul, pânã ºi Biseri-ca instituþionalã, surdo-mute lasãrãcia ºi deznãdejdea prici-nuite de distrugerea sistemati-cã a României, au aflat cã „aºanu mai merge”. Mi-aº fi doritca aceste revolte sã se fi de-clanºat în lipsa Clubului Mor-þii din sectorul primarului Pie-done. Ne-ar fi rãmas vieþilecelor plecaþi pentru totdeauna.Strigãtele mulþimii înºelate înaºteptãri nu s-ar fi împletit cufumigena soborului de preoþirugându-se de dreapta judeca-tã altundeva decât pe pãmânt.Ocaziile de a ieºi în stradã, înpieþe, au curs cu nemiluita încei aproape 26 de ani postre-voluþionari, promiþãtori la în-ceput, pe culmile disperãriiapoi. Treptele pe care ni s-arostogolit fiinþa naþionalã, nea-vând de-a face nici cu europe-nizarea, nici cu mondializarea,nu sunt nici puþine, nici moi.S-au acumulat în lanþ mari ºiimpardonabile erori (dinprostie, din orgoliu, din falsecompetenþe) de strategie stata-lã, pe trupul bolnav al þãrii auapãrut escoriaþii de naturã po-liticã ºi socialã greu de tratat.Le-am trãit, le trãim, nu ne-amvindecat. Vocea strãzii însu-meazã în felul ei sute de miide frustrãri, de la individ la co-munitate, reclamând schimbãri

România de peste noapte

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

Criºu Popescuºef Departament Anchete ºi

Investigaþii Tel. 0745.848.191Slatina

Mihaela Bobaru


c nexiuni

Publ

icita

te

Aproape de finalul anului,primarul comunei Mala-ia, Sergiu Bogdan

(foto), recunoaºte cã nu a reuºitsã demareze mai multe investi-þii în 2015, din cauza faptului cãfoarte mulþi bani au fost folosiþiîn lucrãri de reamenajare ºi re-parare. Inundaþiile din 2014 aucostat Malaia ºi la aproape doiani dupã retragerea apelor. Bo-gata comunã din nordul judeþu-lui a fost una dintre cele maiafectate de viituri în vara lui2014. Cu toate acestea, pe lân-gã fondurile alocate reparaþiilorºi reabilitãrilor de drumuri ºimaluri care stãteau sã cadã, Ser-giu Bogdan a gãsit bani ºi pen-tru altceva. A fost reabilitatãcomplet ªcoala din Sãliºte(70.000 lei, din bugetul local) ºis-a finalizat aducþiunea cu apãîn cel mai izolat sat al comunei– Ciunget. Au fost alocaþi pen-tru finalul acestei lucrãri apro-ximativ 120.000 de lei, bani pro-veniþi tot din fonduri locale.Aducþiunea de apã pentru satulCiunget a început cu mulþi aniîn urmã, însã a fost „tãrãgãna-tã” din cauza lipsei de fonduri.S-au realizat, pe lângã instala-

þia de captare a apei, 1,5 kilo-metri de conducte. „Poate ceamai importantã investiþie a noas-trã, în 2015, a fost cea prin Gru-pul de Acþiune Localã (GAL)Castra Traiana, pentru cã a vi-zat mai mult elemente cultura-le. Am primit 3,5 miliarde de leivechi pentru modernizarea Cã-minelor Culturale din Malaia ºidotarea lor cu echipamente desonorizare moderne. De aseme-nea, am mai achiziþionat ºi cos-tume populare superbe, pentru

diverse ocazii” a declarat Ser-giu Bogdan. Administraþia loca-lã se pregãteºte sã depunã unproiect pe mãsura 7.2. la Agen-þia pentru Finanþare InvestiþiiRurale (AFIR) Craiova. Proiec-tul prevede asfaltarea drumuri-lor de interes local: Rudãreasa(sat Ciunget) – 3 kilometri, Va-lea Satului (Malaia) – aproxima-tiv 800 de metri, Valea Brãdet(Malaia) – 800 de metri, Izvorºi Mãcin (amândouã aproxima-tiv 500 de metri). (C.P.)

Malaia – Vâlcea,vãduvitã

de finanþãri dincauza inundaþiilor


































7ADMINISTRAÞIE

SC Pieþe Prest SA, cu sediul înRm.Vâlcea, str. Emil Avrãmescu, nr.3,vã oferã la Moara Goranu - str. Les-pezi, nr.167, Râmnicu Vâlcea, serviciide mãciniº, în vederea obþinerii mãla-iului de consum ºi nutreþuri furajere(porumb/ºtiulete de porumb, grâu, orz,ovãz).

Taxa mãciniº: 0,15 lei/kg.Relaþii la sediul societãþii sau la tele-

fon: 0727/831.987.Program de funcþionare (moara):

Luni - Vineri: 08.00 – 16.00.

SC Pieþe Prest SA cu sediul în Rm.Vâlcea, str.Emil Avrãmescu, nr.3, presteazã servicii profesi-onale de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare lapreþuri avantajoase.

Deþinem certificãri ISO 9001, ISO 14001,OHSAS 18001, Autorizaþie de mediu, Autori-zaþie de prestãri servicii cu produse fitosani-tare, Autorizaþie ASV ºi Notificare DSP.

Vã oferim calitate ºi profesionalism prin per-sonal calificat ºi substanþe însoþite de avize deomologare.

Ne puteþi contacta pentru detalii la sediul so-cietãþii sau la telefon: 0250/732.708, interior 106.

Publ

icita

te

Primãria Ciupercenii NoiCod postal: 207200Tel/Fax: 0251-321002E-Mail: [email protected]

Publ

icita

te

de Criºu Popescu

Luni, 9 noiembrie, ministrul in-terimar de interne, Ilie Botoº,a organizat o videoconferinþã cu

toþi prefecþii din þarã. Alãturi de Botoºau mai luat legãtura cu reprezentanþiiguvernului în teritoriu secretarii de statRaed Arafat ºi chestorul Petre Tobã,ºeful Poliþiei Române. „Doar 15 judeþeau semnat contracte de deszãpezire. Vãanunþ cã avem disponibile, la ora ac-tualã, doar 30% din utilajele pentru iar-nã, iar cea mai mare parte dintre aces-tea sunt ale Companiei Naþionale deAutostrãzi ºi Drumuri Naþionale dinRomânia (CNADNR). Ca sã nu maivorbim de necesarul de materiale an-tiderapante ºi antiîngheþ, mã refer aicila sare ºi cloruri de sodiu. Nu avemdecât 20% din cât ar trebui sã avem ºisuntem foarte aproape de iarnã. La fi-

Şeful PŞeful PŞeful PŞeful PŞeful Poliţiei Roliţiei Roliţiei Roliţiei Roliţiei Române aomâne aomâne aomâne aomâne avvvvvererererertiztiztiztiztizeazăeazăeazăeazăeazăautautautautautorităţile din torităţile din torităţile din torităţile din torităţile din teriteriteriteriteritoriuoriuoriuoriuoriu

nalul lunii noiembrie vom face o nouãsituaþie”, a spus chestorul Tobã. Vâl-cea se aflã printre judeþele care nu ausemnat contractul de deszãpezire. Cutoate acestea, prefectul Dumitru NicuCornoiu nu pare foarte afectat. „Noiavem situaþia sub control. Contractulnu este încã semnat ºi nici nu trebuiesã-l semnãm noi, ci Direcþia Regio-nalã de Drumuri ºi Poduri Craiova.Din câte ºtiu eu, contractul este în fazade licitaþie publicã ºi în scurt timp vafi semnat. Avem ºi stocul de materia-le necesare, l-am depozitat în locuride unde ne este la îndemânã sã-l folo-sim, în caz cã avem nevoie”- a decla-rat prefectul, contrazicându-l pe ches-torul Tobã. Alãturi de prefect au maiparticipat la videoconferinþã subpre-fecta Aurora Gherghina ºi reprezen-tanþi ai tuturor celorlalte instituþii ju-deþene care se vor confrunta cu iarna.

La videoconferinþa organizatã de ministrul interimar deinterne, Ilie Botoº, cu toþi prefecþii din þarã, ºeful PoliþieiRomâne, chestorul Petre Tobã, i-a avertizat pe reprezen-tanþii guvernului în teritoriu cã încã nu sunt pregãtiþipentru iarnã. Vâlcea este printre judeþele care nu ausemnat contractul de deszãpezire, iar prefectul DumitruNicu Cornoiu dã vina pe birocraþia sistemului de licitaþiipublice.

Subprefecta Aurora Gherghina ºi prefectul Dumitru Cornoiu

Membrii Asociaþiei de DezvoltareIntercomunitarã (ADI) Apa Vâlcea audatorii cumulate la bugetul comun învaloare de 7,78 miliarde lei vechi. Din-tre cotizanþi, cel mai mare datorniceste Consiliul Judeþean (CJ) Vâlcea,cu aproape 3 miliarde lei vechi. Dupãce s-a reuºit modificarea statutului decãtre Adunarea Generalã a Acþiona-rilor (AGA), preºedintele ADI Apa,Robert Schell, promite cã se poate luaîn calcul o scãdere a cotizaþiei anualeîn cazul în care acestea s-ar achita latimp. Pentru cel de-al doilea master-plan desfãºurat prin ADI Apa, vor fi“vãduvite” de fonduri comunele mici,sub 2.000 de locuitori, conform ghi-dului de finanþare. Schell promiteaproape 20 de staþii de epurare pen-tru toate localitãþile membre ADI Apa.

de Criºu Popescu

Lista cotizanþilor datornici la buge-tul ADI Apa Vâlcea este deschisãde CJ, cu o datorie de 294.000 lei.

De asemenea, au restanþe foarte mari lo-calitãþile: Bãbeni – 14.700 lei, Dãeºti –29.325 lei, Horezu – 22.425 lei, Lãdeºti– 32.025 lei, Lãpuºata – 12.825 lei, Li-vezi – 15.474 lei, Laloºu – 17.625 lei,Periºani – 11.625 lei, Prundeni – 17.625lei, Roeºti – 32.925 lei, Slãtioara – 32.025lei ºi Suteºti – 32.925 lei. La cele douãs-prezece localitãþi se adaugã ºi „gãurile”mai mici fãcute de ceilalþi membri ai ADIApa, ajungându-se la un total de 778.200

de investiþiile fãcute prin ADI Apa”, adeclarat Robert Schell.

156 milioane europentru 65 de localitãþi

Deocamdatã, AGA ADI Apa a modi-ficat statutul deblocând activitatea, exis-tând cvorum la doar douã treimi din pre-zenþã, nu la 100% ca pânã acum, iar de-ciziile se vor lua prin majoritate simplã.Prioritate pentru conducerea ADI Apaeste realizarea masterplanului pentru2014 – 2020. “Finalizarea masterplanu-lui depinde de cât de repede se miºcã fir-ma care a câºtigat licitaþia, care deocam-datã întocmeºte tabele cu necesarul pen-tru apã ºi canal al fiecãrei localitãþi. Evi-dent, cine a primit bani pe primul mas-terplan nu mai primeºte ºi pe al doilea.Problema apare la localitãþile foarte mici,de sub 2.000 de locuitori. Ghidul finalde finanþare prevede clar condiþiile pecare trebuie sã le îndeplineascã o locali-tate. Una din condiþii este ca totalul in-vestiþiei dintr-o localitate sã nu depãºeas-cã preþul/persoanã. Avem la dispoziþie156 de milioane de euro pe care îi vomîmpãrþi conform criteriilor din ghidul definanþare, nu politic. Vor fi finanþate lu-crãri în aproximativ 65 de localitãþi dinVâlcea”, mai promite preºedintele ADIApa. Pentru a scuti din banii alocaþi sta-þiilor de epurare, acestea vor fi construi-te în aºa fel încât sã deserveascã maimulte comune, nu una singurã, cum eraprevãzut iniþial. Astfel se vor forma clus-tere de trei – patru – cinci localitãþi de-servite de o singurã staþie de epurare.

Cele 81 de entitãþi din ADI Vâlcea au cumulat restanþe de7,78 de miliarde lei vechi

Vâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea ierniiVâlcea, nepregãtitãpentru venirea iernii lei. Dupã cele mai recente înscrieri, aso-

ciaþia a ajuns la 81 de membri, fapt care îldeterminã pe preºedintele Robert Schell(foto) sã spunã cã ar susþine diminuareacotizaþilor în cazul în care primãriile ºile-ar achita la zi. „Dacã toatã lumea arplãti, am avea un excedent de douã mili-arde de lei vechi, fapt care ne-ar permitesã diminuãm cotizaþiile. Dar cum datorii-le persistã, am fost nevoiþi sã-i somãm pemembrii cu datorii mari. Culmea este cãsunt restanþi tocmai cei care s-au bucurat

Asociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datoriiAsociaþia Apei,inundatã de datorii


8ADMINISTRAÞIE

Deºi termenul pentruîncheierea lucrãrilor laAeroportul Craiovaera, conform con-tractului, luna aprilie aanului viitor, spanioliide la AZVI au predat oadevãratã lecþie deeficienþã, reuºind sãtoarne peste 70.000 detone de asfalt în maipuþin de douã luni,reabilitând astfelintegral pista deaterizare. Acest lucrua permis operatoruluiWizz Air sã reia zboru-rile de pe AeroportulCraiova, considerat depreºedintele CJ Doljdrept cea mai impor-tantã investiþie dinzona Olteniei.

de Dan Olteanu

Conform unui scenariutotal atipic pentru Ro-mânia de azi, spaniolii

de la AZVI, firma care a câºti-gat licitaþia pentru reabilitareapistei Aeroportului Craiova, aureuºit sã finalizeze lucrãrile într-un timp record, mult înainte determenul prevãzut în contract.„Evenimentul care se petrece laAeroportul din Craiova ar fi tre-buit sã se petreacã anul viitor,undeva prin aprilie, poate chiarprin mai, dar iatã cã s-a realizatîn cinci sãptãmâni. A fost unefort extraordinar, o muncã in-tensã. Au fost oameni care austat ºi peste 30 de ore înconti-nuu pe aeroport. A fost turnatão cantitate de asfalt de peste70.000 de tone ºi s-a realizat,practic, o pistã pentru 100 de anide acum înainte. Oamenii despecialitate spun cã asfaltul îm-bãtrâneºte ºi cã, pe la zece ani,mai trebuie sã-i faci o cosmeti-zare ºi sã-i mai pui doi-trei cen-timetri. Dar ceea ce s-a realizatacum rãmâne, ºi acest obiectiveste din acest moment fala re-giunii Oltenia, cea mai mare ºicea mai importantã investiþie aîntregii Oltenii. Vreau sã-i feli-cit pe cei de la AZVI care aumuncit foarte mult, o firmã ex-traordinarã”, a declarat preºe-dintele Consiliului JudeþeanDolj, Ion Prioteasa, care a adã-ugat cã pista de la Craiova per-mite acum aterizarea unor ae-ronave de dimensiuni mari.„Greutatea avioanelor care potsã aterizeze pe pistã a crescut

foarte mult. Dacã înainte aveamun PCN (rezistenta pistei semãsoarã printr-o unitate numi-tã Pavement ConstructionNumber) de 17, acum acesta aajuns undeva la 45. Aºa cãavioanele mari sau avioane maimici, dar cu încãrcãturi foartemari, pot ateriza de acum îna-inte liniºtite aici“, a mai spusPrioteasa.

„Aeroportulva atrageºi alþi operatori“

La rândul sãu, vicepreºedin-tele Cristinel Iovan spune cãinvestiþiile în Aeroportul Craio-va vor atrage ºi alte companiiaeriene, care vor diversificaoferta destinaþiilor pentru clien-þii din zona Olteniei, dar ºi dinþãrile vecine, în speþã Bulgariaºi Serbia. „Împreunã cu colegiimei am hotãrât ca, în momen-tul în care încep lucrãrile de rea-bilitare, sã fim zi de zi prezenþialãturi de acestã echipã de laAeroportul din Craiova pentrua-i ajuta sã realizãm cât mai re-pede aceastã pistã în interesulcraiovenilor, al oltenilor, dar ºial altor locuitori din Bulgaria,

din Serbia, care deja zboarã depe acest aeroport. Cu siguran-þã, acest aeroport reprezintãfoarte mult pentru noi. Vommãsura în perioada urmãtoareefectele directe ºi indirecte pecare le au zborurile asupra eco-nomiei locale ºi sunt convins cã,odatã ce aceastã pistã a fost rea-bilitatã, ºi alte companii aerie-ne vor veni ºi îºi vor deschideoperaþiuni de pe acest aeroport.S-a mulþumit pe bunã dreptateconstructorilor, asistenþei tehni-ce, pentru efortul pe care l-aufãcut. Aºa dupã cum am maispus ºi cu alte ocazii, eforturilefãcute de antreprenorul generalnu au fost simple. Au venit ºiau susþinut din fondurile propriiaceste lucrãri pânã când factu-rile urmau sã fie decontate dinbani europeni. ªtim aºteptãrilepe care craiovenii le au legatede acest aeroport ºi tocmai deaceea ne bucurãm cã urmeazãsã soseascã aeronava Wizz Airºi cã de mâine dimineaþã (marþi- 10 noiembrie), cei care ºi-aucumpãrat bilet pot sã zboare înbune condiþii de siguranþã de peacest aeroport“, a declarat Io-van.

Lucrãrile continuãDirectorul Aeroportului Cra-

iova, Mircea Dumitru, a preci-zat cã lucrãrile de modernizarevor continua, chiar dacã zboru-rile au fost reluate. „Mai rãmânlucrãri de fãcut. Mã refer la ex-tinderea platformei de îmbarca-re-debarcare, la echipamentulde balizaj, dar acestea vor fi re-alizate sub trafic. Atunci cândechipamentele performante în-cep sã soseascã, le vom pune înoperã iar pe mãsurã ce se reali-zeazã fiecare fir îl vom aprin-de, în speranþa cã sprijinim pro-

cedurile de aterizare în condiþiide vizibilitate redusã“, a decla-rat Mircea Dumitru, care a adã-ugat cã aceasta va fi ultima iar-nã în care Aeroportul Craiovava mai întâmpina probleme dincauza ceþii.

Publ

icita

te

Aeroportul InternaþionalCraiova a fost închis completpe data de 28 septembrie,atunci când a fost efectuatãultima cursã estivalã.

Lucrãrile de modernizare apistei au fost realizate prinproiectul „Reabilitarea infras-tructurii de miºcare a Aeropor-tului Craiova“, în valoare depeste 24 de milioane de euro,acesta fiind finanþat prin Pro-gramul Operaþional SectorialTransport. Prin aceastã inves-tiþie s-a urmãrit realizarea lu-crãrilor de reparaþii la struc-tura de beton pentru toatã in-frastructura de miºcare, apli-carea unui covor de mixturiasfaltice pe pista de aterizare-decolare, lãrgirea cãii de rula-re la o lãþime de 25 metri, ex-tinderea platformei de îmbar-care-debarcare de la 2 la 8 lo-curi de parcare, modernizareainstalaþiei de balizaj ºi con-struirea unui post de transfor-mare, precum ºi realizareaunui nou sistem de canaliza-re.

Au fost reluatezborurile peAeroportul Craiova


















Personalul de întreþine-re ºi reparaþii al Apavildin sectorul Drãgãºani

a desfãºurat o serie de activitãþiîn ultima perioadã în întreagaarie de operare. Astfel, a fost re-mediatã o avarie la reþeaua deapã pe str. Melodiilor la bl. L4.

De asemenea, au fost reali-zate o serie de lucrãri punctua-le: s-au curãþat cãmine de ra-cord la reþelele de canalizareale scãrilor de bloc; s-au vidan-jat staþiile de epurare nr. 2 Drã-gãºani ºi Sf. Gheorghe; s-aupregãtit capetele pentru þeavametalicã 1000 mm necesarã laînchiderea canalului deschisdin str. Izvoarelor pe o lungi-me de 60 ml; s-a întregit co-loana de apã de 500 mm de larezervorul de 2500 mc dinDealul Viilor; s-a urmãrit în

10ACTUALITATE


vesc „Extinderea ºi reabilita-rea reþelelor de apã ºi apã uzatãîn aglomerarea Drãgãºani” dincadrul proiectului „Extindereaºi reabilitarea infrastructurii deapã ºi apã uzatã în judeþulVâlcea”, respectiv a lucrãrilorde extindere canalizare în Drã-gãºani – cartierele Zlãtãrei,Zãrneni ºi Valea Caselor(13.998 ml ºi 11 staþii de pom-pare) în cadrul proiectului„Realizarea ratei de conecta-re de 100% în aglomerareaDrãgãºani”.

Nu în ultimul rând, au con-tinuat lucrãrile în cadrul pro-iectului „Reþea apã potabilãcartier Zãrneni ºi Valea Case-lor, Municipiul Drãgãºani”,fiind executate spãlãri cu hi-drojetul a tronsoanelor de ca-nalizare în cartierul Zlãtãrei.

Publ

icita

te

Primãria BrãdeºtiAdresa: Str. Mihai Viteazul, nr. 3,Comuna Brãdeºti,Judeþul Dolj

Email: [email protected]@cjdolj.roTel./Fax: 0251.444.206

AudienþePrimar – marþi:orele 14.00-16.00Viceprimar – vineri:orele 14.00-16.00Secretar – joi:orele 14.00-16.00

permanenþã funcþionareaechipamentelor la toate sta-þiile de pompare apã din ca-drul sectorului, precum ºi lastaþia de epurare din Drãgã-ºani ºi la staþiile de repom-pare din Prundeni; au fostverificaþi parametrii apei po-tabile furnizate în sistemelecelor douã localitãþi, dar ºicei ai apei menajere epurateºi descãrcate în contracana-lul Olt.

Tot în cursul sãptãmâniitrecute au fost verificate ºi în-locuite apometre în Drãgã-ºani ºi Prundeni, acolo undeacestea nu corespundeau dinpunct de vedere metrologicsau erau blocate. A fost asi-guratã în continuare asisten-þa tehnicã pe str. Tudor Vla-dimirescu, Avram Iancu, Pri-mãverii, Regele Ferdinand,Belºugului, dar ºi la staþiilede apã nr. 1 Rudari ºi nr. 2Olt, precum ºi la Staþia deEpurare Drãgãºani cu ocaziaefectuãrii lucrãrilor care pri-

Majoritatea documen-taþiilor au fost avizatefãrã obiecþii sau modi-ficãri

În perioada 4-5 noiembrie2015, Administraþia Bazi-nalã de Apã Olt a organi-

zat ºedinþa teritorialã de aviza-re a documentaþiilor ºi evalua-re a stãrii de siguranþã în exploa-tare a barajelor din categoriilede importanþã C - baraj de im-portanþã normalã ºi D - barajde importanþã redusã, zonaMuntenia Vest. La aceastã întâl-nire au participat experþi în si-guranþa barajelor, dupã cum ur-meazã: Cristian Ban - directo-rul teh. ANAR, Abdulamit Al-tan - director MMAP ºi specia-liºti din Administraþiile Bazina-le de Apã Olt, Jiu ºi Argeº -Ve-dea, cu toþii fiind membri aiComisiei Teritoriale de AvizareMuntenia Vest, a stãrii de sigu-ranþã în exploatare a barajelor.

Obiectivul acestei întâlniri aavut pe ordinea de zi urmãtoa-rele documentaþii:

- Evaluarea stãrii de sigu-ranþã în exploatare a barajuluiUrluiu II amplasat pe râul Ur-lui, com. Bogdana, jud. Teleor-man – documentaþie pentru pri-ma autorizaþie de funcþionare însiguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajuluiSpãtãrei I amplasat pe râul Ur-lui, com. Furculeºti, jud. Tele-orman – documentaþie pentrureînnoirea autorizaþiei de func-þionare în siguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajuluiIliescu amplasat pe pârâul Iz-

ABA Olt a evaluat starea de siguranþãa barajelor din categoriile C ºi D

voarele, com. Izvoarele, jud.Teleorman – documentaþie pen-tru reînnoirea autorizaþiei defuncþionare în siguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajului Sai-vane amplasat pe pârâul Izvoa-rele, com. Izvoarele, jud. Tele-orman – documentaþie pentrureînnoirea autorizaþiei de func-þionare în siguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajuluiTâncãbeºti I + II amplasat perâul Snagov, afl. dr. r. Ialomiþa,b.h. Ialomiþa, com. Periº, jud.Ilfov – documentaþie pentru re-înnoirea autorizaþiei de funcþi-onare în siguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajului Va-lea Albã amplasat pe râul ValeaAlbã, oraº. Drãgãneºti Vlaºca,jud. Teleorman– documentaþiepentru reînnoirea autorizaþieide funcþionare în siguranþã;

- Referat tehnic privind sta-rea actualã de siguranþã în ex-ploatare a barajului ºi laculuide acumulare piscicol Lilieciamplasat pe râul Sericu, com.Siliºtea, jud. Teleorman – docu-mentaþie pentru transferul au-torizaþiei de funcþionare în si-guranþã nr. 477/13.12.2012/7ani;

- Referat de expertizare-avi-zare a proiectului tehnic de rea-bilitare a barajului Dobroteºti,amplasat pe râul Tecuci, com.Dobroteºti, jud. Teleorman –documentaþie pentru obþinereacord de funcþionare în sigu-ranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajuluiCruºov amplasat pe pârâul Cru-ºov, com. Brastavãþu, jud. Olt –documentaþie pentru reînnoireaautorizaþiei de funcþionare însiguranþã;

- Raport de conformare pri-vind siguranþa în exploatare abarajului Piteasca II amplasatpe râul ‘indriliþa, com. Gãnea-sa, jud. Ilfov – documentaþiepentru prelungirea autorizaþieide funcþionare în siguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajuluiBãrbuceanu I amplasat pe pâ-râu, com. Butimanu, jud. Dâm-boviþa – documentaþie pentru

prima autorizaþie de funcþiona-re în siguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajuluiBãrbuceanu II amplasat pe pâ-râu, com. Butimanu, jud. Dâm-boviþa – documentaþie pentruprima autorizaþie de funcþiona-re în siguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajuluiBãrbuceanu III amplasat pepârâu, com. Butimanu, jud.Dâmboviþa – documentaþie pen-tru prima autorizaþie de funcþi-onare în siguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajului Vlã-sia I amplasat pe pârâul Vlãsia,com. Periº, jud. Ilfov – docu-mentaþie pentru prima autori-zaþie de funcþionare în siguran-þã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajuluiOlari amplasat pe pârâul Bâr-lui, com. Pârºcoveni, jud. Olt –documentaþie pentru reînnoireaautorizaþiei de funcþionare însiguranþã;

- Evaluarea stãrii de siguran-þã în exploatare a barajului ºilacului de acumulare ºi înzãpe-zire Poiana Ruia amplasat peversantul nordic al masivuluiPostãvaru, cu alimentare dinizvoru Ruia, drenuri colectoareºi captãri existente, b.h. Olt, sta-þiunea Poiana Braºov, jud. Bra-ºov – documentaþie pentru re-înnoirea autorizaþiei de funcþi-onare în siguranþã;

- Referat de expertizare-avi-zare a proiectului tehnic de re-tehnologizare a amenajãrii hi-droenergetice de micã putereSãlãtrucu de Sus, amplasatã perâul Topolog, com. Sãlãtrucu,jud. Argeº – documentaþie pen-tru obþinere acord de funcþio-nare în siguranþã.

Majoritatea documentaþiilorau fost avizate fãrã obiecþii saumodificãri .

,,La inceputul lunii decem-brie 2015, va avea loc în Bazi-nul Hidrografic Mureº ºedinþade analizã finalã privind stareatehnicã a barajelor’’, a declaratIon Stoenescu, directorul ABAOlt.

(C.P.)

Apometreledin Drãgãºani ºi Prundeni,

verificate de Apavil


11SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Directorul Ansamblului „DoinaOltului”, Costinel Alecsandres-cu, a ajuns zilele trecute în ares-

tul IPJ Olt. Procurorii Parchetului de pelâng Judectoria Slatina îl acuz de dela-pidarea a 400.000 de lei, fals în înscri-suri ’i fals intelectual. Cercetãrile în do-sarul „Doina Oltului” au fost începutein rem în urmã cu douã sãptãmâni, cândoamenii legii au descins la sediul ansam-blului, dar ºi la alte douã locaþii din Sla-tina ºi Tufeni. Iniþial, interpretul a avutcalitatea de martor. Reþinut pentru 24 deore, el a fost pus în libertate de judecã-tori o zi mai târziu, dupã ce aceºtia aurespins cererea procurorilor de arestarepreventivã. Magistraþii l-au pus pe Alec-sandrescu sub control judiciar. Aceeaºimãsurã a fost dispusã ºi pentru cel con-siderat de procurori ca fiind compliceledirectorului ansamblului - Petre Ilie.

Cântãrile lui Alecsandres-cu, anchetate de procurori

Oamenii legii au fost sesizaþi de repre-zentanþii Curþii de Conturi dupã ce di-rectorul Ansamblului Profesionist „Doi-na Oltului” a contestat raportul institu-þiei. Acesta arãta cã din gestiunea insti-tuþiei lipseau peste 120.000 de lei, banicare s-ar fi dus pe materiale de construc-þii, care nu se gãseau pe nicãieri. În plus,Alecsandrescu a susþinut în faþa judecã-torilor, printr-o hârtie semnatã ºi ºtam-pilatã de omul de afaceri Petre Ilie, cãmaterialele ar fi fost lãsate în custodiaunei firme. Faptul cã el nu avea niciocalitate în firma pentru care dãduse sem-nãturã, i-a pus pe procurori pe gânduriºi i-a determinat sã instrumenteze cuatenþie cazul. Ca sã se convingã de fap-tul cã nu e nimic în neregulã, au începutcercetãrile in rem ºi au fãcut mai multepercheziþii atât la sediul instituþiei con-duse de Alecsandrescu, cât ºi la locuin-þele artistului din Slatina ºi Tufeni. Iniþi-al, Alecsandrescu a avut calitatea demartor. Dupã ce dovezile ridicate la per-cheziþii au fost coroborate cu declaraþii-le mai multor angajaþi, s-a ajuns la con-cluzia cã directorul ansamblului se facevinovat de sãvârºirea mai multor infrac-þiuni. Mai ales cã, pe lângã banii chel-tuiþi pe materialele de construcþii care nuau ajuns la ansamblu, mai erau sumeimportante care ar fi trebuit încasate pespectacole ºi nu apãreau în scripte, deºiartiºtii fuseserã plãtiþi pentru ele. Aºa auajuns sã verifice ºi activitatea unei firmece-i aparþinea lui Alecsandrescu ºi sãconstate cã unii susþineau spectacoleleºi alþii ar fi încasat banii. Bani care, sus-þin procurorii, nu ar fi fost deloc puþini.

Pus oficial sub acuzareCând au crezut cã au suficiente probe

împotriva solistului, procurorii au emispe numele sãu o ordonanþã de reþinere.Aºa au procedat ºi în cazul afaceristuluiPetre Ilie, pe care-l considerã a fi com-plicele directorului Costinel Alecsan-drescu. Considerând cã solistul va putea

influenþa bunul mers al anchetei, mai alescã nu recunoºtea învinuirile ce îi erauaduse, procurorii au solicitat judecãtori-lor emiterea pe numele celor doi a man-datelor de arestare preventivã pentru 30de zile. Iatã ce au susþinut procurorii dela Parchetul de pe lângã Judecãtoria Sla-tina, la scurt timp dupã reþinerea celordoi inculpaþi: “Suspectul AlecsandrescuCostinel-Petriºor, în calitate de directoral Ansamblului Profesionist pentru Pro-movarea Culturii Tradiþionale DoinaOltului, ºi-a însuºit materiale de con-strucþii cumpãrate pentru instituþia pecare o conduce, în valoare de 123.449,38lei, pe care le-a folosit în interes perso-nal ºi a încheiat mai multe contracte deprestãri servicii artistice cu unitãþi ad-ministrativ-teritoriale din judeþul Olt, încalitate de administrator al S.C. COSTIART SHOW S.R.L., pentru organizareade evenimente socio-culturale, de peurma cãrora a beneficiat de suma de294.200 lei, însã pentru onorarea cãro-ra a folosit Ansamblul Profesionist pen-tru Promovarea Culturii TradiþionaleDoina Oltului ºi artiºti consacraþi, pecare i-a plãtit din fondurile instituþiei deculturã menþionate”.

Cât priveºte implicarea afaceristului îndosarul „Doina Oltului” , procurorii pre-cizeazã: „S-a mai reþinut cã, pentru aascunde o parte din actele materiale aleinfracþiunii de delapidare, suspectulAlecsandrescu Costinel-Petriºor a în-cheiat în mod fictiv contractul de custo-die nr. 697/05.08.2013, din care rezultãcã materialele sustrase ºi care nu au fostidentificate de cãtre reprezentanþii Ca-merei de Conturi a Judeþului Olt ar fifost lãsate în custodia SC EUROTRANSSRL BREBENI. Sãvârºirea faptei de cã-tre suspectul Alecsandrescu Costinel-Petriºor a fost înlesnitã de cãtre suspec-tul Ilie Petre, care a semnat contractulmenþionat la rubrica „SC EUROTRANSSRL, DIRECTOR, Florin Ifrim”, deºi nuavea ºi nu are nicio calitate în cadrulsocietãþii menþionate. Toate documenteleastfel falsificate au fost folosite în con-testaþia formulatã împotriva raportuluiCurþii de Conturi din 04.07.2014, aflatãpe rolul Tribunalului Olt”.

Se considerãvictimã politicã

La intrarea în sediul parchetului, Cos-

tinel Alecsandrescu, purtând cãtuºe, pã-rea destul de degajat. El s-a declarat ne-vinovat ºi a susþinut cã se considerã ovictimã politicã, dând de înþeles cã, prinreþinerea sa ºi punerea sub acuzare, seîncearcã practic sã se loveascã în liderulPSD Olt, Paul Stãnescu. „Sunt nevino-vat! Este un dosar politic! Trãiascã PSD!Trãiascã Paul Stãnescu!”, a strigat Alec-sandrescu la intrarea în sediul Parchetu-lui.

Procurorul de caz care-l ancheteazã peAlecsandrescu este Sorin Lia. Acelaºicare l-a anchetat ºi pe vicepreºedinteleCJ Olt, Marius Oprescu, în dosarul încare este acuzat de omor din culpã.

Avocatul interpretului, Radu Þuluca,acelaºi care este ºi în cazul vicelui Opres-cu, a declarat, la auzul solicitãrii procu-rorilor de arestare preventivã, cã nu estede acord cu aceastã cerere. El a susþinut

Trilogia „Cronologia Aviaþiei“,lansatã la Biblioteca Judeþeanã

„Alexandru ºi Aristia Aman”

cã faptele imputate lui Alecsandrescusunt vechi ºi nimeni nu mai poate sã leschimbe. Cât priveºte acuzaþiile aduseclientului sãu, Þuluca a afirmat pe par-cursul reþinerii lui Alecsandrescu: „Suntacuzaþii de fals ºi delapidare, în generalacuzaþii pentru sãvârºirea unor fapte înlegãturã cu serviciul, infracþiuni de ser-viciu. (…) Nu este vorba de un denunþ.Faptele sunt mai vechi, iar în opinianoastrã clientul nostru este nevinovat ºivom încerca sã demonstrãm lucrul aces-ta. Se va propune, probabil, în cursulzilei de astãzi, arestarea preventivã. Evi-dent cã nu suntem de acord cu aceastãmãsurã pentru cã nu face parte din ca-tegoria persoanelor care pot fi un peri-col pentru ordinea publicã sau care potîmpiedica desfãºurarea unui proces pe-nal”, a declarat avocatul apãrãrii.

La scurt timp dupã expirarea ordonan-þei de reþinere, magistraþii JudecãtorieiSlatina au decis sã respingã solicitareaprocurorilor de arestare preventivã a di-rectorului Ansamblului Pofesionist„Doina Oltului”, Costinel Alexandrescu,ºi au au impus cercetarea acestuia subcontrol judiciar. Aceeaºi mãsurã a fostdispusã ºi pentru celãlalt învinuit în do-sar, omul de afaceri Petre Ilie.

Deºi au trecut câteva zile bune de larecinerea lui Alecsandrescu, CJ Olt nu adat niciun comunicat de presã cu privirela scandalul în care este implicat direc-torul Ansamblului profesionist „DoinaOltului”, aflat în subordine. Cu atât maipuþin sã se dispunã vreo mãsurã de sus-pendare din funcþie.

Biblioteca Judeþea-nã „Alexandru ºiAristia Aman” a

gãzduit vineri, într-un ca-dru festiv, lansarea trilogiei„Cronologia Aviaþiei“, areputatului specialist în do-meniu Titel Stârcu. Eveni-mentul a avut loc în sala„Acad. Dinu C. Giurescu“ºi s-a bucurat de prezenþaa numeroºi iubitori ai ge-nului. Invitaþi de onoare aufost: Vasile Tudor, AurelDaneº, Eugen Stãnescu ºiDan Rãzvan Popa. TitelStârcu, fost comandant alAeroclubului Craiova înperioada 1986-1990, esteunul dintre puþinii specia-liºti în domeniu care auales sã împãrtãºeascã, prinintermediul cãrþilor, vastaexperienþã cãpãtatã în zecide ani puºi în slujba avia-þiei române.

(V.Z.)

Costinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arestCostinel Alecsandrescu,invitat la o cântare în arest


Publ

icita

te

Publ

icita

te

pag. 12

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Centrul de Informare ºiPromovare TuristicãHorezu, unul dintre

cele mai eficiente centre dinRomânia, a fost modernizat cubani europeni. Valoarea totalã aproiectului este de 446.400 lei,cu o duratã de 12 luni, între14.11.2014 – 13.11.2015. Prin-tre dotãri se aflã un sistem deîncãlzire a apei menajere cu obaterie de douã panouri solare,sistem de prevenire a incendii-lor, sistem antiefracþie, sistemde supraveghere video CCTV,sistem de climatizare, patru sta-þii de lucru PC, un laptop, douãcopiatoare, un videoproiector,sistem de sonorizare ambienta-lã, mobilier, hãrþi turistice, unLOGO ROMÂNIA volumetric,un catarg din aluminiu de 8metri înãlþime, 2 borne de sem-nalizare turisticã etc. „Prin acestproiect, Centrul de Informare ºiPromovare Turisticã Horezu adevenit o unitate cu o dotaremodernã. Agenþiile ºi operato-rii din turism, organizatorii pro-

Centrul de InformareTuristicã Horezu, modernizat

cu bani europenifesioniºti de evenimente turis-tice, culturale ºi artistice de lanivel local, regional, naþional ºiinternaþional, firmele speciali-zate pentru organizarea de se-siuni de training sau team-buil-ding-uri, turiºtii români ºistrãini au acum posibilitatea sãse informeze asupra posibilitã-þilor de vizitare a unor obiecti-ve turistice culturale, monaha-le ºi naturale sau de participarela evenimentele tradiþionale or-ganizate în zonã”, a declaratprimarul din Horezu, Ilie Fâr-tat, la conferinþa de presã orga-nizatã în acest scop. Valoareacheltuielilor totale de imple-mentare a proiectului s-a ridi-cat la suma de 314.705,30 lei,inclusiv TVA, din care cheltu-ieli eligibile, inclusiv TVA,151.028,24 lei (finanþare ne-rambursabilã ºi contribuþia be-neficiarului), iar cheltuieli nee-ligibile, inclusiv TVA,163.677,06 lei (contribuþia be-neficiarului).

(M.P.)

13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intra-vilan în suprafaþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate înRâmnicu Vâlcea, strada Depozitelor – Râureni. Oferim de ase-menea, spre închiriere, depozite realizate din beton ºi zidãrie dela 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Acces camioane,tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþnegociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada GeneralMagheru nr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului225 zona Traian, bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43.Spaþiile scoase la vânzare sunt constituite din module de 20 mpºi au preþul de vânzare 15.000 euro la cheie sau 12.000 euroneamenajate. Pentru relaþii suplimentare, eventual vizitare, ceiinteresaþi pot solicita informaþii direct la sediul Socom SA sautelefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.


Tarif bilet pentru o cãlãtorie: tonetã – 2,00 lei în mijlocul de transport – 2,50 lei

Bilet vândut de taxator – 2,00 leiTraseu exterior (Iºalniþa) – 3,00 lei

Abonament unic pe toate liniile – o lunã – 65 leiAbonament unic pe toate liniile – 15 zile – 34 leiAbonament unic pe toate liniile – 7 zile – 18 leiAbonament o zi toate traseele – 6 leiAbonament nenominalizat pe toate liniile – 110 leiAbonament pentru pensionari cu pensia

pânã în 1.000 lei – GRATUITAbonament pentru pensionarii

care au vârsta peste 70 ani – GRATUITAbonament pentru pensionari

cu pensia peste 1.000 lei – 50% reducereAbonament special persoane

cu handicap + nevãzãtori – GRATUITAbonament cu preþ redus:- abonament pentru elevi – 50% reducere – 32,5 leiabonament pentru studenþi – 50% reducere – 32,5 lei

Publ

icita

te

M ãnãstirea Bradueste un aºezãmântortodox aflat în lo-

calitatea Gurguiata, la maipuþin de zece kilometri de sta-þiunea Bãile Olãneºti, în ju-deþul Vâlcea. Aflat la o dis-tanþã de aproximativ 25 de ki-lometri de oraºul RâmnicuVâlcea, mãnãstirea se aflã aºe-zatã în mijlocul pãdurii, într-ozonã foarte retrasã. Ultimii treikilometri nu pot fi parcurºi cumaºina, pelerinii trebuind sãmeargã pe jos aceastã distan-þã. Mãnãstirea Bradu a fost

serica are forma de corabie, fãrãturlã, cu interiorul împãrþit în treiºi un pridvor deschis susþinut deºase stâlpi, semãnând cu aceeade la Iezer. Clopotniþa este maimare decât biserica ºi are douãetaje alãturi de care au fost con-struite de-a lungul vremii chilii-le vieþuitoarelor. În secolul alXIX-lea, documentele aratã cãmãnãstirea se afla într-o staredeplorabilã, aproape de ruinã. Înanul 1861 chiliile erau fãrã aco-periº, iar clopotniþa netencuitã.

Mãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciuneMãnãstirea Bradu – loc de rugãciune

Publ

icita

te

construitã pe temelia unui schitmai vechi numit „Schitul de subRâpa Bradului”, atestat docu-mentar la 15 iulie 1737 ºi careare hramul „Naºterea SfântulIoan Botezãtorul”. Actuala bise-ricã a mãnãstirii este o construc-þie de zid, ridicatã în anii 1783-1784 de cãtre ieromonahul Sava,originar din satul Scrada, jude-þul Gorj, fost egumen al mãnãs-tirii Iezer, ajutat fiind de preotulGrigore, în timpul domnitoruluiMihai ªuþu. Pictura originalãexistentã ºi astãzi a fost realiza-tã de Popa Dimitrie Zograful. Bi-

Iarna dintre anii 1863 ºi 1864contribuie mai mult la degrada-rea acestui schit; din cauza zã-

pezii acoperiºul s-a prãbuºit iarornamentele în relief, ciubucu-rile, au cãzut ca urmare a în-gheþului. În 1854-1855, mã-nãstirea este alãturatã mãnãs-tirii Sãrãcineºti ºi trecutã caaparþinând Episcopiei de Râm-nic, iar în anul 1904 aici nu maiera niciun cãlugãr. În anul1994, la Bradu s-a stabilit uncãlugãr, iar dupã 1996 au fostaduse aici 10 maici, avându-lca duhovnic pe stareþul mãnãs-tirii Pãtrunsa, protosinghelulVarsanufie Gherghel. Astãzi,la Schitul Bradu o obºte de 12maici pãstorite de monahia Ar-senia Maxim se osteneºte sãducã mai departe tradiþia mo-nahalã existentã aici de aproa-pe trei secole.


14ACTUALITATE

Unul dintre cei mai respec-taþi liberali vâlceni, VictorGiosan, consultant internaþi-onal în management public,propune pe pagina sa de so-cializare câteva soluþii, în sco-pul ameliorãrii situaþiei difi-cile în care se aflã România.Giosan considerã cã aceastãsituaþie s-a accelarat, în modparadoxal, dupã accesul þãriinoastre în Uniunea Europea-nã ºi cã principalul motiv aleºecului românesc este „cali-tatea deplorabilã a guvernan-þei publice în România”. Deprofesie economist, VictorGiosan a fost viceprimar almunicipiului Râmnicu Vâlceaîn anii 1996-2000, iar în pe-rioada 2005-2009, secretar destat la Secretariatul Generalal Guvernului României. Înanul 2012, el a redactat o scri-soare deschisã cãtre membriiPNL, în care critica guverna-rea USL ºi semnala îndepãr-tarea liberalilor de la formu-lele programatice iniþiale. Înprezent, Victor Giosan deþineo firmã de consultanþã în ma-nagementul public ºi finanþepublice.

de Marielena Popa

Se poate acþionape trei paliere

„Evenimentele din ultimelezile m-au provocat sã încerc sã-mi limpezesc opiniile privindposibile soluþii în actuala situa-þie complicatã. Recunosc cãrândurile de mai jos pot fi preatehnice, nu foarte originale ºi sãreleve vechi obsesii. Criza ac-tualã este expresia acutã a uneiacumulãri succesive de eºecurimai mari sau mai mici, în ceeace priveºte guvernanþa publicãdin România, ceea ce a produsun nivel fãrã precedent de frus-trare la nivelul societãþii ºi delipsã de încredere în autoritãþi-le publice ºi în clasa politicã. Înmod paradoxal, procesul de de-gradare s-a accelerat dupã ac-cesul în Uniunea Europeanã.Ceea ce este important în acestmoment este identificarea unorsoluþii la problema esenþialã:calitatea deplorabilã a guver-nanþei publice în România, sec-torul unde suntem cel mai de-parte de performanþa medie aþãrilor membre în Uniunea Eu-ropeanã.

În opinia mea, pentru îmbu-nãtãþirea guvernanþei publice sepoate acþiona pe 3 paliere, 2 încare se poate reglementa formalsau voluntar ºi unde rolul prin-cipal al preºedintelui este de a

fi mediator ºi mai ales garant alimplementãrii acþiunilor conve-nite, ºi un alt palier unde numaisocietatea civilã prin instrumen-tele ei, prin exigenþa ºi determi-narea ei, pot obþine rezultatepalpabile.

Cod etical vieþii politice

Un prim palier se referã lareglementãri de naturã juridicãsau de tip voluntar ce definescfuncþionarea partidelor politiceºi modul de alegere a instituþii-lor reprezentative. Aici acþiuni-le principale s-ar putea concen-tra spre:

1) Un cod etic al modului dedesfãºurare a vieþii politice, caresã cuprindã inclusiv angaja-mente privind modul în careeste înþeleasã imunitatea parla-mentarã;

2) Liberalizarea în continua-re a vieþii politice, pãstrându-setotuºi un echilibru funcþionalîntre aceasta ºi stabilitatea gu-vernãrii centrale ºi locale;

3) Oferirea de ºanse cât maiechilibrate tuturor partidelorpolitice prin finanþare publicãadecvatã cu douã componente:una fixã (în raport cu importan-þa partidului: localã, regionalã,naþionalã) ºi alta variabilã (înfuncþie de voturile obþinute);

4) Publicarea finanþãrilor pri-vate ce depãºesc un anumit ni-vel ºi interzicerea finanþãrilor înnaturã;

5) Sancþionarea penalã dras-ticã a infracþiunilor de finanþa-re a partidelor sau a campanii-lor electorale;

6) Reglementãri publice cla-re privind accesul cât mai echi-librat în mass-media, care sãofere ºanse substanþiale ºi noi-lor veniþi în politicã;

7) Sistemul electoral trebuiesã fie stabil pentru o lungã pe-rioadã de timp. Cred cã în ac-tualul context un sistem propor-þional preferenþial este cea maipotrivitã opþiune;

8) Utilizarea votului prin co-respondenþã la toate tipurile dealegeri, atât pentru cei care lo-cuiesc în strãinãtate, cât ºi pen-tru cei care locuiesc în þarã.

Propuneri pentrumanagementulsectorului public

Cel de-al doilea palier se re-ferã la managementul sectoru-lui public. Consider cã sunt 5mari direcþii de acþiune spre caretrebuie îndreptat efortul deschimbare ºi le exemplific cu unnumãr limitat de acþiuni:

A) Predictibilitatea, stabilita-tea ºi calitatea cadrului ºi prio-ritãþilor de politici publice ºi dereglementare:

1) Limitarea voluntarã a uti-lizãrii ordonanþelor de urgenþãºi a celor obiºnuite – deloc sauun numãr extrem de limitat;

2) Întreaga legislaþie primarãsã fie însoþitã obligatoriu deanaliza impactului - aplicareamãcar a legislaþiei existente înacest domeniu;

3) Utilizarea la fundamenta-rea ºi finanþarea politicilor pu-blice naþionale a aceloraºi stan-darde ca în cazul programeloroperaþionale ºi utilizãrii fondu-rilor europene.

B) Transparenþa funcþionãriisectorului public:

1) Acces public integral la sis-temele informatice de colecta-re a cheltuielilor detaliate aletuturor instituþiilor publice dinRomânia (pânã la nivel de ºcoa-lã sau spital) ºi la cele de mana-

gement al investiþiilor publice –operaþionalizarea completã aacestor sisteme;

2) Acces la integral la con-tractele publice ce depãºesc oanumitã valoare;

3) Extinderea sistemelor de e-government ºi reducerea biro-craþiei.

C) Participarea publicã la fun-damentarea politicilor publice:

1) Consultãri obligatorii cufactorii interesaþi în procesul defundamentare a politicilor pu-blice naþionale sau locale – pu-blicarea lor obligatorie, preala-bilã adoptãrii acestora;

2) Perioade obligatorii deconsultare publicã (inclusiv on-line) pentru politicile publice ºireglementãrile naþionale sau lo-cale, prealabile adoptãrii aces-tora. Perioadele respective tre-buie sã fie între 30 ºi 90 de zile;

D) Responsabilitatea mana-gerilor executivi (aleºi sau nu-miþi, politicieni sau funcþionaripublici) pentru rezultatele obþi-nute ºi resursele folosite:

1) Generalizarea în decurs demaximum 3 ani a bugetãrii pebazã de rezultate la nivelul ad-ministraþiei centrale ºi în maxi-mum 5 ani la nivelul celei loca-le;

2) Prezentarea publicã ºi înParlament/consilii locale de cã-tre miniºtri, ºefi de agenþii cen-trale, primari ºi preºedinþi de CJa unor rapoarte anuale referitoa-re la obiectivele avute, rezulta-tele obþinute ºi resursele folosi-te.

E) Depolitizarea ºi profesio-nalizarea funcþiei publice:

1) Stabilirea ºi limitarea func-þiilor de management executivîn sectorul public care se nu-mesc politic, în afara celor ale-se (de exemplu, secretarii destat);

2) Criterii de selecþie ºi pro-movare în funcþia publicã, pebaza unui sistem detaliat decompetenþe specifice diferitelordomenii ale administraþiei pu-blice;

3) Stabilirea unor criterii de-taliate privind pregãtirea ºi ex-perienþa profesionalã relevantãpentru ocuparea funcþiilor demanagement în sectorul public;

4) Aplicarea completã ºi ime-diatã a legislaþiei actuale (înspecial OUG 109) în ceea cepriveºte managementul celorpeste 1000 întreprinderi de stat;

5) Salarizarea în funcþie deperformanþã, cu o parte fixã ºiuna variabilã, ponderea aceste-ia din urmã crescând odatã cupoziþia în ierarhia funcþiei pu-blice;

6) Instituþionalizarea unor sis-teme utilizate înainte de 2007privind formarea unor funcþio-

nari publici de elitã din rândultinerilor aflaþi în interiorul sauîn afara funcþiei publice;

7) Stabilirea unui numãr fixde înalþi funcþionari publici,împreunã cu criteriile de selec-þie, promovare ºi ieºire din corp.Consolidarea semnificativã arolului ºi prestigiului acestora.

Repolitizareapartidelor

Al treilea palier se referã lapracticile politice unde este ne-voie urgentã de re-politizare (re-ideologizare) a partidelor ºi dedemocratizare internã a acesto-ra. Acest proces se referã la:

a) Introducerea unor elemen-te puternice de democraþie di-rectã. Aceasta ar însemna ale-gerea de cãtre militanþi a lideri-lor politici la diferite niveluri,la fel ºi în ceea ce priveºte ad-optarea documentelor progra-matice, extinderea alegerilorprimare pentru desemnarea can-didaþilor la alegerile naþionale;

b) Promovarea pluralismuluiintern prin posibilitatea existen-þei unor platforme politice di-verse, susþinerea acestora prinintermediul unor instrumentediverse: comunicare on-line,fundaþii, institute. Protecþia opi-niilor ºi a platformelor minori-tare;

c) Asigurarea accesului mili-tanþilor la informare, comunica-re ºi decizie politicã;

d) Reguli clare de promova-re, selecþie ºi asumare a respon-sabilitãþii cadrelor politice.

Aceste reformenu doresc sãpropunã o societatea tehnocraþilor

Ce instrumente ar putea fi fo-losite pentru implementarea re-formelor pe primele douã pa-liere? În primul rând, acorduripolitice între principalele forþepolitice, mediate ºi garantate depreºedinte, care sã cuprindã ac-þiunile de mai sus ºi multe al-tele, cu obiective, rezultate ºitermene de realizare foarte cla-re. Societatea civilã va moni-toriza modul în care acesteacorduri sunt puse în practicãºi respectate ºi va reacþiona înconsecinþã.Trebuie subliniat cãreformele de mai sus nu influ-enþeazã politicul, nu doresc sãpropunã o societate a tehnocra-þilor, nu se referã la substanþapoliticilor publice, la ce dorimsã facem, ci numai la forma încare aceste politici publice suntfundamentate, promovate ºiimplementate”, precizeazã Vic-tor Giosan.

Consultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românescConsultant internaþional,soluþii la eºecul românesc


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Nu ºtiu dacã oltenii luiEmil Sãndoi practicãjocul cel mai frumos

din Liga I, dar sunt „acolo”. Untriunghi al fotbalului estetic l-ar constitui Astra, Pandurii ºi –da! - CSU Craiova. În numai unan, echipa ºi-a însuºit treaptã cutreaptã lecþia privitoare la con-strucþie (a ºi avut cine sã-i în-veþe), pe lângã aceea a omoge-nitãþii între compartimente.Dacã jocului „de imagine” i seadaugã ºi un procent onorabilde reuºite pe spaþiul porþii, lu-crurile par a se încadra în firesc.Ultima partidã de pe Extensiv,când i-a avut în faþã pe cei de laASA Târgu Mureº, „explozia”campionatului trecut, ni i-a arã-tat pe alb-albaºtri (mai cu sea-mã în mitanul secund) destul deambiþioºi, chitiþi pe adjudecareapunctelor. Nu e deranjant cã oechipã se plânge la nevoie deghinioane, deranjant e când seplânge de ghinion. Ei, bine, du-minica trecutã, ghinioanele s-auþinut scai de olteni, „coþofanahoaþã” sãrind din gazon oriun-de, numai în poarta bãftosuluiStãncioiu - nu, care a mai ºi scosniºte „imposibile”. Nu e deran-jant cã o echipã se plânge dearbitraj, campionate întregi aupurtat, aiurea, marca empatieifaþã de o echipã sau alta a „ca-valerilor fluierului”, formulãdesuetã deja, mergându-se cususpiciunile pânã la teoria con-spiraþiei ºi punerea acesteia în

CSU – egala Stelei

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Lucian Pretorian

Cum finalul sezonuluiregulat se apropie,CSU Craiova avea

deja calculele fãcute înainteasosirii trupei lui Bergodi pearena din Parcul Romanescu.Cu o victorie la douã goluridiferenþã, oltenii deveneaufavoriþi la accederea în play-off, deoarece aveau avantajulvictoriilor directe atât în faþalui Dinamo, cât ºi în faþa ce-lor de la ASA Tg. Mureº. Fãrãun stadion plin, aºa cum eraîn etapa precedentã în faþa di-namoviºtilor, CSU a arãtat cãpoate avea doua feþe completdiferite. În prima reprizã doarºansa a reuºit sã-i þinã pe ol-teni în joc, iar în a doua ace-eaºi ºansã a întors spatele

Craiovei ºi a împiedicat-o sã-ºiadjudece mult dorita victorie.Meciul a debutat într-o notã dedominare a gazdelor, jocul însãpãrea a fi unul de mijlocul cla-samentului în Liga a II-a. Cure-lea se trezeºte singur la 12 m depoarta lui Stãncioiu, dar parcãtrezit prea brusc din somnuladânc în care se afla de la înce-putul campionatului, ºuteazãdezamãgitor peste poarta oaspe-þilor (min. 7). Minutul 13 adu-ce deschiderea scorului, Jazvicprofitã de lipsa de reacþie a luiVãtãjelu ºi trimite un ºut la col-þul lung ce îl lasã fãrã reacþie peBãlgrãdean. Oaspeþii conduc ºicalculele Craiovei încep sã fiedin ce în ce mai complicate.Oltenii nu reacþioneazã la ºoc ºioaspeþii lovesc bara în minutul32, fiind foarte aproape sã în-

cheie socotelile la Craiova. Oloviturã liberã din parteadreaptã avea sã aducã multdorita egalare. Zlatinski cen-treazã la marginea careuluimic, iar nefericitul RamiroCosta deviazã balonul în pro-pria poartã. Astfel, pauza îigãseºte pe combatanþi la ega-litate, dar parcã îi ºi trezeºtela realitate pe olteni, fãcându-i sã iasã de la cabine cu o altãfaþã. Craiova începe reprizasecundã hotãrâtã sã nu maipiardã puncte pe teren pro-priu. Paseazã în jumãtateaadversã, dominã ºi parcã ara-tã cã e doar o chestiune detimp pânã ce va trece în avan-taj. Zlatinski executã repedeo loviturã liberã, îl lasã sin-gur cu portarul pe Curelea,dar Stãncioiu salveazã cu ointervenþie spectaculoasã(min. 59). Singurul ºut pepoartã al oaspeþilor îl are caautor pe Brandan, fãrã rezul-tat însã pe tabela de marcaj(min. 66). Craiova mai treceo datã pe lângã gol atuncicând acelaºi Zlatinski îi punemingea pe cap lui Nuno Ro-cha, care trimite peste poartãdin 3 m (min. 73). Sarabandaocaziilor continuã la poartalui Stãncioiu, dar Bejan are ointervenþie de ultim momentdin faþa lui Nuno Rocha (min.82). Acelaºi Zlatinski ºutea-zã puternic de la 30 m, Stãn-cioiu fiind salvat de data astade bara din stânga sa (min.85). Finalul este de infarct,Vãtãjelu irosind o ultimã oca-zie în minutul 87, atunci cândºutul sãu a trecut milimetricpe lângã poarta oaspeþilor.Astfel, trupa lui Bergodi plea-cã din Bãnie cu un punct no-rocos, iar CSU ne aratã încão datã cã sub comanda luiEmil Sandoi poate arãta foar-te bine, etalând în unele mo-mente cel mai frumos fotbaldin Liga I.

practicã. Ovidiu Haþegan nu aarbitrat scandalos duelul dintrealb-albaºtri ºi roº-albaºtri, ori-ce decizie „în dungã” avândceea ce numim acoperire de re-gulament. N-a mai avut însã niciumbrã de acoperire când l-aoprit pe Bawab la o fazã avan-satã care l-ar fi pus în poziþiede marcator. În aceeaºi literã aregulamentului de fotbal, sepoate spune fãrã reticenþã cãOvidiu Haþegan a contribuit cuvârf ºi îndesat la rotunjirea depitã cu slanã a lui 1-1, asta casã nu se supere în principiu niciunii, nici alþii. Golanski, sãrma-nul, i s-a împotrivit cât a putut,ajutându-se de mânã ca pe se-micerc. O datã, de douã ori, detrei ori. Nu i-a ieºit ºi pentru astafrumos ar fi sã-i cerem noi scu-ze polonezului. Piºicher Ber-godi, antrenorul ardelenilor,care a dat-o, italieneºte, pe dupãmacaroane. El a zis cã arbitra-jul a fost bun, dar „mai sunt micidecizii care ne-au defavorizat”.Aºa e în in calcio, te legi de untufan care îþi cade în cap ºi laºipãdurea sã-þi intre pe poartã. Cu0-0 ºi 1-1, CSU Craiova se batepe umãr, ca între egali, cu vice-campioana de anul trecut. Sebate pe umãr, ca între egali, ºicu Steaua, campioana en-titre.ªi aici, chiar cã trupa lui Sãn-doi are de ce se mândri, chema-rea la oaste, în pãrþi egale, fiindasumatã de însuºi generalul Ior-dãnescu.

Craiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþeCraiovacu douã feþe

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

RESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANRESTAURANT METROPOLITANALEEA TEILOR NR.3, RM. VÂLCEA, JUDEÞUL VÂLCEA

Ca urmare a modernizãrii ºi dotãrii locaþiei, prezentãm potenþialilor clienþidatele din graficul evenimentelor/2015, în care mai existã posibilitatea rezer-vãrii saloanelor puse în funcþiune în luna martie a.c.. Ambientul ºi facilitãþilesunt deosebit de atractive, îmbietoare ºi întregesc dotãrile excepþionale ale bu-cãtãriei, recomandând alegerea Complexului MetropolitanComplexului MetropolitanComplexului MetropolitanComplexului MetropolitanComplexului Metropolitan înaintea altor ofer-te din piaþa concurenþialã existentã. Profesionalismul angajaþilor, sala cu ocapacitate de peste 500 de persoane, modulabilã în funcþie de mãrimea eveni-mentului, respectiv în sãli mai mici pentru 100, 200 sau 300 de persoane, bu-cãtari profesioniºti care pun în valoare echipamentele ºi utilajele de ultimã ge-neraþie, parcarea proprie, toate conferã argumente suficiente pentru a fi oaspe-þii Restaurantului MetropolitanRestaurantului MetropolitanRestaurantului MetropolitanRestaurantului MetropolitanRestaurantului Metropolitan. Vã aºteptãm cu drag pentru a ne onora cuprezenþa în datele:

Luna apr. 2015: 26 Luna mai 2015: 2, 3, 9, 10, 16, 17, 24, 30, 31 Luna iunie 2015: 6, 28 Luna iulie 2015: 4, 5, 12, 18, 19, 25, 26 Luna august 2015: 16, 30 Luna sept. 2015: 6, 19, 20, 27 Luna oct. 2015: 3, 11, 18, 25, 31 Luna nov. 2015: 1, 7, 8, 14 Contact: Tel: 0250732036 ,0755078410,e-mail: [email protected],facebook: [email protected]

publicitate

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Zvon: Gutãu nu va filãsat sã candideze

Se zvoneºte cã Mircia Gu-tãu nu va fi lãsat de „cine tre-buie” sã candideze la Primã-ria Râmnicu Vâlcea. Motivul:este simbolul local al corup-þiei, iar þara nu îºi poate per-mite încã un deficit de imagi-ne pe aceastã temã. În aceeaºiordine de idei, preºedintelePNL Vâlcea, Cristian Buican,spune cã a aflat de la televi-zor despre decizia conduce-rii centrale a partidului de anu-l susþine pe Gutãu la pri-mãrie. Buican mai spune cã,chiar dacã nu se mai poateconta pe sprijinul lui MirciaGutãu, îºi pãstreazã obiecti-vele pentru alegerile de anulviitor: 50 de primãrii câºtiga-te, preºedinþia CJ Vâlcea, pre-cum ºi câºtigarea PrimãrieiRâmnicu Vâlcea. Mult, dom-nu’ mult!

Jurnalist vâlceanbãtut la comandaunui popã?

Într-o searã, pe când se în-torcea acasã, un ziarist vâl-cean a fost atacat de trei indi-vizi, unul dintre ei lovindu-lcu pumnul în plex. Colegulnostru a fãcut o plângere lapoliþie, oferind date despresemnalmentele agresorilor.Nu este exclus ca, în spateleacestei întâmplãri „aranjate”sã fie unul dintre tinerii pre-oþi din Râmnicu Vâlcea, cares-a lãudat într-un anturaj cã-lva „aranja” pe ziarist.

A renunþat„deszãpezitorul”

Se aude cã firma cãreia i-afost adjudecatã licitaþia pen-tru deszãpezire în judeþulVâlcea ar fi renunþat la con-tract înainte de semnareaacestuia. În mod suspect saunu, prefectul Cornoiu þine as-cunsã aceastã informaþie. Ceurmeazã? O altã licitaþie, înregim de urgenþã, organizatãde CNADNR la Craiova.

Brãgãu, preºedintepeste un partid„ieftin ca braga”

“Marele politician” localFlorin Brãgãu, recent alespreºedintele „caricaturii departid” numitã PRU, se joacã

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

de-a demisia în ConsiliulLocal al comunei Bujo-reni. Brãgãu ºi-a dovedit„priceperea” la conduce-rea Centrului ExpoziþionalSeaca, o sinecurã pe carei-a oferit-o, în mod totalneinspirat, PSD. Acum, seocupã de afaceri. Cum ºicu cine, informaþii în scurttimp.

La Bãbenise arbitreazãca în Kosovo

Echipa localã din Bã-beni, înscrisã în Superli-ga judeþeanã, ar trebuidrastic sancþionatã pentrucomportamentul unuiadintre reprezentanþii sãi.Meci de meci, un ins dinstaff – ul de conducere (nucel tehnic) îºi înjurã adver-sarii de mame, morþi, rudeºi Dumnezei. Asta când nuaruncã dupã ei cu te mirice are la îndemânã, subprivirile îngrozite ale pri-marului oraºului, Ion Bî-zîc, care n-are ce-i face.N-are ce-i face nici AJF,care nu îl suspendã nicio-datã. Recalcitrantul punepresiune pe arbitri, grupamare. Cândva, aºa se în-tâmpla în Divizia A, laPiatra Neamþ, cândGheorghe ªtefan “Pinalti”îi “binecuvânta” pe cava-lerii fluierului cu epitetecare mai de care mai co-lorate. Atunci se spunea cãla Piatra Neamþ, din cau-za presiunii, se arbitreazãca în Kosovo. Aºa o sã sespunã ºi despre Bãbeni.

Niþu, nimicdespre ALDE!

Cum apele politice sunttulburi ºi nici prea bine numiros, senatorul liberalDan Niþu nu mai spunenimic despre posibila ple-care la partidul lui CãlinPopescu-Tãriceanu. Joi, 5noiembrie, dupã ce AlinaGorghiu a anunþat cã PNLnu îl va susþine pe MirciaGutãu la primãrie, acesta,într-o reacþie tempera-mentalã, l-a sunat pe Niþuºi i-a propus o conferinþãde presã la care sã anunþeplecarea comunã laALDE. Numai cã acesta s-a cam sustras.

Date post:	28-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

Anul XI, nrAnul XI, nrAnul XI, nr . 520 . 520 . 520 zzz 1 ...pararea podurilor ºi podeþelor, dar...

Documents