Publicitate...CMYK Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr . 5. 5. 5 7774 4 4 zzz 7 - 1 7 - 1 7 - 1 3...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 5. 5. 5. 5. 5777774 4 4 4 4 7 - 1 7 - 1 7 - 1 7 - 1 7 - 13 decembrie 203 decembrie 203 decembrie 203 decembrie 203 decembrie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Comandat de ALDE Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160008Comandat de PNL Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160004

ALDE cătrALDE cătrALDE cătrALDE cătrALDE către citite citite citite citite cititorii publicaţiei Indiscrorii publicaţiei Indiscrorii publicaţiei Indiscrorii publicaţiei Indiscrorii publicaţiei Indiscreeeeettttt:::::

”Putem aduce CupaBunãstãrii în Bãnie”

300 milioane de eur300 milioane de eur300 milioane de eur300 milioane de eur300 milioane de euro,o,o,o,o,cifră tcifră tcifră tcifră tcifră toooootttttală de afală de afală de afală de afală de afaceriaceriaceriaceriaceri

3Amãnunte

în pagina

Mai-marii MinisMai-marii MinisMai-marii MinisMai-marii MinisMai-marii Ministtttterererererului Tului Tului Tului Tului Trrrrrans-ans-ans-ans-ans-porporporporporturilor şi ai CNturilor şi ai CNturilor şi ai CNturilor şi ai CNturilor şi ai CNAIR au datAIR au datAIR au datAIR au datAIR au datdrdrdrdrdrumul cirumul cirumul cirumul cirumul circulaţiei pe centurculaţiei pe centurculaţiei pe centurculaţiei pe centurculaţiei pe centuraaaaade sud a Crde sud a Crde sud a Crde sud a Crde sud a Craioaioaioaioaiovvvvveieieieiei

Detaliiîn pag.4

Top 10companiiantreprenorialedin judeþul

Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea


Vâlcea

Noua strategiea drumarilor:licitaþii invizibileºi inaugurãriprin surprindere

















7 - 13 decembrie 2016 www.indiscret.ro

2ELECTORAL

În ultimii ani, sub mascaunei politici de austeritate,au fost desfiinþate 67 de

spitale din România, însã, dacãgândeºti politica de austeritateraportându-te la viaþa omului,este ca ºi cum l-ai condamna lamoarte fãrã somaþie. De aceea,consider cã sistemul sanitar tre-buie resetat ºi repus din teme-lii. Cum? Printr-o finanþare dela buget, prin crearea unor noispitale în zone cu o populaþiemare sau în zonele turistice. Sãluãm ca exemplu Staþiunea Vi-dra, acolo unde an de an vin miide turiºti pentru a practica spor-turi de iarnã, însã la ora actualãspitalul din Brezoi nu dispunede dotãrile necesare pentru a seinterveni prompt în cazul unoraccidente majore. De aceea, laBrezoi, spitalul trebuie moder-nizat, fiind necesare dotãri ºisecþii pentru a veni în întâmpi-narea tuturor problemelor denaturã medicalã care pot apãrea,mai ales cã zona pe care o de-serveºte se aflã în plinã dezvol-tare din punct de vedere turis-tic. Nu trebuie sã gândim pen-tru azi, ci trebuie sã gândim pen-tru mâine, iar ALDE face acestlucru!

Este necesarã elaborarea unuiprogram de modernizare a in-

Comandat de Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor – ALDE, filiala Vâlcea, Realizat: ÎntreprindereIndividualã Miºcoci Marielena, Cod unic de identificare: 11160008 Tiraj: 1150 ex.

frastructurii ºi dotare cu apara-turã a spitalelor judeþene de ur-genþã, iar specialiºtii ALDE seocupã de acest lucru. Totodatã,susþinem apariþia Caselor deAsigurãri Private de Sãnãtatecare sã ofere pachete de servi-cii medicale alternative la celeoferite de Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate, iar înacest fel putem discuta, practic,despre reinventarea modeluluisocial european. De fapt, parte-neriatul dintre sectorul public ºicel privat în domeniul socialpresupune, în afara unei strân-se colaborãri, o combinare aavantajelor specifice sectoruluiprivat, mai competitiv ºi efi-cient, cu cele din sectorul pu-blic, mai responsabil faþã desocietate privind cheltuirea ba-nului public. Într-un asemeneacontext, scopul parteneriatuluipublic-privat vizeazã atât creº-terea satisfacþiei asiguratului ºisporirea gradului de acces laservicii al acestuia, cât ºi creº-

terea profitabilitãþii investiþiilorrealizate de cãtre asigurat ºi asi-gurãtor.

Un alt punct important al pro-

gramului nostru, pe care dorimsã-l aducem la cunoºtinþã, estecel care pune accentul pe medi-cina de familie, pentru ca aceas-ta sã fie un prim filtru impor-tant în selecþia problemelormedicale. Aici trebuie sã existeo responsabilitate deopotrivã apacientului ºi mai ales a medi-cului pentru prevenþie ºi trata-rea unor afecþiuni în ambulato-riu. În opinia noastrã, toate spi-talele din România trebuie sã fiedotate cu aparaturã ºi laboratoa-re de analizã performante pen-tru ca pacienþii sã nu mai fienevoiþi sã scoatã bani din buzu-nar atunci când sunt trimiºi prinoraº pe la tot felul de cliniciparticulare care sunt dotate cucentre moderne de logisticã ºiimagisticã.

ALDE îºi doreºte constituireaCompaniei Farmaceutice cucapital de stat prin gruparea fa-bricilor de medicamente la carestatul este acþionar, pentru cã,la ora actualã, fabricile din Ro-mânia produc în general medi-camente generice, fãrã sã aibãcheltuieli de cercetare ºi dezvol-tare comparabile cu liderii mon-diali, iar noi dorim ca situaþiaactualã sã fie schimbatã.

Sunt bine ºtiute problemelecu care se confruntã sistemulnostru de sãnãtate, de-a dreptulbolnãvicios, mai ales în privin-

þa exodului medicilor ºi asisten-þilor ºi vã dau un exemplu. Însudul României existã spitalecare colaboreazã cu medici dinBulgaria, care trec Dunãrea ºiasigurã sudul României, existãspitale care colaboreazã cu me-dici din Bulgaria care trec Du-nãrea ºi asigurã linia de gardã.În acest moment, personalulangajat într-un spital public esteplãtit inadecvat ºi este obligatsã lucreze în condiþii care con-travin reglementãrilor legale.Ca sã nu mai vorbim de condi-þiile în care locuiesc sau îºi des-fãºoarã activitatea tinerii medicisau asistenþi care au fost deacord sã îºi desfãºoare activita-tea în altã parte decât în locali-tatea de domiciliu. De aceea,ALDE considerã cã este nevo-ie de alocarea unei cote din con-strucþiile de locuinþe realizateprin programul ANL pentrumedici ºi asistenþi. ªi nu în ulti-mul rând, sã nu uitãm cã esteimperios necesarã creºterea sa-larizãrii personalului medical ºia personalului din unitãþile sa-nitare cu paturi, pentru cã, încazul în care medicii nu vor fistimulaþi sã rãmânã în þarã, exo-dul acestora va continua.

Dumitru Lovin,candidat ALDE Vâlcea

pentru Camera Deputaþilor

La sfârºitul acestei sãp-tãmâni, veþi avea oca-zia sã vã alegeþi re-

prezentanþii în Parlamentpentru urmãtorii patru ani.Nu rataþi ºansa de a decidecine va conduce România ºicum va fi administratã þaranoastrã pânã în 2020! Dupã26 de ani în care parlamen-tarii vâlceni s-au preocupatprea puþin de soarta judeþu-lui, este timpul pentru oschimbare. ALDE Vâlceavã propune o listã de candi-daþi dintre care niciunul nua mai fãcut parte din forullegislativ pânã în prezent.Vã invitãm la vot pe 11 de-cembrie sã susþineþi noii re-prezentanþi ai judeþului înParlament!

Iuliana Moise, candidat ALDE Vâlceala Camera Deputaþilor:

”Este timpul pentru o schimbare!”

Cãlin Popescu-Tãriceanu ºi Dumitru Lovin

Obiective ALDE: Modernizareaspitalelor judeþene, creareaunei industrii farmaceuticeputernice, creºterea salarizãriipersonalului medical

















7 - 13 decembrie 2016www.indiscret.ro

3ACTUALITATE

de Nicuºor Fota

Mai-marii MinisteruluiTransporturilor ºi aiCNAIR au dat ieri

drumul circulaþiei pe centura desud a Craiovei, proiect grevatde-a lungul timpului de amânãrisuccesive. Peste noapte, a scoscapul la ivealã ºi prima licitaþiepe stil nou pentru AutostradaCraiova – Piteºti, refacerea Stu-diului de Fezabilitate fiind lan-satã în SEAP la o jumãtate dezi dupã ce oficialii ministeruluidãdeau asigurãri cã procedurade achiziþie publicã e dejapostatã în sistem.

Noua centurã de sud are olungime de ceva mai mult de 6km ºi va scurta cu aproximativo jumãtate de orã drumul ca-mioanelor grele care erau nevoi-te pânã acum sã traverseze Cra-iova. Asta dupã ce, asigurã res-ponsabilii constructorilor ºi aiCNAIR, toate problemele cali-tative care au dat peste cap pre-cedenta tentativã de recepþie alucrãrilor au fost remediate.

Centurarecepþionatãla foc automat

Sosit la Craiova în vizitã de

lucru alãturi de ºeful CNAIR,Cãtãlin Homor, ministrul SorinBuºe s-a declarat convins cã

noua arterã îndeplineºte stan-dardele impuse constructorilor,dupã ce a primit la rândul sãuasigurãri din partea constructo-rilor. „Dincolo de scurtareaaceasta de timp, este foarte im-portant ca în oraºul Craiova, caorice alt oraº mare ºi municipiu,sã fie descongestionat traficulgreu. Acesta nu are ce cãuta înoraº ºi nu face decât sã degra-deze viaþa oraºului ºi a cetãþe-nilor, sã strice drumurile. Nuconteazã atât timpul parcurs, câtposibilitatea de a direcþiona tra-ficul greu pe alte cãi, cum estenormal, în aºa fel încât calita-tea vieþii sã fie alta. Mã bucurcã reuºim sã inaugurãm aceas-tã variantã ocolitoare acum, îna-intea sezonului de iarnã, cât tra-ficul este ºi mai dificil, ºi maicomplicat, ºi din cauza zãpezii.A fost întârziatã din cauza pro-blemelor de calitate, deci nu amvrut sã facem rabat la calitate.Când am vãzut cã nu este cali-tate, am cerut sã se refacã totulîn aºa fel încât totul sã cores-pundã la standarde”, a declaratBuºe. La acea orã (luni, 5 de-cembrie, orele 15.30 – n.r.), re-cepþia lucrãrilor era în toi, ofi-cialii urmând sã anunþe ulteriorcând va fi centura datã în pri-mire ºoferilor. În cursul dupãamiezii însã, comisia de recep-þie s-a lãmurit din câte se pare,CNAIR anunþând deschidereacenturii de Moº Nicolae. „Vari-anta Ocolitoare Craiova Sud afost finalizatã ºi, în prezent, serealizeazã inspecþia lucrãrilor în

vederea recepþionãrii acestora.Centura de Sud a Craiovei va fideschisã traficului rutier înce-pând de mâine, 06.12.2016, ora05.00. Varianta Ocolitoare dinSudul Craiovei se desprinde dinDN 6 (km 216+150) ºi treceprin partea de Sud – Est a Cra-iovei pânã la DN 65 (km 9+360)ºi DC 87”, preciza un comuni-cat al CNAIR.

Licitaþiesub clar de lunã

Un episod de-a dreptul co-mic a avut loc pe parcursul vi-zitei ministeriale, când Buºe ºiHomor au fost întrebaþi despresoarta licitaþiei pentru SF-ulviitoarei autostrãzi Craiova –Piteºti. Responsabilii autoritã-þilor centrale susþineau sus ºitare cã licitaþia e postatã înSEAP, în timp ce jurnaliºtii,care chiar verificaserã pe site-ul de licitaþii publice, insistaucã procedura de achiziþie pu-blicã nu e de gãsit. ªi n-a fostde gãsit pânã în noaptea de 5spre 6 decembrie, când siste-mul electronic de achiziþii pu-blice le-a dat în sfârºit drepta-te lui Buºe ºi Homor, anunþulde participare fiind postat laora 01.30. Potrivit documenta-þiei, contractul pentru „Revi-zuire Studiu de Fezabilitate ºiElaborare Proiect Tehnic pen-tru Autostrada Piteºti – Craio-va” va avea o valoare estimatãîntre 39 ºi 46 de milioane delei ºi o duratã de 24 de luni.

Noua strategiea drumarilor: licitaþiiinvizibile ºi inaugurãriprin surprindere


















4PAM-FLIT

Cornoiu-seniorºi afacerilede asistenþãpsihologicã

Acesta este Dumitru NicuCornoiu, candidat indepen-dent la alegerile parlamenta-re pentru Camera Deputaþilor,împreunã cu venerabilul sãutatã, domnul Pantelimon Cor-noiu. „Respectãm pãrinþii ºiînaintaºii. Alãturi de tatãlmeu, care a împlinit deja 96de ani”, a comentat Cornoiu-junior pe pagina sa de face-book, pe 2 decembrie. Su-perb, numai cã asta ne ducecu gândul la altceva: în datade 7 mai 2009, în perioada încare Dumitru Cornoiu era se-cretar de stat în MinisterulMuncii, tatãl sãu, în vârstã deaproape 90 de ani la vremeaaceea, semna, în calitate deproprietar de cabinet indivi-dual de psihologie, un con-tract generos de asistenþã psi-hologicã pentru angajaþiiCET Govora! Atunci, am în-

cercat sã dãm de PantelimonCornoiu spre a-i cere amã-nunte despre acel contract,numai cã nu a fost de gãsit.Abia acum, vãzându-l, amînþeles motivul.

Aranjamente!Se zvoneºte cã, în cazul în

care PSD Vâlcea nu va reuºisã obþinã la alegerile parla-mentare patru deputaþi, aºacum ºi-a propus, ci numai trei,unul dintre câºtigãtori se varetrage pentru a i se face loclui Eugen Neaþã, aflat pe lo-cul 4 pe listã. Hm, poate cãnici nu va fi nevoie de acestartificiu. Social democraþiisunt pe val, val înalt, iar stra-tegia colaborãrii cu primarulMircia Gutãu va da roade!

Se închide?Umblã vorba cã anul viitor

un post TV din Vâlcea va în-ceta sã emitã. Motivul: pro-prietarii considerã cã afacereaeste costisitoare ºi nu mai arenicio noimã.

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Indiscreþiide Vâlcea

de Marielena Popa

Primele 10 firme din ju-deþul Vâlcea au derulatîmpreunã afaceri de cir-

ca 300 de milioane de euro(1.440 miliarde lei), susþinândastfel 15% din businessul totalrealizat la nivelul judeþului înurmã cu doi ani. În cele 10 fir-me au lucrat circa 3.600 de oa-meni, din cei 50.000 activi, lani-ve-lul tuturor firmelor dinVâlcea, aratã o ana-lizã recentãa Ziarului Financiar, fãcutã peraportãrile din 2014. Cu miciexcepþii (ex.Topanel), situaþia arãmas relativ similarã în 2015ºi 2016, oferind o imagine deansamblu a sistemului privat detop din judeþul Vâlcea.

Locul 1: Diana SRLCea mai puternicã firmã, po-

trivit cifrei de afaceri, a fostDiana SRL, care aparþine fami-liei Crãciunescu. Compania, cuprofil industria cãrnii, a apãrutpe piaþã în 30 aprilie 1991, fon-datorul sãu fiind Dumitru Crã-ciunescu (1958-2014). Cu apro-ximativ 550 de angajaþi, firmaDiana a înregistrat în 2014 ocifrã de afaceri de 288 milioa-ne lei ºi a realizat un profit de15 milioane lei.

Locul 2: Boromir IndPe locul doi, s-a situat Boro-

mir Ind. Cu profil de panifica-þie, firma care aparþine lui Con-stantin Boromir a avut în 2014o cifrã de afaceri de 239 mili-oane lei ºi un profit de 2 mili-oane lei. Boromir Ind are circa640 de angajaþi care lucreazã înreþele din aproape toatã þara.

Locul 3: DamilaFirma Damila, care aparþine

lui Remus Daniel Niþu, a înre-gistrat în urmã cu doi ani 228milioane lei cifrã de afaceri ºi0,8 milioane lei profit. Firmadin comuna Mãciuca are apro-ximativ 220 de angajaþi.

Locul 4: AnnabellaAnnabella, firmã de retail ali-

mentar, a avut în 2014 o cifrãde afaceri de 176 milioane leiºi 4 milioane lei profit. În ma-gazinele firmei aparþinând fami-liei Dorina ºi Dan Mutu lucrea-zã aproape 700 de angajaþi.

Locul 5: AvicarvilFirmã la care lucreazã circa

760 de oameni, profil creºtereapãsãrilor. Cifra de afaceri înre-gistratã în 2014 a fost de 165milioane lei, 10 milioane fiindprofitul. Avicarvil aparþine fa-miliei Paraschiv.

6. Topanel ProductionPanels

Cu profil construcþii, TopanelProduction Panels a înregistratîn 2014 o cifrã de afaceri de 84

milioane lei ºi 1 milion lei pro-fit. Firma lui Sorin Boureanu,fratele fostului deputat PDLCristian Boureanu, a avut înurmã cu doi ani 72 de angajaþi.

7. NurvilPrintre firmele de succes din

anul 2014 s-a aflat ºi Nurvil, cuprofil comerþ auto. Având 146de angajaþi, afacerea gestionatãde Tãlmaciu Cornel, TãlmaciuPavel ºi Mihail Vãduva a înre-gistrat în urmã cu doi ani 82milioane lei cifrã de afaceri ºi 2milioane lei profit.

8. DanemarFirma din oraºul Bãbeni, cu

profil comerþ, a avut, în 2014,69 milioane lei cifrã de afaceriºi 1 milion profit. La Danemar,firmã care aparþine lui NicolaeDaniel Munteanu, lucreazã 300de oameni.

9. Sano Vita 57 milioane lei cifrã de afa-

ceri în 2014 ºi 6 milioane leiprofit, în 2014. Firma din Pãu-ºeºti Mãglaºi, cu profil de co-merþ produse vegetale, este a luiCornel Soarea, Ion Dan ºi Du-mitru Dan. Afacerea este susþi-nutã de 178 de angajaþi.

10. Nordexim Firma, cu profil comerþ, îi

aparþine lui Gheorge Popa ºi are90 de angajaþi. În 2014 a înre-gistrat 52 milioane lei cifrã deafaceri ºi 1 milion lei profit.

300 milioane de eur300 milioane de eur300 milioane de eur300 milioane de eur300 milioane de euro, cifră to, cifră to, cifră to, cifră to, cifră toooootttttală de afală de afală de afală de afală de afaceriaceriaceriaceriaceri

Dorina ºi Dan Mutu, creatorii brandului Annabella

Top 10 companiiantreprenorialedin judeþul Vâlcea

















27 de cupluri de pensio-nari care au împlinit 50de ani de cãsnicie au

fost sãrbãtorite, marþi, 6 decem-brie, la Primãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea, în cadrul fes-tivitãþii ”Nunta de Aur”. Prima-rul Mircia Gutãu le-a urat sãr-bãtoriþilor mulþi ani împreunã,adresându-le totodatã ºi urãrile

tradiþionale de final de an. Sãr-bãtoriþii au primit Diplome deFidelitate ºi o indemnizaþie subformã de tichete sociale. Totmarþi, 14 nonagenari au fost ani-versaþi la locuinþele lor odatã cuintrarea în ”Clubul Longevivi-lor” ºi au primit, de asemenea,diplome ºi tichete sociale.(M.P.)

Primãria Râmnicu Vâlceai-a premiat pe longevivii

oraºului


Comandat de Partidul Social Democrat Vâlcea – competitor politic Realizat: Miºcoci Marielena Întreprindere Individualã Cod AEP 11160007, Tiraj 1150 ex.

DRAGII MEI VÂLCENI,

Încep prin a mulþumi tuturorrâmnicenilor pentru încredereaacordatã la alegerile locale diniunie 2016. În perioada în carem-am aflat la conducerea Pri-mãriei Municipiului RâmnicuVâlcea, am început moderni-zarea ºi dezvoltarea oraºuluipentru îmbunãtãþirea condiþii-lor ºi nivelului de trai al oame-nilor ºi oferirea unor serviciila standarde europene.

Continuarea proiectelor demodernizare ºi dezvoltare amunicipiului este prioritateamea în acest mandat. La pro-iectele anunþate am demaratlucrãrile, iar în perioada urmã-toare vor fi finalizate. Pânã lasfârºitul acestui mandat voirealiza tot ce v-am promis.

Vin în faþa dumneavoastrã ºivã aduc la cunoºtinþã cã, pen-tru prima datã, între ConsiliulJudeþean ºi Primãrie existã ostrânsã colaborare în folosulcetãþenilor.

Împreunã lucrãm pentru oa-meni, pentru dezvoltarea mu-nicipiului ºi a judeþului.

Preºedintele Consiliului Ju-deþean, Constantin Rãdulescu,este un tânãr cu experienþã, unom cu iniþiativã, un partener in-stituþional deschis la colabora-rea în folosul omului, dornic sãdezvolte proiecte pentru comu-nitatea noastrã. Ducem la înde-plinire atât proiectele propusepentru dezvoltarea municipiu-lui, cât ºi pe cele prezentatepentru dezvoltarea întreguluijudeþ.

Acesta este ºi unul dintremotivele care m-au determinatsã susþin Partidul Social De-mocrat la alegerile pentru Par-lamentul României din 11 de-cembrie 2016. Pe lângã acestmotiv, la fel de important esteºi faptul cã pe listele PSD ºi-adepus candidatura pentru Ca-mera Deputaþilor prietenul ºiconsilierul meu, Eugen Neaþã.Un om de cuvânt, de mare în-credere, care are pregãtireaprofesionalã ºi determinareanecesarã pentru a aduce plus-valoarea ºi echilibrul atât denecesare în societatea româ-neascã. Pentru judeþ, pentruviaþa politicã ºi pentru oameni

este un real câºtig. Este omulpotrivit sã ne reprezinte în Par-lamentul României, motivpentru care voi vota listele decandidaþi ale Partidului SocialDemocrat la alegerile din 11

decembrie 2016.Votându-l pe Eugen Neaþã ºi

implicit listele PSD la alegeri-le parlamentare din acest sfâr-ºit de an, este ca ºi cum m-aþivota pe mine.

La toate aceste motive, pen-tru care eu, Mircia Gutãu, sus-þin Partidul Social Democrat,se adaugã ºi cele demonstratede acesta în timpul guvernãriiPonta. A fost singurul Guverncare a aplicat mãsuri beneficepentru România, a demonstratpreocupare pentru corectareaproblemelor întâmpinate deoameni. Administraþiile publi-ce locale au beneficiat de fi-nanþãri pentru proiecte, salarii-le pentru medici ºi profesori aucrescut, alocaþiile pentru copiis-au dublat, economia þãrii acrescut, au fost restituiþi oame-nilor banii pe care GuvernulBoc i-a tãiat.

Am încredere în Programulde guvernare al partidului ºi

sunt sigur cã numai un Gu-vern PSD poate reda Româ-niei decenþa, liniºtea ºi bunã-starea. La nivel judeþean, suntbucuros sã vãd cã pe listelePSD sunt oameni cu o bunãpregãtire profesionalã, care,prin ceea ce au fãcut, au de-monstrat cã mai întâi de toa-te sunt OAMENI.

Sunt sigur cã numai uniþiputem construi pentru vâl-ceni, pentru România!

Acord tot sprijinul meu or-ganizaþiei PSD Vâlcea! Vo-tez cu toatã încrederea can-didaþii PSD la alegerile par-lamentare din 11 decembrie2016 ºi vã îndemn sã îi vo-taþi ºi dumneavoastrã!

Cred în România!

Mircia Gutãu,primarul municipiului

Râmnicu Vâlcea

Mircia Gutãu: “Votez cu toatãîncrederea candidaþii PSDla alegerile parlamentareºi vã îndemn sã îi votaþiºi dumneavoastrã!”

















Pag. 5

de Virgil Dumitrescu

glonþ. PNL e mult deasupraprocentului cu amprenta USR,iar aceasta (Uniunea), la rân-dul ei, e mult sub ºtacheta deîncredere comandatã ºi plãti-tã, doar-doar... Un alt sondaj,scos în faþã, împinge PSD la45 de procente, dar trage unsemnal de alarmã în privinþapartidului condus spre urne deAlina Gorghiu, în sensul cãPNL ”se prãbuºeºte abrupt” –20 de procente. Acuma, nu cãzic, dar vreau sã spun. Plecasede la 18%, urcase panta pânãla 24-31% ºi coborâse lin pânãla 20%. A-l pune la index cã”se prãbuºeºte abrupt” înseam-nã sã furnizezi o falsã ºtireaviaticã. În cele din urmã, pro-centele se recalibreazã: PSD -43, PNL - 27, USR - 8, PMP -5, PMP - 5… 10!, strigã ºi spe-rã într-o minune ultimul fostpreºedinte al þãrii, în tentativa,deloc utopicã (dacã nu-i uitãmpe companioni) de a-l substi-tui pe asul de treflã al preºe-dintelui Iohannis. Învingãtor alreferendumului de demitere,cu erata-n coadã, Bãsescu ia pesus scrutinul din 11 decembrie,propunându-se premier ºi nu-mind încã de pe acum patruminiºtri în guvernul sãu oniric.Nu degeaba va fi stat în preaj-ma lui Iohannis, cã ”aºa a vrut”acesta, aruncând cu piatra fi-lozofalã dupã care mulþi deº-tepþi vor sãri s-o scoatã. JohnKerry felicitã poporul românde Ziua Naþionalã ºi îºi expri-mã speranþa cã alegerile vor filibere ºi corecte. Ca ºi cum s-ar încumeta cineva sã le fure.La noi? În România? Hm!

Cu trei sãptãmâni pânãîn alegeri, un sondajcomandat ºi plãtit de

USR detona bomba: USR,chiar USR (19%), depãºeºtePNL (18%) în privinþa inten-þiei de vot. Nu cu mult, cu unprocent, dar ºi înconjurul lu-mii pe jos începe cu un pas.Partidul Brãtienilor se scufun-da ºi în locul sãu urca la su-prafaþã uniunea nicuºorilor ºiclotildelor. De parcã n-ar fiauzit clopotul de înmormânta-re al propriului partid, AlinaGorghiu mustea de optimism:USR ºi PNL vor forma, lejer,majoritatea necesarã învestiriiguvernului Cioloº. Nu pentrucã majoritatea, comprimându-se, s-a dilatat, ci pentru cã,ignorând evidenþa, PNL s-arbucura, în sondaje, de 30% dinintenþia generalã. Nu mai con-ta cã USR se oficializase subit,pe filiera Gorghiu, ca Uniuneacelor cu nasul lung. NicuºorDan a înghiþit gãluºca ºi a tã-cut chitic pe partea asta. Son-dajul Avangarde, mai apropiatde data alegerilor parlamenta-re, nu aproxima nici cu o cen-timã poziþionarea PSD, pe careîl vedea rupând panglica de lasosire cu 40 de procente, dupãcare, inexplicabil, acelaºi insti-tut de opinie joacã între douãlimite, neputând fi trei: PNL24-31%, USR 7-15%, ALDE5-6% º.a.m.d. Cu aºa marjã deeroare în vârful pixului, orici-ne poate poza în furnizor desondaje ca la mama acasã, eachiar fiind la piaþã. Observãmcã, în demersul celor de maisus, cad doi iepuri dintr-un

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

SERVICII INCLUSE: Cazare 3 nopþi + o noapte gratis = 4 nopþi cazare în camere duble; Dinner party: 30.12.2016; Mic dejun - bufet suedez: 31.12.2016, 02.01.2017 Prânz 31.12.2016; Masa festivã Revelion: 31.12.2016; Candy bar 31.12.2016; Brunch: 01.01.2017; Masa festivã carnaval: 01.01.2017; Concurs de dans cu premiul special: „Un weekend la Bãile Olãneºti”; Tombola 01.01.2017 – marele premiu: „Un sejur de 5 nopþi la Bãile Olãneºti”; Premii speciale ºi alte surprize. Program muzical live: 30.12.2016, 31.12.2016 si 01.01.2017;

Pentru ziua de cazare oferitã gratuit se opteazã la rezervare (29.12.2016 sau 02.01.2017) ºi nuinclude mese.

TARIF: 990 lei/pers./pachet - în camere duble 3*;

EARLY BOOKING – Pentru rezervare ºi plata integralã pânã la data de 15.10.2016 se acordã undiscount de 60 lei/pers./sejur (app. 5%).

Supliment cazare în regim single 264 lei/pers./pachet.

Se poate opta pentru zile în plus de cazare (29.12.2016 sau 02.01.2017) la urmãtoarele tarife (fãrãmese):

- 66 lei/pers./zi în cazul camerelor 3*;

Copiii cu vârste pânã la 14 ani achitã 50% din tariful de cazare (pat în camerã cu pãrinþii) ºi masã.

Facilitãþi:În cazul grupurilor se acordã o gratuitate la 15 persoane, ofertele putând fi modificate în funcþie de

cerinþele grupului.Acces internet wi-fi în cadrul receptiei ºi în restaurant.Tarifele includ TVA. Taxa hotelierã se achitã la recepþie (app. 5 lei/pers./sejur)

PERIOADA: 29.12.2016 – 02.01.2017 / 30.12.2016 – 03.01.2017

PLÃTEªTI 3 NOPÞI – STAI 4 NOPÞI !REVELION 2017

BÃILE OLÃNEªTIHOTEL LIVADIA

































Publ

icita

te

6ACTUALITATE

D‘ale sondajelor,curat Caragiale SC APAVIL SA a desfã-

ºurat ºi în sãptãmâna 28noiembrie – 02 decem-

brie o activitate intensã în muni-cipiul Râmnicu Vâlcea, în cola-borare cu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare, pe strada Morilor.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 3 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile ªtirbei Vodã nr. 275, Mori-lor nr. 91 ºi Câmpului nr. 60.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare pe strãzile Morilor, Ari-nilor, Goranu ºi Dem Rãdules-cu, precum ºi pasajele de pestrãzile Dacia, Bogdan Amaruºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

s-au curãþat manual cãmi-nele de canalizare ºi gurile descurgere în zonele Ostroveni I,

Apavil, probleme soluþionateII, III, IV, V, VI, Centru (stradaRegina Maria) ºi Traian (strã-zile Nicolae Iepure, Oituz ºiGrigore Procopiu);

continuã lucrãrile de extin-dere reþea apã potabilã cu pro-be de presiune la reþeaua de apãpe strada Toporaºilor;

continuã lucrãrile de înlo-cuire a branºamentelor de apãpotabilã pe strãzile Morilor ºiEleodor Constantinescu;

s-au turnat piese suport dinbeton armat (10 bucãþi);

s-a montat ramã cu capaccarosabil pe strada Morilor ( 5bucãþi);

s-a ridicat la cotã gurã descurgere pe bulevardul TudorVladimirescu;

s-a igienizat ºi asiguratzona de protecþie sanitarã staþiipompe Râureni, Dealul Malu-lui, Prunului, Apusului ºi Fe-þeni;

s-au finalizat lucrãrile dereparaþii la canalizarea menaje-rã a blocurilor C ºi R;

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

Ostroveni (blocurile A10,B8, B9, C25 sc. A, B, C, C23

sc. A, B, C9 sc. F, H, A9 sc. D,A11/2 sc. A, B, A11/3 sc. A, B,C, C1 sc. A, B, B14 ºi pe strãzi-le Ion Creangã ºi Tineretului labl. S2, sc. G);

Centru (strãzile GeneralMagheru la bl. C sc. C, F ºi S3sc. A, B, C, Splaiul Independen-þei la bl. 6 sc. D, Regina Mariala bl. Cozia sc. D ºi Gib Mihã-escu la bl. A7);

Nord (blocurile M2 sc. C,F5/6, S7, N4 sc. B, M4 sc. A, Bºi pe strãzile Matei Basarab labl. 126, sc. A, Dealul Maluluinr. 76, Henri Coandã la bl. I11sc. D, Livezi nr. 8A ºi Calea luiTraian nr. 241 – Peco Mall);

Traian (Aleea Ciocârliei labl. 2-OLTCHIM, str. Mihai Vi-teazu la bl. IJTL ºi bl. 22 De-cembrie sc. B);

precum ºi pe strãzile Da-cia, Mareºal Prezan nr. 2-10,Buridava nr. 18, Petriºor la bl.P10, Straubing, Barajului -Kaufland ºi Calea Bucureºti –restaurant „D’Amicii”.

39 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate, montate ºi re-montate un numãr de 39 de apo-metre, fiind întocmite ºi un nu-mãr de 8 documentaþii tehnice.


PSD a dovedit cã face oprioritate din debirocratizareºi a acþionat în acest sens încãînainte de a prelua guverna-rea, prin recenta adoptare înParlamentul României a legiiprin care au fost eliminate 102taxe nefiscale. Mãsura are unimpact foarte redus asuprabugetului de stat, dar aducebeneficii importante cetãþea-nului. Preºedintele PSD Dolj,deputatul Claudiu Manda, nespune mai multe despre viito-rul program fiscal, dar ºi de-spre eliminarea celor 102 taxenefiscale.

Reporter: Care este progra-mul fiscal al PSD dacã va intrala guvernare?

Claudiu Manda: PSD con-tinuã programul de scãdere ataxelor ºi impozitelor pentrucetãþeni ºi pentru companiilecare oferã locuri de muncã înRomânia, astfel încât mai mulþiromâni sã facã parte din clasade mijloc. Douã obiective im-portante ale programului fiscalsunt: 1. Reducerea fiscalitãþiipentru companiile care oferãlocuri de muncã în România,astfel încât sã nu mai fim þaraunde vin investitorii pentru cãplãtesc salarii mici, ci þara cutaxe mici pentru companiilecare creeazã locuri de muncã;2. Timp câºtigat pentru români,mai puþinã birocraþie, procedurisimplificate pentru micul între-prinzãtor.

Rep.: Ce mãsuri fiscale vorlua social democraþii?

Claudiu Manda: Impozit 0pentru toate veniturile (pensii-le, salariile, activitãþile indepen-dente etc.) mai mici de 2.000 lei/lunã ºi doar 10% pentru ceea cedepãºeºte aceastã sumã; elimi-narea contribuþiei de sãnãtate(CASS) pentru toþi pensionarii;TVA 0% pentru vânzarea de lo-cuinþe; pentru PFA, DDA ºi ca-binetele individuale: pentru ve-nituri anuale mai mici de 24,000de lei, impozitul pe venit scadede la 16% la 0%, iar pentru ve-nituri anuale mai mari de 24,000scade de la 16% la 10%. Elimi-narea impozitului pe dividende.

Rep.: Ce ne puteþi spune de-spre proiectul eliminãrii celor102 taxe nefiscale ºi despre re-zultatul acestui proiect?

Claudiu Manda: În guverna-rea PSD 2012-2015, am scãzutTVA-ul de la 24% la 20%. Vomscãdea TVA-ul general la 18%,TVA-ul la locuinþe va fi de 0%ºi TVA-ul pentru publicitate vafi de 9%. În guvernarea ante-rioarã, am scãzut impozitul pedividende de la 16% la 5%. Îlvom scãdea la 0% pentru a de-clararea ºi impozitarea profitu-rilor aici, în þarã. Proiectul eli-minãrii a 102 taxe nefiscale esteo parte importantã a programu-lui economic al PSD care vaaduce mai mulþi români în cla-sa de mijloc ºi le va îmbunãtãþiviaþa de zi cu zi. Rezultatulacestui proiect al PSD va fi cãromânii nu îºi vor mai pierdezeci de ore la cozi ºi vor puteafolosi acest timp în familie saula lucru. Specialiºtii apreciazãcã 90% din timpul petrecut decetãþeni pentru a achita taxe ºiimpozite era ocupat tocmai deaceste 102 taxe.

Rep.: Una dintre problemeleromânilor este statul la cozipentru a-ºi plãti taxele. Va reuºiPSD sã gãseascã pentru românio modalitate de platã cu maipuþinã birocraþie?

Claudiu Manda: Românii nuvor mai plãti timbrul de mediupentru autovehicule, cele 20 detaxe de la Registrul Comerþului,taxele consulare ºi de cetãþenie,taxa pentru cazierul fiscal, taxe-

le radio-TV, tarifele pentru pier-derea sau modificarea acteloretc. Taxele eliminate în parla-ment de PSD reprezintã o jumã-tate din toate taxele nefiscaleactuale ºi 80% din valoarea lortotalã. Impactul lor bugetar esteneglijabil, fiind sub 0.1% dinPIB. Dar impactul în viaþa oa-menilor va fi unul major. Maipuþinã birocraþie înseamnã oa-meni mai productivi, ceea ce sevede în creºterea PIB-ului. Pânãla finele anului 2018, românii îºivor putea plãti absolut toate ta-xele ºi impozitele online. Dacãpânã la aceastã datã nu se vaputea face plata online, atunciacea taxã/impozit va fi elimina-tã. PSD acþioneazã pentru ro-mâni, în timp ce guvernul Cio-loº acþioneazã pentru bãnci ºimultinaþionale. Bãncile le-aucerut tehnocraþilor sã conteste laCCR legea conversiei creditelorîn franci elveþieni la cursul isto-ric, iar tehnocraþii s-au executat.

Rep.: Social democraþii aufost acuzaþi cã nu existã suportbugetar pentru scãderea taxe-lor. Ce ne puteþi spune despreacest lucru?

Claudiu Manda: Impactulbugetar al eliminãrii celor 102taxe nefiscale este de sub 0,1%,procent care este acoperit fãrãprobleme din banii rezultaþi dincreºterea economicã prognoza-tã. Pentru un calcul matematic

exact, vã prezint câteva date.Taxele cu impact direct asuprabugetului de stat: taxele consu-lare - peste 220 mil lei, o partedin taxele extrajudiciare, taxe-le MAI, taxa de paºaport supli-mentarã etc. - peste 60 mil lei.Impactul bugetar este sub 0,1%.Din punct de vedere financiar,impactul este minim. Impactulîn viaþa oamenilor ºi impactulpentru clasa de mijloc sunt ma-jore.

Rep.: Este adevãrat cã elimi-narea timbrului de mediu blo-cheazã programe cum este Ra-bla?

Claudiu Manda: Taxa autoeste o taxã pe care fiecare ro-mân ºi-o dorea eliminatã; înplus, este o taxã pe care ºi Cur-tea Europeanã de Justiþie a de-clarat-o ilegalã. Dacã guvernulCioloº se opune eliminãrii aces-tei taxe, atunci se opune uneidecizii a Curþii Europene deJustiþie. Referitor la fondurilepentru a acoperi financiar eli-minarea acestei taxe, existãdouã soluþii clare pe care PSDle propune: 1. O creºtere a co-lectãrii taxelor de cãtre AgenþiaFondului de Mediu, în specialcele ecologice, pentru cã acumgradul de colectare este de doar40%. O creºtere a încasãrii arputea aduce în plus AFM-ului600 mil lei anual; 2. Dacã sedoreºte ca rambursarea timbru-lui ºi a taxei de mediu sã se facãîn continuare din bugetul AFM,

atunci se poate aloca o sumãcuprinsã între 2 ºi 4 lei din ac-ciza pe carburanþi, care se înca-seazã deja în prezent, fãrã a finevoie de o taxã suplimentarã.

Rep.: Un subiect controver-sat a fost cel referitor la taxelede radio-tv. Ce se va întâmplacu aceste taxe?

Claudiu Manda: Printr-olege clarã, radioul ºi televiziu-nea publicã vor fi finanþate dela bugetul de stat cu suma ne-cesarã pentru a-ºi îndeplini ro-lul de informare a cetãþenilor.Prin lege, nu prin negocieri, vafi fixatã o alocare bugetarã maiconsistentã decât cea de acum.Astfel, în noua lege vor fi alo-cai de la buget câte 21 RONpentru radio ºi 34 RON pentruteleviziune. Banii aceºtia vorproveni de la bugetul public,indiferent de culoarea politicãa partidului de la guvernare.Adevãrul este cã din banii pro-veniþi din taxele radio-tv, niciradioul ºi nici televiziunea pu-blicã nu ar putea funcþiona. So-luþia corectã este eliminareaacestor taxe, susþinerea televi-ziunii ºi radioului public de labugetul de stat, concomitent cucreºterea performanþei actuluimanagerial ºi asigurarea trans-parenþei utilizãrii banului pu-blic.

Rep.: Ce ne puteþi spune re-feritor la comisionul pe carecompaniile strãine îl iau pen-tru facturarea taxei?

Claudiu Manda: Româniitrebuie sã ºtie cã o parte dinbanii pe care îi plãtesc la taxãse duc în comisioane pentru fir-mele de electricitate care factu-reazã taxa. Unele comisioaneajung ºi la 17%. Într-un an, fir-mele strâng din comisioane3.900 de miliarde de lei vechi.Ãsta e miezul scandalului, defapt. Din cauza acestor comi-sioane, avem acum un adevãratrãzboi pe eliminarea taxelor ra-dio-tv. Ca sã nu mai existe sus-piciuni privind independenþaeditorialã, vom fixa prin legeplata a 21 de lei pentru Radio ºi34 de lei pentru TVR, platã afe-rentã fiecãrui cetãþean. În total,vorbim despre un buget de 680de milioane pentru TVR ºi de420 milioane pentru Radio. Estemai mult decât au aceste insti-tuþii în prezent. Ce dispare dacãschimbãm procedurile de finan-þare? Dispare comisionul.Comandat de PSD Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160007

7ELECTORAL

Claudiu Manda: „PSDcontinuã programul descãdere a taxelor ºi impozitelor”


















pag. 8

Comandat de PNL Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160004


pag. 9

Comandat de PNL Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160004


10ELECTORAL

Educaþia trebuie sã fie unvector de dezvoltare eco-nomicã, o investiþie în

viitor ºi nu o simplã cheltuialãbugetarã, aºa cum este privitãîn acest moment. Scopul finalal actului educaþional este asi-gurarea unei bunãstãri indivi-duale, condiþie de bazã a uneisocietãþi prospere.

Una din marile probleme depe piaþa muncii din prezent estelegatã de slaba dezvoltare a ºco-lilor profesionale. Desfiinþarealor de cãtre fostul ministru PSD,Ecaterina Andronescu, s-a do-vedit a fi un eºec, odatã cu acestfenomen crescând ºi rata ºoma-jului în rândul tinerilor.

Reprezentanþii Partidului Na-þional Liberal Vâlcea propunredeschiderea ºcolilor profesi-onale, având în vedere cerinþe-le de pe piaþa muncii. Pentruextinderea ºi dezvoltarea aces-tora este necesarã înfiinþareaunor programe de specialitatecerute de firmele locale, reali-zarea unui plan de competenþepentru formarea profesorilor încompanii, astfel încât sã se fa-miliarizeze cu noile tehnologii.De asemenea, este nevoie destabilirea termenilor de colabo-rare între ºcoli ºi mediul privat,pentru schimbarea mentalitãþiipãrinþilor prin prezentarea avan-tajelor pe care le pot obþine co-piii lor dupã terminarea uneiºcoli profesionale. Totodatã,pentru stabilirea ofertei, trebu-ie þinut cont ºi de solicitãrilepieþei locale pentru ca tinerii sãofere forþa adecvatã de muncãpentru diverse specializãri.

În acelaºi timp, PNL supuneatenþiei opiniei publice din Vâl-cea ºi implementarea tipului deînvãþãmânt profesional dual,care se organizeazã dupã termi-narea celor 10 clase obligatorii,faþã de învãþãmântul profesio-nal de doi sau trei ani, care seorganizeazã la sfârºitul clasei aVIII-a, respectiv a IX-a. Orga-nizarea învãþãmântului dual seface la cererea agenþilor econo-mici. Organizarea, durata, con-þinutul programelor de pregãti-re ºi modalitãþile de certificarea pregãtirii profesionale se sta-bilesc prin consultarea operato-rilor economici. Acest tip de sis-tem este deja implementat cusucces la nivelul judeþelor Clujºi Braºov. Practic, învãþãmântuldual oferã absolvenþilor posibi-litatea de a intra pe piaþa mun-cii ºi, în acelaºi timp, de a con-tinua pregãtirea profesionalã laun nivel superior de calificare.

PrPrPrPrPropunerile candidaţilor PNL Vâlcea pentropunerile candidaţilor PNL Vâlcea pentropunerile candidaţilor PNL Vâlcea pentropunerile candidaţilor PNL Vâlcea pentropunerile candidaţilor PNL Vâlcea pentruuuuuun sisun sisun sisun sisun sistttttem educaţional moderem educaţional moderem educaţional moderem educaţional moderem educaţional modern şi echitn şi echitn şi echitn şi echitn şi echitabilabilabilabilabilLa nivelul judeþului Vâlcea,

existã investitori interesaþi ºiforþã de muncã, ceea ce facili-teazã implementarea acestui tipde învãþãmânt.

De asemenea, candidaþii pro-puºi de PNL Vâlcea pentru ale-gerile parlamentare din 11 de-cembrie susþin introducereaexamenelor de admitere la licee,

diferenþiate, în funcþie de liceulpe care îl urmeazã elevul ºi in-troducerea Bacalaureatului di-ferenþiat, în funcþie de profilulliceului, cu acces diferit spre

universitãþi.Acestea sunt soluþii viabile ce

trebuie implementate, dacã do-rim sã avem un sistem educaþi-onal modern ºi echitabil.

Comandat de Partidul Naþional Liberal – competitor politic, Realizat de Miºcoci Marielena Intreprindere Individualã,Cod unic de identificare 11160004, Tiraj: 1150 ex.

„ªcoli profesionale,învãþãmânt profesionaldual, examene deadmitere diferenþiate”


















11ELECTORAL

ALDE CÃTRE CITITORII PUBLICAÞIEI INDISCRET

de 350 de zile. Incertitudinilevoastre au crescut. Nesiguranþavoastrã a crescut. Ce mai puteþiaºtepta bun de la aceºti oa-meni?!

Trebuie luat taurul de coarne!Þara trebuie condusã de oamenicare au demonstrat cã sunt înstare sã facã lucruri bune pen-tru viaþa comunitãþilor ºi a fa-miliilor de români. Oricine ce-ar zice pe timpul guvernãrii Tã-riceanu oamenii au dus-o maibine. S-au dublat atunci pensii-le ºi salariile. Putem sã le creº-tem din nou! S-au creat atunci600.000 de locuri de muncã.Putem sã le facem din nou! S-aalocat pentru prima data 6% dinPIB pentru educaþie. Este obli-gatoriu sã investim din nouaceºti bani! S-au redus poveri-le de pe umerii întreprinzãtori-lor români. Trebuie sã mizãmdin nou pe capitalul românescºi sã-l încurajãm cu adevãrat.

Ce ne împiedicã sã alegemsiguranþa, buna guvernare, gri-ja mai mare faþã de viaþa oame-nilor?

Vã rog cu respectul cuvenitsã mergeþi la vot sã nu lãsãm sãvinã peste þarã din nou urgiaausteritãþii, a tãierilor de salariiºi pensii, a îngropãrii firmelorromâneºti, a neîncrederii ºi sus-piciunii generalizate. Putemaduce împreunã Cupa Bunãstã-rii în Bãnie!

Vã garantez cã nu veþi regre-ta votul dumneavoastrã!

Vã mulþumesc pentru alege-rea fãcutã!

Al dumneavoastrã,ION CUPÃ,

Preºedintele ALDE DOLJ

Dragi cititori ai“INDISCRET”

Vã scriu aceste rânduri cusperanþã ºi încredere.

Cu speranþã cã veþi alege du-minicã pe cei care sã vã repre-zinte cel mai bine intereselevoastre ºi ale familiilor voastre.Cu încredere cã veþi alegeALDE, un partid care ºtie cespune ºi face ceea ce spune.

Pentru Dolj votul de dumini-cã este foarte important: jude-þul rãmâne la periferia interese-lor guvernamentale sau ocupãun loc principal pe agenda gu-vernului.

Pentru România în ansambluvotul de duminicã este crucial:rãmânem în faza experimente-lor eºuate de tip Boc sau Cioloºsau mergem cu încredere ºi cu-raj pe un drum al creºterii eco-nomice care sã se vadã în vieþi-le ºi casele voastre.

România ºi românii meritãmai mult! Doljul ºi doljeniimeritã mai mult!

Nu mai putem pierde timp cuimprovizaþii ºi cu oameni rupþide realitate. Nu mai putem mer-ge pe mâna unora care nici dez-voltare economicã nu fac, niciprotecþie socialã nu fac.

Guvernul Cioloº a avut la dis-poziþie un an sã demonstreze cepoate. Nu a reuºit nimic semni-ficativ. Pentru Dolj guvernulacesta nu a miºcat un pai vreme

”Putem aduceCupa Bunãstãriiîn Bãnie”
















COMANDAT DE ALDE FILIALA DOLJ, CUI MANDATAR FINANCIAR 11160008



Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului PãrinteVarsanufie, Arhiepi-

scopul Râmnicului, în data de2 decembrie, la Parohia Mamu,din comuna Mãdulari, Protoie-ria Drãgãºani, s-au desfãºuratlucrãrile Cercului pastoral-mi-sionar Mãciuca.

Întrunirea a debutat cu sãvâr-ºirea Tainei Sfântului Maslu,fiind continuatã prin susþinereatemei ,,Cultivarea iubirii, a prie-teniei ºi a respectului faþã deaproapele, precum ºi ajutareaoamenilor nevoiaºi - valoriesenþiale în vederea formãrii ti-neretului creºtin-ortodox”, decãtre Pãrintele Florescu IlieCristian.

În cadrul dezbaterilor au fostidentificate o serie de mijloace

privitoare la susþinerea copiilorproveniþi din familii aflate în si-tuaþii de risc, în vederea conti-nuãrii studiilor ºi prevenireaabandonului ºcolar. Totodatã, afost reafirmatã ideea ca, în ca-drul parteneriatelor dintre ºco-lile din comunitãþi ºi parohii, cusprijinul autoritãþilor locale, sãfie continuatã campania de sus-þinere a copiilor nevoiaºi cu ali-mente ºi rechizite. La nivelulcercului pastoral au fost plani-ficate ºi o serie de activitãþi cul-turale, la care vor participa gru-purile de colindãtori din cadrulparohiilor, acestea urmând sã fieimplicate ºi în organizarea unoractivitãþi cu caracter social lanivelul fiecãrei comunitãþi.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

Întrunirea Cerculuipastoral-misionar

Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca


Mãciuca

Publ

icita

te


Publ

icita

te

Teatrul Naþional “MarinSorescu” din Craiovaare bucuria sã anunþe, la

final de 2016, noi proiecte cul-turale. Dupã un an plin de mo-mente inedite ºi de o înaltã þi-nutã artisticã, precum Festiva-lul Internaþional Shakespearesau Premiile Europa pentru Te-atru, dupã un an în care ne-amreinventat ºi am redeschis por-þile spre culisele teatrului, ne-am gândit sã rãsplãtim publiculfidel prin ce ºtim noi mai binesã facem: sã jucãm cu pasiuneºi sã dãruim momente specia-le. Conceput ca un evenimentdeosebit, Gala TNC 2016 îºipropune sã reuneascã ºi sã rãs-plãteascã publicul fidel, artiºtii,partenerii TNC, dar ºi jurnaliº-tii care au pus umãrul la promo-varea proiectelor instituþieinoastre.

Pasiunea o veþi trãi alãturi deactorii Claudiu BLEONÞ, IuliaCOLAN, Tamara POPESCU,

Craiova 2016 - Ediþia IAlex CALANGIU ºi mulþi alþiîndrãgiþi actori ai Naþionaluluicraiovean, reuniþi pe scenã înseara de sâmbãtã, 17 decembrie2016, pentru a vã oferi specta-colul “O lunã la þarã” de I. S.Turgheniev, în regia lui CristiJuncu.

În cadrul evenimentului, in-vitaþii vor admira lucrãri de artãcontemporanã ºi pot licita ob-iecte-surprizã din recuzita unorspectacole reprezentative aleNaþionalului Craiovean.

O altã noutate pe care o vombifa împreunã în cadrul Galei vafi acordarea de premii: artiºti-lor, jurnaliºtilor ºi partenerilorde suflet ai TNC, tuturor celorcare au fost alãturi de instituþieîn ultimul an, aducând astfel ocontribuþie semnificativã la pro-movarea culturii în Cetatea Bã-niei. ªi pentru cã ne-am propussã þinem cont de preferinþelepublicului, anul acesta vomanunþa ºi care sunt preferaþii

dumneavoastrã.

ProgramulGalei TNC 2016:

18.30 – Primire oaspeþi, ex-poziþie, cafe-concert în compa-nia artistului Bogdan Uþã

19.30 – Spectacol – Premie-ra oficialã ”O lunã la þarã”, înprezenþa criticilor din þarã

21.45 – Gala de premiere aPrietenilor TNC (presã - presãscrisã, radio, tv; online – blog-geri, critici de teatru locali ºinaþionali, parteneri/colabora-tori, Cel mai bun actor, Cea maibunã actriþã, Premiul pentruDebut, Premiul pentru cel maipopular actor / actriþã ºi Premiulspecial dedicat actorului IlieGheorghe).

Prezentatori: actorii TNCAnca Dinu ºi Marian Politic.

22.00 – Cocktail muzical ºilicitaþie. Muzica asiguratã de uncvartet & DJ Jerry.

pag. 13

Gala Teatrului Naþional


Cetãþenii români pot sãdivorþeze, potrivit legiicivile române, fie ape-

lând la instanþa de judecatã, fiepe cale administrativã (la ofiþe-rul de stare civilã), fie prin pro-cedurã notarialã. Codul civil ºiCodul de procedurã civilã sta-bilesc clar toate motivele, for-mele ºi procedurile în care soþiipot divorþa, precum ºi efecteledesfiinþãrii cãsãtoriei.

Unde se poate divor-þa în instanþã, în UE

Vom începe raportându-ne,mai întâi, la situaþia României castat membru al UE. La nivelullegislaþiei europene existã un actnormativ obligatoriu pentru sta-tele membre ºi care conþine anu-mite prevederi referitoare la di-vorþ. Regulamentul (CE) nr.2201/2003 – competenþa, recu-noaºterea ºi executarea hotãrâ-rilor judecãtoreºti în materie ma-trimonialã ºi în materia rãspun-derii pãrinteºti este un act nor-mativ menit sã ajute cuplurile in-ternaþionale sã îºi soluþioneze li-tigiile care implicã mai mult deo þarã, în ceea ce priveºte divor-þul ºi încredinþarea copiilor.

Soþii pot solicita divorþul sausepararea legalã de comun acordsau individual, iar acest aspecteste valabil atât pentru România,cât ºi pentru toate celelalte statemembre ale UE. Cererea de di-vorþ poate sã fie adresatã, potri-vit precizãrilor oferite pe site-uloficial al UE, europa.eu, urmã-toarelor instanþe:

- în þara de origine a ambilorsoþi (România);

- în þara unde locuiesc soþii;- în þara în care aceºtia au lo-

cuit împreunã ultima datã, dacãunul dintre soþi mai locuieºte

încã acolo (ne referim aici lasituaþiile în care soþii locuiescfiecare în alt stat membru UE);

- în þara în care locuieºte unuldintre soþi, dacã cererea se îna-inteazã de comun acord;

- în þara în care locuieºte celcare introduce cererea de divorþîn instanþã (alta decât România),dar numai dacã acesta este ce-tãþean al þãrii respective saudacã a locuit acolo cel puþin ºaseluni înainte de a depune cere-rea de divorþ;

- în þara în care locuieºte so-þul împotriva cãruia se introdu-ce cererea de divorþ.

Dacã fiecare dintre soþi a fã-cut în instanþã o cerere de di-vorþ în state diferite, atunci in-stanþa competentã sã se pronun-þe în privinþa divorþului soþiloreste prima instanþã judecãto-reascã la care s-a depus cererea.

Exemplu practic: Ion, cetãþeanromân, este cãsãtorit cu Mary, deorigine irlandezã. Aceºtia s-aucãsãtorit în România, unde aulocuit împreunã pentru o perioa-dã de trei ani. Peste ceva timp,Ion s-a decis sã facã o cerere dedivorþ în România, cu toate cã ellucreazã în Spania de un an, iarMary a rãmas în România. Prac-tic, posibilitãþile de a divorþa sunturmãtoarele: Ion poate sã cearãdivorþul în faþa instanþelor româ-ne, dacã Mary încã mai este re-zidentã în România; el poate sãsolicite divorþul ºi în faþa instan-þei spaniole, pentru cã locuieºtedeja acolo de mai bine de ºaseluni; dar divorþul poate sã fie pro-nunþat fie în România, fie în Spa-nia, dacã vorbim de un divorþprin acord comun al soþilor.

Important! Hotãrârile de di-vorþ pronunþate într-o þarã dinUE sunt recunoscute în celelal-te state membre, fãrã necesita-

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moder-ne unitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþiaturiºtilor o gamã diversificatã de produse tradiþio-nale prin restaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare,la cele mai înalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitate decazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

PensiuneaSiva

Publ

icita

te

Dopat de victoria neaº-teptatã a lui DonaldTrump la preºedinþia

SUA, dolarul american a fostmarele câºtigãtor al lunii tre-cute, cu o apreciere de 16,6bani faþã de leu. Creºterea euroa fost cu puþin peste un ban,iar a francului elveþian de pes-te 3,9 bani.

Minivacanþa de douã zile,prilejuitã de sãrbãtorirea ZileiNaþionale, a protejat leul deaversiunea faþã de risc care s-amanifestat pe pieþele interna-þionale, amplificatã pentruscurt timp de rezultatul refe-rendumului constituþional dinItalia, ºi a determinat deprecie-rea monedelor din regiune.Astfel, euro a crescut de la 4,41la aproape 4,5 zloþi, respectivde la 309,6 la 314,6 forinþi.

La noi, cursul euro a scãzutde la 4,5162, la finalul luniitrecute, la 4,5027 lei, iar tranz-acþiile s-au realizat între 4,50ºi 4,512 lei, cu închiderea la4,499 – 4,502 lei.

Evoluþia leului din zilele ur-mãtoare va continua sã fie in-fluenþatã în principal de factoriexterni. Desigur, alegerile par-lamentare locale îºi vor pune,la rândul lor, amprenta pe curs,investitorii, fie strãini, fie ro-mâni, preferând sã ia poziþii deprotecþie. În aceste condiþii,cursul va fluctua între 4,49 ºi4,52 lei, existând posibilitateade creºtere pânã la cel mult4,54 lei.

Paºii fãcuþi înapoi pe pieþeleinternaþionale de dolarul ame-rican au produs o scãdere acursului de la 4,2616 lei, me-die apropiatã de maximul isto-ric de 4,2659 lei atins în 24noiembrie, la 4,2303 lei, într-o ºedinþã în care cotaþiile aufluctuat între 4,198 ºi 4,268 lei.

Media monedei elveþiene,

14ECONOMIE

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

care s-a depreciat pe pieþeleinternaþionale de la 1,074 la1,082 franci/euro, a scãzut dela 4,1990 la 4,1705 lei. Scã-derea francului este pusã peseama faptului cã economiaElveþiei a stagnat trimestrultrecut, evoluþie provocatã dereducerea cererii interne ºi de-clinul cheltuielilor guverna-mentale.

Perechea euro/dolar a avuto tendinþã ascendentã pe pie-þele internaþionale, ea crescândde la 1,0579 la 1,0690 dolari,chiar dacã ºomajul din StateleUnite a coborât luna trecutã la4,6%, nivel care se mai înre-gistra în august 2007, înaintede debutul crizei mondiale. Lafinalul perioadei, rezultatelereferendumului italian au pro-dus scãderea euro la un minimde 1,0506 dolari, nivel care nua mai fost atins din martie2015, când a coborât pânã la1,0458 dolari.

Dupã trecerea ºocului emo-þional, euro ºi-a revenit, ur-când pânã la 1,0729 dolari.Analiºtii explicau aceastã evo-luþie prin faptul cã rezultatulfusese deja luat în calcul depieþe, iar votul nu a fost unulcare sã echivaleze cu ieºireaItaliei din Uniunea Europea-nã, implicit din zona euro.

De altfel, conform casei de- analizã IHS Markit, compa-niile din zona euro au ignoratriscurile politice, precum Bre-xit-ul, iar economia a înregis-trat luna trecutã cel mai rapidritm de creºtere din 2016.

În piaþa specializatã de laLondra, preþul unciei de aur afluctuat între 1.162 ºi 1.189dolari.

Analizacuprinde perioada

29 noiembrie – 5 decembrie

Început pozitiv dedecembrie pentru leu

















J U

R I

D I

C A

tea unor proceduri suplimenta-re. Cu toate acestea, normeleUE privind divorþul (de exem-plu, în materie de instanþe com-petente ºi recunoaºtere) nu seaplicã în Danemarca.

Divorþul soþilorîn România

Potrivit Codului de procedu-rã civilã, dacã nici cel care in-troduce cererea de divorþ ºi nicisoþul nu mai locuiesc în Româ-nia, ei pot conveni sã introducãcererea de divorþ la orice jude-cãtorie din România. În lipsaunui asemenea acord, cerereade divorþ este de competenþaJudecãtoriei Sectorului 5 almunicipiului Bucureºti.

În legãturã cu aceastã preve-dere proceduralã, Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) apronunþat recent o soluþie deinterpretare legislativã prin carestabileºte faptul cã acordul cuprivire la alegerea instanþei dejudecatã trebuie sã fie exprimatexpres. Decizia ÎCCJ nr.20/2016, despre care aflãm dintr-un comunicat de presã al Cur-þii, nu a devenit deocamdatãobligatorie pentru toate instan-þele române, nefiind încã publi-catã în Monitorul Oficial.

În orice caz, la divorþ, parte-nerii trebuie sã ºtie cã rigorileprocesului civil român le impunsã se înfãþiºeze obligatoriu înpersoanã în faþa judecãtorului.Dacã cel care a fãcut cererea dedivorþ, adicã reclamantul, nu seprezintã în instanþã la termenulde judecatã comunicat, iar lip-sa lui este nejustificatã, cerereasa de divorþ va fi respinsã.

Marius Vicenþiu Coltuc,avocat

Cum pot divorþa româniidin strãinãtate?


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Lucian Pretorian

Micuþul, dar cochetulstadion din Ovidiuavea sã fie gazda

unui derby surprizã al LigiiI, meci în care se întâlneauechipele de pe locurile 2 ºi 3.Douã echipe tinere, douãechipe crescute parcã pe ace-laºi calapod, dar nu în ultimulrând douã echipe ce au înce-put sã aibã un cuvânt greu despus în Liga I.

Privind jocul celor douãechipe din aceastã prima par-te a campionatului, eram con-vinºi cã vom avea parte de un

spectacol pe cinste, iar desfãºu-rarea ulterioarã nu ne-a contra-zis cu nimic.

Despre partida în sine nu suntmulte de spus, atâta doar cã deaceastã datã a câºtigat Viitorul,o echipã ce a reuºit sã profitede fiecare micã inexactitate dintabãra olteanã. Golurile lui Chi-þu (min. 35) ºi Hodorogea (min.38) au desãvârºit o victorie foar-te importantã pentru Viitorul, iarîn tabãra Universitãþii Craiovaau adus o înfrângere ce ar tre-bui sã îi trezeascã la realitate.

Desfãºurarea meciului a fostînsã umbritã de ieºirile necon-trolate ale lui Gicã Hagi, cel ce

avea sã murdãreascã într-unmod atât de josnic imagineaunui jucãtor ce nu a fãcut alt-ceva decât sã îºi apere un co-leg. Faptul cã ai fost cel maimare jucãtor român nu îþi dãdreptul ca, la nici jumãtate deorã dupã meci, sã ieºi foartemândru în faþa presei ºi sãstrigi vrute ºi nevrute desprejucãtorul Craiovei, fãrã aavea însã decena necesarã dea recunoaºte cã tot acest circieftin a început numai ºi nu-mai de la banca Viitorului.Nu suntem aici pentru a sus-þine ieºirea nervoasã a luiRambe, dar cu siguranþã pu-tem spune cã reacþiile mur-dare ºi necontrolate ale unuifost mare jucãtor, care pânãîn acest moment nu a demon-strat nimic din postura deantrenor, sunt cu siguranþãmult mai grave decât gestuldeloc lipsit de fair-play al ju-cãtorului craiovean.

Lãsând în urmã un mecifoarte disputat, umbrit la finalde atitudinea domnului Hagi,avem cu toþii puterea sã spu-nem cã Viitorul a câºtigat me-ritat în faþa Universitãþii Cra-iova, dar impresia lãsatã deambele echipe ne dã mari spe-ranþe pentru un viitor frumosal fotbalului românesc.

pioana României se impune înEuropa League, într-o grupãdin care mai fac parte Roma ºiViktoria Plzen, pe lângã Aus-tria Viena, însã abia þine pieptunui desfãºurãtor cu echiperupte-n spate, apropo de mate-rialul textil intrat la apã. Pe deo parte e de apreciat pentru cejoacã afarã, pe de altã parte,bâjbâind în competiþia internã,nu convinge, iar Ioan Niculaenu suflã o vorbã, nici de albã,nici de neagrã. Pentru a prindeplay-off-ul, acolo unde îi e lo-cul, Astra trebuie sã forþezerocada ori cu Dinamo, ori cuCFR Cluj ºi nu prea se aratã.La Steaua e puþin invers, cevaînclinat, ca Turnul din Pisa, cuTamaº turist nocturn. Nu eameninþatã decât de ridicol înce va sã zicã bãtãlia finalã, pecare Reghecampf încearcã sã-levite prin uzmealã de haltere,ca ºi cum UEFA ºi-a pus îngând sã se repunã de la tuºã cumingea medicinalã. Aut, defapt, e spectacolul, Becali însãnu se sinchiseºte decât de în-casarea milioanelor. Tocmai s-a îmbogãþit cu o maºinãrienouã de tocat fotbaliºti. Iarnadintre acte îl va prinde aþâþân-du-ºi pohta. Fotbalul nostru nuse poate angaja pe douã fron-turi mari ºi late, acuºi se repe-de, acuºi se plictiseºte. Dramape care o traverseazã Astra, cuantrenorui ei, antrenorul anu-lui, nu constituie o premierã.Dacã se iveºte ºi un al treileafront, sã nu se ofuscheze herrDaum, ne umplem ºi mai multde ridicol.

Fotbal Vodãpe catalige

Ieºitul în lume. Acolo sevede stofa ºi pe cine stã,dacã mai e ºi toamnã, dacã

mai e ºi iarnã. Din cinci echiperomâneºti – uitãm asta? –, treiau cedat Europei ca dupã unvalvârtej electrizant. Agonisea-la se va împãrþi punctual lacinci, astfel cã, vrând-nevrând,coeficientul de þarã e constrânsla haine subþiri pe vremea asta.S-ar mai drege cu o escapadãla iarbã verde, de dorit cu bis,între douã nu te plouã. ªansecredibile de a prinde primãva-ra europeanã are Astra. Foartepuþine Steaua, oricât de impre-vizibil ar fi sferoidul. La cumîl plimbã elevii lui Reghe-campf, ieºiþi din formã (3-1 cuPandurii picã oarecum la þanc),nu aº paria pe ei. Nu e o irizarede real înainte de Villarreal. Lacu totul altceva însã raportamieºitul în lume. La materialul derudã sãracã din campionat. Nestrânge echipamentul, umblãmºontâc, þipãm ca din gurã deºarpe cã peticeala e de vinã ºitotuºi peticim. Astra pentru cãa vândut jucãtori, Steaua pen-tru cã a cumpãrat jucãtori, slã-bindu-ºi tactic adversarul, nu ºifortificându-se pe mãsurã, veziimpardonabilul 0-0 cu Boto-ºani, pe teren propriu. Trans-ferurile se înnoadã ºi se dez-noadã la FCSB ca în bãtãturamamei Omida. Revenind laGiurgiu, e de neînþeles cum derotiþele angrenajului controlatde ªumudicã funcþioneazã caunse cu Austria Viena ºi rugi-nesc instantaneu cu Dinamosau CFR Cluj. Cum de cam-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Minusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui HagiMinusurileregelui Hagi

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

ro

Minusurileregelui Hagi

Reporter: Care este, dinpunctul dumneavoastrã devedere, miza alegerilor din 11decembrie?

Lia Olguþa Vasilescu: Ale-gerile pentru desemnarea nou-lui Legislativ reprezintã o eta-pã decisivã pentru parcursulRomâniei, fiind punctul cul-minant al unui întreg an hotã-râtor pentru viitorul nostru.Anul în care un guvern carese pretindea tehnocrat ºi apo-litic a dovedit cã nu este niciuna, nici alta ºi, cu girul di-rect al PNL, a scos þara de petraiectoria corectã pe care oaºezase Cabinetul Victor Pon-ta ºi a împins-o cãtre dezas-tru.

Suntem chemaþi, la 11 de-cembrie, sã repunem Româniape fãgaºul normalitãþii, al dez-voltãrii, sã le redãm români-lor încrederea în viitor.

Primul pas a fost fãcut îniunie, atunci când românii audecis cã Partidul Social De-mocrat este cel mai bun pen-tru a-i reprezenta pe toate pa-lierele administraþiei locale, dela consilii locale ºi judeþene laprimari ºi preºedinþi.

Am ales atunci echipe careºtiu ºi doresc sã lucreze în be-neficiul comunitãþilor, dar careau nevoie ºi de un GuvernPSD, care sã le susþinã iniþia-tivele ºi sã îºi ofere ajutorul înrealizarea proiectelor impor-tante.

Rep.: Cât de mult conteazãsusþinerea pe care Executivulo poate acorda autoritãþilorpublice locale?

L.O.V.: Cele mai multe din-tre lucrurile pe care le-am re-alizat în primul meu mandatde primar al municipiului Cra-iova, principalele proiecte careau transformat imaginea ora-ºului nostru, fie cã vorbim de-spre construirea celui maimodern stadion de fotbal, de-spre cel mai frumos centru is-toric sau despre atragerea ma-

Primarul municipiului Craiova ºi, totodatã,candidatul PSD Dolj care deschide lista pentruCamera Deputaþilor vorbeºte despre importan-þa susþinerii guvernamentale în realizareaproiectelor din primul sãu mandat. Lia OlguþaVasilescu apreciazã cã dezvoltarea oraºului ºi,de altfel, a României în urmãtorii patru anidepinde de un rezultat electoral care sã asigu-re desemnarea unui guvern social-democratdupã scrutinul din 11 decembrie.

rilor investitori, au fost posibilepentru cã am primit sprijinulGuvernului Victor Ponta.

Este ºi motivul pentru care, laalegerile parlamentare, PSDDolj vine în faþa alegãtorilor cuo echipã în care se regãsesc foar-te multe persoane cu experienþãîn administraþie, oameni care aufost mereu aproape de cetãþeni,care cunosc foarte bine aºteptã-rile cetãþenilor. Sunt oamenicare ºtiu foarte bine ce modifi-cãri legislative sunt necesare, înperioada urmãtoare, pentru ascoate administraþia din bloca-jul în care a aruncat-o guvernulPNL condus de Julien Cioloº.

Rep.: Care consideraþi cãsunt principalele elemente ce di-ferenþiazã Partidul Social De-mocrat de celelalte formaþiunipolitice participante la alegeri-le pentru Senat ºi Camera De-putaþilor?

L.O.V.: Ceea ce detaºeazã înmod categoric PSD de compe-titorii sãi este faptul cã noi neprezentãm în faþa alegãtorilor cuun program de guvernare viabil,elaborat în mod profesionist, cuspecialiºti în fiecare dintre do-meniile majore pe care le abor-deazã; un program care se sub-ordoneazã unei singure idei:aceea de a creºte nivelul de traial românilor, pentru a-i aduce pecât mai mulþi dintre ei în clasade mijloc.

În felul acesta, suntem singu-rii care pot veni în faþa electo-ratului cu fruntea sus ºi care potspune: „Iatã, acestea sunt lucru-rile bune pe care le-am fãcut“ -pentru cã PSD este partidul carea ºtiut sã genereze creºtere eco-nomicã de fiecare datã când aguvernat România - „ºi acesteasunt lucrurile pe care vrem, ºtimºi putem sã le facem în urmãto-rii patru ani“.

Doar dacã ne referim la man-datul Guvernului Victor Ponta,oamenii îºi amintesc foarte binecã am reuºit sã reîntregim ºi sãcreºtem salariile, sã majorãm

pensiile, sã redeschidem spita-lele închise, sã modernizãmunitãþi de învãþãmânt, sã spri-jinim agricultorii, sã relaxãmfiscalitatea. Altfel spus, am fã-cut ca aceastã creºtere econo-micã pe care o înregistra Ro-mânia sã nu rãmânã la nivel deindicatori statistici, ci sã pro-ducã efecte pe care fiecare ro-mân sã le simtã, în bugetul per-sonal, în condiþiile de viaþã.

Acelaºi lucru îl vom face ºiîn continuare. De aceea, pro-gramul nostru de guvernare in-clude o solidã componentã eco-nomicã, prin care venim cu so-luþii pentru a stimula evoluþiapozitivã a þãrii, soluþii precumcrearea Fondului Suveran deDezvoltare ºi Investiþii, Progra-mul „România Start-up Na-tion“, soluþii precum debirocra-tizarea ºi reducerea fiscali-tãþii, pentru atragereainvestiþiilor ºi crearealocurilor de muncã.Totodatã, el conþineºi un pachet de mã-suri prin care du-cem aceste benefi-cii mai departe,cãtre români, princreºterea salarii-lor ºi a pensiilorºi prin reducereaimpozitelor pevenituri.

Rep.: Un me-saj cãtre craio-veni, în per-spectiva scruti-nului din 11 de-cembrie?

L.O.V.: Cra-iova are nevoiede un GuvernPSD pentru a-ºicontinua parcursulpozitiv din ultimii ani. Ju-deþul Dolj ºi România aunevoie de un guvern so-cial-democrat pentru agaranta dezvoltareaîn urmãtorii patruani. Vã mulþumescpentru încredereape care ne-aþi acor-dat-o la scrutinuldin iunie. Vãchem, încã o datã,sã ne fiþi alãturi, laalegerile din 11 de-cembrie, ºi sã vo-taþi candidaþii PSDpentru Camera De-putaþilor ºi Senat!

Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“Lia Olguþa Vasilescu: „Craiovaare nevoie de un Guvern PSD!“

Comandat de PSD Dolj. Executat de S.C. INDISCRET MEDIA SRL, CUI 11160007

Date post:	28-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	29 times
Download:	0 times

Publicitate...CMYK Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr . 5. 5. 5 7774 4 4 zzz 7 - 1 7 - 1 7 - 1 3...

Documents