Ziua Naţională este o mân-drie pentru fiecare locui-

tor al ţării, şi pentru a sărbători aşa cum se cuvine, Primăria organizează şi în acest an, evenimente deosebite dedicate zilei de 1 Decembrie. Anul acesta se împlinesc 94 de ani de la marele eveniment care a dus la for-marea statului român. ”Am dorit să ţinem departe această sărbătoare de kitch şi să revenim la tradiţii. Comu-na noastră este una deoasebită, cu tradiţii străvechi, cu costume popu-lare din bătrâni, care trebuie păstrate şi arătate tinerilor. Prin această sărbătoare vrem ca generaţiile tinere să le îndrăgească şi să le ducă mai departe”, a declarat primarul Ioan Bo-hancanu.

Tradiţie în devenireLa Beba Veche, 1 decembrie a început să fie sărbătorit în mod public abia în 2009 şi între timp a devenit o mani-festare de referinţă pentru comuna

noastră, ca dovadă că în fiecare an au participat sute de locuitori. Anul trecut s-a sărbătorit pentru prima dată şi la Cherestur, unde s-a bucurat de un mare succes, aşa că şi acolo se va continua. Faţă de anii precedenţi, manifestarea de anul acesta vine cu noutăţi şi surprize. Pe lângă depunerea de coroane la monumentul eroilor din Beba Veche şi la borna Triplex Confinium, vor fi depuse flori şi la mormântul preotu-lui Dimitrie Blaga, care a participat la Marea Unire ca reprezentant al co-munei Beba Veche.

Atmosferă de sărbătoareBineînţeles, de Ziua Naţională vor fi organizate spectacole, atât la Beba Veche, cât şi la Cherestur. Pe străzi şi la instituţii va fi arborat steagul naţional, iar locuitorii sunt încurajaţi să facă şi ei acelaşi lucru, pentru a in-tra în spiritul sărbătorii. Atmosfera va fi completată de miro-

sul îmbietor de fasole cu cârnaţi sau, de ce nu, de vin fiert, care se va servi de către cei înfriguraţi. “Vă aşteptăm cu drag să veniţi în număr cât mai mare la sărbătorirea Zilei Naţionale!”, a îndemnat primarul Ioan Bohan-canu.

ŞTIAŢI CĂ?O delegaţie din Beba Veche a reprezentat comuna la Marea Unire din 1918?

(detalii în pagina 3)

Ziua Naţională sărbătorită la Beba Veche

CURIERULde BEBA VECHE

Anul IV • Nr 11 (53) • noiembrie 2012 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Ziua de 9 decembrie se apropie cu paşi repezi, iar locuitorii din

comuna Beba Veche, la fel ca în tot restul ţării, vor fi chemaţi din nou la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Camera Deputaţilor şi Senat.

Vot crucial pentru următorii 4 aniCa de fiecare dată, alegerile vor fi or-ganizate de către Primăria comunei Beba Veche, iar acest lucru este tratat cu toată responsabilitatea de către primar şi de membrii comisiei electo-rale. “Sunt alegeri extrem de impor-tante, pentru că ele dau cu adevărat direcţia pe care o va avea ţara în următorii 4 ani”, spune primarul Ioan Bohancanu.

“Fac un apel către toţi cetăţenii să participe la alegeri pentru că fie-care vot este important. În primul rând pentru că administraţia locală a lansat proiecte în numele lor care fie stagnează, fie urmează să fie imple-mentate şi numai printr-o prezenţă masivă la vot putem demonstra tutu-ror politicienilor că suntem respon-sabili pentru destinele noastre. În al doilea rând, este o responsabilitate a fiecăruia, de a trimite în Parlament, oamenii pe care îi considerăm cei

mai vrednici. deoarece este un vot uninominal”, este de părere acesta.

Secţiile de votareDin punct de vedere organizatoric, primăria este pregătită. Astfel, vor fi amenajate două secţii de votare, una la Căminul Cultural din Beba Veche şi a doua la Cherestur. La secţia din Beba Veche sunt înscrişi 861 de alegători, iar la secţia din Cherestur sunt înscri-se 422 persoane, dintre care 365 din Cherestur şi 57 din Pordeanu.

Pentru cei bătrâni şi care nu se pot deplasa, va exista ca de fiecare dată posibilitatea de a solicita urna mobilă, dar trebuie să vă înscrieţi pentru ea cu câteva zile înainte de votare. “În caz de vreme nefavorabilă, încercaţi să faceţi un efort suplimentar, pentru că este vorba despre maxim jumătate de oră din viaţa dumneavoastră, dar o jumătate de oră în care decideţi pentru următorii patru ani”, a îndem-nat primarul.

Cine are drept de vot?Vor putea vota toţi cetăţenii din Beba Veche care se regăsesc pe listele elec-torale. “Sunt destul de mulţi cetăţeni pe raza comunei care au domiciliul

în Sânnicolau Mare şi lor vreau să le le aduc la cunoştinţă că pot vota pe listele suplimentare. În schimb, cei care au domiciliul în Timişoara, nu au voie să voteze aici, în acest colegiul uninominal, deoarece sunt arondaţi colegiilor din Timişoara”, a explicat primarul.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei cu domiciliul în afara colegiilor de care aparţine Beba Veche, respectiv colegiul V la Camera Deputaţilor şi Colegiul III la Senat.

9 decembrie: Alegeri parlamentare

SECŢIA dE VoTARE BEBA VECHENr. PerSOANe ÎN LISTA

eLeCTOrALă: 861

SECŢIA dE VoTARE CHERESTURNr. PerSOANe ÎN LISTA

eLeCTOrALă: ChereSTUr: 365POrDeANU: 57

La deputaţi, Beba Veche face parte din colegiul uninomi-

nal 5 Sânnicolau Mare

După cum bine ştiţi, în urmă cu nu mult timp, profesorul şi fos-

tul primar, Miron Briscan, a trecut la cele veşnice. La rugămintea familiei, Curierul de Beba Veche nu a mai pub-licat reacţiile comunităţii. Între timp, pe adresa primăriei a sosit din partea familiei din Bihor, un articol apărut în ziarul Crişana din Oradea, dedicat acestuia şi pe care dorim să îl redăm în continuare. Aducând un omagiu celui care şi-a dedicat viaţa pentru comuna Beba Veche, articolul face referire şi la preotul Mihai Blaga din Mizieş, lângă Beiuş, care a slujit la Beba Veche şi a participat la Marea Unire. Despre acest personaj din istoria comunei se cunosc prea puţine lucruri, însă povestea ce-lor doi bihoreni, veniţi la Beba Veche să propovăduiască cultura şi religia, merită toată atenţia noastră.

Addenda la Întâlnirea Briscăneştilor: Mironaş Briscan

La întâlnirea cu “fiii satului-Briscăneştii”, din Mizieş, din luna

august a.c., vărul Miron-Mircea îmi povestea cum într-un amurg de toamnă a anilor 1968, după termi-narea facultăţii de litere din Timişoara, păşea cu sfială şi încredere, ca tânăr

profesor (repartizat), pe uliţele din Beba Veche - Timiş. Şi apoi, după un timp, într-un moment de nostalgie a copilăriei uitate pe dealurile locurilor natale, a avut revelaţia descoperirii, “întâlnirii” în cimitirul din acea locali-tate a unui mizieşean ce se “odihnea” acolo de aproape o sută de ani.

era preotul Blaga Dumitru, băiatul preotului Blaga Mihai din Mizieş (din anii 1854-1888), ajuns şi el în satul acela tot după o repartiţie. Atunci a înţeles profesorul Mironaş Briscan că nu mai era singurul pe acele melea-guri şi că preotul îşi dusese până la capătul vieţii porunca chemării lui de apostolat, devenind istorie şi legendă

pentru localnici.

În clipele de cumpănă de a urma “tradiţia” ca la terminarea stagiului să se întoarcă pe plaiurile natale îi apărea în faţă imaginea vieţii preotu-lui care parcă îl sfătuia să nu uite că şi pentru el porunca vremii era una de propovăduitor al cuvântului înaintea celor lipsiţi de norocul luminii, că şi el trebuie să contribuie la pătrunderea slovei în rândurile largi ale ţărănimii. Împlinirea acestei porunci a conside-rat-o de atunci ca o datorie de cinste, pentru că în suflet purta amintirea gliei de unde a pornit la şcoală.

Anii s-au scurs pe tăcute, peste

patruzeci la număr, numai în aceeaşi comună, iar el a fost în acest timp şi profesor, şi diriginte, şi director de şcoală, iar după anii 1990 sătenii l-au ales şi primar. S-a însurat, şi-a con-struit o casă, a avut copii şi, în sfârşit, a ajuns pensionar. Dar tânjea mereu după dealul Mizieşului, după casa părintească de la râturi, de la poalele dealului Lupşii, după apa rece de la izvorul de la “gatăş”, după tinereţea copilăriei...

La finele lunii septembrie a.c., vărul Mironaş s-a întors acasă şi s-a aşezat să se odihnească la umbra teiului secular din cimitirul satului, alături de ai lui: moşii şi strămoşii din neamul Briscăneştilor, şi nu numai. Au venit să-i spună “odihnă veşnică” şi foştii lui elevi de la Beba Veche, acum ajunşi: primar, preot, profesori, dar şi elevii zilelor de azi, căci el a făcut acolo is-torie şi legendă. Preotul Dumitru Blaga a rămas tot acolo, unde îl va aştepta mereu... Dar Mironaş nu va mai trece niciodată pe la el, va privi din ceruri cimitirul în care îşi găsea alinarea dorului de casă. Aşa sunt şi simt cei din neamul Briscăneştilor!

Daniel Birscan

In memoriam Miron Briscan

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Ştampilă cu însemnele co-muneiÎncepând cu 1 decembrie, Primăria Beba Veche introduce o nouă ştampilă oficială care va fi aplicată obligatoriu pe toate documen-tele oficiale ale Primăriei. Ştampila va conţine ca însemne speci-fice stema c o m u n e i precum şi denumirea oficială a unităţii ad-m i n i s t r a t i v e Beba Veche. „Am continuat o serie de măsuri care ţin de identitatea comunei noas-tre. Mai întâi am adoptat stema şi steagul iar acum începem să o folosim şi pe documente. În următoarea fază dorim să instalăm un panou indicator la intrarea în comună, cu aceleaşi însemne”, a explicat primarul.

Arhiva Ziarului local, pe internetCei care doresc să consulte arhiva “Curierului de Beba Veche” o pot face accesând site-ul de internet comunabebaveche.weebly.com sau www.e-primarii.ro/primaria-bebaveche secţiunea „Ziarul Lo-cal”. Astfel, există posibilitatea nu

doar pentru localnici ci şi pen-tru bebenii din lumea întreagă să afle informaţii legate de co-muna noastră. Pagina web este administrată de secretarul Sorin Giuroescu.

Curăţenie de sărbătoriAvând în vedere că se apropie sărbătorile şi că vor fir organi-zate manifestări culturale la care vor participa numeroşi oaspeţi, Primăria face un apel către toţi locuitorii să ia măsuri pentru a îmbunătăţi aspectul comunei, în special prin curăţarea şi amenjarea spaţiilor din faţa caselor.

La mulţi ani de Sf. NicolaePrimarul, Consiliul Local şi colecti-vul Primăriei, urează tuturor celor care poartă numele Sf. Nicolae, un călduros “La mulţi ani”!

Ministerul Agriculturii va lansa în perioada 26 noiembrie 2012 –

18 ianuarie 2013 noi sesiuni de dep-unere de proiecte pentru măsurile 121 ”Modernizarea exploatațiilor agricole”, respectiv 123 ”Creșterea valorii adăugate a produselor ag-ricole și forestiere” din cadrul Pro-gramului Național de Dezvoltare rurală.

CeLe doUă MăSURIMăsura 123 asigură finanțarea construcțiilor, a liniilor de procesare, dar și a mijloacelor de transport spe-cializate necesare aprovizionării sau desfacerii.Măsura 121 oferă posibili-tatea finanțării construcției sau modernizării de sere, înființării plantațiilor pomicole sau viticole, dezvoltării de sisteme de irigații, achiziției de mijloace de transport specializate.

PoTENŢIAL Pentru accesarea acestor fonduri europene, va fi acordată prioritate producătorilor de fructe și legume, care sunt încurajați să înființeze centre de colectare și procesare. Cele două măsuri permit realiza-rea de investiții pe întreg teritoriul româniei, atât în mediul rural, cât și în mediul urban. Un centru de colec-tare și procesare a fructelor și le-gumelor finanțat prin măsura 123 va putea fi astfel amplasat în mediul ru-ral, aproape de exploatațiile agricole ale producătorilor, sau în mediul ur-

ban, în apropiere de aglomerările de consumatori.

BIRoUL de LA TIMIŞoARAÎn vederea consilierii producătorilor locali, Biroul regional Vest al Unității de Sprijin a rețelei Naționale de Dez-voltare rurală organizează ședințe de lucru în comunele din regiune recunoscute drept bazine legumi-cole.

Începând cu mijlocul acestui an, Biroul regional Vest al Unității de Sprijin a rețelei Naționale de Dez-voltare rurală a derulat acțiuni de încurajare a accesului producției lo-cale de fructe și legume pe piețele autohtone din mediul urban. În prezent, administratorii de maga-zine alimentare din Timișoara sunt invitați la sediul Biroului, în ve-derea înregistrării în baza de date a acestuia și intrării în contact cu producătorii.

Colaborarea dintre producători și distribuitori în înființarea de centre de colectare reprezină deasemenea o posibilitate demnă de luat în con-siderare de către ambele părți. De o astfel de colaborare ar beneficia și consumatorii finali, care ar dispune de un acces mult mai facil la fructe și legume proaspete, cu proveniența și modul de cultivare cunoscute.

dATE dE CoNTACTÎn paralel, orice persoană interesată este invitată să viziteze sediul din Timișoara al Biroului, str.An-drei Șaguna, nr.3, bl. U5, tel: 0256-232579; 0736 354 194; fax: 0256-232578; e-mail: usr.vest@rndr.ro.

Personalul Unității de Sprijin va oferi informații privind condițiile de eligi-bilitate a solicitanților și a cheltuiel-ilor, procedurile de elaborare, depu-nere și implementare a unui proiect, dar și exemple de bune practici din experiența altor beneficiari.

Noi posibilităţi de a accesa bani europeni pentru o agricultură

modernă

În continuare vă prezentăm un ar-ticol istoric legat de participarea

bănăţenilor la Marea Unire.

Bănăţenii la Marea Adunare de la Alba IuliaÎn ciuda restricţiilor şi impedimente-lor de tot felul impuse de trupele de ocupaţie, mii de bănăţeni au răspuns la chemarea Consiliului Naţional Cen-tral şi s-au îndreptat către Alba Iulia pentru a lua parte la Marea Adunare care avea să proclame Unirea.

Alegerea delegaţilor a fost un eveni-ment de mare importanţă pentru comunităţile româneşti. Procesul de alegere a fost pe toate căile împiedi-cat să aibă loc, iar cei care au reuşit să fie aleşi, au fost împiedicaţi să părăsească Banatul. Armata sârbă a patrulat constant graniţa cu Ar-dealul pentru a împiedica trecerea bănăţenilor în Ardeal.

Unul din cele mai păzite locuri era punctul de trecere de la Bouţari. Însăşi episcopul de Caransebeş Miron Cristea, unul dintre vicepreşedinţii Adunării şi viitorul patriarh al româniei, a fost reţinut o zi şi o

noapte în gara de la Bouţari, dar a reuşit totuşi să treacă. Aşteptat cu însufleţire la Alba Iulia, a ajuns aici cu o zi întârziere, dar la timp pentru a participa la actul solemn.

Delegaţia bănăţenilor a avut în final 359 de membri oficiali, reprezentând toate categoriile sociale şi princi-palele organizaţii politice, sociale şi culturale bănăţene. Pe lângă aceştia au participat un număr mare de români bănăţeni de pe întreg cupr-insul Banatului. Se estimează că au participat români din cel puţin 255 de localităţi bănăţene, printre care şi Beba Veche.

Dar participarea ar fi fost şi mai mare dacă autorităţile sârbeşti de ocupaţie n-ar fi împiedicat mai mulţi delegaţi să se îndrepte către Alba Iulia, fiind reţinuţi sau împiedicaţi să părăsească localităţile de reşedinţă, „călătoria la Ardeal fiind interzisă”.

În fruntea delegaţiei s-a aflat o serie de personalităţi de prim-rang din viaţa publică a românilor bănăţeni, de un şir de delegaţi din rândurile preoţilor (printre care şi episcopii Mi-

ron Cristea şi Valeriu Frenţiu), zeci de profesori şi învăţători aleşi delegaţi de satele şi oraşele de baştină.

Proclamarea unirii Banatului cu RomâniaMarele Sfat Naţional avea în componenţa sa 44 de membri din tot cuprinsul Banatului. Printre cei 6 secretari se aflau şi bănăţenii Caius Brediceanu şi Traian Novac. Aduna rea a proclamat fără echivoc: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat, Ţara ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie, decretează Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu românia.”

În acelaşi timp, pe întreg cuprinsul Banatului, de la satele cele mai mici

până la oraşele mari, s-au organizat manifestări şi ceremonii solemne, însoţite de urale, arborări de steaguri, cântece şi dansuri, salve de armă.

Participarea bebenilor la Marea UnireConform cercetătorilor istorici care au realizat o listă cu toţi participanţii bănăţeni la marele eveniment, prin-tre aceştia s-au aflat şi doi bebeni: Alexa Chişozan şi Nicolae Vasile. ei nu au fost membri delegaţi, ci doar participanţi, de aceea nu există foarte multe date despre prezenţa lor acolo. Până acum nu am reuşit să aflăm maimulte informaţii despre cei doi tem-erari care au străbătut peste 300 kmpentru a fi prezenţi la Alba Iulia la 1decembrie 1918.

În schimb, Gheorghe Fibişan, în mon-ografia comuneii, spune că la mani-festare au participat “Traian Galetaru, tatăl lui Nicu Galetaru, fost ziarist, Ion Slăbuţu, fost ziarist şi alţii.” De aseme-nea, în monografia locală a comunei Drăhăneşti din Bihor, se arată că la Marea Unire a participat şi fiul satu-lui Mizieş, preotul Blaga Dumitru din Beba Veche.

Bănăţenii la Marea Adunare de la Alba Iulia

Împrejurimile Mizieşului, zona de unde era originar Miron Briscan

Cu paşi mărunţi, dar siguri, asfal-tarea drumului judeţean, cel mai

important drum al comunei, se ap-ropie de finalizare. La sfârşit de an, după rectificarea bugetară, Consil-iul Judeţean Timiş a alocat diverse sume pentru reabilitarea drumurilor aflate în gestiunea sa.

Din totalul reţelei judeţene, pen-tru drumul DJ682 Sânnicolau - Beba Veche au fost repartizaţi bani pentru asfaltarea a 2 km de drum. Porţiunea reabilitată este cea de dinainte de in-trarea în Beba Veche, până aproape de curbă.

„S-a continuat asfaltarea drumu-

lui judeţean de la Sânnicolau Mare la Beba Veche iar pe raza comunei noastre mai rămân de reabilitat 7 km de drum. Nu e mult, dar nici foarte

puţin. În mod sigur se va continua această lucrare în primăvara anului viitor”, a dat asigurări primarul Ioan Bohancanu.

Încă 2 km de drum judeţean asfaltat

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

O, Sfinte Părinte Nicolae, mare făcător de minu-ni, sprijinitor fii turmei lui hris-tos împotriva lupilor care umblă să o prade şi tot sufletul de creştin păzeşte-l prin sfintele tale rugăciuni. Şi precum ai mi-luit pe cei trei bărbaţi ce şedeau în temniţă, izbăvindu-i de mânia împăratului şi de ascuţişul sabiei, aşa mă miluieşte şi pe mine, care cu mintea, cu cuvântul şi cu lucrul mă aflu în bezna păcatelor, ca să nu cad sub mânia lui Dumnezeu şi sub veşnica osândă. Aşa, Sfinte Nicolae, fii reazăm puţinătăţii mele, ca la soliile tale să primesc de la hristos îndurătorul viaţa lină şi curată în veacul acesta, iar în veacul de apoi printre cei de-a dreapta lui Dumnezeu să mă număr, cu îngerii şi cu sfinţii preamărind pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Amin.

Rugăciune către Sf. Nicolae

dECESE †Nyari Anna (94 ani)

Kovacs Iuliana (80 ani)Dumnezeu să le odihnească în

pace

Sărbători religioase ortodoxe Noiembrie

• 3 L Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica• 4 M Sf. M. Mc. Varvara• 5 M Cuv. Sava cel Sfinţit; Sf. Mc. Anastasie; Cuv. Nectarie• 6 J Sf. Ier. Nicolae• 7 V Sf. Mc. Filofteia de la Cur-tea de Argeş• 12 M Sf. Ier. Spiridon• 13 J Sf. Ier. Dosoftei, Mitr. Moldovei; • 15 S Sf. Sfinţit Mc. elefterie• 18 M Cuv. Daniil Sihastrul• 22 S Sf. Ier. Petru Movilă• 25 M Naşterea Domnului (Crăciunul)

Sărbători religioase romano-catolice

decembrie - Îndrea• 6 J Sf. Nicolae• 8 S Neprihănita Zămislire• 25 M Naşterea Domnului (Crăciun)• 26 M Sf. Ştefan• 27 J Sf. Ioan• 28 V Ss. Pruncii Nevinovaţi• 30 D Sf. Familie

În contextul desfăşurării în ziua de 9 decembrie 2012, a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi

Senat, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia Informare şi relaţii Publice, derulează, la ni-vel naţional, în perioada 8 noiembrie – 9 decembrie 2012, campania „Tu decizi! Votează legal!”. Această campanie are ca scop informarea, prevenirea şi conştientizarea cetăţenilor români cu drept de vot asupra sancţiunilor aplicate în cazul nerespectării legislaţiei în vigoare.

Conform Ordonanţei de Urgenţă privind modifica-rea art.55 al Legii nr. 35/2008 promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candi-dat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Prin bunuri interzise în sensul legii se înţelege acele obiecte care au valoare economică semnificativă precum şi mărfuri de utilitate alimentară precum ali-mente, băuturi alcoolice sau nealcoolice produse din tutun sau nealimentare

O femeie necăjită a venit la un preot să-i ceară sfat:- Vă rog, părinte, ajutaţi-mă cu un sfat. N-am înţelegere în casă. Bărbatul meu cheltuieşte mai mult decât câştigăm. Uneori bea, alteori ne certăm. Datoriile cresc, iar noi şi copiii trăim tot mai rău.- Lasă femeie, o să vorbesc eu cu el.

După câteva zile, preotul se întâlneşte pe drum cu bărbatul fe-meii şi îl întreabă:- Cum o mai duci, fiule?- Destul de greu, părinte.- Dar, din câte ştiu eu, femeia ta este harnică, nu?- Aşa e, părinte, slavă Domnului, mi-a

dat femeie bună, nu mă pot plânge.- Atunci, care este problema? În-curcat, omul nu a mai ştiut ce să răspundă, dar preotul i-a spus:- Vezi pasărea ce zboară chiar acum pe deasupra casei tale?- Da, părinte.- Căsătoria este şi ea, fiule, tot ca o pasăre, iar bărbatul şi femeia sunt cele două aripi. Dacă nu bat

amândouă odată aerul, pasărea nu poate zbura. Oricât s-ar strădui una, fără ajutorul celeilalte nu poate face nimic. Caută să îţi ajuţi nevasta şi copiii, căci doar aşa te poţi numi om. Mulţumirea ta depinde de mulţumirea familiei tale.

recunoscător pentru sfat, bărbatul a plecat mai departe, iar în gând, îi stăruiau cele spuse de preot.

“Dragostea toate le îndură, toate le crede, toate le nădăjduieşte.”

(Sfânta Scriptură)

“Pilde şi povestiri ortodoxe cu tâlc” - Leon Magdan

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcAripile

Căsătorii - nu au fost

Tu decizi, votează legal!

Fotografia lunii: cei mai tineri cititori