Anul 1848 Anul 1848 în în EuropaEuropa

,, ,, Bătrâna Europă moare, Bătrâna Europă moare, lucrurile vechi pier şi lucrurile vechi pier şi totuşi cât de lentă –i totuşi cât de lentă –i

e această agonie.e această agonie.

Context

Apar noi ideologii şi curente politice: naţionalismu liberalismul

socialismul marxist Anul 1848- primăvara popoarelor

- anul revoluţionar al Europei

Cauze generale

Lupta împotriva dominaţiilor străine ale Marilor Puteri

Câştigarea de drepturi şi libertăţi democratice

Înlăturarea unor regimuri absolutiste

Cauze

NaţionaleNaţionale Autonomie mai largă Eliberarea de sub

stăpânire străină Realizarea unităţii

naţionalePolitice Regimuri democratice Drepturi şi libertăţi

cetăţeneşti Constituţii liberale

Economice şi sociale :Economice şi sociale : desfiinţarea

privilegiilor feudale Desfiinţarea servituţii

personale Înlăturarea legilor ce

îngrădesc economia Împroprietărirea

ţăranilor Condiţii de muncă mai

bune pentru muncitori

FORŢE PARTICIPANTE

Burghezia Nobilimea liberală Muncitori Liber- profesionişti: medici avocaţi profesori jurişti Studenţi Reprezentanţi ai clerului Ţărani

FRANŢA Principala cauză- politică Februarie 1848- izbucneşte revoluţia –Paris Regele Ludovic Philip- abdică 28 febr. 1848- proclamată Republica Guvern provizoriu: Lamartine- republican burghez,

Louis Blanc- socialist, Albert- muncitor Decrete- legi- vot universal pentru bărbaţi, libertăţi

cetăţeneşti, organizarea de Ateliere Naţionale Martie 1848- vot universal- Adunarea Constituantă-

constituţie Iunie- iulie 1848- conflict burghezie- muncitori Noiembrie 1848- a doua Republică 2 dec. 1848- Ludovic Bonaparte- preşedinte 2 dec. 1852- împărat- al doile imperiu francez

STATELE GERMANE

Martie 1848- izbucneşte revoluţia în Confederaţia statelor germane

Gruparea naţională- unificarea Germaniei Gruparea revoluţionar- radicală- reforme liberale

radicale imediate Regele Frederic Wilhelm IV- numeşte un guvern

liberal 18 mai 1848- Parlamentul de la Frankfurt-

dezbătea unificarea patriei Noiembrie 1848- înăbuşite mişcările

revoluţionare Parlamentul de la Frankfurt - desfiinţat

IMPERIUL HABSBURGIC

Cauze: politice, sociale, naţionale Martie 1848- izbunesc revoluţii la Praga, Pesta, Viena,

Milano Cancelarul Metternich- demis; sunt promise reforme

democratice, constituţie liberală Obiectivele revolutţiei maghiare în contradicţie cu cele

ale revoluţionarilor români Dieta de la Pozsony- Lajos Kossuth- program liberal,

refacerea Ungariei istorice Tactica ,, divide et impera’’- înăbuşite mişcările

revoluţionare din Milano 2 dec. 1848- împărat Frany Josef- constituţie liberala Sprijinit de ţarul Nicolae I- revoluţiile sunt înfrânte 1851- instaurat regimul neoabsolutist

STATELE ITALIENE Cauze politice, naţionale Revoluţionarii- ,,TÂNĂRA ITALIE’’ Personalităţi: Garibaldi, G. Mayyini, regele

Piemontului Carol Albert. Papa Pius IX- eliberarea şi unificarea Italiei

Ian. 1848- izbucneşte revoluţia la Milano, Palermo, Neapole

Piemont, statele papale- constituţii liberale Milano, Veneţia- habsburgii alungaţi Război cu Austria Intervin armatele franceze- revoluţiile înfrânte

RevRevoluţia din 1848-1849oluţia din 1848-1849

Contextul Contextul general şi general şi cauzele cauzele

Revoluţiei din Revoluţiei din 1848-1849 în 1848-1849 în

Ţările Ţările RomâneRomâne

ŢĂRILE ROMÂNE 12 ianuarie 1848, izbucneşte insurecţia de la Palermo,

regele este obligat să dea o constituţie; în februarie 1848, revoluţie la Paris, regimul monarhic

condus de Ludovic Filip d Orleans este înlăturat, se proclamă republica;

13 martie 1848, declanşarea revoluţiei în Imperiul Habsburgic, la Viena;

15 martie 1848, declanşarea revoluţiei în Ungaria, la Pesta.

Sub impresia evenimentelor revoluţionare europene, spiritul revoluţionar se manifestă şi în rândul tinerilor intelectuali români.

Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris, datată 24 februarie 1848, relata prietenului său din Iaşi, Vasile Alecsandri :

Minunata Revoluţie ce te căiesc amarnic că nu ai văzut-o cu ochii va schimba faţa lumei, scria el plin de entuziasm.

CAUZE

Naţionale :Naţionale : asuprirea străină în cele trei ţări româneşti;

existenţa regimului politic bazat pe Regulamentele Organice în Ţara Românească şi Moldova:

Apariţia pericolului anexării Transilvaniei la Ungaria, în urma izbucnirii revoluţiei maghiare şi al refuzului maghiarilor de a recunoaşte drepturile naţionale ale românilor;

CAUZE

Economice şi sociale :Economice şi sociale : existenţa privilegiilor feudale;

necesitatea unei reforme agrare pentru rezolvarea problemei ţărăneşti şi împroprietărirea ţăranilor;

absenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;

FORŢE PARTICIPANTE

Tinerii intelectualiTinerii intelectuali : la Paris au apărut societăţi precum Societatea studenţilor români din Paris , ce a plănuit primul proiect de declanşare a unei revoluţii comune moldo-muntene. Printre tinerii revoluţionari şi patrioţi aflaţi la Paris la sfârşitul anului 1847 - începutul anului 1848, se aflau : Burghezia. Burghezia. Boierimea de Boierimea de

orientareorientare democratică democratică Orăşenimea. Orăşenimea. ŢărănimeaŢărănimea.

MOLDOVA

Caracter moderat 28 martie 1848- ,,Petiţiunea Proclamaţiune Domnitorul Mihail Sturdza- respinge documentu-

arestează pe revoluţionari Revoluţia înfrântă înainte să se declanşeze Revoluţionarii moldoveni refugiaţi la Braşov- 24

mai 1848- ,,Prinţiipiile noastre pentru reformarea patriei’’- unirea Ţării Româneşti cu Moldova într-un singur stat neatârnat

Cernăuţi- ,,Dorinţele partidei naţionale din Moldova’’- unirea-,,cheia bolţii fără de care întreg edificiul naţional s-ar prăbuşi’’

Reprezentanţi în Moldova:Reprezentanţi în Moldova:

Mihail KogălniceanuMihail Kogălniceanu Vasile Alecsandri;Vasile Alecsandri;Grigore Cuza;Grigore Cuza;Alexandru Ioan Cuza;Alexandru Ioan Cuza;Alecu Russo, etc.Alecu Russo, etc.

ŢARA ROMÂNEASCĂ

Caracter social –politic compromis 9 iunie 1848- Proclamaţia de Islaz-

domnitorul Gh. Bibescu- abdică Guvern provizoriu Comisia proprietăţii Drepturi şi libertăţi democratice Intervenţia armatelor otomane şi

ţariste- revoluţia înfrântă

Reprezentanţi în Ţara Reprezentanţi în Ţara Românească:Românească:Nicolae Bălcescu;Nicolae Bălcescu;

Ion Heliade Ion Heliade Rădulescu;Rădulescu;

C.A.RosettiC.A.Rosetti

Ion Ghica;Ion Ghica;

ffraţii Golescu;raţii Golescu;

fraţii Brătianu, fraţii Brătianu, etc.etc.

TRANSILVANIA

Caracter naţional- radical 3- 15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de la Blaj Petiţia Naţională- libertatea şi independenţa naţiunii

române Programul respins Sept. 1848- A treia Adunare Naţională de la Blaj-

participanţii organizaţi militar de către Avram Iancu Confruntări militare- rezistenţa din Munţii Apuseni 2 dec. 1848- Proiectul de Pacificare de la Seghedin Aug.- sept. 1849- intervenţia armatelor austriece-

înăbuşirea revoluţiei

Reprezentanţi în Transilvania:Reprezentanţi în Transilvania:

Avram Iancu;Avram Iancu;

Simion Simion Bărnuţiu;Bărnuţiu;

Andrei Şaguna;Andrei Şaguna;

Al. Papiu Al. Papiu Ilarian.Ilarian.

Ioan Buteanu. Ioan Buteanu.

CONCLUZII

• În 1848 Republica franceză a rostit trei cuvinte: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE şi declarat prietenie şi alinaţă tuturor popoarelor.

• Revoluţia din Ţările Române a fost înfrântă datorită intervenţiei imperiilor vecine.

• Revoluţiile de la 1848 au deschis calea înfăptuirii de reforme de care întreaga Europă avea nevoie şi cadrul necesar înfăptuirii unităţii naţionale acolo unde popoarele năzuiau la acest vis.