„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt ... septembrie.pdf · atunci când am...

„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron Costin

Anul VII / Nr. 73 / Septembrie 2010 – www.primaria-mizil.ro – Fondator Emil PROŞCAN

Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil u Se distribuie gratuit

POŞTALIONUL

– Stimate domnule primar, pentru că ur-mează două evenimente culturale devenite dejatradiţionale pentru Mizil – Concursul Naţionalde Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia”(ediţia a IV-a) şi Festivalul Naţional de MuzicăFolk „In memoriam – Tatioana Stepa” (ediţiaa II-a), vă propun să începem interviul nostru cuo scurtă retrospectivă pe acest subiect.

– Totul a început în octombrie 2004,atunci când am înfiinţat Cenaclul Literar „Aga-tha Grigorescu Bacovia”. A urmat revista cultu-rală „Fereastra”, pe care am încercat să o per-fecţionăm, azi apărând în 24 - 28 de pagini, for-mat tabloid, cu o periodicitate lunară. După treiani am editat o antologie de cenaclu şi tot în acelan, 2007, am organizat prima ediţie a Concur-sului Naţional de Literatură „Agatha Grigo-rescu Bacovia”, ediţie câştigată de talentatapoetă Aida Hancer. În 2008 am editat primul„Almanahului cultural” al Mizilului, publica-ţie ce a devenit o „emblemă” a sărbătorilor fie-cărui sfârşit de an. Între timp, pentru a avea un„centru de comandă” am înfiinţat AsociaţiaCulturală „Agatha Grigorescu Bacovia”. Prinaceasta şi prin revistă, cu toate că resurselemateriale au fost mai mult decât modeste, am re-uşit să stabilim relaţii de colaborare cu oamenideosebiţi: Adrian Păunescu, Fănuş Neagu,regretatul Grigore Vieru, Gheorghe Istrate,Passionaria Stoicescu, Florentin Popescu,Nicolae Băciuţ (redactorul-şef al revistei „VatraVeche”, din Târgu Mureş), Aurel Pop (redac-torul şef al revistei „Citadela” – Satu Mare),Dan Brudaşcu (redactorul-şef al revitei clujene„Cetatea Culturală”), Gheorghe Neagu (redac-torul-şef al revistei vrâncene “Oglinda literară”),Adrian Botez, Ion Roşioru, Marius Chelaru,Cristi Dumitrache (redactorul-şef al revistei„Pagini Româneşti în Noua Zeelandă), MariaDiana Popescu (redactor la revista Agero dinSttudgart) etc.

Un loc aparte îl ocupă, în sufletele mi-zilenilor cea care a fost marea cântăreaţă demuzică folk Tatiana Stepa, prezentă la multe dinmanifestările noastre culturale, încă de la înfi-inţarea cenaclului. Anul acesta, pe 1 octombrie,

o vom readuce în gândurile noastre, prin mo-mentele pe care i le vor dedica prieteni ei şi ainoştri, începând cu Cătălin Stepa, fiul artistei,care i-a promis mamei sale, la nedreapta des-părţire, că va urca în scenă. Îi vor fi alături numede referinţă ale folk-ului românesc: NicuAlifantis, Raul Cristea şi Constantin Niculae,Maria Gheorghiu, Mircea Vintilă, MagdaPuşkaş, Emeric Imre, Florin Chilian, GeorgeNicolescu, Ion Marinescu Ţurlă, Nicu Zota şi,posibil, Victor Socaciu. E un „regal” artistic, pecare memoria Tatianei Stepa îl merită cu prisos-inţă.

– În dimineaţa aceleiaşi zile (1 octom-brie a.c.) va avea loc şi festivitatea decernăriipremiilor la concursul literar. Ce ne puteţi spunedespre acest eveniment?

– Cu toate că în momentul în care dis-cutăm nu s-au încheiat înscrierile, am depăşit,deja, cifra participanţilor de la ediţia precedentă(204). Şi, cred eu, nu numai numeric, ci şi valo-ric. Iată doar câteva amănunte, să le spunem...interesante: Participă la concurs români dinNoua Zeelandă, Anglia, Germania şi din Repu-blica Moldova. 17 concurenţi sunt membri aiUniunii Scriitorilor, 2 sunt regizori, unul muzi-cian. Îmbucurător este şi faptul că se „bat” pen-tru premii foarte mulţi autori tineri, al căror ta-lent mă face să regret că nu putem acorda premiimai multe şi mai substanţiale. Cei ce vorbescdespre un impas al culturii nu au decât să ci-tească antologia concursului de anul trecut, careva fi lansată în cadrul festivităţii de premiere,sau numărul din septembrie al revistei „Fereas-tra”, dedicat integral actualei ediţii. Impasul nuexistă decât la nivelul „oficial” al culturii, nu lacel al talentului...

– Să trecem de la cultură la cotidianaluptă pentru existenţă...

– Nu înainte însă de a adăuga faptul căMizilul mai are încă un concurs naţional, orga-nizat de Liceul Grigore Tocilescu, în parteneriatcu mai multe instituţii, printre care şi PrimăriaMizil. Este vorba de Concursul Naţional deEpigramă şi Poezie „Romeo şi Julieta la Mi-zil”, ajuns, şi acesta, la ediţia a IV-a. După cumnu trebuiesc uitate succesele naţionale şi interna-ţionale obţinute de elevii de la Clubul Copiilor,în concursurile de pictură şi grafică. Sigur, înspatele acestor rezultate este munca unor oamenideosebiţi, cum sunt – de exemplu – profesoriiBădicioiu Laurenţiu şi Marian Frangulea.

– Ascultându-vă îmi vine să cred căexistă două lumi paralele. Una, reconfortantă, atransfigurării artistice şi cealaltă a realităţii ce-nuşii, în care până şi speranţa se pregăteşte să

moară.– Din păcate, da... Sărăcia a atins cote

de neimaginat. Doar puterea de suportabilitate,proverbială, a românilor, a făcut să nu ne con-fruntăm, deocamdată, cu mişcări de protest vio-lente. Oamenii îşi caută un rost, cu disperare, cuumilinţă aproape... Se spune că şi lenea ar fi ocauză a sărăciei noastre. Dar cum vă explicaţiaprecierile de care se bucură românii cinstiţi,plecaţi la muncă în străinătate. Sau „aspirarea”specialiştilor români în economiile occidentale,acolo unde „ecusonul” cu identitatea generică„român” este o garanţie pentru performanţă.

– În faţa acestor realităţi dure, cum sedescurcă administraţiile locale. În fond cinepleacă, pleacă... Trăim în Uniunea Europeană...

– Aş spune că, după ce am dus în spateproblemele oamenilor, noi, cei din administraţiapublică am devenit... oaia neagră a „reformei”.S-a vorbit despre autonomie locală... şi vineguvernul şi spune: daţi afară atâţia oameni, luaţi-le celor care rămân 25 la sută din salariu, luaţi-le bonurile de masă!... Cu alte cuvinte eu îi iau25 la sută din venituri şi unui chiulangiu şi totatât unui funcţionar de elită (vă garantez căasemenea oameni încă există). Ce ce rezultatenu e greu de imaginat. Evident că oamenii valo-roşi au toate şansele să găsească alte oportu-nităţi, iar în primării vor rămâne să lucreze... ceicare nu au încotro. Pe urmă gândiţi-vă cum îipoţi spune unui om, care mai are 2 ani până lapensie, că: „De mâine...”. Cum poţi să-l priveştiîn ochi, după zeci de ani în care şi-a rupt pantofiipe străzile oraşului, ca să se achite de oibligaţii-le lui mărunte, de care – totuşi – depindeau pro-blemele edilitare ale localităţii.

– Ce veţi face în această situaţie?– Ceea ce e posibil şi ceea ce trebuie.

Mai există o fărâmă de speranţă. Când se vorbeadespre „luminiţa de la capătul tunelului” nu bă-nuia nimeni că tunelul coboară într-o prăpastie.Acum ne aflăm aproape de punctul zero. Adicălocul din care trebuie să reînceapă totul; cu mun-că, cu sudoare, cu sacrificii. Dar, îi rog pe toţiconcitadinii mei să înţeleagă măcar două lucruri:că e nevoie să fim solidari şi că, atunci cândobţinem bani europeni, aşa cum s-a întâmplat încazul modernizării Cartierului Tei, e aberant săpună fiecare pe primul plan interesul particular,nu pe cel general.

Iată un singur exemplu: mulţi vârstnicinu vor să se amenajeze locuri de joacă pentru că- nu-i aşa - copiii sunt gălăgioşi. Şi atunci ce săfacem cu ei? Să-i închidem în buncăre? Să-iexpulzăm într-o lume fără copilărie? Sau. multmai simplu, să-i educăm şi să-i înţelegem...

Mai există o fărâmă de speranţă...Mai există o fărâmă de speranţă...Interviu cu dl. Emil Proşcan, primarul oraşului Mizil - realizat de Lucian MĂNĂILESCU

Nr. 73 / Septembrie 2010 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru şi agricultură interior 29 Registratura şi arhiva interior 16Caserie buget-contabilitate interior 26Impozite şi taxe - persoane juridice interior 21 ( 250 390)- persoane fizice interior 24- caserie interior 19Poliţist comunitar de serviciu interior 23

ETAJUL 1

Investiţii, integrare europeană, achiziţii publice şi marketing interior 18 (251 373)Administrare patrimoniu şi mediu interior 30Stare civilă interior 28 Resurse umane şi audit public intern interior 38Administraţie şi gospodărire comunală interior 34Informatică interior 37Administraţie publică interior 13Buget-contabilitate interior 22 (251 230)Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMĂRIEI

Relaţii cu presa - ,,Poştalionul,, - (252 722)Poliţia comunitară -poliţist comunitar de serviciu interior 31Serviciul public de asistenţă socială interior 20 ( 250 020)

Piaţa, obor - (250 132)Casa de cultură - (250 026)Biblioteca - (250 897)Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor - ( 253 309)Serviciul public de gospodărire comunală interior 32 (250 885)Cantina interior 35Serviciul public de producere şi furnizare a energiei termice - (253 335)

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai puţin Registratura, Impozite şi taxeşicare au program până la 13.30

Audienţe

Primar - luni: 10.00 - 14.00

Viceprimar - marti: 10.00 - 14.00

Secretar - joi: 10.00 - 12.00

Dir. Executiv - joi: 10.00 - 12.00

ÎN SLUJBA TA, OMULE !

Noua Piaţă agro-alimentarăa oraşului se află în faza ultimelor re-tuşuri. Lucrarea, începută în 2009 defirma S.C. Anita S.R.L Mizil esteuna modernă şi funcţională iar re-prezentanţii proiectantului (CONSPROIECT Ploieşti) apreciază, fărărezerve, calitatea lucrărilor.

„Volumul investiţiilor – nespune dl. economist CochirleanuValerică – se ridică la 900 000 deeuro, dar, faţă de proiectul iniţial amreuşit să prindem în sistematizare în-treaga zonă. Suprafaţa construită estede 1000 m2 la etaj şi 1200 m2 la par-ter, diferenţa datorându-se extinderiiparterului până la nivelul vechii clă-diri administrative a pieţii, care a fostreabilitată şi modernizată.

Am reuşit, totodată, să în-cadrăm în aspectul arhitectonic toatechioşcurile şi magazinele din zonă,ale căror faţade au fost refăcute.

La etaj vor funcţiona 44 demicro-magazine, cu suprafeţe de 8sau 16 m2, pentru aprovizionarearaioanelor de la etaj clădirea fiindprevăzută cu lift şi două scări de ac-

ces. Aprovizionarea se va face prinspatele clădirii, unde a fost creată orampă specială destinată descărcăriimaşinilor şi manipulării mărfurilor..

La parter, pentru a diminuaefectul vântului şi al intemperiilor,două laturi s-au închis şi, în perspec-tivă,ne-am propus ca tot parterul săfie închis, pentru a asigura condiţiioptime de desfăşurare a activităţilorcomerciale, indiferent de anotimpsau de starea vremii.

Nu mai e cazul să vă spun cătoate utilităţile, de la aerisiri la insta-laţiile de apă canal sau compartimen-tare, sunt astfel concepute încât săasigure respectarea tuturor regulilorde igienă şi deservire civilizată a ce-tăţenilor. Sperăm ca, prin selectareaatentă a comercianţilor şi prinfavorizarea producătorilor direcţi, sădetermine şi o scădere a preţurilor.

Îmi place să cred că nouapiaţă va fi şi peste... 100 de ani, o„etichetă” reprezentativă pentrucomerţul oraşului”.

La dispoziţia cetăţenilorAveţi probleme cu autorităţile locale sau altfel de probleme?Vreţi să-mi semnalaţi un abuz comis de un funcţionar public al

instituţiei?Nu aţi fost tratat cu respectul cuvenit de vreun angajat al Pri-

măriei?Doriţi să mă sesizaţi în legătură cu o problemă serioasă, cu

implicaţii deosebite în viaţa oraşului sau a dumneavoastră?Vreţi să propuneţi o anumită soluţie pentru rezolvarea unor

probleme ale colectivităţii?

Telefonaţi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808,scrieţi-mi pe adresa Bulevardul Unirii, nr. 14 – Mizil, sau utilizaţi adresade e-mail [email protected].

Instituţia Primăriei trebuie să fie: „În slujba ta, omule!”

Emil PROŞCAN,Primarul oraşului Mizil

Un „termen de garanţie”

PIAŢĂ PENTRU O SUTĂ DE ANIPIAŢĂ PENTRU O SUTĂ DE ANI

Pagina 3 Nr. 73 / Septembrie 2010

Pe data de 29 iulie a.c., înprezenţa conducerii Primăriei, şi a re-prezentantului Instituţiei PrefectuluiJudeţului Prahova, dl. consilier San-du Sorin – din cadrul Direcţiei juri-dice, 15 din membrii Consiliului Lo-cal Mizil s-au întrunit în şedinţa ordi-nară, sub preşedinţia de şedinţă adomnului consilier Minea Victor, şe-dinţa având următoarea ordine de zi:

1. Aprobarea proceselor ver-bale ale şedintelor din data de 24. 06.2010, 16. 07. 2010 şi 19. 07. 2010;

2. Proiect de hotărâre privindaprobarea Raportului cu privire la ac-tivitatea asistenţilor personali ai per-soanelor cu handicap grav, la data de30 iunie 2010;

3. Proiect de hotărâre privindunele măsuri de aplicare a prevederi-lor Legii nr. 416/2001;

4. Proiect de hotărâre privindasocierea oraşului Mizil cu ConsiliulJudeţean Prahova în vederea reali-zării unor obiective de interes public;

5. Proiect de hotărâre privindrectificarea bugetului local al oraşuluiMizil pe anul 2010;

6. Proiect de hotărâre privindaprobarea contractării unei finanţăriirambursabile interne, în valoare de13. 780. 000 lei ;

7. Proiect de hotărâre privindaprobarea normativelor de consum acarburanţilor pentru autoturismele dindotarea Primăriei oraşului Mizil ;

8. Proiect de hotărâre privindaprobarea închirierii prin licitaţie pu-blică a terenului în suprafaţă de 18 m2,aparţinând domeniului privat aloraşului Mizil, situat în extravilan(Tarlaua 10, parcela A 198/2);

9. Proiect de hotărâre privindvânzarea prin licitaţie publică a tere-nului în suprafaţă de 947 m2, situat înintravilanul oraşului Mizil, str. Para-lela 45, nr. 2-4, teren ce aparţine do-meniului privat al oraşului Mizil;

10. Rediscutarea proiectuluide hotărâre privind concesionareaprin negociere directă a suprafeţei deteren de 150 m2, situată în Mizil, str.Teilor, nr. 4 Bis, teren proprietate pri-vată a Oraşului Mizil, D-lui. BănicăAdrian pentru extindere locuinţă;

11. Proiect de hotărâre pri-vind vânzarea prin licitaţie publică aterenului în suprafaţă de 97,50 m2, si-tuat în intravilanul oraşului Mizil, str.Mihai Bravu nr. 193, teren ce apar-ţine domeniului privat al oraşului;

12. Proiect de hotărâre pri-vind darea în administrarea ClubuluiSportiv Orăşenesc Mizil a Stadionu-lui de fotbal, proprietate publică aoraşului Mizil;

13. Proiect de hotărâre pri-vind aprobarea suplimentării unorposturi în structura organizatorică a

Spitalului Orăşenesc „Sfânta Filof-teia” Mizil.

14. Diverse. Supusă la vot ordinea de zi a

fost aprobată cu unanimitate de vo-turi.

După discutare şi avizare,proiectele de hotărâre au fost supusela vot şi au fost aprobate cu unanimi-tate de voturi, cu excepţia proiectul dehotărâre privind unele măsuri de apli-care a prevederilor Legii nr.416/2001,care a fost adoptat cu 14voturi pentru şi 1 împotrivă (dl. IlieGigel).

La punctul „Diverse” au fostluate în discuţie: solicitarea d-lui. Do-bre Ilie administrator al firmei S.C.Pin Serv S.R.L prin care solicită în-chirierea suprafeţei de teren de 14 m2

din suprafaţa incintei în care se vândpăsări, care a fost adoptată de Con-siliul Local cu unanimitate de voturişi Referatul de specialitate al d-neiSilvia Pricop, Şef Serviciu Impozitesi Taxe, prin care solicită majorareataxei speciale de salubrizare cu influ-enţa provenită din creşterea cotei deT.V.A care a fost adoptată de Consi-liul Local cu unanimitate de voturi

JPe data de 4 august a.c., în

prezenţa conducerii Primăriei, 14 dinmembrii Consiliului Local Mizil s-auîntrunit în şedinţa extraordinară, subpreşedinţia de şedinţă a domnuluiconsilier Paşol Nicolai, şedinţa avândurmătoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privindmodificarea organigramei şi a ştatuluide funcţii al aparatului de specialitateal Primarului oraşului Mizil şi ale ser-viciilor publice de interes local dinsubordinea Consiliului Local al ora-şului Mizil;

Supusă la vot, ordinea de zi afost aprobată cu unanimitate de voturi.

După discutare şi avizare,proiectul de hotărâre a fost supus lavot şi a fost aprobat cu unanimitate devoturi.

JPe data de 13 august a.c., în

prezenţa conducerii Primăriei, 15 dinmembrii Consiliului Local Mizil s-auîntrunit în şedinţa de îndată, sub pre-şedinţia de şedinţă a domnului con-silier Paşol Nicolai, şedinţa având ur-mătoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privindrectificarea bugetului local al oraşuluiMizil pe anul 2010

Supusă la vot, ordinea de zia fost aprobată în unanimitate .

După discutare şi avizare,proiectul de hotărâre a fost supus lavot şi a fost aprobat cu unanimitate devoturi.

Victoria Panait

Al şaptelea program-cadrupentru cercetare şi dez-voltare tehnologică al U-

niunii Europene include un pro-gram special pentru întreprin-deri mici şi mijlocii (IMM-uri).Programul de cercetare în bene-ficiul IMM-urilor are următoa-rele obiective:

4 Stimularea IMM-urilor sau a asociaţiilor de IMM-uri care vor să-şi externalizezeactivităţile de cercetare;

4 Dezvoltarea şi coor-donarea sprijinului oferit IMM-urilor la nivel naţional;

4 Finanţarea măsurilorde sprijin.

Informaţii mai detaliatedespre acest sistem de finanţaresunt disponibile la adresa elec-tronică: http://cordis.europa.eu-/fp7/-capacities/research-sme_en.html

Sunteţi interesat??Sunteţi interesat??

Cordis, serviciul co-munitar de informare privindcercetarea şi dezvoltarea, estesursa oficială de informaţii des-pre cererile de propuneri pentruAl şaptelea program-cadru.

Principalele scopuri ur-

mărite sunt:6 facilitarea participă-

rii la activităţi europene de dez-voltare a cercetării şi tehnolo-giei;

6 ameliorarea exploa-tării rezultatelor din cercetare,în sectoare esenţiale pentrucompetitivitatea în Europa;

6 promovarea disemi-nării cunoştinţelor care stimu-lează performanţa în între-prinderi;

6 promovarea acceptă-rii noilor tehnologii în societate.

Cordis (http://cordis.europa.eu, este un serviciu on-line gratuit administrat de cătreOficiul pentru Publicaţii al Uni-unii Europene) vă trimite noti-ficări automate prin e-mail pen-tru cererile de propuneri publi-cate în domeniul care vă intere-sează, vă ajută să căutaţi parte-neri şi să vă publicaţi propriulprofil de căutare, vă pune la dis-poziţie pachetul complet de in-formaţii pentru fiecare cerere depropuneri de care aveţi nevoie şivă permite să trimiteţi propu-nerea dumneavoastră online..

Mirela STOICA Tiberiu RÂNCEANU

O şansă pentru I.M.M.-uriO şansă pentru I.M.M.-uri

Cum să participaţi laproiectele de

cercetare europene

Şedinţele Consiliului LocalŞedinţele Consiliului Local

Viza de reşedinţă se aplică per-soanelor care, din diferitemotive, locuiesc în altă partedecât acolo unde au domiciliulstabil ( muncitori sezonieri,elevi, studenţi, persoane carelocuiesc în gazdă, etc)Dacă v-aţi mutat temporar, estebine să declaraţi acest lucru laS.P.C.L.E.P. în raza localităţiiunde locuiţi temporar.În acest fel, sunteţi mai uşor degăsit dacă se întamplă ceva.Menţiunea de reşedinţă seînscrie în actul de identitate lacererea persoanei fizice carelocuieşte mai mult de 15 zile laadresa la care are domiciliusecundar.Modalitatea de acordare a vizeide reşedinţă este prevazută deOG nr. 97/2005 si HG nr.1375/2006.Acest lucru nu e valabil dacă v-aţi mutat definitiv. În acest caz,trebuie să vă schimbaţi adresatrecută în carte de identitate.Cel interesat de înscrierea vizeide reşedinţă în cartea de identi-tate trebuie să completeze ocerere pe care, însoţit de propri-etarul locuinţei, o va depune laS.P.C.L.E.P. din localitatea de

care aparţine.Persoanele care îşi schimbă tem-porar domiciliul sunt obligate săceară înscrierea în cartea deimobil la noua locuinţă, în ter-men de 15 zile de la mutare.Potrivit legii, în situaţia în careaceasta dispoziţie nu esterespectată şi sunteţi găsit fărăviza de reşedinţă, puteţi fisancţionat cu amendă de la 40lei la 80 lei.Care sunt actele necesare :- cererea pentru înscriereamenţiunii privind stabilireareşedinţei, care va fi pusă la dis-poziţie gratuit de serviciul deevidenţă ;- actul de identitate în careurmează să se înscrie menţiuneade stabilire a reşedinţei ;-documentul cu care se facedovada adresei (contract de vân-zare-cumpărare, închiriere,comodat, etc);-4 timbre fiscale x 1 leu.ATENŢIE : viza de reşedinţă nuse mai aplică pe buletinele vechi( cu file ), ci numai pe cartea deidentitate!Jr. Mirela BONCIOG

Jurist Mirela BONCIOG

Ce trebuie să ştim despre viza de reşedinţă

GHID LEGISLATIV

TIPOGRAFIETIPOGRAFIE

Executăm la comandă ziare, reviste, agende, broşuri,postere, calendare, tipizate, formulare financiar contabile.

Informaţii suplimentare la telefonul: 0766 272 950.


Purtând în suflete culorile verii, ne reîn-tâlnim, în prag de toamnă, în faţa unui nou înce-put. Filele întoarse din calendarul ajuns în lunaseptembrie ne fac să rememorăm primele zile deşcoală din viaţa fiecăruia dintre noi cu emoţiile,sfiala şi optimismul pe care cu toţii le-am trăit ande an în acest anotimp.

La fiecare început de an şcolar, indife-rent dacă suntem elevi, părinţi, bunici sau profe-sori, sperăm ca acesta să fie mai bun ca anii pre-cedenţi. Începutul unui nou an, dincolo de mo-mentul festiv şi al bucuriei că o nouă generaţiede şcolari păşeşte pentru prima dată pragul şco-lii, ne reaminteşte că a sosit momentul să urcămîncă o treaptă spre maturitate, spre cunoaştere!

Chiar dacă ni s-au părut scurte, zilele devară ale vacanţei au trecut în zbor şi acum ne ui-tăm cu mirare şi realizăm că iar începe anul şco-lar. Asta binenţeles cu toate plăcerile şi neca-zurile pe care le trăim cu toţii în funcţie de situ-aţia în care ne aflăm: preşcolari, elevi, părinţisau profesori.

Pentru a vă sprijini în cunoaşterea con-diţiilor în care începe acest an nou şcolar în uni-tăţile de învăţământ ale oraşului Mizil, am efec-tuat o serie de investigaţii atât în rândul cadrelordidactice şi de conducere cât şi în rândul elevi-lor.

A rezultat că din cele patru unităţi pre-şcolare, cele trei şcoli şi două licee, o singurăunitate, respectiv, Şcoala nr. 3, „Sfânta Maria”,se confruntă cu unele greutăţi pe care încercămsă vi le prezentăm în continuare.

Din discuţia pe care am avut-o cu dom-nul director Tomescu Ion, acesta ne-a relatat ca-re este situaţia actuală, relatare pe care o repro-ducem mai jos:

„Din pricina lucrărilor de renovare aşcolii, care au început în luna februarie 2010 şicare au suferit pe parcurs o serie de stagnări şi

întârzieri, este posibil ca noul an să nu se des-făşoare în cele mai bune condiţii ca anii prece-denţi. Vom fi nevoiţi să luăm o serie de măsuripentru a asigura calitatatea învăţământului aşacum se cuvine, iar pentru acest lucru, în cazul încare lucrările vor mai întârzia, programul de în-văţământ v-a fi adaptat condiţiilor practice exis-tente pe teren - inclusiv introducerea unui nouschimb dacă v-a fi necesar. Mai exact vom în-cerca să repartizăm elevii în clădirea cu gră-diniţa, unde sperăm că vom reuşi să rezistămpână când lucrările se vor finaliza. Şi sperăm caacest lucru să se întâmple cât mai repede. Aces-tă situaţie este destul de grea atât pentru noi câtşi pentru elevi şi părinţi. Pentru a evita în-târzieri în începerea anului şcolar vom fi nevoiţisă aplicăm această soluţie”.

Pentru a vă informa asupra modului încare s-au pregătit o parte din elevi pentru trece-rea în noul an şcolar care îi aşteaptă, am iniţiatun scurt sondaj de opinie pe care vi-l prezentămîn continuare.

Pătraşcu Andreea (clasa a 12-a, LiceulGrigore Tocilescu, Mizil)

„Vacanţa a fost destul de scurtă. O pă-rere generală...! Noul an şcolar ne bate la uşă şiel v-a începe în curând. Este nevoie de foartemultă pregătire având în vedere anul greu carene aşteaptă mai ales pe noi, cei care ne pregă-tim să părăsim băncile şcolii, un an decisiv potspune. V-a fi greu cu siguranţă, foarte multeemoţii. Eu aştept ca anul acesta să am rezulta-tele pe care le doresc şi multă forţă de muncă!Să nu uităm, mai multă înţelegere din parteaprofesorilor”.

Gheorghe David Ştefan (clasa a 11-a,liceul Grigore Tocilescu Mizil)

„În general ne-am fi dorit o vacanţămai lungă. Am avut timp şi de distracţie daracum trebuie să ne găndim serios la ce ne aş-

teaptă. Ce vrem de la noi. Rezultatele să fie multmai bune. Aştept ca anul acesta să fie un an pre-gătitor pentru cel care v-a urma. Şi să cola-borăm mai mult cu profesorii”.

Mândricel Irina- Claudia (clasa a 11-a,liceul Grigore Tocilescu, Mizil)

„Ne-am fi putut bucura şi de mai multăvacanţă, nu? Ne aşteaptă din nou foarte multeemoţii, poate noi profesori, noi colegi. Îmi do-resc ca anul acesta să decurgă aşa cum sper, săam rezultate cât mai bune. Cu toţii ne dorim săavem rezultate bune, dar depinde de munca pecare o depunem în acest sens. Trebuie să lăsămîn urmă spiritul vacanţei şi să avem o prioritate:Şcoala! S-a terminat vacanţa! Baftă tuturor!”

Şisinea Ştefania (clasa a 11-a C, liceulGrigore Tocilescu, Mizil)

„Vacanţa a trecut destul de repede. Euurmez un curs de dansuri sportive şi a trebuit sămerg şi în deplasări, în cantonament, deci, mi-am ocupat timpul în mod util şi plăcut. Anul careurmează, sper să fie unul mai bun, cu rezultatemai bune, cu profesori mai buni. Să ne pegătimpentru marele final!”

Gavrilescu Mara (clasa a 11-a C,Liceul Grigore Tocilescu, Mizil)

„Vacanţa mi s-a părut... plictisitoare.Acum că începem şcoala cu siguranţă v-a fi maibine pentru noi. Trebuie efort să acumulăm câtmai multe cunoştiinţe, să înregistrăm rezultatecât mai bune pentru noi în primul rând, având învedere profesia pe care vrem s-o urmăm. Să negândim la viitorul nostru. Asta trebuie să facem!Dacă nu o facem noi, nu o face nimeni în loculnostru. Mult succes tuturor!”

A consemnat: Cristina COLŢ

Un nou început.... o nouă etapă în viaţa elevilor!

ANUNŢ IMPORTANTANUNŢ IMPORTANTPrimăria aduce la cunoştinţa mizilenilor că, în conformitate cu

prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 59 /2010 pentru modificareaLegii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, impozitul pe clădiri datorat depersoanele fizice ce deţin în proprietate două sau mai multe clădiri semajorează pentru perioada iulie – decembrie 2010, după cum urmează:

a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa dedomiciliu;

b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa dedomiciliu;

c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei dela adresa de domiciliu.

Nu intra sub incidenţa acestei prevederi persoanele fizice caredeţin în proprietate clădiri dobandite prin succesiune legală.

Aceeaşi Ordonanţă aduce modificari pentru perioada iulie –decembrie 2010 în ceea ce priveşte impozitul pentru mijloacele de trans-port deţinute de contribuabilii persoane fizice şi juridice, în sensul du-blării impozitului datorat pentru autoturismele cu capacitate cilindricapeste 2000 cm3, faţă de H.C.L. 129/2009 de aprobare a impozitelor şitaxelor locale pentru anul 2010, astfel:

În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pemijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică aacestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune dinaceasta cu suma corespunzătoare din tabelul alăturat:

hPentru anul fiscal 2010, termenul de plată a diferenţelor de im-

pozit rezultate în urma aplicării prevederilor prezentei ordonanţe deurgenţă este 31 decembrie 2010.

Persoanele fizice care achită integral până la data de 30 septem-brie 2010 impozitele recalculate în urma aplicării prevederilor prezenteiordonanţe de urgenţă, pentru diferenţele rezultate, beneficiază de bonifi-caţia stabilită prin HCL 129/2009 pentru anul 2010 ( 10% )

Şef Serviciu ITL Economist.Silvia PRICOP

NR

CRT

Mijloace de transport

cu tracţiune mecanică

Niveluri con-

form HCL

129/2009

Niveluri

conform

OG 59/2010

lei/200 cm3

sau

fracţiune din

aceasta

lei/200 cm3

sau

fracţiune din

aceasta

1Motorete, scutere, motociclete şi autotur-isme cu capacitatea cilindrică de până la

1.600 cm3 inclusiv8 8

2Autoturisme cu capacitatea cilindrică între

1.601 cm3 şi 2.000 cm3 inclusiv 18 18


2.001 cm3 şi 2.600 cm3 inclusiv 36 72


2.601 cm3 şi 3.000 cm3 inclusiv 72 144

5Autoturisme cu capacitatea cilindrică de

peste 3.001 cm3 145 290

6 Autobuze, autocare, microbuze 24 24

7Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu

masa totală maximă autorizată de până la12 tone inclusiv

30 30

8 Tractoare înmatriculate 18 18


SeptembrieSeptembrie este a noua lună a anului în

calendarul Gregorian şi una dintre cele patru lunigregoriene cu o durată de 30 de zile.

Numele lunii septembrie vine de la cuvân-tul latinesc septem (şapte), pentru că era a şaptealună în calendarul roman. Grecii numeau aceastălună Boedromion iar în România, popular, se nu-meşte Răpciune. Septembrie începe în aceeaşi zi asăptămânii ca şi Decembrie, în fiecare an. Pe 23septembrie este echinochiţiul de toamnă, când ziuaeste egală cu noaptea.

I.L. Caragiale spunea în Calendar despreluna septembrie: „Ploi mari. Dâmboviţa se umflă.Primăria profită de ocazie pentru a o declara nav-igabilă, şi a publica licitaţie pentru luarea în mo-nopol a navigaţiei dâmboviţene pe 10 ani.”.

Calendarul lunii SEPTEMBRIE:

Sărbători religioase ortodoxe:

? 5 septembrie (duminică) – Sf. ProorocZaharia, tatăl Sf. Ioan Botezătorul; Sf. MucenicUrban.

? 8 septembrie (miercuri) – NaştereaMaicii Domnului (Dezlegare la peşte).

? 14 septembrie (marţi) – Înălţarea SfinteiCruci (Post).

? 26 septembrie (duminică) – AdormireaSf. Ap. şi Evanghelist Ioan; Sf. Mc. Hira;

Sărbători laice:

n 13 septembrie – Ziua Pompierilor (România)n 21 septembrie – Ziua Internaţională a Păcii(O.N.U.)n 27 septembrie – Ziua Mondială a Turismului

Aniversări şi comemorări:

s 3 sept. – 60 de ani de la moartea inginerului şiinovatorului TRAIAN VUIA (1872-1950), pionieral aviaţiei româneşti şi mondiale. s 8 sept. – 80 de ani de la naşterea prozatoruluiPetre SĂLCUDEANU (1930-2005). s 10 sept.– 120 de ani de la naşterea mareluiscriitor austriac Franz WERFEL (1890-1945).s 15 sept. – 120 de ani de la naşterea autoarei bri-tanice de romane poliţiste AGATHA CHRISTIE(1890-1976).s 21 sept. – 150 de ani de la moartea filozofuluigerman Arthur SCHOPENHAUER (1788-1860).s 25 sept. – 40 de ani de la trecerea în nefiinţă ascriitorului german Erich Maria REMARQUE(1898-1970).s 30 sept. – 20 de ani de la moartea scriitoruluiAustralian, Patrick WHITE (1912-1990), laureatal Premiul Nobel pentru literatură (1973)

Zile naţionale:

1 Septembrie – Slovacia, Libia; 7 Septem-brie – Brazilia; 8 Septembrie – Macedonia,Andorra; 12 Septembrie – Etiopia; 15 Septembrie– El Salvador; 16 Septembrie – Mexic; 18 septem-brie – Chile; 21 Septembrie - Malta; 23 Septembrie– Arabia Saudită.

CASETA LUNII

L 6 13 20 27

M 7 14 21 28

M 1 8 15 22 29

J 2 9 16 23 30

V 3 10 17 24

S 4 11 18 25

D 5 12 19 26

Unul dintre praznicele cele mai ale-se, mai frumoase şi mai apropiate de sufletulcredincioşilor ortodocşi este, fără îndoială,praznicul Adormirii Maicii Domnului sauSfânta Maria Mare, sărbătoare prăznuită şianul acesta în ziua de 15 august.

E atât de drag acest eveniment cre-dincioşilor ortodocşi, în general, şi celor ro-mâni, în special, încât este aşteptat cu multăbucurie şi înălţare duhovnicească.

În această zi de 15 august, în fiecarean, întreaga Românie, devine un Altar, o bi-serică imensă în care îngerii împreună cu oa-menii Îl preamăresc pe Dumnezeu şi o laudăpe cea care L-a născut cu trup pe Fiul ei celPreasfânt, Mântuitorul Iisus Hristos.

Sărbătoarea Adormirea Maicii Dom-nului datează din secolul al VI-lea, fiindintrodusă din ordinul împăratului bizantinMauriciu, deşi sunt indicii clare că era ţinutăca sărbătoare încă din secolul al IV-lea. ÎnOccident ea a fost generalizată de către papaSerghie I, un papă de origine greacă, fiindpăstrată în calendarul Bisericii Române pânăastăzi.

Din tradiţia Bisericii aflăm că MaicaDomnului a fost înştiinţată de un înger alDomnului, cu trei zile înainte, despre mutareaei la cele cereşti. Ea s-a urcat pe muntele Ele-onului pentru rugăciune, iar apoi, venind lacasa ei, s-a pregătit pentru marea trecereDincolo. Sf. Apostoli „de la marginile lumii”au fost aduşi pe nori la patul unde era trupulpreacurat al Sf. Fecioare, pentru a-şi lua ră-mas bun şi a o jeli.

Icoana praznicului ne prezintă celepetrecute atunci la Sfânta Adormire. MaicaDomnului e aşezată pe pat cu mâinile strânsepe piept, înconjurată de Sf. Apostoli, în fruntecu cei doi corifei, Petru şi Pavel, precum şi deSf. Ierarhi – Dionisie şi Ierotei – şi de îngeri.

În centru icoanei apare MântuitorulHristos care ţine sufletul sfânt al Maicii Saleîn braţe sub chipul unui prunc. Apare şi Ar-hanghelul Mihail cel care, cu sabia de foc, îitaie mâinile nelegiuitului evreu Atonie care,după Tradiţie, ar fi vrut să răstoarne patul pecare zăcea trupul Maicii Domnului. Tot dupăTradiţie, Apostolul Toma nu a putut fi prezentla îngroparea Sf. Fecioare, iar după trei zile,venind şi cerând să-i fie deschis mormântul,n-a găsit acolo trupul ei, ci doare veşmintelecele de îngropare.

Troparul Adormirii pune în relief în-

tregul rol al Sfintei Fecioare Maria în icono-mia mântuirii neamului omenesc, calitatea eide mamă şi de Fecioară: „Întru Naşterefecioria ai păzit, întru Adormire lumea nu aipărăsit, de Dumnezeu Născătoare. Muta-tu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii. Şi cu rugă-ciunile tale izbăveşti din moarte sufletelenoastre”.

Marele teolog Vladimir Loski remar-ca, pe drept cuvânt, că: „trecerea din moartela viaţă şi din timp la veşnicie, din stareapământească la frumuseţea cerească aşazăpe Maica Domnului dincolo de Învierea ceade obşte şi de Judecata ce din urmă, dincolode a doua venirea care înseamnă sfârşitulistoriei lumii”.

Bucuria eshatologică de atunci o tră-im noi, credincioşii, deja acum prin şi împre-ună cu Maica Domnului, la Sfânta ei Ador-mire. Acesta este motivul pentru care Bi-ser-ica Greacă consideră ziua de 15 august ca„Paştile verii” atât prin semnificaţia ei de-osebită, cât şi prin numărul mare de credin-cioşi ce participă la prăznuirea ei.

Între noi şi Dumnezeu se lasă adese-ori ceaţă adâncă din pricina păcatelor. Noi nucunoaştem drumul spre „casa noastră”. Sun-tem ca nişte naufragiaţi. Dar spre Dumnezeuse înalţă rugăciunile Maicii Domnului . Eaeste „rugul cel mare” care luminează mereucalea vieţii noastre spre mântuire şi ne ajutăsă ajungem la limanul cel neînviforat al vieţii.Nimeni dintre cei ce aleargă la ajutorul ei nurămâne nemângâiat, căci, chiar întru Ador-mirea ei, nu ne lasă pe noi.

Să mulţumim Maicii Domnului pen-tru toată ocrotirea pe care ne-o arată tuturor întoate zilele şi mai ales pentru participareanoastră la Sf. Liturghie în ziua praznicului eişi pentru unirea noastră în Taina SfinteiÎmpărtăşanii cu Hristosul cel viu şi adevărat.

Să o lăudăm de-a pururi pe SfântaMaria, Născătoarea de Dumnezeu, şi să-icerem ca să fie mijlocitoarea noastră în faţatronului Prea Sfintei Treimi, spre mântuireasufletească şi bunăstarea întregului neamomenesc şi creştinesc. Amin!

Diac. Ardeleanu ŞtefanParohia Fefelei – Mizil

Adormirea maicii DomnuluiAdormirea maicii Domnului


Pericolul reprezintat de consumul exce-siv de alcool, în lumea bulversată de criza mondi-ală, în care „uitarea” chimică (droguri, alcool etc)a devenit apanajul evadărilor disperate, a consti-tuit subiectul unei întâlniri a Ansamblului Regi-unilor Europene desfăşurată, la începutul verii,la Barcelona, în colaborare cu Departamentul deSănătate al Autorităţilor din Catalonia.

Au fost subliniate, în cadrul lucrărilorconferinţei organizate cu acest prilej, atât im-pactul economic al efectelor nocive ale alcooluluiîn Europa, cât şi costurile sociale exorbitante.Alcoolul „costă”, anual, statele bătrânului conti-nent aproximativ 125 milioane de euro, dacăsunt însumate cheltuielile pentru serviciile de să-nătate, sistemele juridice, orele de lucru pierdute,deteriorarea proprietăţilor etc. Conform statisti-cilor alcoolul provoacă 1 din 4 decese la bărbaţiitineri şi 1 din 10 deceste la femele tinere. Deasemenea, 1 din 4 accidente rutiere sunt datorateconsumului de alcool.

Iată ce spunea dl. Constantin Ostafciuc,preşedintele Comitetului Ansamblului RegiunilorEuropene pentru Politici Sociale şi SănătatePublică, la Barcelona: „Sunt cifre înfricoşătoare!Însă, un studiu recent Eurobarometru a arătat căpeste 90 % dintre cetăţeni sprijă acţiunile politicede prevenire a efectelor nocive ale alcooluluiprintre tineri. Aceasta ne dă nouă, regiunilor, nunumai legitimitatea, dar şi datoria de a acţiona.”Iar Marina Geli, Ministrul Regional al Sănătăţiidin Catalonia a adăugat: „Între-o Europă fărăgraniţe, este timpul să acţionăm împreună, pentrua forma parteneriate şi alianţe strategice şi pen-tru a promova includerea sănătăţii în toate politi-cile regionale”

Desigur, astfel de întâlniri, au rolul lor,fiind necesare ca paşi teoretici. Din păcate, tran-spunerea lor în practică este obstrucţionată deputernice interese economice dar şi de pasivitateasocietăţii civile.

Emil Proşcan

De la Bruxelles la Mizil

Efectele nocive ale alcooluluiDESPRE BUCURIA DE A ÎMPĂRTĂŞI

- CU ŞI DESPRE MARCEL MAXIMSănătatea noastră depinde de factori

simpli, atât de simpli încât mereu suntem ten-taţi să-i neglijăm. Cu ceva ani în urmă, o situ-aţie aproape dramatică, datorată stilului deviaţă, a trăit şi Marcel Maxim.

Şef de Post la Ceptura, anul 2006 îlprinde într-o starede sănătate precară: depen-dent de medicamente, lipsit de energie, absentîn viaţa de familie şi cu grave probleme dato-rate stresului profesional, dar şi unei alimen-taţii dezechilibrate.

Cea care a spus Stop acestei modali-tăţi de a trăi şi l-a ajutat să o ia de la început afost soţia lui, Mihaela căreia, aşa cum ne măr-turisea domnul Maxim, nu-i va ajunge toatăviaţa să-i mulţumească pentru tot ce a făcut.

Şi a început cu paşi mici... să trăiascăsănătos, având o dietă echilibrată, făcând miş-care şi consumând apă plată, un element ex-traordinar pentru organism deoarece apa re-prezintă baza tuturor mecanismelor fiziolo-gice ce se petrec în organismul nostru.

Încetul cu încetul, starea fizică a luiMarcel Maxim s-.a îmbunătăţit radical şi i-arevenit bucuria de a trăi, a redescoperit zâm-betul, a început să se simtă din ce în ce maibine şi nu s-a oprit aici. Dorind să-i ajute şi pealţii, care trăiau infernul din care el reuşise săevadeze, a urmat patru şcoli internaţionale denutriţie la: Barcelona, Praga, Budapesta şiStockholm, după care şi-a deschis propriul

cabinet de nutriţie.Pe eroul povestirii noastre, de nere-

cunoscut acum, l-am întâlnit recent, când afăcut o vizită în oraşul nostru. Scopul mărtur-isit al acesteia a fost acela de a ne împărtăşiexperienţa trăită, de a demonstra că se poatesă fii sănătos şi fericit dacă duci o viaţă echili-brată ajutată de mişcare.

Mişcarea nu îmbunătăţeşte doar sănă-tatea ci şi înfăţişarea, nivelul de energie şiinteracţiunile sociale, după cu, la fel de impor-tante sunt beneficiile psihice: încrederea, forţainterioară ce devin un scut împotriva depresieişi a stresului de care noi românii din păcate nuducem lipsă...

Dorind să ne demonstreze că se poateşi că în fiecare om există resurse uriaşe devoinţă, care trebuiescf doar eliberate, dupăcum ne-a mărturisit Marcel Maxim pe 17august la ora 600 (ziua în care a împlinit 45 deani), a pornit într-o cursă solitară, un fel demaraton, o întrecere cu propriile limite, pedistanţa Mizilş - Ploieşti, reuşind să încheie“cursa” în jurul orelor 1100

La mulţi ani şi felicitări domnuleMarcel Maxim şi sperăm că cei care s-auregăsit în povestea aceasta să găsească putereade a deveni ceea ce ar trebui să fie. Oamenicare redescoperă bucuria de a trăi!

a consemnat Gabriela NEGOIŢĂ

De multe, de prea multeori, nu ştim cine sunt oamenii delângă noi? Bătrânul care se spri-jină în bastonul lustruit de timp şiale cărui gânduri îl poartă într-olume încă necunoscută? Bătrânacare priveşte peste gard, undeva,către cerul cu care curtea ei paresă se învecineze? Sunt doar oa-meni!... Oameni cu nevoi, oa-meni cu lipsuri, oameni care-şidoresc o viaţă mai bună şi mailiniştită.

O să încercăm să văprezentăm, în continuare, o po-veste de viaţă şi gândurile unuiom ce trăieşte în singurătate!

Este vorba de doamnaMânzală Maria, pensionară (74ani), care locuieşte pe stradaTeilor, din Mizil:

„Sunt pensionară, amrămas văduvă de 24 de ani, amlucrat mulţi ani în cooperaţie. Eusunt de fel din Galaţi. De cândam rămas văduvă am încercat să

văd rostul vieţii pe mai departe.Am avut două fete dar una mi-amurit. Mi-a mai rămas o fată, în-să nici ea nu locuieşte cu mine.

Nu am pe nimeni. Sin-gură, mi-e foarte greu, mă depla-sez doar cu ajutorul unui cadru,picioarele nu mă mai ajută. Numai pot merge pe picioarele me-le, dar alt ajutor nu am. Încerc săgândesc partea frumoasă a vieţii,(ce-a mai rămas din ea) dar e dince în ce mai greu să te gândeşti lace e frumos! Oare ce e poate fifrumos în viaţa unui bătrân sin-gur? Că suntem uitaţi de copii?Că nu ne mai rămân bani dinpensii ca să supravieţuim?

Bolnavă fiind îmi tre-buie şi medicamente, dar baniicare-mi ramân după ce-mi plă-tesc dările la casă, îi păstrez pen-tru mâncare. Rar îmi mai rămânşi pentru tratamentele prescrisede medic. Nu am din ce, am opensie de 400 de lei. Mă descurc

foarte greu. Iar cum toate s-auscumpit, mi-e frică să mai mergla doctor.

Cei de la guvernare segândesc să ne mai ia şi din aceştibani, ce ajutor să mai cerem? Ci-ne să ni-l acorde?

Nu am nici alte rude ca-re să mă viziteze sau care să măajute şi mi-e tot mai greu să facfaţă problemelor zilnice.

Mai citesc un ziar, mămai uit la televizor, dar la fel deanevoios. În general am vrea săsimţim că facem parte dintr-o co-munitate, să ne mai întrebe cine-va de sănătate, să le împărtăşimcelorlalţi gândurile şi sentimen-tele noastre... Şi totuşi ne-amresemnat cu viaţa în singurătate.Fără nimic din tot ce am puteavis. Trăim doar din amintiri şi dinsperanţa că acolo, în împărăţialui, Dumnezeu ne va face şinouă, celor săraci, dreptate”.

Cristina COLŢ

Dramele oamenilor de lângă noi

LUNGUL DRUM AL SINGURĂTĂŢIILUNGUL DRUM AL SINGURĂTĂŢIICriteriile de incadrare

Conform H.C.L. nr. 86/30.07.2009 privind stabilirea cri-teriilor de încadrare pe zone astrăzilor din intravilanul oraşuluiMizil în vederea impozitării imo-biliare în anul 2010, art.1, alin.1

- Criteriul de încadrareîn zona A a imobilelor proprieta-tea cetăţenilor oraşului Mizil si-tuate pe străzile care beneficiazăde următoarele facilităţi: stradăasfaltată, electricitate, apă şi ca-nalizare, gaze naturale, reţele te-lefonice. Întrucât pe străzile Tu-dor Vladimirescu şi Ştefan celMare, urma să se asfaltezesuprafaţa carosabilă, prin prgra-mul cu fonduri nerambursabileReabilitarea şi modernizareareţelei de străzi urbane, OraşulMizil, începând cu anul 2010,consilierii locali au stabilit ca şiaceste străzi să fie încadrate înzona A.


Urmare articolului publicat în ziarul „Poştalionul” nr. 71, în care au fostprezentate principalele obiective şi activităţi ale proiectului, echipa de implemen-tare informează că, în cadrul activităţii de achiziţie de bunuri şi servicii. s-aurespectat prevederile Procedurii de achiziţie de produse, servicii sau lucrări fi-nanţate din FSE prin POSDRU 2007 – 2013; CCI2007RO051PO001.

Toate achiziţiile care s-au derulat până la această dată, respectiv:G subcontractare firmă amenajare spaţiu;G subcontractare firmă achiziţie mobilier;G subcontractare firmă audit;G subcontractare firmă achiziţie calculatoare;G subcontractare firmă servicii telefonie;Au fost respectat prevederile Procedurii de achiziţie ţinând cont de va-

loarea contractelor (<15000€), prin studiu de piaţă (selecţie de oferte).Se află în curs de finalizare achiziţia firmei de publicitate proiect şi a firmei

de catering.Prin analizele săptămânale a modului cum se derulează proietul se urmă-

reşte realizarea obiectivului său general, respectiv prevenirea şi corectarea feno-menului de părăsire timpurie a şcolii.

Proiectul „Educaţia: cale spre o viaţă mai bună” va contribui la realizareaobiectivului „Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie”prin Strategia post aderare a Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada2007 – 2013.

Informaţiile suplimentare privitoare la derularea proiectului le puteţiobţine la nr. de telefon: 0758244445.

ŞTIRI PE SCURT...

h Pe data de 19 august, sediul instituţieinoastre a găzduit o întâlnire de o însemnătate deo-sebită, având în vedere că discuţiile au vizat stabilireadetaliilor tehnice în legătură cu Parcul IndustrialMizil şi Parcul Industrial Ciorani.

Iată că, s-a demarat un proiect de anvergurăcare va atrage investitori şi automat va genera locuride muncă.

La întâlnire au fost prezente următoarele per-soane: domnul Mircea Cosma – preşedinteleConsiliului Judeţean Prahova; doamna FabioaraIonescu – director general PIP; doamna Ana Sandu –consilier local; doamna Mita Enache – reprezentantCamera Agricolă Judeţeană; doamna RodicaParaschiv – director Consiliul Judeţean Prahova;domnul Nicolae Olariu – preşedinte SUNE; domnulMircea Solomon – director EMM; domnul VasileDomente – director EPG; domnul Corneliu Buzu –OJPC Prahova; domnul Emil Proşcan – primaruloraşului Mizil.

Principalele subiecte abordate au fost: pre-zentarea proiectelor tehnice, evaluarea cheltuielilor şipotenţialii investitori ai celor două Parcuri Indus-tri-ale. Având în vedere importanţa majoră a acestuisubiect, vă vom ţine la curent cu paşii derulării aces-tui proiect.

h Lucrările în cadrul proiectului „Reabi-litarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane –Mizil”, se derulează pe străzile: Democraţiei, 13Decembrie; I.L.Caragiale şi Cuza Vodă.

h Se continuă toaletarea spaţiilor verzi de peraza localităţii noastre; s-au terninat lucrările de mod-ernizare în Parcul de lângă Şcoala „Sfânta Maria”, înpărculeţul de lângă Casa de Cultură, precum şi în celsituat în cartierul Teilor unde s-a amenajat şi un atrac-tiv loc de joacă pentru copii.

h Piaţa oraşului Mizil va fi operaţională laînceputul lunii septembrie.

Grupaj informaţional realizat de Gabriela NEGOIŢĂ

În aceastã sãptãmânã si-au unit destinele, spunând „DA’’ în faţa ofiţerului stãrii civile, urmãtorii tineri:Bănică Gabriel-Marian cu Donici Andreea-MădălinaDrosu Adrian cu Burlacu Marilena-MădălinaCojocaru Gheorghe-Cozmin cu

Teodorescu Monica-MădălinaCîmpeanu Iulian cu Savu Monica-ElenaElisei Cosmin-Nicolae cu Stoica Claudia-GeorgetaVişoiu Paul Adrian cu Stanciu Nicoleta-ClaudiaOprea Dumitru-Dorin cu Şerban Iuliana

Le dorim, tuturor, o viaţă pe măsura speranţelor şi viselor lor

şi „Casă de piatră!”

Proiecte europeneProiecte europene

Educaţia, cale spre o viaţă mai bunăEducaţia, cale spre o viaţă mai bună(Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013)

Sub genericul de mai sus încercămsă vă prezentăm o parte din problemele ce-tăţenilor oraşului Mizil, evidenţiate în cursulvizitelor pe care le fac la domiciliu, prin ro-taţie, cei 35 de salariaţi ai Primăriei, nomi-nalizaţi să desfăşoare această activitate dedl. primar, Emil Proşcan.

Iată un fragment din documentulconstatator încheiat de d-na Comănescu Mi-haela, consilier în cadrul compartimentuluiResurse Umane din cadrul Primăriei oraşu-lui Mizil:

Cristina Colţ

„În baza dispoziţiei de primar nr.771 din 16.06.2009, m-am deplasat pestrăzile Ştefan cel Mare şi Tudor Vladimi-rescu. Discutând cu locatarii acestora le-amadus la cunoştiinţă că se vor începe lucrărilede reabilitare şi modernizare, fiind imperiosnecesar să-şi execute branşamentele la apă,canal, gaze înainte de începerea lucrărilor.Majoritatea celor cu care am stat de vorbă auvenituri modeste, cei care mai lucrează fiindcu salarii foarte mici, iar ceilalţi sunt pen-sionari, şomeri sau beneficiari ai venituluiminim garantat şi ar dori ca Primăria să in-tervină pe lângă conducerea Petrom şi HidroPrahova, pentru a-i ajuta să plătească bran-

şamentele la gaze şi canal în rate. O altă problemă semnalată este cea

a câinilor care sunt în număr foarte mare întot oraşul (piaţă, policlinică, spital). Se cermăsuri în această priviinţă, deoarece ei pot fio problemă de siguranţă.

Mai mulţi cetăţeni de pe str. Ştefancel Mare propun amenajarea mai multorspaţii verzi, montarea de canapele oferin-du-se chiar să întreţină aceste spaţii acolounde locuiesc bătrâni care nu o pot face.Deasemenea s-a propus repararea ceasuluide la biserică şi asfaltarea aleilor la cimitiruloraşului sau măcar curăţarea buruienilor. Lamorminte îşi fac oamenii curăţenie, dar estefoarte greu să ajungi la ele în condiţiile încare aleile nu sunt curăţate.

S-a ridicat de altfel problema maimultor firme care comercializează materialede construcţii care îşi depozitează acestemărfuri pe trotuar (ex: str. 24 Ianuarie, str.Blajului, str.13 Decembrie-zona pieţei), ast-fel încât trecătorii sunt nevoiţi să meargă pecarosabil unde există riscul producerii unoraccidente mai ales pe str. 24 Ianuarie unde secirculă cu viteză foarte mare. S-a propuschiar montarea de lănţişoare sau marcareaunor treceri de pietoni”.

Primăria în vizită la dumneavoastră


„Iată stau la uzşă şi bat; de va auzi cineva glasulMeu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu

el şi el cu Mine”(Apocalipsa: n3,16)

Suntem un neam de „atotcunoscători şiatotştiutori” şi ne pricepem la multe. Desprecredinţă ce să mai vorbim; ne-am născut creştinişi ne mândrim atât de mult cu acest lucru încâtuităm şi de Cel care ne-a creat. Repetăm adese-ori: „...cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Atot-ţiitorul,...”, încât riscăm ca aceasta să nu ne maimişte sufletul deloc, deoarece doar cu buzelerostim şi nu percepem că, de fapt, prin acţiunilenoastre, ignorăm opera Creatorului. Doar douăveacuri şi ceva au trecut de când am intrat înepoca industrială şi ne pregătim să „distrugem”ceea ce Dumnezeu a creat, deoarece exploata-rea naturii înconjurătoare, fără nici un discer-nământ, nu poate duce decât la ruinarea acesteia.De câte ori nu auzim: „Sunt stăpân şi fac cevreau cu lucrul meu”. Nu suntem însă stăpâni cidoar simpli administratori vremelnici ai „TatăluiAtrotţiitorul”! Am fost rânduiţi să lucrăm şi săpăzim lucrarea lui Dumnezeu (Facerea: 2,1) în-că de la crearea noastră, ori asta înseamnă căavem o mare responsabilitate faţă de lucrul în-credinţat, căci oricând poate veni Stăpânul săceară de la noi roadele şi atunci o să păţim calucrătorii cei răi ai viei (Matei: 21,33 – 41). Deaceea grija trebuie să ne însoţească în toate acţi-unile pe care le întreprindem, în cele ce vom fa-ce cu ceea ce ni s-a încredinţat.

Despre dragoste, ce să mai vorbim; cătoţi avem dragoste mare faţă de toţi şi de toatedar, concret, puţini pot da un răspuns clar şi sin-cer cu privire la cei pe care îi iubesc. În schimbspunem că îl iubim pe Dumnezeu, chiar dacă nuL-am văzut niciodată (I Ioan: 4,20), uitându-lpe fratele nostru, care poate de multe ori aşteap-tă un cuvânt de mângâiere, un sfat, un ajutor câtde mic – nu-l ştim, nu-l cunoaştem; parcă ar fi ladepărtări astronomice şi nu putem face nimicpentru el. Nu avem puterea să trecem cu vedereafaptele celor care ne-au lezat poate uneori fărăvoie, sau nu putem accepta că sunt mai buni de-cât noi şi atunci căutăm prin orice mijloace să nedesfiinţăm aproapele, să ne arătăm superiorita-tea şi să trecem de cele mai multe ori pe lângă elfără a ne apleca asupra problemelor sale, apă-saţi, de fapt, de problemele noastre.. În schimbmărturisim cu multă „râvnă şi evlavie”: „Credîntr-Unul Domn Iisus Hristros... care pentru noioamenii şi pentru a noastră mântuire s-a po-gorât din cer... şi s-a răstignit pentru noi...”. Cefrumos şi înălţător, ce emoţionant, aproape căsuntem „transfiguraţi” atunci când rostim acestecuvinte dar, de cele mai multe ori, ele rămânsimple vorbe aruncate în vânt. De fapt şi noi ne„jertfim”; de câte ori nu renunţăm la cele ce ledorim... Nu, nu pentru că vrem să ne abţinem dela anumite plăceri, ci pentru că nu le putem avea,poate pentru că nu le merităm. Şi atunci, la fel cavulpea lui La Fontaine, care neputrând să ajungăla struguri spunea că sunt acri, tot astfel şi noi„renunţăm” la ce ne dorim.

Suntem mişcaţi şi chiar trăim cu ade-vărat Învierea Domnului şi, în zilele de sărbă-toare facem binele, îi ajutăm pe cei în nevoi şi,dacă sunt îndreptate spre noi camerele de filmat,ne dau lacrimile de durerile năpăstuiţilor, promi-ţând că vom fi şi mai darnici în viitor.

Ce stare de hărnicie ne cuprinde pe toţicând Domnul se arată în chip minunat aposto-

lilor Săi după Înviere. În acele zile parcă dorimsă zicem şi noi asemenea lui Petru: „Doamnebine ne este nouă să fim aici, să facem trei col-ibe...” (Matei: 17,4) dorind prin aceasta să nearătăm durabilitatea sentimentelor noastre carese vor statornice aşa cum este locuinţa pentrufiecare. Dar trece şi această stare când ApostolulToma „ne aduce” cu picioarele pe pământ, într-un mod care nu mai are nimic de-a face cu stareaharnică de care eram cuprinşi: „Dacă nu voi ve-dea în mâinile Lui semnele cuielor, şi dacă nuvoi pune degetul meu în semnele cuielor, şi dacănu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi cre-de” (Ioan: 20,25). Şi atunci Domnul însuşirecurge la dovezi materiale brute, simpliste, po-trivite vrerii lui Toma, adică ale făpturii, căciprin Toma întreaga omenire vrea să se încre-dinţeze de adevărul Învierii. Îşi arată mâinile şipicioarele şi coasta, cere de mâncare ca să de-monstreze că nu este duh, se revine aşadar într-un mod cât se poate de brutal la nivelul minţiiomeneşti. Iată chenoza (umilirea cea de bună-voie pentru păcătoşi a Fiului lui Dumnezeu –n.n.) Domnului care din duminica Tomii se repe-tă mereu. Iată marea dragoste a lui Dumnezeucare se smereşte mereu în relaţia cu noi ca să neputem apropia de El. Paul Evdochinov în„Iubirea nebună a lui Dumnezeu”, citându-lpe Nicolae Cabasilas o spune admirabil:„Dumnezeu se arată, dezvăluindu-şi iubirea...Respins, El aşteaptă la uşă... Pentru tot binelepe care ni l-a făcut, El nu cere, în schimbulştergerii datoriei, decât iubirea...”.

Fiul vine pe Pământ pentru a se aşeza lamasa păcătoşilor. Dumnezeu se jertfeşte pentruca oamenii să trăiască în el. Extraordinară aceas-tă putere de dăruire cuprinsă în dragostea Lui..Mai mult decât atât se identifică cu cei în nevoi:„Flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc;însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străinam fost şi nu M-aţi primit; gol am fost şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă am fost şi nuM-aţi cercetat (...) Şi vor merge aceştia la osân-dă veşnixcă, iar drepţii la viaţă veşnică.”(Matei: 25, 42 – 45). Ce cutremurător...; dacăputem înţelege cu adevărat aceste cuvinte adre-sate fiecăruia dintre noi cu toată durerea unui pă-rinte care suferă pentru rătăcirea fiului său şi aş-teaptă să se întoarcă – „Şi încă departe fiind, l-avăzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi alergând, acăzut pe grumazul lui şi l-a sărutat... şi au în-ceput să se veselească” (Luca: 15,20,24) – vomvedea că de fapt Dumnezeu nu doreşte moarteapăcătosului ci îndreptarea „că în cer va fi maimultă bucurie pentru un păcătos care se pocă-ieşte decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţicare n-au nevoie de pocăinţă” (Luca: 15,7).

Cu multă „evlavie” rostim: „... şi S-aînălţat la ceruri şi stă de-a dreapta Tatălui” darparcă am dori să zicem şi noi asemenea celor doiucenici – Luca şi Cleopa: „Rămâi cu noi,Doamne, că este seară şi n-a plecat ziua” (Lu-ca: 24,29), deoarece noaptea ne cuprinde teamaşi atunci parcă ar fi bine să fie cineva alături denoi, să ne apere şi să împrăştie nesiguranţa caretot mai mult se cuibăreşte în fiinţa noastră. Daroare chiar voim să rămână cu noi, să fie mereuîn preajma noastră Cel care poate să citeascăcele dinlăuntru ale noastre, să vadă cât suntemde mici la suflet cu adevărat? Nu, cu siguranţăparcă nu am vrea să ni se descopere toate releledin suflet, căci suntem „drepţi şi neprihăniţi” înfaţa oamenilor şi aşa vrem să rămânem. Nici fa-riseii şi cei care erau împreună cu ei în vremea

când Mântuitorul a propovăduit pe pământ nuputeau să stea în preajma Lui fără teama de a lise fi descoperit păcatele. Puţini au fost asemeneavameşului Zaheu care a reuşit să facă să disparăomul vechi şi să se nască creştinul, care deşi„este în trup, dar nu vieţuieşte după trup, petre-ce pe pămând, dar are cetăţenia în cer”, con-form Epistolei către Diognet. Mulţi însă au fostdintre cei ce s-au temut să li se descopere păca-tele şi de aceea au strigat că îl vor pe Baraba, iarHristos „să se răstignească” (Matei: 27,22)

Pe de altă parte tare frumos afirmă cre-dinţa în „Duhul Sfânt... care a grăit prin prooro-ci” arătând prin aceasta că Dumnezeu a fost şieste prezent permanent în viaţa noastră venindmai întâi voinţa Sa prin oameni anume aleşi apoiprin Însăşi Fiul Său, dar noi asemenea locuito-rilor din Ierusalim care omorau pe prooroci şiucideau cu pietre pe cei care erau treimişi la eipentrui îndreptare, rămânem insensibili la toatechemările Domnului „căci am vieţuit ca niştenevretnici de chemarea şi de EvangheliaHristosului Tău, de sfintele Lui patimi, şi demicşorarea Lui cea pentru noi... şi preoţii şipoporul Tău ne-am depărtat, toţi ne-am abătut,împreună netrebnici ne-am făcut; nu mai estecine să facă judecată şi dreptate, nu mai esteunul” după cum auzim la Rugăciunea pentruchemarea milei lui Dumnezeu, la toată litia şineputinţa. (Aghiasmatar, Bucureşti, 2002).

Cuprinşi astfel de cele mai sumbre gân-duri şi aproape de deznădejde ne îndreptăm toa-tă fiinţa noastră spre „Una Sfântă soborniceascăşi apostolească Biserică” ca spre corabia pe careHristos salvează sufletele noastre din negurapăcatelor şi a deznădejdii. Prcă auzim asemenealui Ilie cuvintele Domnului care zice: „Mi-ampus deoparte şapte mii de bărbaţi, care nu şi-auplecat genunchiul înaintea lui Baal” (Rom.:11,4). Prin urmare dragostea lui Dumnezeu bi-ruieşte puţina noastră credinţă şi în Biserica sa,mireasa lui Hristos, noi dobândim har peste harşi putere să ne apropiem de trupul şi sângeleSău, intrând în comuniune cu El, căci „cele cesunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă laDumnezeu” (Luca: 18,27) deoarece „El a luatasupră-Şi durerile noastre şi cu suferinţelenoastre S-a împovărat” (Isaia: 53,4) şi purtândacestea toate ne-a izbăvit din necredinţă şi rău-tate. De aceea trebuie să lepădăm toată urâciu-nea din suflete şi să ne înfăţişăm Domnului înlumină curăţiţi şi să rămânem astfel în harul Săupentru a mărturisi „un Botez spre iertareapăcatelor” care ne va face să aşteptăm cu linişteşi nădejde „învierea morţilor şi viaţa veaculkuice va să fie” căci „Dumnezeu, Care a înviat peDomnul ne va învia şi pe noi prin puterea Sa” (ICorinteni:6,14). Să lepădăm aşadar toată falsasmerenie şi cu toată inima să luăm asupra noas-tră povara aproapelui nostru ştiind că Iisus seidentifică cu fiecare dintre noi şi iubirea Lui esteatât de mare încât a putut să sufere pentru noimoartea şi încă moartea pe cruce (...).

Adevăraţii creştini – şi să deaDumnezeu să fie cât mai mulţi – trăiesc într-ade-văr Crezul ortodox şi aşa cum găsim în Epistolacătre Diognet: „imitator al lui Dumnezeu esteoricine ia asupra sa povara aproapelui care vreaca în cele în care e mai bun să facă bine celuimai mic, care dând celor lipsiţi cele pe care leare de la Dumnezeu, devine un dumnezeu pen-tru cei care le primesc de la el.

Preot Cergău PăunParohia Sălciile

Un semnal de alarmă

Înţelegerea Crezului OrtodoxÎnţelegerea Crezului Ortodox


Existenţa cotidiană implică, vrem nu vrem, şi...moartea. Iată de ce l-am abordat pe dl. Valentin Apostol,administratul cimitirului oraşului, pentru a afla care suntproblemele acestui aşezământ.

„Situaţia actuală a cimitirului – ne-a spus in-terlocutorul - este mult mai bună, dar asta nu înseamnăcă s-a rezolvat totul. Principala problemă ridicată de că-tre oameni este cea a aleilor. Spaţiul este foarte îngust şiîngreunează pătrunderea cortegiilor funerare. Rezol-varea pe care am propus-o implică desfiinţarea grila-jelor, dar nu toată lumea împărtăşeşte această opinie.Rămâne să hotărască, până la urmă, Consiliul Local.

Noi încercăm să mulţumim pe toată lumea. Amfăcut deja unele îmbunătăţiri atâtea câte ne-a permisactualul buget. În perspectivă urmează să reparăm gar-dul împrejmuitor şi să asfaltăm aleea principală, pe caream bordurat-o.

Doresc să precizez şi faptul că nu există pre-selecţii la locurile de veci, nu avem cls.1, sau poziţia 1,2, 3. Noi oferim locurile care sunt libere, în mod legal şifără a creea prejudicii altor persoane.

O altă problemă este cea a îngrijirii locurilorde veci de către unele familii ale defuncţilor. Celor ce nuau timp pentru această activitate le-am propus să plă-tească o taxă de 20 lei pe fiecare loc de veci, în vedereaasigurarii curăţeniei de către noi pe locul respectiv, darnici această măsură nu a fost acceptată în totalitate. Iatăde ce îi rog pe mizileni, şi pe această cale, să ea dovadăde mai multă conştiinciozitate.

Am hotărât, de asemenea, să păstrăm cuantu-mul taxei de anul trecut, tocmai gândindu-ne că nu toţiconcitadinii noştri au mijloace materiale suficiente, darfără aceste încasări nu ne mai putem autofinanţa, adicănu am mai putea să rezolvăm nici măcar investiţiile cu-rente.

O altă rugăminte ar fi să nu se mai facă cu-răţenie în cimitir, de către cetăţeni, sâmbăta şi duminica,deoarece, de regulă, sâmbăta se ţin parastase şi chiardacă noi facem curăţenie vinerea, nu este deloc estetic casâmbăta să ne lovim de grămezile de gunoi apărute încursul dimineţii. Iar duminica şi de sărbători mai opresccei ce sunt în trecere, să aprindă o lumânare la părinţisau cunoştiinţe, şi imaginea pe care şi-o fac, văzând gră-mezile de gunoi pe care nu mai avem posibilitatea atun-ci de a-l ridica”.

Mulţumindui domnului administrator am vrutsă aflăm şi părerea câtorva locuitori ai oraşului, despreacest subiect. Iată ce ne-au declarat cei pe care i-am abor-dat: „Sunt mulţumită că s-a schimbat aspectul cimitiruluifaţă de cum era înainte. În ceea ce priveşte curăţenia,cred că oamenii trebuie să se implice mai mult, deoarece

nu putem lăsa asta doar în grija celor de aici. Şi suntfoarte mulţi care nu se ocupă deloc de locurile de veci”.

(Rămulescu Dorina – pensionară)„Ne nemulţumeşte total, şi pe mine şi pe soţia

mea, pătrunderea neautorizată a unora prin spate, acolounde nu este gard. Şi cred că ar trebui să se ia nişte mă-suri în această privinţă. Nu suntem de acord nici cu mă-sura de a se desfiinţa grilajele, noi am cheltuit nişte bani,iar în al doilea rând, nu se merită. La noi nu!”

(Frusinoiu Emanuel- pensionar)„Nu se face aproape nimic în privinţa buruie-

nilor, şi asta dăunează aspectului cimitirului. Oamenii nuse îngrijesc de mormintele lor, e urât şi e păcat, pentrucă cimitirul este altfel acum. S-au renovat multe lucruri,dar oamenii au rămas tot în urmă. Ideea asta de a se des-fiinţa grilajele pentru spaţiul dintre morminte, este o ideebună la nivel înalt, dar la noi nu cred că se va putea face.De exemplu, am un băiat la Pucioasa, iar acolo, exactaşa este, fără grilaje şi e mult mai frumos. Din păcate,mentalitatea nostră... lasă de dorit!”

(Ţugăr Valeria- pensionară)„Cimitirul arată mai bine, dar cred că marea

problemă sunt... oamenii. Probabil aşa-i peste tot, nuştiu! Am crezut că nu o să se mai fure, dar se întâmplă şiacum. În altă ordine de idei, fiecare dintre noi, care avempe cineva din familie îngropat aici, suntem datori, inclu-siv moral, să menţinem curăţenia. Grilajele cred că o sărămână; întradevăr omul a investit bani ca să-şi ridiceun gard cu scopul de a închide şi de a păstra locul”.

(Margu Maria- pensionară)A consemnat

Cristina COLŢ

DE VORBĂ CU ADMINISTRATORUL CIMITIRULUI

ORĂŞENESC MIZIL,DOMNUL APOSTOL VALENTIN

Dumnezeu să-i odihnească în pace!? Preda Vasile (1931)? Neagu Florin (1959)? Oprea Ana (1932)? Călin Dumitra (1936)? Vieru Nicolae (1933)? Pană Ana (1929)? Popa Nicolae (1952)? Curdunean Ştefan (1928)? Bogdan Lucreţia (1927)? Călin Ortansa (1934)? Iacob Cornel-Marian (1962)? Minea Stelian (1952)

RECLAMĂ DE PUS PE GÂNDURIEuropenii importau cantitaţi imense de sare din Dacia , deşi aveau şi ei exploatări.

De ce ? Sarea lor era fără iod ! Fără iod in alimentaţie e jale! „Ca sarea în bucate", spunepovestea, ca măsură a iubirii! Mesajul e mai actual ca niciodată! Şi e singura poveste deacest fel de pe Pământ! Dar l-au modificat!Excesul de sare, zahăr şi grăsimi, dăunează grav sănătăţii! Ăsta e avertisment medical!Nu Petre Ispirescu! Să luăm cuvânt cu cuvânt ! Exces, sare, zahăr. Ce înseamnă exces?La prima citire, prea mult, dar raportat la masa corporală? Între corpul unui copil de 20 dekilograme şi cel al unui adult de 120, e o marjă de eroare foarte mare, ca să pronunţi exces,sau să recomanzi doar 2, 4 sau 6 g de sare pe zi. Între cel de la munte care bea apă puter-nic magnetizată şi aproape pură şi cel de la şes care primeşte apa cea mai infectă, Cel dela munte va solubiliza si elimina mult mai repede substanţele! Şi de fapt cui se adreseazăteleviziunile cu aceste spoturi ? Că nu suntem la fel! Suntem unici domnilor, cu organelenoastre, cu metabolismul nostru, cu stilul de viaţă, cu totul, fiecare e unic în felul său ! Şi nici nu avem aceeaşi grupa sanguină ! Sarea! Orice reacţie a apei cu sarea produce căl-dură! Iar sarea formează pricipalul electrolit care, scos din sânge, reduce de 11 000 de oriviteza transferului informaţional către creier !!! Hmm ! Intuiţia îmi spune că ăsta e scopullor: să devenim legume! La muncă şi înapoi.acasă, la televizor.unde ni se repetă zilnicprostiile astea: excesul de sare zahăr şi grăsimi dăunează grav sănătaţii!

Lecţia de istorie

Testamentul regelui Carol ITestamentul regelui Carol I

(Fragment)(Fragment)Având aproape 60 de ani, privesc ca o dato-

rie, ca să mă hotărăsc a lua cele din urmă dispoziţii.Alcătuind acest testament, gândesc înainte de toatela iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătutneîncetat şi care a avut deplină încredere în mine.Viaţa mea este aşa de strâns legată de această bine-cuvântată de Dumnezeu ţară, că doresc să-i las şi du-pă moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şide viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şinoapte, m-am gândit la fericirea României, care aajuns să ocupe acum o poziţie vrednică între stateleeuropene, m-am silit ca simţământul religios să fieridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi cafie-care să îndeplinească datoria sa, având ca ţintănumai interesele statului. Cu toate greutăţile pe carele-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat,mai ales la începutul domniei mele, în contra mea,expunându-mă la atacurile cele mai violente, am pă-şit fără frică şi fără şovăire înainte, pe calea dreaptă,având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bu-nul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat şisprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut întot-deauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, amreuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră,un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloa-cele, spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi re-aliza odată înaltele sale aspiraţiuni. Succesorul meula tron primeşte, ia dar o moştenire, de care el va fimândru şi pe care o va cârmui, am toată speranţa, înspiritul meu, călăuzit fiind prin deviza: „Totul pen-tru ţară, nimic pentru mine". Mulţumesc din suflettuturor celor care au lucrat cu mine şi care m-au ser-vit cu credinţă. Iert acelora care au scris şi au vorbitîn contra mea, căutând a mă calomnia sau a aruncaîndoieli asupra bunelor mele intenţiuni. Trimiţândtuturor o ultimă salutare, plină de dragoste, rog ca şigeneraţiile viitoare să-şi amintească din când în cândde acela care s-a închinat cu tot sufletul, iubituluisău popor, în mijlocul căruia el s-a găsit aşa de feri-cit. Pronia cerească a voit ca să sfârşesc bogata meaviaţă. Am trăit şi mor cu deviza care străluceşte înarmele României: "Nihil sine Deo!" Doresc să fiuîmbrăcat în uniformă de general (mică ţinută, cumam purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de războişi numai Steaua României şi Crucea de Hohen-zollern, pe piept. Am rămas credincios religiuniimele, însă am avut şi o deosebită dragoste pentru bi-serica răsăriteană, în care scumpa mea fiică, Maria,era botezată. Binecuvântarea corpului meu se va fa-ce de un preot catolic, însă doresc ca clerul de amân-două bisericile să facă rugăciuni la sicriul meu, caretrebuie să fie foarte simplu. (...) Coroana de oţel,făurită dintr-un tun luat pe câmpul de luptă şi stropitcu sângele vitejilor mei ostaşi, trebuie să fie depusălângă mine, purtată până la cel din urmă locaş almeu şi readusă apoi la palat. Sicriul meu, închis, vafi pus pe afetul unui tun, biruit (dacă se poate) laPlevna şi tras de şase cai din grajdurile mele, fărăvăluri negre. Toate steagurile care au fâlfâit pe câm-piile de bătaie vor fi purtate înaintea şi în urma si-criului meu, ca semn că scumpa mea armată a juratcredinţă steagului său şi şefului sau suprem, careprin voinţa lui Dumnezeu, nu mai este în mijloculcredincioşilor săi ostaşi. Tunurile vor bubui din toateforturile din Bucureşti, Focşani şi Galaţi, ridicate demine, ca un scut puternic al vetrei strămoşeşti, întimpuri de grele încercări, de care Cerul să păzeascăţara. Trimit armatei mele, pe care am îngrijit-o cudragoste şi căreia m-am închinat cu toată inima, ceadin urmă salutare, rugând-o a-mi păstra o amintirecaldă. (...) Prin o bună gospodărie şi o severă rân-duială în cheltuieli, fără a micşora numeroasele aju-toare cerute din toate părţile, averea mea a crescutdin an în an, aşa că pot dispune astăzi de sume în-semnate, în folosul scumpei mele Românii şi pentrubinefaceri. Am hotărât dar o sumă de 12 milioane delei, pentru diferitele aşezăminte, noi fundaţiuni şi caajutoare. Această sumă va fi distribuită precumurmează: (...) Înălţând rugăciuni fierbinţi către A-tot-Puternicul, ca să ocrotească de-a pururea Ro-mânia şi să răspândească toate harurile asupra scum-pului meu popor, mă închin cu smerenie înainteavoinţei lui Dumnezeu şi iscălesc cea din urmă ho-tărâre a mea. În numele Tatălui şi al Fiului şi alSfântului Duh, Amin.


Citez dintr-un fel de document al tris-teţii: „Mă numesc Tudorie Maria şi în acestmoment sunt inspector în cadrul A.J.O.F.M.Prahova - Punct de lucru Mizil. Lucrez aici dinianuarie 1996. Am fost anunţaţi, noi, cei treicolegi care lucrăm la Mizil, că începând cu datade 9 august a.c. suntem în perioada de preaviz,urmând ca din 8 septembrie să fim disponibi-lizaţi, punctul de lucru urmând să fie închis.

Consider că în luarea acestei măsurinu s-a ţinut cont decât de faptul că trebuie să sefacă restructurări, noi fiind doar nişte CNP-uri, înregistrate undeva, pe nişte liste. Nu s-aţinut cont de nimic! Nici de faptul că am încer-cat permanent să ne autoperfecţionăm, făcândcursuri peste cursuri. bineînţeles pe banii pro-prii, nu s-a ţinut cont nici de faptul că în incin-ta Punctului de lucru funcţionează, din 2009,Centrul de consiliere şi asistenţă a persoanelorcu dezabiolităţi din judeţul Prahova, aflate încăutare de loc de muncă, centru pentru care s-au făcut investiţii majore în aparatură şi înpregătirea npersonalului...”

Suntem, aşadar, martorii încă unei mă-suri „inteligente” anti-criză din România care,bineînţeles, ca toate de până acum, afectezămajoritatea românilor care nu au salarii nesim-ţite sau averi acumulate prin cine ştie ce matra-pazlîcuri.

Se zice că un om sărac este ca un stră-in în propria ţară – şi ca să nu cumva să ieşimdin această stare, ne ajută H.G./662/2010 şiOG/68/2010, conform cărora A.J.O.F.M. –Mizil şi alte Puncte de Lucru din ţară vor fidesfiinţate.

Astfel că, de pe data de 09.08.2010angajaţii punctului de lucru sunt în perioada depreaviz, urmând ca din 08.09.2010 să fiedisponibilizaţi.

Pentru a fi obiectivi şi a realiza caresunt consecinţele acestei măsuri luate de stima-bilii noştri guvernanţi, am cerut opinia doam-nei Tudorie Maria, despre care aminteam maisus - inspector şi a domnului Liviu Trică –inspector principal (ambii angajaţi ai Punctuluide Lucru – Mizil), pe care vi le prezentăm înrândurile ce urmează:

*Tudorie Maria:„În afara argumentelor pe care le-aţi

citat, aş adăuga şi faptul că Centrul de con-siliere şi asistenţă a persoanelor cu dezabilităţiare în derulare parteneriate cu DGASPC PRA-HOVA, cu SPAS MIZIL şi cu FUNDAŢIA„Trandafirul negru” din Comarnic. Rezultateleerau încurajatoare şi chiar credeam că am reuşitsă “cucerim” încă o practică europeană. Ne-amînşelat.

Dar, cel mai important sau mai curândtrist, este faptul că nu s-a ţinut cont de celeaproximativ 2500-3000 de persoane care treclunar pragul Punctului de Lucru, pentru luareaîn evidenţă ca persoane aflate în căutare de locde muncă, pentru întocmirea dosarelor de şo-maj, pentru vize obligatorii, pentru emiterea derepartiţii sau ca angajatori care aveau intenţiasă angajeze persoane aflate în evidenţa noastră.

Cred că măcar de ei ar trebui să se ţinăcont! Cei câţiva zeci de lei pe care aceştia tre-buie să îi aloce pentru o deplasare la Ploieşti, încondiţiile în care toate veniturile s-au redus su-bstanţial, înseamnă mult! Ca să nu mai vorbimcât de greu le vine oamenilor simpli să se des-

curce într-un mare oraşDacă noi, cei trei, nu mai corespun-

dem din punct de vedere profesional, suntemde acord să fim disponibilizaţi. Dar ei?

Cheltuielile pe care le presupune fun-cţionarea Punctului de Lucru sunt: abonamentinternet pentru aplicaţia pe calculator; electrici-tate 100 – 120 lei lunar; apă curentă -1-maxim2mc. lunar; gaze naturale – necesare pe perioa-da iernii (încălzirea unui apartament cu patrucamere). Subliniez faptul că sediul este propri-etatea AJOFM, dobândit ca investiţie prin con-tract de vânzare-cumpărare din anul 2003.

Dorinţa noastră a fost ca totul să mear-gă bine, indicatorii anuali au fost realizaţi tottimpul, am fost vizitaţi la Centru ca exemplu debună practică acum mai puţin de două luni, departeneri italieni, belgieni, spanioli şi olandeziîn cadrul unui proiect european care vizeazăorientarea în carieră, proiect derulat în partene-riat cu Universitatea Petrol şi Gaze dinPloieşti”.

*Jr. Liviu Trică:„Cei circa 1500 de oamnei care s-au

prezentat la sediul Punctului de Lucru - Mizilal AJOFM – Prahova – pentru rezolvarea diver-selor probleme, în săptămăna (9-13 august) aurămas consternaţi şi totodată au fost revoltaţi laaflarea veştii că această unitate va fi închisă,după ce şi-a oferit serviciile populaţiei timp deaproape 20 de ani.

Motivele care au stat la baza închideriiau fost reorganizarea Agenţiei Naţionale deOcupare a Forţei de Muncă, reducerea de pos-turi conform HG 662/2010 şi OG 68/2010.

Închiderea unităţii din Mizil îi va afec-ta în mod evident pe cei circa 3000 de oameniaflaţi în evidenţă care vor fi nevoiţă ca, după 9septembrie, să se deplaseze lunar sau de câteori au nevoie la sediul Agenţiei Judeţene deOcupare a Forţei de Muncă din Ploieşti, str.Nicolae Iorga, nr. 1.

Cum în viitorul apropiat va urma unalt val de disponibilizări, va fi un adevărat chinatât pentru cei care vor rămâne fără serviciu câtşi pentru cei aflaţi deja în evidenţa noastră. Oimagine de coşmar –deplasări poate cu trei mij-loace de transport, programări şi reprogramări,cozi interminabile, alături de celelalte persoaneînregistrate la agenţiile din Urlaţi şi Ploieşti.

Concluziile sunt uşor de tras însăurările le vom simţi cu toţii.

a consemnat Gabriela NEGOIŢĂ

u Vând casă cu trei camere, bucă-tărie, magazie în suprafaţă totală de 280 metripătraţi, posibilitate de racordare la gaze. Relaţiisuplimentare la telefonul: 0733 352 581.

u Vând apartament cu două camere,situat la parter, str. M.Bravu, nr. 191. Relaţiisuplimentare la numerele de telefon: 0724 551079 sau 0762 625 442.

u Vând cort de şase persoane, nou –preţ: 450 lei. Informaţii suplimentare la tele-fonul: 0734 546 308.

u Vând furtun de aragaz + butelie şio maşină de cusut rusească, la preţ convenabil.Relaţii la telefonul: 0244 252 215.

u Vând apartament în zona M.F.A.,relaţii suplimentare la telefonul: 0724 041 821.

u Vând casă, teren (apă, canalizare),situată pe strada Spiru Haret, nr. 5. – preţ nego-ciabil. Relaţii la telefonul 0244 250 695 sau0744 210 203.

u Vând în cimitirul oraşului, loc deveci în suprafaţă totală de 20 metri pătraţi, idealpentru construirea unui cavou. Relaţii la tele-fonul: 0745 858 176.

u Vând în zona Teilor, apartament cudouă camere, etajul 4, preţ avantajos. Relaţii latelefonul 0745 858 176.

u Vând maşină de îngheţată „Fres-co” ( 3 capete) şi maşină de cusut „Veronica”,tip mobilă. Preţ convenabil.

Telefon: 0761656514.

u Vând apartament, zona Teilor. Îm-bunătăţiri: gresie, faianţă, lambriu, acoperişizo-lat de curând. Preţ 72.000 Ron.

Tel. 0767392800

u Vând 1 pogon – viţă de vie - sit-uat în comuna Tohani; vând 1 hectar depământ la şosea în zona Relaxa. Relaţii supli-mentare la telefonul: 0764 396 964.

A.J.O.F.M - Mizil va fi, înA.J.O.F.M - Mizil va fi, încurând, doar o amintirecurând, doar o amintire

ANUNŢSOCIETATE COMERCIALĂ,

ANGAJEAZĂ MUNCITORI CALIFICAŢI ÎN

DOMENIUL TEXTIL „MAŞINIŞTI, CĂLCĂTORI, CONTROLOR CALITATE”.

RELAŢII LA TEL.: 0756.427.704

Mica publicitateMica publicitate

Scrie aci de un post... A, da, de postul...

Paştelui!...


BERBEC 21 Martie - 19 Aprilie

DRAGOSTE: Dacă nu aveţio discuţie sinceră, faţă în faţă, princare să vă explicaţi erorile din pre-zent sau din trecut, tensiunea se vainstala în cuplu şi poate duce înscurt timp la o despărţire.

CARIERĂ: Deşi îti placemult ceea ce faci la serviciu, deşidepui eforturi şi multă pasiune, par-că tot nu-i poţi mulţumi pe cei careaşteaptă de la tine mereu tot maimult. Şeful va strâmba adeseori dinnas, colegii te vor bârfi pe la spateiar disputele se încing din te mirice.

BANI: Nu primeşti atât cât aimerita din tranzacţiile acestei luni.Dacă vinzi ceva, esti nevoit să co-bori mult preţul iar dacă ai ceva decumpărat, ai impresia că ai fost pă-călit, că ai plătit pe un lucru ieftinmai mult decât face..

SĂNĂTATE: Sănătateadepinde numai de felul în care te în-grijeşti tu de toate. Dacă faci abu-zuri, dacă îţi bati singur joc de cor-pul tău, atunci vei plăti pentru aces-te decizii...

TAUR20 Aprilie – 20 Mai

DRAGOSTE: Ai ocazia de acunoaşte persoane noi, interesante,şi nu se poate să nu fii atras în modspecial de cineva anume. Unele de-claraţii de dragoste nu sunt sincere,deci trebuie să discerni dacă merităsă îţi oferi inima pe tavă celui careîţi face curte sau nu.

CARIERĂ: Faci tot ce tre-buie pentru a da bine în ochii celorcare asteaptă roadele muncii tale,dar uneori e nevoie şi de puţină re-clamă.

BANI: Bani sunt, ai pe ce tebaza, dar ai grijă ce faci cu ei, pen-tru că esti tentat să-i investeşti într-o afacere riscantă. Nu face afacericu persoane care nu inspirăîncredere.

SĂNĂTATE: Ai putea fiinfluenţat de vreo reţetă minunedespre care ai citit prin reviste sauurmezi sfatul unor prieteni care selaudă că la ei şi la atâta lume afuncţionat de minune, dar esti deza-măgit de rezultate.

GEMENI21 Mai – 21 Iunie

DRAGOSTE: Greu de cre-zut că va suporta cineva să steamult lângă tine dacă eşti mai tottimpul cu capsa pusă şi nimic nu-ţiconvine.

CARIERĂ: Poţi participa lao confruntare de forţe cu scopul dea obţine un post mai bun sau, celpuţin, graţiile şefului, dar nu eştiprintre favorizaţi şi poţi pierde.

BANI: Nici banii nu sunt laun nivel mai bun şi când începi săfaci calcule despre câte ai de plătitcu sumele mici pe care le ai la dis-poziţie, te cam ia cu ameţeală.

SĂNĂTATE: Chiar dacăapar unele probleme de sănătate, sevor rezolva aproape de la sine.

RAC 22 Iunie – 22 Iulie

DRAGOSTE: Nu este lunata norocoasă în amor, pentru că poţiface gafe regretabile pe care cu greule vei repara după aceea.

CARIERĂ: Nici la locul demuncă nu ai parte de evenimenteprea plăcute, şi aici e cam sumbru şite duci la serviciu cu inima încăr-cată de temeri.

BANI: Nu numărul banilor eproblema acum, ci viteza ameţi-toare cu care se duc. Azi i-ai primit,mâine deja i-ai dat pe diverse plăţi.

SĂNĂTATE: A ignora oproblemă nu e cea mai bună soluţiepentru a o repara, ca atare nu tratacu indiferenţă simptomele aparentminore. Ele pot anunţa ceva maigrav decât ai putea crede!

LEU 23 Iulie – 22 August

DRAGOSTE: Se naşte unvis nou de iubire, pentru că airemarcat pe cineva special şi inimata deja dă semne că simte ceva.

CARIERĂ: Îţi place ceea ceiese din mâinile tale sau din minteata la serviciu, pentru că ai ocazia dea-ţi arăta talentele în domenii cucare colaboratorii tăi nu au nici înclin nici în mânecă.

BANI: Cu banii pe care îi aila dispoziţie e greu de crezut că îţipoţi materializa vreun vis, deciîncepe să cauţi o a doua sursă devenit, poate chiar şi una neoficială,muncind acasă sau „Part Time”.

SĂNĂTATE: Una se vede lasuprafaţă, şi alta ascunzi, deci nu arfi rău să mergi să-ţi faci analizelesau un consult amănunţit.

FECIOARĂ 23 August – 22 Septembrie

DRAGOSTE: Eşti contra-dictoriu când vine vorba de senti-mente. Acum le exprimi liber şi plinde energie, acum te retragi în cara-pacea ta şi laşi loc suspiciunilor săte copleşească.

CARIERĂ: Dacă ai fi lăsatsă lucrezi singur, fără să te bată

nimeni la cap, ai ajunge la rezultatemult mai bune decât atunci cândeşti doar o rotiţă dintr-un angrenajcomplicat.

BANI: Nu poţi rezista ispiteide a cumpara tot ce te atrage; chiardacă şi tu resimţi criza, plăcereacumpărăturilor a ramas aceeaşi.

SĂNĂTATE: Deşi eşti atentla tot ce atingi, scapi din vedere să-ţi iei măsurile necesare de precauţieşi te poţi trezi cu o proble-mă desănătate.

BALANŢĂ 23 Septembrie – 22 Octombrie

DRAGOSTE: Dacă pretinzidoar amor şi vorbe dulci de la per-soana iubită, duci relaţia către o po-sibilă ruptură.

CARIERĂ: Greu să găseşticolaboratorii potriviţi pentru pla-nurile pe care le ai luna aceasta, dardecât să duci singur tot greul, maibine accepţi şi variantele pe care leai la dispoziţie.

BANI: Primeşti ceva maimulţi bani decât în alte luni, avândşansa de a culege roadele financiareale unor servicii prestate mai de-mult.

SĂNĂTATE: Eşti mai pre-ocupat de sănătatea ta şi tot ce nueste în regulă prin organism, devinesubiectul principal al eforturilordepuse. Lasă un medic să decidădacă ai motive de înmgrijorare.

SCORPION 23 Octombrie – 21 Noiembrie

DRAGOSTE: Deşi eşti înfaţa unui nou început, parcă nu maieşti la fel de entuziast ca altădată.Interesul tău a scăzut, pentru că e orelaţie sub aşteptări.

CARIERĂ: Porneşti cu mul-tă precauţie o acţiune nouă care vaavea rezultate promiţătoare, doar căe cale lungă până ajungi la capăt.

BANI: Bani ai atât cât îţi tre-buie ca să trăieşti decent. Dacă nute arunci în cheltuieli exorbitantededicate doar capriciilor personale,vei reuşi să păstrezi bugetul pe unteren bun şi stabil fară a declanşaniciun fel de criză.

SĂNĂTATE: Un singur as-pect necesită mai multă atenţielegat de sănătate: ceea ce consumi.Anumite alimente sau lichide nu îţipriesc, deci evită-le, dacă ştii caresunt, sau descoperă ce anume îţicreează neplăceri.

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie – 21 Decembrie

DRAGOSTE: Nu ţi-a mersprea bine în amor şi eşti disponibilpentru o schimbare. Ai resimţit blo-cajul de comunicare care s-a insta-lat în cuplu ca pe un mare chin, daracum aveţi ocazia de a repara ceeace a declanşat trăiri negative. E vre-mea explicaţiilor sincere.

CARIERĂ: Nu încerca sălucrezi de unul singur, pentru că veiajunge într-un punct în care nu veideţine toate răspunsurile necesare.

BANI: Chiar dacă nu eştibogat, oferi ceva din puţinul tăucelor care trec prin momente difi-cile, şi satisfacţia ta e mai maredecât dacă ai câştiga la loto pestenoapte.

SĂNĂTATE: Intri în contactcu un mediu în care circulă diverşifactori ce pot declanşa boală (deexemplu un loc public unde consu-mi ceva în condiţii neigienice).

CAPRICORN 22 Decembrie – 19 Ianuarie

DRAGOSTE: Prea multentuziasm strică într-o relaţie, pen-tru că porneşti într-o direcţie cuaşteptări prea mari şi dacă nu seîmplinesc, balonul se desumflă.

CARIERĂ: Cariera evolu-ează bine într-o direcţie promiţă-toare. Depui multă pasiune înmuncă ta, pentru că abia aştepţi săajungi la un nivel superior care te-ar face fericit.

BANI: Încearcă să mai puistavila la tendinţa spre risipă.

SĂNĂTATE: Starea desănătate pare să fie punctul cel maidelicat al acestei luni. Ai făcut sin-gur abuzuri şi acum tragi ponoase-le.

VĂRSĂTOR – 20 Ianuarie – 18 Februarie

DRAGOSTE: Uneori te der-anjează ritmul lent în care se dez-voltă relaţia ta de dragoste.Dar nu ebine să te grăbeşti...

CARIERĂ: Te simţi sufocatde rutină la serviciu, pentru că eştiimplicat în multe activităţi carestagnează enervant de mult.

BANI: Ai prea puţini bani ladispoziţie pentru a-ţi achita mariledatorii, deci mai bine te ocupi desumele mici.

SĂNĂTATE: Vrei să scapiimediat de problema de sănătate ca-re te preocupă, dar e mai bine săprocedezi cu calm şi metodic.

PEŞTI 19 Februarie- 20 Martie

DRAGOSTE: Eşti din ce înce mai sigur că ai alături persoanapotrivită cu care poţi construi orelaţie de viitor.

CARIERĂ: Ai ajuns într-unpunct mort, dar nu e deloc în deza-vantajul tău!

BANI: Te descurci cu banidin trecut, cu rezerve acumulate încont de ceva vreme şi dacă nu seivesc sume noi, nu intri în panică,pentru că ai pe ce te baza.

SĂNĂTATE: Toate bune şifrumoase în privinţa stării tale fiz-ice şi psihice. Ai ajuns la un nivelde echilibru de invidiat.

HOROSCOPHOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP


Colegiul Director

PrimarEmil PROŞCAN

ViceprimarNicolai PAŞOL

ADRESA PRIMĂRIEI

B-dul Unirii nr. 14 MizilJudeţul Prahova

Cod Poştal: 105 800Telefoane: 0244 250 027

0244 250 028Fax: 0244 251 120

e-mail: [email protected]

REDACŢIAGabriela Andreea NEGOIŢĂCristina COLŢLucian MĂNĂILESCU - secretarde redacţie

ADRESA REDACŢIEI:

Str. Mihai Bravu, nr. 58Tel./fax: 0244 252 722; e-mail:[email protected]

TEHNOREDACTARE

Gheorghe ANGHELe-mail:

[email protected]. 0788 181 648

SC EXCELLTIPO SRL MIZIL

ISSN 1548 - 6903ISSN 1548 - 6903

Iulian Bostan (Galaţi)

MariajFătuca noastră bine s-a gândit,Având doi pretendenţi la-nsurătoare,Că l-a ales pe-acela înstăritŞi a trăit cu-acel ce-a fost… în stare!

AutoironieZicea aseară un amicCă nu îi place mutra mea,Dar eu, atunci, ce pot să zic,Când zi de zi mă văd cu ea?

De la virtute la păcatVoi fetelor, cu gând curat,Puteţi din plin gusta plăcerea,Că nu căderea e-un păcat,Păcat e numai… decăderea.

Calvarul unui arboreDe-a lungul anilor, mereu,S-au scris prosti pe trunchiul meu;Nu scap nici azi de-acest calvar,Ajuns hârtie de ziar.

Dan Căpruciu (Galaţi)

DepartajareCa într-o ordine fireascăTrăiesc românii pe-a lor speze:Deştepţii pleacă să muncească,Cei proşti, rămân ca să voteze.

Scrisoare din sanatoriuAici viaţa nu-i prea brează,Să mai stau îmi e urât,Boala foarte greu cedează,Asistenta nici atât!

Un mare investitor străinDe va ajunge stânga la putere,Dolarii nu-i vom mai cerşi haihui!Şi vom răbda de foame cu plăcereCă cine Marx, cu „Capitalul” lui…

ZborSpre păsări am avut chemare,Dar am schimbat demult adresaCea mai frumoasă zburătoareRămâne totuşi… stewardesa…

Neculai Darie (Iaşi )

Fetiţe dulci„Fetiţe dulci ca-n BucureştiÎn toată lumea nu găseşti...”- Pe naiba! zise-un turc fudul,Sunt câte vrei la Istambul!

Cum se răcoreşte românul varaLa munte nu te duci că n-ai parale,

La mare-s preţuri de te îngrozeşti,Aşa că-ţi mai rămâne doar o cale:Înjuri guvernul şi te răcoreşti.

Noaptea nunţiiFiind abia la început,S-a confesat spre mama eiCă-n noaptea nunţii a avutEmoţii… ca de obicei!

Nicolae Ghiţescu (Bucureşti, 8martie 1919 – 5 iunie 2002)

La doctorBătându-i inima prea tare,S-a dus la clinică îndată;Iar doctorul i-a spus: „Răbdare,O facem noi să nu mai bată!”

La vârsta a treiaDimineaţa pe răcoareCând te scoli fără efortŞi nimica nu te doare,Să fii sigur că eşti mort.

Puterea exempluluiNici de fumat, nici de băutSă mă dezbar n-am reuşit,Exemple bune am avut...Dar din păcate au murit

Ah, morala!Greu e dragi contemporani,Să trăieşti optzeci de ani!După aia nu e greu...Că te uită Dumnezeu.

ConcluzieA fost în viaţă cumpătat:Nici n-a băut, nici n-a mâncat,Nici n-a făcut din noapte ziŞi a trecut de sută!... Şi?

În goana vieţiiDin zori în noapte tot o apăŞi-n şirul zilelor la fel,Aleargă omul către groapăDe iese sufletul din el.

Femeia fatalăAre cap de păpuşică,Trup de fildeş, sâni bogaţiŞi trăieşte singurică...C-o mulţime de bărbaţi.

Tempus vulnera sanatTimpu-i leac, rezolvă toate:Griji, necazuri şi nevoi,Dar tot timpul, din păcate,Ne rezolvă şi pe noi.

Pălăriei meleCând voi porni în veşnicie,

Aş vrea, iubită pălărie,Solemnă să rămâi în cui,Să spună toţi: „A fost a lui!”

Mihai Moleşag (Tulcea)Romanţa celor trei rachiuri

Pe trei cărări, venind agale,Trei gânduri triste-i dau de vesteCă-n cele trei căsuţe-n vale,În prag, l-aşteaptă trei neveste!!!

Întoarcerea pescaruluiLihnit de foame şi setos, fireşte,De cum se coborî pe mal, din lotcă,Bău pe loc un blid cu borş de peşteIar de mâncare-şi comandă o votcă.

Reflecţii în deltăSpuse Vanea, cu glas tare,Legănându-se în lotcă:Nu-i mai dulce legănareCa aceea de la votcă!

RubedeniiMamă, tată, soră, frate,La nevoi te-ajută, darLucrul cel mai greu din toateE să ai un văr… primar…

În satul meuÎn satul meu, de cum dau zoriiŞi cade roua pe poteci,Flăcăii, mândri ca bujoriiSe-ntorc trudiţi… din discoteci.

DeltaNuferi, apă, aer, soare,Bărci, şalupe, marinari,Peşte, păsări călătoareŞi ţânţari, ţânţari, ţânţari…

Retrocedare… în stil oltenescStă primarul pe toloacăŞi, cu creierul vâlvoi,Se gândeşte cum să facăSă dea Oltul înapoi.

George Petrone (Iaşi)

Romanţă la ştrandTe superi că admir splendoareaAtâtot trupuri tinereştiDe fete brune ca cicoarea?Ei, da, mă uit că şi… uitareaE scrisă-n legile-omeneşti!

Epitaf fostului miliţianInima-i ce nu o datăA fost obştii de folos,A-ncetat de-acum să batăCa şi braţul lui vânjos.

Doctrinarii comuniştiDiriguind societatea

Cu Marx şi Lenin în desagă,Mereu aţi împărţit dreptatea(În loc s-o fi lăsat întreagă!)

Unde duce băuturaVenind beat mort, în ziua de chenzină,Greşind şi uşa, ce mai tura-vura,A nimerit în pat la o vecină;Deci iată unde duce băutura!

Răspuns evaziv„Nevasta ce-ţi mai face?”Gentil, a vrut să ştie.Răspuns-am: „Fii pe pace!Ce-ţi face şi-a ta, ţie!

ÎmplinireOrice tânăr, de-i năzare,Se-mplineşte ca bărbatNumai prin însurătoare(Şi cu asta-i terminat!)

Strămoşului Adam cu mânieTe blestem! Te desfid! Te osândesc!Călcând porunca Tatălui CerescAi fost smintit, mişel între mişei!(Măcar era ceva de capul ei??)

Cutezanţă şi zădărnicieCând hazardul cineva-l împarteSoarta pune – cinic – faţă-n faţăTemerari ce trec pe lângă moarteŞi neghiobi ce trec pe lângă viaţă

La moartea unui nepricopsitA fost sărac şi-a dus-o greuŞi multe-a tras în lumea asta;L-o fi bătut şi DumnezeuDar nu cum îl bătea nevasta.

Şcoala vieţiiLa şcoala asta fără de pereţiGreşelile-s material didactic:Din acela ale altora înveţi,Cu ale tale dai examen practic.

MoştenireaSe ceartă fraţii cu avântSă-mpart-o palmă de pământ.Cu ţarina n-au izbânditDar palme-n schimb şi-au împărţit.

Ca să vezi!Eu cu vin îmi potopesc gâtlejulSă-mi înec amarul de se poateÎnsă, vai, mereu ratez prilejulC-a-nvăţat netrebnicul să-noate.

Tablou idilicŢăranii, care mai de care,Cu braţ vânjos, cu pieptul gol,Trudesc frenetic pe ogoare… La spart conducte de petrol.

MMAARRIIII MMAAEEŞŞTTRRII AAII EEPPIIGGRRAAMMEEII RROOMMÂÂNNEEŞŞTTII

Date post:	08-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt ... septembrie.pdf · atunci când am...

Documents