ANUL I S3 MK+ECTS+EAM Bazele contabilităţii – seminar 5 Săptămâna 23 - 27.03.2015 Curs: Conf.univ.dr. Popa Irimie [email protected]Seminare: Lect.dr. Alin Ienciu [email protected], Asist.dr. Nicoleta Ienciu [email protected], Lect.dr. Vasile Cardoş, [email protected], web: www.econ.ubbcluj.ro/~vasile.cardos Caracterizarea generală a datoriilor şi capitalurilor proprii 1 Caracterizarea generală a datoriilor Definiţie: o datorie reprezintă o obligaţie actuală a unităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să genereze o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice. Din această definiţie se desprind următoarele elemente de bază care conferă o caracterizare generală a datoriilor: 1. reprezintă o obligaţie actuală: sume ce trebuie plătite pentru: bunurile, lucrările şi serviciile primite (obligaţii comerciale); creditele luate de la instituţiile specializate, sau de la alte persoane fizice şi juridice (credit bancar, credit obligatar, alţi creditori); munca prestată (salarii şi alte drepturi ale personalului); stingerea datoriilor fiscale şi a altor datorii legale; alte destinaţii. 2. decurge din evenimente trecute se referă la modul în care obligaţia este generată. Evenimentele trecute pot fi considerate: contractele încheiate cu terţii, legislaţia sau chiar cutuma (obiceiul) existentă în mediul economic; 3. generează o ieşire de resurse: achitarea datoriilor, în majoritatea situaţiilor, presupune renunţarea la un activ (bani sau alte active): i) achitarea în numerar (echivalente de numerar) a unei datorii; ii) cedarea pentru o datorie a unui activ, altul decât banii; iii) prestarea unui serviciu sau executarea unei lucrări; iv) schimbul unei datorii faţă de terţi într-o datorie a aceleiaşi entităţi faţă de un alt terţ; După criteriul exigibilităţii datoriile se împart în două categorii: a) datorii pe termen scurt (exigibilitatea mai mică de un an); b) datorii pe termen lung (exigibilitatea mai mare de un an). Ambele categorii cuprind aproximativ aceleaşi elemente: 1. datorii faţă de creditorii comerciali (furnizori); 2. datorii faţă de instituţii de credit (bănci); 3. datorii faţă de personal; 4. datorii faţă de stat (taxe, impozite, accize); 5. datorii faţă de asociaţi (pentru sumele primite temporar de la aceştia sau dacă aceştia se retrag din societate); 6. datorii faţă de alte persoane (alte datorii sau datorii diverse). 1.2 Caracterizarea generală a capitalurilor proprii Capitalurile proprii pot fi definite din două puncte de vedere: - al entităţii, capitalurile proprii reprezintă obligaţia entităţii faţă de asociaţii săi (adică care sunt activele cu care rămâne societatea după achitarea tuturor datoriilor); - al proprietarilor entităţii (asociaţilor sau acţionarilor), capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al asociaţilor sau acţionarilor în activele unei societăţi după onorarea tuturor datoriilor acesteia faţă de terţi. Altfel spus reprezintă mărimea activelor care ar fi distribuibilă proprietarilor dacă toate obligaţiile faţă de terţii societăţii ar fi achitate. Capitalurile proprii au două componente principale: Capitalurile proprii nominalizate, care reprezintă dreptul nominal al unui proprietar în activele unei entităţi (acele capitaluri care sunt individualizate pentru fiecare asociat sau acţionar). Aceste capitaluri se prezintă sub forma: capitalului social (la majoritatea entităţilor), care poate fi: capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat; Capitalurile proprii nenominalizate, care reprezintă dreptul nenominal sau neindividualizat al tuturor proprietarilor unei entităţi asupra unei părţi a activelor. Aceste capitaluri se prezintă sub forma: - primelor de capital; - rezervelor din reevaluare; - rezervelor; - rezultatul reportat (reprezentat de profitul sau pierderea exerciţiilor financiare precedente); - rezultatul exerciţiului (reprezentat de profitul sau pierderea exerciţiului financiar curent).
Transcript
ANUL I S3 MK+ECTS+EAM Bazele contabilităţii – seminar 5 Săptămâna 23 - 27.03.2015
Caracterizarea generală a datoriilor şi capitalurilor proprii 1 Caracterizarea generală a datoriilor
Definiţie: o datorie reprezintă o obligaţie actuală a unităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să genereze o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice.
Din această definiţie se desprind următoarele elemente de bază care conferă o caracterizare generală a datoriilor:
1. reprezintă o obligaţie actuală: sume ce trebuie plătite pentru:
bunurile, lucrările şi serviciile primite (obligaţii comerciale);
creditele luate de la instituţiile specializate, sau de la alte persoane fizice şi juridice (credit bancar, credit obligatar, alţi creditori);
munca prestată (salarii şi alte drepturi ale personalului);
stingerea datoriilor fiscale şi a altor datorii legale;
alte destinaţii.
2. decurge din evenimente trecute se referă la modul în care obligaţia este generată. Evenimentele trecute pot fi considerate: contractele încheiate cu terţii, legislaţia sau chiar cutuma (obiceiul) existentă în mediul economic;
3. generează o ieşire de resurse: achitarea datoriilor, în majoritatea situaţiilor, presupune renunţarea la un activ (bani sau alte active):
i) achitarea în numerar (echivalente de numerar) a unei datorii; ii) cedarea pentru o datorie a unui activ, altul decât banii; iii) prestarea unui serviciu sau executarea unei lucrări; iv) schimbul unei datorii faţă de terţi într-o datorie a aceleiaşi entităţi faţă de un alt terţ;
După criteriul exigibilităţii datoriile se împart în două categorii: a) datorii pe termen scurt (exigibilitatea mai mică de un an); b) datorii pe termen lung (exigibilitatea mai mare de un an).
Ambele categorii cuprind aproximativ aceleaşi elemente: 1. datorii faţă de creditorii comerciali (furnizori); 2. datorii faţă de instituţii de credit (bănci); 3. datorii faţă de personal; 4. datorii faţă de stat (taxe, impozite, accize); 5. datorii faţă de asociaţi (pentru sumele primite temporar de la aceştia sau dacă aceştia se retrag din societate); 6. datorii faţă de alte persoane (alte datorii sau datorii diverse).
1.2 Caracterizarea generală a capitalurilor proprii Capitalurile proprii pot fi definite din două puncte de vedere:
- al entităţii, capitalurile proprii reprezintă obligaţia entităţii faţă de asociaţii săi (adică care sunt activele cu care rămâne societatea după achitarea tuturor datoriilor);
- al proprietarilor entităţii (asociaţilor sau acţionarilor), capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al asociaţilor sau acţionarilor în activele unei societăţi după onorarea tuturor datoriilor acesteia faţă de terţi. Altfel spus reprezintă mărimea activelor care ar fi distribuibilă proprietarilor dacă toate obligaţiile faţă de terţii societăţii ar fi achitate.
Capitalurile proprii au două componente principale: Capitalurile proprii nominalizate, care reprezintă dreptul nominal al unui proprietar în activele unei entităţi (acele
capitaluri care sunt individualizate pentru fiecare asociat sau acţionar). Aceste capitaluri se prezintă sub forma: capitalului social (la majoritatea entităţilor), care poate fi: capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat;
Capitalurile proprii nenominalizate, care reprezintă dreptul nenominal sau neindividualizat al tuturor proprietarilor unei entităţi asupra unei părţi a activelor. Aceste capitaluri se prezintă sub forma:
- primelor de capital;
- rezervelor din reevaluare;
- rezervelor;
- rezultatul reportat (reprezentat de profitul sau pierderea exerciţiilor financiare precedente);
- rezultatul exerciţiului (reprezentat de profitul sau pierderea exerciţiului financiar curent).
1. Primele legate de capital sunt generate de operaţiunile de creştere a capitalului social prin: noi aporturi în natură, emisiunea de noi acţiuni, fuziune cu o altă entitate sau conversia obligaţiunilor în acţiuni. Cuprind:
a. Primele de emisiune. Apar creşterii capitalului social prin emisiunea de noi pachete de acţiuni, fiind reprezentate de diferenţa dintre preţul de emisiune (vânzare) mai mare şi valoarea nominală, mai mică;
b. Primele de aport. Apar în cazul creşterii capitalului social prin aporturi în natură. Se determină ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor emise pentru încorporarea aportului şi valoarea nominală a acţiunilor emise;
c. Primele de fuziune. Apar în cazul fuzionării societăţilor când această operaţiune presupune emisiunea de noi acţiuni. Se determină ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor emise cu ocazia fuziunii şi valoarea nominală a acţiunilor.
2. Rezervele de capital se constituie pe seama acumulării profitului din exerciţiile financiare precedente sau din alte elemente de
capitaluri proprii (ex. prime legate de capital). Se compun din: rezerve legale, rezerve statutare şi alte rezerve: a. Rezervele legale. Constituirea acestora este impusă de legislaţia unor ţări în vederea asigurării autofinanţării continue a
societăţii comerciale, evitându-se în acelaşi timp tendinţa unor asociaţi/acţionari de a-şi însuşi întregul profit sub formă de dividende. Conform legislaţiei naţionale în vigoare, este obligatorie constituirea lor într-un procent de 5% din profitul brut, anual, până se ajunge la 20% din capitalul social;
b. Rezervele statutare. Se constituie şi se utilizează în condiţiile prevăzute de statutul societăţii din profitul net al acesteia; c. Alte rezerve. Se constituie din profitul net sau din alte elemente de capitaluri proprii (ex.prime legate de capital)Pot fi
destinate finanţării unor investiţii, distribuirii de dividende în exerciţiile încheiate cu pierderi sau majorării capitalului.
3. Rezultatul reportat Reprezintă profitul nedistribuit sau pierderea neacoperită din exerciţiile anterioare. Profiturile nedistribuite sunt surse de finanţare temporare (se trec cu semnul + în Bilanţ) iar pierderile neacoperite reflectă ieşiri viitoare de numerar necesare acoperirii acestora (se trec cu semnul – în Bilanţ).
4. Rezultatul exerciţiului Se determină ca diferenţă între veniturile (V) şi cheltuielile (Ch) ocazionate într-un exerciţiu financiar.
Dacă: V > Ch => Profit (+), V < Ch => Pierdere (-)
Cheltuieli, venituri, rezultat
Structura capitalurilor proprii:
1. Capital social;
2. Prime legate de capital; Cp’ (capitaluri proprii, altele decât rezultatul exerciţiului) 3. Rezerve
Transpunând această structură în cadrul ecuaţiei de echilibru avem:
A = (Cp’ + R.ex.) + D => A = [Cp’ + (V – Ch)] + D
Capitalurile proprii pot creşte prin: - aporturile aduse de asociaţi/acţionari => cresc Cp’ - realizarea de venituri => creşte R.ex.
Capitalurile pot scădea prin: - retrageri sau distribuiri ale capitalului către asociaţi/acţionari => scad Cp’ - ocazionarea unor cheltuieli => scade R.ex. 1. Caracterizarea generală a cheltuielilor şi veniturilor
CHELTUIELILE
Definiţie: cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Ch A
R.ex. Cp D
Pagina 3 din 12
Cheltuială asociată scăderii de active
Ieşirea, scăderea valorii activelor asociate unei cheltuieli se poate face sub forma:
▪ ieşirii din lichidităţi sau echivalent, ca plată a contravalorii unor servicii către terţi, plăţii amenzilor, despăgubirilor etc.;
▪ ieşirilor sub forma stocurilor de materii prime şi materiale, eliberate în consum şi sub forma mărfurilor scoase din gestiune; ▪ utilizării activelor imobilizate, cheltuielile sunt alocate fracţionat pe întreaga perioadă de utilizare a acestora, sub forma amortizării; ▪ pierderilor, ca urmare a dezvoltărilor, calamităţilor, depunerilor elementelor de activ, a lipsurilor din gestiune etc.
Cheltuială asociată creşterii de datorii
Creşterea datoriilor asociate unei cheltuieli se poate face sub forma:
▪ consumului bunurilor nestocate şi a serviciilor de la terţi;
▪ înregistrării salariilor revenite personalului şi alte elemente asimilate acestora;
▪ înregistrării obligaţiilor de plată privind taxele şi impozitele;
▪ creşterii obligaţiilor în valută ca urmare a modificării cursului valutar;
Ocazionarea cheltuielilor are loc în majoritatea situaţiilor în patru etape:
1. angajarea intervine în momentul achiziţiei, când ia fiinţă datoria faţă de furnizori de a achita în viitor acestora contravaloarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor cumpărate;
2. plata constă în achitarea unor sume de bani sau echivalent în cadrul relaţiilor comerciale, în contrapartida bunurilor şi a serviciilor achiziţionate sau în transferul fără echivalent în cadrul relaţiilor financiare (spre exemplu, plata impozitelor);
3. consumul constă în utilizarea efectivă a bunurilor în cadrul entităţii sau pentru vânzarea acestora. Este etapa în care este ocazionată cheltuiala propriu-zisă;
4. încorporarea în rezultat este o etapă strict contabilă în cadrul căreia cheltuielile sunt incluse în rezultatul exerciţiului.
VENITURILE
Definiţie: veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări
sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
V A
R.ex. Cp D
Venituri asociate cu creşteri sau intrări de active: Veniturile pot fi obţinute asociat cu creşteri sau intrări de active sub forma:
▪ creşterii activelor în cazul vânzării produselor lucrărilor sau a serviciilor. Creşterea de active poate avea loc sub forma creanţelor, bunurilor, lucrărilor sau a serviciilor primite în contrapartidă;
▪ creşterii stocurilor din producţia proprie şi producţia de imobilizări;
▪ plusurilor de inventar constatate în urma inventarierii; ▪ subvenţiei de exploatare primite, a donaţiilor, despăgubirilor, dividendelor, redevenţelor şi a chiriilor, primite sau de primit; ▪ creşterii valorii titlurilor de plasament, a variaţiei favorabile a cursului de schimb, în cazul creanţelor şi a disp. în devize.
Pagina 4 din 12
Venituri asociate cu scăderea de datorii: Scăderea unei datorii generează beneficii economice viitoare atunci când are loc:
▪ anularea, reducerea sau prescrierea unor datorii;
▪ anularea (reluarea) unor provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
Etapele ocazionării veniturilor sunt specifice fiecărei entităţi în parte în funcţie de natura activităţii proprii. În cazul societăţilor comerciale, în general, etapele ocazionării veniturilor sunt:
1. obţinerea (în unele cazuri şi stocarea) producţiei în curs, a lucrărilor, serviciilor executate a produselor finite şi a semifabricatelor recepţionate;
2. facturarea (vânzarea) producţiei. Este momentul în care are loc transferul dreptului de proprietate către clienţi, luând fiinţă o creanţă în raport cu aceştia. Reprezintă etapa în care se ocazionează venitul propriu-zis;
3. încasarea este etapa în care această aferentă producţiei vândute se converteşte în numerar sau echivalent. Este momentul în care creanţa faţă de client se stinge sau diminuează;
4. încorporarea în rezultat este o etapă strict contabilă în cadrul căreia veniturile sunt incluse în rezultatul exerciţiului. 2. Aplicaţie practică
SC PUF SRL are ca obiect de activitate producţia de pufuleţi. Pornind de la următorul bilanţ reflectaţi cu ajutorul Bilanţului şi a Contului de Profit sau Pierdere [CPP] (unde este cazul), operaţiunile economice indicate
ACTIV Bilanţ iniţial PASIV
mat.aux.(sare) 08.000 Capital social 16.000
disponibil bancar 12.000 Datorii-furnizori 4.000
TOTAL ACTIV 20.000 TOTAL PASIV 20.000
1. Se achiziţionează făină de porumb în valoare de 2.000 de la un furnizor, cu plata ulterioară; Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 1 P Ch CPP 1 V
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
Pagina 5 din 12
2. Se achită în numerar datoria faţă de furnizor (de la op.1). Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 2 P Ch CPP 2 V
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
3. Se dă în consum făina existentă în stoc. Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 3 P Ch CPP 3 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
4. Se primeşte factura privind consumul de energie în valoare de 1.000 lei (plata are loc ulterior). Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 4 P Ch CPP 4 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
5. Se achită prin virament bancar datoria faţă de furnizorul de energie. Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 5 P Ch CPP 5 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
Pagina 6 din 12
6. Se prestează unui client un serviciu de consultanţă la tariful de 4.000 lei, cu încasare ulterioară. Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 6 P Ch CPP 6 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
7. Se încasează prin virament bancar creanţa faţă de client (op.6). Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 7 P Ch CPP 7 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
8. Se încasează prin virament bancar, dobânzi aferente disponibilului în sumă de 500 lei. Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 8 P Ch CPP 8 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
Pagina 7 din 12
Numele şi prenumele:________________________________ Grupa:____
TEMĂ – seminar 5
0. Parcurgeți de la adresa: www.econ.ubbcluj.ro/~vasile.cardos/bc.html, testul de autoevaluare pentru seminarul 5. 1. SC PUF SRL are ca şi obiect de activitatea producţia de pufuleţi. Pornind de la elementele de mai jos, întocmiţi bilanţul iniţial. - hală de producţie: 11.000 - impozite de plătit (scad. 90 zile): 7.000 - malaxor: 8.000 - capital social: 25.000
- sare: 4.000 - rezervă legală: 2.000 - creanţe-împrumut (dat pe 2 ani): 8.000 - prime de emisiune: 2.000
- disponibil la bancă: 9.000 - datorii priv. salariile (scad. 30zile): 3.000 - program informatic: 6.000 - rezervă statutară: 2.500
- numerar: 5.000 - prime de aport: _____
ACTIV BILANŢ PASIV Sume Sume
Active imobilizate Cap. proprii
Active circulante Datorii
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
2. SC SHOEMAKER SRL are ca obiect de activitate producţia de pantofi. Pornind de la elementele date întocmiţi bilanţul iniţial. - materii prime 12.000 - capital social 20.000 - disponibil bancar 13.000 - rezervă statutară: 1.000 - impozite (scad.90zile) 1.000 - rezervă legală 3.000
ACTIV Bilanţ iniţial PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
Reflectaţi cu ajutorul bilanţului următoarele operaţiuni economice:
1. Se achiziţionează de la un furnizor materii prime în valoare de 2.000 lei, cu plata ulterioară (scadenţa la 10 de zile);
2. Se încasează, prin virament bancar, un credit bancar în valoare 3.000 lei, pe termen de 6 luni;
ACTIV Bilanţ 2 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
3. Se încorporează/transferă în capitalul social 700 lei din rezerva statutară;
ACTIV Bilanţ 3 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
4. Se achită, prin virament bancar 500 lei din impozitul datorat;
ACTIV Bilanţ 4 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
5. Asociaţii decid majorarea capitalului social prin acceptarea furnizorului ca asociat;
ACTIV Bilanţ 5 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
- -
- -
- -
- -
Pagina 9 din 12
4. SC PUF SRL are ca obiect de activitate producţia de pufuleţi. Pornind de la elementele date întocmiţi bilanţul iniţial. - creanţe-clienţi 5.000 - capital social 14.000 - disponibil bancar 20.000 - primă emisiune 4.000 - datorii salarii (scad. 30 zile) 5.000 - rezervă legală 2.000
ACTIV Bilanţ iniţial PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
Reflectaţi cu ajutorul bilanţului următoarele operaţiuni economice:
1. Se încasează, prin virament bancar, un credit bancar în valoare 3.000 lei, pe termen de 6 luni;
ACTIV Bilanţ 1 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
2. Se încorporează/transferă în capitalul social 1.000 lei din prima de emisiune;
ACTIV Bilanţ 2 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
3. Se rambursează 1.000 lei din creditul bancar contractat la punctul 1;
ACTIV Bilanţ 3 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
- -
- -
- -
Pagina 10 din 12
4. Se achiziţionează de la un furnizor o imprimantă în valoare de 1.000 lei, cu plata ulterioară (scadenţa la 20 zile);
ACTIV Bilanţ 4 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
5. Asociaţii decid majorarea capitalului social prin acceptarea băncii de la care s-a contractat creditul, ca asociat;
ACTIV Bilanţ 5 PASIV
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
5. SC SHOEMAKER SRL are ca şi obiect de activitatea producţia de pantofi. Pornind de la elementele date, întocmiţi bilanţul iniţial. - hală de producţie: 11.000 - impozite de plătit (scad. 60 zile): 7.000 - maşină de cusut: 8.000 - capital social: 25.000
- prenadez: 4.000 - rezervă legală: 2.000 - creanţe-împrumut (dat pe 2 ani): 8.000 - prime de emisiune: 2.000
- disponibil la bancă: 9.000 - datorii priv. salariile (scad. 30 zile): 3.000 - camion: 6.000 - alte rezerve: 2.500
- numerar: 5.000 - rezultatul reportat: _____
ACTIV BILANŢ PASIV Sume Sume
Active imobilizate Cap. proprii
Active circulante Datorii
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
- -
Lic
hid
itate
Exig
ibilita
te
- -
Pagina 11 din 12
6. Pornind de la următorul bilanţ reflectaţi cu ajutorul Bilanţului şi a Contului de Profit sau Pierdere [CPP] (unde este cazul), operaţiunile economice indicate.
ACTIV Bilanţ iniţial PASIV
disponibil bancar 12.000 Capital social 16.000
numerar 8.000 Datorii-furnizori 4.000
TOTAL ACTIV 20.000 TOTAL PASIV 20.000
1. Se achiziţionează materii prime în valoare de 2.000 de la un furnizor, cu plata ulterioară; Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 1 P Ch CPP 1 V
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
2. Se achită în numerar datoria faţă de furnizorul de materii prime (op.1). Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 2 P Ch CPP 2 V
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
3. Se dau în consum materiile prime. Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 3 P Ch CPP 3 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
4. Se primeşte factura privind consumul de apă în valoare de 1.500 lei (plata are loc ulterior). Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 4 P Ch CPP 4 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
Pagina 12 din 12
5. Se achită prin virament bancar datoria faţă de furnizorul de apă. Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 5 P Ch CPP 5 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
6. Se prestează unui client un serviciu de transport la tariful de 3.000 lei, cu încasare ulterioară. Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 6 P Ch CPP 6 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
7. Se încasează în numerar creanţa faţă de client (op.6). Această operaţiune duce la:
-
-
A Bilanţ 7 P Ch CPP 7 V
R.ex.
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV R =
=
=
8. Se încasează prin virament bancar, dobânzi aferente disponibilului în sumă de 500 lei. Această operaţiune duce la:
