+ All Categories
Home > Documents > Proiect Mk Ecologic

Proiect Mk Ecologic

Date post: 05-Dec-2014
Category:
Upload: fanaru-cosmin
View: 157 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
46
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV FACULTATEA DE ṢTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR Programul de studii:MARKETING Proiect la disciplina Marketing Ecologic FANARU MIHAI 1
Transcript
Page 1: Proiect Mk Ecologic

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ṢTIINŢE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de studii:MARKETING

Proiect la disciplina Marketing Ecologic

FANARU MIHAIGRUPA 8101

1

Page 2: Proiect Mk Ecologic

1. Introducere

Scopul acestei lucrări este de a încerca să arăt cât mai multe despre descoperirile efectuate în ceea ce priveşte biocombustibilii, de a arăta cât de poluanţi sau de inofensivi sunt pentru sănătatea umană şi pentru mediu .

IstoricUleiurile vegetale au fost primul combustibil, probat la sfârşitul secolului XIX în motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. De atunci şi până la începutul anilor '50 ai secolului XX au fost întreprinse numeroase încercari de a înlocui parţial sau integral motorina cu ulei vegetal. În 1990, în Germania a fost elaborată tehnologia de utilizare a uleiului bogat în acid iruc pentru a obţine esterul metilic, care ar putea fi întrebuinţat de motoarele Diesel. În 1991, în Olmule (Austria) a fost dată in exploatare prima fabrică din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. Revista "Eur Observer", din 2002, informează că de-a lungul ultimilor 10 ani, producerea biocombustibilului în lume a sporit de zece ori. De exemplu, în Republica Cehă au fost construite şi date în exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin. Un şir de ţări din Europa au făcut modificări în motoarele cu ardere internă, care permit utilizarea uleiului vegetal bogat în acid iruc în calitate de combustibil ce nu poluează atmosfera. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului şi a altor genuri de combustibil renovabile în transport".

Criza mondială de energie din ultimul timp a pus pe jar comunitatea ştiinţifică internaţională. Preţul ţiţeiului este tot mai greu de controlat. De aceea, trebuie căutate noi metode de a obţine combustibili “pe cale naturală”. Se pare că soluţia cea mai bună o reprezintă înlocuirea combustibililor convenţionali, fosili cu combustibili obţinuţi din surse regenerabile. Aceştia se numesc biocombustibili şi deja s-a început procesul de substituire treptată a combustibililor convenţionali cu acest nou tip de carburant. Din ce se pot obţin biocombustibilii? După cum o spune şi definiţia lor – din resurse regenerabile, adică dintr-o materie primă care poate fi refăcută permanent. O sursă permanentă de materie energetică o reprezintă plantele care conţin glucide sau poliglucide care înmagazinează energie. O astfel de plantă este porumbul. Amidonul poate fi transformat însă cu ajutorul enzimelor în glucoză, care poate fi fermentată cu ajutorul microorganismelor în etanol. Iată, deci o altă modalitate de a exploata energia înmagazinată în porumb, şi anume transformarea ei în etanol, care poate fi amestecat cu benzina şi ars în motoare. Pe lângă porumb, se mai folosesc şi alte produse vegetale pentru obţinerea de biocombustibili: sfecla de zahăr, soia, rapiţa, sau chiar uleiurile rezultate de la restaurante după prăjirea alimentelor. Grăsimile animale reprezintă o altă sursă regenerabilă de biocombustibili.

2

Page 3: Proiect Mk Ecologic

Cap.2. Definirea bioconbustibililor  clasificarea

Biocombustibilii sunt carburanţi produsi din surse bioregenerabile provenite din natura, care în urma arderii în motor produc mai puţine emisii poluante care să afecteze mediul înconjurător. Unii biocombustibili pot fi folosiţi şi în amestec cu combustibilii fosili, prin acest lucru urmărindu-se diminuarea cât mai mult posibil a emisiilor

Biocombustibilii sunt combustibili pentru transport sub forma lichida sau gazoasa, produsi din biomasa. Biomasa este partea biodegradabila din produse, deseuri si reziduuri din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), sectorul forestier si industria aferenta si parte din deseurile industriale si municipale. Biocombustibilul se produce destul de usor in instalati specializate dar nu in cantitati mari insa cu timpul este posibil sa inlocuiasca alte surse de energe epuizabile si sa aduce si mediului inconjurator mai putina poluare.In prezent, biocombustibilii sunt adesea considerati a fi o alternativa mai responsabila fata de mediu, comparativ cu petrolul si alti combustibili fosili, deoarece biocarburantii au multe avantaje din punct de vedere al durabilitati economice si ecoecologice.

Utilizarea biocarburantilor este impusa de:

Găsirea unor soluţii economice pentru prevenirea sau eliminarea emisiilor poluante;

Gasirea altor surse de combustibili deoarece zăcămintele de petrol încep să scadă sau sunt localizate în zone din ce în ce mai neprielnice cum ar fi în apropierea cercului polar sau în zone deşertice.

Biocarburantii se obtin din surse regenarabile de energie, spre deosebire de combustibilii fosili

O evaluare a unora dintre combustibilii alternativi care au captat atenţia cercetătorilor este prezentată în tabelul următor:

3

Page 4: Proiect Mk Ecologic

Gazul natural lichefiat este folositi cu succes ca şi combustibili auto: dovedit fiind faptul că emisiile provenite în timpul arderii acestui tip de combustibil sunt substanţial mai mici decât în cazul folosirii combustibililor fosili.

Pentru hidrogen se încearcă încă găsirea unui motor adecvat pentru folosirea lui şi a unei modalităţi de manevrare uşoară, dar încă nu a fost găsită o soluţie sigură. Hidrogenul prezintă foarte multe riscuri din punct de vedere al securităţii nu poate fi stocat pe termen lung, este scump, dar este total nepoluant.

Biodieselul este un combustibil alternativ folosit deja în unele ţări care a început să fie şi folosit şi la noi în ţară este. Spre deosebire de alţi combustibili alternativi el se poate obţine relativ uşor şi poate fi înlocuit cu uşurinţă pe motoarele diesel actuale atunci când este folosit în amestec cu combustibilul Diesel fosil. În plus lubricitatea acestui combustibil avantajează motorul fiind mult mai bună decât a combustibililor alternativi prezentaţi în tabelul de mai sus.

4

Page 5: Proiect Mk Ecologic

Prima generatie de biocombustibili

Utilizarea biocarburanţilor din prima generaţie ridică probleme etice, cum ar fi

concurenţa între produsele alimentare şi carburanţi.

Biocarburanţii din prima generaţie sunt cei obţinuţi din diverse culturi precum

grâu, porumb, sfeclă de zahăr pentru filiera bioetanol şi din rapiţă, floarea-soarelui,

arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel.

A doua generatie de biocombustibili

Biocarburanţii din a doua generaţie sunt constituiţi din deşeuri lemnoase, din

reziduuri alimentare şi industriale. În acest sens, oamenii de ştiinţă susţin că utilizarea

biocarburanţilor din cea de-a doua generaţie este cea mai indicată din punct de vedere

ecologic.

Ţări precum Germania, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii au dezvoltat

sistemul de biocarburanţi din cea de-a doua generaţie, dar costurile pentru construcţia

unor astfel de biorafinării sunt foarte mari.

Pe de altă parte, aceşti specialişti au sugerat că reîmpăduririle şi protejarea

habitatelor constituie o soluţie mai bună de micşorare a emisiilor de gaze cu efect de

seră. Ei susţin că pădurile ar putea absorbi de nouă ori mai mult CO2 decât ar putea-o

face utilizarea de biocarburanţi în aceeaşi arie. Dimpotrivă, producerea de biocarburant

ar duce la alte defrişări.

Întrucât dezvoltarea industriei de bioetanol din cereale a dus la creşterea preţului

acestora, se promovează cercetările pentru obţinerea de biocombustibili din biomasă

lignocelulozică (paie, coceni, plante nefurajere şi nealimentare etc), sau din dejecţii şi

deşeuri (gunoi de grajd, ape uzate, gunoaie orăşeneşti, deşeuri industriale etc).

Biocombustibilii solizi se obţin cel mai simplu, din biomasă vegetală nevaloroasă.

Există echipamente de producere a brichetelor (peleţilor), fixe, sau chiar şi mobile, care

convertesc deşeurile celulozice (rumeguş, paie, alte produse vegetale), care nu sunt

5

Page 6: Proiect Mk Ecologic

valorificate în alt mod, sau pur şi simplu sunt arse pe câmp fără a se folosi acea energie

degajată) într-o marfă vandabilă. 

Biocombustibilii lichizi sunt biodieselul şi bioetanolul. 

Tipuri de biocombustibili:

Biocombustibil Ce este? Argumente Pro Argumente Contra

Etanol din

biomasă

agricolă

Alcool obţinut prin

fermentarea cerealelor,

plantelor tehnice şi altor

surse vegetale

Combustibil cu cifră

octanică mare şi emisii

reduse de gaze cu efect

de seră

Dificultăţi în

transportul prin

conducte, consumă

cantităţi mari de

biomasă agricolă

alimentară sau furajeră

Etanol din

lignoceluloză

Alcool obţinut prin

conversia biomasei

lignocelulozice la

glucide fermentescibile

urmată de fermentarea

acestora la etanol

Combustibil cu cifră

octanică mare şi emisii

reduse de gaze cu efect

de seră. Nu utilizează

materii prime alimentare

sau furajere

Dificultăţi în

transportul prin

conducte. Este mai

scump decât etanolul

din cereale.

Biogaz Amestec de gaze in care

predomină metanul,

obţinut prin fermentarea

anaerobă a gunoiului

sau altor deşeuri sau

subproduse agricole,

menajere sau industriale

Materia primă este

nevaloroasă, rol

important în

managementul

deşeurilor. Poate fi o

sursă de energie în

comunităţi rurale, sau

zone sărace ale globului.

Este greu de lichefiat şi

de aceea nu poate fi

folosit în transporturi.

Comoziţia lui este

heterogenă, în funcţie

de materia primă şi

tehnologie.

6

Page 7: Proiect Mk Ecologic

Biodiesel Un carburant

asemănător motorinei,

obţinut din uleiuri

vegetale

Reduce emisiile şi este

lubrifiant pentru motoare

Dificultăţi în

transportul prin

conducte. Nu este

agreat de toţi

constructorii de

motoare şi automobile

Motorină

regenerabilă

Un carburant

asemănător motorinei,

obţinut din grăsimi

vegetale şi hidrocarburi

Corespunde standardelor

pentru motorină cu

conţinut foarte scăzut de

sulf, adaosul de grăsimi

animale îmbunătăţeşte

proprietăţile de igniţie;

poate fi transportat prin

conducte

Emisiile sunt mai

ridicate ca în cazul

biodieselului

Biobutanol Combustibil alcoolic,

asemănător etanolului

Mai uşor de transportat,

mai puţin coroziv în

conducte decât etanolul

Nu se produce încă la

capacitate mare

Conform reglementarilor existente numai produsele prezentate mai jos pot fi considerate ca biocombustibili:

bioetanol: etanol extras din biomasă sau din partea biodegradabilă a deşeurilor, Bioetanolul este fabricat din grâu, sfeclă de zahăr şi sorg dulce şi este adăugat de obicei ca înlocuitor al benzinei sau adăugat ca aditiv.

biodiesel: un metil-ester extras din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului,

7

Page 8: Proiect Mk Ecologic

biogaz: un combustibil gazos rezultat din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor care poate fi purificat la

calitatea gazului pur,

biometanol: dimetilester extras din biomasă, Biometanolul poate fi fabricat din lemn sau resturi de lemn şi din reziduuri agricole.

biodimetileter: dimetilester extras din biomasă,

bio-ETBE (etil terţ butil ester): pe bază de bioetanol,

bio-MTBE (metil terţ butil eter): pe bază de biometanol,

biocarburantii sintetici: sunt hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost extrase din biomasa

biohidrogen:hidrogen extras din biomasa sau din partea biodegradabila a deseurilor,

ulei vegetal crud: ulei produs din plante uleioase prin presare, extracţie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic.

Planul de acţiune al Consiliului Europei cu privire la folosirea biocombustibililor

DIRECTIVA CE 30/2003 Înlocuirea până în anul 2020, în proporţie de 20% a combustibililor convenţionali

cu combustibili alternativi în sectorul transportului rutier; Bioetanolul şi biodieselul pentru vehicule, în formă pură sau amestec trebuie să

corespundă normelor standard EN 14 214; Creşterea ponderii biocombustibilului care se va asocia cu un studiu de impact

economico-social; Stabilirea indicativilor naţionali:

1.valoarea de referinţă 2.75% din totalul combustibililor petrolieri la 31 dec. 2005; 2. valoarea de referinţă5,75 %din totalul combustibililor petrolieri la 31 dec 2010;

Monitorizarea efectului adaosului de peste 5% biocombustibili în amestec diesel, la vehicule neadaptate tehnic;

Rapoarte periodice, din 2 in 2 ani privind: aspecte economice, perspectiva ciclului de viaţă a biocombustibilului, sponsorizarea produselor agricole-materia prima pentru biocombustibili, impactul economic şi ecologic privind utilizarea biocombustibililor

asupra mediului, Acordarea priorităţii promovării biocombustibililor;

Cap .3. Mediul şi biocombustibilii

Combustibilii fosili produc emisii de dioxid de carbon cantităţi mari 6,3 miliarde de tone pe an.

8

Page 9: Proiect Mk Ecologic

Distrugerea pădurilor agravează această problemă prin îmbogăţirea de humus a Pământului care în fiecare an eliberează aproximativ 1,6 miliarde de tone de doxid de carbon.

Pădurile planetei şi plantele conţin aproximativ 560 miliarde de tone de carbon în timp ce solul şi humusul conţin aproxiamtiv 1,720 miliarde tone – totalul fiind de trei ori mai mare decât cantitatea de carbon conţinută în atmosferă.

Emisiile de carbon de la autovehicule vor creşte cu 28,3% până în anul 2020 faţă de 1990.

Emisiile de carbon la autovehicule

Biomasa apare ca o alternativă a ţiţeiului şi cărbunilor ca sursă de combustibil având în vedere conservarea CO2 ,disponibilitatea si regenerabilitatea ei,

Compoziţiile aproximative şi proprietăţile unor combustibili şi biocombustibili

Combustibil Formula Masa moleculară

Raportul C:H

Energie dezvoltată

Mj/l

Energie dezvoltată

Mj/m3

Emisii de CO2

g/MjGaz natural -CH3.85 18.2 1:3.85 38.2 51.3

GPL -C3H7.8 49 1:2.6 25.7 60.2Metanol CH3OH 32.04 1:4 15.8 60.8

9

Page 10: Proiect Mk Ecologic

Etanol CH3CH2OH 46.07 1:3 23.4 64.3Biodiesel -C13H29O 201 1:2.29 33.3 85.0

Cantitatea de CO2 emisă la arderea comustibililor pe km

Principalii biocombustibili care sunt larg utilizati în prezent sunt uleiul crud (pentru motoarele diesel neperfectionate, de pe autocamioane si tractoare); biodieselul (pentru motoarele diesel cu rampa comuna sau cu pompa duza); bioetanolul (pentru motoare Otto sau pentru amestecul cu motorina sub forma de E-diesel); biometanolul (pentru motoare Otto si pentru producerea de biodiesel).

Uleiurile vegetale

Uleiul vegetal pur – este obţinut prin presarea seminţelor de plante (de exmplu: floarea soarelui, rapiţă etc.) şi poate fi folosit ca atare sau rafinat.

• In 1900, Rudolf Diesel a “ şocat” inventatorii şi cercetătorii prin utilizarea drept combustibil a uleiului din alune;

• Rudolf Diesel declară: “motorul Diesel poate fi alimentat cu uleiuri vegetale şi aceasta ar putea ajuta considerabil dezvoltarea agriculturii ţărilor în care se utilizează”

• Proiectele originale au fost modificate şi s-a utilizat pentru motorul Diesel cel mai disponibil şi cel mai ieftin combustibil.

Folsirea uleiurilor vegetale drept combustibili alternativi a încetat să fie folositădeoarece a prezentat câteva probleme:

• Viscozităţi ridicate (de cca 10 ori); (Măsuri: diluţie; microemulsificare; piroliza; transesterificare);

• Pierdere de putere;• Emisii mai ridicate de NOx;• Cantitatea de sedimente: 2% fata de 0,05 % la motorina;• Stabilitate scazută la oxidare.

Bioetanolul. metodă de obţinere a bioetanolului este fabricarea lui din sfeclă de zahăr, acest

biocombustibil urmând a fi amestecat cu benzină pentru a ajuta la reducerea

10

Page 11: Proiect Mk Ecologic

emisiilor de dioxid de carbon din gazele de eşapament. Bioetanolul mai poate fi obţinut de asemenea din grâu.

Folosirea bioetanolului are avantajul că emisiile de dioxid de carbon scad cu aproximativ 50% faţă de combustibilii obţinuţi din ţiţei.

Pentru obţinerea combustibililor ecologici de tip bioetanol nu este necesar să se consume alţi combustibili. Producerea etanolului necesită numai energia solară şi energia necesară procesului de fermentaţie.

Schema generală de transformare a biomasei în etanol

Este realizat din:a. plante bogate în zahar: sfecla de zahar, trestia de zahar, etc.;b. plante bogate în amidon: grau, porumb, manioca, cartofietc.;c. plante care conţin celuloza: paie, coceni, crengi, frunze etc.

Prin introducerea de alcooli în benzine, se îmbunătateşte considerabil calitatea octanică a acestora (cifra octanică Motor) şi, simultan, se obţine o scădere notabilă a concentratiilor de noxe din gazele emise.

Dificultăţile întampinate la utilizarea alcoolilor în motoarele cu aprindere prin scânteie

Dintre problemele principale care se ridică la utilizarea alcoolilor drept combustibili ca atare în motoarele cu aprindere prin scanteie se pot enumera:

tendinţa de reducere a puterii efective; dificultatea pornirii la rece ; tendinţa de înrăutăţire a vaporizarii în sistemul de admisie la motoarele cu

carburator, tendinţa de creştere a frecventei incidentelor survenite la funcţionarea motorului

la cald; calităţi defavorabile de ungere; incompatibilitatea compuşilor organici si, indeosebi, a alcoolilor cu uleiul de

ungere si cu materiale de tipul elastomerilor, cu care acestia vin in contact nemijlocit;

coroziunea, determinata de alcooli si, de asemenea, de atacul chimic direct al unor compui specifici, rezultati in cursul arderii;

toxicitatea alcoolilor si, indeosebi, a metanolului; metanolul poate patrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva si cutanata, provocand, in general, intoxicatii cu efecte grave, care depind de conditiile expunerii si de susceptibilitatea individuala; concentratia limita de vapori de metanol in atmosfera, admisa la o expunere continua timp de 8 ore pe zi, este de 2600

11

Page 12: Proiect Mk Ecologic

mg/m3; efecte fiziologice pot, insa, interveni si prin expunere la concentratii de 1,71—1,46 mg Me—OH/m3.

tolerantă redusă faţă de apă a acestora. Practic, combustibilii petrolieri conţin întotdeauna, chiar la ieşirea din rafinărie, urme de apa (50—80 ppm) care sporesc în cursul diferitelor etape de depozitare (cisternă, depozit, rezervorul staţiei de alimentare, rezervorul vehiculului etc.), precum şi în functie de anotimp, ajungand pana la 700 ppm.

modificări constructive ale MAS alimentate cu alcooli.

Alcoolii — materii prime pentru obtinerea benzinelor sintetice

Una dintre căile importante de substituire a benzinei clasice o reprezintă transformarea chimică a metanolului şi a etanolului în benzine « sintetice », ecologice cu cifre octanice ridicate.

Benzine sintetice pe baza de etanol. Bioconvensia biomaselor care conţin hidraţi de carbon în etanol oferă, pentru numeroase tari cu potential ridicat al productiei vegetale, o perspectiva interesanta privind utilizarea etanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna, inclusiv prin conversia acestuia in benzine sintetice.

Utilizarea alcoolului etilic pur drept substituent total al benzinei clasice impune modificări majore ale motoarelor ce echipează autoturismele actuale şi, deci, investiţii mari în sectorul construcţiei de automobile şi în reţeaua de distribuţie a carburanţilor. Un alt impediment ce sta în calea utilizarii etanolului ca atare îl constituie puterea sa calorifica mai mică decât cea a benzinei, fapt ce determină micşorarea autonomiei de deplasare a vehiculelor. O serie de alte dificultăţi apar la demararea automobilelor, precum şi ca urmare a efectului corosiv al etanolului.

În schimb, folosirea alcoolului etilic în amestec cu benzine în motoarele cu ardere internă este practicată în numeroase ţări. Condiţia ce se impune este ca etanolul sa fie lipsit de apă. Anhidrizarea etanolului ridică, însă, importante probleme economice, ca urmare a faptului ca, aplicand procedeele de bioconversie actuale, concentnatia de alcool etilic rezultat in procesele de fermentatie nu depaseste 10-12%. Deoarece etanolul formează cu apa un azeotrop (constituit din 95,6% alcool şi 4,4% apă), anhidrizarea sa se realizează cu consumuri enengetice ridicate.

O rezolvare mai avantajoasă pare a fi transformanea etanolului rezultat din procesul de fermentaţie în benzină, caldura degajata în procesul de bioconversie putand fi utilizata avantajos in etapa de concentrare a etanolului. S-a determinat, astfel, că preţul benzinei obţinute din alcool etilic de fermentaţie este cu aproximativ 8% mai mic faţă de cel al etanolului anhidrizat (99,5°/o), care se foloseste drept component pentru carburanţi auto de tipul “Gasohol” (benzina + l0 % Et-OH).

Conversia etanolului în benzinaEtanolul poate fi transformat în benzină sintetică prin convensie catalitică.

Catalizatonii utilizaţi, de tipul mordenitilor -ZSM-5, realizează transformarea etanolului în benzină la temperaturi de 300-400°C, presiunea de 1-5 atm şi viteze volumare cuprinse în intervalul (0,6-1) h-1, cu randamente de peste 95%.

12

Page 13: Proiect Mk Ecologic

Cheltuielile materiale se reduc la valoarea materiei prime (biomasa regenerabilă) şi consumul de catalizatori în cele trei etape: fermentaţia hidraţilor de carbon la alcool, conversia etanolului în benzină şi hidratarea etenei Etanol din biomasă agricolă

Etanolul din biomasă agricolă este un alcool obţinut prin fermentarea cerealelor, plantelor tehnice şi altor surse vegetale.

Spre deosebire de biomasa forestieră, care este disponibilă pe toată perioada anului, biomasa agricolă nu este, de obicei, disponibilă decât o dată pe an.

Intrări:CerealeMelasăCoceniRumeguşBorhotPlante energeticeDeşeuri

Ieşiri:AlcoolCO2GlicerolSustanţe chimiceSubst. solubileDrojdieAditivi furajeri

Biorafinărie

2). Etanol din biomasa lignocelulozicaSubprodusele sau deşeurile rezultate din activităţi agricole sau industriale şi care

conţin celuloză (paie, coceni, hârtie etc) reprezintă o sursă importantă de energie nevalorificată corespunzător.

Deşeurile celulozice pot fi hidrolizate la glucide simple, fermentescibile (glucoză, celobioză, xiloză etc), care pot fi fermentate la etanol, butanol, sau alţi compuşi care pot fi carburanţi sau materie primă pentru industria chimică.

Pentru a fi viabil din punct de vedere economic, costul de producţie a etanolului din biomasă lignocelulozică, trebuie să fie competitiv cu ceilaţi biocombustibili.

Etanolul din lignoceluloza este un alcool obţinut prin conversia biomasei lignocelulozice la glucide fermentescibile urmată de fermentarea acestora la etanol.

BiogazAmestecul gazos format din metan (maximum 80%) şi dioxid de carbon

(minimum 20%), alături de care se întâlnesc cantităţi mici de hidrogen (H2), hidrogen sulfurat (H2S), mercaptani, vapori de apă, precum şi urme de amoniac (NH3), azot (N2), indol şi scatol constituie biogazul.

Biogazul este este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen și bioxid de carbon etc.) de origine biogenă care iau naștere prin procesele de fermentație sau gazeificare a diferite substanțe organice. Aceste gaze servind prin ardere ca sursă energetică (energie biogenă). Energia obținută din acest lanț, biomasă→biogaz→curent electric și agent termic, se numește energie regenerabilă, pe

13

Page 14: Proiect Mk Ecologic

următorul considerent: dioxidul de carbon eliminat în atmosferă la arderea biogazului, reprezintă o cantitate cel mult egală cu cu cantitatea asimilată de plantele sau nutrețurile consumate de animale, în perioada lor vegetală.

În ideea protocolului de la Kyoto, biogazul reprezintă un circuit închis de dioxid de carbon, spre deosebire de carburanții fosili (gaz metan, cărbune, țiței) la arderea cărora se degajă dioxid de carbon care a fost asimilat cu multe mii de ani în urmă.

Biogazul provenind din bălegar poate încălzi locuinţele; purificat şi comprimat, el poate alimenta maşinile agricole. Utilizarea deşeurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizând problemele eliminării gunoaielor şi furnizarea de energie.

BioDieselBiodieselul este un amestec de metil esteri, obţinut din surse naturale

regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale. Cea mai comună sursă de materie primă pentru obţinerea uleiurilor vegetale o reprezintă seminţele de rapiţă, floarea soarelui şi soia, dar şi uleiurile comestibile reziduale. Biodieselul poate fi folosit singur sau în amestec cu un combustibil fosil, obţinut prin rafinarea ţiţeiului. Dependent de proporţia în care se amestecă, aceşti combustibili se numesc B100 (100% biodiesel), B20 (20% biodiesel) etc.

Biodieselul poate fi clasificat în funcţie de sursa din care provine şi de procesul de fabricare astfel:

Biodiesel esterificat: acest combustibil este produs prin reacţia cu metanolulîn prezentă de catalizator pentru a obţine metil sau etil ester. Aceasta este metoda cea mai răspândită şi poate fi introdusă în motoarele Diesel fie ca atare sau în amestec;

Biodiesel neesterificat: acest tip de combustibil poate fi introdus doar în maşini cu motoare special modificate cu caracteristici speciale. Uleiurile cu grade ridicate de aciditate sau alte caracteristici care ar putea să le facă inacceptabile pentru consum sunt incluse în această categorie;

Uleiurile uzate alimentare pot fi folosite de asemenea ca Biodiesel. În oricecaz inaintea procesului de transesterificare ele trebuie curăţate şi rafinate, lucru necesar din cauza degradării cauzată de temperaturile ridicate la care au fost

supuse.

De ce Biodiesel? • reprezintă o cale de economisire a motorinelor şi de acoperire a necesarului de

ţiţei, în ţările care nu dispun de ţiţei; • uleiurile vegetale, derivaţii lor de tipul monoesteri şi amestecurile motorine-

monoesteri sunt compatibile cu motoarele auto actuale;• amestecurile motorine-monoesteri nu pun probleme deosebite privind separarea şi

proprietăţile fizico-chimice si sunt acceptate de ind.automobilelor;• alimentarea motoarelor diesel cu monoesteri sau amestecuri motorine-monoesteri

permite reducerea poluării atmosferei, prin scăderea concentraţiilor de oxid de carbon şi de fum.

14

Page 15: Proiect Mk Ecologic

• de inflamare a biodieselului este mai ridicată decât a combustibilului diesel obţinut din ţiţei, din acest punct de vedere fiind mai sigur la depozitare, iar vaporii care sunt produşi de biodiesel nu sunt inflamabili sau explozibili.

• s-a observat o reducere considerabilă a cantităţii de hidrocarburi nearse, a monoxidului de carbon şi a particulelor materiale.

Proprietati GENERALE

Biodieselul este: • un combustibil oxigenat (cca 11% oxigen)• fara sulf, aromate usoare si polinucleare• biodegradabil în sol şi apa• netoxic• are o lubricitate foarte buna, compensind prin adaosul in motorina Diesel

pierderea de lubricitate şi eventuala uzura (datorita scaderii continutului de sulf)• este biodegradabil in sol si apa

Obţinerea biodieseluluiCombustibilul biodiesel se poate obţine din din uleiuri vegetale cum ar fi: uleiul

de rapiţă, ulei de arahide, ulei de floarea soarelui, ulei de soia etc. precum şi din uleiuri uzate alimentare şi grasimi animale.

Motorină regenerabilă

Motorina regenerabila este un carburant asemănător motorinei, obţinut din grăsimi vegetale şi hidrocarburi.

Aceasta corespunde standardelor pentru motorină cu conţinut foarte scăzut de sulf, adaosul de grăsimi animale îmbunătăţeşte proprietăţile de igniţie. Poate fi transportat prin conducte.

Principalul dezavantaj consta in faptul ca emisiile sunt mai ridicate ca în cazul biodieselului.

6). Biobutanol

Butanolul poate fi folosit ca un combustibil într-un motor cu ardere internă . 

Butanol din biomasa se numeşte biobutanolul.  Acesta poate fi utilizat în motoarele cu benzină nemodificat. 

Butanolul poate fi făcut din alge sau diatomee folosind numai o energie solară. Acest tip de combustibil are o densitate de energie cu 10% mai puţin decât benzina , şi mai mare decât cea a etanolului sau a metanolului . În majoritatea motoarelor pe benzina, butanolul poate fi folosit în loc de benzină, cu nici o modificare. 

15

Page 16: Proiect Mk Ecologic

În mai multe teste, consumul de butanol este similar cu cel de benzină, dar în amestec cu benzina, oferă o performanţă mai bună şi rezistenţă la coroziune decât cea de etanol. 

Deşeurile verzi rămase de la extracţia uleiului de alge poate fi folosit pentru a produce butanol.

Cap.4.Procesul de obtinere a bioconbustibilor

Numiţi biodiesel şi bioethanol, biocombustibilii sunt produse extrase din plante şi apoi prelucrate, ce pot fi amestecate cu motorină şi benzină, rezultatul fiind un combustibil mai puţin poluant. La noi începe în forţă producţia de biodiesel, dar se fac unele incercari pentru obtinerea bioetanolului. Biodieselul se extrage din seminţele de rapiă; pe plan european se obţin în mod obişnuit circa 3 tone de sămânţă de rapiţă la hectar, din care se poate extrage o tonă de ulei crud de rapiţă. „Acest ulei crud poate fi folosit direct în motoare, până la 100% în perioada de vară, ca un adaos de 40% toamna, şi iarna într-o concentraţie mai mică“, explică profesorul Iosif Tripsa. Dar, pe lângă acest ulei, din rapiţă se mai obţine, prin procedeul de esterificare, şi ceea ce este cunoscut sub denumirea de biodiesel. „Tot un ulei vegetal, ce se amestecă la orice temperatură cu carburantul obişnuit. Însă aceste produse obţinute prin esterificare sunt mai scumpe şi necesită condiţii speciale“, afirmă Iosif Tripsa. Utilizarea combustibililor proveniţi din uleiuri vegetale este posibilă în principal în următoarele variante: ulei vegetal pur, ulei vegetal în amestec cu motorina, metilester provenit prin esterificarea uleiului vegetal, amestec de metilester cu motorină, etc. Biodieselul obţinut pe bază de uleiuri vegetale este un combustibil curat, biodegradabil şi reînnoibil, iar tehnologia de obţinere a acestuia este una curată; el nu este un produs petrolifer, dar poate fi amestecat în orice proporţie cu motorina pentru a avea un amestec combustibil ce se utilizează drept combustibil pentru motoarele cu ardere internă. Practic, orice autovehicul îl poate utiliza fără nici o modificare. În comparaţie cu motorina tradiţional, preţul este redus, iar noxele toxice produse sunt mult mai puţine. Este de aproximativ 10 ori mai puţin toxic decât sarea de bucătărie. Nu conţine sulf, permiţând folosirea de catalizatori. Nu este afectat consumul de combustibil sau turaţia motorului. Biodieselul poate fi utilizat fără nici oproblemă atât vara, cât şi iarna. Este mai puţin inflamabil – avantaje de stocare şi transport, punctul de aprindere a biodieselul fiind de 150°C, faţă de 70°C motorina diesel. Nu sunt necesare nici schimbări în sistemul de distribuţie (pompe, bazine, locaţii,etc). Pentru obţinerea biocombustibilului se foloseşte mai des uleiul vegetal de rapiţă. Conform standardelor europene, din categoria uleiurilor bogate în acid iruc fac parte cele de rapiţă alimentară şi rapită sălbatică, la care conţinutul acidului iruc în ulei constituie 25-30%. Există şi soiuri de rapiţă alimentară şi sălbatică cu un conţinut redus de acid iruc, care se utilizează numai pentru obţinerea uleiului alimentar. O altă metodă de obţinere a biodieselui este prin folosirea oricărui tip de ulei vegetal atât prospăt, cât şi recuperat după ce a fost folosit pentru gătit, în reacţie cu metanol în prezenţa sodei caustice. O altă metodă de obţinere a biodieselui este prin folosirea oricărui tip de ulei vegetal atât prospăt, cât şi recuperat după ce a fost folosit pentru gătit, în reacţie cu metanol în prezenţa sodei caustice. Perfect ecologic, cu grad minim de poluare, motorul nu mai face depuneri carbogazoase. Deşi motorul diesel a fost conceput să funcţioneze cu ulei, a fost adaptat pentru motorină din cauza vâscozităţii mari a acestuia. Acest lucru se remediază acum prin aplicarea esterizării lui cu alcool metilic, procedeu care îi aduce vâscozitatea la cea a motorinei. Un

16

Page 17: Proiect Mk Ecologic

plus pentru înlocuirea motorinei cu uleiul este protejarea sistemului de injectie datorita unei ungeri mai bune.

REALIZAREA BIODIESEL-ULUI ACASA Amestecul de biodiesel nu este mult mai complicat de realizat decat conceperea unui tort, de exemplu. Se foloseste metanol si hidroxid de sodiu sau lesie, toate acestea sunt substante periculoase in forma lor pura. Preparare: Pentru a incepe, vei avea nevoie fie de deseuri, fie de ulei vegetal nou. Daca doresti sa folosesti ulei folosit, care sprijina aspectul refolosirii producerii biodieselului, poti face rost de ulei de la un restaurant din apropiere. In general, proprietarii de restaurante sunt incantati sa iti ofere aceste materii, pentru ca altfel ei platesc un serviciu pentru aruncarea acestora. Daca nu gasesti nici un furnizor de ulei, poti cumpara ulei de la magazin. Dar, utilizarea resurselor virgine (si recipientul de plastic in care vin)

17

Page 18: Proiect Mk Ecologic

reprezinta o cale mai putin ecologica, asa ca pentru acest scop, vom discuta despre deseuri de ulei vegetal.Ingrediente si ustensile

1 mixer bucatarie (pe care niciodata nu-l vei mai folosi pentru mancaruri!) 3 paharele (de 1500 ml, 500 ml si unul de 20 ml 1 seringa gradata sau pipeta de ochi vesela 1 litru de ulei de deseuri vegetal (daca utilizeazi surse diferite, fiecare

sursa va avea un pH diferit, deci retine ca materiile prime trebuie sa fie pentru un lot uniform)

5 grame lesie1 flacon de alcool izopropi 1 litru de apa distilata 1 flacon de solutie de fenolftaleina (indicator de pH - disponibil la

furnizorii de piscine/cazi de baie) 1 sticla de metanol (poti utiliza, de asemenea, etanol)

Pasul 1 - Titrarea: Titrarea ajuta la determinarea ce cantitate de catalizator trebuie sa adaugi prin indicarea aciditatii uleiului pe care il detii. Se masoara 1g de lesie intr-un vas si se dizolva intr-un litru de apa distilata. Intr-un pahar de 20 ml, se dizolva 1 ml de ulei vegetal in 10 ml alcool izopropilic. Se agita sau se incalzeste foarte usor pentru a dizolva uleiul in alcool si fa solutia clara. Se adauga 2 picaturi de indicator de pH la acest amestec si se agita pentru a se dizolva. Utilizand seringa sau pipeta ochi, se adauga 1 ml (numai!) de solutie de lesie in alcool si in solutia de ulei. Se continua adaugarea treptata 1 ml, agitand in continuu, pana cand acesta devine roz si isi mentine culoarea cel putin zece secunde. Numarul de mililitri de solutie de lesie utilizati, plus 3.5, este egal cu numarul de grame de lesie de care vei avea nevoie pentru un litru de ulei.Pasul 2 - Amestecarea:

Masoara 1 litru de ulei filtrat de deseuri vegetale in paharul de 1500 ml. Se masoara 200 ml de metanol in paharul de 500 ml. Se masoara numarul de grame de lesie pe care l-ai determinat in timpul titrarii.Se toarna metanol in blender si se adauga lesia. Amesteca la viteza mica, pana cand se dizolva in totalitate. Aceasta reactie creeaza methoxid de sodiu. Din cauza evaporarii rapide, restul procesului trebuie sa se faca imediatSe toarna uleiul vegetal filtrat in solutia de methoxid de sodiu in blender si amestecatimp de 15-20 de minute. Dupa amestecare, mixul trebuie sa fie lasat sa se stabileasca o perioada de cel putin opt ore, punct in care vei avea doua straturi: glicerina pe partea de jos si biodiesel-ul pe partea de sus. Biodiesel-ul (care este non-toxic), se duce in rezervorul masinii, iar daca vei trata glicerina pentru a indeparta urmele de metanol, aceasta va deveni, de asemenea, o substanta inofensiva, care poate fi folosita pentru a confectiona sapun.

18

Page 19: Proiect Mk Ecologic

Cap.5.Avantaje si dejavantaje ale bioconbustibilor

Diferiti biocarburanti prezinta avantaje si dezavantaje , insa au si argumente generale pentru si impotriva acestui tip de resursa de energie regenerabila , aplicabile la toate tipurile de biocombustibili si biodiesel.

Avantaje

Sustinatorii biocombustibilului subliniaza in mod frecvent avantajele acestei alternative de baza, cum ar fi:Costul: odata ce tehnologia este disponibila la scara larga, biocombustibilul poate fi mult mai putin costisitor decat benzina si alti combustibili fosili, mai ales ca cererea mondiala de petrol creste, prin urmare, pretul litrului de benzina, poate atinge cote maxime.

Materiale: intrucat uleiul este o resursa limitata, care vine de la materialele specifice, biocarburantii pot fi fabricati dintr-o gama larga de materiale, inclusiv a deseurilor vegetale, resturi animale din grajd, si a produselor inrudite, ceea ce face un pas eficient in reciclare.

Siguranta: prin reducerea dependentei de alte surse de combustibil straine, tarile pot proteja integritatea resurselor energetic.

Stimularea economica: de vreme ce biocombustibilii sunt fabricati la nivel local, uzinele de fabricare a biocarburantilor pot crea noi locuri de munca prin angajarea a sute sau mii de muncitori. Productia de biocombustibili va creste, de asemenea, cererea pentru culturile adecvate de biocarburanti si va furniza stimulare economica a industriei agriculturii.

Biodegradabilitate: biocarburantii sunt usor biodegradabili si mult mai usor de manevrat decat combustibilii traditionali, ceea ce face scurgerile mai putin periculoase si mai putin costisitoare

Scaderea emisiilor de carbon: cand biocombustibilii sunt arsi, acestia produc CO2 si

19

Page 20: Proiect Mk Ecologic

toxine intr-o cantitate semnificativ redusa, facandu-le o alternativa mai sigura pentru pastrarea calitatii atmosferice, alaturi de micsorarea gradului de poluare al aerului.

Dezavantaje

Energia produsa: biocarburantii au o putere mai scazuta decat combustibilii traditionali si, prin urmare, necesita o cantitate mai mare de consum, cu scopul de a produce acelasi nivel de energie.

Emisiile de carbon mari in cadrul productiei: mai multe studii au fost efectuate pentru analiza biocombustibililor. Rezultatele arata ca, in timp ce ele pot fi mai curate la ardere, exista indicii conform carora procesul puternic  de productie - inclusiv mecanismele necesare pentru a cultiva culturile si plantele necesare pentru a produce combustibil – emana emisii solide de carbon.

Cost ridicat: rafinarea  biocarburantilor catre rezultate mai eficiente si construirea unor instalatii de productie potrivite pentru cresterea cantitatilor de biocombustibil  necesita o investitie initiala mare.

Utlizarea apei: cantitati masive de apa sunt necesare pentru irigarea corespunzatoare a culturilor biocombustibililor, precum si pentru fabricarea de combustibil, care ar putea tulpina resursele locale si regionale de apa.

Disponibilitate: Biocarburantii nu sunt disponibili la scara larga pentru achizitionare iar cele mai multe vehicule nu sunt echipate pentru a rula pe  biocombustibil. Disponibilitatea limitata reduce necesitatea de biocombustibilil ca sursa alternativa de energie.

Biocarburantii sunt o resursa alternativa fiabila de energie, insa este necesara mai multa dezvoltare si cercetare pentru a depasi avantajele si dezavantajele biocombustibililor si de a le face potrivite pentru utilizarea la scara larga. Biocombustibilii sunt considerați o alternativă verde, prietenoasă cu mediul, utilizarea lor la o scara din ce în ce mai mare la nivel global poate crea probleme legate de defrișări și siguranța alimentară a populației. Cea mai mare cantitate de bioetanol se produce în urma recoltării plantelor de pe terenuri special destinate producerii de biocombustibil. Astfel, multe din culturile agricole destinate pentru consum(hrana pentru populație), sunt convertite în culturi destinate pentru biocombustibil(posibilă criză alimentară). De asemenea, o data cu creșterea la nivel global a utilizării combustibililor bio, suprafețe importante de pădure ar trebui defrișate și înlocuite prin culturi de porumb, sfeclă de zahar, grâu etc. Acest lucru se întâmplă deja de ani buni în Indonezia și Malaezia, care defrișează masiv pădurea ecuatorială și o înlocuiesc cu plantații de palmier, pentru extragerea uleiului de palmier(utilizat în alimentație, produse cosmetice, și producerea de biodiesel).Indonezia și Malaezia sunt cele mai mari exportatoare de ulei de palmier din lume.

20

Page 21: Proiect Mk Ecologic

In cazul in care tehnologia este disponibila, multe dintre dezavantaje vor fi limitate iar consumatori vor putea incepe sa se bucure de toate beneficiile durabile ale sursei de energie regenerabila.

Producatorii de biocarburanti si materile prime utilizate

Producerea biocombustibililor implica un lant întreg, care porneste cu fermierul care cultiva planta energetica si sfârseste la pompa de combustibil. In lume principalele tari producatoare de biocombustibili sunt: Brazilia (bioetanol din trestie de zahar); SUA (bioetanol din porumb); China (bioetanol din sorg); Uniunea Europeana (biodiesel din rapita). In fig. 4 sunt prezentate principalele zone producatoare de biocombustibili

Principalele tari producatoare de biocombustibili.

Principalele culturi energetice pentru România sunt rapita, floarea-soarelui (cu continut ridicat de acid oleic), sorgul zaharat si porumbul.Dintre plantele de cultura de mai sus conditiile cele mai favorabile le au în România floarea-soarelui (Helianthus annuus L.) si porumbul (Zea mays L.) Floarea-soarelui însa produce un ulei alimentar cu o buna acceptanta în rândul populatiei, iar excedentul de seminte îsi gaseste rapid valorificarea pe pietele externe. Porumbul are de asemenea multe alte întrebuintari, iar interesul pentru producerea de bioetanol este mic atât în rândul producatorilor de combustibili cât si al agricultorilor. Considerente fiscale (nivelul ridicat de accizare al alcoolului, lipsa unor structuri eficiente de colectare a veniturilor statului) fac ca bioetanolul sa nu beneficieze înca de nici un fel de facilitati fiscale - ceea ce reduce din start interesul pentru acest biocombustibil.Oricum planta cea mai convenabila pentru producerea de bioetanol în conditiile României este sorgul zaharat.  Sorgul zaharat este cultivat în ultimii 25 de ani numai experimental în România.Sorgul zaharat este o planta anuala asemanatoare cu porumbul, foarte rezistenta la seceta, cu un ciclu vegetativ rapid, cu exigente mult mai reduse pentru îngrasaminte în comparatie cu porumbul.Principalele argumente în sprijinul extinderii cultivarii si industrializarii integrale a sorgului zaharat în România sunt:

21

Page 22: Proiect Mk Ecologic

         Eficientizarea suprafetelor extinse de teren agricol neexploatate sau ineficiente prin culturi masive de sorg si crearea de noi locuri de munca;         Cultivarea sorgului poate produce cantitati foarte mari de biomasa (80-120 t/ha) cu continut de 15-30% zahar (5-7 t zahar/ha), materie prima regenerabila pentru industria chimica, petrochimica, agricultura, industria alimentara, farmaceutica si altele.         Prin industrializarea totala a sorgului se pot obtine: bioetanol (biocombustibil pentru mijloace de transport, utilaje agricole mobile si fixe), sirop, otet si alcool alimentar, celuloza si hârtie, acid acetic si etilena, fibre naturale, proteine vegetale, furaje pentru zootehnie, etc.;         Biocarburantul produs din sorg este ecologic, contribuind la reducerea emisiilor de bioxid de carbon, principalul responsabil pentru efectul de sera suferit de atmosfera terestra în ultima perioada de timp;         Tehnologiile industriale pot utiliza instalatii existente sau putin adaptate din industria chimica, nu produc deseuri toxice sau reziduuri neutilizabile. Conform estimarilor tehnico-economice, în România s-ar putea produce bioetanol din sorg zaharat prin tehnologiile conventionale, la un pret total mai mic de 200 euro pe tona, inclusiv taxe vamale, costul transportului, comisioane, etc., pret concurential pe piata europeana, în cazul obtinerii unei productii de circa 5 tone etanol la hectar. Împreuna cu productia de ulei de rapita, estimata la o tona la hectar, cele doua tipuri de biocombustibil completeaza spectrul necesarului energetic al fermelor agricole, cele doua specii de plante fiind complementare în asolamentul culturilor agricole.Reziduul sau pulpa (bagasa) ramasa dupa extractia sucului dulce din tulpini contine celuloza în proportie de circa 31-35% si o serie de alte glucide convertibile în bioetanol dupa hidroliza enzimatica cu enzime specifice (fig.3).Bagasa de sorg se poate folosi si la obtinerea de celuloza. Celuloza obtinuta din sorg este de calitate asemanatoare cu cea din lemnul de foioase (specii inferioare) destinate productiei de celuloza. Productia de celuloza albita la hectarul de sorg zaharat este mai ieftina si de 2,5-3 ori mai mare decât cea obisnuita de pe un hectar de padure.Uniunea Europeana este însa o zona cu preponderenta a biodieselului. Pentru biodiesel cultura de baza este rapita. Pe plan mondial, în anul 2004, suprafata cultivata cu rapita  a fost de 27.558 mii ha, pe plan european de 857 mii ha, iar în tara noastra suprafetele cultivate cu rapita au fost de 83 mii ha.

Concluzii

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. 

Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului.

22

Page 23: Proiect Mk Ecologic

Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanţi)

Arderea directă cu generare de energie termică. Arderea prin piroliză, cu generare de singaz Fermentarea, cu generare de biogaz sau bioetanol Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool şi

generare de esteri Degradarea enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol sau biodiesel.

În ultimele câteva sute de ani, omul a exploatat biomasa mai ales sub formă de cărbune. Acest combustibil fosil a rezultat în urma unor transformări chimice îndelungate. Combustibilii fosili sunt constituiţi din aceleaşi elemente chimice (hidrogen şi carbon) ca şi biomasa proaspătă. Cu toate acestea, ei nu sunt consideraţi surse de energie regenerabilă din cauza timpului îndelungat de care au nevoie pentru a se forma. În aceeaşi situaţie se află şi gazele naturale şi petrolul.

Azi, omenirea e obligată să revină la folosirea energiilor regenerabile. După energia solară, biomasa a fost folosită în scopuri energetice.

Ultimele studii arată că arderea deşeurilor produce mult prea mult dioxid de carbon şi, prin urmare, ce se economiseşte pe o parte se pierde pe alta.

Astăzi, cercetările se concentrează pe conversia biomasei în alcool, care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea şi chiar înlocuirea benzinei şi a motorinei. Alte forme lichide de energie obţinute din biomasă ar fi uleiurile vegetale. Metanolul produs prin distilarea lemnului şi a deşeurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport şi industrie, la preţuri care ar putea concura cu cele ale combustibililor obţinuţi din bitum şi din lichefierea carbonului.

Dacă însă etanolul s-ar obţine exclusiv din deşeuri alimentare sau agricole, deşi costurile sale de producţie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru că se reciclează deşeurile.

Există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu viteză mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahăr, rapiţa, plantele erbacee cu rapiditate de creştere şi diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor şi din construcţii, paiele şi tulpinele cerealelor, deşeurile rezultate după prelucrarea lemnului, deşeurile de hârtie şi uleiurile vegetale uzate. Principala resursă de biomasă o reprezintă însă lemnul.

Energia asociată biomasei forestiere ar putea să fie foarte profitabilă noilor industrii, pentru că toată materia celulozică abandonată astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) va fi transformată în produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea înlocui o bună parte din consumul actual de petrol, odată ce tehnologiile de conversie energetică se vor dovedi rentabile.

De asemenea, terenurile puţin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de tăiere o dată la 10 ani.

23

Page 24: Proiect Mk Ecologic

De exemplu, în Ungaria, energia obţinută din biomasă este în creştere. Aceasta a înlocuit deja unele centrale care operau pe cărbune. La un moment dat, premierul Ungariei preconiza că, până în 2020, 16% din energia produsă în Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de biomasă reprezintă atât o resursă de energie regenerabilă, cât şi o mare şansă pentru dezvoltarea rurală durabilă. 

Deşi biomasa este una dintre principalele resurse de energie regenerabilă ale României, în prezent ţara noastră îşi obţine cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse hidro. Exploatarea biomasei câştigă însă tot mai mult teren şi la noi.

 Oficialii de la Bruxelles cer ca 6 la sută din carburantul utilizat în 2010 să fie biogaz şi 20 la sută, în 2020. Pentru a atinge aceste obiective, guvernul britanic a redus taxele asupra biocarburanţilor cu 0,30 de euro pe litru, în timp ce reprezentanţii Uniunii Europene dau agricultorilor 45 de euro pe hectar pentru culturile din care se produc combustibili verzi (biogaz sau alcool).

Toată lumea este aparent mulţumită. Ţăranii şi industria chimică pot dezvolta noi pieţe, statul poate să-şi respecte angajamentele în materie de reducere a emisiilor de gaz carbonic, iar ecologiştii o pot vedea ca pe iniţiativă de domolire a încălzirii globale.

Utilizaţi la scară mică, biocarburanţii sunt inofensivi. Dar, susţin unii specialişti în domeniul energiei, proiectele Uniunii Europene cer crearea de culturi special destinate producerii de combustibil, ceea ce nu reprezintă tocmai un demers ecologic. În cazul Marii Britanii, traficul rutier consumă 37,6 milioane de tone de produse petroliere pe an.

Cum pe planetă există prea mulţi oameni care mor de foame, o soluţie mai bună ar fi să mergem pe jos şi să cultivăm cerealele necesare vieţii.

ŞTIAŢI CĂ ...

Plantele curata aerul de dioxidul de carbon, iar dupa cateva luni sau ani aceleasi plante vor fi transformate in biocombustibil, procesul de producere a energiei fiind astfel fara emisii?

Unele ţări folosesc deja biocombustibilul în stare pură sau în amestec (Germania, Franţa, Anglia, Suedia, etc.) ?

24

Page 25: Proiect Mk Ecologic

Transportul urban este un exemplu grăitor în acest sens. In o serie de oraşe cum ar fi: Paris, Florenţa, Stockholm, circulă deja autobuze care utilizează drept combustibil biodiesel, gaze naturale sau motorina fără sulf.

Se preconizează că în viitorul apropiat şi vehiculele utilitare vor utiliza energii alternative.

Lufthansa va combina kerosenul cu biocombustibili?

Lufthansa va deveni una din primele mari companii aeriene din lume ce combina kerosenul traditional cu noii biocombustibili ecologici, la nivelul intregii sale flote comerciale, pentru a-si reduce costurile.

Compania aeriana va incepe sa foloseasca combinatii de combustibil, in urmatorii doi ani.

Un purtator de cuvant al companiei a precizat ca Lufthansa va stabili un program detaliat pentru folosirea la scara larga a noilor combustibili, pana la sfarsitul acestui an. Dintr-un litru de ulei uzat se obtine pana la 900 ml biconbustibilPotrivit unui studiu, un litru de ulei uzat aruncat in sistemul de canalizare, polueaza pana panala un milion de litri de apa din mediul natural, si tot odata dintr-un litru de ulei uzat se obtin pana la 800-900 ml biocombustibil

Membrii societatii atentioneaza populatia sa nu arunce in reteaua de canalizare uleiurile vegetale utilizate in bucatarie, ci sa le depoziteze in gospodarie, urmand ca acestea sa fie preluate de acestia. Prima actiune de colectare va avea loc in 15 iulie, cand membrii societatii vor prelua uleuiurile adunate de populatie pe zone.

Vanatorii de terenuri pentru biocombustibil au pus ochii pe Africa?

Companiile de biocombustibil din Europa si China cumpara mari suprafete de pamant pe continentul african, provocand defrisari si schimband destinatia terenurilor agricole si destinate alimentelor, pentru a produce in schimb combustibil.

O suprafata de aproximativ cinci milioane de teren agricol din Africa, ce depaseste ca intindere Olanda, a fost vanduta unor companii straine, incepand cu anul 2006, pentru a fi cultivata cu plante din care se obtine biocombustibil.

Combustibilii bio sunt nocivi pentru mediu?

O analiză la nivel european arată cât de neplăcute vor fi consecinţele utilizării pe scară largă a combustibililor eco.

Institutul european pentru politici de mediu a realizat primul studiu care analizează ce efecte are asupra mediului folosirea tot mai intensă a biocombustibililor, aşa cum prevăd ţintele europene de utilizare a energiei regenerabile. Potrivit

25

Page 26: Proiect Mk Ecologic

documentului, planurile de a extinde culturile din care se produce biodiesel sau bioetanol, cum ar fi rapiţa, sunt mai nocive Planetei decât arderea combustibilului fosil.

Conform raportului, dacă în 2020 se va trece la utilizarea pe scară largă a biocombustibililor – astfel încât 9,5% din combustibilii folosiţi pentru transport să fie din această categorie – , anual vor fi emise în plus între 27 şi 56 de milioane de tone de gaze cu efect de seră.

Utilizarea unor cantităţi în creştere de biocombustibili înseamnă şi alte consecinţe, adesea ignorate, mai arată raportul. Zone întregi încă virgine vor fi transformate în terenuri arabile pentru a se putea cultiva pe ele plante destinate consumului. De pe aceste teritorii vor fi distruse, bineînţeles, şi pădurile menite să înmagazineze dioxidul de carbon.

De exemplu, pentru a cultiva plantele din care va fi produs combustibilul bio numai în Regatul Marii Britanii va fi nevoie de o suprafaţă egală cu cea a Irlandei – cam 69.000 de kilometri pătraţi.

26.000.000 de tone echivalent petrol de combustibili bio vor fi ultilizaţi până în 2020 în Europa.

Din 2020, biocombustibilii vor fi folositi in aviatie?Utilizarea semnificativa in aviatie a combustibililor alternativi, inclusiv a

biocombustibililor, se va face, cel mai probabil, incepand din anul 2020, in contextul unor investitii necesare de ordinul sutelor de miliardelor de euro.

"Managementul combustibilului reprezinta una dintre preocuparile cheie ale companiei nationale romane, prin care aceasta incearca sa raspunda cerintelor privind gestionarea emisiilor de carbon, in conformitate cu Schema UE de Comercializare a Emisiilor (EU-ETS)", spun reprezentantii Tarom, companie ce a organizat la Copenhaga conferinta "Tarom - gandind verde pentru a pastra cerul albastru", in colaborare cu Ministerul Mediului.

Sectorul aviatic este unul in care economia poate sustine ecologia intrucit, pe de o parte, combustibilul reprezinta principalul factor de cost in aviatie, iar pe de alta parte, o tona in minus de combustibil consumat conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Solutiile puse deja in practica includ nu doar modificari de natura tehnologica, ci si un management integrat al TAROM realizat impreuna cu Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) si cu Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR).

O reducere a distantelor pe traseele de deplasare, concretizata intr-o reducere a duratei unui zbor cu 29 de minute, poate conduce intr-un singur an la economii de peste 25 de milioane de kg de combustibil si la diminuarea cu peste 81 de milioane de kilograme a emisiilor de CO2.

Exista biocombustibil produsi din bere?

In Canada exista o centrala de producere a etanolului care functioneaza pe baza de bere si sucuri acidulate.

Proiectul foloseste berea si sucurile acidulate reziduale de la fabrica de bauturi Milco Industries. Compania arunca de obicei aceste reziduuri la groapa de gunoi, platind

26

Page 27: Proiect Mk Ecologic

intre 100.000 si 200.000 de dolari pe an pentru a le depozita. Recicland bauturile in cadrul fabricii de etanol, acestea vor produce anual intre 100.000 si 200.000 de litri de biocombustibil.

Biocombustibilii sunt mai daunatori decat petrolul?

Un european foloseste de 10 ori mai multa energie decat un locuitor dintr-o tara dezvoltata

Biocombustibilii sunt mai periculosi decat petrolul sau benzina diesel, avertizeaza oamenii de stiinta americani, care au calculat impactul mai multor tipuri de combustibili asupra sanatatii.

Unele tipuri de biocombustibil, cum ar fi bioetanolul din porumb, care e produs la scara extinsa in Statele Unite, este mai daunator mediului si sanatatii oamenilor, fata de combustibilul conventional.

Printre problemele asociate cu productia de bioetanol din porumb se numara despadurirea masiva, pentru a face spatiu pentru culturi, dar si cresterea pretului alimentelor.

Problemele de sanatate asociate atat biocombustibililor, cat si petrolului, sunt bolile de inima, probleme respiratorii, astm, bronsita cronica si chiar moarte prematura. 

Un european foloseste de 10 ori mai multa energie decat un locuitor dintr-o tara dezvoltata

Un european foloseşte cam de 10 ori mai mult combustibil şi mai multă energie decât un locuitor dintr-o ţară în curs de dezvoltare?Dacă am economisi 20% din consumul individual de energie, până în anul 2020, Europa ar putea economisi circa 60 de miliarde de euro?

Stiati ca si pisicile se pot transforma in motorina ?

In timp ce majoritatea nemtilor sufera din cauza cresterii preturilor la benzina, un inginer din Germania a descoperit o cale de a obtine o "motorina" ieftina, si anume din pisici moarte. Un litru de astfel de "combustibil" costa numai 23 de eurocenti, spre deosebire de litrul de motorina de la pompa,

27

Page 28: Proiect Mk Ecologic

al carui pret in Germania depaseste 1,2 euro.

 

 

 

 

 

 

 

 Christian Koch, 55 de ani, poate obtine combustibil alternativ nu numai din pisici moarte, ci si din "ramasitele" altor animale, scrie tabloidul german Bild. Koch isi perfectioneaza de mai bine de 30 de ani metoda de obtinere a combustibililor de acest fel din resturi organice.

Pentru producerea "dieselului" necesar el si-a construit in garaj un aparat special, care poate fi alimentat cu paharutele de la iaurt, bucati de anvelope, chiar si cu buruieni, care se fierb, toate impreuna, la temperatura de 300 de grade Celsius, in cadrul acestui proces se degaja hidrocarburi, care sunt transformate apoi, cu ajutorul unor catalizatori, in motorina.

"Imi alimentez cu acest amestec masina, care in mod normal functioneaza pe motorina. Am facut deja peste 170.000 de km cu acest combustibil si nu am probleme", spune Koch. Dupa cum afirma inventivul om, poate fi calculat chiar si numarul de pisici necesar pentru producerea de "combustibil": dintr-un cotoi adult de circa 6 kg se obtin 2,5 litri de biomotorina.

Drept urmare, pentru 100 de km sunt necesari patru cotoi, iar pentru a face "plinul" trebuie utilizate 20 de pisici moarte. Desi inventia germanului promite sa revolutioneze piata carburantilor auto, asociatiile de protectie a animalelor s-au declarat oripilate de aceasta metoda, chiar daca este vorba doar de o cale de a scapa de cadavrele patrupedelor moarte.

28

Page 29: Proiect Mk Ecologic

29

Page 30: Proiect Mk Ecologic

30

Page 31: Proiect Mk Ecologic

31


Recommended