„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt ... · Lună de toate anotimpurile,...

„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron Costin

Anul VII / Nr. 79 / 2011)Anul VII / Nr. 79 / 2011) – www.primaria-mizil.ro –– www.primaria-mizil.ro – Fondator Fondator Emil PROŞCANEmil PROŞCAN

Publicaţie lunară (25 martie - 25 aprilie) a Primăriei şi Consiliului Local Mizil

POŞTALIONULEditorial

F ă r ăîndoială că fie-care lună a anu-lui are impor-tanţă şi frumu-seţe, la fel fi-ecare zi a ei, fie-care moment alei, fiind piesa delego din ceea ce

va însemna până la urmă, frumosul, din în-treaga noastră viaţă!

Pentru mine, aprilie, este cea maifrumoasă lună din an, deoarece în ea m-amnăscut, în timpul domniei ei am pătruns înaceastă lume dumnezeită a Pământului, carecu siguranţă avea şi atunci cerul de floare decireş, de măr, de gutui, de prun...

Încerc să-mi închipui venirea meape lume, alături de tot ce se năştea atunci,primul meu ţipăt, împreunându-se cu cele-lalte ţipete din muguri, flori, frunze şi încercîn felul acesta să aflu mai mult despre mine,despre adevăr, despre viaţă!

Cred că este cea mai frumoasă lu-nă, regină cu multe diademe domnind pestecelelalte surate, ce mistuie nu cu distrugerisau altfel de răutăţi încăpăţânarea ultimilorrămăşiţe ale iernii, ci cu bunătate şi frumosde floare, de verde, de senin, de zâmbet...

Lună născătoare de trăire, de invi-taţie la vals!... Lună de toate anotimpurile,lună în care renaşte din moarte Iisus cu spe-ranţă de viaţă adevărată, totul devenind în-viere, viaţă, cer!

Înviere de pământ, de binefacere,de linişte, de alb, de albastru, de galben, depaşi...

În această lună învierea este uni-versală! În această lună splendoarea dum-nezeirii încetează să mai fie o taină, dezvă-luindu-se simţurilor; copacii se izbăvesc deaşteptare şi reinventează verdele fremătătoral frunzelor, lacrimile zăpezii se scurg peobrajii pământului, modelând nostalgii şimiracole, păsările se afundă în albastrul ceru-lui.

Se împrospătează culorile, florile,zâmbetele! Albul netrădat, furat zăpezii, aco-lo sub frunzele descărnate, începe povesteaprefacerii în culori de tot felul. Frumosul mi-rific, desăvârşit în petale, devine palpabil!

Zilele au personalitatea începutu-lui, soarele are cea mai mare cuminţenie dinan, iar lumina lui trezeşte sevele din adân-curi. Mugurii, personaje din piesa universală„a fi sau a nu fi”, ţipă despre viaţă şi în sim-

plitatea lor, dau cea mai reuşită definiţie aexistenţei şi devenirii. Astfel trăirea şi zâm-betul capătă rost deschizând larg ferestrelespre cer!

Dimineţile împacă răcoarea dejaîmblânzită a nopţilor, cu blândeţea călduriice va fi şi cu o poftă nebună de hai hui! Brăn-duşele, toporaşii, narcisele, mângâie gân-durile pădurilor netăiate, aducând printrefrunzele descarnate zâmbetul adevărat! Nop-ţile au cerul de linişte şi în ele visele capătăîncredere şi neamăgire. Clipele, încântate dece cuprind, de ce „modelează” în simţuri, îşifac mai mult timp de desfătare, devin mailungi şi în ele se zbate cea mai mare densitatede paşi. Paşi de verde, de floare, de zbor...

Aprilie se culcuşeşte în toate cele-lalte luni ale anului, botezându-le cu dorinţăde viaţă, zăpadă de floare, mântuire, spe-ranţă... Aprilie e un strigăt de viaţă prinmunţi, văi, dealuri câmpii, ape, la care răs-punde cu sufletul, întreaga suflare a pămân-tului!

Acum când ninge cu floare de ci-reş, de măr, de prun, gândul mă duce în albullunii decembrie, la o altfel de ninsoare, cu alt-fel de petale... Resemnarea ce o simţeamatunci cuibărit în copilărie, era şi ea altfel!

Şi ningea!Şi ninge!...Ca şi atunci, albul se aşterne peste

gândurile oamenilor! În aşteptarea albă deatunci, s-a născut Iisus Hristos, iar în fru-museţea dureros de albă, de acum, reînvie!

Oamenii n-au uitat! Cu respect şiînţelegere, îşi văruie cu alb pereţii caselor,copacii, pietrele... Se vor aprinde lumânări şilumina lină va vesti naşterea supremă şimântuitoare!

Şi ninge cu floare de cireş, de măr,de prun...

Să ne oprim în sfinţenia acestui„anotimp” numit aprilie, în faţa unui pomînflorit, să-l îmbrăţişăm cu măinile, privireaori sufletul! Să facem asta şi cu siguranţăvom simţi în lăuntrul nostru ceva!

Poate chiar fericirea de a fi!

Emil Proşcan

După cutremurul din 22 februarie a.c., marele oraș alInsulei de Sud din Noua Zeelandă, Christchurch, românii deacolo ne-au oferit o extraordinară lecţie de solidaritate, înfiin-ţând o „celulă de criză” pe lângă revista „Pagini Româneşti...”(publicaţie coordonată de admirabilii Adina şi Cristi Dumitra-che), căutând şi expediind informaţii despre soarta românilordin zona seismului în România, dar şi în Canada, Israel, Aus-tralia şi S. U. A.

„ Seismul a distrus un oraş întreg - scrie, în editorialulDespre viaţă şi moarte, Cristi Dumitrache. Am pierdut şi oromâncă, Lia Tamara Harca (...) Alături de doamna Lia au maimurit şi două dintre abonatele revistei noastre...”

„Se dovedeste cum durerea şi disperarea uneşte oame-nii într-un fel unic şi ireversibil şi trezeşte la viaţă iubirea fun-damentală pe care o avem pentru semenii noştri”, scrie într-unmesaj Camelia Petruş, din Auckland.

Din nefericire, la foarte scurt timp, omenirea avea săfie confruntată cu un dezastru infinit mai cumplit, ale cărui con-secinţe sunt imprevizibile. Dar şi cu o lecţie supremă de demni-tate, solidaritate şi curaj de care s-a dovedit capabilă o naţiune(cum sunt puţine altele), în faţa destinului implacabil.

La 11 martie, arhipelegul nipon a fost zguduit de uncutremur cu magnitudinea 9 (cel mai puternic înregistrat vreo-dată în Japonia), urmat de un tsunamii devastator. Însă, pesteimaginile apocaliptice transmise de televiziuni, s-au suprapuscele ale măreţii umane. Umbre, trecând printre ruine, fără lacri-mi în ochi (japonezii nu plâng pe „dinafară”, durerile lor suntsuperbe gheizere interioare), în căutarea supravieţuitorilor, oa-meni înfometaţi, aşteptând la coadă şi cumpărând numai stric-tul necesar, ca să le rămână şi celorlalţi, cei 50 de ingineri şimuncitorii, telefonând acasă, ca să-şi anunţe familia că ei rămânîn centrala nucleară avariată, că e nevoie de viaţa şi de moartealor acolo, oameni mulţumind necunoscuţilor care le-au „împru-mutat o haină” sau o sticlă de apă... Şi o autostradă refăcută în4 zile şi încrâncenarea de a săpa cu mâinile goale, sortând tot cepoate fi folositor...

Într-o poezie „ciudată”, Vasile Alexandri spunea po-vestea razei de lumină, care, învinsă şi neajutorată, s-a dus înrai. Îngerii au primit-o, încercând să o consoleze şi săi redeasperanţa... Dar Domnezeu i-a spus: „Te-am creat să aduci la Mi-ne întreg Pământul şi tu vii singură? Apoi a sărutat-o pe frunteşi a trimis-o, din nou, în lumea de jos, să-şi împlinească me-nirea: să lumineze, până se va stinge în ultima lacrimă. Unde,dacă nu în astfel de ţări, ale Soarelui Răsare putea ajunge lumi-na exilată din ceruri? Şi când întunericul va fi înghiţit totul,când omenirea va fi dispărut de mult, raza aceea va continua săpâlpâie... Nu ştiu cum, dar o va face! L.M.

LUMEA CA EXEMPLULUMEA CA EXEMPLU

Se distribuie gratuit

Aprilie - luna reginăAprilie - luna reginăPP UU TT EE RR EE AA SS PP EE RR AA NN ŢŢ EE II

Nr. 79 / 25 martie - 25 aprilie 2011 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru şi agricultură interior 29 Registratura şi arhiva interior 16Caserie buget-contabilitate interior 26Impozite şi taxe - persoane juridice interior 21 ( 250 390)- persoane fizice interior 24- caserie interior 19Poliţist comunitar de serviciu interior 23

ETAJUL 1

Investiţii, integrare europeană, achiziţii publice şi marketing interior 18 (251 373)Administrare patrimoniu şi mediu interior 30Stare civilă interior 28 Resurse umane şi audit public intern interior 38Administraţie şi gospodărire comunală interior 34Informatică interior 37Administraţie publică interior 13Buget-contabilitate interior 22 (251 230)Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMĂRIEI

Relaţii cu presa - ,,Poştalionul,, - (252 722)Poliţia comunitară -poliţist comunitar de serviciu interior 31Serviciul public de asistenţă socială interior 20 ( 250 020)

Piaţa, obor - (250 132)Casa de cultură - (250 026)Biblioteca - (250 897)Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor - ( 253 309)Serviciul public de gospodărire comunală interior 32 (250 885)Cantina interior 35Serviciul public de producere şi furnizare a energiei termice - (253 335)

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai puţin Registratura, Impozite şi taxeşicare au program până la 13.30

Audienţe

Primar - luni: 10.00 - 14.00

Viceprimar - marti: 10.00 - 14.00

Secretar - joi: 10.00 - 12.00

Dir. Executiv - joi: 10.00 - 12.00

ÎN SLUJBA TA, OMULE !

La dispoziţia cetăţenilorAveţi probleme cu autorităţile locale sau altfel de probleme?Vreţi să-mi semnalaţi un abuz comis de un funcţionar public al

instituţiei?Nu aţi fost tratat cu respectul cuvenit de vreun angajat al Pri-

măriei?Doriţi să mă sesizaţi în legătură cu o problemă serioasă, cu im-

plicaţii deosebite în viaţa oraşului sau a dumneavoastră?Vreţi să propuneţi o anumită soluţie pentru rezolvarea unor

probleme ale colectivităţii?

Telefonaţi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808,scrieţi-mi pe adresa Bulevardul Unirii, nr. 14 – Mizil, sau utilizaţi adresade e-mail [email protected].

Instituţia Primăriei trebuie să fie: „În slujba ta, omule!”

Emil PROŞCAN,Primarul oraşului Mizil

Pe 26 martie, de la 2030,aproape 50 de oraşe din România vorstinge luminile pentru o oră, alătu-rându-se campaniei Earth Hour, ceamai mare manifestare de mediu dinistorie. (aceste oraşe sunt: Adjud,Aiud, Alba Iulia, Alexandria, Arad,Avrig, Bacău, Baia Mare, Băile Tuş-nad, Bistrita, Botoşani, Brăila, Bra-şov, Buftea, Calafat, Calarasi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Deva,Focşani, Galaţi, Giurgiu, Horezu,Iaşi, Miercurea Ciuc, Mizil, Panciu,Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râm-nicu Vâlcea, Reşița, Roman, Roşioriide Vede, Satu Mare, Sfântu Gheor-ghe, Slobozia, Suceava, Târgovişte,Târgu Jiu, Târgu Mureş, Timişoara,Tulcea, Turda, Vaslui, Vatra Dornei,Zalău).

Evoluţia extrem de rapidă acampaniei Earth Hour, de la un oraş– Sidney - la 4500 de oraşe din 128de ţări, în numai 4 ani de zile, a do-vedit că există sute de milioane deoameni care îşi doresc să se implicemai mult în rezolvarea problemelorde mediu actuale. Aceasta cu atâtmai mult cu cât o serie de evenimen-te dramatice au schimbat radical per-spectivele, devenind tot mai evidentcă, dacă oamenii vor continua să ig-nore echilibrele planetare, viitorul arputea deveni sumbru.

„În acest an, Ora Pămân-tului ne îndeamnă la acţiune. Din-colo de gestul simbolic de a stingelumina şi de a ne alătura, în fapt şi înspirit milioanelor de oameni ce alegastfel să onoreze planeta care nesusţine viaţa, suntem provocaţi săschimbam ceva în modul în care tră-im. Şi să o facem începând de acum.Apa, energia, mâncarea, maşina,toate sunt lucruri pe care le folosimzilnic şi al căror impact îl putem mo-

difica. Fiecare om, fiecare compa-nie, fiecare oraş care participă laOra Pământului poate contribui laaceastă schimbare. De aceea va în-curajăm să începeţi în această oră şisă continuaţi dincolo de ea, să comu-nicaţi despre asta prietenilor, cli-enţilor, cetăţenilor, pentru ca exem-plul să contruiască şi să inspire”, adeclarat Luminiţa Tănasie, directo-rul WWF în România.

Noutatea ediţiei de anulacesta o constituie platforma spe-cială 60 +, care permite susţinăto-rilor Earth Hour să împărtăşeascăidei, poveşti sau planuri despre cumaleg să îşi reducă impactul negativasupra planetei. Platforma este acce-sibilă la www.beyondthehour.org

Pentru că aceste poveşti audezvăluit un număr mare de oamenicare sunt pregătiţi să se implice maimult şi să îşi reducă impactul negativpe care îl au asupra planetei, EarthHour – ediţia 2011 – se va dedica re-flectării lor, fie că vor veni din parteacompaniilor, a autorităţilor sau a oa-menilor obişnuiţi (site-ul campanieidin România, va centraliza toateaceste poveşti şi acţiuni, care pot ficonsultate de către publicul larg).

Campania din România seva bucura, în continuare, de sprijinullui Zoli Toth, Ambasadorul EarthHour în România.

„Ştim – declara Domnia Sa -că doar prin cantitatea de energieeconomisită pe durata evenimentuluinu vom reuşi să salvăm planeta, însăvom aduce oamenii mai aproape uniide alţii şi îi vom ajuta să găseascăsoluţii pentru a adopta un comporta-ment cât mai prietenos cu mediul, înviaţa de zi cu zi”.

Earth Hour 2011: mai mult Earth Hour 2011: mai mult decât simplul stins al luminilor!decât simplul stins al luminilor!

Pagina 3 Nr. 79 / 25 martie - 25 aprilie 2011

Eliberarea actului de iden-titate la: schimbarea domiciliu-lui, schimbarea denumirii stră-zii sau a numerătorii imobilelor.

DOCUMENTE NECESARE:u cererea pentru eliberarea actului

de identitate; actul de identitate şi carteade alegător, dacă este cazul; u certificatulde naştere, original şi copie; u certificat-ul de căsătorie, dacă este cazul, original şicopie; u hotărârea de divorţ, definitivă şiirevocabilă, după caz, original şi copie; ucertificatul de deces al soţului/soţiei dece-dat/decedate, în cazul soţului supravieţu-itor, original şi copie; u certificatele denaştere ale copiilor cu vârsta mai mică de14 ani, original şi copie; u documentul cucare se face dovada adresei de domiciliu,original şi copie; u chitanţa reprezentândcontravaloarea cărţii de identitate; u tim-bru fiscal de 4 lei.

Dacă solicitantul nu este proprie-tarul imobilului, este necesară declaraţiascrisă a găzduitorului, aceasta se con-semnează pe cererea pentru eliberarea ac-tului de identitate, în prezenţa lucrătoruluide evidenţă a persoanelor.

În situaţia în care găzduitorul nu sepoate prezenta la serviciul de evidenţă apersoanelor, declaraţia poate fi dată la no-tarul public, la misiunea diplomatică sauoficiul consular al României din străină-tate ori în prezenţa poliţistului de la postulde poliţie, pentru mediu rural.

Eliberarea actului de iden-titate la: pierderea, furtul, dis-trugerea sau deteriorarea actu-lui de identitate deţinut anterior.

DOCUMENTE NECESARE:u cererea pentru eliberarea actului

de identitate; u actul de identitate şi car-tea de alegător, în cazul deteriorării; ucertificatul de naştere, original şi copie; ucertificatul de căsătorie, dacă este cazul,original şi copie; u hotărârea de divorţ,definitivă şi irevocabilă, după caz, origi-nal şi copie; u certificatul de deces al so-ţului/soţiei decedat/decedate, în cazulsoţului supravieţuitor, original şi copie; ucertificatele de naştere ale copiilor cuvârsta mai mică de 14 ani, original şi co-pie; u documentul cu care se face dovadaadresei de domiciliu şi, după caz, cel cucare se face dovada adresei de reşedinţă,original şi copie; u dovada eliberată deunitatea de poliţie unde a fost reclamatfurtul, dacă este cazul; u un documentemis de instituţii sau autorităţi publice -paşaport, permis de conducere, legiti-maţie de serviciu, livret militar ori di-plomă de absolvire a unei instituţii deînvăţământ, cu fotografie de dată recentă,original şi copie; u chitanţa reprezentândcontravaloarea cărţii de identitate; u tim-bru fiscal de 4 lei.

JR. Mirela BONCIOGTT II PP OO GG RR AA FF II EEExecutăm la comandă: ziare, reviste, agende, broşuri, postere,

calendare, tipizate, formulare financiar contabile.

Informaţii suplimentare la telefonul: 0766 272 950.

În data de 22 februarie a.c., în prezenţaconducerii Primăriei şi a invitaţilor, plenul Con-siliului Local, s-a întrunit în şedinţă „de îndată”,sub preşedinţia de sedinţă a domnului consilierTudoroiu Ştefan, având înscrise pe ordinea de ziurmătoarele proiecte de hotărâri:

1. Proiect de hotărâre privind modificareaşi completarea Hotǎrârii Consiliului Local Mizilnr. 8/27.01.2011 privind înfiinţarea Poliţiei Localea Oraşului Mizil, ca instituţie publicǎ de intereslocal cu personalitate juridicǎ sub autoritatea Con-siliului Local al Oraşului Mizil;

2. Proiect de hotǎrâre privind aprobareautilizǎrii excedentului anual al bugetului local alOraşului Mizil, rezultat la încheierea exerciţiuluibugetar 2010;

3. Proiect de hotǎrâre privind aprobareabugetului general consolidat al unitǎţii adminis-trativ – teritoriale, lista obiectivelor de investiţiipe anul 2011.

După discutarea şi avizarea proiectelorde hotărâre, Consiliul Local a adoptate cu una-nimitate de voturi aceste proiectele de hotărâre.

gÎn data de 24 februarie a.c., în prezenţa

conducerii Primăriei şi a invitaţilor, plenul Consi-liului Local, s-a întrunit în şedinţă ordinară, subpreşedinţia de şedinţă a domnului consilierTudoroiu Ştefan, având înscrise pe ordinea de ziurmătoarele proiecte de hotărâre:

1. Aprobarea proceselor verbale din datade 24.01.2011 şi 27.01.2011;

2. Proiect de hotǎrâre privind aprobareadepunerii cererii de deschidere a procedurii insol-venţei Societǎţii Comerciale de interes publicENERGOCET PREST SRL Mizil ;

3. Proiect de hotǎrâre privind acceptul şisusţinerea participǎrii Bibliotecii Oraşului Mizilla Programul Naţional BIBLIONET ;

4. Proiect de hotǎrâre privind aprobareaAcordului / Contractului Colectiv de muncǎ alfuncţionarilor publici şi personalului contractualdin cadrul aparatului de specialitate al PrimaruluiOraşului Mizil, Consiliului Local Mizil şi al servi-ciilor de specialitate din subordinea acestuia;

5. Proiect de hotǎrâre privind aprobareaRaportului cu privire la activitatea asistenţilor per-sonali ai persoanelor cu handicap grav din cadrulServiciului Public de Asistenţa Socialǎ Mizil, pesemestrul II – 2010;

6. Proiect de hotǎrâre privind aprobareacriteriilor de evaluare a veniturilor nete realizate,obţinute prin valorificarea bunurilor cuprinse înanexǎ;

7. Proiect de hotarâre privind unele mă-

suri de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001;8. Proiect de hotǎrâre privind aprobarea

Planului anual de acţiuni de interes local pe anul2011 ;

9. Proiect de hotǎrâre privind aprobareafişei postului consilierului juridic din cadrul Apa-ratului propriu al Consiliului Local Mizil ;

10. Proiect de hotǎrâre privind modifi-carea ştatului de funcţii al Spitalului Orǎşenesc„Sfânta Filofteia” Mizil;

11. Rediscutarea proiectului de hotǎrâreprivind funcţionarea unitǎţilor comerciale şi deprestǎri servicii în Mizil;

La propunerea executivului, ConsiliulLocal a aprobat completarea ordinii de zi cu urmă-toarele proiecte de hotărâre: e Proiect de hotǎrâreprivind revizuirea Hotǎrârii Consiliului Local nr.194/11.12.2008 privind delegarea gestiunii servi-ciului de apǎ şi canalizare cǎtre operatorul region-al S.C. Hidro Prahova S.A; e Proiect de hotărâreprivind aprobarea unei case praznicar pe terenul însuprafaţa de 700 mp, teren proprietate publică aOraşului Mizil, situat în str. Erou Radu Nicolae,aprobat în anul 2005 pentru construcţia bisericiiParohiei „Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şiAna”; e Proiect de hotǎrâre privind afectareaunei suprafeţe de 250 mp teren situat în intravi-lanul Oraşului Mizil în cartierul de Est, pentruedificarea unei biserici ordoxe; e Proiect de ho-tărâre privind aprobarea Planului Local de Ac-ţiune privind Energia Durabilă al Oraşului Mizil;e Proiect de hotărâre privind aprobarea încheieriicontractului de vânzare-cumpărare a terenului însuprafaţă de 1465 mp, situat în intravilanul Ora-şului Mizil, str. Mihai Bravu, nr.106-108 teren ceaparţine domeniului privat al oraşului Mizil cătreS. C. ZACO SRL Mizil cu clauză de privilegiurest preţ.

Supusă la vot, cu modificările propuse,ordinea de zi a fost aprobată cu unanimitate.

După discutarea şi avizarea proiectelorde hotărâre, Consiliul Local a hotărât aprobareaproiectelor de hotărâre cu unanimitate de voturi,cu excepţia proiectului de hotărâre privind func-ţionarea unităţilor comerciale şi de prestări ser-vicii în Mizil, adoptat cu 14 voturi „pentru” şi 3voturi „împotrivă”, proiectul de hotărâre privindaprobarea construirii unei case praznicar pe te-renul în suprafaţa de 700 mp, teren proprietatepublică a Oraşului Mizil, situat în str. Erou RaduNicolae, aprobat în anul 2005 pentru construcţiabisericii „Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana”adoptată cu 16 voturi „pentru” şi 1 vot „împotri-vă”, proiectul de hotărâre privind afectarea uneisuprafeţe de 500 mp, situat în intravilanulOraşului Mizil în cartierul de est, pentru edifi-carea unei biserici ortodoxe, adoptată cu 16 voturi„pentru” şi 1 vot „împotrivă”, proiectul de hotă-râre privind aprobarea Acordului/Contractuluicolectiv de muncă al funcţionarilor publici şi per-sonalului contractual din cadrul aparatului de spe-cialitate al Primarului Oraşului Mizil, ConsiliuluiLocal Mizil şi al serviciilor de specialitate dinsubordinea Consiliului Local, adoptată cu 14voturi „pentru” şi 3 voturi „împotrivă”

Consilier juridicVictoria Panait

GG HH II DD LL EE GG II SS LL AA TT II VVŞEDINŢELE CONSILIULUI LOCAL


Noile prevederi ale OUG111/2010 privind acordarea con-cediului şi a indemnizaţiei pentrucreşterea copilului se vor aplicadoar pentru copiii născuţi începândcu 1 ianuarie 2011.

Pentru copiii născuţi pânăla data de 31 decembrie 2010 inclu-siv, se vor aplica prevederile regle-mentate prin OUG 148/2005, custabilirea indemnizaţiei la nivelulde 75% din media veniturilor, darnu mai puţin de 600 lei şi nici maimult de 3.400 lei. Având în vedereprevederile Legii nr. 118/2010 lacuantumul stabilit de OUG 148/2005 se aplică o reducere de 15% ,rezultând un cuantum real de72.25%.

Noua formulă de acordarea indemnizaţiei pentru copiii năs-cuţi începând cu 1 ianuarie 2011prevede reglementarea de măsuriopţionale la dispoziţia părinţilor,pentru creşterea copilului în vârstăde până la 2 ani sau 3 ani în cazulcopilului cu handicap.

Variantele pentru care potopta părinţii sunt următoarele:

Varianta I: În situaţia încare părintele optează pentru rămâ-nerea în concediul pentru creştereacopilului până la data la care acestaîmplineşte vârsta de 1 an, conformactului normativ adoptat:

F Va primi o indemnizaţielunară în cuantum de 75% din me-

dia veniturilor nete realizate peultimele 12 luni, care nu poate fimai mica de 600 lei şi nici maimare de 3.400 lei.

F Va beneficia de un sti-mulent de inserţie pe piaţa munciiîn cuantum lunar de 500 de lei, dacăpărintele se întoarce la activitateaprofesională până la împlinirea decătre copil a vârstei de 1 an. În acestcaz, stimulentul se acordă până laîmplinirea de către copil a vârsteide 2 ani;

F În situaţia în care părin-tele nu revine pe piaţa muncii, aces-ta va putea opta pentru acordareaunui concediu fără plată pentru în-grijirea copilului cu vârsta între 1an şi 2 ani;

Varianta II: În situaţia încare părintele optează pentru rămâ-nerea în concediul pentru creştereacopilului până la data la care acestaîmplineşte vârsta de 2 ani, conformactului normativ adoptat:

F Părintele va primi o in-demnizaţie lunară în cuantum de75% din media veniturilor nete re-alizate pe ultimele 12 luni, care nupoate fi mai mică de 600 lei şi nicimai mare de 1.200 lei,

F pentru această opţiunestimulentul de inserţie nu se acordă.

Pentru copilul cu handi-cap, părintele care îndeplineştecondiţiile de eligibilitate prevăzutede lege, va beneficia de concediul

pentru creşterea copilului până laîmplinirea de către acesta a vârsteide 3 ani, iar indemnizaţia aferentăse va acorda în cuantum de 75% dinmedia veniturilor nete realizate peultimele 12 luni şi nu poate fi maimică de 600 lei şi nici mai mare de3.400 lei.

În cazul copilului cu han-dicap acordarea stimulentului se re-alizează, oricând, până la împli-nirea de către copil a vârstei de 3ani.Măsuri suplimentare aplicabileoricărei situaţii:

F Suplimentarea cuantu-mului indemnizaţiei cu suma de600 de lei începând cu cel de-al do-ilea copil pentru sarcinile multiple;

F Suplimentarea cuantu-mului indemnizaţiei cu suma de600 de lei pentru naşterile surveniteîn interiorul perioadei de acordare aindemnizaţiei pentru creşterea co-pilului;

F Plata în toată această pe-rioadă a contribuţiei de asigurărisociale de sănătate;

F Constituirea perioadelorde concediu ca şi perioade asimilateîn sistemul asigurărilor de sănătate,în sistemul asigurărilor sociale şi alasigurărilor pentru somaj;

F Perioadele menţionateanterior constituie vechime în mun-că şi în serviciu;

F Introducerea unei noi

dispoziţii, care interzice angajato-rului să dispună încetarea raportu-rilor de muncă sau de serviciu in-clusiv timp de 6 luni după revenireadefinitivă a salariatei/salariatului înunitate, în cazul salariatei/salariatu-lui care se află în concediu pentrucreşterea copilului sau în cazul ce-lor care se afla în plata stimulentu-lui de inserţie,

F Prelungirea concediuluifară plată acordat după primele 3naşteri, respectiv după primii 3copii, de la 3 luni, la 4 luni, în vede-rea transpunerii prevederilor Di-rectivei Consiliului 2010/18/UE,din 8 martie 2010, de punere înaplicare a acordului-cadru revizuitdin 18 iunie 2009 privind concediulpentru creşterea copilului încheiatde Asociaţia europeană a arti-zanatului, Întreprinderilor micişi mijlocii, CEEP (Centrul Euro-pean al Angajatorilor şi Întreprin-derilor care furnizează ServiciiPublice) şi ETUC (ConfederaţiaEuropeană a Sindicatelor dinComerţ).

Duţu Poliena Ionela

Precizări privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului

Parteneriatele europene în do-meniul inovării sunt prioritare, după cumreiese din initiaţiva Comisiei Europeneintitulată Uniunea inovării.

Parteneriatele la nivel european,naţional şi regional, în sectorul public şiîn cel privat vor intensifica activităţile decercetare şi dezvoltare, vor susţine inves-tiţiile, vor accelera procesul de standard-izare şi vor impulsiona cererea. Prin ur-mare, sunt necesare eforturi susţinutepentru a crea şi dezvolta astfel de par-te-neriate. Dar... există încă deficienţe decomunicare între Comisia Europeană şiregiuni, aşa cum afirma, într-o interpe-lare, europarlamentarul român PetruLuhan, membru în Comisia pentru Dez-voltare Regionala a Parlamentului Euro-pean: „Deseori regiunile nu cunosc regu-lamentele, oportunităţile şi perioadele devalabilitate a unor programe de finan-ţare. Printr-o mai bună comunicare a Co-misiei, cele 271 regiuni definite la niveleuropean ar putea beneficia de mai multefinanţări si mai substanţiale, acordate în-tr-un timp mai scurt. Doar câteva regiunidin Germania si-au creat canale de co-municare concrete în special prin re-prezentanţele deschise la Bruxelles“ pre-cizadl. Luhan.

Comisia Europeană a răspunsinterpelării prin comisarul JohannesHahn (Austria), care afirma: „Comisia areorientat politica de coeziune pentru pe-rioada 2007-2013, prevăzând 86 miliardeEUR (din care 65 de miliarde EUR din

Fondul European de Dezvoltare Regi-onala) pentru investiţii în dezvoltarea ca-pacitaţii de cercetare şi inovare în statelemembre şi în regiunile acestora...”. Dupăcum este precizat în răspunsul Comisiei,aceste strategii ar trebui să fie însoţite demăsuri adiacente de îmbunatăţire a con-diţiilor-cadru pentru cercetare şi inovare,prin alinierea sprijinului acordat prinFondul European de Dezvoltare Regiona-lă la priorităţile Programului Naţional deReformă şi prin valorificarea completa aflexibilităţii programelor de politica regi-onala pentru a redirecţiona finanţarea înacest scop. În plus, pentru a asista regiu-nile în acest proces, Comisia va lansa în2011 o platformă de specializare inteli-gentă , necesară pentru diseminarea deinformaţii şi pentru a asigura un feed-back către regiuni. Instituirea unei plat-forme de învăţare va consolida capaci-tăţile şi competenţele în acest domeniu şiva sprijini schimburile de experienţă. „Desigur – a comentat Petru Luhan –identificarea şi valorificarea potenţialu-lui creativ depind de gradul de implicarea actorilor de la nivel local şi regional.Cred că această perioadă de criză eco-nomică ne aduce în situaţia de a identifi-ca aspecte şi zone de potenţial neglijatepână în momentul de faţă. Strategiile despecializare inteligentă a regiunilor nevor pune în faţa unor alegeri strategice.Este momentul asumării unor decizii dedezvoltare pe termen lung.”

Emil Proşcan.

DDee ll aa BBrruuxxee ll ll eess ll aa MMiizz ii ll

Deficienţe de comunicare ANUNŢURIANUNŢURIDatorită lipsei fondurilor pentru

comunicarea prin poştă a tuturor prestaţiilorsociale , dispoziţiile de acordare, suspendare ,modificare şi încetarea prestaţiilor sociale (ajutorsocial, ajutoare de încălzirea locuinţei, alocaţia desusţinere a familiei ) vor fi afişate la sediul SPASsediul SPASMizilMizil, din str. M Bravu, nr 85.

Persoanele interesate sunt rugate să seprezinte la sediul SPAS pentru orice informaţielegată de aceste prestaţii sociale.

Vă mulţumim pentru înţelegere !

Şef Serviciu Loredana Tănase

PRIMĂRIA ORAŞULUI MIZIL VĂ INVITĂ LA FILM

Iubitorii de film sunt invitaţi în fiecarevineri la Casa de Cultură, unde au posibilitatea săvizioneze în cele mai bune condiţii, filme de cali-tate.

Orele de difuzare a filmelor sunt urmă-toarele: 1100 – 1230 – grădiniţele; clasele I – IV întreorele 1230 şi 1330; gimnaziu între orele 1500 -1900 iarliceele sunt prezente prin rotaţie, între orele 1800 –2000.

Vă aşteptăm!


25 martie - 25 aprilieCalendar

Sărbători religioase ortodoxe:

D 25 martie (vineri) - Buna Vestire -Blagoveşteniile (dezlegare la peşte)

D 12 aprilie (marţi) - Sfântul MucenicSava de la Buzău

D 20 aprilie (miercuri) - MiercureaMare; Denie

D 21 aprilie (joi) - Joia Mare; Deniacelor 12 Evanghelii

D 22 aprilie (vineri) - Vinerea Mare;Denia Prohodului Domnului (Zi aliturgică)

D 23 Aprilie (sâmbătă) - Sfântul MareMucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă; FSâmbăta Mare

D 24 aprilie (duminică) - DuminicaSfintei Învieri (Sf. Paşti)

D 25 aprilie (luni) - A doua zi de Paşti; FCuviosul Vasile de la Poiana Mărului

Sărbători laice:F 25 martie - Ziua Poliţiei RomâneF 27 martie - Ziua Mondială a TeatruluiF 1 aprilie - Ziua păcălelilorF 3 aprilie - Ziua Jandarmeriei RomâneF 7 aprilie - Ziua Mondială a SănătăţiiF 12 aprilie - Ziua Mondială a Aviaţiei şi

Cosmonauticii F 23 aprilie - Ziua internaţională a cărţii

Aniversări şi comemorări:

u 26 martie - 100 de ani de la naşterea dra-maturgului american Tennessee WILLIAM

u 28 martie - 75 de ani de la naşterea scrii-torului peruan Mario VARGAS LLOSA

u 28 martie - 70 de ani de la moartea proza-toarei şi eseistei engleze Virginia WOOLF

u 31 martie - 120 de ani de la naşterea poetu-lui român Ion Pillat

u 1 aprilie - 130 de ani de la naşterea poetuluişi politicianului român Octavian GOGA

u 5 aprilie - 65 de ani de la moartea poetuluide expresie română şi franceză Ilarie VORONCA

u 8 aprilie - 100 de ani de la naşterea mareluifilozof francez de origine română Emil CIORAN

u 13 aprilie - 125 de ani de la naşterea pic-torului român Nicolae TONITZA

u 23 aprilie - 120 de ani de la naşterea compo-zitorului, pianistului şi dirijorului rus SergheiPROKOFIEV

u 23 aprilie - 100 de ani de la naşterea compo-zitorului, pianistului şi dirijorului rus SergheiPROKOFIEV

u 24 aprilie - 100 de ani de la naşterea poetu-lui şi traducătorului român Eugen JEBELEANU

Zile naţionale:s 25 martie - Grecias 4 aprilie- Senegals 17 aprilie - Sirias 23 aprilie - Anglia

CASETA LUNII

L 28 4 11 18

M 29 5 12 19

M 30 6 13 20

J 31 7 14 21

V 25 1 8 15 22

S 26 2 9 16 23

D 27 3 10 17 24

Recent, componenţii secţiei de danssportiv a Clubului Sportiv Orăşenesc Mizil auparticipat la un eveniment important, la caretalentul şi pregătirea lor a fost răsplătită cu re-zultate pe măsură.

Amănuntele ne-au fost oferite de dl.Cătălin Mareş, directorul C.S.O.

Cristina Colţ

„După un an de la înfiinţarea clubului sportivîn oraşul nostru şi la numai 10 luni de la in-trarea în componenţa acestuia a secţiei dedans sportiv, în pofida unor afirmaţii răută-cioase, care susţin că obiectivul nostru nu esteperformanţa, reuşim să demonstrăm contrari-ul. Desigur, punem accentul pe sportul de ma-să, pentru sănătatea obţinută prin mişcare,pentru ceea ce latinii numeau «o minte sănă-toasă într-un corp sănătos», pentru combate-rea obezităţii ce ia amploare peste tot în lume.Dar, cu cât copiii, şi nu numai, practică di-ferite sporturi cu atât cresc şansele descope-ririi de noi talente şi campioni, adică perspec-tiva de a obţine performaţe.

Revenind la secţia de dans sportiv,condusă de către domnul Parfenie Costel,componenţii săi au participat, la sfârşitul luniifebruarie a.c., la Cupa Bucureşti – Dans im-pact.

Au fost prezente sute de perechi pecategorii de vârste ce au reprezentat şcoli dedans «galonate» din Bucureşti, Iaşi, Timişoa-

ra, Buzău, Ploieşti etc.Surpriza - în opinia organizatorilor -

a apărut la categoria 12-15 ani, unde, din 50de perechi participante la stilul «cha, cha,cha», locul I a revenit perechii Ghinea Alex -Parepa Roxana, din... Mizil. Aceiaşi perechea urcat pe podium (locul III din 50 de perechi)şi la stilul «vals lent».

La categoria 10-11 ani perechea To-ma Diana - David Ghinea a obţinut locul VIla stilul «cha, cha, cha», şi ne putem mândricu faptul că majoritatea sportivilor mizilenis-au clasat în primele 10 locuri.

Doresc să-i felicit pe micii... mari şitalentaţi campioni care, deşi se află la începutde drum într-o ramură sportivă atât de fru-moasă, au reuşit asemenea performanţe. Apre-cierile şi felicitările noastre i se cuvin şi dom-nului şi Parfenie Costel, a cărui deviză: „Cucât munceşti mai mult la antrenamente cuatât te apropii de podium” a fost confirmată.

Micii campioni Micii campioni ai marilor performanţeai marilor performanţe

O, Om

O om ce mari răspunderi aide tot ce faci pe lume,de tot ce spui în scris sau grai,de pilda ce la alţii dai,căci ea, mereu, spre iad

sau raipe mulţi o să îndrume.

Ce grijă trebuie să puiîn viaţa ta în toată,căci gândul care-l scrii

sau spuis-a dus... în veci nu-l mai

aduni,şi vei culege roada luiori viu, ori mort, odată.

Ai spus o vorbă, vorba ta,mergând din gură-n gurăva-nveseli sau va-ntristava curăţi sau va-ntina,rodind sămânţa pusă-n eade dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt... cuvântul scris

e-un leac sau o otravă,tu vei muri, dar tot ce-ai

scrisrămâne-n urmă drum deschis

spre moarte sau spre paradis,spre-ocară sau spre slavă.

Ai spus un cântec, versul său,

rămâne după tineîndemn spre bine

sau spre rău,spre curăţire sau desfrâu,lăsând în inimi rodul săude har sau de ruşine.

Arăţi o cale, calea taîn urma ta nu piere,e calea bună sau e rea,va prăbuşi sau va-nălţa,vor merge suflete pe eaSpre cer sau spre durere.

Trăieşti o viaţă... viaţa taE una, numai una,oricum ar fi tu nu uitacum ţi-o trăieşti vei câştigaori fericire pe vecieori chin pe totdeauna.

O, om! Ce mari răspunderi ai,tu vei pleca din lume,dar ce ai spus prin scris

sau graisau laşi prin pilda care-o daipe mulţi, pe mulţi, spre iad

sau raimereu o să-i îndrume.

Deci nu uita!... Fii credincios

cu grijă şi cu teamăsă laşi în urmă luminos,un semn, un gând,

un drum frumos,căci pentru toate,

neîndoios,odată vei da seamă.

Sf. Ioan, Iacob - Hozevitul

N.R.

Sfântul Ioan Iacob cel Nou(Hozevitul) este unul dintrecei mai recenţi sfinţi dinBiserica Ortodoxă Română(Sfântul Sinod al B. O. R.,l-a trecut în rândul sfinţilor,în1992), cu metania dinMănăstirea Neamţ, care s-anevoit 24 de ani în ŢaraSfântă, atât pe valea Iorda-nului, cât şi în pustiul Hoze-va, constituindu-se într-unmodel veritabil de vieţuireîn Hristos în era contempo-rană.

SPORT


Consiliul Local al Oraşului Mizil vă-zând expunerea de motive a inspectorul de me-diu şi control comercial, prin care se propununele condiţii pentru exercitarea activitaţilor co-merciale şi de prestări servicii în oraşul Mizil.

În baza prevederilor Legii 12/1990 pri-vind protecţia populaţiei împotriva unor activi-tăţi comerciale ilicite, OG 99/2000 privind co-mercializarea produselor pe piaţă, OUG 78 /2000 privind regimul deşeurilor, Legea 571 /2003 privind Codul Fiscal actualizată la01.01.2010 şi OUG 54/2010 privind măsurilepentru combaterea evaziunii fiscale.

Avizele favorabile ale Comisiilor despecialitate ale Consiliului Local Mizil;

În temeiul Legii nr.215/2001 – legeaadministraţiei publice locale, republicată cu mo-dificările şi completările ulterioare, ConsiliulLocal al Oraşului Mizil, adoptă prezenta:

H O T Ă R Â R E

Art. 1. Funcţionarea unităţilor comerci-ale şi de prestări servicii pe teritoriul oraşuluiMizil este supusă autorizării prealabile de Pri-măria Oraşului Mizil.

Autorizaţia de funcţionare va fi solici-tată prealabil desfăşurării oricăror activităţi co-merciale.

Art. 2. Autorizaţia de funcţionare va fisolicitată pentru fiecare punct de lucru unde îşidesfaşoară societatea activitatea.

Nu este necesară obţinerea autorizaţieipentru sediul societăţilor comerciale dacă nu im-plică activităţi cu publicul.

Art. 3. La autorizarea funcţionarii uni-tăţilor comerciale şi prestatoare de servicii se vadepune: k certificatul de înregistrare în Re-gistrul Comerţului, k certificat de înscriere apunctului de lucru, k dovada legalităţii ocu-pării spaţiului, k schiţa spaţiului, k dovadaîncheierii unui contract cu Salub Interserv S.A.pentru preluarea deşeurilor şi k plata taxei deautorizaţie aferentă.

Solicitantul autorizaţiei este direct răs-punzător de funcţionarea punctului de lucru dinpunct de vedere sanitar, sanitar-veterinar, pre-venirea incendiilor şi protecţia mediului. Re-tragerea oricăreia din autorizaţiile necesarefuncţionării va duce la retragerea autorizaţiei defuncţionare eliberată.

Art. 4. Condiţii pentru desfăşurarea ac-tivităţilor comerciale şi de prestări servicii peraza oraşului Mizil:

a) agenţii economici vor asigura re-pararea, zugrăvirea şi întreţinerea faţadei clădiriiîn care se desfăşoară activitatea;

b) agenţii economici vor asigura ame-najarea şi menţinerea în stare corespunzătoare avitrinelor magazinelor şi atelierelor, cu respec-tarea regulilor estetice, de curăţire şi iluminat;

c) păstrarea obligatorie a curăţeniei spa-ţiilor din jurul unităţii (trotuare, spaţii verzi, labaza bordurilor);

d) dotarea cu mobilier comercial nece-sar, astfel încat să se asigure prezentarea măr-furilor în raioane distincte cu asigurarea unuiflux normal al cumpărătorilor în interior;

e) asigurarea unei ţinute adecvate a per-sonalului, cu ecuson; comportarea civilizată aacestuia;

f) unitatea va comunica în cererea deautorizare orarul de funcţionare a unităţii şi varespecta ulterior programul de lucru;

g) afişarea la loc vizibil a orarului defuncţionare, precum şi numele, prenumele, nu-

mărul de telefon al administratorului unităţii;h) etichetarea tuturor produselor expuse

spre vânzare cu preţul practicat de unitatea res-pectivă;

i) desfăşurarea tuturor actelor de comerţîn condiţii civilizate, cu respectarea drepturilorclienţilor precum şi a confortului fizic şi psihical vecinilor;

j) se interzice prezentarea produselor pefaţadele clădirilor în care işi desfăşoară activita-tea.

Art. 5. În unităţile de alimentaţie publi-că de pe raza oraşului Mizil funcţionarea pro-gramului muzical va fi limitat la orele 2200.

Pot desfăşura program muzical dupăorele 2200 numai unităţile care au avizul expresal Primăriei Mizil.

Avizul din partea Primăriei se va acor-da pentru funcţionarea unităţilor: discoteci, ba-ruri de noapte şi unităţile care organizează mani-festări cu caracter festiv (nunti, botezuri, etc.) înurmătoarele condiţii:

1) unitatea nu se află la parterul blocu-rilor sau nu are perete comun cu o altă clădirecare este utilizată în scop de locuinţă;

2) dacă unitatea nu se află în situaţia demai sus va putea desfăşura program muzicalprelungit doar cu acordul fiecărui proprietar allocuinţelor cu care se învecinează direct, acordexprimat expres pentru zilele în care se poatedesfăşura programul prelungit şi limita maximăa acestuia;

3) unităţile de alimentaţie publică carese află în una din situaţiile de la pct. 1 şi care do-resc să organizeze evenimente cu caracter festiv,dar nu au acordul prevăzut la pct. 2 vor puteaorganiza astfel de evenimente doar în zilele devineri şi sâmbătă până la orele 2400.

Art. 6. Se interzice pe raza oraşuluiMizil:

a) desfacerea de băuturi alcoolice neîm-buteliate, la mese, tarabe, tonete, chioşcuri sauorice alte forme care nu au spaţii de deservireinterioară, exclusiv în pieţe;

b) amplasarea de rulote, tarabe sau altemijloace de prezentare a mărfii în vederea prac-ticării de comerţ, cu excepţia celor aprobate ex-pres de Primăria Oraşului Mizil.

Art. 7. Unităţile de prestări servicii vorfi autorizate în măsura în care spaţiul în care sedesfăşoară activitatea corespunde pentru des-făşurarea activităţii solicitate , în conformitatecu schiţa spaţiului depusă.

Unităţile de prestări servicii reparaţiiauto sau orice aparate sau echipamente cu vo-lum mare se vor autoriza numai dacă au spaţii deparcare auto interioare fară a fi necesară ocu-parea domeniului public.

Unităţile de prestări servicii care seînvecinează direct cu spaţii locuite îşi vor stabiliprogramul de funcţionare în intervalul orelor0700 – 2200. Acest program de funcţionare sepoate prelungi cu avizul Primăriei Mizil cu acor-dul fiecărui proprietar al locuinţelor cu care seînvecinează direct.

Art. 8. Agenţii economici au obligaţiade a avea asupra lor în locul de desfăşurare a ac-tivităţii comerciale a autorizaţiilor de funcţi-onare, actele de provenienţă a mărfurilor şi ac-tele de stabilire a preţurilor de vânzare şi de a leprezenta la solicitarea organelor de control.

Art. 9. Desfăşurarea de acte de comerţde orice natură pe domeniul public sau privat aloraşului Mizil sau ocuparea acestuia cu materi-ale de orice natură este posibilă doar cu autor-

izarea prealabilă din partea Primăriei.Art. 10. Se prelungeşte acordul pentru

amplasarea pe domeniul public al oraşului Mizila chioşcurilor, cu condiţia respectării următoa-relor:

a) unităţile vor avea program defuncţionare maxim 0600 – 2200;

b) unităţile nu vor comercializa produseindustriale, cu excepţia celor de uz casnic;

c) este interzisă comercializarea de bău-turi alcoolice;

d) unitătile vor amplasa mijloace de re-clamă pe chioşcurile amplasate numai cu acor-dul prealabil al Primăriei Mizil;

e) chioşcurile amplasate vor avea un as-pect estetic corespunzător. În vederea realizăriiacestuia, fiecare societate va depune în termende 60 de zile de la data adoptării prezentei laPrimărie a unui proiect pentru modernizarea sauînlocuirea chioşcurilor existente. În termen de50 de zile de la data aprobării proiectului socie-tatea va efectua modernizările sau înlocuirilesolicitate, conform proiectului aprobat;

f) unitatea comercială are obligaţia de adota chioşcurile cu pubele închise si a încheiacontract cu o firmă spacializată în valorificareaşi ridicarea deşeurilor. De asemenea societateaeste responsabilă pentru menţinerea curătenieipe o rază de minim 5 m. în jurul chioşcurilor;

g) unitătile vor putea amplasa adiacentchioşcurilor maxim 2 agregate frigorifice pentrurăcoritoare şi unul pentru îngheţată cu condiţiaca amplasarea acestora să nu blocheze circulaţiapietonală în zona respectivă;

h) accesul auto pentru aprovizionareachioşcurilor se va face fără a se ocupa spaţiulverde sau trotuarele. Pe toată durata funcţionăriichioşcurilor încălcarea oricăror din condiţiile demai sus, precum şi restanţe la plata taxei pentruocuparea domeniului public mai mari de 2 lunidă dreptul Primăriei Mizil de retragere a acordu-lui de amplasare şi ridicarea chioşcului.

În situaţia în care locaţia amplasăriichioşcului urmează a intra într-un proiect de mo-dificare, modernizare sau se realizează investiţiiîn zonă, iar amplasarea chioşcului pe acea loca-ţie este un impediment pentru proiect, PrimăriaMizil are dreptul de a retrage acordul de am-plasare cu înştiinţarea prealabilă a societăţii întermen de 90 zile, orice sume de bani achitate înavans urmând a fi restituite.

Art. 11. Autorizaţiile de funcţionare eli-berate în conformitate cu prevederile prezenteihotărâri se vor viza anual, până pe data de 31ianuarie.

Art. 12. Nerespectarea prevederilor dinprezenta Hotărâre constituie contravenţii, dacănu au fost săvârşite în altfel de condiţii încât săfie considerate potrivit legii penale infracţiuni şise sancţionează după cum urmează:

a) faptele de la art. 1 şi art. 10 cu amen-dă de la 1.000 la 2.500 lei;

(Continuare în pag. 7)

H O T Ă R Â R EH O T Ă R Â R Eprivind funcţionarea unităţilor comerciale şi de prestări servicii in Mizil


(Urmare din pag. 6)

H O T Ă R Â R Eprivind funcţionarea unităţilor comerciale şi

de prestări servicii in Mizil

Art. 12. ...se sancţionează după cum urmează:b) faptele de la art. 5 lit. a,b,c,e,g,h,j cu amendă de

la 200 la 2.000 lei;c) faptele de la art. 5 lit. f cu amendă de la 1.000 la

2.000 lei;d) faptele de la art. 6 cu amendă de la 1.000 la

2.500 lei;e) faptele de la art. 7 lit.a si b cu amendă de la 2.000

la 2.500 lei;f) faptele de la art. 9 cu amendă de la 200 la 2.000

lei.În cazul săvârşirii repetate a unor fapte care atrag

sancţiuni conform alin. 1, Primăria Mizil poate aplica sanc-ţiunea complementară a suspendării autorizaţiei de func-ţionare de la una la tri luni, respectiv retragerea definitivăa acesteia, la propunerea agentului constatator.

Art.13. Sancţionarea contravenţiilor se face de ser-viciul Administrarea Domeniului Public, Urbanism şiAmenajarea Teritoriului, Mediu şi Control Comercial,Poliţia Localǎ Mizil, Poliţia oraşului Mizil.

Art. 14. Pe data adoptării prezentei hotărari oricedispoziţie contrară se abrogă.

Art. 15. Taxa pentru eliberarea/vizarea anuală a au-torizaţiei privind desfăşurarea de activităţi de alimentaţiepublică cuprinse în clasa 5530 –restaurante şi 5540 - baruri,din clasificarea activităţilor din economia naţională –CAEN (H.G. 656/1997), se stabileste după cum urmează:TAXA lei/an:

Art. 16. Prezenta hotărâre se aduce la cunos-tinţă publică.

Suprafaţă Unităţi per-manente

Unităţisezoniere

a) până la 20 mp., inclusiv 500 250

b) între 21 şi 50 mp. inclusiv 1.000 500

c) între 51 şi 100 mp., inclusiv 1.500 750

d) între 101 şi 150 mp.,inclusiv 2.000 1000

e) între 151 şi 200 mp.,inclusiv 2.500 1.250

f) peste 200 mp. 3.000 1.500

În urma participării la fazajudeţeană a Olimpiadei Naţionalea Sportului Şcolar – handbal bă-ieţi, desfăsurată la Ploieşti, echipaScolii Nr. 1 din Mizil condusă dedomnul profesor Ştefan Mihai, du-pă prestaţii remarcabile s-a califi-cat la faza zonală ce va avea loc înperioada 25 - 27 martie, în oraşulCălăraşi, unde „băieţii noştri” vorîntâlni echipele câştigătoare din ju-

deţele: Brăila, Călăraşi, Teleorman,Buzăului şi Giurgiu. Rezultateleelevilor antrenaţi de d-l prof. Şte-fan Mihai, în turneul de la Ploieşti,au fost următoarele:

F Şcoala 1 Mizil - I. A.Basarabescu (Ploieşti): 11 – 8;

F Şcoala 1 Mizil - ŞcoalaNR.2 (Sinaia): 9 – 3;

F Şcoala 1 Mizil - Cole-giul Naţional „N.Iorga” (Vălenii de

Munte): 11 – 6.Calificarea este o premi-

eră, pentru prima dată o echipă dehandbal şcolar din Mizil reuşind săacceadă într-o fază superioară aOlimpiadei Sportive Şcolare, faptpentru care merită toate felicitărilenoastre.

Echipa care a reuşit per-formanţa calificării este formatădin următorii elevi: FrusinoiuAlexandru, Vovec Alexandru,Proaspătu Andrei, Mureşanu Mi-hai, Marcu Daniel, Enache Ionuţ,Moscu Alin, Răducanu Răzvan,Popa Mădălin, Iancu Constantin,Hassan Avram şi Leescu Marian(căpitanul echipei).

Un alt fapt meritoriu esteacela că şi echipa de fotbal a ŞcoliiNR. 1, s-a calificat la faza jude-ţeană a Olimpiadei Sportului Şco-lar - în acest context aşteptăm... onouă calificare.

Tuturor le urăm multă baf-tă şi cât mai multe goluri, bineînţe-les marcate în poarta adversă!

REZULTATELEPRESELECŢIEI PENTRU

ÎNFIINŢAREA UNUI ANSAM-BLU ARTISTIC AL

ORAŞULUI

Preselecţia organizată dePrimăria oraşului Mizil, vineri 11martie, în vederea înfiinţării unuigrup vocal şi a unei formaţii de chi-tarişti ce ne vor reprezenta la dife-rite manifestări locale, judeţene şinaţionale, a avut următorul rezul-tat:

Pentru grupul vocal aufost selecţionaţi următorii concu-renţ: Anghelache Alexandra, Eli-sei Ioana, Ardeleanu Ioana, San-du Marta, Ghinea Maria, CătescuEma, Toma Flavia, Nicolae Ion,Blăgoi Daniela şi Blăgoi Maria.

Pentru formaţia de chitar-işti: Dragomirescu Spiridon, Ţu-gulan Silviu şi Sprâncenatu Oana(solistă).

Gabriela NEGOIŢĂ

Cu prilejul zilei de 8 martie, înoraşul nostru au avut loc spectacole careau omagiat Femeia, astfel că pe data de 5martie, Primăria Mizil a organizat în ca-drul Casei de Cultură spectacolul „Deziua ta Mamă” , cu participarea copiilorcare sunt înscrişi la cercurile existente încadrul acestei instituţii, a elevilor Şcoliinr. 1 şi ai liceeelor din oraş. Micii artişti– Toma Flavia, Toma Catrinel, Coco-şatu Lorenţo, Mihai Ioana, VişinoiuOana, Moise Diana, Vîlcea Irina,Vîlcea Manuah, Ivancea Mihai, Do-brescu Cătălin, Stan Madian, Geam-başu Ioana, Lăzăroiu Paul, PerşinaruRoxana, Onuţu Cosmina, Drăgoţel An-dreea, au prezentat un program artisticvariat ce a constat în: canto popular şicanto muzică uşoară; piese interpretate lapian şi orgă; dansuri populare şi dansurimoderne. Spectacolul a fost încheiat cuun recital de muzică uşoară oferit desolistul Casei de Cultură, Nik Aiwen.

*Pe data de 7 martie, elevii Scolii

Nr. 1, sub îndrumarea domnului directorDrăgan Mihai au organizat un spectacolde divertisment care de asemenea s-adesfăşurat în incinta Casei de Cultură.

*La fel ca în fiecare an, de 8 mar-

tie, Primăria Mizil şi domnul primarEmil Proşcan a oferit doamnelor şi dom-nişoarelor din Mizil un spectacol de ex-cepţie. Înainte de începerea spectacolu-

lui, domnul primar a transmis un mesajemoţionant doamnelor prezente, vorbinddespre simbioza acestei sărbători cu pri-măvara, despre renaştere, despre dra-gostea Domnului îndreptată către Fe-meie, mamă sau copilă, despre iubire şirespect.

Spectacolul a debutat cu tinerisolişti de muzică uşoară ai ŞcoliiPopulare de Artă din Ploieşti: Gabi Cio-botă, Miruna Chirică, Giulia Ieftimescuşi Mădălina Cernat (prof. Corneliu Iri-mia), voci deosebite de care cu siguranţăvom mai auzi.

Domnul Corneliu Irimia, direc-torul Filarmonicii „Paul Constantinescu”din Ploieşti a fost prezent cu orchestra„Flacăra Prahovei” – dirijor Ion Pană,şi soliştii vocali: Traian Frâncu, MariaCrăciun, Vasile Bucur care ne-au încân-tat cu un potpuriu de melodii populare. Şide această dată Amalia Uruc a fost ală-turi de noi, prestaţia sa smulgând, ca deobice,i ropote de aplauze.

Spectacolul s-a încheiat cu unadin vocile de aur ale României, lordulmelodiilor de dragoste cum i se mai spu-ne, cu inegalabilul Gabriel Dorobanţucare ca de obicei ne-a emoţionat cu cân-tecele sale despre iubire.

A consemnat Gabriela NEGOIŢĂ

„Femeia, eterna poveste, „Femeia, eterna poveste, n-o întreba cine este, n-o întreba cine este,

iubeşte-o mereu”iubeşte-o mereu”

PREMIERĂ PENTRU HANDBALUL MIZILEAN


„Înainte de toate, poliţiştii întâm-pină Ziua Poliţiei pregătiţi pentru misiunile,oricare ar fi ele, menite să aducă liniştea şisiguranţa cetăţenilor.

Chestor de poliţie Dr. Liviu PopaInspector şef al IGPR

Ziua Poliţiei Române se sărbătoreşte pe25 martie. Alegerea acestei date este legată deprimul steag al Marii Agii, înmânat în anul 1822Marelui Agă Mihăiţă Filipescu de către domni-torul Grigore Dimitrie Ghica, steag pe care erapictat chipul Maicii Domnului şi al îngeruluiaducător al „Bunei Vestiri”, simbol ce a fost pre-luat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

Repere istorieRepere istorie

Într-o formă sau alta, sub diferite denu-miri, Poliţia - ca instituţie - a însoţit statul întoate orânduielile cunoscute de istorie, pentru căorice stat are nevoie de ordine internă, deci şi destructuri prin care aceasta să fie asigurată.

La început comandanţii oştirii aveau şiatribuţia de a veghea la ordinea internă, pe careo realizau prin organele specializate: ispravnici,pârcălabi, priveghetori ai ocalelor, polcovnicide poteră etc.

Izvoare scrise privind un început de or-ganizare statuală avem abia în anul 1508, cândse înfiinţează, la curtea lui Radu cel Mare, fun-cţia/rangul de „vătaf de vânători”. Mai târziu, întimpul domniei lui Mihai Viteazul, prin influ-enţă turcească, numele de vătaf a devenit agă. În1848, sub domnia lui Gheorghe Bibescu, denu-mirea de Vel Agă se transformă în Şeful PoliţieiCapitalei, titlu care, din anul 1859, este transfor-mat în Prefect de Poliţie.

Cuza Vodă modernizeaza structura or-ganizatorica a Poliţiei. Prin Legea Comunală dinanul 1864, primăriile au dreptul la o structură deordine publică, condusă de primar, iar în oraşelecu peste 3000 de locuitori conducerea poate fiîncredinţată unui funcţionar numit.

Legea organizării Poliţiei Generale aStatului, din 1 aprilie 1903, este considerată pri-ma lege organica a instituţiei. Propusă de VasileLascăr, ministru de interne, legea precizeazăatribuţiile şi stabileşte competenţele personalu-lui, instituind principiul stabilităţii organelor po-liţieneşti şi scoaterea lor în afara luptelor po-litice.

După constituirea statului naţional uni-tar român, în urma Marii Uniri de la 1 decembrie1918, intră în vigoare, în anul 1929, Legea pen-tru organizarea Poliţiei Generale a Statului.

Aceasta poate fi considerată prima legemodernă de organizare a Poliţiei Române.

Miliţia a fost înfiinţată prin Decretul nr.25 din 23 ianuarie 1949.

După decembrie 1989 denumirea deMiliţie a revenit la cea tradiţională - Poliţie.

Poliţia prahoveanăPoliţia prahoveană

Primul act normativ ce reglementa ac-tivitatea Politiei prahovene a fost AlcătuireaPoliţiei şi drepturile sale, un regulament întoc-mit de aga Costache Cantacuzino.

Informaţiile din arhive scot în evidenţăatribuţiile ce intrau în stricta competenţă a Po-liţiei Ploieşti. Acestea erau: urmărirea fugarilorde pe moşii, soluţionarea jalbelor înaintate au-torităţilor de către locuitori, sechestrele, datori-ile de bani, diverse furturi, paza oraşului etc.

În rândul poliţiei prahovene au activatpersoane bine pregătite care s-au distins pe câm-pul de luptă, în primul război mondial, unii fiinddecoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, alţii cuordine şi medalii oferite chiar de către generalulBerthelot.

În perioada rebeliunii legionare, din ia-nuarie 1941, numeroşi poliţişti ploieşteni au că-zut victime răzbunării confraţilor lui H. Sima,pentru atitudinea lor antilegionara din vremea

dictaturii regale. Poliţiştii prahoveni au rezolvat, de-a

lungul timpului, cazuri dificile, precum prinde-rea unor bande de răufăcători ce terorizau po-pulaţia: banda lui Moise Bivolaru, a bandiţilorMărunţelu, Câmpeanu, Zdrelea, Dascălu, IonPipa, Tomescu, Ogaru. În anul 1935 a fost anihi-lată banda condusă de frizerul Mitu iar în anul1945 a fost prins răufăcătorul Tile Raicovici, ca-re acţiona îmbrăcat în uniformă militară.

Alte succese ale poliţiei prahovene aufost: zădărnicirea unui atentat legionar asupramareşalului Ion Antonescu, în anul 1942 şi re-zolvarea cazului unui escroc internaţional, Mir-cea Andreescu, căutat în anul 1946 de poliţiiledin Viena, Paris, Londra, Berlin şi Budapesta.

Dintre cei mai reprezentativi chestori aiPoliţiei prahovene, îi amintim pe: C .Şoarec,Grigore Clonaru (cavaler al Ordinului „MihaiViteazul”), Paul Abramovici, Şerban Lilu, ma-iorul C. Chichindel, C. Lipoveanu, etc, adevă-raţi „oameni ai cetăţii”.

25 martie 2011- ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE

Reporter: Domnuleinspector Iulian Smaranda aşdori să începem discuţia cu oscurtă prezentare a dvs.!

I. S.: Sunt născut înoraşul Urlaţi - am urmat LiceulMAI „C. Brâncoveanu” dinPloieşti, Şcoala de Poliţie „Ni-colae Golescu” din Slatina, Fa-cultatea de drept din cadrulAcademiei de Poliţie, precumşi cursuri postuniversitare.

Am fost ofiţer specia-list la serviciul rutier, şef poli-ţie comunală - Bucov, ofiţerspecialist la serviciul publicPrahova şi din luna decembrie2010 sunt împuternicit la co-manda Poliţiei oraşului dvs.Sunt căsătorit, soţia este profe-soară de matematică şi avem ofetiţă de 2 ani şi patru luni.

R.: Spuneţi-ne vă rogce impresie aveţi despre oraşulnostru, despre noul colectiv şinu în ultimul rând despre felulîn care aţi fost primit.

I.S.: Oraşul îmi place,îl cunoşteam, cunoşteam şi oparte din colectiv şi aceste as-pecte au contribuit la accep-tarea funcţiei atunci când mi-afost propusă. Tot în acest con-text şi perioada de acomodarea fost destul de scurtă.

Reacţiile au fost pozi-tive atât din partea colectivuluicât şi din partea edilului oraşu-lui şi a celorlalţi reprezentanţi

ai instituţiilor cu care colabo-răm. Doresc să menţionez căsubordonaţii deţin aptitudinilenecesare îndeplinirii obiecti-velor pe care mi le-am propus,acest fapt reflectându-se peparcursul celor trei luni de zile,prin gestionarea corespunză-toare a problemelor ivite.

R.: Care sunt princi-palele dvs. obiective?

I.S.: Primordială pen-tru mine este siguranţa cetă-ţeanului şi aici mă refer la si-guranţa stradală, siguranţa ru-tieră, asigurarea patrimoniuluipublic şi privat cât şi la sigu-ranţa mediului rural întrucâtgestionăm şi activitatea poli-ţiştilor care îşi desfăşoară ac-tivitatea în cele 13 localităţi ru-rale aflate în arondarea Poliţieioraşului Mizil.

La fel de importanteste şi mediul de afaceri, sensîn care lucrătorii de poliţie spe-cializaţi desfăşoară activităţi învederea combaterii evaziuniifiscale şi a altor ilegalităţi carelezează buna desfăşurare a ac-tivităţilor economice.

O altă prioritate con-stă în creşterea calităţii servici-ului poliţienesc - de asemeneadoresc o colaborare fructuoasăcu administraţia publică loca-lă, Jandarmeria, Poliţia Comu-nitară, directorii instituţiilor deînvăţământ, preşedinţii asocia-ţiilor de proprietari, reprezen-tanţii etniei rome.

R.: A influenţat crizacreşterea infracţionalităţii?

I.S.: Criza nu ar trebuisă justifice acest fenomen dardin păcate neajunsurile, lipsalocurilor de muncă sunt cauzece influenţeză creşterea infrac-ţionalităţii şi mă refer în moddeosebit la fapte ce aduc atin-gere patrimoniului public şi

privat. R.: De ce aţi ales me-

seria de poliţist?I.S.: Atracţia pentru

această meserie, s-a conturatîncă din timpul liceului undecalitatea deosebită a actului deînvăţământ mi-a înlesnit des-coperirea valorilor care stau labaza acestei meserii şi care în-deplinită cu seriozitate, îţi ofe-ră foarte multe satisfacţii şi unmod de viaţă disciplinat care teobligă permanent la autocu-noaştere, la perfecţionare, la oanumită prestanţă dar şi lacâştigarea şi păstrarea unei re-putaţii fără pată.

R.: Care este mesajuldvs. pentru infractori sau posi-bilii infractori?

I.S.: Să se gândeascăfoarte bine înainte de a lua odecizie greşită, deoarece mo-dul de acţiune în sistem inte-grat precum şi redimensiona-rea dispozitivelor de siguranţăşi ordine publică care-şi desfă-şoară activitatea atât pe timpulzilei cât şi noaptea sunt pre-gătite să combată orice acte in-fracţionale iar diminuareaacestora, atestă eficienţa acti-vităţilor desfăşurate în ultimaperioadă.

R.:Care este cea maimare realizare profesională advs?

I.S.: Contribuţia lacombaterea fenomenului in-fracţional, drept pentru care,prin decret prezidenţial mi s-aacordat medalia „Virtutea Mi-litară Clasa I”.

R: Având în vedere căîn această lună Poliţia Româ-nă este sărbătorită vă doresccât mai puţine evenimentenedorite şi la mulţi ani!

Vă mulţumesc!Gabriela NEGOIŢĂ

Interviu cu d-l inspector Iulian Smaranda, Împuternicit şef al Poliţiei Oraşului Mizil

PRIORITARĂ ESTE SIGURANŢA CETĂŢEANULUI


Stop accidentelor de circulaţie!Stop accidentelor de circulaţie!„Viaţa are prioritate”„Viaţa are prioritate”

Această sintagmă este oglindită deactivitatea zilnică a lucrătorilor de poliţie ru-tieră, întrucât toată munca acestora este cana-lizată pentru prevenirea cauzelor şi conse-cinţelor evenimentelor rutiere, atât a celor sol-date cu pagube materiale, dar mai ales celorsoldate cu vătămări corporale.

În perioada analizată şi prezentată citi-torilor acestei publicaţii, pe raza oraşului Mi-zil, şi a comunelor aflate în arondare au avutloc numai accidente soldate cu pagube materi-ale, lucru care-i mulţumeşte pe lucrătorii depoliţie rutieră, dar suntem siguri că şi pe toţiparticipanţii la trafic.

Cu ocazia activităţilor specifice desfă-şurate în teren s-a urmărit disciplinarea partici-panţilor la trafic punându-se accent pe combat-erea cauzelor generatoare de evenimente ru-tiere. Activităţi de prevenire s-au desfăşurat şiîn cadrul unităţilor de învăţământ, dar şi cuocazia organizării unor şedinţe cu grupuri ţintăde cetăţeni (pietoni, biciclişti, căruţaşi şi moto-ciclişti, aceştia făcând parte dintre cei mai vul-nerabili în cazul evenimentelor rutiere, dupăcum o demonstrează experienţa anilor anteri-ori). Acţiunile de acest fel se vor intensifica înperioada următoare în diferite zone de pe razade competenţă, având ca tematică: combatereaindisciplinei pietonilor, a bicicliştilor, căruţaşi-lor şi motocicliştilor, combaterea indisciplineiconducătorilor auto privind conducerea sub in-fluenţa băuturilor alcoolice, nerespectarea re-

gimului legal de viteză, portul centurii de sigu-ranţă, folosirea telefonului mobil, fără a bene-ficia de obţiunea „mâini libere”, neacordareapriorităţii de trecere şi nu în ultimul rând, opri-rile şi staţionările neregulamentare. În legăturăcu ultimul punct menţionat îi atenţionăm petoţi conducătorii auto ce se deplasează în zonade centru a oraşului, să respecte cu stricteţesemnificaţia indicatoarelor şi marcajelor exis-tente.

Şeful Formaţiunii Rutiere Mizil,Subcomisar Adrian Ţurcaş

Creşterea gradului Creşterea gradului de siguranţă publicăde siguranţă publică

Lucrătorii formaţiunii de investigaţiicriminale au organizat activităţi specifice învederea indentificării autorilor care au comismai multe furturi din societăţile comerciale si-tuate în piaţa oraşului Mizil.

Astfel, în noaptea de 22 februarie a.c.,a fost prins în flagrant delict minorul M.M. învârsta de 14 ani, ce face parte dintr-o familiedezorganizată, în timp ce sustrăgea articole deîmbrăcăminte dintr-un magazin situat în piaţaoraşului Mizil, profitând de sistemul precar deasigurare anti-efracţie al acestuia.

În urma cercetărilor a rezultat că sus-numitul, este autorul mai multor furturi din so-cietăţile comerciale de pe raza oraşului Mizil.Celui în cauză, i s-a întocmit dosar penal subaspectul săvărşirii infracţiunii de furt calificat.

Tot în oraşul Mizil, în data de 5 martiea.c., în urma cercetărilor faţă de S.R.C (26 deani, cu antecedente penale), efectuate de cătrelucrătorii formaţiunii de investigaţii criminale,s-a dovedit că acesta a săvârşit mai multe in-fracţiunilor de furt calificat, distrugere şi ame-ninţare, în perioada ianuarie-februarie 2011. Afost reţinut sub arestare preventivă, măsură cea fost confirmată de procuror, instanţa de jude-cată emiţând mandat de arestare preventivă peo perioadă de 21 de zile.

Pentru siguranţa cetăţenilor, PoliţiaMizil va face şi în continuare tot posibilul pen-tru prinderea şi sancţionarea celor care încalcălegea.

Insp. Zafiu TiberiuFormaţiunea de investigaţii criminale

LA LA OORRDDIINNEEAA ZILEIZILEI

DDee 88 mmaarrtt ii ee ,, ccoonndduuccăăttooaarree ll ee aauuttooaauu ffooss tt „„ssaannccţţ iioonnaattee”” ccuu .. .. .. ff ll oorr ii ..

Jandarmii se pregătesc să raporteze, deziua Armei lor, că şi-au îndeplinit misiunile

„În slujba ta, omule!”„În slujba ta, omule!”Detaşamentul de Jandarmi Mizil nu a

contenit să-şi îndeplinească îndatoririle ce-i re-vin conform legislaţiei în vigoare. În acest sensamintim faptul că de la începutul anului am exe-cutat zilnic patrulări în sistem integrat cu colegiide la Poliţia naţională, în patrule mixte jandarm-poliţist, temporar am executat şi patrule inde-pendente pe raza oraşului, am executat acţiunipunctuale în zona instituţiilor de învăţământ, apieţei, oborului şi a altor zone pretabile săvâşiriide fapte ilegale (gara, staţii de maxi-taxi, parcurietc.), am asigurat împreună cu colegii de la Po-liţia comunitară măsurile de ordine publică cuocazia distribuirii ajutorului social, am executatmandate de aducere la instanţele judecătoreşti aunor persoane care nu au înţeles să se prezintede bună voie la sediile acestora. De asemenea,începând din luna februarie împreună cu Poliţianaţională şi lucrători din cadrul Ocolului SilvicVărbilă, am desfăşurat acţiuni specifice înzonele împădurite din comunele Gura Vadului,Jugureni şi Călugăreni, care au avut ca efect re-ducerea considerabilă a delictelor silvice.

Pe lângă misiunile enumerate mai susDetaşamentul de Jandarmi Mizil mai executăpermanent misiunea de pază şi protecţie a bu-nurilor şi valorilor aparţinând unor obiective deimportanţă deosebită pentru activitatea statului.

Ca urmare a acestor misiuni au fostîntocmite acte premergătoare pentru 3 infracţi-uni şi a fost aplicat un număr de 156 de sancţiu-ni contravenţionale dintre care 26 de avertis-mente scrise şi 130 de amenzi în valoare de62.123 lei, sumă ce reprezintă venit la bugetulde stat.

Cu această ocazie dorim să urăm cole-gilor de la Poliţie „La mulţi ani!” cu ocazia ZileiPoliţiei şi să îi asigurăm pe locuitorii oraşuluiMizil şi ai comunelor limitrofe că, împreună cucelelalte forţe cu atribuţii în apărarea ordinii şiliniştii publice, ne vom face datoria şi, aşa cumspune sloganul Primăriei locale, vom fi mereu:„În slujba ta, omule!”.

Comandantul Detaşamentului de Jandarmi Mizil

Adelin Gurgui

La 25 februarie 1850, lu-minatul Domn moldovean GrigoreAlexandru Ghica se adresează ast-fel Divanului obştesc: „Luându-săaminte că între îmbunătăţirile nea-părate este şi aceea a reformăriislujitorilor în corp de jandarmi că-lare şi pedeştri, organizaţi după unmod care să regularisească atâtdisciplina lor, cât şi slujba cu caresunt însărcinaţi, s-au alcătuit pro-iect pentru această trebuinţă cutoate dezvelirile cuvenite. Acestproiect al Departamentului din lă-untru şi al Hătmăniciei încuviin-ţându-să de către noi, asupra ana-

forei Sfatului cu nr. 611. să îm-părtăşească Divanul Obştesc spredeliberare asupra lui şi aprobare”.

În urmă cu 161 de ani, la 3aprilie 1850 (zi considerată cea aînfiinţării Jandarmeriei Române şiziua oficială a Armei), după adop-tarea Legiuirii pentru reformaCorpului Slujitorilor în Corp deJandarmi, ia fiinţă primul regi-ment de „geandari”, condus de uncolonel inspector general şi îm-părţit în două divizioane, coman-date de ofiţeri superiori.

După „Mica Unire” Al. I.Cuza reorganizează armatele Prin-cipatelor, în cadrul reformei luândfiinţă, Legionul de Jandarmi Iaşi,iar dorobanţii din Muntenia (careîndeplineau funcţiile jandarmilor)sunt organizaţi pe două „despărţi-turi” - Bucureşti şi Craiova. La 12august 1863, după înfiinţarea Jan-darmeriei Bucureştilor, se elabo-rează „Regulamentul pentru servi-ciul Jandarmeriilor de oraş”. Din

punct de vedere legislativ jan-darmeriile principatelor se unificăodată cu ordonanţa emisă de Cuza,la 30 iulie 1864.

Un eveniment major pen-tru viitorul Jandarmeriei Române îlconstituie promulgarea, la 30 au-gust 1893, a Legii de organizare şifuncţionare a Jandarmeriei rurale(subordonată Ministerului de In-terne), lege pregătită de guvernulconservator condus de Lascăr Ca-targiu. Noua Jandarmerie,avea câteo companie în fiecare judeţ, diviza-tă în secţii la plăşi şi posturi la sate.Aceste companii vor funcţionaefectiv începând cu anul 1895,când se înfiinţează o „secţie” şi laMizil.

Continua să existe şi „ve-chea” Jandarmerie, organizată peescadroane de jandarmi călări şicompanii de jandarmi pedeştrii,făcând parte din armata permanen-tă. Evoluţia Jandarmeriei va fi ja-lonată legislativ de o serie de legi,

dintre care amintim: Legea pentrumodificarea Jandarmeriei rurale(1908), Legea pentru organizareaJandarmerie Rurale (1929), ur-mată de Înaltul Decret 1649/1931,în urma căruia batalioanele de in-struire ale jandarmilor (între carefigura şi Batalionul 5 Mizil, cu unefectiv de 1049 jandarmi), trec însubordinea Inspectoratului Generalal Jandarmeriei, etc.

De-a lungul istoriei sale,Jandarmeria s-a dezvoltat şi s-aperfecţionat continuu, atât în ceeace priveşte cadrul legal de func-ţionare cât şi în ce priveşte cadrulstructural, organizaţional.

Legea nr. 550 privind or-ganizarea şi funcţionarea Jan-darmeriei Române, publicată înMonitorul Oficial nr. 1175/13 dindecembrie 2004, şi intrată în vi-goare la 13 aprilie 2005, este actulnormativ care a creat din armanoastră o instituţie modernă, custructuri suple şi mobile, adaptareacerinţelor Uniunii Europene şicompatibilă cu instituţiile similareale Europei şi nu numai.

3 AP

RILI

E ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNE


,,Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o limi-nară sinceritate ceea ce a simţit, ceea ce a gândit, ceea ce is-a întâmplat în viaţă, lui şi celor pe care i-a cunoscut, sauchiar obiectelor neînsufleţite. Fără ortografie, fără compoziţie,fără stil şi chiar fără caligrafie.”

(Camil Petrescu, Patul lui Procust)

În fiecare an, la 3 martie, se aniversează Ziua Mon-dială a Scriitorilor. Iniţiat, în 1921, de un grup de scriitori en-glezi şi francezi, Internaţional PEN a fost prima şi a rămassingura organizaţie internaţională a scriitorilor. Carta PEN, aşacum fusese ea formulată în 1921 de către părinţii fondatori aiorganizaţiei, a fost alcătuită ca un act de reconciliere intelectu-ală între scriitorii de dincolo de toate frontierele, după experi-enţa devastatoare a Primului Război Mondial. InternaţionalPEN a fost creat pentru a promova prietenia şi cooperarea inte-lectuală între scriitorii de pretutindeni, indiferent de opiniilelor, politice sau de altă natură, pentru a lupta în favoarea liber-tăţii de expresie şi pentru a a-i apăra pe aceia care au de sufe-rit în regimurile politice opresive.

PEN Clubul Român a fost creat în 1923 şi l-a avutprintre iniţiatori pe Liviu Rebreanu. Războiul rece, dar şi„păcile reci” survenite sporadic în anii comunismului au între-rupt activitatea PEN Clubului Român. După 1964, PEN Clubula existat din nou, formal, fără a avea şi posibilitatea să fun-cţioneze. Preşedintele PEN Clubului Romăn în anii ’70 a fostpoetul Geo Dumitrescu.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Scriitorilor, BibliotecaOrăşenească Mizil şi Centrul Europe Direct au avut ca invitaţiun grup de elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1, coordo-naţi de d-na prof. Vasile Daniela.

Emoţia specifică primelor momente ale întâlnirii a fostînlăturată prin anunţarea concursului literar Arborele scriito-rilor. Elevii şi-au pus în valoare cunoştinţele despre marii scri-itori români, dând dovadă de o bună pregătire în domeniul lite-raturii române. Participanţii la această activitate au recitat şi auinterpretat fragmente din operele marilor scriitori clasici studi-aţi în timpul orelor de limba şi literatura română: Mihai Emi-nescu, Ion Creangă, etc.

Pentru a sublinia importanţa acestei zile, elevii cla-selor a VI-a A şi a VII-a A au adunat sub titlul Magia scrisuluidiferite citate legate de lumea cuvintelor.

Cei mai mici participanţi, elevii clasei a V-a A, audovedit că deţin aptitudini actoriceşti. Ei au dat viaţă person-ajelor din schiţa Vizită de I.L. Caragiale. Apoi elevii au făcutcunoştinţă cu opera scriitorului mizilean, George Ranetti.

Având ca motto cuvintele rostite de Ion Creangă: „Iu-bite cetitoriu, ..., ie pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun laivală, căci eu atâta m-am priceput şi atâta am făcut”, elevii aucreat poezii şi basme pe care le-au prezentat în faţa participan-ţilor la această întrunire. Cei mai talentaţi dintre ei au fost invi-taţi de d-na prof. Vasile Daniela să-şi aleagă un pseudonim lite-rar şi să se înscrie în Clubul Tinerilor Scriitori.

La final, toţi participanţii au fost răsplătiţi cu ecusoa-ne, simbol al acestei zile, cu diplome de participare şi cuagende oferite de Centrul Europe Direct Mizil.

Nicoleta Tudorache, Camelia Toma

Ziua Mondială a scriitorilorZiua Mondială a scriitorilorMăsura 141 „Sprijinirea fer-

melor agricole de semi - subzistenţă” seîncadrează în Axa I – „Creşterea com-petitivităţii sectoarelor agricol şi fo-restier” şi are ca obiectiv general creş-terea competitivităţii exploataţiiloragricole în curs de restructurare pentrufacilitarea rezolvării problemelor legatede tranziţie, având în vedere faptul căsectorul agricol şi economia rurală suntexpuse presiunii concurenţiale a pieţeiunice. Sprijinul financiar pentru aceastămăsură este nerambursabil şi este de476. 077. 390 Euro.

ATENŢIE! Fondurile nerambursabile le

puteţi accesa începând din acest an pâ-nă în anul 2013. Având în vedere im-portanţei acestui subiect, am contac-tat-o pentru informaţii suplimentare pedoamna Ana Sandu care cu multă ama-bilitate a răspuns întrebărilor noastre.

Reporter: Cine poate benefi-cia de fonduri nerambursabile?

Ana Sandu: Beneficiarii eligi-bili pentru sprijinul nerambursabil a-cordat prin Măsura 141 sunt persoanelefizice în vârstă de până la 62 de ani(neîmpliniţi la data depunerii Cererii definanţare), care desfăşoară activităţieconomice, în principal activităţi agri-cole şi a căror exploataţie agricolă: uare o dimensiune economică cuprinsăîntre 2 şi 8 UDE; u este situată pe teri-toriul ţării; u este înregistrată în Re-gistrul fermelor/Registrul agricol; u co-mercializează o parte din producţia ob-ţinută.

R.: Ce condiţii trebuiesc înde-plinite pentru acordarea acestui spri-jin?

A.S.: Pentru a putea primisprijin în cadrul Măsurii 141, solicitan-tul va trebui să întocmească un Plan deafaceri pentru o perioadă de cinci ani.

După o perioadă de trei ani dela acordarea sprijinului se verifică res-pectarea cerinţelor minime din Planulde afaceri depus la solicitarea sprijinu-lui. La această dată, solicitantul trebuiesă demonstreze că faţă de situaţiainiţială a activităţii precizată în Planulde afaceri: u producţia agricolă obţinu-tă destinată comercializării înregis-trează o creştere de 20%; u dimensiu-nea economică a exploataţiei agricolecreşte cu minim 3UDE.

R.: Ce reprezinta UDE-urile?Sunt echivalente cu un ha?

A.S.: UDE-urile sunt unităţi dedimensiune economică şi ca să fiu câtmai explicită am să vă dau modelul decalcul: Fermele de semi-subzistenţă seîncadrează între 2 şi 8 UDE. Pentru astabili categoria de fermă vegetală desemi-subzistenţă oferim în continuarevaloare UDE la unele culturi vegetale:

Grâu comun: 0,280; secară:0,084; orz: 0, 246; ovăz: 0,085; porumbboabe: 0,213; alte cereale: 0,080;mazăre, fasole de câmp şi lupin dulce:0,287; linte, năut, măzariche: 0,195;alte culturi proteice recoltate uscat:0,195; cartofi: 1,174; sfecla de zahar:0,547; rădacini frunze şi napi: 0,486;tutun: 1,228; legume proaspete: 2,257;pepeni: 2,883; căpşuni: 17,481; floa-

rea soarelui: 0,173; soia: 0,213; grădi-nă de zarzavat: 0,850; plantaţii defructe şi boabe - nuci: 0,810; viţa devie - vin caliate: 1,749; viţa de vie - altevinuri: 1, 374; viţa de vie - struguri demasă: 1,867...

Din cele prezentate mai sus, seobservă că putem realiza exploataţii desemisubzistenţă (minim 2UDE), dindoar 1 ha de plantaţii pomicole, legumeproaspete, pepeni, 2 ha de viţă de vie,pepiniere, alte culturi permanete, tutun,cartofi, şi aşa mai departe. Nu vă ră-mâne decât să calculaţi singuri dacă văîncadraţi între minim 2 UDE şi maxim8 UDE pentru a primi suma nerambur-sabilă de 1500 de euro pe exploataţieagricolă/an timp de 5 ani.

Pentru a stabili categoria defermă zootehnică de semi-subzistenţăoferim în continuare valoare UDE laprincipalele specii de animale pe cate-gorii de producţie, vârstă sau sex:

Ecvine (cai, măgari, catâri):0,071; bovine sub un an: 0,061; bovinesub 2 ani (masculi): 0,095; bovine sub2 ani (masculi): 0,069; bovine de 2 anisi mai mulţi (masculi): 0,089; junincide doi şi mai mari: 0,114; vaci de lapte:0,261; bovine de 2 ani şi mai mari:0,028; oi femele reproducţie: 0,008;capre femele - reproducţie: 0,033;capre alte categorii: 0,011; purceluşisub 20 kg: 0,057; scroafe pentru re-producţie: 0,243; purcei alte categorii:0,140; găini outoare (100 cap): 0,596;curcani (100 cap): 0,576; raţe (100cap): 0,328; gâşte (100 cap): 0,878; altepăsări (100 cap): 0,213; iepuri (fe-mele): 0,001; stupi: 0,083.

Din datele prezentate mai sus,un apicultor cu 25 de stupi poate stabiliuşor categoria fermei sale, prin urmă-toarea înmulţire: 0,083 x 25 = 2,075UDE. Drept urmare exploataţia se în-cadrează la categoria explotaţie de se-misubzistenţă şi poate primi fonduri ne-rambursabile de 1500 euro/an/ timp de5 ani.

Toate aceste date au fost pre-zentate la şedinţa organizaţiei de femeişi tineret PSD Mizil în luna martie şivor fi prezentate şi în luna aprilie, atâtMăsura 141, Măsura 112 cât şi Măsuratânărul debutant. Pe toţi cei care suntinteresaţi să obţină informaţii despreaceste măsuri îi aşteptăm la sediul par-tidului chiar dacă nu sunt membriiPSD, la şedinţa de informare din lunaaprilie sau în fiecare zi de luni, de la1030 - la 1700.

Vă urez tuturor zile bune, sporîn toate şi multă sănătate!

R.: Vă mulţumim!

Gabriela NEGOIŢĂ

PPrrooffiittaaţţii ddee aacceeaassttăă şşaannssăă


Reporter: Stimate domnule Rădulescuspuneţi-ne vă rog câteva cuvinte despre dvs!

Mihai Rădulescu: Sunt născut în ora-şul Mizil la data de 21 decembrie 1936. Amabsolvit şcoala tehnică de Construcţii civile şiindustrială din oraşul Buzău, promoţia 1954,fiind posesorul diplomei de tehnician construc-tor - specialitatea: civile şi industriale. Dupăabsolvirea şcolii tehnice, am îndeplinit funcţiilede: tehnician constructor (1954 – 1962); şef ser-viciu de Sistematizare şi Arhitectură al Raio-nului Mizil (1962 -1968); tehnician în cadrulSfatului Popular al oraşului Mizil la serviciulurbanism (1969 – 1972); şef secţie de Drumuri şipoduri Mizil (1973- 1980); şef secţie de Gos-podărie Comunală şi Locativă Mizil (1980 –1990). Între anii 1991 şi 2000 am activat în sec-torul privat ca administrator al unei societăţicomerciale de construcţii.

Soţia mea, Elena Rădulescu este profe-soară de limba şi literatura română, în prezentpensionară şi împreună avem doi copii, ambiiabsolvenţi ai unor facultăţi cu profil tehnic, înprezent salariaţi ai frimei franceze „Michelin”.

R.: Aş dori să „creionaţi” traseul dvs.politic şi poziţia pe care o aveţi în cadrulConsiliului Local.

M.R.: În anul 2000 am candidat pe lis-tele PSD şi am fost ales consilier local, calitatepe care o am şi în prezent, iar între anii 2000 –2004 am îndeplinit şi funcţia de viceprimar aloraşului Mizil. Înainte de anul 1989, am maiîndeplinit funcţia de deputat în Sfatul Popular aloraşului Mizil. În prezent sunt pensionar cu ve-chime integrală şi limită de vârstă.

Ca şi consilier în cadrul Consiliului Lo-cal Mizil, din partea PSD, al cărui membru suntdin anul 1995, poziţia pe care am adoptat-o afost aceea de a participa efectiv la lucrările şe-dinţelor de consiliu (nelipsind de la nici o şedin-ţă) participând la discuţii care vizează în moddeosebit urbanismul, Gospodăria Comunală şiadministraţia locală, comisii al căror membru

am fost şi sunt.R.: Aţi intrat în politică având anumite

obiective; a meritat? Aţi realizat ce v-aţi pro-pus?

M.R.: Am intrat în politică fiind un omcu convingeri de stânga, poate exagerate câteo-dată, dar având în vedere perioada grea pe care otraversăm am făcut-o, în primul rând, pentru aju-torarea oamenilor fără venituri sau cu veniturimici în limita posibilităţilor.

Datorită sărăciei şi a lipsei de fondurisimţită în ultimii ani, nu s-a reuşit realizarea tu-turor obiectivelor dar pot să evidenţiez şi câtevaproiecte notabile şi anume: introducerea gazelornaturale în anul 2002, acţiune iniţiată de actualulPrimar şi continuată în anii 2001 -2002 în man-datul PSD al cărui viceprimar am fost, dease-meni modernizarea centralei termice şi trecereade pe combustibil lichid pe gaze naturale, pre-cum şi iniţierea acţiunii de modernizare a re-ţelelor de apă în partea de sud a oraşului nostru.Regretabil este faptul că actuala guvernare nu aasigurat fondurile necesare pentru reabilitareareţelelor de transport şi distribuţie a agentuluitermic şi a apei calde menajere în zona cvarta-lelor de locuinţe, lucru ce a făcut ca locatariiapartamentelor să rămână fără căldură şi apă cal-dă menajeră.

R.: Ce-i trebuie României să iasă dinaceastă brambureală generală?

M.R.: Ţinând seama de faptul că înain-te de anul 1990, în oraşul Mizil existau peste 13mii de locuri de muncă, cred că, pentru a dimin-ua numărul şomerilor, este imperios necesarăurgentarea realizării Parcului Industrial şi atra-gerea unor investitori români şi străini mai alesfiind ştiut faptul că există cel puţin 2000 deoameni ce au lucrat în domenul prelucrării meta-lelor, mobilier tapiţat, textil dar şi al prestărilorde servicii.

La nivel naţional dar şi în zona Miziltrebuie să se acţioneze pentru înfiinţarea unorCooperative Agricole care să valorifice poten-

ţialul agricol, deoarece pe suprafeţe mici şi te-renuri necultivate de ani de zile nu se poate faceagricultură de performanţă. Consider că dacăstatul ar sprijini sectorul agricol, România ar ieşidupă primul an din criza economică, fără să maivorbim de înfiinţarea de noi locuri de muncă şiimplicit creşterea venitului la bugetele locale.Socotesc că din brambureală generală existentăîn ţară nu vom putea ieşi decât atunci când actu-ala putere va lăsa locul unor profesionişti lacârma guvernării.

R.: Cu ce realizare profesională vămândriţi cel mai mult şi spuneţi-ne dacă existăceva ce aţi fi putut face şi nu aţi făcut?

M.R.: Despre realizările profesionaledin cursul activităţii mele pot să spun că mămândresc cu proiectarea şi realizarea a peste 100de săli de clasă, 40 de Cămine Culturale, 10 Dis-pensare şi alte lucrări de reparaţii curente şi ca-pitale în fostul Raion Mizil. Împreună cu colegiidin fostul IGO am realizat blocurile de locuinţedin Baba-Ana, Fulga, Boldeşti Gradişte, GuraVadului, Sălcii, precum şi staţia de epurare aapelor uzate, alimentarea cu apă a Filaturii,Staţia de asfalt şi alte lucrări de interes public.

În calitate de consilier local voi acţionapentru realizarea tuturor obiectivelor în care esteimplicat Consiliul Local şi executivul, iar pelinie politică, voi participa la activităţile organi-zaţiei locale PSD Mizil al cărei secretar sunt.

R.: Ce mesaj le transmiteţi mizilenilor?M.R.: Mizilenilor le urez ca anul 2011

şi anul 2012 să constituie ani de analiză pro-fundă a realizărilor şi lipsurilor personale, cu in-vitaţia expresă de a participa cât mai activ laviaţa socială şi politică, în aşa fel încât în anul2012 să participe la alegerile locale şi generalepentru a-şi exprima dreptul de vot, indiferent cucine votează.

R.: Vă mulţumesc!

Interviu realizat de Gabrieala NEGOIŢĂ

Să ne cunoaştem consilierii

O prioritate a Mizilului - realizarea parcului industrial

Continuăm să vă prezentăm oparte din problemele cetăţenilor oraşu-lui Mizil, evidenţiate în cursul vizitelorpe care le fac la domiciliu, prin rotaţiecei 35 de salariaţi ai Primăriei, nomi-nalizaţi să desfăşoare această activitatede dl primar Emil Proşcan. Pentru acestnumăr am stat de vorbă cu dnaPătraşcu Mariana, salariată a Primări-ei Mizil, în cadrul serviciului Impoziteşi taxe.

Doamnei Pătraşcu Mariana, is-au repartizat următoarele străzi: Fefe-lei, Cap. Erou Pândaru Dumitru, Slt.Erou Ionescu Gheorghe, Erou Ena-che Ilie şi Str. Nucilor. Din constatăriledumneaei, în urma vizitelor consec-vente pe aceste străzi, ne-a relatat ur-mătoarele:

„Nemulţumirea unanimă estecreşterea impozitelor începând cu anul2010... care pentru majoritatea cetăţe-nilor reprezintă o sumă substanţială. Înaceastă zonă există aproximativ un nu-măr de 170 de familii formate în mareparte de pensionari. O altă problemăeste că se regăsesc două sau mai multeimobile la acelaşi număr poştal. Aşa-dar, la numerele: 66 există două imo-bile în aceeaşi curte cu proprietari di-

feriţi; la nr 75 - trei imobile distincte,purtând acelaşi număr poştal; la nr.83- două imobile cu acelaşi număr; 91-trei corpuri de clădire, în aceeaşi curte,cu acelaşi număr poştal. Acest aspectl-am adus la cunoştinţă, într-un referatpentru a se ţine cont de el la efectuarearecensâmântului din acest an”.

Revenind la problema impozi-telor, dna Pătraşcu ţine să precizeze, căstrada Fefelei a trecut de la zona D înzona B.

„Am încercat şi sper că am re-uşit să explic şi să mă fac înţeleasă,despre eforturile Primăriei, de a seaduce în zonă reţele de canalizare şiapă potabilă... şi să se asfalteze nu nu-mai strada principală, ci şi cele adia-cente ei, acest lucru ducând la schim-barea zonării, datorită facilităţilor şiimplicit majorarea impozitelor datora-te”.

Tot dna Pătraşcu ne spune cănu există nemulţumiri datorate gunoiu-lui (se ridică în mod periodic), înschimb au fost numeroase urări de bineşi mulţumiri pentru înlesnirile ultimilorani: apă, canalizare, gaze, care au fostposibile doar eforturilor primăriei.

Cristina Colţ

Primăria în vizită la dumneavoastră Primul radar carepăcăleşte detectorul

Aşadar, stimaţi condcători au-to, a apărut! „Ciudăţenia” din imaginea fost amplasată pe DN1, între Sibiu şiSebel, în localitatea Săcel şi este pri-mul radar fix cu laser din România.

Ce face, mai exact, „tubul”ăsta gri, de înălţimea unui om, produsde firma VITRIONIC din Germania?

Ei bine, măsoară viteza darfotografiază autovehiculul din spate,aşa încât, atunci când antiradarul de la bord începe să piuie,şoferul vitezoman are, deja, amenda în... buzunar.

Ca şi când n-ar fi suficient că „păcăleşte” aparaturabietului cetăţean, care a investit în ea bani şi... încredere,„stâlpul” ăsta face acelaşi lucru şi noaptea, fără să declanşezenici un fel de blitz, pentru că este dotat cu sistem de foto-grafiere în infraroşu. Deocamdată - după cum informeazămass-madia transilvăneană, Poliţia şi Compania de Drumurise feresc să dea amănunte, dar un primar binevoitor a recunos-cut că se intenţionează încheierea unui protocol pentru am-plasarea unei reţele de astfel de radare în zona MiercureaSibiului, Sălişte şi Cristian.

Iar după, dacă experimentul va avea succes, tare mi-eteamă că vom „număra” stâlpi de pe marginea drumului şi pealte meleaguri mioritice. Lăsând gluma la o parte, nu e rău cădăm bani pe aparatură de siguranţă, dar e rău că nu dăm şi pen-tru... astuparea gropilor.


j Vând teren intravilan - 476 m2, în Mizil, situat pestr. Victoriei, nr. 15, în spatele fostei Bănci Agricole.Preţ negociabil. Informaţii la telefonul: 0767 179 213

j Vând casă (în comuna Vadu-Săpat) - 3 camere + hol+ bucătărie, beci spaţios, magazii, lemne, coteţe, apăpotabilă trasă în curte. Ca bonus vă oferim un pogonde pădure salcâm şi un pogon de păşune (Valea luiMoş). Informaţii suplimentare la telefonul: 0766 328979.

j Vând 2 geamantane mari, 2 mici pe rotile; 3 butoaiede 100 litri din metal, 5 taburete mici (tip Relaxa); 2telefoane fix – (tip vechi cu tastatură); geamuri - tâm-plărie lemn, 3 bucăţi, toate la preţ negociabil.Informaţii suplimentare la telefonul: 0244 251 381.

j Vând apartament în zona centrală, etaj II, cu treicamere decomandat, două balcoane, două băi, garaj şibeci. Relaţii la telefonul 0720 258 029.

j Vând apartament cu două camere, situat la parter,str. M.Bravu, nr. 191. Relaţii la numerele de telefon:0724 551 079 sau 0762 625 442.

j Vând 1 pogon - viţă de vie - situat în comunaTohani; vând 1 hectar de pământ la şosea în zonaRelaxa. Relaţii suplimentare la telefonul: 0764 396964.

j Vând casă cu trei camere, bucătărie, magazie însuprafaţă totală de 280 metri pătraţi, posibilitate deracordare la gaze. Relaţii suplimentare la telefonul:0733 352 581.

j Vând furtun de aragaz + butelie şi o maşină de cusutrusească, la preţ convenabil. Relaţii la telefonul: 0244252 215.

j Vând apartament în zona M.F.A., relaţii supli-mentare la telefonul: 0724 041 821.

j Vând casă, teren (apă, canalizare), situată pe stradaSpiru Haret, nr. 5. – preţ negociabil. Relaţii la tele-fonul 0244 250 695 sau 0744 210 203.

j Vând în zona Teilor, apartament cu două camere,etajul 4, preţ avantajos. Relaţii la telefonul 0745 858176.

j Vând apartament zona bazar, 3 camere, completmobilat + îmbunătăţiri, et. I, preţul fiind de 72 000 E.Relaţii la telefonul: 0726 147 174.

j Vând apartament, 3 camere, zona Teilor cu îm-bunătăţiri, et. III, preţul fiind de 60 000 E. Relaţii latelefonul 0766 472 606.

j Vând apartament, 3 camere, zona bazar, et. II,îmbunătăţiri, preţul fiind de 65 000 E. Relaţii la tele-fonul: 0726 169084.

j Vând casă în Tohani, la şosea, 1000 m, deschidere22 m – baie, bucătărie, 2 camere şi living, beci, cen-trală de lemne, aer condiţionat. Preţ - 95 000 euro,informaţii suplimentare la telefonul: 0726 212 060.

j Vând combină Daewo cu 3 CD-uri, dublu casetofonricorder, radio, două boxe 40 W la preţul de 400 lei.Informaţii suplimentare la telefonul: 0723 323 725.

j Arendăm 4 ha, pământ arabil în comuna GuraVadului. Informaţii suplimentare la telefoanele: 0751022914 sau 0744 425 104.

D Cu nemărginită tristeţe şi durere în suflet anun-ţăm trecerea la cele veşnice a celei ce a fost cea maibună soţie, mamă, şi colegă Elena Drăgan. DoamnaDrăgan aşa cum o ştiam şi o strigam cu toţii - fulgiide nea care vă mângâiau obrajii şi gerul năpraznicau fost un semn de părere de rău, la despărţire,trimis de cel de sus, care vă va binecuvânta şi vă vaodihni în pace. Dumnezeu să vă ierte!

Bebe Ursu - Mizil

Mica publicitateMica publicitate

Lucrarea rugăciunii este ceadintâi în viaţa creştină. Dacă şi în ceeace priveşte rânduiala lucrurilor obişnu-ite este valabilă zicătoarea: „Omul, câttrăieşte, învaţă”, cu atât mai valabilăeste ea în privinţa rugăciunii, a cărei lu-crare trebuie să fie necontenită şi alecărei trepte nu au hotar.

S-ar părea că nimic nu este maisimplu şi mai firesc pentru noi decât ru-găciunea, altfel spus decât năzuinţa ini-mii către Dumnezeu. Şi totuşi, ea nu seaflă la toţi şi întotdeauna. Ea trebuie tre-zită şi apoi întărită, altfel spus trebuie săeducăm în noi duhul rugăciunii. Primulmijloc pentru atingerea acestui scop es-te rugăciunea rostită sau ascultată. Să-vârşeşte-o aşa cum trebuie, şi negreşitvei trezi şi vei întări suiş către Dum-nezeu în inima ta, altfel spus vei intra înduhul rugăciunii.

Să presupunem că ne-am obiş-nuit cu rugăciunea; nu se poate spuneînsă nicidecum că ea nu ne-ar cere pre-gătire. De pildă, ce este mai obişnuitdecât cititul şi scrisul pentru cei ce ştiusă citească şi să scrie? Şi totuşi, aşezân-du-ne la birou ca să citim ori să scriem,nu începem deodată treaba, ci cu oare-care întârziere, atât cât trebuie ca săluăm poziţia potrivită. Cu atât mai multsunt indispensabile înaintea rugăciuniilucrările care pregătesc pentru rugăciu-ne, şi mai ales atunci când îndeletni-cirea dinainte ţinea de o cu totul altăsferă decât cea căreia îi aparţine rugăci-unea.

Aşadar, purcezând la rugăciunedimineaţa ori seara, stai puţintel în pi-cioare, sau şezi, sau umblă, şi strădu-ieşte-te în acest răstimp să-ţi trezeştigândul, rupându-l de toate cele pămân-teşti. După aceea, gândeşte-te cine este

Cel Căruia I te adresezi în rugăciune şicine eşti tu, care urmează să începiacum, şi stârneşte-ţi în suflet starea co-respunzătoare - de stare înaintea luiDumnezeu pătrunsă de frică evlavioasăşi defăimare de sine.

Asta este toată esenţa pregătirii:a sta înaintea lui Dumnezeu. Pregătiremică, însă de mare însemnătate. Aici sepune începutul rugăciunii, iar începutuleste jumătate din lucrare.

După ce ai dobândit aceastăaşezare lăuntrică, stai înaintea icoaneişi, după ce vei fi făcut câteva metanii, zirugăciunile începătoare: „Slavă Ţie,Dumnezeul nostru, slavă Ţie, ÎmpărateCeresc...” şi aşa mai departe. Spune-lefără grabă, pătrunzând în miezul fie-cărui cuvânt, aducând înţelesul lui lainimă şi făcând totodată metani.

În asta constă de fapt supunereaplăcută lui Dumnezeu şi roditoare a ru-găciunilor. Am zis să pătrunzi în miezulfiecărui cuvânt şi să aduci înţelesul luila inimă. Asta înseamnă să înţelegi ceeace spui şi să simţi ceea ce înţelegi.

De alte reguli nu-i nevoie.Aceste două principii (a înţelege şi asimţi), dacă sunt împlinite cum se cu-vine, împodobesc cu preţ deplin oricerugăciune şi îi împărtăşesc toată lu-crarea cea roditoare. Să zicem că spui:„...şi ne curăţeşte pre noi de toată în-tinăciunea”: să îţi simţi întinarea, să do-reşti curăţia şi să o ceri de la Domnul,nădăjduind în El. Spui: „...şi ne iartănouă greşalele nastre precum şi noi ier-tăm greşiţilor noştri”? În sufletul tău săîi ierţi pe toţi, şi cu inimă care a iertat petoţi şi toate să-ţi ceri iertare de la Dom-nul. Spui: „facă-se voia Ta”? În inima tasă-ţi pui cu totul soarta în mâinile Dom-nului şi să arăţi că eşti gata să întâmpi-ni fără cârtire, cu inimă bună, tot ce vaplace Domnului să trimită asupra ta.

Dacă vei gândi, vei simţi şi veiface aşa la fiecare stih al rugăciunii tale,vei avea o rugăciune adevărată.

Diac. Ardeleanu ŞtefanParohia Fefelei – Mizil

D Beldinan Vasile(1955)D Costache Mihalea (1933)D Chivu Florică (1940)D Iordache Valeriu (1961)D Briceag Ispas (1936)D Peptănaru Radu - Stelian

(1948)D Sava Ion - Marian (1954)D Boronschi Ion (1935)D Nistor Gheorghe (1937)D Ilie Lucreţia (1935)D Tudorache Anica (1927)DECESE

Cum trebuie să ne rugămCum trebuie să ne rugăm

Dumnezeu să-i odihnească în pace !Dumnezeu să-i odihnească în pace !


Având în vedere măsurile de austeritateluate în vara anului 2010 de către guvernul Boc,prin ordonanţa de urgenţă nr. 63/2010, care aafectat Agenţiile de Ocupare a Forţelor de Mun-că, printre care şi Agenţia de Ocupare a Forţelorde Muncă Prahova, cu punctul de lucru în OraşulMizil, prin desfiinţarea acesteia, am luat legătu-ra cu dna Cristiana Opriţă, din cadrul Birouluide Presă, a A.N.O.F.M. Ploieşti, care a acceptatsă ne răspundă la câteva întrebări.

Cristina Colţ

– Actualmente sediul Agenţiei Localepentru Ocuparea Forţei de Muncă din oraşulMizil, funcţionează doar două zile pe săptă-mână, ceea ce produce nemulţumiri în rândulcetăţenilor, atât din cauza cozilor imense care seformează în aceste zile, dar cât şi a faptului cămulţi dintre cetăţeni, neputând soluţiona în timputil dosarul în cauză,(din motive privind depla-sarea, sau a faptului că nu au, la îndemână, osursă de informaţii autorizată) se ajunge la o în-târziere a ajutorului de şomaj, lucru care creazădificultăţi şi nemulţumiri, cetăţenii rămânândîntr-un fel neajutoraţi. Care sunt motivele careau stat la baza acestei decizii?

– În urma procesului de reorgani-zare/restructurare din septembrie 2010, numărulsalariaţilor la nivel judeţean s-a diminuat con-siderabil. Urmare a acestui fapt, s-a analizat lanivel judeţean activitatea întregii Agenţii Jude-

ţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi s-a luatdecizia desfiinţării câtorva puncte de lucru,printre care şi cel de la Mizil.

– Care este modul de operare acum?– Totuşi, pentru a veni în sprijinul lo-

cuitorilor din zona Mizil s-a luat măsura ex-cepţională ca un reprezentant al Agenţiei Ju-deţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Pra-hova să se deplaseze la sediul Agenţiei Localepentru Ocuparea Forţei de Muncă din Mizil dedouă ori pe săptămână respectiv, marţi şi vineride la orele 8:30 până la 16:30. Programul cupublicul este de la ora 9:00 până la ora 14:00.

– Care este rata şomajului acum, dar şiîn anii anteriori?

– Rata şomajului în anul 2011, după

statisticile noastre de până acum s-a înregistratastfel: În luna ianuarie un procent de 7.79%, iarîn luna februarie, un procent de 7.11%. (pentrudetalii urmăriţi tabelul anexat - n.r.)

– Din constatările noastre, cele douăzile pe săptămână sunt insuficiente soluţionăriituturor dosarelor existente, lucru pe care îl afir-mă cetăţenii. Ce le spuneţi în această privinţă?

– Nemulţumirile ridicate de cetăţeniidin zona Mizil au fost şi sunt în atenţia instituţieinoastre, dar trebuie să subliniem că în acest mo-ment singura posibilitate de a veni în sprijinulacestora este cea enunţată mai sus. În măsura încare se va lua o altă măsură, cetăţenii din zonaMizil vor fi înştiinţaţi.

– Vă mulţumesc pentru timpul acordat!

În ajutorul persoanelor care întâmpină greutăţi îna se deplasa, vizăm într-un mod deosebit batrânii, dar şipentru toţi cei care au nevoie de aceste informaţii, văinformăm că în oraşul nostru funcţionează ClinicaMedicală ANDALIN MED S.R.L., care vă oferă urmă-toarele posibilităţi de consultaţii şi tratament:

Cabinetului de fizioterapie / kinetoterapie(Dr. Fortescu Georgeta, medic primar rec. med.

fizioterapie şi balneologie şi dr. Logofătu Carmen Vali,

medic primar).Efectuează următoarele manopere medicale: u con-

sultaţii, u laserterapie, u electroterapie, u magnetoterapie,u hidroterapie, u băi galvanice, u parafină, u vacuum, uultarsunete.

Cabinetul de ecografie generală(Dr..Stoicovici Rodica, medic primar, medicină in-

ternă)

Efectuează următoarele investigaţii medicale: uecografie abdominală, generală, superioară şi inferioară, uecografie de sarcină 2D, u ecografie de tiroidă, u ecografiemamară, u ecografie de pelvis, uter, prostată.

Cabinetul ORL(Dr. Bucovici Florian, medic primar ORL)

Asigură următoarele prestaţii medicale: u consul-taţii ORL, u examen audiometric, u tratament afecţiuni:sinuzită, laringită, amigdalită, otită, eczemă auriculară, uextracţii corpi străini: nazali, faringieni, otici, u intervenţiichirurgicale ORL, u tratamentul plăgilor, u fracturi nazale,u spălături auriculare

Pentru programări dar şi alte informaţii, vă rugămsă vă adresaţi la numărul de telefon 0726393832

II nn ff oo rr mm aa ţţ ii ii uu tt ii ll ee dd ee ss pp rr ee CC ll ii nn ii cc aa MM ee dd ii cc aa ll ăă AA nn dd aa ll ii nn MM ee dd SS RR LL -- MM ii zz ii ll

Restructurări în cadrul Agenţiei de Ocupare a Forţelor de muncăRestructurări în cadrul Agenţiei de Ocupare a Forţelor de muncă

Rata şomajului în 2009 Rata şomajului în 2010

LUNA PROCENT LUNA PROCENT

Ianuarie 4.6% Ianuarie 9.1%

Februarie 4.9% Februarie 9.3%

Martie 5.3% Martie 9.4%

Aprilie 5.5% Aprilie 9.4%

Mai 5.9% Mai 9.1%

Iunie 6.3% Iunie 9.1%

Iulie 6.9% Iulie 9.7%

August 7.4% August 10.10%

Septembrie 7.9% Septembrie 10.06%

Octombrie 8.2% Octombrie 9.25%

Noiembrie 8.5% Noiembrie 9.0%

Decembrie 8.9% Decembrie 8.41%


Reporter: Pentru început aş dori să văcunoaştem mai bine...

Leonard.Roşu: Sunt inginer economistşi jurist. Am 46 de ani, am absolvit studiile post-universitare în Management, masteratul în Ma-nagement şi Strategii pentru Administraţie Eu-ropeană. Am terminat teza de doctorat în eco-nomie, şi am şi alte specializări, legate de pro-tecţia muncii, expert financiar, toate în acestedomenii.

R: Cum vedeţi dumneavoastră legeaprivind reorganizarea spitalelor. În ce poziţie seaflă spitalul din oraşul nostru?

L.R.: Spitalul nostru din fericire nu afost nominalizat pentru reorganizare, iar acestlucru pesemne că a avut la bază anumite consi-derente logice. Pe de o parte vorbim de poziţiastrategică a spitalului, la 35 km de Ploieşti şi 35km de Buzău, iar pe de altă parte populaţia pecare o îngrijeşte, fiind vorba de aproximativ35.000 - 40.000 de persoane care trăiesc în acestareal. Iar, în anumite situaţii tratăm şi bolnavidin judeţul Buzău, mai exact din comunele lim-itrofe Mizilului, cum ar fi, de exemplu Amaru.Adăugaţi la aceste argumente şi eforturile Con-siliul Local Mizil, organ ce sprijină existenţaspitalului orăşenesc. Într-o ultimă şedinţă la caream participat, unde a fost prezent şi d-l secretarde stat Ieremia, s-a spus clar că decizia privi-toare la reorganizarea unui spital, aparţine au-torităţii locale, nu Ministerului Sănătăţii. Minis-terul a prezentat doar propuneri. Şi s-a mai sub-liniat faptul că, la un moment dat, ori atuncicând se solicită autorizatia sanitară de funcţi-onare, ori când se solicită încadrarea spitaluluiîntr-un anumit grad, ori când se va exercita ac-tivitatea de acreditare a spitalului respectiv,există riscul ca spitalului să nu i se mai dea auto-rizaţie de funcţionare, dacă nu întruneştecondiţiile prevăzute de lege.

Aceasta înseamnă că, chiar dacă noiacum suntem „ocoliţi”, trebuie să avem clar untarghet pentru încadrarea în clasificările, în cate-goriile şi în exigenţele actuale, altfel existândriscul, nu se ne închidă dar să nu se mai asigurecontracte de către Casa de Asigurări de Sănătate.Ceea ce pentru un spital, oricare ar fi el, estefoarte grav. Pentru că cheltuielile sunt foartemari şi sunt foarte greu de susţinut numai decătre Consiliul Local; chiar şi cheltuielile mate-riale şi serviciile, darăminte cheltuielile pentrumedicamente, personal, ma-teriale sanitare, etc.

Trebuie să ne concentrăm pe îndeplini-rea condiţiilor necesare pentru acreditare şi în-cadrărea într-o clasificare, precum şi pe respec-tarea planului de conformare pentru autorităţilesanitare. Pentru că aşa cum scrie în lege, un spi-tal neacreditat nu beneficiază de contracte cuCasa de Asigurări de Sănătate. Însă pentru acestlucru, trebuie să existe, nu numai o viziunedespre „cum va fi”, dar să se facă şi nişte paşi,

bine programaţi, concreţi, în îndeplinirea acestornorme. În momentul în care apare ameninţareagenerată din legislaţia existentă, pericolele po-tenţiale trebuie să fie contracarate din timp.

R.: Să ne cunoaştem mai bine spitalul şimodul de funcţionare?

L.R: Spitalul se află acum, din punctulde vedere al acreditării şi respectării acestor nor-me pe care legislaţia în vigoare le impune, lalimită! Este un spital de gradul IV. Avem casecţii: secţia interne, cu compartiment de bolicronice şi un compartiment DV (dermato-vener-ice), secţie de pediatrie, sectia de chirurgie şiambulatoriu de specialitate (tot pe aceleaşi spe-cializări).

R: Să trecem la o problemă „arză-toare”, din punct de vedere al necesităţii - lipsaunei secţii de ginecologie. Având în vedere căacum un număr de ani, în oraşul nostru exista oastfel de secţie, un cabinet ginecologic, un me-dic ginecolog ş.a, de ce acum nu există?Progresăm sau regresăm?

L.R: Ideea care trebuie înţeleasă estecă, pe de o parte vorbim de dorinţe, iar pe de altăparte de putinţă! Din ce în ce mai mult „trendul”este de a nu se putea! Cresc pretenţiile. Dacăacum un număr de ani, exista un cabinet gineco-logic, cu un singur medic ginecolog care îşi des-făşura activitatea, normal, însă, reţineţi, fără ce-rinţele actuale, acum nu se mai poate. Acum da-că nu ai medic anestezist, aparatură necesară,plus alte foarte multe elemente care sunt impuseprin legislaţie nu poţi înfiinţa o secţie de gine-cologie.

Condiţiile pentru o maternitate sunt ex-traordinar de stricte. Nu vedeţi că acum se în-cearcă naşterea la domiciliul. Tocmai din cauzaacestor reguli stricte. Şi mai este o problemă im-portantă. Există marele risc, ca atunci când re-uşeşti, ca spital. să ajungi la standardele sus-menţionate, inclusiv cu o secţie de ginecologie,în momentul când a apărut un eveniment cât demic (infecţii interioare, decese ale nou-născutu-lui etc.) totul se focalizează pe nerespectareacondiţiilor. Tocmai din cauză că sunt foarte mul-te condiţii.

După părerea mea, în loc să existe o re-laxare a legislaţiei, aceasta este din ce în ce maicomplexă şi prohibitivă pentru provizorat. Iarcând o să respectăm toate aceste condiţii, o sătrebuiască să tratăm mai puţini pacienţi. Pentrucă se merge pe un număr exact de pacienţi pesalon, distanţa dintre paturi, un grup sanitar caresă existe în fiecare salon. etc. În ultimă instanţă,totul se rezumă la costuri. Iar în sistemul sanitar,şi nu numai, au crescut costurile administrative,dar ce le oferim pacienţilor e la fel (la medica-mente, mâncare, căldură, sau alte servicii).

Pentru realizarea unei secţii de gine-cologie îţi trebuie resurse materiale, de 3 ori mai

mari ca acum un număr de ani când aceasta sec-tie exista.

R: Să înţelegem că din cauza cerinţelorfoarte stricte pe care legislaţia le impune, spi-talul Mizil nu va avea un astfel de cabinet înviitorul apropriat?

L.R: Spitalul va avea un cabinet deconsultaţii în ambulatoriu, dar pentru o secţie cunaşteri, operaţii, ginecologie, va trebui să se in-vestească foarte mult. Şi marea necesitate, nueste aparatura, care e posibil s-o primim, cât suntanesteziştii care să asigure terapie intensivă per-manentă. Iar în oraşul Mizil nu a existat nicio-dată aşa ceva. Sunt greu de găsit şi am căutat întoate părţile. După părerea mea e uşor să spui,„vrem să facem”, „vom face”, dar de pus înpractică e mai greu. Am solicitat fonduri pentruextinderea spitalului, pentru secţia de interne dinspate dar şi încă un etaj, prin care să reuşim mă-car ca paturile pe care le avem acum să le adu-cem la condiţiile minime legale.

Încă un punct de vedere foarte impor-tant. E greşit să ne comparăm cu serviciile dinstrăinătate. Găndiţi-vă, căt contribuie un cetă-ţean în străinatate şi cât contribuie la noi.

Vrem să avem condiţiile hoteliere la ni-velul lor şi contribuţia la nivelul salariului de „3lei” de aici. Dar asta e realitatea, salariile noas-tre sunt mizere. Trebuie să fim foarte realiştiasupra nivelului la care ne aflăm. Asupra condi-tiilor pe care le avem, unde suntem, unde vremsă ajungem, ce ne trebuie ca să ajungem acolo şice resurse avem! Vrem sectie de ginecologie?Pentru asta ce trebuie: spatiu, medic ginecolog,medic anestezist, aparatură, iar ca să aduci unmedic specialist trebuie să-i oferi nişte condiţii,altfel nu vine nimeni. Asta înseamnă alte resursemateriale, alte costuri. Ceea ce nouă ne lipsesc.Pentru a realiza ceva trebuie să existe nişte me-tode mai „agresive” ca până acum.

Sunt optimist din fire, dar trebuie să negândim la aceste probleme ce trebuiesc rezolva-te. Speranţa mea sinceră este de la ConsiliulLocal şi în relaţia Consiliului Local cu ConsiliulJudeţean!

R: Vă mulţumesc pentru tmpul acordat!

Cristina Colţ

Unde suntem, unde vrem să ajungem, ce ne trebuie?Interviu cu D-l Leonard Roşu, manager, Spitalul Orăşenesc Mizil

ANUNŢ IMPORTANT, PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP

Persoanele din oraşul Mizilcare au obţinut încadrarea în gradde handicap şi sunt supuse revi-zuirii anuale de către Comisia deComisia deevaluare a persoanelor cu han-evaluare a persoanelor cu han-dicap dicap Prahova ( adulţi sau copii )sunt rugate să-şi depună documen-taţia de reevaluare cu 30 de zile îna-inte de expirarea termenului de va-labilitate al certificatului la Ser-Ser-viciul de evaluare complexă aviciul de evaluare complexă apersoanelor cu handicappersoanelor cu handicap ( cam.108 , et 1, din cadrul DGASPC Pra-hova, Şoseaua Vestului , nr 14-16Ploieşti.

Pentru alte detalii vă rugamsă contactaţi Serviciul Public deAsistenţă Socială - Mizil, str. M.Bravu , nr 85.

Telefon 0244250020Telefon 0244250020


Berbec (21.03 - 20.04)

Dragoste şi cuplu: Pentru nativiidin zodia berbecului intervalul ana-lizat e plin în evenimente. Doam-nele „berbec” sunt iubite în aceastăperioadă mai mult decât în oricarealtul. Conjuncţia jupiter-uranus fa-ce ca orice bărbat să fie atras defemeile din această zodie. Carieră şi bani: La locul de muncăvor fi unele probleme legate de oposibilă detaşare, dar, în cele dinurmă, veţi afla că a fost o alarmăfalsă. Din punct de vedere financiarproblemele nu se întrevăd schim-bări importante. Sănătate: Berbecii sunt predispuşiunor îmbolnăviri pasagerei, cum arfi gripa sau micile accident casnice.Mare atenţie la consumul de alcool;de aici se pot ivi unele problememai grave de sănătate.Sfatul astrologului: Recomanda-rea este să studiaţi cât mai mult,fiind o perioadă favorabilă acumu-lărilor intelectuale.

Taur (21.04 - 21.05)

Dragoste şi cuplu: Din punct devedere sentimental taurii sunt deza-vantajaţi datorită conjuncţiei Ura-nus-Venus şi vor avea parte de cer-turifrexcvente cu partenerii.Carieră şi bani: Cei născuţi în ulti-ma decadă, pot avea probleme, cese pot solda cu destituiri sau penali-zări. Financiar unele problemelemai vechi, legate de anumite dato-rii, se pot acutiza, dar - în cele dinurmă - totul se va rezolva, cel puţinpentru o anumită perioadă. Sănătate: Sănătatea taurilor nu estecu nimic mai bună decât celelaltedomenii, dar bolile vor trece rapidşi sunt şanse ca spre finalul luniisănătatea să fie foarte bună.Sfatul astrologului: Fiţi calmi întoate situaţiile, indiferent ce zic uniisau alţii.

Gemeni (22.05 - 21.06)

Dragoste şi cuplu: Dragostea esteun capitol la care gemenii nu staudeloc bine; există sanse de certuriconjugale, iar pentru cei născuţi înprima decadă şi între anii 1972 şi1976 există posibilitatea unui di-vorţ.Carieră şi bani: Cei născuţi în adoua decadă a zodiei trebuie să seaştepte la mustrări din partea şefi-lor. Pentru a evita aceste aspecte ne-favorabile este necesară o atenţiesporită în tot ce întreprindeţi. Capi-tolul financiar este unul dezamăgi-tor, portofelul va fi mai tot timpulgol şi se pare că lucrurile nici nu sevor redresa prea repede.Sănătate: Sunteţi defavorizaţi deconjuncţia Neptun-Jupiter şi, înconsecinţă, veţi avea probleme desănătate, în special din cauza unor

excese intervenite în regimul deviaţă. Sfatul astrologului: Încercaţi săacordaţi ceva mai multă atenţie vie-ţii dumneavoastră spirituale!

Rac (22.06 - 22.07)

Dragoste şi cuplu: . Veţi avea partede multe surprise, majoritatea plă-cute, dar şi unele ce pot genera con-secinţe neplăcute în viitor.Carieră şi bani: La locul de muncăpot să apară restructurări, care v-arputea afecta actualul statut profe-sional. Din punct de vedere financi-ar veţi fi afectat de cheltuieli nepre-văzute ce vă vor da peste cap multeplanuri.Sănătate: Chiar dacă nu sunteţi în-tr-un vârf de formă nu veţi avea niciprobleme majore.Sfatul astrologului: Mare atenţiela ce mâncaţi! Evitaţi grăsimile şiaxaţi-vă mai mult pe fructe şi legu-me ca să ieşiţi din ,,astenia deprimăvară”.

Leu (23.07 - 22.08)

Dragoste şi cuplu: Trebuie avut învedere că în zodia dumneavoastră aintrat conjuncţia Marte-Neptun şiea va face greoaie înţelegerea cupartenerul.Carieră şi bani: La locul de mun-că este posibil să aveţi un conflictcu şeful sau cu unul dintre colegi.Financiar vă veţi descurca, în limiterezonabile.Sănătate: Nu vor exista riscuri ma-jore de îmbolnăvire în această lună.Dar nu trebuie exagerat cu nimicdin ce v-ar putea face rău.Sfatul astrologului: Aţi face binesă vă planificaţi agenda astfel încatsă nu intraţi în criză de timp.

Fecioară (23.08 - 21.09)

Dragoste şi cuplu: Dragostea esteun capitol în care nu veţi excela, darnici nu vă puteţi plânge.Carieră şi bani: Sunt posibile micicâştiguri din jocuri de noroc, dar şio mărire de salariu sau o schimbarea locului de muncă pentru un sa-lariu mai bine plătit. Capitolul banieste favorizat de conjuncţia Soare-Venus, care vă ajută să puteţi să văîndepliniţi unele vise mai vechi. Es-te momentul să investiţi în ceea cev-aţi propus cu mai mult timp înurmă şi nu aţi făcut-o.Sănătate: La sfârşitil lunii martiesau începutul lunii aprilie veţi primio veste de la un prieten foarte drag,dar de care nu mai ştiaţi nimic demult timp. Această veste, ca şi oserie de reuşite surprinzătoare, vorface ca starea dumneavoastră despirit să fie una excelentă. Sfatul astrologului: Trebuie avutăîn vedere situaţia economică; nu văaruncaţi cu capul înainte fără acalcula totul, până la cele mai miciamănunte

Balanţă (22.09 - 22.10)

Dragoste şi cuplu: Dragostea esteun capitol monoton şi nu se în-trevăd schimbări spectaculoase. Lacapitolul dragoste vor fi avantajatefemeile din balanţă, născute întreanii 1976 şi 1980; ele îşi vor puteagăsi un partener deosebit de atrăgă-tor.Pentru cele deja căsătorite suntşanse mari să rămână însărcinate. Carieră şi bani: Veţi avea pro-bleme de tot felul şi nu va fi chiarsimplu să ieşiţi din criză, dacă nuvă recăpătaţi încrederea în propriileforţe.Sănătate: Nu trebuie să faceţi ex-cese de nici un fel. Sunt posibileprobleme de sănătate în primelezile ale lunii aprilie. Sfatul astrologului: Este indicat săadoptaţi un regim de viaţă mai pon-derat.

Scorpion (23.10 - 21.11)

Dragoste şi cuplu: Relaţiile cu par-tenerul sunt armonioase, ceea ce văva ajuta să depăşiţi multe obstacole.Carieră şi bani: În pofida celorcâteva realizări profesionale remar-cabile, nu veţi avea şi succesul fi-nanciar scontat.Din acest punct devedere perspectivele sunt însă multmai promiţătoare.Sănătate: : Sănătatea este modestăşi sunt posibile agravări pentru ceicare suferă de boli cardiace sau psi-hice.Sfatul astrologului: Este indicat săfiţi calmi şi cumpătaţi în tot ce veţiîntreprinde.

Săgetător (22.11 - 20.12)

Dragoste şi cuplu: Dragosteasăgetătorilor va avea un urcuş dupădata de 20 aprilie şi trebuie să pro-fitaţi de acest aspect, mai ales ceicare nu au partener. La începutullunii aprilie vor fi probleme senti-mentale; partenerul de viaţă vă vacere să faceţi mai multe lucruri încasă sau să fiţi mai amabil cu rudelesale, iar din acest motiv pot apăreacerturi.Carieră şi bani: în plan profesion-al veţi avea câteva tentative, nu toc-mai reuşite, de a vă impune în faţaşefilor şi a colegilor. Totuşi, nu vorlipsi aprecierile favorabile, iar înplan financiar se vor rezolva o par-te din problemele. Este posibil săintervină, spre sfârşitul intervalului,un moment mai greu, legat de unîmprumut. Sănătate: Nu aveţi probleme deo-sebite şi acestea nu pot apărea, de-cât pe fondul unor excese. Aşadar eindicat să vă păstraţi regimul deviaţă echilibrat.Sfatul astrologului: Oricât de pre-sante ar fi problemele cotidiene şioricât de mult aţi avea de lucru,încercaţi să vă faceţi timp şi pentruactivităţi sportive sau recreative.

Capricorn (21.12 - 19.01)

Dragoste şi cuplu: Dragostea esteun capitol cu ceva probleme, pecare le puteţi surmonta prin amabil-itate şi răbdare. Cea mai bună pe-rioadă, din acest puct de vedere,este pentru dumneavoastră între 2 -19 aprilie, iar cea mai slabă între 26- 30 aprilie. Carieră şi bani: Sunt posibile cevamăriri de salariu, sau o primă. Nutrebuie însă să vă certaţi cu colegii,pentru că în zodia dumneavoastrăeste conjuncţia Venus-Marte careface să fiţi mai agresivi decât înmod obişnuit şi, din acest motiv,pot apărea probleme.Sănătate: Sănătatea nu este tocmaibună, dar lucrurile se vor rezolvareletiv repede şi fără complicaţii.Sfatul astrologului: Încercaţi săfiţi mai relaxaţi, bucuraţi-vă de via-ţă şi de cei care vă sunt alături.

Vărsător (20.01 - 18.02)

Dragoste şi cuplu: Dragostea esteun capitol la care vărsătorii nu staudeloc bine, existând şanse deneînţelegeri cu partenerii.Carieră şi bani: Cei născuti în adoua decadă a zodiei trebuie să seaştepte la relaţii tensionate cu şefii.Nici la capitolul financiar nu staţistrălucit, în această primăvară. Sănătate: Cele mai defavorizate deconjuncţia Marte-Venus vor fi per-soanele născute între anii 1943 şi1973. Acestea vor avea probleme,cauzate mai ales de unele excese(cafea, alcool etc.)Sfatul astrologului: Găndiţi-vămai mult la sănătate decât la efe-mera stare de bine indusă de petre-ceri şi distracţii.

Peşti (19.02 - 20.03)

Dragoste şi cuplu: Revenirea luiNeptun în zodia dumneavoastră văface să deveniţi mai sensibili şi maiînclinaţi spre visare, decât în modobişnuit. Carieră şi bani: Aveţi mult demuncă, dar nu veţi regretă delocfaptul că, deocamdată, nu e timp dedistracţie şi de odihnă. Sunt semneclare că veţi fi recompensaţi pe mă-sură pentru toate eforturile pe carele depuneţi acum, în plan profesion-al.Sănătate: Soarele şi Marte vă dausuficientă vitalitate pentru a desfă-şura, cu succes, orice activitate, in-clusiv fizică. Dar numai pe o pe-rioadă limitată. Rezistenţa la efortprelungit nu e „pe listă” decât laînceputul intervalului, astfel încâtar trebui să planificaţi totul în modjudicios. Sfatul astrologului: : Feriţi-vă desituaţiile ce pot genera conflicte,pentru a nu fi nevoiţi să vă irosiţifoţele în dispute care nu vă oferănici un fel de avantaje.

HOROSCOPHOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

Nr. 77 / martie - aprilie 2011 Pagina 16

Colegiul Director

PrimarEmil PROŞCAN

ViceprimarNicolai PAŞOL

ADRESA PRIMĂRIEI

B-dul Unirii nr. 14 MizilJudeţul Prahova

Cod Poştal: 105 800Telefoane: 0244 250 027

0244 250 028Fax: 0244 251 120

e-mail: [email protected]

REDACŢIAGabriela Andreea NEGOIŢĂCristina COLŢLucian MĂNĂILESCU - secretarde redacţie

ADRESA REDACŢIEI:

Str. Mihai Bravu, nr. 58Tel./fax: 0244 252 722; e-mail:[email protected]

TEHNOREDACTARE

Gheorghe ANGHELe-mail:

[email protected]. 0788 181 648

SC EXCELLTIPO SRL MIZIL

ISSN 1548 - 6903ISSN 1548 - 6903

Evoluţia civilizaţiei umane este, astăzi,din ce în ce mai rapidă. Fie că vorbim despreevoluţie tehnologică, fie că vorbim despre evo-luţia populaţiei, totul se succedă într-un ritmalert, fără a avea posibilitatea, de multe ori, de aanaliza în amănunt toate schimbările care inter-vin într-o societate.

În ultima perioadă un accent foartemare a fost pus pe schimbările climatice la careeste supusă planeta noastră. Emisiile de gaze cuefect de seră sunt astăzi un termen uzitat cu pre-cădere în condiţiile în care vieţile tuturor lo-cuitorilor planetei, inclusiv viaţa planetei în sine,sunt afectate de modificările care au intervenit înprofilul climatic al Terrei.

COR sprijină Pactul Primarilor, struc-tură alcătuită din oraşe de pe întreg teritoriulEuropei, oraşe care îşi asumă, prin aderarea laacest Pact, reducerea emisiilor de CO2 cu 20%până în anul 2020.

Oraşul Mizil este parte a Pactului Pri-marilor din anul 2008. Obligaţiile care îi revin caparte a acestui Pact sunt următoarele: S Atin-gerea obiectivului de reducere a emisiilor deCO2 cu 20% până în 2020 pe teritoriul localităţii;S Elaborarea unui inventar de bază al emisiilorde CO2; S Prezentarea Planului local de acţiuneprivind energia durabilă, S Adaptarea struc-turilor urbane în vederea întreprinderii acţiunilornecesare; S Mobilizarea societăţii civile pentruparticiparea la dezvoltarea şi implementarea Pla-nului; S Prezentarea unui raport de punere înaplicare cel puţin o dată la doi ani de la apro-barea Planului; S Organizarea de „zile aleenergiei” care să permită cetăţenilor să benefi-cieze în mod direct de posibilităţile şi avantajelerezultate din utilizarea eficientă a energiei; SParticiparea în mod activ la Conferinţa euro-peană anuală a primarilor pe tema „Energiedurabilă pentru Europa”; S Difuzarea mesajuluipactului în cadrul tuturor forurilor relevante.

Pentru a stabili un set de măsuri care săducă la reducerea emisiilor de CO2 este impor-tant să se ştie care este situaţia locală de la carese pleacă. De aceea, o parte foarte importantă aPlanului o constituie inventarul de bază al emisi-ilor de CO2. Întrucât Pactul permite luarea ca ande referinţă orice an după anul 1990 despre carese pot colecta date relevante, oraşul Mizil a alesca an de referinţă anul 2008.

Prin adoptarea acestei strategii localeprivind energia durabilă, oraşul Mizil îşi ia anga-jamentul ca până în anul 2020 să reducă emisiilede CO2 cu 20% faţă de nivelul acestora din anul2008. Pactul Primarilor sugerează ca an de refe-rinţă în efectuarea calcului emisiilor de CO2 anul1990.

Prin atingerea acestui obiectiv, se voratinge şi obiective generale, cum ar fi reducereapoluării la nivelul oraşului, îmbunătăţirea cali-tăţii vieţii, protecţia mediului înconjurător.

Oraşul Mizil este un oraş care îşi

doreşte să ofere locuitorilor săi cât mai multeposibilităţi de dezvoltare personală şi profesion-ală şi care prin proiectele pe care le are atât îndesfăşurare, cât şi în plan, îşi propune să progre-seze economic, social, cultural.

De aceea, majoritatea proiectelor im-plementate de către oraşul Mizil au fost orientatecătre dezvoltarea infrastructurii existente, lucrucare ulterior atrage dezvoltarea economică şisocială a unei comunităţi. Pentru susţinerea fi-nanciară a acestor proiecte, oraşul Mizil a acce-sat fonduri europene, fonduri guvernamentale şia participat şi cu fonduri proprii.

Pentru calculul emisiilor de CO2, oraşulMizil a ales utilizarea factorilor de emisie stan-dard în conformitate cu principiile IPCC – Inter-governmental Panel of Climate Change. Acesteainclud toate emisiile de CO2 rezultate în urmaconsumului de energie de pe teritoriul autorităţiilocale. Această abordare are la bază conţinutulde carbon al fiecărui combustibil. Astfel, fac-torul de emisie pentru consumul de electricitateeste de 0,583 pentru România, iar factorul deemisie pentru gazul natural este de 0,202

Obiectivele care decurg din acesta sunt: g Protejarea mediului înconjurător; g Îmbu-nătăţirea calităţii vieţii şi ridicarea standardelorde viaţă; g Atragerea investiţiilor la nivel local; g Dezvoltarea economică a comuniăţii.

Pentru un oraş „verde” în 2020, au-torităţile de acum au găsit soluţii care, aplicate coerent şi în timp vor face din Mizil o comuni-tate căutată de investitori, o comunitate în caretinerii îşi vor dori să revină, o comunitate solidăpentru un viitor curat.

Acţiuni pe termen scurt şi mediu.

Conform capitolului 4 menţionat şi maisus, acţiunile pe termen scurt şi mediu, adicăcele care vor fi puse în aplicare în următorii 5 anisunt: u Reabilitarea termică a unui număr de 41de blocuri de locuinţe; u Construcţia centraleifotovoltaice pentru producerea de energie elec-trică; u Închiderea centralelor termice de carti-er; u Asigurarea vizibilităţii Planului pe site-ulmunicipalităţii; u Modernizarea iluminatuluipublic.

Toate aceste acţiuni şi măsuri, parte aunui Plan ambiţios privind energia durabilă lanivelul unei comunităţi de talie mică, aşa cumeste oraşul nostru, nu fac decât să întărească teo-ria conform căreia plecând de la nivel local lu-crurile se pot schimba cu adevărat.

Planul este primul pas spre un oraşeuropean, cu standarde ridicate privind calitateavieţii pentru locuitorii săi, este punctul de ple-care pentru realizarea de proiecte ambiţioase pri-vind energiile regenerabile, este instrumentul ca-re va ajuta autorităţile locale şi cetăţenii să înţe-leagă importanţa care trebuie dată problemelorde mediu şi schimbărilor climatice.

PLAN LOCAL de ACŢIUNE privind ENERGIA DURABILĂPLAN LOCAL de ACŢIUNE privind ENERGIA DURABILĂ

„„MMIIZZIILLUULL –– uunn oorraaşş VVEERRDDEE îînn 22002200””

PRIMĂVARAPRIMĂVARAîn alb - negruîn alb - negruFotoreportaj - Lucian MĂNĂILESCU

Date post:	27-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt ... · Lună de toate anotimpurile,...

Documents