ORADEA-UARE fNAGYVÂRADj 26 iun iu st . v .

8 iul iu s t . n .

Ese in fiecare duminecă. R e d a c ţ i u n e a :

Strada principala 3 7 3 a. Ir. 1 A N U L XXIV.

1888.

Pre ţu l p e un a n 10 fl. P e v, d e an 5 fl. ; p e '/«

de an 2 fl. 70 cr. Pen t ru R o m â n i a pe a n 25 lei

Petre voinicul. — P o v e s t e . —

(Incheiare . )

Jând la adecă boii de abiá se vedeau din ierbă 5 si se ingrăşaseră, me rog, de nu era să-i cu-noscă, nici el, s tăpânul lor. Ér la mulţ imea

mese lor Pe t r e cu ai sei şi vecinii, ce se adunaseră in pripă, duceau dile d'albe.

— Pofteşce unchiule la chef şi voie bună, că to t mai e delà Dumnedeu, numai sànë ta te şi dile să a v e m .

Trageţi m è i ! una de pe Têrnave , in cinstea unchiului ş-a celoralalte rudenii aduna te .

Şeiut să fie adecă şi din pa r t ea dumilor-vóstre , că acum fiecare ţ inea să t recă de rudă cu Pe t re -Voinicul ; — care dinspre mamă, care dinspre tată, m o ş şi s t remoş ; — pân ' la moş-Adam se urmăriă sp i ţ a némului . In bezna vremilor t recute fiecine şciea s ă afle vr 'un capët de fir, de care să-şi anineze do-r i ta - i înrudire.

Aşa eră şi pe vremile a c e l e a ! » Când îs la bine, ^ I t o ţ i sunt cu mine, — când îs la reu, m'aflu singur

«u.« Asta bine-o şciea şi Petre-Voinicul. Colea că t r ă mied-de-nópte, remân cei ai casei,

l u m e a se imprăşcie cineşi la ale sale, că făcuseră fole ca vëduvile.

Suflă Pe t r e prin lumea inelului şi pier tote ca p r i n farmec, — nu remâne decât bordeiul hârbuit cu vechii sei locui tor i ; — bine înţeles, că mâţul şi câ­n e l e erau ancă tot in fiinţă ca vechi tovarăş i şi buni pr ie teni ai lui Petre-Voinicul.

Cum sta Pet re aşa intins pe laiţă şi se trudiă •cu somnul, ce-i vine lui in minte să f a c ă ? !

Da ! ca ale impëratului voi să a m nişte cu r ţ i , nici mai mult, nici mai puţin, făr cu ra t aşa ! — asta ! — as ta i-a treznit prin minte .

Scote inelul şi suflă una prin lumea lui. S'au r ed i ca t curţi , nu cum să fie, făr tocmai ca ale impë­ra tu lu i de roşu, ce locuia in satul acela.

Dimineţa, când lumea se scormoneşce, omenii n u pu teau să-şi credă ochilor ! Curţile lui Pe t re-

/ Voinicul sermanul ca ale impëratului ca doue pică-^ t u r i de apă. Cum s'a putut şi de u n d e ? — n u şciea

n i m e să-ş dea séma. _ .., . Unul din curteni merge la imperatul şi-i d ice : — Graţ ie capului m e u ! — Graţie, fëtul m e u ! , — Dar să iesă Innălţ imea-Vostra sa véda, ce

c a s e ş-a du ra t Petre-Voinicul , ca ou cu ou sémêna

II

cu cele imperăteşci. Acestea şi ale lui sunt cele mai cu zàrézà in satul intreg.

Drept resplatà, nevrènd să credă nătoţii de acele, impëratul îi ca mai şterge o palmă de cele moţa te .

Aşa a păţil-o ş-al doilea curtean, numai la cu-vêntul celui de al treilea s'a indurat să iesă afară.

Nici vorbă ! a remas cu gura căscată. Trimite numai decât sol să-1 chieme incoa. Petre-Voinicul merge la curţile lui Roşu-imperat ,

dar nu chitit, ci in straele sale de tote (Uleie. — Apoi de ! — dice impëratul — de unde ţ-ai

dura t tu niş te case atât de minunate, incât. numai ale mele mai sunt aşa ?

— M'a intêlnit norocul in cale Innălţate impë-ra te şi să vede, că 'ntr 'un ceas bun ! — respunde cela.

— Bine Petre ! Tu şeii că eu am o fată ca rup tă din sóre, singurul meu copil şi urmaş in scaun, adi mâne, că-s încărcat de ani şi nins pe cap, cum bine me vedi. De-mi faci pe mâne dimineţă pod de-a r a m ă delà curţile mele pân ' la ale tale, iţi dau fata de neves tă şi de-ocamdatà jumëta te din imperăţie. De nu, nu- ţ i mai stă capul, unde-ţ i stă, ci-ţi stă ca­pul la picióre şi piciorele la cap. — M'ai înţeles ?

— Da ! Te-am înţeles şi voi face. Cum e mâne, când se mijeşce de diuă, podul

era gata, că Petre-Voinicul suflase una in lumea ine ­lului, a fost destul a tâ t .

Impëratul a fost mulţămit , da r nu îndeajuns. Lasă să chieme ér pe Petre-Voinicul, ca re de as tă -da tă s'a înfăţişat in sclipicióse straie de a ramă.

— Şeii una P e t r e ? ! începi să-mi placi, da r ca să fii ginere la imperatul-de-roşu, se cere ancă ceva. Pe mâne să-mi durezi un al doilea pod intocmai pe tocmai cu cel de a ramă, numai cât de argint să fie. Altcum nu-ţ i s tă capul , unde-ţi stă

— Vom cercă Innăl ţa te impëra te , vom cerca ; — respunde Petre-Voinicul.

Cum e mâne, când se mijeşce de diuă. podul era gata şi cela in s traie lucitóre de l impede argint s'a înfăţişat inaintea feţei imperatului-de-roşu.

Dar nici de as tă-dată impëratul n'a fost pe d e ­plin mulţămit , ci-a t rebui t cela să-i redice ş-un pod de aur a lătur i cu celelalte, ceea ce Petre-Voinicul a şi făcut, infăţ işându-se de as tă-dată in lucitóre haine de aur inaintea feţei imperăteşci .

Acum a càpë ta t m â n a fetei şi a făcut ospeţ ca acela, de le corăiă pântecile de sătui ce erau, c â n d s'au ucis a tâ tea lăviţi şi scaune, încât Domne a p e r ă .

26

29» F A M I L I A Anul XXIV.

N'a t recut mult t imp la mijloc şi impëra tu l -de-roşu ş-a da t pielea popei, r emânênd in scaunu- i Petre-Voinicul .

Dar in lumea aces ta nimic n u e s tatornic , cu - ^ d e o s e b i r e inse nevestele cevaş mai curăţele sunt

schimbăciose ca luna lui mar ţ i . Fa t a lui Roşu-imperat , acum nevésa lui Pe t r e -

Voinicul. fiind singură la păr inţ i , a fost crescută im-boţ i tă de tot .

L a inceput , nici vo rbă , drag îi eră bărbăţe lu l ca lumina ochilor, şi şi avea de cine să-i fie drag, — m a i t recênd inse v reme şi t imp, apucă pe căi r ă ­tăcite şi s'a mântu i t cu dragostea. Cău tă chip ca să r epună capul bărbatului . S'au mai in têmplat de acestea.

Cu momele şi vorbe linse şi prel inse, cău tă ea să afle in ce póté să stea puterea soţu-s 'o. Dar P e t r e -

^ Voinicul se ţinea tare , de unde să vrea el să-i des ­copere.

Vedênd ho ţa de neves tă , că mai bine nu-mi vine sà-i die, — vedênd că n u merge, o ia pe córda jăluirei : C a s ă sunteţ i voi bărbaţi i , lucraţ i to t pe sub mână , pe bietele muieri nu le socotiţ i in t ru nimic, numai ve faceţi rîs de ele şi batjocură, făcend intot -déuna cum ve taie capul , făr să le descoperi ţ i o taină şi lor, c 'a tât nu-i mult. Apoi mai di Pe t re , că me ai dragă, cum te laudi mereu, mai di ; — n e b u n cine te crede.

Aşa adi, aşa mâne, in sfârşit aşâ in to te d i l e l e r până Pe t re dă a se inmoiâ ! Incolea, pân ' aluneci mai dintru 'ntêi e greu, de-aci incolo merge t r éba s trună. Aşa a fost şi to t a şa are să r e m â n ă până- i cerul şi pămentul .

Destul că peste câ teva dile nu numai că ne­vas ta şciea in ce-i s tau puterile lui Petre-Voinicul , da r ch ia r şi inelul eră la ea.

Pros t lucru, dar ce să t e faci ? ! Acum şciindu-se la largul ei, suflă u n a pr in lu­

mea inelului şi-şi dice ca ea cu drăguţul ce-1 are , să-ş a ibă curţi la mijloc de mare , — cele ale bă r -ba tu-so să se adăvăsescă r emânênd s&lişte* in locul

JC lor. — ér insuş. Petre-Voinicul , să fie dus cu n e ­pusă mesă, in ţe ra Vavilonului , acolo să fie zidit po­gan p â n ă subsuori , incât nici să moră nici să custe , numa i să tânjéscà, va i de el.

Aşâ a şi fost in clipita aceea şi aşa a v e a să • r e m â n ă până 'n diua de adi, deçà nu e rau la mijloc

jigărăile lui Petre-Voinicul , cânele şi mâţu l . Cum s'au vëdu t aceş t ia singuri remaşi , fără s t ă ­

pân şi din t raiu ca acela ajunşi la a şa nevoie , se inţeleg impreună ca să ia lumea in cap şi să nu se oprescă până nu vor da de u r m a s tăpânulu i lor.

Die şi hai la d rum şi du-te , du- te picióre bă­tu te mul tă lume imperăţ ie , ca Dumnedeu să ne ţ ie, că-i o dragă de poveste , cum n 'a tost şi nici că este ; — delà o vreme ajung cura t in ţ e ra şorecilor.

/ Ca t răsnet din senin se lăţeşce şcirea că ui-te, duşmanul de morte al némului şorecăresc a t recu t graniţa, insoţit de un dulău câ t ţi-i mai mare . Acum s'a mântu i t cu noi, — işi dicea fiecare.

S 'adună de loc la inţeles, că ce au de-a face, deçà e vorba să r emână cu spaima n u m a i !

— Să tr imitem solie la ei, ca să-i int impine cu p â n e şi sare şi să le dică un : »Bine a ţ i veni t !« cu buna d a de o scótem la cale, — le dice un şo rece bë t rân , t recut se vede pr in multe nevoi . Ér pân ' atunci , fiecare din noi, să caute a-şi face gaură de ascuns in inima pământulu i şi să-şi apere cogiocul-până-1 a re .

* Selişle v a s ă d ică in g r a i u l M o ţ i l o r : l o c a c u m p u s t i u , •unde m a i i n n a i n t e f u s e s e r ă c a s e ş i mâietori i s u p r a e d i f i c a t e . j

Aut .

De-atunci a u in t ra t frica de m â ţ in némul şo-recese , — de a tunc i se pitujézà şi numai sub scutul in tunereeului nopţi i cuteză să iesă, t î r îş-grăpiş, şi

.^ăă-ş vedă de a le traiului. Mai mincinos, cine nu crede !

Mâţul şi canele au pr imit solia şor icescă cu to t ă bunăvo in ţa şi cinstea şi i -au încredin ţa t , că n imic n 'are să li se in têmple , inda tă ce îi v o r în­dreptă , ca să afle s ta rea şi aflarea a t â t a lui Pe t re -Voinicul, cât şi a nevestei sale .

Şorecile cel sfătos a spus cum nevés t a e cu drăguţu-so la mijloc de m a r e in curţ i numai l impede argint şi l a m u r a aurului , ér Petre-Voinicul e zidit p â n ă subsuori , depar te in ţ e ra Vavilonului , nici nu móré , nici nu t ră ieşce , de abiá e cald in gură şi că de n u se vor grăbi, adi m â n e o să-ş i inchidă ochii.

— Şi incot ro avem să purcedem ? — in t rébà ceia .

— Am să vin insumi, cu capul , a l t - cum n'o scoteţ i la cale, nici să s ta ţ i in creşcet , — le r es -punde şoricele cel sfătos.

Apoi ér la d rum şi hai , şi hai , picióre bă tu te , di de veră p â n ă 'n seră, ca le lungă să le-ajungă, — inco t ro îi î nd rep t ă şorecile. Delà o v reme sosesc la marginea mări i .

— Vóue inelul ve t rebue, ma i intêi şi ma i intêi inelul, — le dice şorecile e răş . F ă r ă el in ţ e r a Va-

.vilonului n 'aveţ i ce căută . Să chibzuim cum s 'a jun-gem noi la curţ i le din mijlocul m ă r i i ? ! Tu câne şeii să innoţ i frunte de bine ; tu da r ai să ne t reci şi pe noi . Mâţul s'a sui la tine pe spa te , eu e ră ş la m â ţ ş-apoi dă din labe , decă-ţi iubeşci s tăpânul .

Aşa şi fac ! După ce i nno tă cânele tocmai câ t t r ebueşce ,

ajung ei la cur ţ i le cele şi se opresc lâng' un s tâ lp de ca re cânele se ţ ine cu labele d inain te .

— Tu câne ai să ne aş tepţ i aci ; — eu cu făr-t a tu l ne u rcăm pe stâlp in sus şi t rebue să s t r eba -t e m cumva p â n ă 'n locuinţa neves te i ş i să-i ş tergem inelul, — dice şorecile.

Cu chiu, cu vai, nici vo rbă , ajung ei sus in cur te , — dar cum să se furişeze in casă chiar şi cum să pi tuleze inelul delà ceea de sub l imbă ? !

Vedi as ta e asta ! — Tu mâţu le , indată ce insereză, te u r că in pod

şi t e scoborâ frumuşel pe h o r n la va le până in casă. Eu, care, cum m e vedi, sunt n u m a i semn, m'oi s t r e ­cu ră pr in c a r e v a crepătură , de a s t a să nu por ţ i grije. Să vedi inse ca atunci , când impëra tésa v a s t rănu tă ş-a scăpă jos inelul, tu n u m a i decâ t să-1 ştergi şi să- ţ i iai tă lpăşica.

Acum era se ră şi ceia s 'au fost culcat, pe când mâţul şi şoreci le s tau pitulaţi prin cele unghie ţe . P e când durmiau duşi , şoricele se u r c ă in p a t la ei, ér mâ ţu l sta la mijloc de casă cu ochi i in pa t ru , in n e -as t êmpe r că ce şi cum are să fie.

TJşorel cum este, şoricele se p u n e la neves t ă pe piept şi 'ncepe s'o bâzâie cu coda pe la nas , ş-o tot bâzăie până- i v ine s t renutul . Şi decă-i vine s t renutu l , câfneşce, rogu-ve , de să i-se r u m p ă baierile p iep tu ­lui, n u a l tceva, ér inelul sare câ t colo pr in casă. Mâţul numa i decâ t il umflă, u şd r i pe horn cu el şi ba să se oprescă el pân ' la câne . Curênd d u p ă aceea a sosit şi şoricele.

Acum la d r u m , tot cum ven ise ră . — Să-mi d a i inelul la mine, dice şoricele că t ră

mâ ţ , nu care c u m v a să faci o nefăcută , să ui ţ i de t i n e şi să scapi inelul in a p ă .

Mâţul de u n d e să v r é ! Cum mergeau ei a ş â claie p e grămadă, éta că

a l ă tu rea t rece u n peşce câ t e m a i m a r e . Mâţul nici u n a nici doue, i sare 'n sp inare , ui tă de sine şi de

Anul XXIV. F A M I L I A 291

şor ice , că-1 a re in spate, scapă inelul in mare, de u n d e pofteşce şi-1 scote decă poţi.

— Fire-a i a lui Sarsailă, să fii, tu şi intreg n é ­mul teu, — dice cânele plin de mânie — deçà ne -ai adus pân ' la a t â t ! Hai frate şorice ! Urcă-mi-te in spate , lasă-1 focului pe t icăitul ' cel de mâţ, aici să - i fie masul, decă nu te-a ascultat .

<: N'a mai eşit mânia aceea din némul cânilor p â n ă in diua de adi şi ori-care din ei, unde póté să p u n ă laba pe mâţ , ii flc-căie de se trece de glumă !

Ajunşi la ţermure tute-trei, şi mâţul, că nevoia l 'a făcut să dea din labe, decă nu ş-a urît dilele, — s t a u acum puşi pe gânduri, ce să se şcie ei face ? !

Cum stau ei aşa buiguiţi de cap, étà că s 'apro-pie nişte pescari.

Şoricele numai decât cunoşce peşcele după care se aruncase mâţul , şi şciea bine că numai acela a putut să inghiţă inelul.

— Mâţul e de vină, el are să ştergă peşcele, a l tcum cogiocul lui are s'o simţescă ! — judecata scurtă, judecată dreptă, eşită din cap cânesc.

Până sâ umble pescarii ineoei şi incolo, mâţul se t rage chitineluţ pe pântece şi ca mai inhaţă cel peşce.

Şi intr 'adevër, că inelul in el s'a aflat. Acum hai cătră ţera Vavilonului şi du-te ! şi

du-te tot intr 'un resuflu până ce sosesc. Petre-Voinicul era numai numai să -ş dea su­

fletul, atât de mult slăbise. Abia ş-a putut redică ge­nele să vedă cele jigărăi.

— Ţineţi-mi inelul la gu ră ! — dice el mai mult in şoptă.

Cum a suflat in el şi a gândit că ce doreşce, numai decât zidul se pierde fără léc de u rmă şi in locu-i se fac mese intinse cu mâncăr i şi beu tur i anume pent ru bolnavi ce dau a se inciripâ.

Curènd a prins la puter i şi se simţiâ, pa r că întinerit.

Şoricele s'a dus in t rebă-ş şi dus este p â n ă in d i u a de adi ; — ér cânele şi mâţu l au remas cu Petre-Voinicul, tot ciudoşi inse, p recum îi şcim, din pricina inelului şi traiul lor a fost şi v a fi acela a lui ochiul cu aiul, — vorba c e e a : »De iertat calea valea, — de u i ta t inse cu neput in ţă este.*

Vëdêndu-se acum Petre-Voinicul imputerit cum se cade şi ancă mai al tcum ca inainte vreme, —-suflă una bună prin lumea inelului şi-ş doreşce să fie ér la curţi le sale, in traiul ce fusese odată.

Aşa a şi fost cât ai da oda tă cu amnarul . Şi mai vëdèndu-se odată Petre-Voinicul la el

acasă , mai suflă odată prin lumea inelului şi-ş do­reşce ca draga lui nevestă să fie şi ea de faţă îm­preună cu drăguţu-seu, pentru care era să-i pună capul.

Erăş cât ai da odată cu amnaru l şi t reba se face.

— Acum drag paloşul meu ! fă tu judecata dreptă in t re noi. De voi fi eu de vină, eu s'o pat ; de-a fi ea, să tragă intr 'ènsa, suflet păgân ce este.

Şi paloşul a făcut tot mici hosdrele şi pe ne­ves tă şi pe drăguţu-so, că de a t â t i-au aflat vrednici.

Pe t re ş-a luat apoi neves tă altă, de ném de rend, da r frumosă ca ruptă din sóre şi care l 'a iubit din totă inima. Despre ospăţul lor se spune că tara-boiu ma i mare n 'a mai fost de când e lumea. Cânu, că -s câni şi umblau cu colaci in codă.

Apoi au dus un traiu ca acela şi duc şi adi de n 'o r fi muri t .

Me u r c a i pe-o ş e a Ş i v 'o spuse i aşa.

G r . S i m a a l lui Ión .

R ă c h i t a . t r ă d i n a - i pă ră s im . U n d e u m b l a m o d a t ă , "Nici p a s e r i nu mai c ân t ă , cu g lasul l o r v o i o s ,

' * % r P e d r u m u r i c reşce ierbă, pe micul iaz i i inotă ^ O lun t r e s l ă r îma tă de t impul n e m i l o s , f

N u m a i p e ma l s tă a n c ă r ă c h i t a cea b c t r ă n ă , Cu crengile- i p leca te s p r e iazul a d o r m i t , Şi e a v i sând se mişcă , când d u r e r o s su sp ină , T r e c ê n d pe lângă d e n s a zefirul r ă t ăc i t .

I n cógia ei u s c a t ă z ă r e s c ins ' a l m e u n u m e : O m â n ă m u l t iubi tă in d e n s a l 'a t ă i a t . Apoi i ă r d e c r e d i n ţ ă a r ă t ăc i t pr in l u m e , Şi n u m a i bietul a r b o r n u m e l e l 'a p ă s t r a t

R ă c h i t a c e a b e t r â n ă , d e - a r v ré ca s ă v o r b e s c ă , Mult a r puté s ă s p u e din t impul cel t r e c u t ; C â t e d e u i tă tore i n ima o m e n e s c ă . . . E a s i n g u r ă o şcie, e a s i n g u r ' a vcclut !

M a t i l d a P o n i .

Francillon.* — Comed ie in 3 a c t e de A. Dumas fiul. —

T r a d u c ţ i e î nch ina t ă unch iu lu i m e u C I. Sfănce.tcu

in s e m n d e n e m ă r g i n i t r e s p e c t şi n e m ă r g i n i t ă iub i re .

Dumitru Sttinccvcu.

P e r s ó n e l e : Marchisul de Riverolles . . . . dl I. Anestin. Lucian de Riverolles dl C. Nottara. Stanislas de Grandredon . . . . dl ( I r . fvlanolescu. Henri de Sijmeux dl P . Velescu. Jean de Cardiac dl 1. Nicolescu. Pinguet } dl C. Costescu. Celestin servitor dl I. Hăilescu. Francine de Riverolles, nevés ta lui

Lucian dna Ar. Manolescu-Komanescu.

Teresa Smith dna A. Nottara. Aneta de Riverolles, sora lui Lucian dna M. Ionaşcu. Elisa, servitóre dra B. Fulgeanu. Scena se petrece la Par is , la Lucian acasă . In dilele

nóstre.

Actul I. Un sa lon m a r e , un h a l l for te e legan t , s e v ă cu g e a m u r i in fund, in c a r e s e p ó t é d u c e ş i d in s c e n ă şi d in cul i se . M a r e d e s c h i -de tu r ă , un c o v o r r e d i c a t d â n d in s e v ă . Uşi l ă t u r a ş e , ce c o m u ­n i c ă d e - o p a r t e cu a p a r t a m e n t u l F r a n c i n e i , d e . a l t a cu al lu i L u c i a n . T o t e uşi le sun t d e s c h i s e ; s e r a , l u m i n ă r i , l ă m p i i . Un

te lefon pe o m o b i l ă l ip i tă d e zid. P i a n o .

Scena I. Francina de Riverolles, Teresa- Smith, Elisa (Fraucina stă jos. Teresa e in picióre şi umblă vorbind. F r a n ­

cina a sunat.) Teresa. . . Ei, d r aga mea prietenă ? . . . Francina. Aşteptă. (Servitórei care vine.) Să p r e -

gătescă céiul şi spune domnişorei Aneta, că se pó t é da jos, când va voi . Unde e ?

* S ' a j u c a t pe s c e n a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n B u c u r e ş c i , l a 18 m a r t i e 1887.

292 F A M I L I A Anul XXIV

Elisa. E la domnul v iconte . (Ese.) Teresa. Cine e domnul v iconte ? Francina. Băetul meu. Teresa. După a c u m e v i con t e? Abiá e de 11

luni . Francina. L 'am in ţărca t şi slugile ţin la ti t lurile

s tăpânilor . Dar bărbatul teu e baron. Teresa. Pe când eră de vers ta acesta , n u erá

baron : s'a làcut mai târdiu. Francina. Uurmézà-ti mora la ; m ' a m obicinuit

c u ea. Imi făceai şi când inve ţam la d ra Masselin. Adevërul e, că eu e ram dint re cele mici şi tu erai dintre cele mari .

Teresa. Acum me folosesc de vers ta mea , ca s ă -ţ i spui, că greşeşci.

Fracina. Pent ru c e ? leresa. Pent ru că eşt i pré liberă şi p ré fami­

l iară cu prietenii bărbatului teu. Francina. Nişte prieteni forte legaţi cu densul ,

n iş te camaradi din copilărie, mai niş te rude . S ta­nislas e un ver al doilea din fundul Bretaniei .

Teresa. Dar ori-ce ai dice, sunt bărba ţ i . Francina. Eşti î nc red in ţ a t ă? Teresa. încercă de fii mai seriosă. Francina. La ce ? Şi când e vorba, unde e se -

r iosi tatea intr 'o vieţă, in ca re in t r i fără să ceri, şi din care eşi fără să vrei. In v reme de 15 ani , noi femeile pu tem avé câ teva petreceri şi ó re -ca re pu ­tere, şi nu vrei să ne folosim de e le? P â n ă ne mă­r i tăm, nu ne putem uita la n imeni ; după ce facem al doilea copil, nu se mai ui tă nimeni la noi ; avem vreme să ni se urescă până la 20 de ani şi să ne mâhn im după 40. Eu sunt de 22.

leresa. Şi ai numai un copil. Francina. Dar câţi vrei să a m ? Abiá sunt mă­

r i ta tă de u n an, dece luni şi şepte dile. Nu po t avé cinci ca t ine.

Teresa. Dintre cari doi gemeni. Francina. Audi grozăvie! Şi pe toţi i-ai l ăp-

t a t t u ? Teresa. Pe toţ i . Francina. Şi pe cei gemeni? Teresa. Şi. Francina. Pent ru numele lui Ddeu ! . . . Dar băr ­

ba tu l teu ce făcea in v remea aces ta ? Teresa. îşi vedea de t reburi . Câştiga bani pen­

t r u copii. Francina. Aşa e, bărbatul teu işi vedea de t re ­

bur i . Tu ai tote fericirile . . . Nu era i gelosă ? Teresa. N ' aveam vreme să fiu. Francina. Va să dică nu-1 iubeşci ? Teresa. Pe cine ? Francina. Pe bărba tu l teu, pe baronul Sinith, —

p e Alfred. leresa. Ba da, il iubesc ; da r şi iubi rea la v r e ­

m e a ei. Francina. Eu il iubesc in t r 'una pe al m e u . Teresa. N'ai s'o poţi duce to tdéuna aşa . Bărba­

tul nu e amant . Francina. Pent ru mine to t una . Teresa. For te bine, la inceput ; dar cum ai făcut

u n c o p i l . . . inda tă ce eşti m a m ă . . . t rebur i le se schimbă. Fii cu Lucian al teu, cum sûnt eu cu Al­fred al meu . Alfred imi spune că me iubeşce ; face to t ce póté ca să-mi dovedescă ceea ce-mi spune . Am copii frumoşi şi sânetoşi , pe cari îi iubeşce la nebunie . Pen t ru fiecare dintr 'enşii va fi câştigat câte u n milion. Ce vrei, să-i mai cer ? îmi spune că se d u c e la club, că are să se intèlnésea cu nişte pr ie­teni ; — il cred. Bărbaţ i i au felul lor de petrecer i , cu care t r ebue să te invoieşci. Au ceea ce cred ei c ă sunt pasiuni , cărora le die t rebuinţe , obiceiuri —

scur t şi coprindëtor. Se codesc .destul când e v o r b a să se i n só re ; t r ebue să ingrijim şi no i de ei, d u p ă ce s'au însurat . Eu nu-1 intreb nici o d a t ă pe al m e u unde a fost; el imi spune tot ce v r é şi eu c red , o r cel puţin, me fac că-1 cred. Bărbatul , dragă, e tocmai ca smëul ; cu cât îi dai mai mul tă sforă, c u a t â t il ţii mai bine. Când vëd că i se ureşce , — ş i aces ta i se in templă r a r — i d i e : »Ţi s 'a ur î t a c a s ă , du- te de mai fă cu r t e şi a l to r femei, ca să-ţ i m a i t recă de urît . Eu s t au cu copiii.* El me să ru t ă ; s e d u c e ; işi petrece ur î tul cu alţi i , spune tö te pros t i i le ce p lac bărbaţi lor să spue şi se in tó rce la mine p e la u n u or pe la d o u e despre diuă, împrospă t a t şi cu totul schimbat in b ine .

Francina. De u n d e şei i? Teresa. Me deş teptă . Francina. Şi bărba tu l meu se duce să m ă n â n c e

cu prietenii şi cu femei, negreşi t ; da r mie n u - m i spune nimic şi nu-1 t r imi t eu. Şi el se in tórce pe la 2, pe la 3 despre d iuă , ba c â t e - o d a t ă şi la 4 ; d a r nu me deşteptă.

Teresa. Eu, in locul teu, m 'aş folosi de luc ru ăs ta ca să me ingraş . Nu e reu să fii mai grasă ; b a chiar pr inde bine.

Fmncina. Eşti nesufer i tă cu sângele t eu r ece . Tu t râeşci după t ab la lui P i tagora . Doue-or i -doue pa t ru .

leresa. Din noroc i re . Francina. Şi in mine sângele fierbe. Teresa. Ah ! a m vëdut bine as tă seră . Veselia t a

e ră pré nervosa, nu pu tea deci să fie sinceră. De aceea me silesc să- ţ i bag in c a p o p ică tu ră de b u n simţ.

Francina. Luc ian me inşelă, sûn t încred in ţa tă . Teresa. Cum ? Spune-mi şi mie ; v o m luă m ë -

sur i . Francina. Când am înţărcat pe Gaston, m ' a m

dus sà- i spuiu. Sûnt 8 dile de a tunci . Teresa. Ei? . . . Francina. Ei, m ' a săruta t pe frunte şi mi-a d i s :

»Atât mai bine, d r ă g u ţ ă ! Acum vei pu té dormi.» Şi s'a dus la vênà to re cu ta tă l seu. Abiá adi de d i m i -ne ţ ă s'a intors.

Teresa. Ei ? şi ce reu vedi in cele ce ţ-a dis ? Francina. Cum, ce r e u ? Sûn t încred in ţa tă că e

ceva. L'ai vëdut la m e s ă ? Erá posomor i t ; n ' a vorb i t nimic.

Teresa. Nu le-o fi mers v e n ă t o r e a bine ; a c e s t a e de ajuns ca să-i supere . Nu l'ai vëdu t pe ta t - seu ?

Francina. A veni t de mi-a da t b u n ă diua, to t vesel ca o di de pa ş t e . El nu-ş face nici oda tă s ânge reu !

Teresa. Ei, de ce ţii să-şi facă lumea sânge reu ? Francina. Dar, de-o fi adevëra t , ce bănuesc e u ,

apoi . . . Teresa. Ce-ai face ? Francina. Nu şciu. Voi v e d é eu . Teresa. Francino, Francino, n u te pré luá d u p ă

capul teu ! Francina. Oh ! n 'a i grije, Nu voi face ce credi

tu. P a r eu nebuna, da r numai par . Nu sûnt d i n t r e acele, care-ş inchipuesc că u n al t b ă r b a t pote face pe o femeie, să uite pe acela, pe care-1 iubeşce şi care o inşelă ; când a i apucá-o a şa , apoi nu t e m a i opreşci, căci nimic n u t e pó té încred in ţa că al d o i ­lea va fi ma i bun d e c â t cel d intêi şi ne in lă tu ra tu l a l t rei lea mai bun decâ t cel d'al doilea. Or n e i u b i m bărba tu l , şi a tunci , cel ca re crede că-1 pó té in locuí ni se pa re u n neghiob ; or nu ni-1 iub im, şi a tunc i , décá a m luat de b u n ă voie — c u m a m făcut şi tu şi eu — un bărba t c a r e ne-a p lăcu t m a i mul t d e c â t alţii şi ajungem de nu-1 mai p u t e m face să ne p l a c ă ,

Anul XXIV. F A M I L I A 293

M O D A . (Ta l i e - t r i co t Je r sey . )

Berta- juanitta. Regatta.

Matilda. Apolonia. Elfrida

294 F A M I L I A Anul XXIV»

de nu mai simţim nimic pent ru el, ar fi o nebunie, or o desfrânare neruş inata să mai facem o al tă în­cercare cu un domn, care vine să ne dea pe sub ascuns, fără respect, fără jertfire, fără iubire, nu şciu ce trecere de vreme ruşinosă, ce despăgubire injosi-tóre intr 'o t răsură or in t r 'un otel.

Teresa. Francino ! Francina. Acum nu me vei învinui şi când sunt

seriosă ca şi când sunt veselă ! Sunt desnădâjduită ! Sünt desnădăjduită ! Şi, deçà Lucian nu-e credincios, me voi resbuná, fără indoiélà, dar nu ca celelalte. »Atât mai bine. drăguţă , vei pu té dormi acum.« Vei vedé tu. de voi dormi. Şi pen t ru că a m vreme, t r e -bue să aflu adevărul . Decă v a fi aşa cum cred eu, te încredinţez că voi sferşi repede. (Aneta in t ră prin. drépta.) Şi că nu voi împărţ i multă v reme iubirea mea cu al ta . Or tot , or nimic ! (In t impul acestor din urmă cuvinte Aneta s'a apuca t să pregàtésca de céiu, pe care 1-a pus pe o mesă.)

Teresa. Bagă de séma, Aneta e colea. Francina. Nu póté audi nimic, — şi chiar decă

ar audi, n ' a r pricepe. (Lucian, Stanislas, Henri au in­t rat vorbind.) — Mi se pa re că şi ea e tot ca t ine, sent imenta lă ca o găină !

Teresa. Bine de ea !

(Va u r m á . )

D u m i t r u S t ă n c e s c u .

G r i v i ţ a. ( U r m a r e . )

Se luase tote mësurile in a rma ta a l ia tă pen t ru implinirea disposiţiunilor prescr ise de Domnul Bomâ-nilor pen t ru bătălia. . Colonele de a tac ale a rmate i române se formară in modul următor :

Colonele de atac ale divisiunii a 3-a. N o . I.

Comandant , colonel Ipătescu, şeful brigádéi 1-ä. Begimentul al 8-lea de liniă, comanda t de l o c -

colonel Poenaru . Batal ionul l-iu, comandan t căpi tan Valter Mă-

răcineanu. Batal ionul al 2-lea, comandan t maior Macca. Begimentul al 10-lea de dorobanţ i , comandant

loc.-colonel Măldărescu. Batal ionul l- iu, c o m a n d a n t maior Şonţu . Batal ionul al 2-lea, comandan t maior Lipan.

Colóna de flanc.

Comandan t colonel Gramont A. şeful brigadeî a 2-a.

Batalionul al 2-lea din regimentul al 2-lea de liniă, comandant maior Paladi .

Begimentul al 9-lea de dorobanţi , comandan t loc.-colonel Holban.

Batal ionul l-iu, comandan t maior Stroja. Batal ionul al 2-lea, comandan t maior Handoca .

Colóna de atac a divisiunii a 4-a. N o . 2.

Comandan tu l colonei, colonel Borănescu, şeful brigádéi a 2-a.

Bata l ionul al 2-lea de venător i , comandan t m a ­ior Candiano-Popescu.

Batal ionul l - iu din regimentul al 5-lea de liniă, comandant maior Ia rca .

Batal ionul l - iu din regimentul al 14-lea de d o ­robanţ i , comandan t maior Arabu.

Batalionul l - iu din regimentul al 16-lea de d o ­robanţi , comandan t maior J ipa A.

Celelalte t r u p e ale divisiunii a 3-a formau r é ­serva specială la disposiţ iunea comandantu lu i d iv i ­siunii, colonelul Angelescu G. ér r é s e r v a divisiunii p. 4 -a , aşedată in r e t r anşamen te l e d in faţa tabiei A b -dul-Kerim şi in redanul luat la 27 august , şi ţ i nu t ă sub m â n a comandantu lu i divisiunii , colonelul Ange­lescu A., se compunea din regimentul al 15-lea de dorobanţi , din batal ionul al 2-lea al regimentulu i al 5-lea de liniă, din regimentele al 7-lea de liniă, al 13-lea- de dorobanţ i , şi din al 2-lea bata l ion d in r e ­gimentul al 14-lea de dorobanţ i . Divisia de r é s e r v a d u p ă ce lăsase innapoia liniei de b ă t a i a 3 ba ta l ióne pent ru paza parcuri lor , ambulanţe lor şi a cvar t ierul iv general delà Verbiţa, innaintase pe platolu d ' asupra văiei Bucovei şi luase posiţ iune in t re divisiunile a 3-a şi a 4-a, in spate le lor. Aci colonelul «Cerchez se ţ inea cu 14 ba ta l ióne ale divisiunii sale sub a r m e , şi forma réserva generală a a rma te i r omâne la dis­pos i ţ iunea comandantului , general Cernat , ca re din marginea acelui p la tou, spre Griviţa, dirigea bă tă l ia pe ar ipa dreptă , in par tea Bomâni lor .

începură a se lumina dorile de 30 augus t (11 septembre) , diua de sânge udă, cum a numit -o c â n t ă ­reţul bătrâni lor şi t inerilor vitejii ale ostaşi lor noş t r i . Fos t -a de Dumnedeu ursi tă as tă lună augus t a cuprinde in sine doue da te m a r i in fastele n ó s t r e mi l i t a r e : 13 august 1595. Călugăreni — sőre sus pe cer innain te de sân ţ i t : 30 august 1877, Grivi ţa — resăr i t de sőre, rësâr i t de gloria r o m â n e s c ă .

Plóia ost iase despre diuă, da r abur i de ce ţâ désà şi umedă se în t indeau ca t r â m b e de p â n d ă pe délur i şi pe câmpi i . Din di de d imineţă colonele de a t a c se puseseră in mişcare , la orele şi in o rd inea prescr isă , spre locuri le de a d u n a r e u n d e t r ebu iau să soséscâ şi să adas te , ascunse de vede rea inamicului , momentu l a taculu i . Trupele strîng b ivuacur i le lor muia te şi merg să-şi ocupe posiţ iunile de bă ta i a Pămentu l , desfundat de plóia de pes te nóp te , e r á noro ios şi ingreuná rótele tunur i lor şi paşi i so lda ţ i ­lor. Conform ordinilor, ar t i ler ia işi începuse in faptul dilei acţ iunea.

La 8 ore Domnitorul işi părăs ise cvar t ierul şi porn ise la posiţ iunile a rmate i , insoţi t de ad ju tan ţ i i sei, de mare le -duce Nicolae fiul şi de principele Ale-sandru Bat temberg cari . in a c e a di, făceau serviciul de oficeri de o rdonan ţ ă pe l ângă c o m a n d a n t u l a r ­ma te i de Vest. P e la 10 sosi împăra tu l cu m a r e l e -duce Nicolae pe p la toul delà Observator . In câmp . inna in tea liniei a doua a t rupelor , se sluji Te-Deum pen t ru diua Stului Alesandru, şi rugăciuni pen t ru Ţ a r se împreunară cu rugăciuni pen t ru a r m a t e . Cucern ic şi mişcător fu acel moment când a t â t e a mii de omeni , delà simplul soldat până la Domn şi la impëra t , i n -genunch ia ră impreună cu umil in ţă in t ină spre a in-nă l ţ â rugi Dumnedeului oşt i r i lor ca să miluescă cu i sbândă armele creşt ine.

Timpul u r m á inchis, negu ra de ce ţă şi bu rha iu devenise a tâ t de désà, incât ab iá se pu tea vedé la o su t ă paşi . Intre 10 şi 11 ore se aud neaş t ep ta t sa lve de pusei pe s tânga armatei . Domnitorul t r imi te d u p ă informaţ iuni oficieri, car i a d u c şc i rea că t rupele ge­nera lu lui Skobelef, punêndu-s.e in mişcare sp re a ocupa o posi ţ iune innain te , fuseseră zăr i te de Turc i car i deschiseră focul a supra lor. Se porneşce o rd in generalului a adăs t a ora mişcăre i genera le . Spre a-miédi , pe când t rupe le m â n c a u de prând, se s e rv i á pe platoul delà Obse rva to r dejunul împăra tu lu i la c a r e luară par te Domnul Bomâni lor , mare le -duce Ni­colae şi suitele ; ş i acum işi l uau e ră ş locul fala şi măr i rea imperâ teseă , manifestate p r in lues şi belşug

Anul 'XXIV. F A M I L I A 295

car i făceau contrast cu traiul frugal şi chinuit al res -boiului , cu disposiţiunile de spirit şi simţirile grave cari încleştau in acele momente tóté inimele. Împă­r a tu l Alesandru inchinà un pabar pentru vitejii cari a v e a u sä invingă. Ave morituri. Caesar vos salutat ! Gladiatorii cei vechi, innainte de lupta şi de mórte ?

sa lu tau pe impërat ; impëratul, aci, saluta pe cei ce e rau să moră.

Dejunul imperătesc nu era ancă sferşit, când de­odată , pe stânga posiţiunilor nóstre isbucnesc, mai aprop ia t şi mai desluşit, tari răpăituri de puşci şi s tr igăte de ura. Eră pe la 1, doue ore innainte de momentu l hotărî t pentru atac. Domnul Carol. mirat de aceste inceperi iară vreme şi nerăbdător a vedé ensuş ce se petrece, incalecă şi porneşce, insoţit de marele-duce Nicolae, spre posiţiunile ruseşci. Aci află că Turcii , deşteptaţ i de innaintarea generalului Sko­belef şi neliniştiţi de mişcările acestuia pe llancul şi l inia lor de comunicaţiuni şi de retragere, adunaseră in acea par te mar i forţe şi luaseră ofensiva in con- I t r a stângei armate i aliate : corpul al IV-lea rusesc. | ca re se află la drépta trupelor generalului Skobelef, j inşelat de ceţa şi de apropiatele puşcătur i de pe flancul seu, credu că atacul Turcilor este îndreptat asupră- i , şi fu, astfel, târît in luptă. Comandantu l corpului, generalul Krylof. porni o colonă de atac j asupra primei redute a întărir i lor turceşci despre Radişovo, dar Ruşii furë respinşi cu mari perderi . Acţiunea se opri aci, aş tep tându-se ora atacului ge­nera l . In acelaş t imp, pe stânga, de taşamentu l gene­ralului Skobelef u rma a fi invëluit intr 'o luptă fer-b in te cu glótele turceşci cari se adunaseră in faţa sa pe cresta Muntelui-Verde, spre Krişin, şi de taşamen­tul rusesc avuse simţitore perderi de omeni.

Acesta era da r pe la 2 d. a. cursul bătăliei începute innainte de ora ficsată, fiă prin mişcările in tempest ive ale stângei ruseşci , fiă din propr ia ofen­s ivă a inamicului . Să vedem care eră a tunci s tarea lucrur i lor pe drépta, in pa r t ea Românilor.

Aci artileria, cu to tă ceţa îngreunând ţintirea, işi cont inuase bombarda rea până la 1 ; atunci, cum i se prescrisese, făcu o pausă până la orele 21/2. De şi audiseră puşcătur i şi sgomot de luptă pe stânga lor, to tuş t rupele române , neprimind nici un ordin ca re să modifice disposiţiunile, aşteptau in linişte o r a atacului . In linişte ; — dar in treideci si cinci mii peptur i in cari bă teau inimi româneşci , tost-a u n a singură care să nu zvàcnéscà . puternic in acel ! momen t innaintea Plevnei , aş teptând ora 3 ? N u ; I căci nu preocuparea luptei ca re avea să se incingă, n ic i apropierea primejdiei, nici păsul de răni . de su­ferinţe şi de mor te se înfăţişau acum gândului sol­daţ i lor noştr i . Nu ; o vedenia obidi tă şi durerosă care t u rbu ra până chiar şi visurile imbetă tore de isbânde şi de falnice biruinţ i , munc iă sufletul oştenilor ro-m a n i şi le amint iă nedrépta , de t recut şi de istoria desminţ i ta tagă a vredniciei lor resboinice : şi acea veden ia in tâ r î ta tă cerea, in aces t de cumpënà ceas, r ësbunare pen t ru hu la v r ă ş m a ş ă şi pismătar i ţă cu ca r e defăimătorii cercaseră de a t â t e a ori să surpe şi să în tunece cinstea némului românesc . Acum venise d iua de judeca tă şi de ho tă r î re . O singură indoielă î n foc, o singură slăbiciune in primejdia, şi osândit a v e a să fiă ostaşul român , pe rdu tă slăvită lui moş­teni re . Acum trebuia s 'arate cum şcie el să lupte şi să moră .

In sferşit sosi ora. Colonele nóst re de a tac aveau să iesă din vâlcelele in cari s tau ascunse, şi să se asvêr le asupra faimósei redute sângerată de atacurile zadarnice a le Ruşilor la 18/30 iulie, şi innaintea că­re ia , atunci , regimentul Penza fusese jumăta te dis­t rus ; asupra redutei celei mari delà Griviţa, care se

considera ca Malakoful Plevnei şi cheia taberei întă­rite turceşci despre Nord. Acest asalt avea să se dea de 1 1 batalióne române, şi de 3 batal ióne ale regi­mentului Arhangelgorod din divisia 5-a ruséscà, că­rora se ordonase să a tace de-odată cu Românii r e ­duta spre faţa Nord-Est. Generalul Cernât trimisese la 9 ore dimineţa un oficier al cvart ierului român la generalul Schilder-Schuldner, comandant al divisiunii 5-a ruseşci, spre a-i comunica precis locurile de unde vor pomi colonele nóstre, şi itineralul ce vor urma spre a da atacul care se va incepe la 3 ore punct, comform ordinilor. Generalul respunse că este gata. şi că la aceeaş oră cele 3 batalióne ruseşci vor atacă reduta, împreună cu bataliónele române.

Ceţa începuse a cade in bură de plóie subţire şi rece. Bateriile nóstre , cari Ia 2 1 / a işi deschiseseră erăş focul, tunau cu furia. La semnalul comandan-danţilor, bataliónele pornesc fără sgomot şi incep a urcă costa vâlcelei care le desparte de platoul unde se află reduta inamică. Colóna divisiunii a 3-a. la d rép ta atacului , avènd in cap batalionul l-iu din re­gimentul al 10-lea de dorobanţ i in tiraliori, cu pelo-tóne de lucrători pur tând sape. fascine, scări de asalt, u rmat de batalionul l - iu din regimentul al 8-lea de liniă in colonă de atac, .şi de celelalte 2 batalióne de liniă şi dorobanţi ca susţinere, percurge o dis­tan ţă de 900 metri şi ajunge sus pe crestă in faţa redutei .

Un moment de solemnă şi inllorătore tăcere ur-meză atunci : artileria română işi oprise focul spre a nu lovi in propriété nóstre trupe. In reduta tur-cescă nici o mişcare.

(Va u r m á . )

T. C, V ă c ă r e s c u .

Poesii poporale. — Din c o m i t a t u l S o l n o c - D o b ô c a . —

) c o d r u l e c o d r u ţ u l e , Desch ide - ţ i c ă r ă r i l e ,

« S ă - m i d u c s u p e r ă r i l e , Căc i a c a s ă , N u m e I a s ă

Doru l m â n d r i i a r d e t o r , Ce m e face c ă l c t o r .

C â n d de m i n e - u n d o r se legă, Să şeii m â n d r u l i ţ ă d r a g ă , L a t ine m i n t e a - m i a l e r g ă .

M â n d r ă , d r a g o s t i l e n ó s t e , Au r e m a s pus t i i p e c o s t e , Eu a m fost v i n e r i la e le , Ş -au r e s ă r i t v i o r e l e , Viore le flori a d â n c i , C â n d le v e d i m â n d r ă s ă p lângi .

B a d e d o r u l d e l à t i ne P e s t e m u l t e d é l u r i v ine , Ş i nu-1 p ó t é opr i n i m e , Nici ţ igan cu c e t e r a , Nici r o m â n cu f luera , N u m a i eu cu i n i m a .

V a i b ă d i ţ ă d o r ţ - a fi, N ' a m p e c ine - ţ i po runc i , F ă r pe l u n ă v o i e b u n ă , Şi p e s t e l e d o r şi j e l e , Şi p e v e n t c â t e - u n cuven t .

Culese de: Laura Veturia Mureşan.

296 F A M I L I A Anul XXIV.

De-a curmezişul Bucovinei. ( C e r n ă u ţ i . — Ş i re t , — R ă d ă u ţ i . — S u c é v a . )

Pe c â n d . i e r n a incepea a-ş tr imite solii ei vîjii-tori şi ne indura ţ i , ca să n e anun ţe cu câ tă furie ne va isbi in s tagiunea sa din 1887—88, — eu e ram intr 'o birjă cu pat ru cai, şi plecam delà Dorohoi, pe la Mihăileni, spre Cernăuţi . — Saturat de col indarea mai t u tu ro r oraşelor şi orăşelelor din România , a r ­d e a m de o dorinţa pré vie să păşesc grani ţa şi să mai cercetez cum t răesc şi cei din fraţii de sânge, ce fiind sub o dominaţ iune străină, vor fi avènd n e ­greşit, de voie séu de nevoie, alte moravur i , a l te principii de vieţă, alte idei realistice ca şi idealistice. Curiositatea-mi negreşit erá un ce na tu ra l , căci care individ, mai mult séu mai pu ţ in tocit in j udeca ta sa, nu doreşce să afle ceva nou, ceva necunoscut , or i -ceva ce a r pu té să-1 intereseze, prin formă séu prin fond?

De şi mai călă tor isem acum câ ţ iva ani la Cer­năuţ i , — inse scurtul t imp cât am stat acolo nu mi -a îngăduit să-mi fac o ideie jus tă şi fondată, de to t ceea ce a m vëdut in 2—3 dile.

Ca cronicar consciinţios, — şi pen t ru ca m a ­teria cronicei să fie mai voluminosă, a r t rebu i să ve dau o descripţ ie a locurilor pe unde a m trecut , — a a persóne lor cu cari a m fost in contac t . . . Me m ă r ­ginesc a ve spune, că delà Dorohoi, orăşelul mai de impor tan ţă ce-am intêlni t in d rum a fost Mihâilenii, — u n ter g cu vr 'o 2—3000 locuitori , cu câ teva clă­diri frumóse, dar nu de spëriet, — apoi graniţa, cu funcţionarii vamal i forte de t rébâ, a t â t cei români , cât şi cei aust r iac i — apoi , in depăr ta re zăr i răm u n terguşor numi t Şiret, de care se vorbiă mult b ine , — apoi u n sa t mai măr işor numi t Tătărăşeni i , (séu pe nemţeşce Tarascheny) in care se vorb iă mult j ido-veşce, — şi, după un drum mai fără popas de v r 'o dece ceasuri , in t ra răm, pe la grădina publică, in Cer­năuţ i .

In general , impres iunea ce face aces t oraş , unu i vis i ta tor din România , nu e p r é curiosă. E un fel de Botoşeni, ori Craiova, cu deosebire că a re t re i p a t r u clădiri mai imposante pr in stilul or măr imea lor . Centrul oraşului e forte europenesc , — latur i le inse sunt to t de mesura şi eleganţa mahalale lor Calicimei din Iaşi , or a Broscăriei din Folt iceni.

Ca şi in mai to te oraşele României , firmele ee-ţi sar intêi in ochi sunt cele j idoveşci , — apoi, ca de leac, doue-trei nemţeşci , doue-trei leşeşci, u n a or doue r o m â n e ş c i . . .

Mai pe fiecare uliţă, séu la fie-ce capët de drum, icône şi sfinţi restigniţi in mare n u m ë r . . . dar impregiurul fiecărui sfânt séu iconă câ te 5—6 pe r ­ciunaţ i , ce se scarpină de lemnul crucei, séu îşi aşedă coşarcă cu beighele or usturoi »cuşer« pe piedestalul »trif« al icónei Maicei-Domnului.

Din uniformele noue ce le zării in d rumul meu , una s ingură me impresiona ma i mult ; aceea a n u m e care consis ta n u m a i . . . d in t r 'o şepcuţă , in formă de chitie de nópte , roşie unele, albastre alte, — şi cu câ te u n mic cozoroc ro tund . . . Şi cei ce le p u r t a u erau toţi t ineri — flăcăi . . . în t rebai şi mi se r es -punse, că flăcăii ce p u r t a u asemenea acoperişuri e rau toţi s tudenţ i universi tar i , şi că aces ta e uniforma lor . . . La noi, in necivil isata Românie, asemenea un i ­formă se por tă câ le-odată intr 'adevër, da r n u m a i de

s t u d e n ţ i i . . . din clasele I-iu séu a I l -a p r imară , şi atunci numai, când ei, p r e p a r â n d u - ş vii torul lor cu ­raj resboinic, organiseză ba ta l ióne pro t ivnice şi es pe locuri deşerte să tacă asal tur i vi tejeşci . . . cu t u r c i séu muscali î n c h i p u i ţ i . . .

Dar este ceva acolea in Gernăuţ i , ca re póté impresiona pe un străin, fie chiar din apusul E u r o ­pei, — mai mult decât şepcuţe le in ches t iune. E vorba de admirabilul pa la t mi t ropol i t an , aşa n u m i t »Residenta.« In t r ' adevër , i nna in t ea aceste i clădiri , vrênd nevrênd, t rebuie să remâi u n bun sfert de o r ă cu gura căscată, ea să admir i maes t r i a a rchi tec to-nică cu care e zidit acest m o n u m e n t c reş t inesc şi românesc ! . . . Stilul mauresc-spaniol , in care e de­sena t acest măre ţ edificiu, ce cupr inde in sine, pe lângă casele mitropol i tane, seminariul , o capelă im-posantă , atel ierele tipografiei a rchid iecesane , şi t o t e cancelariele re la t ive ale cultului or todox, — iţi im­p u n e cel mai m a r e respect , uni t pen t ru unii ca m i n e mai ales, cu bucur ia sufleteeă d e a vedé cum, acolo unde m e aş tep tam mai puţ in la aşa c eva , v ë d din pot r ivă ceva mai mult decât in propr iea-mi ţ e r ă . — Cele doue biserici româneşc i ce a m visi tât , ca te­dra la şi cea de lângă Hotel Moldavie, ( i -am u i t a t p a ­tronul) , sunt a n c ă niş te locaşuri sfinte pré d e m n e de cultul nos t ru şi de meritoşi i lor fondatori şi s u s -ţi i tori .

Autori tăţ i le austr iace, mai Io te ins ta la te in clădiri măreţe , iţi dau respectu l cuveni t unor astfel de ins t i tu ţ i i ; ş i posder ia de funcţionari din ele, a n c ă iţi insuflă un a semenea respect , n u m a i — cer delà Domnul sfânt să nu a m afacere nici oda tă p r in a şa locuri , — formele lungi şi n e n u m ë r a t e , uşi le m u l t e şi nedumer i te , ce t rebuie să indur i séu să deschidi , t e fac să verş i t re i rêndur i de sudor i p â n ă să dici c'ai ajuns acolo . . . unde la au tor i tă ţ i le nós t r e din România nici n 'apuci bine să-ţi descoper i t idva, şi a i şi sferşit afacerea. î n t r e b â n d pe u n mic funcţ ionar , (leah de origină) care mi se a ră t a se forte obligator, de ce a t â t ea hâr t i i şi pa ra -hâr t i i , resoluţi i şi pa ra -resoluţ i i? — aces ta imi r e s p u n s e : ^Aşá iest la noi , nemţil i vrem forma mult ; la n e v o s t r r u m u n faci tot , fara nici un form.«

Me păcăl ise leahul, — dar şi eu, cu min te , am tăcu t şi înghiţit .

Cât despre orăşeni i ce rnău ţen i , n ' a ş pu t é s ă v e spun de ce na ţ ie , de ce credinţă , de ce colore sun t ; căci ei sunt de to te , şi de nici una . Vrei nemţ i ? .gă -seşci nemţi ; v re i unguri ? găseşci unguri ; v re i r o ­m â n i ? Ieş i? r u t e n i ? j i d a n i ? — şi mai ales j i d a n i ? — găseşci de to t soiul, — şi nici de u n soiu in m a ­jor i ta te . Jidanii s 'ar paré t o tu ş că p reva leză a s u p r a t u t u r o r a ; un ce t ă ţ an aus t r iac m ' a as igurat c ă n u e a şa ; pe r e spunde rea lui !

Destul e să spun că lup ta de e lemente e tero­gene e mare acolo, a t â t in polit ică, cât şi in c o m e r ţ , indust r ie , l i tere (?), totul . Ba lan ţa cumpeneşce când in t r 'o pa r t e , când in al ta ; şi nemţ i i car i de d rep t a r t r ebu i să fie cei dominanţ i sun t t o t d é u n a ma i puţ in colţoşi decât celelal te e lemente ce a u i n n u n d a t in ul t imele t impuri in Bucovina.

Despre români , voi s p u n e a t â t , că ei se despar t in doue clase . . . compuse u n a , de ie-mi voie s'o n u ­m e s c de . . . nei ce li e ruş ine s à ma i a tes te origi­n e a lor, al ta de omeni ce din c o n t r ă se fălesc cu némul lor, cu op inca d in c a r e se t rag, şi aceş t i a ch ia r sunt şi mai s t imaţi de s t ră in i , căci sun t cel pu ţ in recunoscuţ i ca sinceri .

Am avu t ocas iunea , in s cu r t a m e a şedere acolo s ă cons ta t in mul te pe r sóne frumóse s imţemin te de i m b r ă ţ o ş a r e f ra ternă şi de p ropaga rea luminei pe ca ­lea sciinţelor şi a frumóselor a r t e ; unu l din cei ma i

Anul XXIV. F A M I L I A 297

viguroşi motor i ai luminei şi primul negreşit, e I. P. S. Sa mitropoli tul Silvestru, care, cu totă vêrsta-i înaintată, e neobosit la postul seu, şi neîntrecut in mis iunea sa sfântă ; nu mai puţin interesaţi in p ro ­gresul şi desvoltarea culturei am vëdut pe dnii Eud. Hurmuzachi , Vas. Morariu, Eug. Meşederiu, părint . Procopovici , — şi o intregă pleiadă de tineri cu senti­men t e din cele mai frumóse.

D a r misiunea mea nu eră să fac mult colb prin Cernăuţ i ; trebuia să plec şi să cutreer şi alte oraşe, — nu in vr'o misiune diplomatică, or cel puţin . . . archeologică, — ci intr 'un fel de . . . art ist ică-mer-cenară .

*** Şi delà Cernăuţi , cu o brişcă j idoveseă, de astă

da tă numai cu trei cai, — ajunsei la . . . Şiret, pe lângă care v 'am spus c'ara trecut. — Şiretul e com­pus din . . . o piaţă, o biserica românéscà şi una ca­tolică, 3—4 case mari, restul tupilături. Rîul Şiretul t rece pe lângă o margine şi dă numele seu têrgului. Români , — au mai remas vr 'o 5 familii in totul .

Un club nemţesc, — dar ocupat cu Ieşi, j idani şi al te amestecături , şi

Trecui la Rădăuţi . Aci, cel intêi lucru ce-mi a t rase privirile fu piaţa colosală din centrul t ê r ­gului, cum nu avusem ancă ocasia de a_ vedé o altă asemenea prin tote oraşele in cari me oprisem ; apoi, frumósa clădire a gimnasiului cesaro-regesc, o hav ră cu doue turnur i innalte, vite de tot soiul multe şi hotelieri puţini, dar jupuitori la culme. Mai im­portant lucru in acest têrg e ia rmarocul ce se face in fiecare vinere şi la care se adună nenumăra ţ i ne­gustori şi producători , a t â t de vite cât şi de producte câmpeneşci or casnice. Popora ţ iunea ţerănescă e in major i ta te r o m â n ă ; puţini ru teni şi ungureni ; cea tê rgovétà e j idoveseă. Pr in t re cei ma i de frunte din Rădău ţ i , a m avut ocasia a face cunoşcinţa cu : dnii Elie Cărăuş , şi părintele Kelariu, ambii profesori, băr­baţ i forte meritori şi instruiţi , cari represintă acolo elementul românesc .

*** A te pune sâmbăta spre inserat in t răsură, pe

un ger de ... . (nu şciu la câte grade se fac ţur ţur i pe musteţi , chiar şi la cei ce n 'au musteţi) , a trece pr in v a d Sucéva, şi a resbate drumul până la oraşul Sucéva , in t imp de 6 ceasuri, — éta ceva ce nu cred să fie tocmai p o e t i c . . . Şi cu tote aceste aşa fu ! — Dar mai t r ecură al te 6 ceasuri după ce ajun­serăm in Sucéva, — după ce in t ra răm chiar intr 'o cameră (cu foc in sobă) delà hotelul Langer, — şi t o t ţur ţur i i de pe buze nu ni se ma i topiră. Noroc numai de-un camarad , a cărui inemuri re cu Bachus il făcu să descopere indată, şi să ne presinte o bu­telie cu o licóre roşietică, ce ne vërsà in v ine mai mult foc decât un ţentner de l emne ce ardea cu pa la lae mare in sobă.

Multe-ţi reaminteşce acest t ê rg ce astădi pare aşa de morocănos , aşa de sărăcăcios şi aşâ de puţin poet ic : Ici, u rmele unei cetăţi ce se dice a fi fost reşedin ţa lui Stefan cel mare, colea o biserică zidită de acelaş , din colo nişte ruine legendare . . . Şi 'n faţa t u tu ro r un j a n d a r m ce-ţi dice cu mul tă poli teţă : »Was wolst d u hier, mein b u b ? «

Românii aici abundeză in numër , ma i mult de­câ t in tote celelalte oraşe ale Bucovinei.

Gimnasiul e mai mult românesc , in profesori şi elevi ; t r ibunalul e in cea mai m a r e par te compus din judecător i român i ; advocaţ i , consilieri comunali , agenţi poliţieneşci, ancă sûnt in m a r e par te r o m â n i ; un însemnat numër de cler, forte inteligent, in capul căruia pot cită pe distinsul l i tera t -academician S. FI.

I Marian. Li teratura şi sciinţele ancă sunt bine repre-' sintate aici. prin persóne de mare merit ca dnii dr. I Lupu, Th. V. Stefanelli, Procopovici , Daşchevici şi

alţi bărbaţi distinşi. Un club român forte bine organisât, sub inteli­

genta conducere a "dlui Casovici ; societatea »Scolei romane«, adminis trată de dl Stefurea ; in fine un buchet intreg de dame, soţii, rude séu fiice ale frun-

: taşilor români suceveni, cari or unde se adună con-tribuiesc a înveseli şi frunţile cele mai obosite, cele mai pesimiste.

*** Ce să ve mai spun de impresiunea generală

produsă asupră-mi in cele 40—50 dile ce am zăbovit prin intréga Bucovină ?

Când eşiam inse pe peronul gărei Iţcani, ca să me urc in tren. am simţit că-mi umblă pe buze. fără de voe, nişte vechi versuri ale unui poet d i spă ru t . . .

Dulce B u c o v i n ă , Veselă g r ă d i n ă . . .

I a s s i ens i s .

M o d a . — A se v e d é p a g i n a 293. —

In nrl acesta publicăm şese modele de talie-tricot, devenite a tâ t de plăcute in lumea damelor.

Berta, potr ivi tă la corp. e de cali tate forte fină, cu frumosă decoraţ ie de şinor, in tote colorile, costă 3 fl. 60 cr.

Jmnitta, potrivită la corp, dinainte Einsatz bro­dat, cu ca ta ramă fină, in mai multe colori, preţul ö îl. 30 cr.

Regatta, de calitatea cea mai fină. potr ivi tă la corp, de colóre roşie, bordeaux şi altele, cu panglice vărgate, séu cu guler de matroz, panglică-brâu şi ca­taramă, novi ta tea cea mai plăcută, costă (i il. 20 cr.

Malilda, croi de blus, dinainte şi dinapoi Ein­satz colorat, brodat frumos, in composiţie de mai multe colori, preţul 5 fl. •

Apolonia, croi de blus, de o colore, par tea di­nainte şi cea dinapoi pr insă in creţele, panglică, brâu şi ca ta ramă, 5 fl. 60 cr.

Elfrkla, croi comod, dinapoi potrivită la corp, dinainte se pute lărgi după plac, Einsatz de mătasă, cu brodărie de mătasă in mai multe colori, preţul 5 fl. 60 cr.

Tote aceste se pot comanda la Iosif Kunz şi soţul in Oradea-mare.

L I T E R A T U R A. ŞI A R T E . Carmen Sylva, regina României , a scris despre

mórtea împăratului Frideric III o poemă alegorică, in care îl glorifică drept model de erou, mar t i r şi ca pe cel mai bun bărbat şi păr in te . Regina-poetă a trimis elegia scrisă de m â n a sa văduvei impărătese Victoria şi a rugat-o să contopescă lacremile poelei cu ale sale. Impëratésa Victoria a fost adânc impres-sionată şi a respuns poetei, că delà mór t ea bărbatu­lui ei la cet i rea acestei poeme a versa t primele la-crime uşorătore . Poema nu v a apare in publicitate.

Dl Ioan Kallódéra a dat la lumină o erudită monografie asupra Legii celor XII tabule. Lucrarea e de un mare interes sciinţific. Ea cuprinde 5 capitule, asupra originei, redacţiei definitive, caracterelor ge­nerale, materielor şi disposiţiunilor din legile celor

XII tabule, p r ecum şi un apendice cu fragmente din

298 F A M I L I A Anul XXIV.

aceste tabule . Suntem siguri, că jurişti i şi literaţii noştr i i vor preţui mult acesta lucrare.

Bustul Ini Bolintineau. Comitetul inst i tui t pen­t ru res taura rea mormêntulu i şi facerea bustului poe­tului Dimitrie Bolintinean, in comuna Bolintin-din-vale. publică o dare de séma despre lucrăr i le sale te rminate . Res taurarea mormêntu lu i şi bustul sunt gata, bustul e făcut de sculptorul Carol Storck din Bucureşci. Spre acest scop s'au făcut contribuiri şi s'a da t un concert ; regele şi regina a u dat 1000 de lei. Au mai ajutat mul t dnele Cornel ia Săvescu şi Popescu. apoi artiştii delà Teatrul Naţ ional din Bu­cureşci. Membrii comitetului au fost dnii : Pe t re Ió-nid, Anghel Dimitrescu, N. G. Rădulescu Niger, Ste­fan Velescu, Ión S. Rădulescu, Ion Athanasiad .

Colecţiunea Hurmuzachi. A apă ru t la Bucureşci , sub auspiciile Academiei Române şi cu cheltuiéla ministerului de culte, şi p a r t e a II a volumului III din documentele lui Eud. Hurmuzachi . Acest volum con­ţine documente delà 1576—1600, precum şi por t re tul lui Pe t ru Vodă.

Poesiile copiilor in l imba română , franceză şi germană, aduna te de Maria Eniu Băl teanu. Sub t i t ­lul aces ta a apăru t la Bucureşci o cărticică in for­m a t mic 8° pe 63 pagine. Cuprinde 19 bucăţ i r o m â -neşci , 20 franceze şi 13 germane. Se póté p rocura delà »Libräria şi tipografia scolelor« din Bucureşci .

Broşuri noue- Dl St. Iancu, agricultor, a publi­cat o in teresantă broşură, in care espune > câ teva din căuşele stagnaţiunei agriculturei nóst re* şi a r a t ă «ori­ginea, felul şi mijlócele de i n d r e p t a r e . « — Dl Dimitrie Botta, membru al societăţii geografice din Bucureşci , a publ icat un * Dicţionar geografic, topografic şi s t a t i s ­tic al judeţului Pu tna« .

Diaristic Luminatoriul din Timisóra a r eapă ru t şi de -acuma innainte va eşi erăş regulat de doue ori pe sep temână . — Dl Septimiu Albini, fost d i rec tor al şcolei r o m â n e de fete din Sibiiu. sus ţ inută de Asso-ciaţ iunea t ransi lvană, a in t ra t in redacţ iunea »Tribunei« şi semnézà diarul numi t ca redac tor respunsabi l . — Economistul a apăru t la Piteşci ca buletinul camerei de comerciu şi industrie de acolo

T E A T R U Ş I MUS1CÄ. Teatrul Naţional din Bnonroşoi. Anun ţa răm că

noul ministru de culte şi instrucţ iune publică, dl Titu Maiorescu, a ordonat să se facă o anche tă l a Teatrul Naţional din Bucureşci . Acuma aflăm, că in u r m a anchete i făcute de că t ră dl inspector fiuanciar Constantinescu, toţ i membri i comitetului t ea t ra l ş-ar fi da t dimisiunea. Credem, că cel puţin a unora v a fi pr imită , căci aceia nici pân ' acuma n 'au avu t loc acolo. A fost curios a vedé in locul acela şi n iş te omeni car i nici cu l i teratura nici cu ar te le nu se ocupă. Dl Ma­iorescu de sigur a re să compună comitetul din omeni competenţi in mater ie dramaturg ică ; căci este dejo-sitor pent ru autori , ea operile lor să fie apre ţ ia te de niş te omeni cari nici h a b a r n ' au de l i te ra tură . Se crede că dl Maiorescu v a face o mare modificare in ceea ce priveşce administraţ iunea Teatrului Na­ţional.

Scula de OOr a Reuniunii de cântăr i r o m â n e din Sibiiu a ţ inut in joia t recu tă esamen, in pres in ţa unui public numeros, care a aplaudat cu bucur ie a t â t producţiunile, cât şi s tă ru in ţa lăudabilă a dlui p r o ­fesor G. Dima. Elevele corului au fost elevele şcolei de fete a Associaţiunii t rans i lvane .

IHusicalii none- La N. Cosma in Iaşi au m a i a p ă r u t : »Zina I a ş u l u i c quadril le pent ru pian,'- de C. Decker, dedicat dnei Elisa Zarifopol, pre ţul 2 lei ; >Serenata« de M. Moszkowski, arangiată şi t ranscr isă

pen t ru voce şi p ian , de Anast . Petrovici , edi ţ iunea a 2-a, preţul 1 leu 50 ban i ; »De ce nu-mi vii* r o ­m a n ţ ă pen t ru voce şi pian, poes ia de M, Eminescu, musica de Carol Decker, ed i ţ iunea a 2-a, ca omagiu ded ica t a poetului M. Eminescu, pre ţul 1 leu 5 0 bani.

C E E N O U ? Şciri personale- Pr. SSa Ioan Popasu, episco­

pul de Caransebeş , se află la Kar lsbad, pen t ru re s t a ­bi l i rea sânetăţ i i sale. — Dl Alesandru D. Pâclean, delegat al Românie i , pen t ru ficsarea graniţei in t re Ardeal şi România , la punc tu l Crasna , comitatul Trei-Scaunelor ,as is tând la esamenul din Satulung delângă Bra­şov, a dăru i t şcolei 1000 de lei. — Dl dr. llarion Puşcariu as is ta ca repres in tan t al Esc. Sale mitropol i tului Mi-r o n Romanul la esamenele şcolelor din Braşov . — — Dl V. Alecsandri se află a c u m a la moşia sa Mir-ceşci ; de acolo se v a duce la Sinaia , unde v a fi ó s -pele regelui şi al reginei . — Dşora Bilcescu, din Ro­mânia , a t recut cu mare succes pr imul e s a m e n de doc tora t la facultatea de drep t din Par is . — Dl M. Cogălnicean, pe t r ece la Marienbad, pen t ru a-şi cău ta de sâneta te , — Corniţele şi comitésa de tlandra vor face pe la sferşitul lunei vi i tóre o visita la Sinaia . — Dl general Pencovici, r ep res in tan t al Românie i in comisiunea p e n t r u regularea grani ţe i in t re Ardeal şi România , a sosit la Sibiiu. — Dl Alesandru Micu, noul canonic din Blaş, la 3 I. c. s 'a in t rodus ca d i ­rec tor al gimnasiului de acolo. — Dl Petru Cirlea, cancel is t la t r ibunalul din Sibiiu, a fost numi t ad­junc t la cărţi le funduare la t r ibunalu l din Alba-Iulia. — Dl Vasilie Başota, fost j u d e c ă t o r la t r ibunalul din Alba-Iulia, a deschis cancelar ie advoca ţ i a l ă in Abrud.

Hymen Dl dr. Emil F. Negruţiu, med ic in Gherla, la 12 iulie işi v a serba cununia cu dşo ra Otilia Puşcar iri biserica gr. cat . din Betlean. In ţfiua cununie i v a comunica un t ren s epa ra t care va plecă din Gherla că t r ă Betlean la 9 o re a. m. şi din Bet­l ean v a r en tó r ce la 6 ore p . m. că t r ă Gherla p â n ă la Apahida. Cu aces t t ren vor pu t é căletori grat is to ţ i ospeţii . — Dl George Popoviei, ales p reo t gr. or', in comuna Vărăşen i din Biharea , s'a logodit cu d ra Silvia Moga, fiica dlui Elia Moga, p a r o c gr. or . in Ră-băgani şi p r o t o p o p al cercului Beinş . — Dl Trăian Barzu. asesor consistorial o rd inar in senatu l ep i t ro -pesc din Caransebeş , s'a cununa t cu d r a Maria P a r v u , fiica dlui Const . Pa rvu to t de acolo .

Şoela de fete a Associaţiunii transilvane. In s è p t ë m â n a t r ecu t ă , in dilele a n u n ţ a t e şi de noi , s 'au ţ inu t esamenele publice in şcola civi lă de fete sus ţ i ­n u t ă de Associaţ iunea t rans i lvană . A fost de faţă un publ ic numeros , compus ma i cu séma d in păr inţ i i elevelor, la car i s 'au insoţit m u l t e din damele r o m â n e de là Sibiiu. Respunsur i le elevelor a u mul ţămi t p e toţ i şi au făcut onóre corpului profesoral. Tot] in ace le dile s 'au ţ inu t şi esamenele cu elevele din şcola e lemen­t a r ă a reuniunii femeilor r o m . din Sibiiu, c a r e a s e m e ­n e a a reuşi t forte bine. I nche i a r ea anului ş co la r s'a făcut astfel : In tê iu elevele a u cân ta t , sub conduce rea d re i A. Filipescu, u n imn festiv ; apoi d i rec toru l dl S. Albini a rost i t un cuven t de incheiere ; in slerşit dl I. Popescu ş-a espr imat mul ţămirea , in numele comitetului . Devenind v a c a n t e cu 1 sep tembre a. c. st. nou la şcola civilă de fete cu in t e rna t a «Asso­ciaţ iunii t r ans i lvane pen t ru l i t e r a tu ra r o m â n ă ş i cul­t u r a poporului r o m â n * 3 postur i de inveţă tor i , d in t re car i unul va fi numi t şi d i rec tor , u n post de inve ţă -t ó r e şi postul d e d i rec toră a in te rna tu lu i , comite tu l Associaţiunii [publică concur s pen t ru ocuparea a c e ­lora .

A n u l XXIV. F A M I L I A 299

Alumneul român din Timisóra va ţine adunare es t raordinară la 9 august n. in sala mică a otelului «Principele de coronă.» Ordinea dilei : 1. Desbaterile şi o tăr i rea asupra raportului ce va intră delà corni- | s iunea alesă in ultima adunare generală, delà 27 aprile ; a. c. n., cu privire la desfiinţarea institutului, even­tua l , decă se va decide susţinerea ulterióra a insti-tu tu lu i ; 2. Alegerea de nou a comitetului alumneal ş i 3 . Disposiţiuni cu privire la modificarea statutelor in conformitate cu impunerile ordinaţiunii ministeriale.

Petrecere de veră. Inteliginţa română din Bet-han, comitatul Solnoc-Doboca, va arangiâ la 22 iulie ; n . un bal in sala casinei de acolo, in folosul bisericei şi şcolei române gr. c. din localitate : presidentul co- : mitetului arangiator e dl Grigorie Puşcariu, cassar Ioan Grec, controlor Alesandru Morar, curator prim Vasile Morar.

Internatul din Baia-mare. Societatea care are de scop a înfiinţa la Baia-mare un internat de băeţi şi care a luat numele de »Aurora« va ţine adunarea ga const i tuantă la Şomcuta-mare in 12 iulie n., in diua in care va fi acolo şi o petrecere de ve ră . Acesta societate se compune pe acţiuni, capitalul so- j cial s'a ficsat la suma de 25,000 fi., împărţită in 50O de acţiuni de câte 50 fi.

Reuniunea agronomică din Sibiiu a ţ inut la 1 iulie o adunare in comuna Selişte, in sala cea mare a şcolei noue, fiind de faţă un public numeros . Dl Eugen Brote, presidentul Reuniunii, a rostit un discurs despre ţ inerea vitelor ; părintele protopop Simeon Popescu a vorbi t despre însemnătatea reuniunilor agronomice ; ér dl profesor Dumitru Comşa a ţ inut o prelegere prac t ică despre prăs i rea şi nobil isarea pomilor. Adunarea , prin graiul dlui protopretor Liviu B r a n de Leményi, a mul ţămit dlor vorbitori pentru instruct ivele lor conferinţe.

Din Tusnád se scrie, că sesonul de băi acolo a început la l ' i u l i e ; pân ' acuma publ icul ancă nu este m a r e , dar in tote dilele se sporeşce. Proprietari i s ta ­bilimentului fac totul , pentru ca cei ce merg a-şi c ă u t ă de sănăta te in acel loc in adevër încântă tor să-şi ducă suveniri cât de dulci. S'au făcut mai multe înnoiri in interesul publicului ; musica cântă de doue ori pe di ; ér in salonul de cură doritorii işi pot găsi destule diare, intre cari şi câteva româneşci . Traiul a n c ă nu-i scump.

Românii din Basarabia o duc forte reu. Tot ce a cutropit Rusia. ' este menit morţii ; poporul basara-b ian inse este cel mai încercat dintre victimele poftei de cutropire a Rusiei. A vorbi şi a scrie româneşce nu- i este nici decum ier ta t şi e oprit a se ruga lui Dumnedeu in limba lui s t rămoşescă . Averea Româ­nu lu i basarabian a fost ancă mai puţin respectată decâ t pornirile sufletului lui, căci Rusia nu supune şi s tăpâneşce numai , ci umileşce pe cel cutropit şi apoi prin sărăcie şi miserie il nimiceşce chiar. Aşa mulţămeşce muscalul , că Românul l'a scăpat de ru­ş ine la Plevna.

Doctorul fflaokenzie, medicul englez al fostului impëra t Frideric III, este a taca t grozav de că t ră unele d ia re germane. »Norddeutsche Allgemeine Zeitung«, (Jiarul lui Bismarck, spune că Mackenzie n 'a fost nu­m a i medic, ci şi om de încredere al împărătesei şi cu to te că şciea că boia împăratului eră rac , n'a spus aces ta lui, căci şciind că a re bolă incurabilă, densul nu s'ar fi urcat pe t r o n ; vo rba eră dar să nu se declare p ré de timpuriu boia de incurabilă şi ast­fel să i se răpescă possibilitatea urcăr i i pe tron. îm­pă ra tu l Frideric, a t â t in interesul seu şi al soţiei sale , cât şi din consideraţiuni mai innal te , morale şi practice, a dorit să domnescă măca r cât de puţin. Că s'a in têmpla t acesta, este de a se mul ţămi numai

lui Mackenzie. l,)iarul lui Bismarck încheie cu urmă-tórele cuvinte : Mackenzie, chiar după spusele sale, a căutat să jóce un rol politic. Este constatat că un neînsemnat medic englez de colorit politic radical ş-a luat indrésnéla să jóce sfetnicul intim de cabinet şi să intluinţeze asupra destinelor naţ iuni i germane.» In legătură cu acestea însemnăm şi onoralul ce a primit Mackenzie. Mai bine de 300 de mii de maree. De când densul a petrecut necontenit la patul bol­navului, i s'au asignat pe di câte 80 de pundi de ster-lingi, adecă mai bine de 800 florini.

Oglinda lumei. Pacea, éta cuvèntul care sem-naleză si tuaţiunea Europei in momentele acestea. Noul impërat al Germaniei vré pace ; pentru acesta are să facă visită şi la Petersburg, vré adecă să ză-dărnicescă alianţa intre Russia şi Francia : acesta întrevedere se va face la 1.0—15 iulie ; decă va is-buti, nu va fi resbel — de-ocamdată. Pân ' atuncia statele vor s ta înarmate. — Din Londra so anunţă, că scopul principal al căletoriei impëratului Vilhelm in Rusia este de a produce un arangiament intre Austria şi Rusia. Diplomaţia recomandă drept t rans-acţiune : Austria să domineze in Serbia şi Kusia in Bulgaria. — Dl P. Carp, ministrul afacerilor străine al României, a petrecut la sfârşitul lunei t recute in Berlin, unde a fost primit de impëratul : tot atunci a avut o întrevedere cu principele Bismarck, apoi cu corniţele Herbert de Bismarck, la care a prândit ; impëratul i-a conferit ordinul Vulturului roşu, clasa I. Din Berlin dl Carp a vinit la Viena, unde a visitât pe corniţele Kalnoky, cu care a avut o lungă intre-vorbire. Din . Viena s'a 'ntors la Bucureşci, din Bucureşci s'a dus la Sinaia ca să dea séma re ­gelui despre resultatul obţinut la Berlin. Se dice, că dl Carp la Berlin a incheiat şi o invoiélà cu un con­sorţiu pen t ru cumpărarea unei sume de 100 miliöne de rentă . — Contele Stefan Károlyi, ambasadorul din Londra al Austro-Ungariei s'a re t ras din postul seu ; Maj. Sa i-a conferit marea-cruce a ordinului St. Stefan.

C. r. priv. Reunione Adriatica di Siourta in Triest La 30 1. tr. a ţ inut acesta Societate aduna­rea generală şi a serbat totodată iubileul de 50 de ani al esistenţei sale, la care a fost de faţă afară de numerose somităţ i şi dirigentul secţiunii ungare al acestui institut consilierul int. şi deputat domnul baron Frideric Podmaniczky. Locuitorii patriei nóstre au documentat to tdéuna faţă cu acest institut un vin interes, deórece acesta este unul dintre institutele care a înrădăcinat şi cultivat in patr ia nos t ră acesta forte însemnată şi binefăcătore instituţiune de asigu­răr i . Riunione Adriatica di Sicurta opereză de cinci decenii in Ungaria, şi delà începutul activităţii sale s'a bucurat totdéuna de s impat ia şi spriginul din par­tea marelui public. O urmare na tura lă a acestei bune voinţe generală a fost cont inuata înflorire şi întărire a acestui insti tutut, astfel, că a c u m a este unul din­tre cele mai mar i şi însemnate inst i tute ale monar -chiei austr . ung. şi conducători i presenţ i ai acestei societăţi oferă garanta că-şi v a păs t ra şi mai depar te aceeaş posiţ iune, care i-a succes a ş-o câştigă prin o pur tare prevani tóre , punctuală şi consciinţiosă. Din darea de sémà pe anul 1887 estragem următorele date mai impor tan te : Asigurările pe vieţă contrac­tate in anul 1887 se urcă la suma de 9.657,496 florini capital şi 33,037 fi. rente . Fondul de asigurare este cu finea anului de 45.555,050 fl. capitul şi 120,803 fl. rentă şi a r a t ă o sporire de 3.750,286 fl. capital şi 28,717 fl. rentă . Vinitul premielor a fost de 2.082,231 fl. şi a în t recu t pe acel din anul precedent cu 326,274 fl. Pen t ru caşuri de mor te şi v ie ţă a ajuns spre distr ibuire 831,815 fl. şi afară de aceea s'a reservat

300 F A M I L I A Anul X X I V

net to 221,206 fl. Réserva premielor este de 9.043,103 fl. şi a ra ta faţă cu anul t recut o spor i re cu 887,887 fl. Intrarea pentru premiile de asigurare contra caşurilor elementare se urcă la 8.015,810 fl., pentru con t ra asigurări s'a cheltuit 3.280,539 fl. Păgubile au costat 5.939,822 fl., dintre cari a apar ţ inut 2.324,105 fl. contra asigurărilor. Afară de acestea a trebuit să se reserveze pentru daune neresolvate ne t to 211,296 il. Réserva premiilor pen t ru contul propriu este de 1.477,012 fl. pentru asigurări contra incendiului 10,829 fl., pen t ru asigurări de t ransport , réserva spe­cială pentru asigurări in contra grindinei in suma de 450,000 fl., a remas neschimbată . Portofoliu pre­miilor pe diorià s'a urcat la 18.606,845 fl. — Despă­gubirile făcute de cătră societate delà esistenţa ei incóce se u r că la suma de 141 milióne florini. Bi­lanţul total se incheie cu un profit de 292,391 fl. 08 cr., din cari după scădementul împărţir i lor după sta­tute şi a altor 10.000 fl., car i din incidentul, că a împlinit soci ta tea 50 de ani de esistenţa, s'a dedicat cassei de economii şi de ingrigire a amploiaţilor, s'a hotărî t împăr ţ i rea unei dividende de 52 fl. Societatea posede cu ul t ima decembre 1887 (afară de capitalul acţiilor de 4 milióne fl. cu solvirea de 1.600.000 fl. in bani) reserve in suma de l l * / a milióne florini.

Soiri scurte. Serbările Miron Costin din Iaşi au p ro ­dus uii vinit brut de 13,000 lei, din cari se speră că cel puţin 8000 vor remâné pentru s tatuă. — Curia r. a r e s -piiis recursul de null i tate al dlui Ioan Popa, r edac ­torul »Calicului« şi astfel t r ebue să plătescă a m e n d a de 100 fl. — In archidiecesa Sibiiu adunări le generale ale reuniunilor inveţătoreşci se vor ţ ine in feriile de veră. — Palatul universităţii din Iaşi se v a construi după modelele cele mai noue, lua te delà univers i tă­ţile germane, franceze şi aus t r iace . — Din Asilul Elena Bómna delà Bucureşci in curênd se vo r m ă ­ri ta erăş cinci fete orfane. — La Iaşi in t re candi ­daţi i la esamenele de bacalaureat (matur i ta te) au fost şi câteva domnişore şi anume : Burada, Atanasiu, Negruzzi, Davidei, Samsonovici şi Teodorini. — Cinci-spredece ingineri au sosit in 2 iulie la Orşova, ca să elaboreze planuri le amenunţ i te pentru lucrăr i le de minare şi de regulare ale cataracte lor delà Pór ta -de-fer. — Cel mai renumit şachist, Zuchertort , a murit de curênd la Londra — La gimnasiul de stat din Sibiiu au studiat in anul şcolar t recut 124 de t ineri r o m â n i ; numerul to ta l al s tudenţi lor a fost 280. — Br. Hirsch a dăruit 12 milióne fl. pentru şcolile j idoveşci din Gahţia: suma acesta se va plăti la 2 decembre, când Maj. Sa îşi va serba iubileul de 40 de ani ai suirii sale pe tron.

Necrolog. Ioan Görög a reposâ t la Reghin, in 3 iulie, in etate de 36 ani, jelit de fraţii şi su ror i l e : vëd . Ecateriua Şceopul, Elena Barbu, Soţia Neagoş, luliu şi Maria şi de cumnaţi i Patr iciu P. Barbu şi Pet ru Neagoş. — Netti Ciorbea n. Frâncu, soţia p r e o ­tului Simeon Ciorbea din Ponor lângă Offenbaia, a incetat din vieţă la 17 junie .

Rebus. De I o a n G â n d e a .

ini ini ini ini ini ini

ini ini ini im ini ini im

R O M A N I I . ini ini ini ini ini ini

ini ini ini ini ini im ini im u n

Terminul de deslegare e ;30 iulie. Ca to tdéuna şi de as t ă -da tă se v a sorti o ca r te in t re deslegători.

Deslegarea ghicitórei de litere din n r . 1 1 :

L i 0 N

e E I u

a A B m

G a 1 A

Literele cetite cruciş dau n u m e l e : »Cain şi Abel«, rêndul prim »Lyon», l i terele finale, ceti te de sus in jos , »Numa«, rêndul ultim »Cala«, ér l i terele iniţiale cet i te de sus in jos » L e a c *

Deslegare bună ni-a sosit de là dómnele şi dom-nişorele Maria Popescu, Maria Crişan, I r ina Poru ţ iu , Sofia Cerchez, Ana P o p .

Premiul a fost dobândi t de dşo ra Maria Cr işan .

Poşta Redacţiunii. In sesonul băilor, l a d o r i n ţ a

a b o n a ţ i l o r n o ş t r i c a r i p e t r e c l a b ă i , c u p l ă c e r e l e v o m e s p e d á fóia u n d e d o r e s c . T o t o d a t ă r u ­g ă m p e c e t i t o r i i n o ş t r i d e l à b ă i , s ă n e t r i m i t ă d e a c o l o s c h i ţ e d e s p r e t r a i u l c e d u c .

Beatrice. S u r p r i n d e r e a n e ­p l ă c u t ă a d v . ş i n o u e n e - a p r o ­

d u s a c e e a ş s i m ţ i r e Ş i r e l e a c e l e s e v o r ş t e r g e ş i p o e s i a v a eş i ' n c u r ê n d ; c e a l a l t ă s ' a p u s l a d o s a r

Rugare. A v ê n d t r e b u i n ţ ă de u n c u r s c o m p l e t d in » A m -v o n u l » lu i Popf iu , r u g ă m p e ' a c e i a c a r i ni-1 p o t p u n e l a d i s p o -s i ţ i e , s ă n e c o m u n i c e c o n d i ţ i u n i l e v e n d ă r i i .

Frătăuţi. A m p r i m i t c u p l ă c e r e . V a u r m a c â t d e c u r ê n d .

Călîndarul séptémánei. Piua sept , Că l indaru l vechiu Căl ind n o u

D u m i n e c a 2 d u p a R u s a l i i , E v . d e l à M a t e i u c. 4 , s t . 1 8 , gl . 1, a invTST.

91 1 0 . 11 12i 131 14 i

Dumineca Luni Marţi Mercuri Joi Vineri S â m b ă t ă

2 6 C u v . David 27 Cuv. Samson 2>VChir. si Ioanu 29 f Petru si Pavel 3 0 f Sob. SS . Apost.

l 'Cosma si Camian 2 Vest. Preacura te i

Chilian Luisa Amalia Pius Henric Margareta Bonaven tu ra

Semestrul prim se 'nebele cu numeru l acesta . Rugăm pe toţ i aceia , ale că ro r a b o n a m e n t e espiră a c u m a şi v r e u să a ibă fóia n ó s -t r ă şi ' n viitor, să-ş i facă abonamen te l e de t impuriu, căci no i numai cu a b o n a m e n t e plă t i te regulat ina in te p u t e m susţ ine fóia.

B^T* §JSF* Cei ce n 'au obiceiul d'a plăti re­gulat , b inevoiescă a-şi aduce aminte , că pr in neregu-l a r i t a t ea lor ne impedecă d'à pu té réal isa unele îm­bunătă ţ i r i , ce sunt tocmai in in teresul abonaţ i lor .

Êr aceia cari nu mai vor să fie abonaţi, şi cari in urmă află că este cuviincios a nu plăti abonamentul foii ce primiseră, sunt rugaţi a ne innapoiă numerul acesta ori a ne inşeiinţă prin o cartă poştală, ca să-i ştergem din registrul abonaţilor, spre a nu ne mai în­curca socotelile.

Propr i e t a r , r edac to r r e s p u n d ă t o r şi ed i to r : IQSIT VULCAN Cu t i p a r i u l l u i O t t o H ü g e l i n O r a d e a - m a r e .